Sunteți pe pagina 1din 9
SUBIECTULI 70 de punete Citeste cu atenfiefecare dintretextele de mai jos pentru putea respunde la ezrnfele formulate: Testul | in clas eI, la Limba romind, Lam avut profesor pe Toma Dieescu, un dascl tare bun, de modi veche, Era bitin, in ultimul séu an de invigimént, pentru cd in anul urmitor a iesit la pense, Maruti gras cu muti icioc, cu ceas de aur pura a vest, Nea Tom um iziceam noi ne ficea Jeo frumoase. Era un om de ord sensbilitate given pentru scritorit nos clase’ un adevrat cult [Ne-a impresionst in mod deosebit pe tof elev, fxd excepjie, in ziua de mari, 19 noiembrie 1919. ‘A intat in cla abtut gi cu ocii soBkiag in laerimi, De obicei, cum se suia pe cated, e i agsza pe scaun, pentru cd drumul pe scr, dela Caneslrie pn la clas, il oboseanespus de mult. De deta asta, ins armas in pisioae,Eicéndu-ne semn s8 ne asezim, ‘Vandi ochi inlcrimai, ne-am gndit ci sa ntmplat vreo nenorocie in familie. Dar era ‘ou totulaltceva. A tut citeva clipe, migcndus buzele si parind cl vrea si aleagd cuvintele, Apoi ros ince, casi ind ne-ar fi impariit o mare tank: ~ Biigi.. am sf vi dau o vestenespus de tris. Marele nostru poet Alexandru Vishnu mai cst in vig! Un fieamit se ridicd din banc, Vlahuf er pentru ni, elevi, ual diate cei mai ati poe pe ‘care-i cunosteam. Il jubeam cu tofii si era prietenul nostru fned din elasele primare, cfnd fi invjam poezile pe dinafard. ‘Tof rezumaserim in caietele de compunere povestiile din chimuit copilirie a micului mester ‘grav iconar Grigorescu.. au minunacle descreri din ,Rominia ptoreasc® iti ne minim eu sardul ps buzeintimplrile pine de haz din via istuliscolar-negustor Mogaldea, ‘Cum?! Era cu putin oae c acest ubit poet s8 moard? Nu ne venea sf credem. ~ Si muita, copii, vorbi mai departe nea Tori: Vlahutl a fast prieten gi a vifuit ani gi ani alituri de cei mai de seam’ seriitoriromén.. ka curoscut indeaproape pe Eminescu, ar Delavancee gi Caragiale au fost nedesprii lui pete. [..] Simul udeean - Limba sierra romind 2 Voviana 2 intimplarea aceasta ne-a miscat mult si ne-a ficut si ne fie si mai drag decdt pind atunci batrinul nostru dascal de Limba romana, care vidise un suflet ales. ‘*Toma Dicescu nu ne da nicio compunere de facut acasa, fara si nu ne dicteze planul minutios intocmit in clasd, aga c@, oricit de slab ai fi fost la Limba romana, era peste putinta si nu scrii ceva pe caiet. Ibutisem si fac céteva compuneri si teze bunicele, si cu toate c&' ma avea in ochi de silitor la materia lui, Nea Tomifé nu-mi pusese riciodata mai mult de opt, din prisina puta ‘Totusi, edind de la Cancelarie s-a cerut o list cu cei mai buni din clasi la Romina, ea si-i inserie Iaconcursurile de la , Tinerimea Romana", Nea Tomita m-a trecut si pe mine, printre alti, care aveau note mai mari de opt. Grigore Bajenaru, Cismigiu @Comp Textul 2 Este esential si ne concentrim pe faptul c& predarea si invatarea sunt dous functidiferite ~ dow’ procese separate si distincte, O deosebire important ¢ aceea c& provesul de predare este sustinut de cdtre ‘© persoani, in timp ¢e procesul de invitare se petrece in interiorul unei persoane, Pare evident? Desigur, Dar merits ne gndim I asta. Deoarese daca procesele de predare-invatare fumctionea28 eficient trebuie si existe o relate unicdintre cele dou’ parti~ un fel de conexiune sau legitur inte profesor i elev. Majoritatea cdrtii acesteia se ocupi de aptitudinile de comunicare pe care trebuie si le aibi proftsorii pentru a crea aceste conexiuni, Aceste aptitudini esenfiale de comunicere na sunt foarte complexe ~ cu siguranti nu sunt greu de nteks de citreorive profesor ~ desi au nevoie de proctic’, precum orice fel de apitudine, cum ar fi golful, schiatul, eéntatul la un instrument muzical. Aceste sptitudini csentiale pentru comunicare nu presupun din partea profesorilorcerinte neobignuite de a invta filosofia ceducatiei,didacticd sau principiile dezvoltti copiluli. Dimpottiva, aptitudinile pe care le vom ilustra se refer in primul rind la vorbire ~ ceva ce rajortates dintre roi o facem ou usurintd. Deoarece vorbirea poate fi distrctiv’ pentru relatiile interumane sau le pot intr dialogul poate separa profesorii de elevi sau ii poste aduee impreund. Din nou, pare evident. ins din nou merité sa ne gndim la asta, Efectul pe care il poate produce vorbirea depinde de calitatea discutici si de alegerea pe care o face profesorul ina utiliza cel mai potivit dialog in functie de fiecare situate fn parte, Spre exempla, si lui lauda. Orice profesor sic cum si-i laude pe clevi. Cursul de eficientzare a profesorului pleacd de la acest Iuems. Vom demonstra cum o modalitate de laud it poste face pe elevi si se sim neinfelesi si usor manipulati, pe cénd o metoda putin diferita ii va face probabil pe elevi ste perceapi ca pe o persoani sincera, crea fi pasd cu adevarat. ‘Thomas Gordon, Profésoruleficient A 4. Transcric, din textul 2, doi termeni din cimpul lexical al soli. 2 puncte 2. Scrie in caseti litera corespunzatcare rispunsului corect, valorificdnd informaile din textul 1. Autorul volumului Romdvia pitoreased este: a) Toma Dicescu. ) Alexandru Viahuté. ©) Mihai Emineseu, 4) Barbu Stefanescu Delavrancea. Rispunsul corect: 2 puncte 3. Scrie in caseti litera corespunzatcare raspunsului corect, valorificdnd informatiile din textu 1 ‘Aitudinea elvilor fai de profesorl de limba romana este de: a)admiratie. »)indferen. ©) respingers. a)teama, Rispansulcoret: 2 puncte 4. Serie in caseti litera corespunzatcare rspunsului corect, valorificdad informatile din textul 2 Profesoral ficient trebuie: 4) si laude mereu elevii. ) sd exerseze schiatul. ©) #8 utilizeze vorbires in toate situati 4) s@ fico persoana sincera, carcia li pasa de elevi. Rispunsul corect: 2 puncte ‘Simarejudeteans - Limba ¢ literate roming 4 Varianta2 5. Noteazd .X” in dreptul fiecdrui enunt pentru a stabili corectitudinea sau incorectitudines acestuia, bazindu-te pe informatiile din cele doud texte. 6 puncte Enunjal TConct | Tncoreat Profesoral este in primul an de fnvijamant. Elevii igi aminiese de Iniimplarile personajuli preferat, Mogildcs. [Biiatul a primit intotdeauna note maimad de apt Vorbirea sate intotdesuna distracts ‘Oricelaudi fi face peclevi sise simi proj ‘Aptitudinile de comunicare au nevole de exersare, 6. Precizeaza, in doua ~ tei enun{uri o trasatura morala a personajului Toma Dicescu, identificta in ‘ragmentul de mai jos, si mijlocul de caracterizare, ilustrindu-l cu oseeventi: Toma Dicescu nu ne da nicio compunere de flcut acasa, fard si mu ne dicteze planul minujos {ntoomit in clasd, asa cdi oricdt de slab ai fi fost la Limba roménd, era peste puting sa nu scrii ceva pe caiet.", 6 puncte 7. Prezinta, in 30 ~ 70 de cuvinte, o tema comuna celor dowd texte date, valorificénd cate un element de continu. 6 puncte ‘Simulae judetcand - Limba iterturs rom 5 Variarta 2 '8, Crezi c& profesorul poate face invitarea mai usoari? Motiveaz-ti rispunsl, in 50 — 100 de cuvinte, valorificdnd textul |. Gpuncte 9. Asociaza fragmental din Cismigiu@Comp de Grigore Bajenaru cu un alt text literarstudiat la clasi sau citit ca lectard suplimentard, prezentind, in 50 — 100 de cuvinte, o valoare culturalé comund, prin referire Ja cate o seevenfa relevanti din fiecare text. puncte Simularejudeteand- Limba strata roming 6 Varinnta 2 1. Serie in case litera corespanzatoare rispunsului corect. puncte Seria in care toate cuvintele contin vovale in hiat este: 4) esential, predarea, ficient, trebuie. b) sential, filosofia,eficent, trebuie. ©) csential, filosofia,eficient, dialog 4) accea, efcient,filosofia, dialog. Raspunsul corect: 2. Sore in cast litera corspunzitearerspunsului core. 2 puncte Seria care confine cavint in care nami sunetelor este egal cu numnlliterlor este: ) conexiune, eficientizare. ») alegorea, conexiuni. 6) alegera, percep. 4) alegsrea, cain. Respunsul corect: 3. Transcrie sensul potrivit celui din text al cuvantului a ilustra din aricolul de dictionar de mai jos: TLUSTRA, ives, v1. Trang. ims mai bine problem prin exemple, prin ape, prin gest. # [A reprezenia(printrum dese, print-o imagine etc). 2. Refl A se rematca, ase diting® int-an anumit omen. 3, Tanz. A impodbi cu usr carte, un text et. ~ Din lustre, lt. ilustrare. 2 puncte 4. Rescrie fragmentul urmator,inlocuind cuvintele subliniate cu sinonime potrvite: Efectul pe care il produce vorbirea depinde de calitatea discutii side alegerea pe care o face profesorul. 2puncte ‘Simulare julejeand- Limbo sitet roms 7 Variant 2 Inspectoratul Scolar Judetean Constanta 5. Trunscric prodivatcl, precidind fell lor Htiuboam eu tpt siera pric nosiru 6. Alcituieste © propozitie negativa in care pronumele demonstrativ .acesta”

S-ar putea să vă placă și