Enunturi an 3 2022 sem 6

Preparatele cu influență asupra organelor efectoare (respirator, cardiovascluar, tubul digestiv, urinar)

1. Determinați preparatele antitusive cu acțiune centrală

A. Opioidele: codeină. etilmorfină, hidrocodonă, folcodină,
levopropoxifen, dextrometorfan, noscapină, metadonă
B. Neopioidele: glaucină, oxeladină, clofedanol
C. Sedativele: H1-antihistaminicele etc.

2. Determinați preparatele antitusive cu acțiune periferică

prenoxdiazină, butamirat,

3. Determinați indicațiile antitusivelor opioide

- tusea uscata, iritanta;
- tusea in cancer inoperabil;
- tusea in fracturi de coasta;
- tusea in pneumotorax sub tensiune, infarct pulmonar;
- tusea in anevrisme de aorta;
- tusea convulsiva

4. Determinați preparatele expectorantelor secretostimulatoare cu acțiune directă sau

mixtă
Cu actiune directa sau mixta:
a) iodurile: iodura de potasiu si sodiu;
b) sarurile de amoniu (clorura, acetatul si carbonatul de amoniu);
c) sarurile de natriu (benzoatul de sodiu, hidrocarbonatul de natriu);
d) uleiuri volatile (de anason, eucalipt etc.),
e) produsele vegetale (ceai pectoral, specii pectorale etc. sub forma de infuzii);
f) derivatii de guaiacol (guaifenezina, gaiacol sulfonat de potasiu etc.);
g) diverse (pertusina, terpinhidrat etc).

5. Determinați preparatele expectorantelor secretolitice

Prin mecanism:
a) biochimic: enzimele proteolitice (dezoxiribonucleaza, tripsina, streptokinaza)
b) chimic: derivatii tiolici (acetilcisteina, carbocisteina, mesna) si ambroxol, bromhexina;
Dupa efectul clinic:
a) preparate ce cresc preponderent volumul sputei, indeosebi continutul hidric (fluidifiante) –
secretostimulantele cu actiune reflexa si directa sau mixta;
b) ce micsoreaza preponderent viscozitatea sputei: enzimele proteolitice si derivatii tiolici; ce reduc
preponderent adeziunea sputei: bromhexina, ambroxolul.

6. Determinați mecanismele de acțiune ale expectorantelor cu acțiune reflexă

-contin alcaloizi si glicozide saponinice → ce irita mucoasele;
-in doze terapeutice irita mucoasa gastrica si/sau cavitatii bucale → reflector activeaza slab
centrul vomei ce ↑secretia glandelor salivare, gastrice si bronsice (seroase);
-dezvolta un reflex care ↑ tonusul vagusului, → ↑secretia bronsica, preponderent componentul
lichid, si are loc transudarea plasmei;
- ↑ secretia bronsica, peristaltismul bronsic si motilitatea cililor → eliminarea secretiilor, care
devin mai lichide, abundente.

7. Determinați mecanismele de acțiune ale expectorantelor cu acțiune mixtă

-la administrarea interna, prin iritarea mucoasei gastrice, se stimuleaza reflector secretia traheo-
bronsica;
-componentii activi (ionii, eterii, aldehidele, alcaloizii, acizii, bazele, cetonele, terpenele etc.) se
absorb, apoi se elimina prin secretul glandelor bronsice, cresc volumul lui, in primul rind a apei,
fluidificind si sporind eliminarea secretiilor;

8. Determinați mecanismele de acțiune ale acetilcisteinei

Datorita grupelor tiolice, desfac puntile disulfidice inter- si intracatenare ale agregatului mucos,
formind noi legaturi S-S intre remediul medicamentos si fragmentele de mucoproteina. In rezultat
scade viscozitatea
expectoratiei si se micsoreaza proportiile fragmentelor structurale ale mucusului.

9. Determinați mecanismele de acțiune bromhexinei

Bromhexina se transforma in ambroxol, care stimuleaza activitatea celulelor seroase cu cresterea
componentului seros al mucusului. Prin cresterea activitatii celulelor Klarc, inclusiv lizozomilor,
se elimina hidrolazele ce scindeaza componentii proteici, mucopolizaharidele mucusului, cu
micsorarea viscozitatii si adeziunii sputei. Aceasta contribuie la activarea cililor si transportului
mucociliar.

10. Determinați grupele de preparate antiastmatice

A. Remediile bronholitice
M-coliblocantele
Alfa,beta si beta-adrenomimetice
Spasmoliticele musculotrope
Metilxantinele
Antileucotrienele
B. Remediile ce oprima degranularea mastocitelor sau eliberarea mediatorilor alergici
Inhibitorii fosfodiesterazei
Glucocorticoizii
C. Expectorante si mucolitice
Secretostimulantele
Secretoliticele

11. Determinați grupele de adrenomimetice ca bronhodilatatoare

Dupa apartenenta de grup:
Alfa,beta-AM-
Beta1,2-AM-
Beta2-AM-
12. Determinați beta-2-adrenomimeticele ca bronhodilatatoare
Beta-2-AM: salbutamol, fenoterol, terbutalina, salmeterol, clenbuterol, formoterol, indacaterol,
vilanterol, olodaterol

13. Determinați efectele beta-adrenomimeticelor ca bronhodilatatoare

1) prin β2 – adrenergica:
- bronhodilatatie;
- vasodilatatie;
- relaxarea miometrului;
- stimularea musculaturii striate;
- inhibarea eliberarii histaminei prin
reactia Ag + Ac.
2) prin β1 – adrenergica:
- stimularea cardiaca.
3) prin β – adrenergica:
-stimularea psihomotorie.
 14. Determinați beta-adrenomimeticele utilizate în accese de astm bronșic
De durată scurtă (0,2-2 ore):
 Epinefrină, izoprenalină
 De durată medie (4-6 ore):
- salbutamol, fenoterol, terbutalină;
 De durată lungă (12 ore):
- Salmeterol, formoterol, clenbuterol;
 De durată ultralungă (24 ore):
- Indacaterol, Vilanterol, Olodaterol,

15. Determinați reacțiile adverse ale beta-adrenomimeticelor ca bronhodilatatoare

-Tahicardie si aritmii
-Ischemia miocardului (si chiar infarct miocardic)
-Agitatie, neliniste, anxietate
-Cefalee, ameteli
-Tremorul fin al degetelor minilor
-Toleranta
-Micsorarea saturatiei cu oxigen a singelui arterial
-Greata, voma, constipatie
-destructia epiteliului ciliat
-Creste cantitatea de acizi grasi si secretia insulinei

16. Determinați M-colinoblocantele ca brohodilatatoare

De durata scurta (4-6 ore):
- Ipratropiu, oxitropiu
De durata lunga (12 ore):
- Aclidiniu
De durata ultralunga (24 ore):
- tiotropiu, glicopironiu, umeclidiniu

17. Determinați efectele M-colinoblocantelor ca bronhodilatatoare

− efectul de bronhodilatatie se manifesta preponderent fata de bronhiile cu diametru mare si mediu;
− inhiba eliberarea mediatorilor din mastocite prin micsorarea concentratiei GMPc;
− la utilizarea indelungata preintimpina hipertrofia musculaturii netede a bronhiilor si hiperplazia
glandelor mucoasei bronsice;
− efect bronholitic la bolnavii cu maladii cronice obstructive in timpul acutizarii;
− pot potenta efectul β-adrenomimeticelor;
− pot micsora secretia bronsica (indeosebi atropina), cu cresterea viscozitatii si diminuarea activitatii
cililor si transportului mucociliar.

18. Determinați indicațiile M-colinoblocantelor ca bronhodilatatoare

− bronsita cronica obstructiva (cu sau fara emfizem);
− astm bronsic, forma usoara sau medie, indeosebi in asociatie cu maladii `cardiovasculare;
− profilaxia bronhospasmului in interventiile chirurgicale;
− pregatirea cailor respiratorii inainte de administrarea antibioticelor, mucoliticelor,
glucocorticoizilor;
− bolnavii ce nu raspund la β2-AM sau cind ele sunt contraindicate;
− bronhospasm la efort fizic, la inhalarea aerului rece, gazelor, prafului etc.

19. Determinați reacțiile adverse ale Micolinoblocantelor ca bronhodilatatoare

-uscaciune in gura
-dereglari de vedere
-fotofobie
-reducerea transpiratiei
-midriaza
-tahicardie

20. Determinați glucocorticoizii inhalatori ca bronhodilatatoare

-beclometazona
-budesonida
-flunisolida
-fluticazon

21. Determinați efectele glucocorticoizilor ca bronhodilatatoare

− efectul antiinflamator;
− antagonizarea actiunii anticorticoizilor proinflamatorii pe receptorii specifici;
− efectul antialergic fata de reactiile de tip imediat si intirziat;
− favorizarea bronhodilatatiei β2-adrenergice;
− ameliorarea transportului mucociliar.

22. Determinați indicațiile glucocorticoizilor inhalatori ca bronhodilatatoare

-tratament de fond si profilaxia crizelor
-evitarea exacerbarilor in astm

23. Determinați reacțiile adverse ale glucocorticoizilor inhalatori

- candidoza orofaringiana
- raguseala trecatoare
- uneori – alergie a pielii, pleoapelor, nasului
- la utilizarea indelungata se pot acutiza gastritele.
- senzatii de usturime, iritarea mucoasei cavitatii bucale, faringelui;
- uneori bronhospasm paradoxal;
- la doze majore inhibitia cortico-suprarenalelor.

24. Determinați metilxantinele ca bronhodilatatoare

Pentru 12 ore
- teo-dur, teotard, retafilin, durofilin, unilair, teograd, teopec, teobilong theo SR spofilin retard
Pentru 24 ore
- teo-24, teodur-24, unifil, eufilong, dilatran

25. Determinați mecanismul de acțiune al metilxantinelor ca bronhodilatatoare

Inhiba neselectiv PFE (indeosebi III siIV);
Blocarea receptorilor edenozinici (A1 si A2);
Inhibarea fosfoinositid-3-kinazei;
Blocarea influxului Ca in musculatura neteda;
Activarea histon deacetilazelor (enzime implicare in reglarea expresiei genelor)

26. Determinați efectele metilxantinelor ca bronhodilatatoare

bronhodilataţie directă musculotropă
 ameliorarea respiraţiei prin stimularea centrilor
bulbari
 stimularea clearanceului mucociliar;
 ↑ contractilităţii diafragmului cu atenuarea
senzaţiei de oboseală la respiraţie
 atenuarea senzaţiei de dispnee şi ↑ toleranţei la
efortul fizic
 efect antiinflamator la nivelul mucoasei bronşice
 ameliorarea circulaţiei şi ↑ capacităţii de efort

27. Determinați indicațiile metilxantinelor ca bronhodilatatoare

A. In astmul bronsic
- preparatele pentru administrare orala – pentru profilaxia (tratamentul) de durata a crizelor, atunci
cind acestea nu pot fi controlate prin β-AM, glucocorticoizi, cromoglicat disodic;
- preparatele pentru administrare intravenoasa:
a) crizele astmatice grave ce nu cedeaza la adrenomimetice si glucocorticoizi i/v;
b)starea de rau astmatic, care de asemenea nu cedeaza la adrenomimetice si glucocorticoizi i/v.
B. Alte indicatii
- ca stimulator al respiratiei (de tip Cein-Stokes);
- apnoe la nou-nascutii prematuri;
- edem pulmonar acut;
- migrena;
- tratamentul complex al dereglarilor circulatiei cerebrale;
- tratamentul complex al insuficientei cardiace, edemelor de origine cardiaca si renala

28. Determinați reacțiile adverse ale metilxantinelor ca bronhodilatatoare

A. La concentratii serice de 15-20 μg/ml
- anorexie, greata, voma, gastralgii (datorita actiunii iritante si centrale);
- senzatii de palpitatii;
- tremor, ameteli, cefalee, dereglari de somn.
B. La concentratii 20-35 μg/ml
- tahicardie marcata, tahiaritmii;
- hiperventilatie;
- gastralgii, activarea ulcerului;
- insomnie, neliniste, cefalee, excitatie;
- greata, voma;
- accese de convulsii.
C. La concentratii peste 35 μg/ml
- simptome de hipoxie a creierului;
- inhibitie;
- convulsii;
- aritmii cardiace;
- insuficienta cardio-pulmonara;
- hiperglicemie.

29. Determinați preparatele antiaritmice membranostabilizatoare din grupa 1A

Clasa I A: chinidina, procainamida, disopiramida, aprindina, imipramina, ajmalina.

30. Determinați preparatele antiaritmice membranostabilizatoare din grupa 1B

Clasa I B: lidocaina, mexiletina, fenitoina, tocainida,

31. Determinați preparatele antiaritmice membranostabilizatoare din grupa 1C

Clasa I C: flecainida, moracizina, propafenona, encainida, lorcainida.

32. Determinați preparatele antiaritmice din grupa beta-adrenoblocantelor

1) neselective: propranolol, pindolol, timolol, sotalol, oxprenolol;
2) selective (β1 > > > β2): metoprolol, acebutolol, alprenolol, atenolol, esmolol.

33. Determinați preparatele antiaritmice din grupa blocantelor canalelor de calciu

Blocantele canalelor de calciu: verapamil, galopamil, diltiazem, bepridil
 34. Determinați preparatele antiaritmice din grupa blocantelor canalelor de kaliu
Blocantele canalelor de kaliu: amiodarona, sotalol, bretiliu tosilat, ibutilida, dofetilida.

35. Determinați mecanismul de acțiune antiaritmic al preparatelor din grupa

membranostabilizatoarelor
Blochează canalele de natriu cu ⇓ influxului de natiru în celulă şi
blocarea depăolarizării dependente de Na → ⇓ automatismul şi
conducerea intramiocardică, intervenind inhibitor în
următoarele procese şi faze:
 depolarizarea diastolică lentă (faza 4) – diminuie depolarizarea
în ţesutul miocardic excitoconductor (nodul sinusal, nodul A-V,
fascicolul His, reţeaua Purkinje) ce contriubuie la diminuarea
automatismului cardiac.
 Faza de depolarizare sistolică rapidă (faza O) – ridică pragul de
depolarizare sistolică rapidă în ţesutul miocardic cu răspuns
rapid (reţeaua Purkinje, atrii, ventricol) cu diminuarea vitezei
de conducere a impulsurilor intramiocardic.
• Durata blocadei canalelor de Na: cea mai durabilă este pentru
IC, apoi IA şi IB.

36. Determinați indicațiile preparatelor antiaritmice din grupa 1B

1B
Specifice pentru aritmiile ventriculare:
- tratamentul extrasistoliei ventriculare;
- tratamentul tahicardiei ventriculare;
- tratamentul fibrilatiei ventriculare;
- la bolnavii cu infarct miocardic; in timpul chirurgiei cardiace si cateterismului cardiac.
Fenitoina se prefera in aritmiile digitalice (supraventriculare si ventriculare).
Mexiletina si tocainida - in aritmiile ventriculare severe refractare la alte antiaritmice si aritmiile
ventriculare produse de digitalice.

37. Determinați indicațiile preparatelor antiaritmice din grupa beta-adrenoblocantelor

- tahiaritmii supraventriculare pe fundal de majorare a tonusului simpatic sau hipertiroidism;
- fibrilatie si fluter atrial (asociate la digitalice, profilaxia dupa interventii chirurgicale coronariene, din
cadrul cardiomiopatiei hipertrofice);
- aritmiile asociate cu sindromul WPW;
- aritmiile ventriculare generate de efort sau emotii, pe fundal de cardiopatie ischemica, dupa infarct
miocardic, hipertiroidism;
- cu precautie in aritmiile digitalice.

38. Determinați mecanismul de acțiune antiaritmic al amiodaronei

- blocarea canalelor de K cu inhibarea efluxului K, prelungirea repolarizarii (faza 3);
- cresterea PRE a miocardului excitoconductor (nodul AV, sistemul His-Purkinje) si contractil (atrii,
ventricule);
- blocarea canalelor Na cu micsorarea influxului Na in faza O cu cresterea PA;
- inhibarea influxului ionilor de Ca;
- blocarea beta-adrenoreceptorilor cu micsorarea automatismului nodului sinusal si conducerii in nodul
AV;
- deprimarea automatismului si conductibilitatii;
- efect inotrop negativ slab.

39. Determinați indicațiile amiodaronei ca antiaritmic

- Este un antiaritmic cu spectru larg, dar de rezerva, in caz de aritmii rebele la alte
antiaritmice:
1. tahiaritmii supraventriculare: tahicardie sinusala, fibrilatie atriala;
2. tahiaritmii ventriculare: tahicardie si fibrilatie ventriculara;
3. I/v in aritmiile supraventriculare si ventriculare grave.
- Angina pectorala.

40. Determinați reacțiile adverse ale amiodaronei

Reacţiile adverse.
• microdepozite pigmentare în cornee (în primele săptămâni);
• tulburări vizuale (micşorarea acuităţii vizuale, halouri
colorate strălucitoare);
• fotosensibilizare (25% cazuri);
• disfuncţie tiroidiană (cu hipo- sau hipertoriodism);
• neurologice: cefalee, parestezii, tremor, ataxie;
• digestive: constipaţie, necroză hepatocelulară;
• inflamaţie sau fibroză pulmonară gravă;
• I/v – hipotensiune arterială cu senzaţie de căldură,
sudoraţie, greaţă;
• Flebite.
41. Determinați grupele medicamentelor inotrop-pozitive
1. Inhibitoarele Na+ K+-ATP-azei membranare
Glicozidele cardiace (strofantina, corglicon, digoxina, digitoxina).
2. Cardiostimulatoarele:
Dopamino- si beta- adrenomimeticele:
dopamina, dobutamina, izoprenalina, dopexamina, epinefrina.
3. Inhibitoarele fosfodiesterazei:
- bipiridinele: amrinona, milrinona, enoximona.
- metilxantinele: aminofilina, teofilina.
4. Preparatele ce cresc sensibilitatea la calciu a proteinelor contractile
– levosimendan.

42. Determinați grupele de vasodilatatoare utilizate în insuficiența cardiacă

A. dupa apartenenta de grupa
Vasodilatatoarele musculotrope:
nitroglicerina, hidralzina, minoxidil, nitroprusiat de sodiu, izosorbid di- si mononitrat.
Blocantele α-adrenergice:
fentolamina, prazosina, terazosina, doxazosina.
Blocantele canalelor calciului:
nifedipina, amlodipina, nicardipina, verapamil, diltiazem.
Inhibitorii enzimei de conversie (IEC):
saralazina, captopril, enalapril, lizinopril, fozinopril, trandalapril etc.
Antagonistii Ag.II receptorilor:
losartan, irbesartan, valsartan
Diverse grupe:
bendazol, papaverina, magneziu sulfat etc

43. Determinați glicozidele cardiace cu durată scurtă de acțiune

Strofantina
Corglicon
Digoxina

44. Determinați glicozidul cardiac cu liposolubilitate medie

Digoxină, β-metildigoxină, Lanatozida

45. Determinați glicozidele cardiace hidrosolubile

Strofantină, Corglicon

46. Determinați mecanismul acțiunii cardiatonice al glicozidelor cardiace

Efectul - se manifesta la nivelul intregului miocard contractil,
inotroppozitiv fiind evident indeosebi pentru ventriculul sting;
- ↑ forta si viteza de contractie;
- ↓durata contractiei izovolumetrice si a ejectiei
ventriculare;
- ↑ timpul de umplere diastolica;
- inima se goleste mai bine;
- ↓presiunea si volumul telediastolic. Acestea din
urma, de rind cu ↑tonusului miocardului;
→↓diametrilor inimii si necesitatii in oxigen;
- actiunea inotrop-pozitiva este proportionala cu
doza.

47. Determinați efectele glicozidelor cardiace asupra cordului

- stimularea contractiei
cardiace;
- arterioloconstrictie;
- venoconstrictie sistemica;
- venoconstrictie hepatica;
- stimulare vagala.

48. Determinați indicațiile glicozidelor cardiace

GC sunt utilizate preponderent in insuficienta cardiaca cu disfunctie sistolica:
- Insuficienta cardiaca congestiva cronica cu fibrilatie atriala
- Insuficienta cardiaca cronica congestiva cu ritm sinusal, gradul
III si IV (cu un efect mai slab in gradul. II);
- Fibrilatia atriala si fluterul atrial
- Tahicardia paroxistica atriala sau jonctionala ce nu raspunde la sedative si alte manevre de stimulare
vagala;
- Insuficienta cardiaca acuta cu ritm sinusal
- Insuficienta cardiaca la persoanele cu boala coronariana

49. Determinați preparatele utilizate în tratamentul intoxicației cu glicozide cardiace

INTOXICATIA DIGITALICA
 Trat. bradicardiei: Atropina i.v. 0,5 – 1 mg
 Trat. aritmiilor ventriculare: Xilina i.v. apoi perfuzie Fenitoin i.v.
 Trat. tahiaritmiilor supraventriculare: Beta-blocante

50. Determinați farmacocinetica digoxinei

Digoxina- usor liposolubil
Absorbtia
Digoxina- 55-75%
Distributia (fixarea de proteine plasmatice)
Digoxina 25%
Timpul de injumatatire
Digoxina 1,6zile
Eliminarea
Digoxina- eliminat renal

51. Determinați principiile de dozare ale glicozidelor cardiace

A. Doza de atac sau faza de
digitalizare:
. Doza de intretinere

52. Determinați grupele de preparate antihipertensive neurotrope

I. Inhibitorii simpatici
II Simpatoliticele
III. Ganglioplegicele
IV. Alfa-adrenoliticele
V. Beta-adrenoliticele
 53. Determinați grupele de preparate antihipertensive miotrope
A. arteriodilatatoare
B. venodilatatoare
C. arterio- si venodilatatoare

54. Determinați preparatele de antihipertensive cu influență asupra sistemului renină-

angiotensină-aldosteron
beta-adrenoliticele
- aliskiren
- remikiren
- captopril
- enalapril
- lizinopril
- spirapril
- ramipril
- perindopril
- moexipril
- benazepril
- zofenopril
- fozinopril
- cilazapril
- trandolapril
- quinalapril etc.
- saralazina
- losartan
- irbesartan
- eprosartan
- lozasartan
- telmisartan
- candesartan
- tozasartan
- zolasartan
- spironolactona
- triamteren
- amilorid
- omapatrilat

55. Determinați mecanismul de acțiune al preparatelor cu acțiune centrală

1) stimuleaza α2- adrenoreceptorii din centrul vasomotor bulbar, ceea ce conduce la diminuarea
tonusului simpatic;
2) metildopa actioneaza, de regula, dupa transformarea in metildopamina si metilnoradrenalina dupa
ce, fie ca actioneaza stimulator asupra α2- receptorilor, fie ca poate actiona ca mediator “fals”;
3) clonidina, guanfacina, guanabenzul datorita excitarii α2- receptorilor presinaptici micsoreaza
eliberarea mediatorilor din membrana presinaptica cu diminuarea tonusului simpatic.

56. Determinați reacțiile adverse ale antihipertensivelor cu acțiune centrală

Sedare
Somnolenta
Reducerea reactiilor psihice si motorii
Uscaciune in gura
Hipotensiune ortostatica
Depresie
Bradicardie
Fenomenul rebound
Dereglari sexuale (micsorarea libidoului,
impotenta, galactoree, ginecomastie)
Constipatie
Greata, voma
Diaree
Cefalee, ameteli
Anemie hemolitica
Leucopenie, agranulocitoza
Trombocitopenie
Eruptii cutanate
Dereglari hepatice
Artralgie
Miocardita, pericardita
Dereglari extrapiramidale
Sindromul Raynaud

57. Determinați mecanismele acțiunii antihipertensive ale beta-adrenoblocantelor

Blocarea b1-receptorilor aparatului juxtaglomerular, receptorilor presinaptici, ceea ce duce la
micsorarea secretiei reninei, eliberarii mediatorilor (noradrenalina), diminuarea tonusului simpatic,
diminuarea sistemului RAA, micsorarea tonusului vaselor- efect antihipertensiv.

58. Determinați reacțiile adverse beta-adrenoblocante ca antihipertensive

-bloc AV, decompensarea IC
-reactii hipoglicemice la diabetici
-cresterea trigliceridelor, colesterolului total LDL si diminuarea HDL
-sdm.Rebound cu agravarea ischemiei miocardice pana la infarct, cresterea aritmiei severe

59. Determinați mecanismele acțiunii antihipertensive ale blocantelor canalelor calciului

-se fixeaza, selectiv, pe receptorii dihidropiridinici ai canalelor de calciu de tip L ale vaselor sanguine
si membranele neuronilor, blocind influxul calciului in cellule (dilatarea vaselor)
-La primele doze, micsorarea PA duce la cresterea reflectorie a tonusului simpatic, manifestat prin
tahicardie, cresterea indicelui cardiac, a concentratiei noradrenalinei si activitatii reninei in plasma (dar de
scurta durata).
-a) inhibitia vasoconstrictiei mediate prin α1 si α2-receptori;
b) micsorarea efectului angiotensinei II si a secretiei aldosteronului;
c) blocarea efectelor vasoconstrictoare a endotelinei-1.

60. Determinați reacțiile adverse ale antihipertensivelor blocantelor canaleleor calciului

-SCV: tahicardie (nifedipina si derivatii ei); - aritmii supraventriculare (inclusiv fibrilatie atriala); -
dereglari ale conductibilitatii atrio-ventriculare (verapamil, diltiazem); - bradicardie pina la asistolie
(verapamil, diltiazem); - tahicardie ventriculara in sindromul WPW
-- reducerea contractilitatii cu edem pulmonar si edeme generale (verapamil, diltiazem si f. rar.
nifedipina); - dispnee, astm cardiac; - rar-pericardita si deces
--hipotensiune arteriala; -cefalee, ameteli, zgomot in urechi; -hiperemia fetei (indeosebi dihidropiridinele).
-- pastozitatea merisoarelor, gambelor, partilor dorsale ale miinilor
-- ischemia miocardului, accese de angina pectorala, ischemia adoloroasa dupa efort fizic; - sindromul
de suspendare (nifedipina)

61. Determinați mecanismele acțiunii antihipertensive ale inhibitorilor enzimei de

conversie
-Efectul vasoprotector: blocarea efectelor AgII asupra AT1-receptorilor vaselor; - activarea sistemului
bradikininic (formarea de NO si PG vasodilatatoare); - ameliorarea functiei endoteliale; - actiunea
antiproliferativa.
-Efectul cardioprotector: - ↓ actiunea trofica a AgII asupra miocardului; - ↓ modularea activitatii simpatice
asupra miocardului (↓eliberarii CA); - cresterea activitatii bradikininei si PG (actiune antiischemica prin
dilatarea capilarelor si majorarea aportului de oxigen) amelioreaza microcirculatia, restabileste
metabolismul si functia de pompa a miocardului;
 62. Determinați reacțiile adverse ale antihipertensivelor inhibitorii enzimelor de conversie
I. Dependente de efectul farmacologic: - hipotensiune arteriala; - hipotensiune la prima doza (“efectul
primei doze”); - insuficienta renala functionala in caz de stenoza bilaterala; - hiperkaliemie prin
hipoaldosteronism; - tahicardie, aritmii, angina pectorala.
II. Dependente de natura preparatului: - cefalee, ameteli, slabiciune; - greata, anorexie, voma,
disfagie; - diaree, constipatie; - cresterea enzimelor hepatice, bilirubinei, hepatita, icter colestatic,
insuficienta hepatica; - tuse uscata, bronsita, dispnee, sinusite, rinite, bronhospasm; - eruptii cutanate,
fotosensibilizare, urticarie, prurit, edem angioneurotic; - neliniste, depresie, dereglari de somn,
dereglari de vedere si ale auzului, nevralgii, parestezii, tremor; - leucopenie, agranulocitoza, anemie; -
proteinurie prin glomerulopatie membranara.

63. Determinați mecanismul acțiunii antihipertensive al blocantelor receptorilor

angiotensinici
- blocheaza selectiv angiotensin-1-(AT1) – receptorii care sunt depistati in suprarenale, rinichi, cord,
creier, miometru, mucoase, celulele endoteliale, fibroblasti, musculatura neteda a vaselor coronariene,
nervii simpatici periferici cu inlaturarea efectelor angiotensinei II (vasoconstrictia; - actiunea
cardiostimulatoare; - hipertrofia cardiomiocitelor si musculaturii netede a vaselor; - cresterea secretiei
de vasopresina, ACTH si prolactina; - majorarea secretiei aldosteronului cu retentia de Na+ si
eliminarea de K+.)

64. Determinați reacțiile adverse ale antihipertensivelor blocantele receptorilor angioteninici

-ameteli, cefalee, vertij, astenie, insomnie; - hipotensiune ortostatica; - hipercalciemie, hiperkaliemie;
- cresterea transaminazelor, ureei, creatininei; - prurit; - edeme; - scaderea libidoului; - micsorarea
hematocritului si a hemoglobinei.

65. Determinați preparatele utilizate în crizele hipertensive

captopril, clonidine, nicardipine, nifedipine, labetol, prazosin

66. Determinați grupele de vasoconstrictoare ca antihipotensive

A. Cu actiune centrala
1) Stimulantele bulbare (analeptice): - niketamida, camfor, sulfocamfocaina, pentetrazol
2) Excitantele SNC (metilxantinele): - cafeina, cafeina natriubenzoica
3) Stimulantele generale (tonizante generale si adaptogene): - preparatele Ginseng, extractul fluid de
Eleuterococ, extractul fluid de Rodiola, extractul fluid de Leuzee, pantocrina, rantarina
B. Cu actiune periferica:
1) α, β-adrenomimeticele: - epinefrina, norepinefrina, dopamina, efedrina
2) α-adrenomimeticele: - etilefrina, fenilefrina, metoxamina, metoraminol, midodrina
3) Alcoloizii din Ergot si derivatii lor: - ergotal, ergotamina tartrat, dihidroergotamina etc.
4) Polipeptidele vasoactive: - angiotensinamida,vasopresina, terlipresina, felipresina
5) Derivatii izotioureici: - izoturon, difetur (raviten)

67. Determinați grupele de preparate antihipotensive ce intensifică lucrul cordului

1) Glicozidele cardiace: - strofantina, digitoxina, digoxina, corglicon, etc.
2) Cardiostimulantele: a) β1, β2-adrenomimeticele: - izoprenalina, orciprenalina
b) β1-adrenomimeticele: - dobutamina, ibopamina
c) dopaminomimeticele: - dopamina, dopexamina
d) α,β-adrenomimeticele : - epinefrina, efedrina
3) Stimulatoarele adenilatciclazei: - glucagon
4) Inhibitorii fosfodiestera

68. Determinați efectele alfa-adrenomimeticelor ca antihipotensive

-arterio- si venoconstrictie;
-deschiderea ulterioara a anastomozelor arteriovenoase;
-centralizarea sau suntarea singelui cu cresterea presarcinii, respectiv – a volumului sistolic;
-bradicardie;
-se reduce semnificativ fluxul renal cu oligo- sau anurie

69. Determinați efectele alfa-beta-adrenomimeticelor ca antihipotensive

-arterio- si venoconstrictie;
-deschiderea ulterioara a anastomozelor arteriovenoase;
-centralizarea sau suntarea singelui cu cresterea presarcinii, respectiv – a volumului sistolic;
-bradicardie;
-se reduce semnificativ fluxul renal cu oligo- sau anurie

70. Determinați efectele dopaminomimeticelor ca antihipotensive

-vasodilatatie periferica, efect inotrop pozitiv moderat, efect cronotrop pozitiv, creste fluxul renal si
splanhnic cu majorarea diurezei si natriurezei

71. Determinați mecanismul de acțiune al derivaților izotioureici ca antihipotensive

inhiba nitroxidsintetaza, enzima responsabila de sinteza NO

72. Determinați indicațiile derivaților izotioureici ca antihipotensive

-hipotensiune acuta de diferita geneza: posttraumatica, postoperatorie, posthemoragica, din intoxicatii
acute; - hipotensiune ortostatica provocata de ganglioblocante, neuroplegice, anestezice generale,
adreno- si simpatolitice; - pentru stabilizarea TA in anestezie peridurala si rahianestezie, in conditii de
circulatie extracorporala; - stari hipotensive, cind adrenomimeticele sunt contraindicate sau
neeficiente.

73. Determinați efectele beta-1-adrenomimeticelor ca antihipotensive

efect α1-adrenomimetic suplimentar asupra receptorilor miocardului ce sunt responsabili de efectul
inotrop pozitiv
creste contractilitatea, conductibilitatea atrio-ventriculara, survine o tahicardie neinsemnata si o
usoara majorare a presiunii arteriale;
in insuficienta cardiaca: creste esential debitul cardiac, poate provoca tahicardie neinsemnata (chiar
in doze mari), diminueaza presiunea de umplere a ventriculului sting si rezistenta periferica, precum si
cea pulmonara, cu micsorarea presiunii in capilarele pulmonare;
- amelioreaza parametrii hemodinamici si reduce tonusul simpatic compensator majorat in
insuficienta cardiaca; - creste diureza in rezultatul majorarii debitului cardiac si fluxului renal;
- se intensifica fluxul coronarian in rezultatul cresterii debitului cardiac si micsorarii presiunii de
umplere. Necesitatea in oxigen se mareste neesential,

74. Determinați grupele de preparate vasodilatatoare cerebrale miotrope

1. Alcaloizii din Vinca minor - vincamina - vinpocetina - vincapan
2. Derivatii xantinici - aminofilina - pentoxifilina - xantinol nicotinat - cosaldon etc.
3. Blocantele canaleleor de calciu - nimodipina - flunarizina - cinarizina
4. Antispasticele de profil larg - papaverina - papazol - nicoverina - drotaverina - benciclan -
ciclandelat

75. Determinați grupele de preparate vasodilatatoare cerebrale neurotrope

1. Alcaloizii din ergot - ergotamina - dihidroergotamina - dihidroergotoxina
2. Alfa – adrenoliticele - nicergolina - tolazolina
3. Beta – adrenomimeticele - izoxuprina - bufenina - bametan
4. Antiserotoninicele - cinarizina - naftidrofuril - metisergida - ciproheptadina - lisurid

76. Determinați preparatele utilizate în crizele de migrenă

Alcaloizii din ergot si derivatii lor • Ergotamina • Dihidroergotamina Derivatii indolului • Sumatriptan
(imigran)
Analgezicale neopioide antipiretice si antiinflamatorii • Paracetamol • Acidul acetilsalicilic •
Naproxen • Indometacina • Ibuprofen
Antivomitive (remedii adjuvante) • Metoclopramida

77. Determinați grupele de preparate utilizate în profilaxia migrenei

Beta- adrenoblocante • Anaprilina • Atenolol • Metoprolol Compusii triciclici • Pizotifen
(sandomgran) Derivatii acidului lizerginic • Metisergida (lizeril)
Antiinflamatoriile nesteroidiene • Naproxen
Antidepresivele triciclice • Amitriptilina
Antiepilepticele • Carbamazepina Clonazepam

78. Determinați mecanismul de acțiune al sumatriptanilor (der.de indol) ca

antimigrenaose
 este un agonist selectiv al 5-HT 1A, receptorilor serotoninergici, vasoconstrictia vaselor cerebrale,
stimuleaza si receptorii presinaptici micsorind eliberarea serotoninei, noradrenalinei si posibil a
neuropeptidelor.
- -poseda efecte: serotoninolitic, antihistaminic, colinolitic si miotrop

79. Determinați mecanismul de acțiune al der. izotioureici ca antimigrenoase

-inhiba NO-sintetaza responsabila de producerea oxidului nitric (NO) – substanta cu proprietati
vasodilatatoare importante;
- constricta selectiv arterele carotide fara a afecta fluxul sanguin cerebral

80. Determinați grupele de preparate antianginoase ce micșorează necesitatea în oxigen

βAdrenoblocantele: Propranolol, Talinolol, Metoprolol, Oxprenolol, Pindolol, Labetalol, Acebutolol,
Atenolol, Sotalol, Timolol etc
Preparatele bradicardice: Ivabradina, Alinidina, Falipamil
1. Nitrovasodilatatoarele:
A. Nitratii organici: Nitroglicerina, Izosorbid mononitrat, Izosorbid dinitrat, Pentaeritritil tetranitrat.
B. Mosidomina.
2. Blocantele canalelor de calciu:
C. Fenilalchilamine: Verapamil, Anipamil, Galopamil, Ronipamil, Tiapamil,
D. Benzotiazepine: Diltiazem.
E. Dihidropiridine: Nifedipina, Nitrendipina, Amlodipina, Nimodipina, Isradipina, Nisoldipina,
Nicardipina, Nitrendipina.
3. Activatorii canalelor de potasiu Pinacidil, Nicorandil, Minoxidil, Diazoxid
4. Diverse: Amiodarona.

81. Determinați grupele de preparate antianginoase ce micșorează necesitatea și măresc

aportul de oxigen
Coronarodilatatoarele: a) miotrope – Dipiridamol, b) cu actiune reflexa – Validol
1. Nitrovasodilatatoarele:
A. Nitratii organici: Nitroglicerina, Izosorbid mononitrat, Izosorbid dinitrat, Pentaeritritil tetranitrat.
B. Mosidomina.
2. Blocantele canalelor de calciu:
C. Fenilalchilamine: Verapamil, Anipamil, Galopamil, Ronipamil, Tiapamil,
D. Benzotiazepine: Diltiazem.
E. Dihidropiridine: Nifedipina, Nitrendipina, Amlodipina, Nimodipina, Isradipina, Nisoldipina,
Nicardipina, Nitrendipina.
3. Activatorii canalelor de potasiu Pinacidil, Nicorandil, Minoxidil, Diazoxid
4. Diverse: Amiodarona

82. Determinați mecanismul de acțiune al nitraților

-in urma metabolismului se transforma in NO, metabolitul activ NO substitue deficitul de EDRF ,
astfel creste concentratia de GMPc, activeaza ionii de potasiu , micsoreaza concentratia ionilor de
calciu intracelular, aceasta contribuie la micsorarea necesitatii de oxigen, deasemenea micsorarea
intrarii ionilor de calciu in celula contribuie la micsorarea debitului cardiac, micsorarea VSC, se
micsoreaza presarcina, aceasta conduce la dilatarea vaselor.
-activeaza proteinkinazele, ce favorizeaza defosforilarea miozinei, esirea calciului din celula ce va
induce vasodilatare.

83. Determinați efectul antianginos al nitraților

-Dilatarea arterelor coronare mari
-Inhibarea componentel or centrale a reflexelor vasospastice a coronarelor
-Ameliorarea circulatiei in zona ischemica a miocardului
-Scaderea consumului de oxigen al miocardului

84. Determinați reacțiile adverse ale nitraților

Precoce - - cefalee, slabiciune; - congestia pielii (mai des in jumatatea superioara a corpului); - bufeuri
de caldura, ameteli, greturi;. - palpitatii, tahicardie;
Tardive: toleranta, Methemoglobinemie:

85. Determinați efectul antianginos al beta-adrenoblocantelor

 inhibarea β- receptorilor inimii si inlaturarii inervatiei adrenergice, lucrul inimii se reduce, din aceasta
cauza se micsoreaza necesitatea miocardului in O2 .

86. Determinați efectul antianginos al blocantelor canalelor calciului

deregleaza patrunderea ionilor de Ca din spatiul extracelular in cardiomiocite , vase prin canalele tip
L- ce duce la relaxarea celulei musculare
Efecte: • micsoreaza lucrul inimii • dilata vasele coronariene • micsoreaza ,, presarcina,, • micsoreaza
necesitatea miocardului in oxigen • poseda actiune cronotropa directa • imbunatateste circulatia
subendocardiala • mareste circuitul prin colaterale • sporeste aportul de oxigen catre miocard •
incetineste automatizmul celulelor P in nodul sinusal si focarelor ectopice din atrii • dilata vasele
periferice • micsoreaza P. A (se micsoreaza ,, postsarcina,, ) • tahicardie reflectorie ( care apare ca
raspuns la actiunea hipotensiva a preparatului)
Efectele asupra altor organe: • relaxeaza musculatura neteda a bronsiilor, TGI, uter, micsoreaza
agregarea trombocitelor, micsoreaza eliberarea insulinei.

87. Determinați preparatele utilizate în jugularea acceselor de angină pectoraleă

Amiodarona
β- Adrenoblocante(Propranolol, Talinolol, Metoprolol, Oxprenolol, Pindolol, Labetalol, Acebutolol,
Atenolol, Sotalol, Timolol)
Dipiridamol
Carbocromen
Validol
Nitroglicerina

88. Determinați grupele de preparate utilizate în infarctul acut de miocard

1 • Analgezice opioide
2. • Tranchilizante
• Neuroleptice
• Neurolept analgezia
3.• Antiaritmice
5. a. Anticuagulante b. Fibrinolitice c. Antiagregante • Cardiotonice
• Nitroglicerina
Cardioprotectoare

89. Determinați grupele de diuretice cu acțiune la nivelul ansei Henle

 la nivelul ansei Henle (segmentul ascendent): furosemid, torasemid, bumetanid, piretanid, acid
etacrinic, indacrinona

90. Determinați grupele de diuretice cu acțiune la nivelul tubului proximal

 la nivelul tubilor proximali: acetazolamida, sultiam, metazolamida;

91. Determinați grupele de diuretice cu acțiune la nivelul tubului distal

- diureticele tiazidice: hidroclortiazidă, ciclopentiazidă, meticlotiazidă, ciclotiazidă, butizidă,
politiazidă; - preparatele înrudite cu tiazidele: clortalidon, clopamid, indapamid, xipamid, metolazon;

92. Determinați grupele de diuretice cu acțiune la nivelul tubului colector

triamteren, amilorid, spironolactonă, canrenonă, eplerenonă;

93. Determinați mecanismul de acțiune al diureticelor osmotice

♦ ce măresc presiunea osmotică în tubii renali:  diureticele osmotice: manitol, ureea (carbamidă),
glucoză, glicerină, sorbit

94. Determinați indicațiile diureticelor osmotice

- edem cerebral (numai nu in traume si procese inflamatorii); - edem pulmonar (de regula de origine
toxica si nu cardiovasculara); - diureza fortata in intoxicatii acute cu toxine sau medicamente dializabile; -
profilaxia si tratamentul insuficientei renale acute cauzate de spasmul vaselor renale („rinichi de soc”); -
stari de soc in combustii, peritonite, osteomielite, sepsis, pentru dezintoxicare; - glaucom (in criza sau
interventii oftalmologice); - edem laringian de origine alergica si inflamatoare.
 95. Determinați reacțiile adverse ale diureticelor osmotice
- deshidratare, hiponatriemie; - fenomenul rebound (ureea); - cefalee, greata, voma; - flebite,
tromboze; - acutizarea sau manifestarea insuficientei cardiace, edemului pulmonar; - insuficienta
renala acuta.

96. Determinați mecanismul de acțiune al diureticelor de ansă

- bloceaza grupele tiolice (SH) ale enzimelor celulelor epiteliale a partii ascendente a ansei Henle cu
inhibarea proceselor energetice (fosforilarii oxidative si glicolizei) ce diminuie reabsorbtia activa a
ionilor de Na, Cl si partial K; - relaxeaza musculatura neteda a vaselor cu intensificarea sintezei
prostaglandinelor (I2, E2) cu cresterea fluxului renal si filtratiei glomerulare; - inhiba carboanhidraza
(mecanism secundar); - inhiba reabsorbtia activa a Mg si ulterior a Ca

97. Determinați indicațiile diureticelor de ansă

- insuficienta cardiaca acuta sau cronica refractara; - insuficienta renala acuta cu oligurie sau anurie,
profilaxia ei; - insuficienta renala cronica; - edem pulmonar si cerebral; - hipertensiunea arteriala,
urgentele hipertensive; - intoxicatiile acute cu toxine dializabile; - criza glaucomatoasa; - insuficienta
coronariana acuta pe fondal de hipertensiune arteriala; - ciroza hepatica cu ascita; - hipercalciemia
esentiala (idiopatica) si in hipercalciemia indusa de hipervitaminoza D.

98. Determinați reacțiile adverse ale diureticelor de ansă

hipokaliemie, hiponatriemie, hipocalciemie, hipomagniemie; - deshidratare, alcaloza hipocloremica;
hipercalciurie; - hiperuricemie, hiperazotemie, hiperglicemie; - ototoxicitate (la utilizarea i/v si de
doze mari); - nefrotoxicitate, formarea de calculi renali (fosfati si oxalati de calciu); - reactii alergice;
- dereglari dispeptice; - cresterea toxicitatii glicozidelor cardiace

99. Determinați mecanismul de acțiune al diureticelor tiazidice și netiazidice

- inhiba reabsorbtia activa a Na si pasiva a Cl;
- deregleaza procesele de producere si utilizare a energiei (glucozei);
- in doze mari inhiba carboanhidraza.

100.Determinați indicațiile diureticelor tiazidice și netiazidice

- insuficienta cardiaca cronica - hipertensiunea arteriala esentiala si simptomatica; -
calciuria idiopatica, urolitiaza - diabetul insipid- enureza nocturna; - glaucom; - edeme
de diferita origine

101.Determinați reacțiile adverse ale diureticelor tiazidice și netiazidice

- hiponatriemie, hipokaliemie, hipokaligistie; - hipomagniemie, hipercalciemie; - hiperglicemie,
hiperlipidemie, glucozurie; - hiperuricemie; - alcaloza hipocloremica; alcaloza hipokaliemica
metabolica; - dereglari dispeptice (greata, voma); - fotosensibilizare, dermatite; - reactii alergice
cutanate (eruptii, prurit); - icter, pancreatita; - anemie hemolitica, trombocitopenie; - slabiciune,
oboseala, parestezii; - tromboze si embolii vasculare.

102. Determinați mecanismul de acțiune al diureticelor antagoniștilor concurenți al

aldosteronului
cuplindu-se cu receptorii pentru aldosteron, → preintimpina efectele mineralocorticoidului, ale
reabsorbtiei de schimb intre Na si K, cauzate de transcriptia genelor ce cresc activitatea canalelor
membranei apicale si ATP-azei bazolaterale

103.Determinați indicațiile diureticelor antagoniștilor concurenți al aldosteronului

- hiperaldosteronismul - hiperaldosteronismul secundar in ciroza hepatica, sindromul nefrotic, insuficienta
cardiaca etc.; - hipertensiunea arteriala - edeme la nou-nascuti si copii in primele luni de viata.

104.Determinați reacțiile adverse ale diureticelor antagoniștilor concurenți al

aldosteronului
- hiperkaliemie, hiponatriemie; - acidoza metabolica; - dereglari dispeptice (greata, voma,
anorexie, diaree, xerostomie); - ginecomastie, impotenta la barbati; - hirsutism la femei; -
somnolenta, cefalee, eruptii cutanate
 105.Determinați grupele substituienților plasmatici coloidali
B. Sol.coloidale
1. Dextranii: cu masa moleculara mica-- neopolividon, manitol, sorbitol
Cu masa moleculara medie – dextra 40
Cu masa moleculara mare - dextra 70

106.Determinați efectele dextranilor

- efect de volum; - efecthipertensiv; - efect diuretic - efect detoxicant effect antitrombotic

107.Determinați indicațiile dextranilor

1) tratamentul si profilaxia socului hipovolemic (hemoragic, traumatic, combustional, septic etc. 2) maladiile
cauzate de dereglari ale microcirculatiei; 3) profilaxia si tratamentul trombozelor si tromboemboliilor,
endarteritelor, maladiei Raynaud, chirurgia vasculara si plastica, cardiochirurgie; 4) tratamentul intoxicatiilor in
combustii, peritonite etc.; 5) hipotensiunea arteriala acuta

108.Determinați reacțiile adverse ale dextranilor

1) reactii alergice sau anafilactoide (prurit, urticarie, artralgii, pina la soc anafilactic); 2) micsorarea
coagulabilitatii la doze mari; 3) supraincarcarea circulatiei sistemice cu risc de edem pulmonar,
insuficienta cardiaca; 4) acidoza la administrarea de volume mari (indeosebi pentru dextran 70); 5) reactia
de pseudoaglutinare.

109.Determinați preparatele utilizate în deshidratarea izotonă

Solutia 0,9% clorura de sodiu (solutia salina izotona, serul fiziologic).

110.Determinați preparatele utilizate în deshidratarea hipotonă

Solutiile hipertone clorura de natriu (5%;5,85%;10%;20%)

111.Determinați preparatele utilizate în deshidratarea hipertonă

Solutia hipotona (0,45%) NaCl pe glucoza

112.Determinați preparatele enzimelor pancreatice

A. Monocomponente (contin numai pancreatina)
1. doze mici de pancreatina - Pancreatina - Pancitrat - Prolipaza - Oraza - Creon 10 - Pancreon - Pangrol -
Triferment - Mezim-forte - Licriaza
2. cu doze majore de pancreatina - Solizim - Somilaza - Pancrealipaza - Creon 25
B. Combinate
1. pancreatina + extract de bila + hemicelulaza - digestal, festal, panstal, menzim, cotazim forte, rustal,
tagestal, enzistal, panolaz, ipental.
2. pancreatina + extract de bila + extract din mucoasa gastrica - panzinorm forte
3. pancreatina + extract de bila + extract din plante - merchezim, nutrizim, pancurmen.
4. pancreatina + acizi biliari + extract din plante + antimicrobian - mexaza
5. pancreatina + substante adsorbante - pancreoflet

113.Determinați indicațiile preparatelor enzimelor pancreatice

Pancreatita cronica, Gastritele hipo- si anacide, achilie, Enterita cronica, Hepatitele si hepatocolecistitele,
Meteorism, Pregatirea pentru examenul radiologic si ultrasonografie, Abuzurile alimentare sau alimentatia
incorecta, Diareea de origine neinfectioasa

114.Determinați grupele de preparate antisecretoare gastrice

1. M-colinoliticele neselective: Atropina Oxifenciclinina Propantelina Scopolamina
2. M1-colinoliticele selective Pirenzepina Telenzepina
3.Antigastrinicele Proglumida
4. Analogii prostaglandinelor Misoprostol Enprostil Rioprostil Arbaprostil
5. Inhibitorii carboanhidrazei Acetazolamida
6. H2-histaminoliticele I generatie Cimetidina II generatie Ranitidina III generatie Famotidina Nizatidina
Roxatidina
7. Inhibitorii H+K+-ATPazei Omeprazol Lansoprazol Pantoprazol
8. Analogii somatostatinei Octreotid Somatostatina
9. Apele minerale carbonate Esentuki Borjomi
1. M-colinoliticele neselective Atropina
 115.Determinați mecanismul de acțiune al H2-histaminoblocantelor
interactioneaza cu H2-receptorii celulelor parietale cu diminuarea activitatii adenilatciclazei si respectiv a
nivelului AMPc si Ca++ intracelular cu micsorarea secretiei acidului clorhidric. Partial inhiba secretia acida
indusa prin mecanism vagal si gastrinic.

116.Determinați reacțiile adverse ale H2-histaminoblocantelor

frecvent: diaree, greata, voma, ameteli, cefalee, constipatie, uscaciunea in gura, eruptii cutanate, prurit,
dureri musculare;
Rar au fost semnalate (indeosebi pentru cimetidina) ginecomastie, galactoree, oligospermie, impotenta;
tulburari nervoase (mai frecvent la batrini si pacientii cu afectiuni renale, hepatice) – somnolenta, letargie,
iritabilitate, agitatie, confuzie,
Rareori - halucinatii, dizartrie, convulsii; ocazional se pot constata – leucopenie, hepatita, icter, nefrita,
aritmii, hipotensiune;

117.Determinați mecanismul de acțiune al inhibitorilor pompei protonice

intertioneaza cu SH-grupele cisteinei de pe suprafata extracelulara a subunitatii alfa a H+ K+ - ATP-azei.
Ca rezultat enzima, si respectiv secretia de H+ , se blocheaza ireversibil.

118.Determinați indicațiile inhibitorilor pompei protonice

ulcerul duodenal si gastric activ; ulcerele rezistente la H2 -histaminoblocante; sindromul Zollinger-Ellison;
hemoragiile etajului superior al tubului digestiv; esofagita de reflux rezistenta la H2-histaminoblocante si cu
complicatii; profilaxia recidivelor ulcerelor. Profilaxia ulcerelor de stres la pacientii cu risc major; Profilaxia
ulcerelor la utilizarea antiinflamatoarelor nesteroidiene la pacientii cu risc crescut.

119.Determinați reacțiile adverse ale inhibitorilor pompei protonice

a) dereglari dispeptice (greata, flatulenta, constipatie) si hepatice (cresterea transaminazelor, hepatita); b)
reactii alergice (eruptii cutanate, fotosensibilizare, edem angioneurotic, soc anafilactic);
c)tulburari hematologice (neutropenie, agranulocitoza, trombocitopenie);
d) efect rebound prin hipergastrinemie, care la tratament prelungit poate provoca hiperplazia celulelor
enterocromafinice si tumori carcinoide;
Anemie feripriva si B12 deficitara;
Osteoporoza si hipocalciemie

120.Determinați mecanismul de acțiune al analogilor prostaglandinelor

- prin intermediul proteinei G inhibitoare se micsoreaza activitatea adenilatciclazei, cu reducerea nivelului AMPc si
micsorarea secretiei ionilor de hidrogen (posibil, de catre H+ K+ – ATP-aza

121.Determinați mecanismul de acțiune al antiacidelor sistemice

sistemice: CONTIN CATIONI BAZICI, CAPABILI SA NEUTRALIZEZE ACIDUL CLORHIDRI
NaHCO3 + HCl → NaCl + H O + CO 2 2

poate avea loc absorbţia intensivă cu alcaloză metabolică; - posedă acţiune antiacidă rapidă, de scurtă durată şi
foarte relevantă clinic; - provoacă senzaţie de eficacitate mare; - posedă fenomenul rebound moderat al secreţiei –
bioxidul de carbon ce se eliberează brusc, provoacă distensie, uneori neplăcere gastrică, dar eructaţia care urmează
poate da o senzaţie de uşurare; - nu este util pentru administrare de lungă durată; - datorită conţinutului mare de Na
este contraindicat la bolnavii cu insuficienţă cardiacă, hipertensiune arterială sau insuficienţă renală; - dozele pentru
o priză 0,5-4 g, în zi – nu mai mult de 16 g.

122.Determinați mecanismul de acțiune al antiacidelor nesisitemice

sunt compuşi cu acţiune variată şi lentă; - Al (OH)3 + 3HCl = AlCl3 + 3H O2 - se formează un gel, care exercită
acţiune astringentă şi mecanică protectoare asupra mucoasei, - întârzie golirea stomacului, provocând constipaţie; -
în tratamentul îndelungat poate surveni carenţă fosfatică cu osteoporoză, hipercalciurie şi nefrolitiază secundară; -
fixează acizii graşi cu formarea de săruri insolubile şi unor concreţiuni, care se elimină prin scaun; - se leagă cu
acizii biliari, micşorând agresivitatea lor asupra mucoasei gastrice; - se indică în tratamentul sistematic, îndelungat
(efectul 1,5-2 ore); - uneori, pot fi semnalate efecte resorbtive (intoxicaţii, encefalopatie); - se conţin în almagel,
almagel A, fosfalugel, gastrolugel.

123.Determinați reacțiile adverse ale antiacidelor sistemice

Bicarbonat de sodiu Hipernatriemie, edeme, alcaloza, hipokaliemie (ca rezultatul alcalozei), aritmii, hipersecretie
secundara (formarea CO2 si hipersecretia gastrinei), eructatie, meteorism, dureri (formarea CO2), slabiciune
musculara.
 Carbonat de calciu Hipercalciemie, hipersecretie secundara (formarea CO2 si hipersecretia gastrinei), eructatie,
meteorism, dureri (formarea CO2), alcaloza, sindromul calciu-alcalii
124.Determinați grupele de preparate prokinetice
1.Colinomimeticele- a) m-colinomimetice-aceclidina, cisaprid.
b) anticolinesterazicele- galantamina, neostigmina , distigmina
2. D2-dopaminoblocantele-metoclopramid ,cisaprid, domperidon, levosulpirid
3. preparatele serotoninergice: metoclopraid , domperidon, cisaprid, togaserod.
4. analogi motilinei : eitromicina, claritromicina, azitromicina
5. diverse grupe: a analogii somatostatinei-octeotid, somatostatina
b blocantele receptorilor colecistochininici- loxiglumid

125.Determinați mecanismele de acțiune ale prokineticelor

-antagonism cu D2-receptorii din SNC si tractul gastrointestinal - stimularea diferitor tipuri de receptori specifici
din SNC si tractul gastrointestinal - stimularea colinergica (posibil, prin favorizarea eliberarii din neuronii
mezenterici a acetilcolinei si cresterii reactivitatii la ea )
-Mecanism dopaminoblocant sau colinomimetic .

126.Determinați indicațiile prokineticelor

- esofagita de reflux; - hipomotilitatea gastrica de diferita geneza (neuropatie diabetica, anorexie nervoasa,
aclorhidrie, interventii chirurgicale etc.); - dischineziile digestive si a cailor biliare; - voma de diversa
geneza (pe fondalul toxemiei, iradierii, dereglarii dietei, administrarii preparatelor in cercetari radiologice,
endoscopii etc.); - efectuarea unor procedee diagnostice (intubarea duodenului, examenul radiologic
gastrointestinal); - tratamentul compex al ulcerului gastric si duodenal (sulpiridul); - constipatia cronica
idiopatica si pentru combaterea hipomotilitatii colonului la bolnavii cu leziuni medulare.

127.Determinați grupele de preparate antiflatulente

1. Preparatele adsorbante: carbunele activ, Medicas E, polifepan, carbosem
2. Preparatele tensioactive: dimeticona, simeticona
3.Uleiurile volatile din plante (carminative vegetale): frunzele de menta, fructele de marar, fructele de
chimen, fructele de coriandru, fructele de fenicul, florile de cuisoare, seminte de nucusoare, fructele de
anason, coaja de scortisoara, rizoma de ghimber, preparatele de odolean etc.
4.Parasimpatomimeticele: M-colinomimetice (aceclidina); anticolinesterazice (neostigmina, galantamina
5.Preparatele enzimatice de substitutie in dereglarile digestiei intestinale: creon, mezim, festal, digestal,
pancreatina, panzinorm, triferment, panstal etc.
6.Preparatele combinate: iunienzaim , maalox , gestid plus, meteospasmil, ceri nasigel, pancreoflet,
capect, zimoplex etc.

128.Determinați mecanismele de acțiune ale antiflatulentelor

-adsorbtia moleculelor de gaze sau vapori de catre macro si mezopori cu condensarea
-fixarea exotoxinelor si xenobioticelor din intestin;
b) adsorbtia bacteriilor si/sau toxinelor bacteriene cu normalizarea florei intestinale;
c) modificarea spectrului lipidic si proteic al continutului intestinal;
d) depurarea sucurilor digestive de substantele biologic active sau intermediare ale metabolismului;
e) modificarea activitatii functionale a intestunului prin influentarea metabolismului aminelor biologic
active si peptidelor reglatoare
-Prepaartele tensioactive micsoreaza tensiunea superficiala a bulelor de gaze din intestin cu efect
antispumant.
-actiune iritanta asupra mucoasei cu o stimulare usoara a peristaltismului si relaxarea sfincterelor
-actiunea directa (M-colinomimeticele) sau indirecta (anticolinesterazicele) asupra M-col. musculaturii
netede ale TD, ↑ peristaltismul si se relaxeaza sfincterele
-normalizeaza procesele de scindare a proteinelor alimentare cu ameliorarea proceselor de absorbtie si de
preintimpinare a formarii produselor intermediare, si de putrefactie, inclusiv a gazelor

129.Determinați indicațiile antiflatulentelor

Preparatele tensioactive: flatulenta si distensia intestinala,
insclusiv postoperatorie; dispepsie, sindromul Remheld;
pregatirea pentru cercetarea radiologica si ultrasonografica
 a tubului digestiv si organelor bazinului mic.
Carbunii activi:  in meteorism, dispepsie
Carminativele vegetale: in discomfort epigastric, in
distensia gastrica si intestinala. Parasimpatomimeticele
situatii grave de meteorism, indeosebi postoperator, ce nu
se supun corectiei cu alte antiflatulente.

130.Determinați preparatele laxative de volum

Laxativele de volum - semintele de Plantago; - semintele de in; - metilceluloza si carboximetilceluloza de sodiu; -
agarul sau geloza; - gelatina; - varza de mare (laminaridul) - produsele alimentare: pinea integrala, mamaliga de
malai necernut, legumele (varza, morcovul, sfecla, castravetii, dovleceii, ridichea, soia, fasolele, ovasul, mazarea),
fructele (prunele, smochinele, nucile, fructele uscate

131.Determinați preparatele laxative prin înmuierea scaunului

Laxativele prin inmuierea scaunului - docusat de sodiu; - lactuloza; - ulei de parafina; - uleiuri vegetale
(de floarea soarelui, masline, soie, mindal, grasimea de peste

132.Determinați mecanismele de acțiune ale laxativelor de

volum
De volum Contin fibre nedigerabile si coloizi hidrofili care se maresc in volum,
cresc continutul intestinal, stimulind ganglionii intramurali si intensificind
peristaltismul intestinal.

133.Determinați mecanismele de acțiune ale laxativelor prin înmuierea scaunului

Prin inmuierea scaunului Patrund in bolul fecal actionind ca substante emoliente (uleiurile), sau ca substante
tensioactive (docusat de sodiu) cu cresterea patrunderii apei si grasimilor. Ca rezultat se mareste volumul bolului
fecal si se amelioreaza propulsarea si eliminarea lui.

134.Determinați indicațiile laxativelor prin înmuierea scaunului

- Constipatii cornice (de volum)
- pacientilor ce prezinta o eliminare dificila a scaunului – batrini, bolnavi la pat; - bolnavilor cu afectiuni anale
acute-hemoroizi, fisuri; - bolnavilor ce necesita evitarea efortului la defecatie; - gastrite, duodenite, enterite, colite.
Lactuloza se indica in: - constipatii cronice; - dereglari ale digestiei cauzate de procesele de putrefactie in
rezultatul intoxicatiilor alimentare; - encefalopatie hepatica.

135. Determinați preparatele purgative osmotice

Purgativele osmotice sau saline - sulfat de magneziu; - hidroxid si oxid de magneziu; - sulfat de
sodiu; - fosfat de sodiu; - tartrat de sodiu si potasiu; - sarea carlovara; - sarea morsin; - substantele
osmotice active (sorbit, xilit); - lactuloza; - macrogol.

136. Determinați mecanismele de acțiune ale purgativelor osmotice

cresterea presiunii osmotice si respectiv micsorarea reabsorbtiei apei. In asa fel, creste continutul lichid al
intestinului care stimuleaza, secundar, peristaltismul tuturor segmentelor. Sulfatul de sodiu excita direct
receptorii. Aceste preparate stimuleaza, de asemenea, secretia sucurilor digestive, relaxeaza sfincterul
Oddi.

137.Determinați indicațiile purgativelor osmotice

A. in caz de necesitate a evacuarii rapide a intregului continut intestinal:
1. pentru examenul radiologic, endoscopic;
2. inaintea investigatiilor chirurgicale;
3.in unele cazuri de intoxicatii medicamentoase sau alimentare.
B. in constipatiile cronice, functionale ele nu sunt preferabile. Pot fi utile doar profilactic in doze laxative
la batrini, in timpul calatoriilor, deplasarilor.

138. Determinați preparatele purgativelor iritante

I. Cu actiune asupra intestinului subtire: – uleiul de ricin.
II. Cu actiune asupra intestinului gros:
A. Preparatele ce contin antraglicozide: - preparatele din frangula sau crusin – extract lichid,
uscat, ramnil, cofranil; - preparatele din revent sau rubarda – extract solid; - preparatele din senade
– infuzie, extract solid, pursenid, senasida A+ B.
B. Preparatele sintetice: - bisacodil; - picosulfat de sodiu; - fenolftaleina; - izafenina; -
 oxifensatina

139. Determinați mecanismele de acțiune ale purgativelor iritante

Uleiul de ricin, in mediul alcalin al duodenului sub actiunea bilei si lipazei, se transforma in acid ricinolic
si glicerina.
Acidul ricinolic excita chemoreceptorii →↑ peristaltismului, ↓ absorbtia apei si electrolitilor.
Proprietati detergente→↑ permeabilitatea mucoasei intestinale.
Uleiul neschimbat si glicerina - proprietati mucilaginoase cu propulsarea continutului intestinal.

140.Determinați indicațiile purgativelor iritante

pregatirea pentru examenul radiologic, endoscopic; 
pregatirea pentru interventiile chirurgicale..

141. Determinați grupele de preparate spasmolitice

A. Neurotrope:
M-colinoliticele - atropina, platifilina, scopolamina, butilscopolamina, metilscopolamina,
propantelina, metantelina;
B. Miotrope: 1. inhibitorii PDE - papaverina, drotaverina, rociverina,
2. blocantele canalelor Na - mebeverina,
3. blocantele canalelor Ca
- a) neselective – verapamil, nifedipina;
b) selective – pinaveriu, alverina, otiloniu
4. metilxantinele - aminofilina, xantinolul nicotinat;
5. agonistii opioizi – trimebutina
6. antagonistii 5HT4-rec – togaserod, lubiproston
7. diverse - benciclan, fenicaberan, otiloniu, pipoolan,
C. Mixte:
1. cu efect spasmolitic si analgezic - baralgina, plenalgina, maxigan, trigan, spasgan, spasmolgon,
spasmolgin, zologan, minalgon, veralgan;
2. cu efect spasmolitic si antiinfiamator - besalol, bevisal;
3. diverse efecte - spasmoveralgina, nicospan, belalgina, belastezin.
D. Diverse mecanisme: 1. donatorii de NO - nitratii (nitroglicerina, isosorbid mono- si dinitrat);

142. Determinați mecanismele de acțiune ale spasmoliticelor miotrope

-miotrope: inhibitia fosfodiesterazei cu cresterea AMPc.

143. Determinați indicațiile spasmoliticelor neurotrope, miotrope și mixte

-neurotrope: colicele biliare, colicele intestinale, colicele renale, diskinezia hipermotorie a cailor si
vezicii biliare, colecistite, pilorospasm, boala ulceroasa in acutizare (tratament complex), spasmele
ureterelor, dismenoree.
- 1. Spasmele musculaturii netede ale tubului digestiv - spasmele stomacului, - colicele biliare,
diskineziile hipermotorii ale cailor si vizicii biliare, colecistitele, - colicele intestinale, colicile
postoperatorii cu meteorism, colita spastica, - constipatiile spastice, proctitele, tenesmele, - ulcerul
duodenal si gastric (tratament complex), - pregatirea pentru cercetarile endoscopice
2.Spasmele musculaturii netede ale tractului genito-urinar - colicele renale, spasmele ureterelor, -
dismenoree, - iminenta avortului spontan si nasterii premature, - micsorarea excitabilitatii uterului
in timpul nasterii, - spasmul colului uterin in nasteri sau intirzierea deschiderii lui, - contractii
uterine dupa nastere
3.Spasmele musculaturii netede vasculare - tratamentul complex al crizei hipertensive, - spasmele
vaselor periferice si cerebrale, - accese de angina pectorala (in caz de neeficacitate a nitroglicerinei),

144.Determinați grupele de preparate antivomitive

Neurolepticele - haloperidol - metofenazat - perfenazina -
trifluoperazina - trifluperidol - clorpromazina - tioridazina –
droperidol
H1-antihistaminicele - prometazina - difenhidramina -
cloropiramina - mebhidrolina - feniramina – ciclizina
M-colinoblocantele – scopolamine
Antagonistii dopaminergici derivati de benzamida si benzimidazol
 - metoclopramida - domperidon – bromopirida
Antagonistii serotoninergici - graniserton - ondansetron –
tropisetron
Canabinoidele - nabilona – dronobino
Benzodiazepinele - diazepam – lorazepam
Spasmoliticele - atropina - platifilina - papaverina – drotaverina
Anestezicele locale - benzocaina – procaine
Preparatele vegetale din: - menta - melisa - anason – fenicul
Glucocorticoizii - prednizolon – dexametazona

145.Determinați mecanismul de acțiune ale antagoniștilor serotoninici ca antivomitice

- blocheaza receptorii 5-HT3 serotoninergici din zona declansatoare a centrului vomei (actiunea centrala)
si intestinului (actiunea periferica);

146.Determinați indicațiile antagoniștilor serotoninici ca antivоmitive

voma produsa de anticanceroase sau radioterapie|
Voma postoperatorie

147. Determinați grupele de preparatele antidiareice

I. Medicamente etiotrope: antibiotice, chimioterapice sintetice, antiprotozoice
II. Medicamente de substitutie: preparate enzimatice, solutii pentru rehidratare
III. Medicamente simptomatice si patogenetice:
1.astringente - tanina, tanaform, tanacomp, decocturi din plante (menta, pojarnita etc.), produse
alimentare (ceai, orez, gris,
2.adsorbante si protectoare - carbunele medicinal, Medicas E, polifepan, caolina, pectina, polividon,
diosmectina, colestiramina, enterosediv etc.
3. M-colinoblocante: atropina, butilscopolamina, platifilina
4. opioide si inrudite: codeina, loperamida, difenoxilat etc.
5.preparate biologice: enterol, bactisubtil, bifidumbacterin, colibacterin, bificol, lactobacterin,
bifiform, hilac-forte etc.
6.preparate combinate: reasec, lomotil

148. Determinați mecanismele de acțiune ale antidiareicelor astringente

-precipiteaza proteinele, patrund in spatiile intercelulare cu micsorarea permeabilitatii capilarelor si
a membranelor celulare si respectiv a secretiilor mucoaselor, formarea unei pelicule (gel)
protectoare pe suprafata mucoasei cu dezvoltarea unui efect antiinflamator si protector mecanic
-carbunele- fixeaza pe suprafata sa diferite substante de origine endo- sau exogena, responsabile de
accelerarea tranzitului intestinal, diminuarea absorbtiei apei si electrolitilor, dereglarii proceselor de
digestie si fermentare
- Colestiramina – formeaza complexe neabsorbabile cu acizii biliari, endotoxinele microbiene etc.,
cu diminuarea secretiei si dereglarii absorbtiei intestinale;
- Sarurile de bismut – contribuie la fixarea hidrogenului sulfurat
- adsorbtia toxinelor bacteriene
- micsorarea inflamatiei mucoasei intestinale si combate spasmele musculaturii netede

149.Determinați mecanismele de acțiune ale opioidelor ca antidiareice

influenteaza asupra receptorilor opioizi de la nivelul mezenteric si musculaturii netede. Sunt implicate
si alte mecanisme de tip colinergic (inhiba eliberarea de acetilcolina) sau necolinergic (mediate prin
serotonina, prostaglandine, endorfine).

150.Determinați indicațiile opioidelor ca antidiareice

(modifica tonusul si motilitatea)
-diaree acuta nespecifica
-diaree cronica(functionala,lezionala,dupa rezectie)(loperamida)
-reducerea eliminarilor la bolnavii cu ileostomie /colostomie

151.Determinați grupele de preparate hepatoprotectoare după proveniență

1.preparatele de origine vegetala:
a)flavonoizi - silimarina si analogii ei (carsil, legalon, silarin,
silibor, silgen,somatron, geparsil, flavobion etc.); silibinina
dihidrosuccinat de sodiu, lohein, salsocolina, hofitol, febihol etc.
b)preparate vegetale combinate - hepabene, hepatofalk-planta,
sibectan, galstena, choliver, margali, hepafil, hepatobil etc.
2.preparate ce contin fosfolipide - esentiale, esentiale forte, fosfolip,
lipina, lipofen, fosfogliv, eplir etc.
3.preparate derivati de aminoacizi - ademetionina, arginina,
betaina citrat, ornitin aspartat, hepasol A, ornicetil, glutargin,
metionina, hepasteril A etc.
4.preparate de origine animaliera - trofopar, vigeratina, hepatosan
5 preparate sintetice - antral, tiotriazolina, zixorina (flumecinol)
6.preparate entomologice - entoheptin, imuheptin, imupurin.
7.preparate din diverse grupe:
a)preparate ce contin selen - selenit de natriu, ebselen, piperidiniiselenofosfat;
b)preparatele colelitolitice - acidul ursodezoxicolic;
c)diverse - tocoferol acetat, retinol, acid ascorbic, acidul alfa-lipoic,
lipamida, bemetil, inosina, betulina, lactuloza, citrulina, acidulglutamic, tiazolidina
8. preparate combinate - silimarin plus, hepaton,hepatobil,cholaflux etc

152.Determinați mecanismele de acțiune ale hepatoprotectoarelor

-Fixarea radicalilor liberi si inhibitia peroxidarii lipidelor - silibinina,hepabene,
esentiale, fosfolip, catergen.
-Donatori sau ce contribuie la sinteza grupelor metil - ademetionina, colina,acid foli
-Predecesori sau donatori ai grupelor tiolice - ademetionina, tiazolidina, acid
lipoic, lipamida
-Restabilirea integritatii structurale ale membranelor hepatocitelor - trofopar,
ademetionina, esentiale, fosfolip, inozitol, metionina
Inhibitia sintezei prostaglandinelor si colagenului - silibinina, catergen
Activarea sintezei acizilor nucleici si proteinelor, fosfolipidelor - acidul orotic,
silibinina, hepabene
Inhibitia enzimelor microzomiale hepatice – catergen
Inductia enzimelor microzomiale hepatice – zixorina

153.Determinați efectele silimarinei

Membrano-stabilizator ,Antiinflamator ,Imunomodulator ,Antioxidant ,Neuro- si
cardioprotector,hipocolesteremiant,Antitumoral,Detoxicant,coleretic,antifibrotic,colecistocinetic

154.Determinați efectele ademetioninei

Membrano.stabilizator,Antihipoxant,Antioxidant,Anticolestatic,Ameliorareafunctiei
sintetice ,Detoxicant ,Citoprotector,antifibrotic

155.Determinați efectele acidului ursodeoxicolic

Antifibrotic,Antiapoptotic,Coleretic,Membranostabilizator,Antiinflamator
Imunomodulator,Antioxidant,Anticolestatic,Hipocolesteremiant,Antitumoral,Detoxicant,litolitic

156.Determinați grupele de preparatele coleretice

A. Colereticele propriu-zise (colesecreticele)
1. Preparatele ce contin acizi biliari sau bila nativa
a) acizi biliari primari: ac. cholic, ac. chenodezoxicolic;
b) acizi biliari secundari: ac.dezoxicholic, ac.litocholic;
c) acizi biliari de semisinteza: ac.dehidrocholic;
2.Preparate sintetice: osalmida, cicvalon, hidroximetil nicotinamida,
fenobarbital, salicilatul de sodiu;
3.Preparate vegetale: extracte din menta, papadie, salvie, pojarnita, volbura,
coada-soarecelui, galbenele, matase de papusoi, coriandru, brusture,
pelin, musetel, imortela etc.);
4.Preparate combinate: colagog, colagol, colaflux, alochol, cholenzim,
febichol.
B.Hidrocolereticele:salicilatii,preparatele de odolean, apele minerale
 157.Determinați mecanismele de acțiune ale preparatelor acizilor biliari ca coleretice
Mecanismul de actiune. Preparatele acizilor biliari sunt secretate biliar cu ↑ presiunii osmotice si filtrarea
ulterioara a apei si electrolitilor →↑ volumul si fluxul bilei, → efect preponderent hidrocoleretic.

158.Determinați indicațiile preparatelor acizilor biliari ca coleretice

-pentru combaterea stazei biliare, drenarea bilei dupa interventii chirurgicale, spalarea cailor biliare in
scopul eliminarii nisipului sau calculilor de dimensiuni mici, profilaxia infectiei biliare, examenul
radiologic a vezicii si cailor biliare, determinarea timpului circulatiei bratlimba

159.Determinați grupele de preparate colecistocinetice

 Preparatele de magneziu: sulfatul de magneziu
 Colecistochinina
 Preparatele osmotic active: xilitul, sorbitul, manitul
 Preparatele vegetale: extracte din galbenele, papadie, traista ciobanului, boz,
chimen, iepurar etc)
 Produsele alimentare: ulei de masline si floarea soarelui, galbenusul de ou,
smintina, peptonele.

160.Determinați grupele de preparate colespoasmolitice

1. Spasmoliticele neurotrope: atropina, platifilina, butilscopolamina,
metilscopolamina.
2.Spasmoliticele miotrope: papaverina, drotaverina, benciclan, aminofilina etc.
3.Spasmoliticele mixte: baralgina, maxigan, trigan, spasmalgon, spasgan etc.
4. Spasmoliticele vegetale:
- extracte din: odolean, menta, galbenele, salvie, pojarnita, pelin;
- preparate din plante (flamina, flacumina, conflavina, rozanol etc).

Preparatele chimioterapice
1. Selectați grupele de antibiotice ce inhibă sinteza peretelui celular
betalactaminele (penicilinele, cefalosporinele, carbapenemii, monobactamii),
glicopeptidele;

2.Selectați grupele de antibiotice ce inhibă sinteza proteinelor

30S : tetracicline;
50S : cloranfenicol, macrolide, lincosamide;
interferenţa dintre subunităţile 30S şi 50S: aminoglicozide

3. Selectați grupele de antibiotice ce inhibă sinteza acizilor nucleici

IV gr. acţiune la nivelul aparatului nuclear prin : • inhibarea ARN polimerazei ADN-dependentă şi
blocarea sintezei ARNmesager urmată de scăderea sintezei proteinelor ribozomale: - ansamicinele
(rifampicina;etc.)

4. Selectați grupele de antibiotice ce dereglează permeabilitatea membranei

citoplasmatice
 polimixinele;
aminoglicozidele

5. Selectați grupele de antibiotice cu influență preponderentă asupra florei gram-

pozitive
- Penicilinele biosintetice; - izoxazolilpenicilinele; - macrolidele; - azalidele; - lincosamidele; -
glicopeptidele; - fuzidina; - cefalosporinele I gen.;

6. Selectați grupele de antibiotice cu influență preponderentă asupra florei gram-

negative
- polimixinele; aminoglicozidele; - amino-şi carboxipenicilinele; cefalosporinele II gen.

7. Selectați grupele de antibiotice cu spectru larg de acțiune

tetraciclinele; cloramfenicolul; ansamicinele.
 8. Selectați grupele de antibiotice cu spectru ultralarg de acțiune
- ureidopenicilinele; - monobactamii; - cefalosporinele gen.III,IV, V; - carbapenemii; - asocieri
beta-lactamine +inhibitori beta-lactamaze

9. Selectați grupele de antibiotice cu efect bactericid absolut asupra microbilor

Absolută - afectează germenii atît în stare de repaus cât şi în faza de multiplicare:  polimixinele; 
Aminoglicozidele  ansamicinele

10. Selectați grupele de antibiotice cu efect bactericid degenerativ asupra microbilor

• Degenerativă - afectează germenii numai în faza de multiplicare :
 betalactaminele (penicilinele, cefalosporinele, carbapenemii, monobactamii),
 glicopeptidele;

11. Selectați grupele de antibiotice cu efect bacteriostatic asupra microbilor

 tetraciclinele,  cloranfenicolul,  macrolidele,  lincosamidele.

12. Selectați grupele de antibiotice beta-lactamice

1. Dibactami
2. Monobactami
3. Tribactami
4. Asocieri de beta- lactamine + inhibitori de beta-lactamaze

13. Selectați penicilinele biosintetice

Peniciline biosintetice: Benzilpenicilina Benzatin benzilpenicilina (extencilina, retarpen) Procain
benzilpenicilina (bicilinele) Fenoximetilpenicilina (ospen)

14. Selectați penicilinele semisintetice

Penicilinele semisintetice :
-izoxazolilpeniciline (antistafilococice) - oxacilina - cloxacilina - flucloxacilina - dicloxacilina – nafcilina
-Aminopeniciline: • Ampicilina • Amoxicilina
-Carboxipenicicline: • Carbenicilina Carfecilina • Carindacilina Ticarcilina
-Ureidopeniciline: • Mezlocilina Azlocilina • Piperacilina
-Aminopeniciline: • Mecilinam, pivmecilinam, • temocilina

15. Selectați reacții adverse caracteristice penicilinelor

Reactiile alergice
• urticarie, eritem cutanat (cele mai frecvente, circa 60% din totalul reactiilor alergice);
• eruptii purpurice, eruptii buloase, reactii cutanate grave de tipul Stevens-Johnson (sunt rare);
• reactii de tip boala serului, edem angioneurotic, febra, reactii pulmonare infiltrative cueozinofilie, nefrita
interstitiala, tumefiere articulara (se intilnesc rar);
• socul anafilactic
Reactiile cauzate de actiunea antibacteriana
• superinfectia cu agenti rezistenti la peniciline (Pseudomonas, E.coli, Proteus, B.fragilis) sau candidoze;
• reactia de bacterioliza (acutizare, Herkheimer)
• Dereglarile dispeptice – greata, voma, diaree, enterite, disbacterioza intestinala.
Reactiile la administrarea parenterala:
• i/m – dureri, afectarea nervilor periferici (pareze, paralizii), necroza aseptica;
• la administrarea endolumbala –hiperreflexie, voma, rigiditate musculara si convulsii;• i/v – flebite si
tromboze.
Alte efecte nedorite
• Benzilpenicilina in doze mari pot avea actiune iritanta asupra SNC;
• carboxipenicilinele pot provoca dereglari electrolitice (hipernatriemie, hipopotasiemie),cresterea
transaminazelor, nefrite interstitiale, convulsii la doze mari;• anemie, leucopenie (mai des la preparatele
semisintetice).

16. Selectați cefalosporinele de generația I

Cefalosporinele I generatie Parenterale: • Cefazolina Enterale: • Cefalexina • Cefadroxil Parenterale

17. Selectați cefalosporinele de generația II

Cefalosporine II generatie parenteral • Cefaclor • Cefuroxim • Cefamandol • Cefotetan • Cefotiam •
Cefonicid • Cefoxitin • Loracarbef Enterale • Cefaclor (ceclor) • Cefuroxim axetil

18. Selectați cefalosporinele de generația III

Cefalosporinele III generatie Parenterale • Ceftriaxon • Cefotaxim • Ceftazidim • Cefoperazona •

Cefodizim • Cefpodoxim • Ceftizoxim • Cefsulodina • Latamoxef Enterale: • Cefixim • Ceftibuten •
Cefpodoxim proxetil

19. Selectați cefalosporinele de generația IV

Cefalosporinele IV generatie • Cefepim • Cefpirom

20. Selectați cefalosporinele de generația V

Cefalosporine V generatie • Ceftobiprol Ceftarolin • ceftolozan Cefditoren

21. Selectați reacțiile adverse caracteristice cefalosporinelor

Reactii alergice:• de tip anafilactic;• febra, hiperemie, edem;• eruptii cutanate insotite de prurit;•
sindromul Stevens-Johnson (vezicule, descuamarea epiteliului).
Dereglari hematologice• anemia hemolitica autoimuna;• hipoprotrombinemie cu hemoragii (cefamandol,
cefoperazona, cefotetan,latamoxef.
Nefrotoxicitatea cefalosporinelor este mica, dar poate fi potentata la asocierea cu
alte preparate nefrotoxice (aminoglicozide, polimixine, furosemid etc.)
Dereglari digestive• staza biliara (dureri in hipocondriul drept, in regiunea epigastrica, greturi,
voma,anorexie - ceftriaxon);• colita pseudomembranoasa (prin superinfectia cu Clostridium dificile).
Disbacterioza si suprainfectie• superinfectia cu bacteriile gram-pozitive (in primul rind enterococi,
stafilococi).
Reactii locale• dureri si infiltrate la administrarea i/m;• flebite la administrarea i/v.

22. Selectați antibioticele din grupa carbapenemiolor

Imipenem (tienam) • Meropenem (meronem) • Biapenem • Ertapenem • Faropenem • Doripenem •
razupenem

23. Selectați aminoglicozidele din generația I

•generatia I: Streptomicina Neomicina Kanamicina Paromomicina

24. Selectați aminoglicozidele din generația II

•generatia II: Gentamicina Tobramicina Sisomicina

25. Selectați aminoglicozidele din generația III

•generatia III: Amikacina Netilmicina Isepamicina

26. Selectați reacțiile adverse ale aminoglicozidelor

Ototoxicitate - leziuni cohleare si vestibulare.
Nefrotoxicitate - incidenta 2-10%.
Bloc neuromuscular
• blocul neuromuscular este cauzat de inhibitia eliberarii acetilcolinei din
terminatiile presinaptice si reducerii reactivitatii postsinaptice;
• miastenia gravis, hipocalciemia marcata, asocierea miorelaxantelor cresc
riscul blocului. Calciul este antagonist in acest caz.
Reactii alergice
• eruptii cutanate, febra, eozinofilie

27. Selectați antibioticele macrolide

• Cu 14 inele: - naturale: eritromicina:
- semisintetice: claritromicina, roxitromicina, fluritromicina, davercina.
• Cu 15 inele (azalide) : azitromicina.
• Cu 16 inele: - naturale: spiramicina, josamicina, - semisintetice: midecamicina rochitamicina

28. Selectați reacțiile adverse ale macrolidelor

-dereglari dispeptice – epigastralgii, anorexie,greturi, voma, diaree, meteorism;
• au fost semnalate cazuri de actiune
hepatotoxica cu hepatita colestatica sicresterea enzimelor hepatice.
• rar – colita provocata de Clostridium dificile.
• rareori – reactii alergice: eruptii cutanate,edem Quincke.

29. Selectați antibioticele lincosamide

Clindamicina,lincomicina

30. Selectați reacțiile adverse caracteristică lincosamidelor

-dereglari dispeptice (dureri abdominale, greturi, voma, diaree);
• colita pseudomembranoasa;
• reactii alergice: eruptii cutanate, insotite de eritem, prurit;
• rar poate aparea neutropenie, trombocitopenie.

31. Selectați tetraciclinele semisintetice

B. semisintetice (gen. II) – doxiciclină, metaciclină, minociclină.

32. Selectați reacțiile adverse caracteristice tetraciclinelor

Din partea tubului digestiv, pot fi:
• fenomene de iritatie gastrica si intestinala – pirozis, greata, voma, dureri epigastrice,diaree,;
• din cauza iritarii mucoasei bucale - stomatite ulceroase;•
Actiunea hepatotoxica
Actiunea nefrotoxica
.
Oasele si dintii.
Fotosensibilizarea.
Dereglarile vestibulare.
Actiunea toxica locala asupra tesuturilor.
. Diverse: suprainfectii (candidomicoze, enterite stafilococe si pseudomembranoase); efect antianabolic;
leucocitoza, trombocitopenie (tratament indelungat); reactii alergice (dermatite, edem Quincke, febra,
reactii anafilactoide).

33. Selectați reacțiile adverse ale antibioticilor din grupa derivaților de amfenicol
Actiunea toxica asupra hematopoezei
Dereglari digestive
Dereglari neurologice
Cauzate de actiune antibacteriana:• Reactia de bacterioliza (Hercsheime

34. Selectați antibioticele glicopeptidice

Vancomicina Ristomicina –Teicoplanina

35. Selectați reacțiile adverse ale antibioticelor glicopeptidice

• tromboflebite (flebite locale); • reactii alergice (eritematoase si urticariene, febra, frison, sindrom
Stivens-Djonson, soc anafilactic); • oto- si nefrotoxicitate; • leucopenie, neutropenie
(agranulocitoza), anemie, trombocitopenie, eozinofilie; • Sindromul “omului rosu”

36. Selectați reacțiile adverse ale polimixinelor

foarte toxice mai ales la utilizarea sistemica
• nefrotoxicitate - proteinurie, cilindrurie si hematurie,apoi (cu marirea dozei) scade filtrarea glomerulara
sicreste azotemia. hiponatriemie, hipokaliemie,hipocloremie
• neurotoxicitate - parestezii periorale, vertij, tulburaride vedere, instabilitate vasomotorie, stare
confuziva;
• paralizia musculaturii striate cu oprirea respiratieidatorita blocarii placii terminale motorii,;
• actiune iritanta locala, reactii meningiale laintroducerea intrarahidiana;
• rar reactii alergice.

37. Selectați antibioticele ansamicine

Rifampicina Rifaximina Rifamicina Rifabutina

38. Selectați spectrul de acțiune al ansamicinelor

Spectrul: - cocii gram+; - cocii gram-; - bacilii gram+; - bacilii gram-; - rlketsiile; - chlamidiile; -
ureaplasma; - vibrionii; - micoplasma; - protozoare;
 39. Selectați mecanismul de acţiune al ansamicinelor
inhibarea ARN polimerazei ADN-dependenta si blocarea sintezei ARNmesager urmata de scaderea
sintezei proteinelor ribozomale:

40. Selectați indicaţia specific ansamicinelor

tuberculoza pulmonara si extrapulmonara (in asociere cu alte preparate antituberculoase); • lepra (in
asociere cu dapsona); • infectii stafilococice (endocardita, osteomielita, artrita septica) in asociere
cu alte antibiotice; • bruceloza (in asociere cu doxiciclina); • pneumonie cu Legionella (in asociere
cu macrolide); • pentru profilaxia meningitei meningococice (la persoanele ce s-au aflat in contact
cu bolnavii sau pentru sterilizarea purtatorilor N. meningitidis).

41. Selectați reacțiile adverse caracteristice ansamicinelor

Reactiile adverse
• afectarea toxica a ficatului cu crestereatransaminazelor, hiperbilirubinemie;
• dereglari dispeptice – greturi, voma, diaree,anorexie, dureri abdominale;
• reactii alergice – urticarie, edem Quincke,artralgii, febra;
• din partea SNC – cefalee, ataxie, dezorientare,confuzie;
• din partea rinichilor – nefrita interstitiala;
• reactii imunoalergice – trombocitopenie, anemiehemolitica

42. Selectați mecanismele biochimice ale rezistenței

Mecanismele biochimice :
-sinteza enzimelor ce inactiveaza antibioticele (beta lactamazeinactiveaza penicilinele si
cefalosporinele,acetilazele,adenilazele inactiveaza aminoglicozidele
-modificare permiabilitatii si transportul membranar si ca rezulatat AB nua junge la locul destinatiei
-formarea de antimetabolite ce micsoreaza efectul AB
-dereglarea proceselor metabolice cu alterarea locului actiunii AB

43. Selectați căile de combatere a rezistenței

-sinteza si utilizarea de antibiotice noi rezistente laenzime (peniciline si cefalosporine de gen. III si
IV,aminoglicozide semisintetice);
• sinteza de substante care inactiveaza enzimelemicrobiene, relevind efectul antibioticului
(acidulclavulonic, sulbactamul etc.);
• Sinteza de noi clase de antibiotice;
• utilizarea de doze majore;
• excluderea antibioticelor din administrare pentru oanumita perioada de timp (6-12 luni);
• interzicerea administrarii locale neargumentate aantibioticelor.

44. Selectați mecanismele de acțiune ale antisepticelor

A. actiune la nivelul peretelui celular sau membranei externe prin influenta
asupra componentilor acestora (peptidoglicanilor, lipopolizaharidelor,proteinelor etc.) cu diminuarea
rezistentei lor – glutaraldehida etc.
B. actiune la nivelul membranei celulare prin modificarea functiilor saulezarea ei – fenolii, acizii organici,
colorantii acridinici, detergentii,clorhexidina etc.
C. actiunea la nivelul acizilor nucleici prin:
- intercalarea in structura acizilor nucleici (colorantii acridicini);
- alchilarea componentilor acizilor nucleici (aldehidele);
- ruperea catenei de AND si/sau ARN prin radicali liberi (oxidantii);
- agregarea materialului nuclear (argintul azotat);
D. actiunea asupra proteinelor celulare prin:
- denaturarea proteinelor (alcoolii, fenolii);
- alchilarea proteinelor (aldehidele);
- coagularea proteinelor din citoplasma (compusii halogenati);
- denaurarea proteinelor enzimatice (oxidantii, preparatele metalelor grele,
colorantii etc.).

45. Selectați preparatele antiseptice din grupul oxidanților

peroxid de hidrogen, peroxid de uree, peroxizi metalici,
perborati, permanganat de kaliu;
 46. Selectați preparatele antiseptice din grupul detergenților anionici
• detergentii – a) anionici – sapunurile propriu-zise (laurilsulfonatul de natriu, ricinoleatul de
natriu);
47. Selectați preparatele antiseptice din grupul detergenților cationici
b) cationici – benzalconiu clorid, cetilpiridiniu bromid, cetrimidina, decualiniu etc.

48. Selectați preparatele antiseptice din grupul coloranților

acridina, etacridna, violet de Gentiana, metiltionina, verde de briliant, hexatidina etc

49. Selectați preparatele antiseptice din grupul halogenilor

hipoclorit de natriu si calciu, cloramina, halazona, dicloramina, iod, iodonat, iodinol, iodoform,
polividon-iod, iodasept, nucina etc.

50. Selectați mecanismele de acțiune ale peroxidului de hidrogen ca antiseptic

Mecanismul de actiune:
• influenta peroxidazei (catalazei) se discompune cu eliberarea de O2 ce poseda
proprietati oxidante asupra componentelor structurale ale m/o
• O2 actioneaza si asupra grupelor SH ale proteinelor m/o cu consecinte cide
aupra lor.denaturare
• O2 patrunde in anfractuozitatile plagilor prin formarea unei spume albicioase
ce mecanic indeparteaza detrisurile si celulele bacteriene.

51. Selectați mecanismele de acțiune ale permanganatului de potasiu ca antiseptic

Mecanismul de acţiune: • influenţa peroxidazei (catalazei) se discompune cu eliberarea de O2 ce
posedă proprietăţi oxidante asupra componentelor structurale ale m/o • O2 acţionează şi asupra
grupelor SH ale proteinelor m/o cu consecinţe cide aupra lor. • O2 pătrunde în anfractuozităţile
plăgilor prin formarea unei spume albicioase ce mecanic îndepărtează detrisurile şi celulele
bacteriene.

52. Selectați mecanismul de acțiune al detergenților cationici ca antiseptice

Mecanismul de actiune:
a)se acumuleaza la interfata dintre mediul lipidic (membrana bacteriana) si
mediul hidric cu modificarea tensiunii superficiale si dereglarea
permeabilitatii membranei celulare si osmolaritatii cu liza germenilor;
b)Inhibarea unor sisteme enzimatice prin adsorbtie sau sarcinilor electrice
(conc. mici);
c)Precipitarea proteinelor (conc. mari);

53. Selectați mecanismul de acțiune al alcoolilor ca antiseptice

-denaturarea proteinelor cu formarea albuminatelor, iar la m/o cu transformarea
lor in spori;
• deshidratarea celulei microbiene

54. Selectați sulfamidele sistemice combinate.

• Co-trimoxazol (biseptol, bactrim) • Co-trimazina • Antrima

55. Selectați sulfamidele cu acțiune intestinală

B. Sulfamidele cu acţiune intestinală • Ftalilsulfatiazol (ftalazol) • Ftalilfapiridazina (ftazina) •
Sulfaguanidina (sulgina) • Disulformina • Succinilsulfatiazol
• Azo-compuşii
• Salazosulfapiridina • Salazosulfapiridazina • Salazodimetoxina.

56. Selectați sulfamidele cu acțiune locală

Sulfacetamida (sulfacilul) • Sulfadiazina argentică • Mafenid

57. Determinați spectrul de acţiune al sulfamidelor.

Se considera ca sulfamidele (SA) au un spectru larg, ce include:
- bacterii gram-pozitive (streptococi, unele tulpini de stafilococi, pneumococi, bacilul antraxului)
- bacterii gram-negative (gonococi, meningococi, colibacili, salmonele, shigelle, bacilul influentei etc.);
- vibrionii cholerei, virusii mari (agentii trachomei, psitacozei, ornitozei, limfogranulomatozei),
- protozoare (toxoplasme, plasmodiul malariei);
-fungi patogeni; actinomicete; histoplasme; chlamidii; nocardii; legionele; pneumocistii.
O sensibilitate moderata prezinta: - enterococii, streptococii viridans, - klebsielele, proteus, clostridiile,
brucela, - micobacteriile leprei.

58. Determinați mecanismul de acțiune al sulfamidelor sistemice combinate

SA combinate actioneaza la 2 etape:
I - prin componentul sulfamidic inhiba sinteza acidului dihidrofolic,
II - prin trimetroprim inhiba dihidrofolat reductaza, cu impiedicarea transformarii acidului
dihidrofolic in acidul tetrahidrofolic, ce participa la sinteza acizilor nucleici si proteinelor.
Preparatele combinate manifesta preponderent efect bactericid, din care cauza spectrulde actiune al
acestora este mai larg, iar eficacitatea mai mare.

59. Determinați reacţiile adverse caracteristice sulfamidelor

Alergice (relativ frecvente) • febră;erupţii cutanate; • edem angioneurotic; • sindrom de tipul boala
serului; • fotosensibilizare; • vasculite alergice; • eritem exudativ (sindrom Stevens-Sohnson,
Layella) 2. Hematologice (rar sau f.rar) • anemie hemolitică ( idiosincrazică în caz de deficit de
glucozo – 6 – fosfatdehidrogenază); • anemie aplastică (datorită acţiunii toxice); • agranulocitoză,
trombocitopenie (alergică sau toxică).3 3. Digestive (relativ frecvente) • anorexie, greaţă, vomă. 4.
Hepatice • hepatită cu necroză difuză.

60. Selectați derivaţii nitrofuranului

A. cu acţiune resorbtivă –
-Nitrofurantoina (furodonina),
-Nitrofural (furacilina);
-Furazidina (furagina);
-Nifuratel (macmiror);
-Nifurtoinol
B. cu acţiune intestinală
– nifuroxazida; furazolidona
C.cu acţiune topică –
nitrofural (furacilina); furazidina (furagina)
61. Determinați mecanismul de acţiune al derivaţilor nitrofuranului
A. Influenteaza asupra m/o ce poseda reductaze pentru grupa nitro. In procesul metabolismului se
formeaza substante toxice ce afecteaza peretele celular, inhiba ireversibil NADP, ciclul Krebs si alte
procese biochimice. Ca rezultat - se deregleaza functia membranei citoplasmatice cu efect bactericid.
B. Nitrofuranele, precum si metabolitii lor, pot forma complexe cu acizii nucleici, ce duce la inhibitia
sintezei proteinelor si, respectiv, la efect bacteriostatic. C.Nitrofuranele, fiind acceptori ai oxigenului,
deregleaza procesele respiratiei tisulare.
D. Se mai considera, ca aceste preparate pot inhiba un sir de enzime, inclusiv acetilcoenzima A,
glutationreductaza, piruvatoxidaza, aldehiddehidrogenaza.
E. Se presupune ca nitrofuranele ar putea activa procesele de peroxidare a lipidelor in microorganisme cu
afectarea lor

62. Determinați chinolonele nefluorate

I generatie: - acidul nalidixic; II generatie: - acidul oxolinic, - acidul pipemidic - rosoxacina, -
cinoxacina

63. Indicați spectrul de acțiune al chinolonelor nefluorate

infectii urinare acute, cronice si recidivante cu germeni sensibili: pielonefrite, nefrite interstitiale,
litiaza urinara infectata, cistite, uretrite; − profilactic, preoperator si postoperator in nefrectomie,
cistectomie, ureteroplastie, uretroplastie; − la bolnavii cu sonda vezicala ( pentru suprimarea
bacteriuriei cronice); − profilaxia infectiilor, urologice si ginecologice, dupa interventiile
instrumentale

64. Selectați fluorochinolonele

A. Monofluorchinolonele
I generatie: ciprofloxacina, ofloxacina,norfloxacina, pefloxacina, enoxacina.
II generatie: gatifloxacina, moxifloxacina,levofloxacina.
B. Difluorchinolonele:
lomefloxacina, difloxacina, sparfloxacina,amfloxacina
C. Trifluorchinolonele:
fleroxacina, tosufloxacina, temafloxacina,trovafloxacina

65. Selectați mecanismul de acţiune al fluorochinolonelor

Mechanism -fluorchinolonele blocheaza ADN-topoizomerazele sau girazele (ADN-giraza
(ADNtopoizomeraza II) si ADN-topoizomeraza IV) bacteriilor cu dereglarea spiralizarii,
transcriptiei si replicarii ADN si respectiv a sintezei ARN si proteinelor. Aceasta se manifesta prin
inhibarea cresterii si multiplicarii bacteriilor, cu dezvoltarea unui efect bactericid. La
microorganismele gram-negative, ce prezinta o sensibilitate mai mare, este inhibata ADN-giraza, iar
la cele grampozitive – ADN-topoizomeraza IV

66. Determinați reacţiile adverse caracteristice fluorochinolonelor

Fluorchinolonele se caracterizeaza prin toxicitate mica, toleranta buna,
- tubului digestiv - greata, voma, rar – colita pseudomembranoasa;
- sistemului nervos central – convulsii, delir, halucinatii;
- singelui – leucopenie, eozinofilie;
- oaselor si articulatiilor – leziuni si eroziuni la nivelul cartilagiilor;
- reactii alergice – eruptii cutanate pruriginoase, urticarie, fotosensibilizare, edem
angioneurotic, reactii anafilactice, vasculita;
- alte – cristalurie, hematurie, nefrita interstitiala, insuficienta renala acuta

67. Selectați derivaţii nitroimidazolului

A. cu acţiune sistemică metronidazol (trihopol, flagic, metrogil, etc.), nimorazol (naxodjin),
tinidazol (fasigin, tinimed, tiniba etc.), ornidazol (tiberal) secnidazol
B. pentru uz topic - Aminitrozol, - metronidazol

68. Selectați spectrul de acțiune al derivaţilor nitroimidazolului

Protozoare: - Entamoeba hystolitica, - Trichomonas vaginalis, - Giardia intestinalis, - Balantidium
coli, Gardenerella vaginalis - Blastocystis hominis, Leishmania spp.
Bacteriile anaerobe: gram-pozitiv: Peptococcus, Peptostreptococcus, Clostridium (Cl.difficile);
gram-negativ: Bacteroides spp (B.fragiles), Fusobacterium, Eubacterium, H. Pylori,
(Campilobacter pylori).

69. Selectați mecanismul de acțiune al derivaţilor nitroimidazolului

1. captareae selectivă de agenţii anaerobi cu impiedicarea producerii de hidrogen, lipsirea
anaerobilor de echivalenţii reductori, cu blocarea anumitor procese metabolice.
2. în agenţii anaerobi are loc reducerea nitrogrupei cu participarea feredoxinei. Produsele rezultate
interacţiionează cu diferite macromolecule intracelulare şi afectarea lor, inclusiv lezarea lanţului
de ADN. S-a constatat o deosebită sensibilitate a timinei, o bază componentă a ADN, faţă de
derivaţii nitromidazolului.

70. Selectați indicaţiile derivaţilor nitroimidazolului

• trichomonază, giardioză (lamblioză), balantidiază, garndenereloză;
• amebiază toate formele, inclusiv dizenteria amebiană, amebiaza hepatică;
• infecţii anaerobe intraabdominale (abcese, peritonite),
• abcese cerebrale, meningită;
• pneumonii, abcese pulmonare, empiemul pleurei,
• endocardite,
• infecţii ale oaselor, articulaţiilor, pielii şi ţesuturilor moi, capului şi gâtului,
• infectii ale organelor bazinului mic, sepsis;
• colita pseudomembranoasă (diareea produsă de Cl.dificile);
• ulcer gastric şi duodenal (infecţii cu H.pylori);
• infecţii mixte aerobe şi anaerobe (în asociere cu antibioticele);
• profilaxia infecţiilor anaerobe în cadrul intervenţiilor chirurgicale, ginecologice;
• în practica stomatologică: în infecţiile anaerobe ale cavităţii bucale - gingivită
acută şi cronică, gingivită acută ulcero-necrotică Vensan, stomatită aftoasă,
cheilită, alveolită postextractivă, parodontită acută şi cronică, parodontita cu
gingivită, maladii inflamatoare ale cavităţii bucale cauzate de proteze, periodontită
 şi abces periodontal (în tratamentul complex).

71. Determinați reacţiile adverse ale derivaţilor nitroimidazolului

• dereglări digestive: anorexie, greaţă, gust amar şi
metalic, vomă, diaree, dureri abdominale, creşterea
tranzitorie a transaminazelor şi bilirubinei;
• neurologice: cefalee, ameţeli, excitabilitate, slăbiciune,
nevrită, parestezii, vertij, ataxie, insomnie, depresie,
encefalopatie, convulsii, crize epileptiforme;
• reacţii alergice: prurit, urticarie, erupţii cutanate grave;
• ocazional: neutropenie;
• reacţii de tip disulfiram (la asocierea cu alcoolul);
• reacţii mutagene şi cancerigene (la animalele
experimentale).
• I/v – flebite, iritare locală
• din partea cavităţii bucale se pot constata glosită,
stomatită, de regulă, cauzate de dezvoltarea candidozei;
72. Determinați derivații oxazolidindionelor
Linesolid
Tedizolid

73. Determinați spectrul de acțiune al oxazolidindionelor

Spectrul de acţiune. flora aerobă gram-pozitivă: • stafilococi: S.aureus, S.epidermidis şi S.spp.)
meticilinsensibili, meticilinrezistenţi şi vancomicinrezistenţi; • streptococci: Str.pyogenes,
Str.pneumoniae, Str.viridans, inclusiv rezistenţi la antibiotice; • enterococi (E.faecalis, E,faecium),
inclisiv vancomicinrezistenţi; • corinebacterii (Corynebacterium spp.), • bacilli (Bacillus spp.),; •
listerii (Listeria monocytogenes) şi nocardii (Nocardia spp.); flora anaerobă: • clostridii
(Cl.perfringens, Cl.difficile); • peptostreptococi (Peptostreptococcus spp.); • fuzobacterii
(Fusobacterium meningosepticum), • prevotele (Prevotella spp.); • bacteroizi (Bac.fragilis).
Micobacteriile – M.tuberculosis

74. Determinați mecanismul de acțiune al oxazolidindionelor

Preparatele din această grupă sunt inhibitori selectivi ai sintezei proteinelor prin cuplarea cu
subunităţile 30S şi 50S ale ribosomilor celulelor microbiene, prin blocarea includerii ARN-t,
preîntâmpină formarea complexului iniţiator al subunităţii 70S, cu dereglarea translării proteinelor.
• Faţă de majoritatea microbilor manifestă efect bacteriostatic, iar faţă de streptococci şi anaerobi –
bactericid.
• Oxazolidindionele, la concentraţii de 2-4 ori mai mici decât concentraţiile minime inhibitorii,
inhibă expresia factorilor virulenţei eliberaţi de S.aureus şi Str.pyogenes; reduce producerea alfa-
hemolizinei şi coagulazei de S.aureus; precum şi streptolizinei şi ADN-azei de Str.pyogenes.

75. Determinați indicațiile oxazolidindionelor

Indicaţiile.
Oxazolidindionele sunt utilizate preponderent în infecţiile
provocate de flora gram-pozitivă aerobă şi anaerobăde
diferită localizare (respiratorii, urinare, ale pielii şi
ţesuturilor moi, oaselor, endocardite, sepsis etc.).
 infecţiile stafilococice (cu polirezistenţă),
 infecţiile enterococice (cu polirezistenţă),
 infecţiile streptococice (cu polirezistenţă), de regulă
nozocomiale, confirmate bacteriologic.
• La prezenţa infecţiei gram-negative, confirmate sau
presupuse, se pot asocia cu antimicrobienele active faţă
de aceşti germeni.
• Tuberculoza pulmonară

76. Selectați derivaţii 8-oxichinolinei

A. Cu acţiune intestinală: clorchinaldol, cliochinol,
diiodoxochinolină.
- bacilii gram negativi; protozoare, ameba, fungi
 B. cu acţiune resorbtivă:- nitroxolina.
Bacteriile gram „+” (coci, bacili) şi gram „–”
trichomonada, fungi.
C. Cu acţiune topică: - clorchinaldol.
Bacteriile gram „+” şi gram „–” ameba, giardia, fungi.

77. Determinați spectrul de acțiune al derivaţilor 8-oxichinolinei cu acțiune sistemică

(resorbtivă)
colibacili, streptococi, corinebacterii, enterococi, salmonele, şighele, bacilul influenţei, gonococi,
ureaplasme, micoplasme, candida, uneori – proteus, stafilococi

78. Determinați mecanismul de acțiune al derivaţilor 8-oxichinolinei cu acțiune sistemică

1. Inhibă sinteza ADN bacterian posibil ARN şi ca urmare – a proteinelor (ef.bacteriostatic)
2. Complexarea cu ionii metalelor, ce sunt strict necesari pentru activitatea enzimelor m/o
(ef.bactericid).

79. Determinați după OMS preparatele antituberculoase utilizate în tuberculoza

sensibilă (gr.1)
izoniazidă, rifampicină, etambutol, pirazinamidă,

80. Determinați după OMS preparatele antituberculoase în tratamentul tuberculozei

rezistente gr.A
izoniazidă, rifampicină

81. Determinați după OMS preparatele antituberculoase în tratamentul tuberculozei

rezistente gr.B
streptomicină, etambutol, pirazinamidă, ftivazidă, metazidă, opiniazidă, kanamicină, amikacină,
rifabutină, rifamicină, rifaximină, cicloserină, viomicină, capreomicină, ofloxacină,
ciprofloxacină, levofloxacină, moxifloxacină, gatifloxacină

82. Selectați grupele preparatelor antituberculoase ce inhibă sinteza peretelui cellular

cicloserina

83. Selectați grupele preparatelor antituberculoase ce inhibă sinteza proteinelor

rifampicina.

84. Selectați grupele preparatelor antituberculoase ce inhibă sinteza acizilor nucleici

lomefloxacina, ofloxacina

85. Selectați preparatele antituberculoase ce inhibă metabolismul energetic

– etambutol.

86. Selectați reacțiile adverse ale isoniazidei.

1) Hepatotoxicitate cu o frecvenţă de 1-2,5% de hepatită manifestată clinic şi până la 10%
anomalii subclinice;
2) SNC şi SNP: nevrită periferică cu o frecvenţă de 15%, care este redusă la asocierea vit. B6 ; • -
nervită optică; ameţeli, ataxie; - euforie, agitaţie, • - ischemie, diminuarea memoriei;- fenomene
psihice; • - convulsii.
3) din partea tubului digestiv: - uscăciunea în gură; - constipaţie; - iritarea gastrică.
4) reacţii alergice: - febră (1-2%); - erupţii cutanate (1-2%); - limfadenită; - hepatită;-
vasculită; - sindrom reumatoid; - sindrom lupic.
5) afectarea hemopoezei: - anemie; - trombocitopenie; - agranulocitoză; - anemie
hemolitică la bolnavii cu deficit de glucozo- 6- fosfatdehidrogenază.

87. Selectați reacțiile adverse ale etambutolului.

1) din partea SNC şi SNP: -nevrită optică (scăderea acuităţii vizuale, îngustarea câmpurilor
vizuale periferice, discromatopsie pentru verde şi roşu etc.) cu frecvenţa de 1-5% în dependenţă de
doză;
2) reacţii alergice (sub 1%): - erupţii cutanate; - febră; - artralgii; - leucopenie.
3) din partea tubului digestiv, ocazional: - anorexie; - diverse tulburări digestive.
 4) din partea SNC: - cefalee;- ameţeli; - confuzie; - parestezie în extremităţi.

88. Selectați reacțiile adverse ale pirazinamidei.

RA: hepatotoxicitate, hiperuricemie, accese de gută, dereglări digestive, reacţii alergice.

89. Determinați preparatele antileproase de prima linie

1. Sulfonii – dapsona (diaminodifenilsulfona - DDS), solasulfon, diucifona.
2. Fenazine – clofazimina (lampren).
3. Ansamicine - rifampicina.

90. Selectați mecanismele de acțiune ale preparatelor antileproase

1. Inhibarea sintezei acidului folic prin antagonism cu acidul
paraaminobenzoic: Sulfonii
2. Inhibarea ADN-ului prin fixarea cu acesta: Clofazimina
3. Inhibarea sintezei ARN prin inhibarea ARN-polimerazei:
Rifampicina
4. Inhibarea ADN-girazei şi topoizomerazei IV:
Fluorchinolonele
5. Inhibarea sintezei proteinelor : Macrolidele, tetraciclinele.

91. Selectați preparatele hematoșizotrope utilizate în malarie

1. cu acţiune rapidă
- clorochină - chinină - hidroxiclorochină – amodiachină
- meflochină - halofantrină - artemisinină şi analogii ei.
2. cu acţiune lentă
- pirimetamină - proguanil - sulfamidele - tetraciclinele - mepacrină – dapsonă
3. combinate - maloprim - fansidar – fansime

92. Selectați preparatele histoșizotrope utilizate în malarie

- pirimetamină - primachină - proguanil

93. Selectați preparatele gametotrope utilizate în malarie

• 1. gametocide sau gametostatice – primachină, pirimetamină, clorochină, proguanil, artesunat •
2. sporontocide- pirimetamină, proguanil

94. Selectați mecanismele de acțiune ale preparatelor antimalarice

A. Cuplarea cu ADN şi ARN cu inhibarea sintezei ulterioare a acizilor nucleici şi proteinelor •
Clorochină, amodiachină • Hidroxiclorochină, primachină • Chinină, meflochină

B. Blocarea metabolismului acidului folic (inhibarea dihidropteroat sintetazei şi/sau dihidrofolat

reductazei. • Pirimetamină, sulfadoxina • Proguanil, co-trimoxazol

C. legarea fierului, descompunerea punțile de peroxid → generarea de radicali liberi → afectează

proteinele parazitare - artesunat

95. Selectați prepratelor antimalarice utilizate în accese de malarie

1. Tratamentul acceselor de malarie, provocate de toţi agenţii
• schizontocidele cu acţiune rapidă. - clorochină - în formele sensibile provocate de
Pl.falciparum, iar în formele rezistente – meflochina, chinina, pirimetamina, proguanil,
doxiciclina etc

Selectați preparatele utilizate în amibiaza de orice localizare

– metronidazol, tinidazol

96. Selectați preparatele utilizate în amibiaza cu localizare în intestin

– iodochinol, diloxanida, cliochinol teclozan, - paromomicină, etofamid, eritromicină, iatren

97. Selectați preparatele utilizate în tricomonadoză

 • derivaţii de nitroimidazol - - metronidazol - tinidazol - ornidazol - nimorazol – tenonitrozol
• Derivaţii nitrofuranului - furazolidonă
• Derivaţii de chinolină - trichomonacidă
98. Selectați preparatele utilizate în lamblioză
•derivaţii de nitroimidazol - metronidazol tinidazol ornidazol - nimorazol - tenonitrozol
•Derivaţii nitrofuranului – furazolidonă
•Derivaţii acridinici – mepacrină

99. Selectați preparatele utilizate în toxoplasmoză

• Diaminopirimidinele - pirimetamină
• sulfamidele - co-trimoxazol - sulfadiazină
• macrolidele - claritromicină azitromicină spiramicină
• diamidele – pentamidină

100. Selectați mecanismele de acțiune ale preparatelor utilizate în toxoplasmoză

1. cuplarea cu ADN şi dereglarea sintezei acizilor nucleici şi proteinelor - pentamidina
2. dereglarea sintezei proteinelor - macrolidele
3. antagonismul cu acidul paraaminobenzoic, blocarea dihidropteroat sintetatzei şi dihidrofolat
reductazei cu dereglarea sintezei acidului folic şi ulterior a bazelor purinice, pirimidinice şi a
acizilor nucleici, proteinelor - sulfamidele, - pirimetamina

101. Selectați preparatele utilizate în pneumocistoză

• sulfamidele combinate - co-trimoxazol
• diamidinele – pentamidină
• hidroxinaftochinonele - atovacvon

102. Selectați mecanismele de acțiune ale preparatelor utilizate în pneumocistoză

1. cuplarea cu ADN şi dereglarea sintezei acizilor nucleici şi proteinelor – pentamidina
2. antagonismul cu acidul paraaminobenzoic, blocarea dihidropteroat sintetatzei şi dihidrofolat
reductazei cu dereglarea sintezei acidului folic şi ulterior a bazelor purinice, pirimidinice şi a
acizilor nucleici, proteinelor - co-trimoxazol
3. blocada concurentă a transportului electronilor în mitocondrii cz diminuarea formării ATP şi
intervenţia în sinteza pirimidinelor – atovacvon

103. Determinați preparatele utilizate în nematodozele intestinale

A. Preparatele utilizate în nematodoze
1. ascaridoză - mebendazol,albendazol, pirantel, levamizol, piperazina, pirviniu
2. Enterobioză - mebendazol, albendazol, pirantel, pirviniu
3. Tricocefaliză - mebendazol, albendazol
4. Anchilostomoză - mebendazol, albendazol, pirantel, levamizol
5. Stonghiloidoză - albendazol, mebendazol, ivermectina, tiabendazol
6. Trichineloză - mebendazol, albendazol

104. Determinați mecanismele de acțiune ale preparatelor utilizate în tratamentul

nematodozelor intestinale
A.preparatele ce influenţează asupra musculaturii nematodelor
1. stimularea musculaturii helminţilor cu dezvoltarea contracturii şi ulterior a paraliziei spastice,
urmată de eliminarea paraziţilor levamizol piperazina befeniu
2. blocarea colinesterazei nematodelor cu blocada transmisiei neuromusculare de tipul
miorelaxatelor depolarizante - pirantel
3. influenţa asupra sistemelor GABA-ergice ale nematodelor cu hiperpolarizarea membranei -
piperazina ivermectina
B. dereglarea proceselor metabolice ale nematodelor
1. dereglarea utilizării glucozei, formării ATP, glicogenului mebendazol albendazol pirviniu
2. modificarea activităţii unor sisteme enzimatice (fumarat reductazei etc.) levamizol, tiabendazol
C. inhibarea sintezei şi polimerizării tubulinei helminţilor - mebendazol , albendazol

105. Determinați preparatele utilizate în cestodozele intestinale

1. Botriocefaloză – prazicvantel, niclosamidă
2. Tenioză - prazicvantel, niclosamidă, triclorofen, mebendazol
3. Teniarincoză - prazicvantel, niclosamidă
 4. Himenolepidoză - prazicvantel, niclosamidă, triclorofen

106. Determinați mecanismele de acțiune ale preparatelor utilizate în tratamentul

cestodozelor intestinale
A. Paralizia musculaturii helminţilor prin inhibarea
fosforilării oxidative -niclosamida
• B. Dereglarea metabolismului Ca cu contractura
musculaturii şi apoi paralizia ei - prazicvantel
• C. Diminuarea rezistenţei helminşilor la acţiunea
enzimelor proteolitice - niclosamida
• D. Dereglarea captării glucozei, sintezei ATP,
glicogenului - mebendazol
107. Determinați preparatele utilizate în helmintozele extraintestinale
• A. Nematodozele tisulare:
1. Filarioză – ivermectină, dietilcarbamazină
2. Trichineloză - mebendazol
• B. Cestodoze tisulare:
1. Cisticercoză – prazicvantel, albendazol,
mebendazol
2. Echinococoză – albendazol, mebendazol

108. Determinați mecanismele de acțiune ale preparatelor utilizate în tratamentul

helmintozelor extraintestinale
A.dereglarea funcţiei sistemului neuro-muscular al nematodelor
(filariilor) prin influenţarea asupra sistemelor GABA-ergice cu
hiperpolarizarea membranei - dietilcarbamazina, ivermectina
B. Dereglarea metabolismului Ca trematodelor extraintestinale
cu contractura musculaturii şi apoi paralizia ei - prazicvantel
C. Afectarea gonadelor trematodelor (şistosomelor) cu
diminuarea depunerii oulelor - niridazol
D. Dereglarea proceselor metabolice ale trematodelor cu
diminuarea utilizării glucouei - stibiotartratul de natriu

109. Selectați preparatele utilizate în tratamentul sifilisului

1. Penicilinele:
a. De scurtă durată:
Benzilpenicilina de Na
Benzilpenicilina de K
b. De lungă durată:
 Procain benzilpenicilina
 Benzatil benzilpenicilina (Retarpen, Bicilina I)
 Biciline
2. Preparate de bismut:
 Biochinol
 Bismoverol (Pentabismol)
3. Preparate ce conţin iod:
 Iodură de potasiu
 Iodură de sodiu

110. Selectați preparatele antivirale antigripale

a. inhibitorii proteinei M2: amantadină, rimantadină
b. inhibitori ai neuraminidazei: zanamivir, oseltamivir
c. inhibitorii transcripţiei virale: ribavirină

111. Selectați mecanismele de acțiune al preparatelor antigripale

Blochează proteina matricială virală M2 - care funcționează ca un canal ionic ce permite influxul
H+ din citoplazma celulei gazdă în virus, deasemenea acest canal este necesar pentru difuziunea
 dintre membrana virală cu membrana celulară care în final formează endozomul. Blocarea acestei
proteine împiedică transferul materialului genetic viral în nucleu.

În doze mari, preparatele blochează influxul H* în aparatul Golgi al celulei →afectarea

hemaglutininei pe cale secretorie →blochează transportul ei pentru asamblarea unui nou virus într-
o fază tardivă.

Inhibă specific neuroaminidaza virușilor gripale A și B.

112. Selectați indicațiile preparatelor antigripale

Indicații: Virusul gripal tip A și B.
- profilaxia sezonieră a gripei ca o alternativă la vaccinarea antigripală;
- profilaxia gripei în cazul epidemiilor la pacienţii cu risc major (la personalul medico-sanitar,
bătrâni, pacienţi cu maladii cronice, contacţi familiali, la persoanele ce nu pot fi vaccinate din
cauza alergiei la ouă);
- tratamentul gripei la pacienţii cu risc mare;
-pneumonie gripală şi crupul gripal (amantadina, rimantadina).

113. Selectați preparatele antivirale antiherpetice

Aciclovirul și valaciclovir-

114. Selectați mecanismele de acțiune al preparatelor antiherpetice

Mec. de acțiune:
Aciclovirul este captat în celulă infectată, apoi se fosforilează de timidinchinaza virală. Aceasta
enzima celulara transformă aciclovirul monofosfat în aciclovir trifosfat.
Analogul nucleozidic format inhibă ADN polimerază virală competiționînd cu
dezoxiguanozintrifosfat (dGTF). Fragmentul de ADN terminal care conține aciclovir se leagă de
enzima pe care o inhibă ireversibil. Incorporat în ADNul viral are loc de ,,codonstop`` împiedicînd
alungirea lanțului de ADN prin adaus de nucleotide. Are efect numai pe virusurile cu replicare
rapidă și nu influențează pe cele latente.

115. Selectați preparatele antivirale antiretrovirale

Antivirale antiretrovirale: Azvudina; Danoprevir; Darunavir +Cobicistat; Lopinavir + Ritonavir;

116. Selectați mecanismele de acţiune ale antiviralelor antiretrovirale - *pag.904

Inhibarea reverstranscriptazei ( Rt)
Inhibarea proteazei virale
Inhibarea fuziunii virus-celula ţintă

117. Determinați reacţiile adverse ale antiviralelor antiretrovirale

- tulburări gastrointestinale: greaţă, vomă, diaree, dureri abdominale etc. - pancreatită uneori
acută, fatală; - hepatotoxicitate (hepatomegalie, creşterea transaminazelor, hiperbilirubinemie
etc.); - dereglări neurologice: cefalee, ameţeli, insomnie, agitaţie etc; - neuropatie peiferică,
parestezii, retinită şi nevrită optică; - mielosupresie: anemie, neutropenie, trombocitopenie,
eozinofilie; - alergice: febră, erupţii cutanate, dermatite (uneori severe), eritem, noduli,
sindromul Stevens-Johnson, rash etc.; - acidoză lactică, hipercolesterolemie,
hipertrigliceridemie, diabet; - diverse: cristalurie, căderea părului, uscăciunea pielii, modificări
ale gustului.

118. Selectați preparatele antivirale utilizate în hepatita virală B

- interferon alfa-2a;
- interferon alfa-2b;
- peginterferon alfa-2a;
- peginterferon alfa-2b;
- lamivudina;
- adenovir dipivoxil;
- tenofovir;
- timozină - alfa 1;
119. Selectați mecanismul de acțiune al interferonului
- INF acţionează în mare măsură selectiv pe specia care îi produce.
- INF + receptor membranar specific → activează calea de traducere a semnalului
JAK-STAT
 (tirozin kinaze din familia Janus kinazelor ce fosforilează proteinele, STAT - signal de
traducere şi
activare a transcripţiei) → se deplasează în nucleu → se leagă de genele care conţin un
element ce răspunde specific la INF şi le depresează.

120. Selectați reacțiile adverse precoce ale preparatelor interferonilor

RA se subdivizează în:
1) precoce (apar în primele ore sau zile de tratament)
1) precoce - sindrom pseudogripal (la câteva ore după injectare):
- astenie, febră, frisoane, transpiraţii;
- cefalee, mialgii, artralgii;
- greaţă, vomă, diaree.

121. Selectați preparatele antivirale utilizate în hepatita virală C

- interferon alfa-2a; - interferon alfa-2b; - peginterferon alfa-2a; - peginterferon alfa-2b; -
ribavirină;

122. Selectați preparatele antivirale utilizate în infecțiile cu papilomavirusuri

afovirsen, interferonii, imiquimod

123. Selectați preparatele antivirale utilizate în infecțiile cu citomegal ovirusuri

Ganciclovir; Foscarnet sodic; Valganciclovir; Vitraven; Lobucavir, Cidofovir, Fomivursen,
Interferonii

124. Selectați medicamentele utilizate în SARS CoV-2 sau Covid 19 ( aici invatile voi
pe care vreti)-is vreo 100
Clorochina și hidroxiclorochina
Lopinavir/ritonavir
Ribavirină
emtricitabină/tenofovir
umifenovirâ

125. Selectați antibioticele antimicotice

Antibiotice- amfotericină B, ac. Undecilenic

126. Determinați derivaţii de imidazol ca antimicotice

Derivați de imidazol- miconazol, ketoconazol, clotrimazol, econazol.

127. Determinați derivaţii de triazol ca antimicotice

Derivații de triazol- itraconazol, fluconazol

128. Determinați derivaţii de echinocandine ca antimicotice

Echinocandinele: capsofungina, micafungina, anidulafungina

129. Determinați mecanismul de acțiune al antibioticelor antimicotice

Mecanismul de acțiune: Se leagă, ireversibil de membrana lipidică a pereților fungilor (mai
ales de structurile ergosterolice sau sterolice a membranei), care duce la dezorganizarea
permiabilității și formează porii și canalele prin care iese K și alte componente celulare
necesare pentru viața celule și astfel celula moare. Rezistența se formează lent și se întîlnește
rar.

130. Determinați reacțiile adverse ale amfotericinei B

Reacții adverse: • Nefrotoxicitate (dacă depașesc 3g/ cure de tratament) • Hematurie, cilindurie,
hipomagnezemie, hipokaliemie cu acidoză (modificări pe ECG), • Slăbiciune musculară •
Tromboflebite , creșterea presiunii arteriale, febră, frisoane • Artralgii • Anemii hipocromă
normocitară (probabil din cauza unui deficit de eritropoetină) • Rar leucopenie și
trombocitopenie • Dureri lombare și în membrele inferioare parestezii • Reacții alergice.

131. Determinați mecanismul de acţiune al derivaţilor de imidazol și triazol

imidazol Mecanismul de acțiune: inhibă C-14α-steroldemetilaza (o enzimă a citocromului
P450). Astfel blocheaza transformarea lanosterolului în ergosterol (steroid esențial al
membranei fungice), cosecutiv această inhibiție dereglează funcția membranei și cresterea
 permiabilitatea membranei fungice.
Triazol Mecanismul de acțiune- inhibă sinteza ergosterolului din membrana fungică ca și
ketoconazolul.
132. Selectați reacţiile adverse ale derivaţilor de triazol
Reacții adverse: • Greață, vomă, diaree, dureri abdominale • Cefalee, erupții cutanate • Crește
transaminazele hepatice, dar nu posedă hepatotoxicitate sporită • Alopeție • Nu inhibă
citocromul P450 (implicat în sinteza adrogenilor) și nu are efecte adverse endocrine ale
ketoconazolului.

133. Determinați mecanismul de acțiune al echinocandinelor.

. Inhibarea sintezei 1,3-beta-D-glucanului, un component structural şi funcţional important al
fungilor

Preparatele antiinflamatoare, antialergice

1. Determinați grupele de preparate antiinflamatoare nesteroidiene neselective
2. Determinați preparatele antiinflamatoare nesteroidiene der.acizilor arilacetici
3. Determinați preparatele antiinflamatoare nesteroidiene der.acizilor indolacetici
4. Determinați preparatele antiinflamatoare nesteroidiene der.acizilor arilpropionici
5. Determinați preparatele inhibitorii COX-2 selective
6. Determinați grupele de preparate antiiflamatoare cu acțiune antireumatică specifică
7. Determinați mecanismele acțiunii antiinflamatoare ale preparatelor aurului
8. Determinați mecanismele de acțiune ale antiinflamatoarelor nesteroidiene
9. Determinați mecanismele de acțiune antiinflamatoare a der.aminochinolinici
10. Determinați mecanismele de acțiune antiinflamatoare a penicilaminei
11. Determinați efectele antiinflamatoarelor nesteroidiene
12. Determinați indicațiile antiinflamatoarelor nesteroidiene
13. Determinați reacțiile adverse ale antiinflamatoarelor nesteroidiene
14. Determinați indicațiile der.aminochinolinici
15. Determinați indicațiile preparatelor aurului
16. Determinați indicațiilе penicilaminei
17. Determinați grupele de preparate antialergice antagoniști competitivi ai mediatorilor
18. Determinați grupele de preparate antialergice antagoniști funcționali ai mediatorilor
19. Determinați grupele de preparate antialergice ce inhibă eliberarea mediatorilor
20. Determinați grupele de preparate antialergice ce diminuează lezarea țesuturilor
21. Determinați grupele de antialergice utilizate în reacțiile alergice de tip întârziat
22. Determinați preparatele antialergice utilizate în șocul anafilactic
23. Determinați preparatele antialergice utilizate în accese de astm bronșic
24. Determinați H1-antihistaminicele de generația II
25. Determinați H1-antihistaminicele de generația I
 26. Determinați H1-antihistaminicele de generația III
27. Determinați efectele H1-antihistaminicelor
28. Determinați indicațiile H1-antihistaminicelor
29. Determinați reacțiile adverse ale H1-antihistaminicelor
30. Determinați efectele epinefrinei în șocul anafilactic
31. Determinați efectele glucocorticoizilor ca antialergice
32. Determinați indicațiile glucocorticoizilor ca antialergice
33. Determinați preparatele antileucotrienelor ca antialergice
34. Determinați inhibitorii degranulării mastocitelor ca antialergice
35. Determinați mecanismele inhibitorilor degranulării mastocitelor
36. Determinați indicațiile inhibitorilor degranulării mastocitelor
37. Determinați preparatele imunomodulatoare de origine animalieră
38. Determinați preparatele imunomodulatoare de origine bacteriană
39. Determinați preparatele imunomodulatoare cu masă moleculară mică
40. Determinați preparatele imunomodulatoare recombinate
Preparate hormonale
1. Determinați mecanismele de acțiune ale preparatelor hormonale de structură polipeptidică
2. Determinați mecanismele de acțiune ale preparatelor hormonale de structură steroidă
3. Determinați preparatele hormonale ale hipotalamusului
4. Determinați preparatele hormonale ale adenohipofizei
5. Determinați mecanismele de acțiune ale preparatelor hormonale ale glandei tiroide
6. Determinați efectele preparatelor hormonale ale glandei tiroide
7. Determinați indicațiile preparatelor hormonale ale glandei tiroide
8. Determinați reacțiile adverse ale preparatelor hormonale ale glandei tiroide
9. Determinați preparatele antitiroidiene
10. Determinați mecanismelede acțiune ale preparatelor antitiroidiene
11. Determinați indicațiile preparatelor antitiroidiene tioamide
12. Determinați indicațiile preparatelor iodului ca antitiroidiene
13. Determinați reacțiile adverse ale preparatelor antitiroidiene tioamide
14. Determinați antidiabeticele orale din grupa biguanidelor
15. Determinați antidiabeticele orale din grupa sulfoniureicelor
16. Determinați antidiabeticele orale din grupa inhibitorilor DIP-IV
17. Determinați antidiabeticele din grupa meglitinidelor
18. Determinați antidiabeticele orale din grupa aginștilor GLP-1
19. Determinați antidiabeticele orale din grupa tetrazaharidelor
20. Determinați grupele antidiabeticelor orale ce contribuie la elberarea insulinei
21. Determinați grupele antidiabeticelor orale ce cresc sensibilitatea la insulină
22. Determinați grupele antidiabeticelor orale ce inhibă absorbția glucidelor
23. Determinați grupele antidiabeticelor orale ce contribuie la utilizarea glucozei
24. Determinați efectele preparatelor insulinei asupra metabolismului lipidic
25. Determinați efectele preparatelor insulinei asupra metabolismului glucidic
26. Determinați preparatele insulinei umane bifazice
27. Determinați preparatelor insulinei cu acțiune ultrarapidă și ultrascurtă
28. Determinați preparatele insulinei umane bazale
29. Determinați mecanismele de acțiune ale preparatelor insulinei
30. Determinați reacțiile adverse ale preparatelor insulinei
31. Determinați manifestările hipoglicemiei la preparatele insulinei
32. Determinați indicațiile absolute ale preparatelor insulinei
33. Determinați mecanismele de acțiune ale biguanidelor
34. Determinați indicația biguanidelor
35. Determinați mecanismele de acțiune al sulfonilureicelor
36. Determinați mecanismele de acțiune al inhibitorilor DIP-IV
37. Determinați mecanismele de acțiune al agoniștilot GLP-1 receptorilor
38. Determinați mecanismul de acțiune al tetrazaharidelor
39. Determinați mecanismul de acțiune al meglitinidelor
40. Determinați mecanismele de acțiune al tiazolidindionelor
41. Determinați mecanismul de acțiune al inhibtorilor aldoreductazei
42. Determinați glucocorticoizii pentru administrarea topică
43. Determinați glucocorticoizii pentru administrarea intravenoasă
44. Determinați glucocorticoizii pentru administrarea intramusculară
45. Determinați glucocorticoizii pentru administrarea inhalatoare
46. Determinați mecanismul genomic de acțiune al glucocorticoizilor
47. Determinați mecanismul non-genomic de acțiune al glucocorticoizilor
48. Determinația acțiunea antielrgică a glucocorticoizilor
49. Determinați acțiunea antiinflamatoare a glucocorticoizilor
50. Determinați acțiunea antișoc a glucocorticoizilor
51. Determinația efectele glucocorticoizilor asupra metabolismului hidro-electrolitic
52. Determinați efectele glucocorticoizilor asupra metabolismului lipidic
53. Determinați efectele glucocorticoizilor asupra metabolismului proteic
54. Determinația efectele glucocorticoizilor asupar metabolismului glucidic
55. Determinați indicațiile glucocorticoizilor
56. Determinați reacțiile adverse ale glucocorticoizilor
57. Determinați preparatele estrogenilor
58. Determinați efectele specifice ale preparatelor estrogenilor
59. Determinați efectele metabolice ale preparatelor estrogenilor
60. Determinați indicațiile preparatelor estrogenilor
61. Determinați preparatele progestativelor semisintetice
62. Determinați efectele preparatelor progestative
63. Determinați preparatele androgenilor semisintetici
64. Determinați indicațiile preparatelor androgenilor
65. Determinați grupele de preparate anticoncepționale orale
66. Determinați preparatele anticoncepționale implante subcutanate

Notă:
Materialele pentru examene sunt accesibile în:
1. Cursurile la temele respective plasate pe saitul catedrei
2. Manualul Ghicavîi V. etc. Farmacologia 2019