Fisele Disciplinelor Licenta Biochimie

Universitatea din București, Facultatea de Biologie
Licență Biochimie
FIȘELE DISCIPLINELOR
PROGRAM DE STUDIU: BIOCHIMIE
Licență Biochimie
FIŞA DISCIPLINEI
1. Date despre program

1.1 Instituţia de învăţământ superior Universitatea din Bucureşti
1.2 Facultatea Biologie
1.3 Departamentul Botanică-Microbiologie
1.4 Domeniul de studii Biologie
1.5 Ciclul de studii Licenţă
1.6 Programul de studii - Calificarea Biochimie - Licenţiat în Biologie
2. Date despre disciplină

2.1 Denumirea disciplinei Biologie vegetală (curs comun Biochimie &
Ecologie şi protecţia mediului)
2.2 Titularul activităţilor de curs
2.3 Titularul activităţilor de laborator/seminar
2.4 Anul de studiu I 2.5 Semestrul I 2.6 Tipul de evaluare E 2.7 Regimul Ob
disciplinei
(Ob) Obligatorie; (Op) Opţională; (F) Facultativă
3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice)
3.1 Număr de ore pe săptămână din care: 3.2

curs 3.3 seminar/laborator
3 2 1
3.4 Total ore din planul de din care: 3.5

învăţământ curs 3.6 seminar/laborator
42 28 14
Distribuţia fondului de timp ore
Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 60
Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 10
Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 10

Licență Biochimie
Tutoriat 3
Examinări 3
Alte activităţi................................... -
3.7 Total ore studiu individual 83
3.9 Total ore pe semestru 125
3.10 Numărul de credite 5
4. Precondiţii (acolo unde este cazul)

4.1 De curriculum -
4.2 De competenţe -
5. Condiţii (acolo unde este cazul)

5.1. De desfăşurare a cursului  Suport logistic: retroproiector
 Manual: Andrei M., Predan G.M.I. 2003. Practicum de

morfologia şi anatomia plantelor. Ed. Ştiinţelor Agricole,
Bucureşti. ISBN 973-85284-5-3.
 Manual: Tarnavschi I.T., Şerbănescu-Jitariu G., Mitroiu-
Rădulescu N., Rădulescu D. 1974. Practicum de morfologie
5.2. De desfăşurare a laboratorului şi anatomie vegetală. Edit. Universităţii din Bucureşti.
 Coli de herbar, material vegetal proaspăt şi fixat, colecţie de
preparate microscopice (secţiuni prin organe vegetative şi de
reproducere), planşe.
 Microscoape binoculare individuale.
 Participarea la minim 75% din lucrările de laborator este
condiţie pentru participarea la examen.
6. Competenţele specifice acumulate

 Cunoaşterea particularităţilor structurale şi funcţionale ale celulei vegetale.
 Cunoaşterea tipurilor de ţesuturi vegetale şi a particularităţilor structurale şi funcţionale ale
acestora.
 Cunoaşterea morfologiei şi structurii organelor vegetative şi de reproducere.
 Cunoaşterea diversităţii plantelor (Regn Plantae), încadrarea lor sistematică şi ecologia
profesionale
Competenţe
acestora.
 Tehnici de microsecţionare şi de evidenţiere a structurilor celulei vegetale.
 Capacitatea de a identifica corect pe preparate microscopice componentele celulei
vegetale, diferite tipuri de ţesuturi şi organe vegetative sau de reproducere.
Licență Biochimie
 Formarea unui mod ştiinţific de înţelegere a organizării lumii plantelor şi a beneficiilor

transversale
oferite societăţii umane.

Competenţe
 Capacitatea de a utiliza informaţia primită în cadrul altor discipline (Biochimie vegetală,

Fiziologie vegetală).
 Participarea la programe de evidenţiere a diversităţii organismelor vegetale sau/şi de
protejare şi salvare a unor specii periclitate.
7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate)

 Cunoaşterea şi înţelegerea noţiunilor de bază din domeniul
7.1 Obiectivul general al morfologiei, anatomiei, reproducerii, variabilităţii eco-
disciplinei morfologice şi sistematicii plantelor, noţiuni absolut necesare
pentru înţelegerea organizării, clasificării şi evoluţiei
organismelor vegetale.
 Corelarea: tip de celulă – ţesut – organ – funcţie.
 Interpretarea noţiunilor de morfologie şi structură prin prisma
7.2 Obiectivele specifice
utilizării lor în taxonomie.
 Înţelegerea modului de alcătuire a organismelor vegetale şi
îndeosebi a plantelor (Regn Plantae).
8. Conţinuturi
Metode de predare Nr.

8.1 Curs
Ore/Observaţii
1. Prezentarea structurii şi a obiectivelor cursului.

Caracterele generale ale celulei vegetale: formă,
dimensiuni, compoziţie chimică. Structura şi Prelegere frontală,
ultrastructura celulei vegetale. Componente dialog, scheme 2
protoplasmatice: citoplasma fundamentală, sistemul de conceptuale, desene
biomembrane, reticulul endoplasmatic, ribozomi,
dictiozomi, lizozomi, peroxizomi, mitocondria.
2. Nucleul. Diviziunea celulară: mitoza şi meioza (sporală, Prelegere frontală,
gametică, zigotică). Componente protoplasmatice dialog, scheme 2
specifice celulei vegetale: plastidele conceptuale, desene
3. Componente neprotoplasmatice specifice celulei Prelegere frontală,

vegetale: perete celular, vacuom-suc vacuolar, substanţe dialog, scheme 2
ergastice. conceptuale, desene
4. Histologie. Ţesut. Clasificarea ţesuturilor. Sistemul

generator: meristeme primordiale, primare şi secundare; Prelegere frontală,
meristemoide. Sistemul protector. Ţesuturi protectoare dialog, scheme 2
primare: epiderma – stomata şi perii protectori, conceptuale, desene
exoderma, endoderma, ţesutul caliptral.
5. Histologie. Ţesuturi protectoare secundare: suber şi Prelegere frontală,
ritidom. Sistemul ţesuturilorfundamentale: dialog, scheme 2
parenchimuri (asimilator, acvifer, aerifer, de depozitare conceptuale, desene
a substanţelor de rezervă) şi ţesuturi mecanice
Licență Biochimie
(colenchim şi sclerenchim).
6. Histologie. Sistemul ţesuturilor conducătoare: ţesut Prelegere frontală,
conducător lemnos şi liberian; tipuri de fascicule dialog, scheme 2
conducătoare. Sistemul ţesuturilor speciale: ţesuturi conceptuale, desene
secretoare şi ţesuturi de separaţie.
7. Organografie. Rădăcina. Originea şi funcţiile
rădăcinii. Morfologia rădăcinii. Structura primară şi Prelegere frontală,
secundară a rădăcinii. Formarea radicelelor. Rădăcini dialog, scheme
2
metamorfozate: tuberizate, contractile, proptitoare, conceptuale, desene,
înmagazinatoare de apă, rădăcini cu nodozităţi, rădăcini folii transparente
cu pneumatofori, rădăcini hidromorfe, haustori.
8. Organografie. Tulpina. Originea şi funcţiile tulpinii. Prelegere frontală,
Morfologia tulpinii. Structura primară şi secundară a dialog, scheme
2
tulpinii. Tulpini metamorfozate: asimilatoare, tuberizate, conceptuale, desene,
tulpinile plantelor acvatice, tulpini reduse. folii transparente
9. Organografie. Frunza. Originea şi funcţiile frunzei.

Tipuri de frunze sub aspect ontogenetic şi funcţional. Prelegere frontală,
Dispoziţia frunzelor pe tulpină. Morfologia frunzei. dialog, scheme
2
Frunze simple şi compuse. Anexe foliare. Tipuri conceptuale, desene,
structurale de frunze. Frunze metamorfozate cu rol folii transparente
protector, de agăţare, frunze cu roluri nutritive speciale.
10. Reproducerea plantelor. Germen; tipuri de germeni.
Reproducerea sexuată la plante: ciclul de dezvoltare şi
alternanţa de generaţii, gametofit şi sporofit (schema Prelegere frontală,
generală). Multiplicarea vegetativă. Noţiuni de dialog, scheme
2
sistematică. Sistemul de clasificare a lumii vii în 5 conceptuale, desene
regnuri. Regnul Plantae, Subregnul Bryobionta, folii transparente
Încreng. Bryophyta - caractere generale, elemente de
reproducere sexuată şi reprezentanţi.
11. Noţiuni de sistematică. Regn Plantae, Subreg Prelegere frontală,
Cormobionta, Încreng. Pteridophyta – caractere dialog, scheme
2
generale, elemente de reproducere sexuată şi conceptuale, desene,
reprezentanţi. folii transparente
12. Noţiuni de sistematică. Regn Plantae, Subregn Prelegere frontală,

Cormobionta, Încreng. Pinophyta - caractere generale, dialog, scheme
2
elemente de reproducere sexuată (floare, ovul, sămânţă) conceptuale, desene,
şi reprezentanţi. folii transparente
13. Noţiuni de sistematică. Regn Plantae, Subregn Prelegere frontală,

Cormobionta, Încreng. Magnoliophyta: caractere dialog, scheme
2
generale. Reproducerea sexuată la magnoliofite. conceptuale, desene,
Inflorescenţe simple şi compuse. Alcătuirea florii. folii transparente
14. Reproducerea sexuată la magnoliofite. Morfo-anatomia

organelor reproducătoare masculine şi feminine: Prelegere frontală,
androceu (alcătuirea anterei, granule de polen), tipuri de dialog, scheme
2
gineceu şi de ovule. Sâmânţa: morfologie şi structură. conceptuale, desene,
Fructul. Alcătuirea pericarpului. Tipuri biologice de folii transparente
fructe. Cls. Magnoliatae şi Cls. Liliatae - caractere
Licență Biochimie
generale şi reprezentanţi.
Bibliografie
 Anastasiu P. 2008. Taxonomie vegetală. Edit. Universităţii din Bucureşti.
 Andrei M. 1978. Anatomia plantelor. Edit. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti.
 Esau K. 1977. Anatomy of seed plants. 2nd Ed., John Wiley & Sons Inc., New York.
 Fahn A. 1974. Plant anatomy. 2nd Ed., Pergamon Press, Oxford.
 Grinţescu I. 1985. Botanica. Ed. a II-a. Edit. Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti.
 Pop I., Hodişan I., Mititelu D., Lungu L., Mihai Gh. & Cristurean I. 1985. Botanica sistematică.
Edit. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti.
 Sârbu A. 1999. Biologie vegetală. Note de curs. Edit. Universităţii din Bucureşti.
 Sârbu A., Smarandache D. & Pascale G. 2003. Îndrumător de practică. Botanică. Edit.
Universităţii din Bucureşti.
 Strasburger E., Noll F., Shenck H. & Schimper A. F. W. 1998. Lehrbuch der Botanik für
Hochschulen. Ed. 34, Gustav Fischer Verlag, Stuttgart, Jena, Lübeck, Ulm.
8.2 Laborator – Biochimie (1 oră/săptămână; se efectuează Metode de predare Nr.

2 ore la 2 săptamâni) Ore/Observaţii
1. Prezentarea ustensilelor de laborator şi a modului de

lucru cu microscopul optic. Histologie. Ţesuturi Lucrari practice
2
protectoare primare: epiderma şi stomata în imagine individuale
apicală (Iris germanica).
2. Histologie. Ţesuturi protectoare primare: peri tectori şi
secretori (Pelargonium zonale).Ţesuturi fundamentale:
parenchim aerifer (Nuphar lutea/Nymphaea alba). Lucrari practice
2
Ţesuturi mecanice: colenchim (Begonia sp.) şi individuale
sclerenchim - astrosclereide (Nuphar lutea/Nymphaea
alba).
3. Organografie-morfologia şi structura organelor Lucrari practice
vegetative. Structura primară a rădăcinii şi tulpinii 2
individuale
(Ranunculus ficaria).
4. Organografie. Morfologia frunzei: frunze simple
(Populus sp., Sagittaria sagittifolia, Acer sp.) şi
compuse (Aesculus hippocastanum / Trifolium sp., Lucrari practice
2
Robinia pseudacacia). Structura frunzei: frunză individuale
bifacială cu structură dorsiventrală (Ilex
aquifolium/Fagus sylvatica).
5. Reproducerea plantelor şi noţiuni de sistematică.
Regn Plantae. Încrengătura Bryophyta, Cls. Bryatae,
Ord. Polytrichales, Fam. Polytrichaceae: Polytrichum
commune -morfologia talului, gametofit, sporofit. Lucrari practice
Încrengătura Pteridophyta, Cls. Filicatae, Ord. 2
individuale
Filicales, Fam. Polypodiaceae: Polypodium vulgare -
morfologia cormului, sori. Încrengătura Pinophyta,
Cls. Pinatae, Ord. Pinales, Fam. Pinaceae: Abies alba,
Pinus sylvestris, Picea abies – habitus, organizarea
Licență Biochimie
complexului floral, ovulul şi sămânţa.

6. Încrengătura Magnoliophyta.Tipuri de inflorescenţe:
racem (Capsella bursa-pastoris), umbela (Allium
ursinum), calatidiu (Helianthus annuus), dihaziu (Silene Lucrari practice
2
vulgaris), umbela compusă (Anthriscus sylvestris). individuale
Structura anterei (Lilium sp.). Alcătuirea gineceului
(Viola sp. şi Lilium sp.).
7. Încreng. Magnoliophyta. Alcătuirea seminţei (Phaseolus
vulgaris). Tipuri biologice de fructe: capsula (Paeonia
sp.), nuca (Arachis hypogaea), baca (Lycopersicon
esculentum), drupa (Prunus sp.). Clasa Magnoliatae: Lucrari practice
2
Ord. Fabales, Fam. Fabaceae - Wisteria sinensis individuale
(organizarea florii, formula florală). Clasa Liliatae, Ord.
Liliales, Fam. Amaryllidaceae: Galanthus nivalis -
habitus, organizarea florii, formula florală).
9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii

epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent
programului
 Cursul are un conţinut similar cursurilor din alte universitati europene şi din SUA şi ţine cont de
nivelul de pregătire a studenţilor.
 Cursul este fundamental pentru dezvoltarea competenţelor de lucru ca viitori profesori în
învăţământul preuniversitar, în institute de cercetare, în centre de protecţie a plantelor, în diferite
laboratoare unde este necesară cunoaşterea plantelor (medicină legală ş.a.).
10. Evaluare
Tip activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de 10.3 Pondere din
evaluare nota
fina
Însuşirea noţiunilor de bază Examen scris lă
din In situatii de urgenta si
10.4 Curs domeniul disciplinei predate. de necesitate examinarea 70%
Capacitatea de a utiliza se va face on-line
informaţia într-un context nou
Realizarea caietului de Verificarea şi

lucrări 10%
notarea caietului
practice care să conţină
10.5 Laborator reprezentarea
grafică a observaţiilor
Colocviu
macroscopice pentru notarea Examen scris
în
şi microscopice efectuate. cadrul de
cunoştinţelor dobândite In situatii de urgenta si
necesitate examinarea 20%
lucrărilor practice de laborator se va face on-line
Examen scris
Licență Biochimie
10.6 Standard minim de performanţă
 Obţinerea notei minime (5) la examenul scris din cunoştinţele predate la curs.
 Obţinerea notei minime (5) la caietul de lucrări practice.
Data completării Semnătura titularului de curs Semnătura titularilor de laborator
Data avizării în departament Semnătura directorului de departament

Licență Biochimie
FIŞA DISCIPLINEI

1.3 Departamentul Biochimie şi Biologie moleculară
1.6 Programul de studii - Calificarea Biochimie – Licențiat în Biologie

2.1 Denumirea disciplinei Biologie animală
disciplinei
3.1 Număr de ore pe săptămână 4 din care: 3.2 2 3.3 seminar/laborator 2

curs

56 28 3.6 seminar/laborator 28
învăţământ curs
Tutoriat 4
Examinări 6
Alte activităţi................................... -

Licență Biochimie

4.1 De curriculum -

1. Staicu, A.C., Zoologie, 2005, Ministerul educaţiei şi
5.1. De desfăşurare a cursului cercetării Proiectul pentru Invăţământul Rural
 Suport logistic: proiector multimedia şi suport video
 Nastasescu,M., Teodorescu, D., Stavrescu-Bedivan, M-M.,
Aioanei, F., 2007, Zoologia nevertebratelor: Manual de
lucrări practice, E.U.B.
 Meşter, L.E., Tesio, C., Staicu, A.C., Crăciun, N., Zoologia
vertebratelor: Lucrăr i practice, E.U.B., 1999.
 Barbu, P., Popescu, A., 1975, Zoologia vertebratelor: lucră ri
5.2. De desfăşurare a laboratorului practice, vol. 2; Tipografia Universităţii Bucureşti.
 Colecţie preparate microscopice, colecţie de nevertebrate şi
vertebrate
 Microscoape binoculare
 Lupe binocular
condiţie pentru participarea la examen

 Folosirea sistemelor de clasificare pentru ordonarea biodiversităţii
 Însuşirea principiilor Codului de Nomenclatură Zoologică şi a ierarhiei taxonomice
 Clasificarea tipurilor de caractere şi selectarea caracterelor cu importanţă filetică ridicată
 Identificarea tipurilor de caractere folosite în separarea regnurilor lumii vii
 Identificarea principalelor ramuri evolutive ale regnului Animalia
 Identificarea caracterelor taxonilor animali superiori
 Capacitatea de a folosi cheile taxonomice pentru a identifica specii de animale din fauna
României
Competenţe profesionale
 Recunoaşterea speciilor din colecţia laboratorului de zoologie

 Capacitatea de a folosi corect microscopul optic, lupa binocular pentru a analiza
organisme animale şi fragmente de ţesuturi sau organe
 Capacitatea de a folosi trusa de disecţie pentru a analiza organizarea internă a speciilor
animale
 Însuşirea metodelor de recoltare, prelucrare şi conservare şi a speciilor animale în vederea
alcătuirii unei colecţii sistematice. Reguli de aranjare şi întreţinere a colecţiilor.
Licență Biochimie
 Valorificarea cunoştinţelor la alte discipline

 Capacitatea de a manipula şi folosi organisme animale în cercetarea de laborator
 Capacitatea de a preleva fragmente de ţesuturi şi organe animale în scopul cercetării de
laborator
transversale
Competenţe
 Dezvoltarea vocabularului de specialitate

 Dezvoltarea spiritului de observaţie, a capacităţii de analiză critică a fenomenelor sau
proceselor, de structurare şi sinteză a informaţiilor.
 Respectarea principiior de etică profesională
7.1 Obiectivul general al disciplinei  Folosirea sistemelor de clasificare în scopul ordonării

biodiversităţii
 Clasificarea tipurilor de caractere
 Identificarea caracterelor folosite în delimitarea regnurilor
lumii vii
 Identificarea liniilor evolutive majore ale Regnului
Animalia
 Analiza caracterelor taxonilor superiori
 Identificarea tipurilor de caractere folosite în sistematica
taxonilor animali superiori
 Identificarea valorii adaptative a caracterelor
 Analiza critică a teoriilor care explică origine, evoluţia şi
relaţiile filogenetice dintre taxoni
8. Conţinuturi

8.1 Curs
Ore/Observaţii
1. Etapele dezvoltării zoologiei; Clasificarea organismelor

vii; Regnurile lumii vii; Nomenclatura binară şi Codul Prelegere frontală,
de Nomenclatură Zoologică, Tipuri de caractere folosite 2
dialog, suport video
în clasificare, Regnul Protista-caractere generale
clasificare, biologie
2. Regnul Animalia-caractere generale, etapele dezvoltării
embrionare la metazoare; ramuri evolutive majore ale Prelegere frontală,
metazoarelor, Radiata Diploblastica; Phylum Porifera- 2
caractere generale, clasificare exemple, originea
metazoarelor
3. Phylum Cnidaria-caractere generale, clasificare, Prelegere frontală, 2
exemple, originea şi evoluţia cnidarilor. dialog, suport video
4. Bilateralia Triploblastica; Phylum Platyhelminthes- Prelegere frontală, 2

caractere generale, clasificare, exemple, originea şi
Licență Biochimie
evoluţia viermilor plaţi dialog, suport video
5. Phylum Mollusca-caractere generale, clasificare, Prelegere frontală, 2

exemple, originea şi evoluţia moluştelor dialog, suport video
6. Plylum Annelida- caractere generale, clasificare, Prelegere frontală, 2

exemple, originea şi evoluţia anelidelor dialog, suport video
7. Phylum Nematoda- caractere generale, clasificare, Prelegere frontală, 2

exemple, originea şi evoluţia nematodelor dialog, suport video
8. Phylum Arthropoda- caractere generale, clasificare, Prelegere frontală, 2

exemple, originea şi evoluţia artropodelor dialog, suport video
9. Phylum Echinodermata- caractere generale, clasificare, Prelegere frontală,

2
exemple, originea şi evoluţia echinodermelor dialog, suport video
10. Phylum Chordata- caractere generale, clasificare, Prelegere frontală, 2

exemple, originea şi evoluţia cordatelor dialog, suport video
11. Subphylum Vertebrata- caractere generale, clasificare,

exemple, originea şi evoluţia vertebratelor.
Clasa Cepahaspidomorphi- caractere generale Prelegere frontală,
2
Clasa Myxini- caractere generale
Clasa Chondrichthyes-caractere generale
12. Clasa Actinopterygii- caractere generale Prelegere frontală, 2

Clasa Sarcopterygii- caractere generale dialog, suport video
13. Clasa Amphibia- caractere generale Prelegere frontală, 2

Clasa Reptilia- caractere generale dialog, suport video
14. Clasa Aves- caractere generale Prelegere frontală, 2

Clasa Mammalia- caractere generale dialog, suport video
Bibliografie
 Audesirk, T., Audesirk, G., Byers, B.E, 2008, Biology: Life on Earth,., Pearson Prentice Hall,
th
8 edition,
 Brooker, R.J., Widmaier, E.P., Graham, L.E., Stilinag, P.D., 2008, Biology, Mc Graw-Hill
 Campbell, N.A., Reece, J.B., 2002, Biology. 6th international ed. San Francisco, CA ; Boston,
MA; Ney York, NY;Pearson Education International, cop.
 Hickman C.P., Roberts, L.S., Larson, A., l‟Anson, H, 2011, Integrated Principles of
Zoology, 15th Edition, McGraw-Hill
 Jurd R.D., 2004, Animal biology : 2nd ed. London ; New York ; BIOS Scientific
 Miller, S.A., Harley, J.P., 2005, Zoology , McGraw Hill
 Solomon,E.P., Berg, L.R., Martin, D.W., 2008, Biology: 8th ed. Belmont ;Thomson Higher
Education
 Solomon.E.P., Berg, L.R., Martin, D.M., 2008, Biology:., 8th ed, Thomson,
 Tesio, C., 1997, Elemente de zoologie, E.U.B.
Licență Biochimie
Nr.
8.2 Laborator Metode de predare
Ore/Observaţii
1. Regnul Protista: caractere generale, caractere folosite

în clasificarea protistelor, exemple, biologie. Prepararea Lucrari practice
2
infuziei de fân şi observarea preparatelor microscopice individuale
umede în scopul identificării unor specii de protozoare
2. Regnul Metazoa-Phylum Porifera: caractere generale,
caractere folosite în clasificarea spongierilor, clasificare,
exemple. Analiza preparatelor microscopice şi a
speciilor din colecţia laboratorului. Lucrari practice
2
3. Phylum Cnidaria: caractere generale, caractere folosite individuale
în clasificarea cnidarilor, clasificare, exemple. Analiza
preparatelor microscopice şi a speciilor din colecţia
laboratorului.
4. Phylum Platyhelminthes: caractere generale, caractere
folosite în clasificarea viermilor plaţi, clasificare, Lucrari practice
2
exemple. Analiza preparatelor microscopice şi a individuale
speciilor din colecţia laboratorului.
5. Phylum Mollusca: caractere generale, caractere folosite
în clasificarea moluştelor, clasificare, exemple. Analiza Lucrari practice
2
preparatelor microscopice şi a speciilor din colecţia individuale
laboratorului.
6. Phylum Annelida: caractere generale, caractere folosite
în clasificarea viermilor inelaţi, clasificare, exemple. Lucrari practice
Analiza preparatelor microscopice şi a speciilor din 2
individuale
colecţia laboratorului. Organizarea internă la Lumbricus
terrestris.-disecţie.
7. Phylum Nematoda: caractere generale, caractere
folosite în clasificarea nematodelor, clasificare, Lucrari practice
2
8. Phylum Arthropoda: caractere generale, caractere
folosite în clasificarea artropodelor, clasificare,
exemple. Analiza preparatelor microscopice şi a
speciilor din colecţia laboratorului. Lucrari practice
Subphylum Chelicerata-caractere generale, clasificare, 2
individuale
exemple, biologie
Subphylum Myriapoda-caractere generale, clasificare,
exemple, biologie
9. Subphylum Crustacea-caractere generale, Lucrari practice

2
clasificare, exemple, biologie individuale
Licență Biochimie
10. Subphylum Hexapoda-caractere generale, clasificare, Lucrari practice 2

exemple, biologie individuale
11. Phylum Echinodermata: caractere generale, caractere

folosite în clasificarea echinodermelor, clasificare, Lucrari practice
2
12. Phylum Chordata: caractere generale, caractere Lucrari practice 2
folosite în clasificarea cordatelor, clasificare, exemple. individuale
13. Vizită la Muzeul Naţional de Istorie Naturală Grigore Lucrari practice 2

Antipa individuale
14. Colocviu de lucrări practice Examan practic 2

individual
Bibliografie
 Barbu, P., Popescu, A., 1975, Zoologia vertebratelor: lucrări practice, vol. 2; Tipografia
Universităţii Bucureşti.
 Crişan, A., 2012, Zoologia nevertebratelor, Presa Universitară Clujeana, Cluj-Napoca
 Meşter, L.E., Tesio, C., Staicu, A.C., Crăciun, N., Zoologia vertebratelor: Lucrări practice, E.U.B.,
1999.
 Nastasescu,M., Teodorescu, D., Stavrescu-Bedivan, M-M., Aioanei, F., 2007, Zoologia
nevertebratelor: Manual de lucrări practice, E.U.B.
 Teodorescu, I., Vlad Antonie, I., 2008, Entomologie, Editura Geea.
 Wallace, R.L., Taylor, W.K., 2003, Invertebrate Zoology Lab Manual, Benjamin Cummings, 6th
Edition

programului
nivelul de pregătire a studenţilor
învăţământul preuniversitar, în diferite laboratoare medicale (histopatologie, hematologie,
fertilizare in vitro), institute de cercetare, staţiuni piscicole unde se practică reproducerea
artificială şi obţinerea de embrioni şi puiet de peşte
Licență în Biochimie
10. Evaluare
10.2 Metode de 10.3 Pondere din nota
Tip activitate 10.1 Criterii de evaluare
evaluare finală
Cunoasterea conţinutului
Examen scris
informaţional In situatii de
10.4 Curs 75%
Capacitatea de a utiliza urgenta si de
necesitate
informaţia într-un context nou examinarea se va
face on-line
Deprinderi de lucru cu microscopul
optic Examen scris
In situatii de
10.5 Laborator 25%
Identificarea speciilor animale, a urgenta si de
ierarhizării lor taxonomice şi a necesitate
aspectelor de biologie. examinarea se va
face on-line
 Cunoasterea a 50% din informaţia conţinută în curs

 Cunoasterea a 50% din informaţia de la laborator
Data completării Semnătura titularului de curs Semnătura titularului de laborator
........................... ...........................
…………………………
FIŞA DISCIPLINEI

1.1 Instituţia de învăţământ superior Universitatea din București
1.3 Departamentul Anatomie, Fiziologie Animală şi Biofizică

Botanică – Microbiologie
1.5 Ciclul de studii Licență
1.6 Programul de studii - Calificarea Biochimie/Licențiat în Biologie

2.1 Denumirea disciplinei Citologie animală şi vegetală
2.2 Titularul activităţilor de curs Partea I-a: Citologie animală

Partea a II-a: Citologie vegetală
disciplinei

curs
3.4 Total ore din planul de 56 din care: 3.5 28 3.6 seminar/laborator 28
Tutoriat 4
Examinări: lucrare control, examen scris, reexaminări, măriri 10
Alte activităţi -

4.1 De curriculum Nu este cazul
4.2 De competenţe Nu este cazul
 Manual: Nechifor M.T. 2002. Biologie şi Patologie

Celulară. Editura Ars Docendi, Bucureşti.
 Manual: Leabu M., Nechifor M.T. 2014. Biomembranele,
5.1. De desfăşurare a cursului unitate în diversitate. Editura Medicală Amaltea, Bucureşti
 Manual: Sârbu A. 1999. Biologie vegetală (Cap. Celula
vegetală pp:9-71). Editura Universităţii din Bucureşti,
pp:384.
 Suport logistic: proiector multimedia și suport video.
 Manual: Sârbu A., Liţescu S., Polescu S., Mărgăritescu S.,
Smarandache D. 1997. Îndrumător de Botanică (Cap.
Citologie). Editura Universităţii din Bucureşti, pp:111.
 Manual: Tarnavschi I.T., Şerbănescu G., Rădulescu N.,
Rădulescu D. 1974. Practicum de moroflogie şi anatomie
5.2. De desfăşurare a laboratorului vegetală (Cap. Citologie). Editura Universităţii din
Bucureşti, pp:410.
 Aparatura de laborator: centrifuga cu răcire, microscoape cu
contrast de fază, omogenizator ţesuturi, balanţă analitică,
criotom, trusă micrometrică, fixatori, coloranţi.
 Suport logistic: proiector multimedia şi suport video.
 Participarea 100% la lucrările de laborator este condiţie

pentru participarea la examen.
Partea I-a: Citologie animală
 Cunoaşterea şi înţelegerea principiilor generale care stau la baza organizării

ultrastructurale şi funcţionale a celulei animale

 Dezvoltarea abilităţilor de a corela organizarea structurală a membranei celulare şi a
organitelor cu funcţiile acestora, pentru celula animală
 Cunoaşterea structurii şi funcţiei acelor componente celulare care se adresează celulei
vegetale.
 Înţelegerea mecanismelor şi particularităţile diviziunii celulare şi interpretarea relaţiilor cu
ciclul de viaţă al organismelor vegetale, prin prisma alternanţei de generaţii şi a
schimbului de fază nucleară.
 Aplicarea noţiunilor teoretice în rezolvarea problemelor practice legate de investigarea

Competenţe transversale
celulei, ţesuturilor şi organelor din organismele animale

 Dezvoltarea capacităţii de a integra informaţiile referitoare la celula animală, cu cele din
cadrul unor discipline studiate ulterior (Histologie animală și embriologie, Fiziologie
animală generală, Biofizică, Biologie celulară)
 Înţelegerea organizării celulei vegetale, a diversităţii celulelor vegetale şi a dinamicii lor
ontogenice şi filogenice.
 Dezvoltarea capacităţii de a utiliza terminologia de specialitate şi metodele experimentate,
în contexte noi în cadrul unor discipline studiate ulterior (Morfologie şi anatomie vegetală,
Biologie vegetală, Embriologia plantelor, Fiziologia plantelor).
 Respectarea principiilor de etică profesională.
 Cursul prezintă cunoştinţe privind originea şi evoluţia celulelor şi

abordează aspecte legate de organizarea structurală şi funcţională a
celulei animale şi vegetale.
7.1 Obiectivul general al
 Lucrările practice de Citologie animală au ca obiectiv însuşirea unor
disciplinei
tehnici de bază de biologie celulară.
 Lucrările practice de Citologie vegetală au drept obiectiv însuşirea
tehnicilor de analiză a particularităţilor structurale ale celulelor
vegetale.
 Înţelegerea particularităţilor ultrastructurale şi funcţionale ale
membranei celulare şi ale organitelor în celula animală.

 Însuşirea metodelor de lucru specifice laboratorului de biologie
celulară folosite pentru izolarea şi caracterizarea fracţiilor subcelulare.
 Înţelegerea structurii şi a funcţiilor elementelor caracteristice celulei
vegetale (peretele celular, plastidele) şi a particularităţilor altor
elemente importante ale celulei vegetale (sucul vacuolar, substanţele
ergastice, lizozomii, peroxizomii).
 Înţelegerea particularitătilor diviziunii celulare, în relaţie atât cu zonele
de creştere din corpul plantelor, cât şi cu structurile implicate în
procesele de sporogeneză şi gametogeneză.
8. Conţinuturi

8.1 Curs
Ore/Observaţii

1. Originea şi evoluţia celulelor.
Etapa precelulară, celula primitivă, celulele organismelor
actuale. Particularităţile organizării celulare: celule Prelegere frontală,
procariote şi eucariote. Dezvoltarea organismelor 2
pluricelulare. Unitatea şi diversitatea celulelor.
Particularităţile structurale şi funcţionale ale celulei
animale şi ale celulei vegetale.
2. Nucleul.
Dinamica organizării structurale a nucleului pe parcursul
ciclului celular. Nucleul în interfază. Învelişul nuclear şi
Prelegere frontală,
transportul bidirecţional al moleculelor între nucleu şi 3
citoplasmă. Lamina nucleară. Matricea nucleară.
Nucleolul. Cromatina şi nivelulurile de compactare a
ADN. Cromozomii mitotici.
3. Membrana plasmatică şi suprafaţa celulară.

Organizarea moleculară a membranei plasmatice
(modelul lui Singer şi Nicolson actualizat). Clasificarea
lipidelor membranare. Caracterul amfipolar al
fosfogliceridelor şi organizarea lor sub formă de bistrat. 3
Fluiditatea bistratului lipidic şi mobilitatea lipidelor în
membrană. Clasificarea proteinelor de membrană.
Asimetria membranei celulare şi polaritatea morfo-
funcţională. Glicocalixul.
4. Mitocondria.
Organizarea ultrastructurală şi funcţională. Genomul 2
mitocondrial. Importul proteinelor mitocondriale din dialog, suport video
citosol.
5. Reticulul endoplasmic şi aparatul Golgi Prelegere frontală, 2
Ultrastructura şi funcţiile reticulului endoplasmic neted şi dialog, suport video

rugos. Biosinteza, prelucrarea şi exportul proteinelor nou-
sintetizate. Biogeneza membranelor.
Ultrastructura şi funcţiile aparatului Golgi. Sortarea şi
exportul proteinelor din aparatul Golgi.
6. Lizozomii şi peroxizomii
Biogeneza lizozomilor, ultrastructură şi funcţii. Prelegere frontală,
Ultrastructura şi funcţiile peroxizomilor. Importul 2
proteinelor peroxizomale din citosol şi semnalele de
localizare peroxizomală.

1. Celula vegetală: caracterizare generală, dimensiuni,
forme, compoziţie chimică, particularităţi structurale). Prelegere frontală,
Tipuri de celule vegetale: din structura talului şi a dialog, suport video, 2
cormului (embrionare, meristematice, definitive cu reprezentări grafice
diferite grade de specializare, sporogene, reproducătoare
etc.)
2. Caracteristici structurale ale celulei vegetale (peretele
celular, plastidele, sucul vascular, substanţele ergastice). Prelegere frontală,
Peretele celular: formare, localizare, organizare, tipuri de dialog, suport video, 2
perete celular (primordial, primar, secundar), legături reprezentări grafice
intercelulare (punctuaţiuni şi plasmodesme).
3. Modificările secundare ale peretelui celular în

citodiferenţierea tipurilor structurale de celule vegetale.
Plastidele: caracterizare generală, diversitate morfo- Prelegere frontală,
structurală (talofite şi cormofite). Structura şi funcţiile dialog, suport video, 2
tipurilor de plastide: fotosintetizatoare (cloroplaste, reprezentări grafice
feoplaste, rodoplaste) şi nefotosintetizatoare (leucoplaste,
cromoplaste).
4. Sucul vascular: localizare, diversitatea compoziţiei, rolul

sistemului vacuolar în procesele de creştere şi diferenţiere Prelegere frontală,
celulară (talofite şi cormofite). dialog, suport video, 2
Substanţele ergastice: definiţie, origine, diversitate, reprezentări grafice
localizare, funcţii celulare, utilizare.
5. Diviziunea celulară (cariochineză somatică sau

reducţională şi citochineză). Localizarea proceselor de
diviziune celulară. Zonele de creştere ale plantelor, sediul
proceselor continue de diviziune celulară şi diferenţiere a Prelegere frontală,
celulelor somatice. Zonele de formare ale celulelor dialog, suport video, 2
reproducătoare. Diviziunea celulară şi ciclul celulelor. reprezentări grafice
Caracteristicile mitozei şi comportamentul cromozomilor
în cariochineză ecvaţională. Particularităţile citochinezei
şi mecanismele sale de reglare
6. Mecanismele şi caracteristicile meiozei. Tipuri de Prelegere frontală, 2
meioză: zigotică sau iniţială, gametică sau terminală, dialog, suport video,
sporală sau intermediară. Rolul mitozei şi meiozei în reprezentări grafice

cadrul proceselor de sporogeneză şi gametogeneză la
Gimnosperme şi Angiosperme.
7. Relaţia dintre meioză – fecundaţie şi ciclul de viaţă al
unui individ vegetal. Alternanţa de generaţii şi schimbul Prelegere frontală,
de fază nucleară pentru cele trei tipuri fundamentale de dialog, suport video, 2
cicluri de dezvoltare ale organismelor vegetale: reprezentări grafice
monogenetic diplofazic, monogenetic haplofazic,
digenetic diplo-haplofazic.
Bibliografie

1. Alberts B., Johnson A., Lewis J., Raff M., Roberts K., Walter P. (2008) Molecular Biology of
the Cell, ediţia a V-a, Editura Garland Science (New York).
2. Cruce M. (1999) Biologie Celulară şi Moleculară, Editura AIUS (Craiova), Colecţia Hipocrate.
3. Leabu M., Nechifor M.T. (2014) Biomembranele: Unitate în diversitate. Editura Medicală
Amaltea (Bucureşti).
4. Nechifor M.T. (2002) Biologie şi Patologie Celulară, Editura Ars Docendi (Bucureşti).

5. Grinţescu, I., 1985. Botanică, ediţia a-II-a (cap. Citologie pp:13-47), Editura Ştiinţifică şi
Enciclopedică, Bucureşti, pp:475.
6. Nultsch, W., 1998. Botanique génerale (cap. 3: La cellule, pp:68-125; cap. 4: La diffenciation de
la cellule, pp:134-165), De Boeck Université Thieme Verlag, Paris, pp:602.
7. Sârbu, A., 1999. Biologie vegetală (cap. Celula vegetală, pp:9-71), Editura Universitătii din
Bucureşti, pp:384.

8.2 Laborator
Ore/Observaţii

1. Principiile metodelor de omogenizare şi fracţionare Seminar
celulară. Centrifugarea diferenţială şi centrifugarea în 3
metodologic
gradient de densitate
2. Obţinerea membranelor plasmatice eritrocitare şi
examinarea lor la microscopul cu contrast de fază. Lucrări practice cu
3
Principiul de funcţionare al microscopului cu contrast de grupe de 4-5 studenţi
fază
3. Izolarea nucleilor din ţesutul hepatic prin centrifugare Lucrări practice cu
diferenţială şi examinarea la microscopul cu contrast de 3
grupe de 4-5 studenţi
fază
4. Izolarea ADN din nucleii hepatocitelor Lucrări practice cu 3
5. Colocviu de lucrări practice Examinare 2

1. Celula vegetală: diversitate structurală Lucrare practică
Prezentarea tehnicilor de prelucrare a materialului individuală
vegetal, a ustensilelor, a trusei micrometrice.Talofite:
Chlorella vulgaris (tal sferic lispit de polaritate), Preparate
Spirogyra sp. (tal pluricelular neramificat) – preparate permanente
proaspete.
Preparate proaspete
2
Cormofite: Nuphar lutea (astrosclereide), Fagus sylvatica efectuate de studenţi
(celule palisadice) – preparate permanente.
Reprezentări grafice
Utilizarea micrometrului pentru stabilirea dimensiunilor demonstrative
celulelor, ale plastidelor şi nucleului, cu explicarea
Dialog şi
sistemului de calcul.
problematizare
2. Structura celulei vegetale. Analiza celulei vegetale în Lucrare practică

microscopie optică, în imagine apicală şi transversală, cu individuală
accent pe caracteristicile peretelui celulelor epidermale şi
stomatice (Allium cepa, Iris germanica) – preparate Preparate proaspete
proaspete. efectuate de studenţi
demonstrative 2
Dialog şi
problematizare
Videoproiecţii cu
imagini de
microscopie optică
3. Mişcările citoplasmei. Evidenţierea curenţilor Lucrare practică

citoplasmatici şi a cloroplastelor în celulele individuală
clorenchimului (Elodea nuttallii, Vallisneria spiralis) şi
în celulele perilor staminali (Tradescantia sp. sau Zebrina Preparate proaspete
pendula) – preparate proaspete. efectuate de studenţi
Evidenţierea factorilor care modifică cicloza (lumina, 2
temperatura, vâscozitatea citoplasmei).
demonstrative
Dialog şi
problematizare
4. Modificările secundare ale peretelui celular: Clivia Lucrare practică

miniata (cutinizarea şi cuticularizarea), Ficus elastiac individuală
(mineralizarea – cistolit foliar), Linum usitatissimum 2
(galificarea – mucilagii pectocelulozice), Pelargonium Preparate proaspete
zonale (lignificare), Ipomaea batatas (suberificarea), efectuate de studenţi
Kleinia sp. (cerificare) – preparate proaspete. Reprezentări grafice

demonstrative
Dialog şi
problematizare
5. Tipuri de plastide: cloroplastele algelor (Spirogyra – Lucrare practică

cromatofor bandiform, Cladophora sp. – cromatofor individuală
reticulat), cloroplaste lenticulare (Elodea nuttallii sau
Hyppuris vulgaris), cromoplaste (Lycopersicon Preparate proaspete
esculentum în celulele pericarpului),leucoplaste efectuate de studenţi
(Tradescantia sp. – celule epidermale) – preparate 2
proaspete. demonstrative
Dialog şi
problematizare
6. Substanţe ergastice: tipuri de amidon intrasplastidial Lucrare practică

(Solanum tuberosum, Phaseolus vulgaris, Oryza sativa, individuală
Zea mays), aleurona (Ricinus communis), cristale
minerale (Begonia sp. Myriophyllum spicatum), inula Preparate proaspete
(Dahlia variabilis – radicele tuberizate) – preparate efectuate de studenţi
proaspete.
demonstrative 2
Dialog şi
problematizare
Videoproiecţii cu
imagini de
microscopie optică
7. Diviziunea celulelor somatice (mitoză şi citochineză). Lucrare practică

Se realizează preparate proaspete utilizând ţesut individuală
meristematic apical radicular (Allium cepa – rădăcini
adventive) şi metoda Feulgen de colorare a cromozomilor Preparate proaspete
pe preparate squash – preparate proaspete. efectuate de studenţi
demonstrative 2
Dialog şi
problematizare
Videoproiecţii cu
imagini de
microscopie optică
Bibliografie

1. Graham J.M., Rickwood D. (1997) Subcellular fractionation: A practical approach. Oxford
University Press.

2. Andrei M., Predan G. 2003. Practicum de morfologia şi anatomia plantelor (Cap.
Citomorfologie pp:70-17). Editura Ştiinţelor Agricole, pp:415.
3. Sârbu, A., Liţescu, S., Polescu, L., Mărgăritescu, S., Smarandache, D., 1997. Îndrumător de
Botanică (Cap. Citologie pp:7-27). Editura Universităţii din Bucureşti, pp:111
4. Tarnavschi, I.T., Şerbănescu, G., Rădulescu, N., Rădulescu, D., 1974. Practicum de
morfologie şi anatomie vegetală (Cap. Celula vegetală pp:29-84). Editura Universităţii din
Bucureşti, pp:410.

programului
 Cursul fundamentează pregătirea viitorilor profesori de biologie şi a cercetătorilor în domeniul
cunoaşterii celulei animale şi vegetale.
 Cursul este fundamental pentru dezvoltarea competenţelor de lucru ca viitori profesionişti în
domeniul biomedical (laboratoare de analize medicale şi laboratoare de cercetare), biotehnologie
şi în învăţământul preuniversitar.
10. Evaluare: Nota finală este rezultatul evaluării separate a celor două părţi ale disciplinei
Tip activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de 10.3 Pondere

evaluare din nota finală
Partea I-a: Citologie animală Examen scris

In situatii de urgenta 75%
Cunoasterea conţinutului informaţional si de necesitate
examinarea se va
10.4 Curs face on-line
Lucrare de
Însuşirea noţiunilor predate control 75%
Examen scris
Capacitatea de analiză şi sinteză în In situatii de urgenta
utilizarea noţiunilor însuşite si de necesitate
examinarea se va
face on-line
Partea I-a: Citologie animală Examen scris
10.5 Laborator In situatii de urgenta 25%
Înţelegerea principiilor metodelor si de necesitate
utilizate pentru izolarea şi studiul examinarea se va
face on-line
organitelor celulare
Partea a II-a: Citologie vegetală Evaluare pe

parcurs 25%
Înţelegerea şi însuşirea tehnicilor de Examen scris
analiză experimentate. In situatii de urgenta si
de necesitate
examinarea se va face
on-line
 Cunoasterea a 50% din informația conținută în curs

 Cunoasterea a 50% din informația de la laborator
Data completării Semnătura titulari de curs Semnătura titulari de laborator

FIŞA DISCIPLINEI

1.3 Departamentul Anatomie, Fiziologie animala si Biofizica
1.4 Domeniul de studii Biochimie
Biochimie
1.6 Programul de studii - Calificarea
Licențiat în Biologie

2.1 Denumirea disciplinei Anatomia si Igiena omului
disciplinei

curs
Tutoriat 3
Examinări 6
Alte activităţi................................... -

4.1 De curriculum
4.2 De competenţe

 Manual: Mihaela Marcu-Lapadat. 2014. Anatomia omului.
5.1. De desfăşurare a cursului Editura Universității din București, reeditare.
 Suport logistic: proiector multimedia și suport video
 Manual: Miscalencu D., Mailat F., Marcu E., 1981.
Anatomia omului. Lucrari practice. Tipografia Universitatii
5.2. De desfăşurare a laboratorului din Bucuresti.
 Colectie piese scheletice si colectie preparate formolizate
conditie pentru participarea la examen
 Cunoașterea și înțelegerea notiunilor de baza ale anatomiei umane, precum si notiuni de

igiena umana.
 Cunosterea topografiei si raporturilor dintre diferite organe si sisteme de organe, in
ansamblul organismului
 Intelegerea, avand ca suport notiunile de anatomie, a functionarii diverselor sisteme de
organe
 Capacitatea de a identifica, precum si abilitatea de a descrie corect organe/sisteme de
organe, a modului de alcatuire si a functiilor acestora
 Dezvoltarea abilităților intuitive de a corela structura / morfologia organelor si a sistemelor
de organe, cu funcțiile acestora.
 Aplicarea cunostintelor dobandite in rezolvarea problemelor legate de sanatatea proprie si
a celor din jur, prin recunosterea diferitelor stari patologice si pentru abordarea unui stil de
viata echilibrat.
 Utilizarea noțiunilor teoretice în rezolvarea problemelor practice

 Dezvoltarea capacităților de a utiliza informația primită în cadrul altor discipline
transversale
Competenţe
(Histologie animala, Fiziologie animală generală, Antropologie umana)
 Definirea termenilor de specialitate si formarea unui limbaj anatomic specific

 Dezvoltarea capacitatii de transfer si de aplicare a cunostintelor in contexte noi, cum sunt
igiena umana si educatia pentru sanatate
 Respectarea principiilor de etică profesională
 Identificarea nivelurilor de organizare structurala si

7.1 Obiectivul general al disciplinei
functionala a organismului uman si a conexiunilor dintre
ele, pentru asigurarea homeostaziei
 Înţelegerea principiilor generale care guvernează
organizarea structurala si ierarhizata a organismului uman
7.2 Obiectivele specifice  Înțelegerea modului in care morfologia/structura explica
functionarea organelor si a sistemelor de organe
 Formarea abilitățiilor de identificare corectă a diferitelor
structuri anatomice
8. Conţinuturi
Nr.
8.1 Curs Metode de predare
Ore/Observaţii
1. Curs introductiv.
Evoluţia anatomiei ca stiinta. Locul omului in natura. Prelegere frontală, 2
Alcatuirea organismului uman, termeni generali de dialog, suport video
orientare. Starea de sanatate si starea de boala.
2. Sistemul nervos
Alcatuirea sistemului nervos. Neuroni si celule gliale,
substanta alba si substanta cenusie. Sistemul nervos central. Prelegere frontală,
2
Măduva spinării – meningele spinale, configuraţie externă, dialog, suport video
structură internă (caile sensibilitatii si ale motilitatii).
3. Sistemul nervos
Encefalul. Meningele cerebrale. Trunchiul cerebral si
cerebelul, diencefalul, telencefalul (emisferele cerebrale).
4. Sistemul nervos Prelegere frontală,

2
Sistemul nervos periferic. Nervii spinali. Nervii cranieni dialog, suport video
5. Sistemul nervos
Ventriculii cerebrali si circulatia lichidului cerebro-spinal. Prelegere frontală, 2
Bariera hemato-encefalica. Vascularizatia arteriala si dialog, suport video
venoasa a encefalului.
6. Sistemul nervos
Sistemul nervos vegetativ. Sistemul nervos simpatic, Prelegere frontală, 2
sistemul nervos parasimpatic si sistemul nervos enteric. dialog, suport video
Boli ale sistemului nervos.
7. Sisteme locomotorii
Sistemul osos si articulatiile. Deficiente ale scheletului. 2
Sistemul muscular.
8. Sistemul cardio-vascular
Alcatuirea sistemului cardiovascular. Prelegere frontală,
2
Inima. Configuratie externa si raporturi anatomice.
Vascularizatia si inervatia inimii.
9. Sistemul cardio-vascular
Sistemul vascular. Mica si marea circulatie. 2
Boli cardiace si ale vaselor de sange.
10. Sistemul respirator

Alcatuirea sistemului respirator. Căile respiratorii. 2
Plămânii. Boli ale sistemului respirator.
11. Sistemul digestiv

Alcatuirea sistemului digestiv. Organele tubului digestiv: Prelegere frontală,
2
cavitatea bucală, faringele, esofagul, stomacul, intestinul dialog, suport video
subţire, intestinul gros.
12. Sistemul digestiv

Organele anexe: glandele salivare, ficatul şi pancreasul.
Boli digestive.
13. Sistemul urinar

Alcatuirea sitemului urinar. Rinichiul. Căile urinare intra- si 2
extrarenale.
14.Sistemul genital
Sistemul genital masculin. Gonada masculina, calea 2
spermatica, penisul si glandele anexe.
Sistemul genital feminin. Gonada feminina, calea genitala si

vulva. Boli cu transmitere sexuala.
Bibliografie
1. Arseni C., Popoviciu l., 1984. Metode de neurofiziologie clinică, Ed. Medicală, Bucureşti.
2. Audesirk G., Audesirk T., 1989. Biology: Life on Earth, Macmillan Publishing Company, New
York.
3. Bear M.F., Connors B.W., Paradiso M.A., 2001. Neuroscience, Lippincott Williams & Wilkins.
4. Despopoulos A., Silbernagl S., 1991. Color Atlas of Physiology, Georg Thieme Verlag, Stuttgart,
New York, Thieme Medical Publishers Inc., New York.
5. Dorofteiu M., 1989. Mecanismele homeostaziei sanguine, Ed. Dacia, Bucureşti.
6. Haulică I., 1999. Fiziologie umană, Ed. Medicală, Bucureşti.
7. Kandel E.R., Schwartz J.H., Jessell T.M., 1995. Essentials of Neural Science and Behaviour,
Appleton Large, Stanford.
8. Kandel E.R., Schwartz J.H., Jessell T.M., 2000. Principles of Neural Science, Mc Graw-Hill
Companies, Inc.
9. Marieb E., 2013. Human Anatomy & Physiology, Addison-Wesley.
10. Netter F.H., 2005. Atlas of Human Anatomy, Icon Learning S ystems.
11. Ranga V., 1990. Tratat de anatomia omului, Ed. Medicală, Bucureşti.
12. Ranga V., Teodorescu Exarcu I., 1970. Anatomia şi Fiziologia omului, Editura Medicală,
Bucureşti.
13. Ristoiu V., Marcu M., 2004. Elemente de anatomie şi fiziologie , Editura Universităţii Bucureşti.
14. Seeley R.R., Stephens T.D., Tate P., 1992. Anatomy & Physiology, Mosby Zear Book Inc.
15. Shier D., Butler J., Lewis R., 1999. Human Anatomy & Physiology, McGraw-Hill Companies, Inc.
16. Starr C., Taggart R., 1992. Biology: the unity and diversity of life, Wadsworth Publishing
Company, Belmont.
17. Strungaru G., Pop M., Hefco V., 1983. Fiziologie animală, Ed. Didactică şi Pedagogică,
Bucureşti.
18. Teodorescu Exarcu I., Badiu G., 1993. Fiziologie, Ed. Medicală, Bucureşti.
19. Van de Graaff K., 2000. Human Anatomy, McGraw-Hill Companies, Inc.
20. Van de Graaff K., Fox S.I., 2010 Concepts of Human Anatomy & Physiology, McGraw-Hill
Companies Inc.
Nr.
Ore/Observaţii
1. Noţiuni introductive. Nomenclatură anatomică. Partile Lucrari practice 2

corpului si termenii generali de orientare.
2. Osteologie. Scheletul axial – Coloana vertebrala.
Descrierea tipurilor de vertebre si identificarea Lucrari practice 2
principalelor repere anatomice la nivelul acestora.
3. Craniul – Neurocraniul. Lucrari practice 2
4. Craniul – Neurocraniul. Orificiile bazei craniului. Lucrari practice 2
5. Craniul – Viscerocraniul. Descrierea principalelor

componente osoase, raporturi cu oasele si organele Lucrari practice 2
invecinate si identificarea principalelor repere
anatomice la nivelul acestora.
6. Scheletul cranian – Viscerocraniul. Lucrari practice 2
Seminar
7. Scheletul apendicular – Membrul superior, centura Lucrari practice 2

scapulara si membrul propriu-zis.
8. Scheletul apendicular – Membrul inferior, centura Lucrari practice 2
pelviana si membrul propriu-zis.
9. Scheletul apendicular. Seminar Lucrari practice 2
10. Miologie. Musculatura superficiala Lucrari practice 2
11. Miologie. Musculatura superficiala Lucrari practice 2
12. Sistemul nervos central. Morfologia externa a maduvei Lucrari practice 2

spinarii si a encefalului
13. Splanhnologie – evidenţierea raporturilor anatomice si
a morfologiei externe a diferitelor viscere (laringele, Lucrari practice 2
plamanii, inima, ficatul, rinichii).
14. Colocviu de lucrări practice Examen practic 2
Bibliografie
 Miscalencu D., Mailat F., Marcu E., 1981. Anatomia omului. Lucrari practice. Tipografia
Universitatii din Bucuresti.

programului
 Cursul are un conținut similar cursurilor din alte universitati europene și din SUA și ține cont de
învățământul preuniversitar, în diferite laboratoare medicale, institute de cercetare.
10. Evaluare
evaluare finală
Cunoasterea conținutului
Examen scris
informațional In situatii de
10.4 Curs urgenta si de 75%
Capacitatea de a utiliza necesitate
informația într-un context nou examinarea se
va face on-line
optic Examen oral
In situatii de
10.5 Laborator Deprinderi de identificare a urgenta si de 25%
componentelor scheletului uman necesitate
precum si diferite preparate examinarea se
anatomice va face on-line


........................... ...........................

…………………………
FIŞA DISCIPLINEI

1.3 Departamentul Ecologie Sistemică şi Sustenabilitate
1.4 Domeniul de studii Biologie și Știința mediului
1.6 Programul de studii - Calificarea Biochimie/Ecologie și protecția mediului – Licențiat în

Biologie/Licențiat în Știința mediului

2.1 Denumirea disciplinei Chimie generală
disciplinei
3.1 Număr de ore pe săptămână 4 din care: 3.2 curs 2 3.3 seminar/laborator 2
3.4 Total ore din planul de învăţământ 56 din care: 3.5 curs 28 3.6 seminar/laborator 28
Studiul dupa suport de curs, bibliografie şi notiţe 42
Tutoriat 3
Examinări 3
Alte activităţi................................... -


4.1 De curriculum nu este cazul
4.2 De competenţe nu este cazul
5.1. De desfăşurare a cursului  Suport de curs pus la dispoziția studenților

 Bibliografia obligatorie existentă la biblioteca facultății
 Referate lucrări practice puse la dispoziția studenților la
fiecare sedință de laborator.
 Existența sticlăriei, aparaturii de laborator și substanțelor
5.2. De desfăşurare a laboratorului
necesare desfășurării lucrărilor practice
 Studenții trebuie să se prezinte la fiecare laborator cu
echipamentul de protecție și să respecte regulile de protecția
muncii
 După parcurgerea modulului de curs şi activităţilor practice, studentul trebuie să fie

capabil să inţeleagă si sa poata utiliza notiunile si conceptele specifice disciplinei;
profesionale
Competenţe
 Dezvoltarea capacităţii de analiză şi interpretarea a informaţiilor și de utilizare a lor în

discipline conexe;
 Cunoştinţele asimilate, precum şi abilităţile practice şi de interpretare a datelor
experimentale, dobândite pe parcursul activităţilor practice, vor conferi absolvenţilor
capacitatea de analiză critică şi de evaluare a unor situaţii reale.
transversale
Competenţe
 Îmbunatăţirea capacităţii de comunicare orală şi scrisă utilizand limbajul ştiintific adecvat;

 Dezvoltarea de abilități practice care să fie utile în activitatea de cercetare;
 Activitaţile de laborator vor dezvolta capacitatea de lucru în echipă;

 Dobândirea cunoștințelor de bază din domeniul chimiei,
relevante pentru studiul proceselor biologice și a celor ce se
defășoară la nivelul ecosistemelor
 Înțelegerea conceptelor de bază cu privire la structura
materiei și variația proprietăților elementelor chimice.
 Dobândirea de cunoștinte referitoare la transformarea
substanțelor: tipuri de reacții; factori care influențează
7.2 Obiectivele specifice echilibrul și viteza reacțiilor; corelarea structurii compușilor
cu reactivitatea acestora.
 Dobandirea de notiuni și deprinderi practice de bază
necesare pentru realizarea de experimente în laboratoarele
de chimie.
8. Conţinuturi
Metode de predare Nr. Ore/

8.1 Curs
Observaţii
1. Chimia știința a naturii: Scurt istoric; Subdomenii ale Prelegerea frontala,

chimiei și conexiuni cu alte știinte ale naturii explicaţia, dialogul, 1
problematizarea
2. Materia: (i) Clasificarea materiei: Substanțe și

amestecuri de substante; Elemente și compuși; Stari de Prelegerea frontala,
agregare. Proprietăți fizice și chimice ale materiei (ii) explicaţia, dialogul, 2
Originea elementelor. Distribuția elementelor în natura; problematizarea
(iii) Conservarea masei și legea proporțiiilor definite.
Teoria atomica a lui Dalton și Legea proporțiilor multiple
3. Structura atomului: (i) Atomul și particulele
subatomice; Numar atomic, Masă atomică; Izotopi,
izobari și izotoni. (ii) Evoluția modelelor structurale ale Prelegerea frontala,
atomului: Modele atomice precuantice, Teoria cuantelor explicaţia, dialogul, 2
– Modelul atomic Bohr și Bohr-Sommerfeld; Ecuația problematizarea
Schrodinger: Numere cuantice - Orbitali atomici;
Configurații electronice
4. Periodicitatea proprietăților elementelor: Tabelul
periodic al elementelor- Clasificarea elementelor în
funcție de configurația electronică (nemetale, metale și
metaloizi); Proprietăți fizice (sarcina nucleara efectivă, Prelegerea frontala,
raza atomică și raza ionică). Energie de ionizare și explicaţia, dialogul, 2
afinitate pentru electroni; Proprietăți chimice (caracterul problematizarea
electrochimic, numarul de oxidare). Reactivitate:
Reactivitatea elementelor din grupele principale ale
tabelului periodic; Comparație între grupa IA și grupa IB
5. Legatura chimică: (i) Legatura ionică: tipuri de rețele Prelegerea frontala,
ionice, proprietăți ale substanțelor ionice; (ii) Legatura explicaţia, dialogul, 2
covalentă: Tipuri de legături covalente, Geometrie problematizarea
moleculară – hibridizarea. Teoria orbitalilor moleculari;
(iii) Interacții intermoleculare (forțe van der Waals;

legătura de hidrogen); (iv) Legătura metalică
6. Ecuații chimice: (i) Noțiunea de mol – Numarul lui Prelegerea frontala,
Avogadro. Stoichiometrie; (ii) Echilibrul chimic. explicaţia, dialogul, 2
Randamentul reacțiilor chimice; (iii) Factori care problematizarea
influențează viteza reacțiilor chimice. Catalizatori
7. Soluții apoase: (i) Concentrația reactanților în soluții;
(ii) Electroliți în soluții apoase. (iii) Echilbre acido-
bazice în soluții apoase:Tăria acizilor și bazelor;
Noțiunea de pH; Soluții tampon. Echilibre acido-bazice Prelegerea frontala,
în sisteme acvatice explicaţia, dialogul, 2
(iv) Reacții în soluții apoase: reacții de precipitare, problematizarea
Reacții de neutralizare (acido-bazice); Reacții redox –
seria activității elementelor (Exemplificare – procese
chimice în ecosisteme)
Noțiuni de chimie anorganică: Prelegerea frontala,

8. Nemetale: (i) Proprietăți generale ale nemetalelor (ii) explicaţia, dialogul, 3
Chimia principalelor nemetale: hidrogenul, carbonul, problematizarea
azotul și fosforul, oxigenul și sulful; halogenii
9. Metale: (i) Proprietăți generale ale metalelor. (ii)
Caracterizarea metalelor funcție de structura lor
electronică: metale de tip s și p; metale de tip d și f. (iii) Prelegerea frontala,
Combinații ale metalelor cu nemetale: hidruri, oxizi, explicaţia, dialogul, 3
hidroxizi, sulfuri, săruri ale oxiacizilor (carbonați, problematizarea
azotați, sulfați). (iv) Combinații complexe: Structura
combinațiilor complexe. Combinații complexe în sisteme
biologice
Noțiuni de chimie organică: Prelegerea frontala,
explicaţia, dialogul, 1
10. Structura compușilor organici: Covalența elementelor problematizarea
organogene. Hibridizarea în compușii organici. Izomerie
11. Clasificarea compușilor organici în funcție de grupele Prelegerea frontala,
funcționale: Principalele clase de compuși organici. explicaţia, dialogul, 1
Formule chimice și nomenclatură (utilizarea regulilor problematizarea
IUPAC)
12. Efecte electronice și mecanisme de reacție în chimia Prelegerea frontala,
organică explicaţia, dialogul, 2
problematizarea
13. Reacții ale compușilor organici. Principalele reacții ale Prelegerea frontala,
compușilor cu grupe funcționale hidroxil, carbonil, explicaţia, dialogul, 3
carboxil și amino problematizarea
14. Relații între proprietăți și structură: Spectre de Prelegerea frontala,

absorbție ale moleculelor organice explicaţia, dialogul, 1
problematizarea
15. Compuși organici cu funcțiuni mixte și compuși Prelegerea frontala, 1

heterociclici cu importanță biologică: mono- și explicaţia, dialogul,
polizaharide; aminoacizi – proteine; compuși problematizarea

heterociclici cu azot – acizi nucleici.
Bibliografie:
 Nenitescu C.D., Chimie generala, ediția a VIII-a, Editura Didactică și pedagogică, 1979,
Bucureşti;
 Nenitescu C.D., Chimie organica, vol.1, Editura Didactică și pedagogică, 1980, Bucureşti;
 Brezeanu M., Cristurean E., Marinescu D., Antoniu A., Andruh M., Chimia Metalelor, Editura
Academiei Române, 1990, București;
 Nivalda J. T., Chemisty a molecular approach, second edition, Pearson Education Inc., 2011,
Pearson Prentice Hall;
 McMurry J. E., Fay C. R., Fantini J., Chemistry, sixth edition, Pearson Education Inc., 2012,
Pearson Prentice Hall;
 Jespersen D. N., Brady E. J., Hyslop A., Chemistry The Molecular Nature of Matter, sixth
edition, 2012, John Wiley & Sons, Inc.
 Solomons T.W. G., Fryhle C. B., Organic Chemistry, tenth edition, John Wiley & Sons, Inc.;
Nr. Ore/
Observaţii
1. Securitatea în laboratorul de chimie. Sticlăria și aparatura Descrierea,explicaţia, 2

de laborator, proceduri de lucru. dialogul
2. Mărimi fundamentale și derivate utilizate în chimie. Experimentul,

Măsurători în laboratorul de Chimie – Acuratețe și descrierea,explicaţia,
2
precizie. Prelucrarea datelor. dialogul,
problematizarea
3. Separarea substantelor din amestecuri (ex: Extracția Experimentul,

cafeinei din frunze de ceai) descrierea,explicaţia,
4
dialogul,
problematizarea
4. Determinarea formulei empirice a unei substanțe Experimentul,

descrierea,explicaţia,
4
dialogul,
problematizarea
5. Preparea soluțiilor de concentrații cunoscute. Experimentul,

Determinarea concentrației unei soluții prin titrare acido- descrierea,explicaţia,
4
bazică și redox. dialogul,
problematizarea
6. Prepararea și utilizarea soluțiilor tampon de pH Experimentul,

4
dialogul,
problematizarea
7. Influența modificării concentrației reactanților, a Experimentul,

produșilor de reactie și a temperaturii asupra echilibrului descrierea,explicaţia,
4
de reacție - Principiul Le Châtelier dialogul,
problematizarea
8. Proprietăți optice ale moleculelor. Dozarea fenolilor Experimentul,

din ape utilizând metoda spectrometrică de absorbție descrierea,explicaţia,
4
moleculară UV-viz. dialogul,
problematizarea
Bibliografie
 Postma J. M., Roberts J. L., Hollenberg J. L. , Chemistry in the Laboratory, seventh edition,
2010, W. H. Freeman and Company, New York;
 Bettelheim F.A., Landesberg J.M., Laboratory Experiments for Introduction to General,
Organic and Biochemistry, fourth edition, 2012, Cengange Learning USA.

programului
 Conținutul cursului permite asimilarea noțiunilor fundamentale de chimie necesare într-o arie
largă de domenii de activitate. În structurarea conținutului acestei discipline s-a avut în vedere, în
mod special, asigurarea unor informații care să conducă la dobandirea de cunoștințe și deprinderi
practice utile biochimiștilor și ecologilor în desfasurarea de activități profesionale în domeniul
cercetării, didactic sau în diverse sectoare industriale.
10. Evaluare
evaluare finală
Evaluarea: (i) nivelului de înţelegere Examen scris și oral

şi cunoaştere a noţiunilor predate; (ii) In situatii de urgenta
10.4 Curs capacităţii de aplicare în situaţii si de necesitate 75%
concrete a cunoştinţelor dobandite examinarea se va
face on-line
Evaluarea: (i) cunoaşterii principilui Colocviu și evaluare
metodei pentru lucrarile practice; (ii) pe parcurs
rezultatelor obţinute la lucrările
10.5 Laborator In situatii de urgenta 25%
practice de laborator; (iii) capacităţii
de analiză şi interpretarea datelor si de necesitate
examinarea se va
experimentale
face on-line
 Cunoaşterea noţiunilor de bază referitoare la: structura atomului; reactivitatea elementelor din
grupele principale; concentrația soluțiilor și echilibre acido-bazice în soluții apoase; proprietăți
generale ale nemetalelor și metalelor; clasificarea compușilor organici funcție de grupele
funcționale; principalele reacții ale compușilor cu grupe funcționale hidroxil, carbonil, carboxil
și amino (cunoașterea a min. 50% din informația din curs).
 Efectuarea tuturor lucrărilor de laborator
 Prezență la curs de minim 80%
 Cunoașterea a min. 50% din informația de la laborator
........................... ...........................
…………………………
FIŞA DISCIPLINEI

1.3 Departamentul Biochimie și Biologie moleculară
1.6 Programul de studii - Calificarea Biochimie– Licențiat în Biologie

2.1 Denumirea disciplinei Biochimie
2.4 Anul de studiu I 2.5 Semestrul II 2.6 Tipul de evaluare E 2.12 Regimul Ob
disciplinei

curs
Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate 20
Tutoriat 3
Examinări 6
Alte activităţi................................... -

4.1 De curriculum Chimie generala
4.2 De competenţe Cunoștiințe despre organizarea celulelor animala si vegetala
 Manual:A.Dinischiotu, M. Costache, 2004, Biochimie

generalaVol.I-Proteine, Glucide, Lipide, Editura Ars
Docendi
 Manual: M. Costache, A.Dinischiotu, 2004, Biochimie
5.1. De desfăşurare a cursului generalaVol.II-Acizi Nucleici, Editura Ars Docendi
 Manual: E. Ionica, M.Costache, 2004, Biochimie
generalaVol.III. Vitamine si elemente minerale, Editura Ars
Docendi
 Referate de laborator
5.2. De desfăşurare a laboratorului  Aparatura specifica si consumabile de laborator
 Cunoașterea și înțelegerea principiilor generale care stau la baza organizarii la nivel

profesionale
Competenţe
biochimic a materiei vii

 Dezvoltarea abilităților intuitive de a corela structura biomoleculelor cu funcțiile
acestora

transversale
Competenţe

(Biologie celulară, Fiziologie animală, Fiziologie vegetala, Microbiologie, Genetica)
 Utilizarea terminologiei biochimice în contexte noi
7.1 Obiectivul general al disciplinei  Cunoaşterea şi înţelegerea notiunilor fundamentale de

biochimie structurala
 Însuşirea noţiunilor de bază referitoare la proteine şi
enzime, glucide, lipide şi acizi nucleici
 Realizarea unei interfaţe dintre studiile de chimie
7.2 Obiectivele specifice s i ci t ol o gi e, b i ol o gi e an i m al a s i v e get al a
 Creerea unui fond de cunoștințe care să permită asimilarea
de informații în cadrul cursurilor de biologie moleculara,
biochimie analitica, metabolismul glucidelor si lipidelor si
de metabolismul proteinelor si acizilor nucleici
8. Conţinuturi
Nr.
Ore/Observaţii
1. Obiectul biochimiei. Amioacizi si peptide:

clasificarea aminoacizilor proteici si proprietati acido- Prelegere frontală,
2
bazice; aminoacizi neproteici; legatura peptidica; dialog, suport video
peptide importante din punct de vedere fiziologic.
2. Proteine: clasificare si proprietati fizico-chimice.;
Nivele de organizare a proteinelor: structurile primara, Prelegere frontală,
2
secundara, tertiara si cuaternara – prezentare si dialog, suport video
caracteristici generale.
3. Proteine fibrilare și globulare: prezentare generală; Prelegere frontală,

Colagenul, elastina, fibroina si keratine; Hemoglobina: 4
structură, proprietăți biochimice și fiziologice.
4. Glucide: Definiție, clasificare, nomenclatură;

Monozaharide: izomerie , configurație spațială,
reprezentanți importanți; Olizaharide reducatoare si
nereducatoare; Polizaharide cu rol structural: celuloza 4
chitina, substante pectice; Polizaharide cu rol de rezerva:
amidon, glicogen si fructozani; Glicozaminoglicani:
structura chimica si functii biologice.
5. Lipide: definitie, clasificare; Acizi grasi saturati si

nesaturati-proprietati chimice si fizice; Lipide cu glicerol
triacilgliceroli, glicerofosfolipide-structura si proprietati
Sfingolipide-structura si proprietati; Prelegere frontală,
3
Steroli: structura, configuratie sterica, sterol, acizi
biliari si hormoni steroizi.
6. Vitamine. Vitamine hidrosolubile: B1, B2, B6, B12, Prelegere frontală,

C, acid folic, acid lipoic, acid pantotenic, vitamina PP, 4
inositol; Vitamine liposolubile: A,D,E,K; Coenzime
derivate de la vitaminele hidrosolubile
7. Enzime : definitie, proprietati generale, clasificare,

definitia activitatii enzimatice, forme moleculare Prelegere frontală,
3
multiple, parametrii de actiune ai enzimelor; enzime dialog, suport video
reglatoare.
8. Hormoni derivati de la proteine, peptide si aminoacizi. Prelegere frontală, 2

Mecanisme generale de actiune siefecte biologice. dialog, suport video
9. Acizi nucleici : Introducere, baze azotate, nucleozide,

nucleotide; structura primara a acizilor nucleici; Prelegere frontală,
4
Modelul Watson Crick al ADN; tipuri de ARN si dialog, suport video
functiile acestora.
Bibliografie
 A.Dinischiotu, M. Costache, 2004, Biochimie generalaVol.I-Proteine, Glucide, Lipide, Editura Ars
Docendi
 M. Costache, A.Dinischiotu, 2004, Biochimie generalaVol.II-Acizi Nucleici, Editura Ars Docendi
 E. Ionica, M.Costache, 2004, Biochimie generalaVol.III. Vitamine si elemente minerale, Editura
Ars Docendi
 D. Voet, J.G. Voet, C.W.Pratt, 2002, Fundamentals of Biochemistry-Upgrade edition, John Wiley
&Sons, Inc.
8.2 Laborator
Ore/Observaţii
1. Protecţia muncii. Calcue in laboratorul de biochimie Lucrare colectiva 2
2. Reactii de identificare a aminoacizilor si titrarea Lucrari practice 4

aminoacizilor cu formaldehida individuale
3. Dozarea proteinelor prin metoda biuretului Lucrari practice 4

individuale
4.Reactii de identificare a monozaharidelor si Lucrari practice

polizaharidelor; dozarea glucidelor reducatoare din suc 4
individuale
de portocala cu o-toluidina
5. Dozarea vitaminei E din uleiul de măsline si a Lucrari practice 4

vitaminei A din serul sanguin. individuale
6. Dozarea lipidelor totale din serul sanguin cu Lucrari practice

fosfovanilină; dozarea colesterolului seric prin metoda 4
individuale
Rappaport-Eichron
7. Determinarea activităţii glutamat oxaloacetat Lucrari practice 4

transaminazei (GOT) prin metoda Reitman- Frankel individuale
8. Colocviu Lucrari practice 2

individuale
Bibliografie
 N. Rosoiu (2010), Metode si tehnici de laborator in biochimie, Vol.I, Editura ExPonto, Constanta
 D.Iordachescu, I.F. Dumitru (1988), Biochimie practica, Editura Universitatii din Bucuresti
programului
 Cursul este fundamental pentru dezvoltarea competenţelor de lucru ca viitori profesionisti in
laboratoare medicale, din industria alimentara, din institute de cercetare din domeniu medical,
agricol, biotehnologic, dar si in invatamantul preuniversitar
10. Evaluare
Tip activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de 10.3 Pondere din nota
evaluare finală
Examen scris
informația într-un context nou examinarea se va
face on-line
Deprinderi de lucru cu aparatura de Examen oral
laborator de biochimie In situatii de
10.5 Laborator urgenta si de 25%
Deprinderi de a calcula si interpreta necesitate
Rezultatele experimentale examinarea se va
face on-line
10.6 Verificarea Cunoasterea continutului Examen scris 25%
cunostintelor pe informational In situatii de urgenta
parcurs si de necesitate
on-line


........................... ...........................

…………………………
FIŞA DISCIPLINEI


2.1 Denumirea disciplinei Histologie animală și embriologie
disciplinei

curs

Tutoriat 3
Examinări 6
Alte activităţi................................... -

4.1 De curriculum Citologie animală; Anatomia și igiena omului
4.2 De competenţe Cunoștiințe despre organizarea celulei animale și a anatomiei organelor

 Manual: Zărnescu O. 2012. Histologie animală generală.
5.1. De desfăşurare a cursului Editura Universității din București.
 Manual: Manolache V., Zărnescu O. 1993. Citologie-
Histologie. Lucrari practice. Tipografia Universitatii
Bucuresti.
 Colecție preparate microscopice: secțiuni embrioni pești,
amfibieni, păsări, om, secțiuni țesuturi și organe om,
mamifere
5.2. De desfăşurare a laboratorului  Microscoape binoculare individuale
 Imagini microscopice ale preparatelor microscopice
disponibile pe pagina de internet:
http://www.unibuc.ro/prof/zarnescu_o/Histologie_si_embrio
logie_animala.php

 Cunoașterea și înțelegerea principiilor generale care stau la baza dezvoltării embrionare la
animelele vertebrate
 Cunoaşterea şi întelegerea principiilor generale de organizare a țesuturilor animale și
participarea lor în formarea organelor
profesionale
Competenţe
 Abilitatea de a identifica corect (pe preparate histologice) stadiile embrionare specifice

grupelor de vertebrate și țesuturile/celulele din structura organelor
 Dezvoltarea abilităților intuitive de a corela structura țesuturilor și organelor cu funcțiile
acestora

transversale
Competenţe
 Dezvoltarea capacităților de a utiliza informația primită în cadrul altor discipline (Biologie

celulară, Fiziologie animală generală, Biologia dezvoltării animale)
 Utilizarea terminologiei embriologice și histologice în contexte noi
7.1 Obiectivul general al disciplinei  Cunoaşterea şi înţelegerea structurilor (celule, țesuturi,

organe) și a dezvoltării embrionare la animalele vertebrate
 Înţelegerea principiilor generale care guvernează
embriologia animalelor vertebrate
 Înțelegerea semnificațiilor evolutive ale modificărilor care
apar în cursul dezvoltării embrionare la animalele vertebrate
7.2 Obiectivele specifice  Înțelegerea originii embrionare a celulelor și țesuturilor
animale
 Formarea abilitățiilor de interpretare corectă a diferitelor
tipuri de preparate histologice din țesuturi umane și animale
 Corelarea structurii unui tip celular sau țesut cu funcția
acestuia
8. Conţinuturi

8.1 Curs
Ore/Observaţii
1. Noțiuni introductive de histologie (microscoape,

coloranți histologici, interpretarea secțiunilor de țesut).
Noțiuni generale de embriologie; Segmentarea oului la
vertebrate 3
Noțiuni generale despre gastrularea la vertebrate și
mișcări morfogenetice în cursul gastrulării; Noțiuni
generale despre neurulare și organogeneză;
2. Evoluția ectodermului la vertebrate; Evoluția

mezodermului la vertebrate; Evoluția endodermului la 3
vertebrate. Dezvoltarea embrionară la amfibieni; dialog, suport video
Dezvoltarea embrionară la peștii osoși;
3. Dezvoltarea embrionară la păsări; Anexele embrionare
la păsări (sacul vitelin, alantoida, amniosul, corionul); Prelegere frontală,
Dezvoltarea embrionară la mamifere și om 3
(segmentarea, implantarea blastocistului, gastrularea,
neurularea).
4. Anexele embrionare ale embrionului uman (sacul Prelegere frontală, 3
vitelin, alantoida, amniosul, corionul, placenta) dialog, suport video
5. Țesutul epitelial: funcții, clasificarea epiteliilor de Prelegere frontală, 3

acoperire, clasificarea epiteliilor glandulare. dialog, suport video
Caracteristicile țesuturilor epiteliale; polaritatea

celulelor epiteliale; joncțiunile celulare; lamina bazală.
6. Celulele mioepiteliale; celulele reticulate epiteliale;
Țesutul conjunctiv: funcții, clasificarea țesuturilor Prelegere frontală,
3
conjunctive; Celuleconjunctive: fibroblastul, dialog, suport video
macrofage, mastocite.
7. Fibre conjunctive (de colagen, reticulină, elastice);
Țesutul adipos alb și brun. Țesutul cartilaginos (cartilaj Prelegere frontală,
3
hialin, elastic, fibrocartilaj); Țesut osos; Osificarea dialog, suport video
endocondrală și de membrană.
8. Structura articulațiilor; Sângele: eritrocite, leucocite, Prelegere frontală, 3
limfocite, monocite, trombocite; hematopoieza dialog, suport video
9. Țesutul nervos: structura neuronilor, clasificarea

neuronilor; structura sinapsei chimice; celulele gliale Prelegere frontală,
3
din SNC și SNP; mielinizarea fibrelor nervoase din dialog, suport video
SNC și SNP
10. Țesutul muscular (scheletic, miocardic, neted);
Structura organelor din sistemul respirator: plămân,
3
trahee, bronhii; Structura vaselor de sînge (artere dialog, suport video
elastice, musculare, vene, vase limfatice)
11. Structura organelor sistemului digestiv: esofag, stomac, Prelegere frontală,

3
intestin, ficat, pancreas dialog, suport video
12. Structura nefronului; Structura timusului, splinei, Prelegere frontală,

3
ganglionilor limfatici dialog, suport video
13. Structura organelor endocrine: hipofiza, epifiza, Prelegere frontală, 3

suprarenala, tiroida dialog, suport video
14. Structura organelor reproducătoare: ovar, testicul, Prelegere frontală,

3
ovogeneza, spermatogeneza dialog, suport video
Bibliografie
 Zărnescu O. 2012. Histologie animală generală. Editura Universității din București.
 Carlson B.M. 2008. Human Embryology and Developmental Biology. Mosby; 4th edition.
 Cui D. 2011. Atlas of histology: with functional and clinical correlations. Lippincott Williams &
Wilkuns.
 Gartner LP., Hiatt JL. 2011. Concise Histology. Saunders Elsevier.
 Junqueira L.C., Carneiro J. 2005. Basic Histology. Text & Atlas. Eleventh Edition. The McGraw-
Hill Companies, Inc.
 Kerr JB. 2010. Functional Histology. Second Edition. Elsevier Australia.
 Kierszenbaum A.L., Tres L.L. 2012. Histology and Cell Biology: An Introduction to Pathology.
Third Edition. Mosby Elsevier.
 Mescher A.L. 2010. Junqueira‟s Basic Histology. Twelfth Edition. The McGraw-Hill Companies,
Inc.
 Mills S.E. 2007. Histology for Pathologists. Third edition. Lippincott Williams & Wilkins.
 Paulsen DF. 2010. Histology and Cell Biology. Examination and Board Review. Fifth Edition.
The McGraw-Hill Companies, Inc.
 Ross MH., Pawlina W. 2011. Histology: A Text and Atlas: With Correlated Cell and Molecular
Biology (International Edition). Sixth Edition. Lippincott Williams and Wilkins.
 Schoenwolf GC., Bleyl SB., Brauer PR., Francis-West P.H. 2009. Larsen‟s Human Embryology.
Churchill Livingstone Elsevier Inc.
Nr.
Ore/Observaţii
1. Etapele tehnicii de realizare a preparatelor histologice Lucrari practice

2
individuale
2. Colorația hematoxilină eozină; Folosirea microscopului Lucrari practice

2
optic și analiza preparatelor histologice individuale
3. Embriologie amfibieni: secțiuni prin embrioni în stadiul

de blastulă, gastrulă, neurulă; Embriologie pești osoși: Lucrari practice
2
secțiuni prin embrioni în stadiul de blastulă, gastrulă, individuale
neurulă
4. Embriologie păsări: secțiuni prin embrioni de găină în
stadiul de gastrulă, jgheab neural, tub nervos; Discuri
embrionare de găină în stadiul de linie primitivă și Lucrari practice
2
somite; Dezvoltare embrionară la om: secțiune prin individuale
cordon ombilical, secțiune prin placentă tânără, secțiune
prin placentă matură
5. Țesut epitelial: secțiune prin rinichi de mamifer (epitelii
unistratificate); secțiune prin tegument de mamifer Lucrari practice
(epiderma-epiteliu pluristratificat și glande sebacee și 2
individuale
sudoripare); secțiune prin epididim de mamifer (epiteliu
pseudostratificat)
6. Secțiune prin vezica urinară de mamifer (epiteliu de
tranziție-uroteliu); secțiune prin glanda salivară
mucoasă (glandă exocrină); secțiune prin cornee de Lucrari practice
2
mamifer (țesut conjunctiv dens); secțiune prin splină individuale
de mamifer (fibre de reticulină); secțiune prin țesut
adipos unilocular
7. Secțiune prin vezică urinară de mamifer (țesut muscular
neted); Secțiune prin limbă de mamifer (țesut muscular Lucrari practice
2
striat); secțiune prin inimă de mamifer (țesut muscular individuale
miocardic); Frotiu de sânge uman
8. Secțiune prin ganglion spinal de mamifer (neuroni
pseudounipolari); secțiune prin măduva spinării de Lucrari practice
mamifer (neuroni multipolari); secțiune prin scoarța 2
individuale
cerebrală (macroglia); secțiune prin cerebel de
mamifer
9. Secțiune prin esofag de mamifer; secțiune prin intestin Lucrari practice
subțire de mamifer; secțiune prin ficat de om și de 2
individuale
mamifer
10. Secțiune prin trahee de mamifer; Secțiune prin aortă Lucrari practice 2
(arteră elastică); secțiune prin trunchi vascular (arteră
musculară, venă, vase limfatice); secțiune prin rinichi de individuale

mamifer (structura nefronului)
11. Secțiune prin ovar de mamifer (foliculi ovarieni); Lucrari practice
secțiune prin corp galben de femeie; secțiune prin 2
individuale
testicul de mamifer.
12. Secțiune prin glanda tiroidă de mamifer; Secțiune prin Lucrari practice
glanda suprarenală de mamifer; Secțiune prin glanda 2
individuale
hipofiză de mamifer
13. Revederea lamelor microscopice observate pe parcursul Lucrari practice 2
laboratoarelor individuale
14. Colocviu de lucrări practice Examan practic 2

individual
Bibliografie
 Manolache V., Zărnescu O. 1993. Citologie-Histologie. Lucrari practice. Tipografia Universitatii
Bucuresti.
 Zărnescu O. 2003. Embriologie experimentală. Editura Universității din București.
 Aughey E., Frye FL. 2010. Comparative veterinary histology with clinical correlates. Manson
Publishing Ltd.
 Tallitsch R.B., Guastaferri R.S. 2009. Histology: An identification manual. Mosby Inc.

programului
învățământul preuniversitar, în diferite laboratoare medicale (histopatologie, hematologie,
fertilizare in vitro), institute de cercetare, stațiuni piscicole unde se practică reproducerea
artificială și obținerea de embrioni și puiet de pește
10. Evaluare
evaluare finală
Examen scris
informația într-un context nou examinarea se va
face on-line
Deprinderi de lucru cu microscopul Examen oral
10.5 Laborator optic In situatii de 25%
urgenta si de
Deprinderi de identificare a stadiilor necesitate
examinarea se va
face on-line
embrionare specifice fiecărui grup de

animale vertebrate și a tipurilor de
țesuturi și organe umane și animale

........................... ...........................
…………………………
FIŞA DISCIPLINEI


2.1 Denumirea disciplinei Microscopie
disciplinei

curs
Tutoriat 2
Examinări 3
Alte activităţi................................... -

4.1 De curriculum
4.2 De competenţe

5.1. De desfăşurare a cursului  Resurse online: http://www.microscopyu.com/;
http://www.olympusmicro.com/; http://zeiss-
campus.magnet.fsu.edu/
 Microscoape binoculare individuale
 Stereomicroscoape individuale
 Microscop cu lumină polarizată
 Microscop electronic de transmisie (TEM) și microscop
electronic scanning (SEM)
5.2. De desfăşurare a laboratorului  Imagini probe biologice observate la diferite tipuri de
microscoape optice și electronice, disponibile pe pagina de
internet:http://www.unibuc.ro/prof/zarnescu_o/Microscopie.
php
 Lame microscopice cu diferite tipuri de artefacte histologice
 Cunoașterea și înțelegerea principiilor generale care stau la baza funcționării diferitelor

profesionale
Competenţe
tipuri de microscoape optice și electronice

 Dezvoltarea abilităților intuitive de a corela principiile de funcționare a diferitelor tipuri de
microscoape optice și electronice cu imaginile obținute la aceste tipuri de microscoape
 Abilitatea de a identifica corect (pe preparate histologice) artefactele apărute în cursul
procesării materialului biologic pentru analiza microscopică
transversale
Competenţe

(Histologie și embriologie animală, Biologie celulară, Fiziologie animală
 Utilizarea terminologiei microscopice în contexte noi

 Înţelegerea principiului de funcţionare a diferitelor tipuri de
microscoape, aplicaţiile acestora în diferite domenii precum
şi avantajele şi dezavantajele lor.
 Formarea abilităților de a lucra cu mai multe tipuri de
microscoape
 Formarea abilitățiilor de interpretare corectă a imaginilor
obținute cu diferite tipuri de microscoape optice și
7.2 Obiectivele specifice electronice
 Corelarea imaginii unui preparat biologic cu tipul de
microscop la care s-a realizat observarea acestuia
 Formarea abilităților de a identifica artefactele apărute în
cursul procesării materialului biologic pentru studiile de
microscopie
8. Conţinuturi
Nr.
Ore/Observaţii
1. Noțiuni generale de microscopie: Domenii de

activitate în care se utilizează diferite tipuri de
microscoape; Fenomene optice asociate microscoapelor: Prelegere frontală,
formarea imaginii, puterea de mărire, rezoluția, reflecția și 2
refracția luminii, indicele de refracție; Proprietățile
lentilelor convergemte: punct focal și distanță focală;
aberații cromatice și sferice.
2. Alcătuirea microscopului optic compus: Baza
microscopului: sistemul de iluminare, surse de lumină;
Micro si macroviza; Tipuri de condensoare: pentru
microscopul cu câmp întunecat, pentru microscopul în Prelegere frontală,
2
contrast de fază, pentru microscopul cu lumină dialog, suport video
polarizată; Masa microscopului: dreptunghiulară,
rotundă, pentru microscopul inversat și pentru
micromanipulator
3. Alcătuirea microscopului optic compus: Obiectivele
microscopului: tipuri de obiective (acromate, semi-
apocromate, apocromate); obiective speciale (contrast
de fază, lumnină polarizată, fluorescență, lumină Prelegere frontală,
reflectată); Caracteristicile obiectivelor (puterea de 2
mărire, corecții optice, apertura numerică, diafragma
iris, distanța de lucru, mediul de imersie, distanța
parafocală); Tubul/tuburile microscopului; Tipuri de
oculare (Ramsden, Huygens, micrometru ocular)
4. Tipuri de microscoape optice compuse: Microscopul Prelegere frontală,
cu câmp luminos: avantaje și dezavantaje; aplicații; 2
Microscopul inversat: avantaje și dezavantaje; aplicații;
Microscopul cu câmp întunecat: avantaje și

dezavantaje; aplicații; Microscopul cu contrast de fază:
principiul de funcționare; avantaje și dezavantaje;
aplicații; Microscopul cu lumină polarizată: principiul de
funcționare, avantaje și dezavantaje; aplicații; Microscopul
de interferență Nomarski: principiul de funcționare;
avantaje și dezavantaje; aplicații.
5. Stereomicroscopul: tipuri de stereomicroscoape;
principiul de funcționare; avantaje și dezavantaje ;
aplicații. Microscopul electronic de transmisie Prelegere
(TEM): comparație cu microscopul optic; alcătuire 2
frontală, dialog,
(coloana electrono-optică; sistemul electronic și consola de suport video
comandă; sistemul de vid; avantaje şi dezavantaje aplicații.
6. Microscopul electronic scanning/de baleaj (SEM):

principiul de funcționare; alcătuire (coloana
microscopului, sistemul de detectare, sistemul de
operare și afișaj); avantaje şi dezavantaje;aplicații; tipuri
speciale de SEM (ESEM). Prelegere
2
Microscopul de forță atomică (AFM): principiul de frontală, dialog,
suport video
funcționare; avantaje și dezavantaje față de SEM;
aplicații.
7. Procesarea materialului biologic pentru microscopia

optică și electronică: Recoltarea materialului și
artefacte apărute datorită recoltării necorespunzătoare;
Fixarea (mecanism de acțiune; categorii de fixatori;
parametrii de fixare; fixarea substanțelor specifice
(glicogen, lipide, proteine, enzime, acizi nucleici);
artefacte determinate de fixarea necorespunzătoare; Prelegere
Includerea materialului biologic pentru observarea în frontală, dialog, 2
microscopia optică și electronică; Secționarea materialului suport video
biologic la microtom și ultratom; artefacte datorate
secționării necorespunzătoare; Întinderea secțiunilor în
microscopia optică și electronică; artefacte datorate
secționării necorespunzătoare; Colorarea secțiunilor în
microscopia optică și electronică; artefacte datorate colorării
necorespunzătoare.
Bibliografie
 Abramowitz M Spring K.R., Keller H.E., Davidson M.W., 2002. Basic principles of microscope
objectives. BioTechniques, vol. 33, 772-781.
 Bell S., Morris K. 2010. An Introduction to Microscopy. Taylor & Francis Group, CRC Press.
 Cox G. 2007. Optical Imaging Techniques in Cell Biology. CRC Press. Taylor & Francis Group.
 Deerinck TJ., Martone M., Ellisman MH. 2006. Preparative methods for transmission electron
microscopy. În: Basic Methods in Microscopy: Protocols and Concepts from Cells: A Laboratory
Manual (Spector DL., Goldman RD., Eds), Cold Spring Harbor Laboratory Press, Cold Spring
Harbor, New York, 307-341.
 Egerton R.F. 2008. Physical Principles of Electron Microscopy: An Introduction to TEM, SEM,
and AEM. Springer.
 Herman B., Jacobsen K. 1990. Optical microscopy for Biology. Wilez-Liss, New York.
 Kiernan JA. 2008. Histological and Histochemical Methods. Theory and Practice. Scion
Publishing Ltd.
 Murphy D.B. 2001. Fundamentals of Light Microscopy and Electronic Imaging. Wiley-Liss, New
York.
 Spector D.L., Goldman R.D. 2005. Basic Methods in Microscopy. Cold Spring Harbor Laboratory
Press, Cold Spring Harbor, New York.
 Resurse online: : http://www.microscopyu.com/; http://www.olympusmicro.com/; http://zeiss-
campus.magnet.fsu.edu/
8.2 Laborator
Ore/Observaţii
1. Observarea fibrei musculare glicerinate la microscopul

optic cu câmp luminos; identificarea componentelor Lucrari practice
microscopului optic cu câmp luminos; folosirea 3
individuale
mediului de imersie pe preparate histologice montate
permanent
2. Folosirea stereomicroscopului pentru disocierea Lucrari practice 3
ovocitelor de amfibian şi izolarea nucleului ovocitar individuale
3. Observarea structurilor anizotrope (birefringente) la

microscopul cu lumină polarizată (fire de păr uman și
animal, amidon).
Identificarea pe lame cu secțiuni microscopice a
Artefactelor produse prin procesarea necorespunzătoare Lucrari practice
3
individuale
a materialului biologic.
Colorarea in toto a osului și cartilajului cu roșu de

alizarină și albastru alcian
4. Vizită la Institutul Național de Cercetare Dezvoltare

pentru Științe (INCDSB) pentru explicarea modului de
funcționare a microscopului electronic de transmisie Lucrari practice
3
(TEM) și a microscopului electronic scanning (SEM); individuale
secționarea la ultratom si colorarea secțiunilor fine
pentru microscopia electronică de transmisie
5. Colocviu de lucrări practice -Examen practic 2
Individual
-In situatii de
urgenta si de
necesitate
examinarea se va
face on-line
Bibliografie
 Carson FL., Hladik C. 2009. Histotechnology A self-instructional text. 3rd edition, American
Society for Clinical Pathology Press.
 Zărnescu O. Embriologie experimentală. Editura Universităţii Bucureşti.

programului
învățământul preuniversitar, în diferite laboratoare medicale (histopatologie, hematologie,
fertilizare in vitro) și institute de cercetare
10. Evaluare
evaluare finală
Examen scris
va face on-line
Deprinderi de lucru cu diferite tipuri
de microscoape optice (microscop
Examen oral
optic în câmp luminos, microscop cu
In situatii de
lumină polarizată, stereomicroscop)
Deprinderi de identificare a necesitate
artefactelor apărute în cursul examinarea se
procesării materialului biologic va face on-line
pentru microscopie

........................... ...........................

FIŞA DISCIPLINEI

1.3 Departamentul Ecologie Sistemică și Sustenabilitate
1.4 Domeniul de studii Biologie și Știința mediului
1.6 Programul de studii - Calificarea Biochimie/Ecologie și protecția mediului – Licențiat în

Biologie/Licențiat în Știința mediului

2.1 Denumirea disciplinei Chimie fizică
2.4 Anul de studiu I 2.5 Semestrul 2 2.6 Tipul de evaluare E 2.15 Regimul Ob
disciplinei

curs
Tutoriat 3
Examinări 3
Alte activităţi -

4.1 De curriculum Chimie generală/ Matematică/Fizică

5.1. De desfăşurare a cursului
 Suport de curs pus la dispoziția studenților
 Bibliografia obligatorie existentă la biblioteca facultății
 Suport logistic: sticlărie laborator, reactivi specifici,
echipamente specifice - vâscozimetru, polarimetru,
spectrofotometru UV-VIS, calculator;
 Studenții vor fi împărțiți pe grupe de lucru (câte 3 studenţi);
 Referate de lucrări practice puse la dispoziția studenților la
fiecare sedință de laborato;
 Caiet de laborator care cuprinde etapele parcurse, parametrii
specifici fiecărei etape, observaţii şi rezultatele obţinute și
întocmirea la sfârșitul experimentelor a referatelor
cuprinzând rezultatele obținute;
 Studenții trebuie să se prezinte la fiecare laborator cu
echipamentul de protecție și să respecte regulile de protecția
muncii

 Cunoaşterea şi utilizarea adecvată a noţiunilor specifice chimiei fizice.
 Înțelegerea, însușirea și interpretarea conceptelor privind structura și proprietățile
moleculelor cu activitate biologică și a mecanismelor proceselor biologice și ecologice
profesionale
Competenţe
 Utilizarea unor metode, tehnici şi instrumente de investigare a structurii biomoleculelor și

a proceselor biologice și ecologice
 Înțelegerea relației structură-activitate biologică
 Capacitatea de analiză şi sinteză, capacitatea de a selecta şi aplica metode de laborator,

capacitatea de a soluţiona probleme;

 Dezvoltarea capacităților de a utiliza informația primită în cadrul altor discipline;
 Capacitatea de a transpune în practică cunoştinţele dobândite;
 Capacitatea de adaptare la noi situatii, creativitate, capacitatea de a concepe proiecte si de
a le derula;
 Dezvoltarea capacității de lucru în echipă;
 Preocuparea pentru obţinerea calităţii, exigenţă şi rigoare ştiinţifică;
 Respectarea principiior de etică profesională.
 Dobândirea cunoştinţelor necesare înţelegerii proceselor

chimice şi biochimice la toate nivelele de organizare a
sistemelor biologice,
 Înțelegerea modelului conceptual şi a metodologiei pentru
investigarea structurii şi proprietăţilor moleculelor cu
activitate biologică, a cineticii proceselor biochimice şi
condiţiilor termodinamice de desfăşurare, a schimburilor
energetice dintre sistemele biologice şi mediu
 Dobândirea cunoştinţelor necesare înţelegerii desfăşurării
proceselor chimice în sistemele biologice, a factorilor ce le
influenţează, a mecanismelor de reacţie.
 Insuşirea metodelor şi instrumentelor de investigare a
structurii moleculelor biologic active, a relaţiei structură-
activitate biologică şi a ratelor de desfăşurare a proceselor
8. Conţinuturi

8.1 Curs
Ore/Observaţii
1. Termodinamică (1) - Mecanismele conservării energiei:

sisteme şi mediul extern; prima lege a termodinamicii; Prelegere frontală,
2
schimburi energetice; efectele termice ale reacţiilor dialog, suport video
chimice;
2. Termodinamică (2) Dependenţa de temperatură a
entalpiei (ΔH ); entalpiile standard de formare; energii Prelegere frontală,
2
de legătură; aplicaţii ale principiului I al termodinamicii dialog, suport video
în ecologie şi biochimie;
3. Termodinamică (3) Reacţii spontane, entropie şi energie
liberă: entropia - de stare; legea a doua a Prelegere frontală,
termodinamicii; dependenţa entropiei de temperatură; 2
energia liberă Gibbs şi energia liberă Helmholtz;
spontaneitatea proceselor termodinamice
4. Termodinamică (4) - Dependenţa energiei libere de 1
concentraţie: variaţia de energie liberă; constanta de
echilibru; potenţial chimic; stări standard; energie liberă dialog, suport video
standard şi constanta de echilibru
5. Termodinamică (5) - Aplicaţiile termodinamicii în
biochimie şi ecologie: termodinamica metabolismului; Prelegere frontală,
modificări conformaţionale ale proteinelor; efect 1
hidrofob; caracterul antientropic al sistemelor biologice
şi ecologice
6. Cinetică (1)- Cinetică formală: ordin de reacţie; reacţii Prelegere frontală,
de ordinul zero, unu şi doi; metode de determinare a 2
ordinului de reacţie şi constantei de viteză
7. Cinetică (2) - Mecanisme de reacţie şi legi de viteză: Prelegere frontală,
reacţii paralele; reacţii în serie; cinetica reacţiilor de 2
echilibru;
8. Cinetică (3) - Reacţii complexe (metoda stării de Prelegere frontală,
1
staţionaritate); aplicaţie-cinetică enzimatică; dialog, suport video
9. Cinetică (4) - Dependenţa vitezei de reacţie de Prelegere frontală,

temperatură: relaţia lui Arrhenius; teoria ciocnirilor; 2
teoria complexului activat;
10. Cinetică (5) - Fotochimie şi fotobiologie: procesul de Prelegere frontală, 1
fotosinteză; formarea imaginii dialog, suport video
11. Structura şi proprietăţile moleculelor (1) - Mecanica

cuantică şi legătura chimică: structura atomului în Prelegere frontală,
mecanica cuantică modernă, distribuţia electronilor în 3
învelişul electronic; legătura între structura electronică a
elementelor şi poziţia lor în sistemul periodic;
12. Structura şi proprietăţile moleculelor (2) - Legătură
chimică; teoria orbitalilor moleculari; orbitali Prelegere frontală,
3
delocalizaţi; geometrie moleculară (modelul VSEPR); dialog, suport video
modelare moleculară (Hyperchem).
13. Structura şi proprietăţile moleculelor (3)- Proprietăţile
optice ale moleculelor: absorbţia şi emisia de radiaţie;
spectre electronice, legea Lambert-Beer; spectrele de Prelegere frontală,
4
absorbţie ale amino acizilor, polipeptidelor şi acizilor dialog, suport video
nucleici; deplasări spectral în funcţie de modificări
conformaţionale
14. Structura şi proprietăţile moleculelor (4) - Spectre în IR; Prelegere frontală,
fluorescenţă şi fosforescenţă; rezonanţă magnetică 2
nuceară (RMN); rezonanţă electronic de spin (RES).
Bibliografie
1. Peter Atkins and Julio de Paula, 2006, Physical Chemistry for the Life Sciences, Oxford
University Press, W. H. Freeman and Company, ISBN 0-7167-8628-1.
2. Viorica Meltzer, 2000, Termodinamică chimică aplicată în biochimie, Ed. Universităţii din
Bucureşti, ISBN 973-575-492-4.
3. G. Niac, 1966, Chimie fizică, Ed. Didactică şi Pedagogică
4. C.D. Neniţescu, 1978, Chimie generală, Ed. Didactică şi Pedagogică
Nr.
Ore/Observaţii
1. Securitatea în laboratorul de chimie. Sticlăria și Descrierea,explicaţia,

aparatura de laborator, proceduri de lucru. 2
dialogul
2. Determinarea tensiunii superficiale a lichidelor Experimentul,

2
dialogul,
problematizarea
3. Determinarea vâscozităţii lichidelor Experimentul,

2
dialogul,
problematizarea
4. Influenţa concentraţiei asupra vitezei de reacție Experimentul,

2
dialogul,
problematizarea
5. Inversia zaharozei - determinarea constantei de viteza Experimentul,

2
dialogul,
problematizarea
6. Determinarea constantei de echilibru prin metoda Experimentul,

spectrofotometrică descrierea,explicaţia,
2
dialogul,
problematizarea
7. Analiza spectrelor moleculelor - IR, UV-VIS, RMN şi Experimentul,

determinarea structurii moleculare descrierea,explicaţia,
4
dialogul,
problematizarea
8. Influenţa temperaturii asupra vitezei de reacţie - Experimentul,

determinarea energiei de activare descrierea,explicaţia,
4
dialogul,
problematizarea
9. Determinarea punctului izoelectric al proteinelor Experimentul,

2
dialogul,
problematizarea
10. Dezbateri pe marginea unor studii de caz; Rezolvare Experimentul,

probleme de chimie fizică descrierea,explicaţia,
4
dialogul,
problematizarea
11. Colocviu de lucrări practice Experimentul,

dialogul, 2
problematizarea
Examen practic
individual
Bibliografie
 Fișe pentru lucrări practice de laborator

programului
 Cursul are un conținut similar cursurilor din alte universități europene și din SUA și ține cont de
 Conținutul cursului permite asimilarea noțiunilor fundamentale de chimie necesare într-o arie
largă de domenii de activitate. În structurarea conținutului acestei discipline s-a avut în vedere, în
mod special, asigurarea unor informații care să conducă la dobandirea de cunoștințe și deprinderi
practice utile biochimiștilor și ecologilor în desfasurarea de activități profesionale în domeniul
cercetării, didactic sau în diverse sectoare industriale.
10. Evaluare
evaluare finală
Nivelul de înţelegere şi cunoaştere a

noţiunilor predate; capacitatea de
Examen scris
aplicare în situaţii concrete a
In situatii de
10.4 Curs cunoştinţelor dobandite 70%
urgenta si de
examinarea se va
informația într-un context nou face on-line
Deprinderi de lucru cu aparatura Examen scris

specifică și dotarile din laborator In situatii de
Deprinderi de calcul și interpretare a necesitate
rezultatelor analizelor chimice și de examinarea se va
rezolvare a problemelor specifice face on-line
Licență Biochimie
 Cunoaşterea noţiunilor de bază referitoare la: structura atomului; structura moleculelor-legatura

chimica; proprietatile optice ale moleculelor; termodinamica chimica; cinetica chimica
(cunoașterea a 50% din informația conținută în curs).
 Efectuarea tuturor lucrărilor de laborator
 Prezență la curs de minim 80%
 Cunoașterea a 50% din informația de la laborator
........................... ...........................
…………………………
Licență Biochimie
FIŞA DISCIPLINEI


2.1 Denumirea disciplinei Chimie analitică și analize instrumentale
disciplinei
Tutoriat 3
Examinări 3
Licență Biochimie
Alte activităţi................................... -

4.1 De curriculum Chimie generală, Fizică cu aplicații în biologie.
4.2 De competenţe Cunoștințe de bază de optică și de chimie generală (organică, anorganică)

Utilizarea minimă a echipamentelor și ustensilelor de laborator;
Calcularea concentrației și prepararea soluțiilor.
5.1. De desfăşurare a cursului  Suport logistic: proiector multimedia și suport video, suport
de curs
5.2. De desfăşurare a laboratorului  Participarea la minim 90% din lucrările de laborator este
condiție pentru participarea la examen
 Crearea unei legături între informațiile generale însușite în cadrul cursului de chimie
generală şi tehnicile instrumentale de analiză chimică şi biochimică.
 Dă posibilitatea studenţilor secţiilor de biologie, biochimie şi ecologie să înţeleagă
valorarea şi limitele aparaturii de investigaţie chimică şi biochimică;
profesionale
Competenţe
 Creează aptitudini în selectarea metodei fizico-chimice convenabile în analiză şi

instrument de lucru;
 Conduce la o interpretare corectă a rezultatului unei analizei;
Licență Biochimie
 Prin asimilarea cunoștințelor de specialitate se pun bazele unei înțelegeri a proceselor

biochimice care stau la baza fiecărui analize biochimice care conduc la dezvoltarea
capacităţii proprii de selecţie a unei metode de analiză instrumentală adecvată.

 de contextul apariţiei şi dezvoltării unei maladii. Studiile de caz conduc la dezvoltarea
capacităţii proprii de selecţie a unui test.
 Însușirea unor cunoștințe avansate referitoare la metodologia analizei instrumentale
conduce la înțelegerea unor aspecte caracteristice efectuării determinărilor analitice.
 Conduce la cunoașterea și înțelegerea interrelațiilor dintre structura chimică și metoda de
analiză selecționată, în ceea ce privește compuși proveniți din diverse clase structurale.
(Biochimia proteinelor, Enzimologie, Biochimia acizilor nucleici, Biochimie analitică).
Disciplina Analize instrumentale are ca scop crearea unei

legături între ştiinţele fundamentale, de investigaţiile
chimice/biochimice curente utilizate în laboratorul de
biochimie. Ea reprezintă o abordare teoretică relevantă care dă
posibilitatea studenţilor cu profil biologic, biochimic, sau
ecologic să:
 Își dezvolte capacităţii de comunicare folosind limbajul şi
conceptele specifice analizei instrumentale.
 După parcurgerea cursului şi lucrărilor practice studentul
poate evalua performanţele diferitelor tipuri de tehnici de
analiză instrumentală utilizate în laboratorul de biochimie, să
utilizeze metode specifice și selective.
 Problematica abordată ajută studenţii să dobândească
noţiuni de bază referitoare la înțelegerea valorii şi limitelor
investigaţiilor analitice instrumentală în laboratorul de
biochimie;
 Cunoștințele acumulate ajută la dezvoltarea unor aptitudini
în selectarea metodei de investigare convenabilă în analiza
instrumentală;
 Dă posibilitatea unei interpretări corecte a unei investigaţii
instrumentale chimice/biochimice;
 După parcurgerea cursului studenţii dobândesc competențe
necesare pentru a înțelege şi a interpreta critic investigaţiile
instrumentale în laboratorul de biochimie.
 Consolidează cunoștințele și conceptelor de chimie analitică
prin experimente instrumentale, conduce la dobândirea de
aptitudini analitice pentru a interpreta datele experimentale.
 Studenţii vor dobândi competențe în alegerea şi utilizarea
corectă a metodelor analitice spectrofotometrice utile în
diferite procese biotehnologice.
 Studenții vor utiliza metode şi tehnici analitice specifice
investigației biochimice, proiectarea şi adaptarea
protocoalelor experimentale.
 Se utilizează surse moderne de informare în domeniu,
Licență Biochimie
prelucrarea statistică asistată de computer a datelor

experimentale.
8. Conţinuturi
8.1 Curs Metode de predare Nr.
Ore/Observaţii
1. Obiectul de studiu al chimiei analitice;

determinări calitative și cantitative; calcule Prelegere frontală, dialog,
2
stoechiometrice; erori în analizele chimice; suport video
analiza statistică a rezultatelor
2. Echilibre chimice în soluții; factorii ce Prelegere frontală, dialog,

influențează deplasarea echilibrului chimic 2
suport video
3. Echilibre în soluții de electroliți; electroliți Prelegere frontală, dialog,

slabi și tari, constante de disociere, tăria ionică 2
a soluțiilor; activitate-coeficient de activitate; suport video
4. Reacții cu schimb de protoni; teoria acido- Prelegere frontală, dialog,

bazice; noțiunea de pH, calculul pH-ului în 2
soluții de acizi și baze suport video
5. Reacții de hidroliză; hidroliza sărurilor Prelegere frontală, dialog,

provenite din acizi și baze de tării diferite; 2
soluții tampon, capacitate de tamponare suport video
6. Reacții cu schimb de electroni; numere de Prelegere frontală, dialog,

oxidare, potențial redox standard; ecuația lui 2
Nernst suport video
7. Reacții de complexare; liganzi, număr de Prelegere frontală, dialog,

coordinare, legătura chimică în combinațiile 2
complexe suport video
8. Clasificarea metodelor analitice.

Avantajele metodelor instrumentale
9. Analiza cantitativă. Etapele unei analize:
1
9.1. Obţinerea unei probe semnificative prin
metode statistice;
9.2. Pregătirea unei probe în vederea unei
analize instrumentale;
Prelegere frontală, dialog, suport
9.3. Stabilirea procedeului analitic în funcţie video
de: (a) Metode: (chimice; fizice cu sau fără
schimbări în substanţă); (b) Condiţii:
(determinate de metoda de analiză aleasă;

determinate de substanţa cercetată); (c)
Cerinţe: (rapiditate, exactitate, costuri;
posibilitatea de amortizare);
9.3.1. Pregătirea probei în laboratorul de
biochimie: şoc osmotic, șoc termic,
omogenizaree (în omogenizatorul Potter),
disrupere (mojarare cu pistil, imersie în azot
lichid), dezintegraree (cu ultrasunete), liză
enzimatică (lizozim), tratament cu detergenţi
anionici (SDS, LDS) cationici (CTAB)
zwiterrionici (CHAPS) sau neionici (Nonidet 3
P-40, Triton X-100). Metode combinate de
liză
9.4. Evaluarea şi interpretarea rezultatelor.
10. Metode de analiză utilizate în laborator Prelegere frontală, dialog, suport

video
10.1 Clasificarea metodelor de măsurare în
funcție de tipul de stoichiometrie.
2
10.2. Standarde, reactivi şi soluţii etalon
11. Metode spectrofotometrice de analiză: Prelegere frontală, dialog, suport

video
11.1. Natura radiaţiei electromagnetice. 1
Spectrul electromagnetic
11.2. Tipuri de interacţii ale radiaţiei
electromagnetice şi corpusculare cu proba de 1
analizat. Domenii spectrale folosite în
analizele instrumentale
11.3. Spectrometria de absorbţie în UV-VIS:
Principii generale, Clasificare
12. Aparatura utilizată în spectrofotometria de Prelegere frontală, dialog, suport

absorbţie în domeniile ultraviolet, vizibil şi video
infraroşu. 2
12.1. Schema generală a unui spectrometru
12.2. Surse de radiaţii

12.3. Sisteme de separare a radiaţiilor în
funcţie de lungimea de undă
12.4. Detectori de radiaţii
12.5. Sisteme de evaluare
13. Metode spectrofotometrice de absorbţie Prelegere frontală, dialog, suport

moleculară în domeniul vizibil şi ultraviotet. video
13.1.Legea fundamentală a absorbţiei radiaţiei.
2
13.2. Eroarea fotometrică. Condiţii pentru
minimalizarea erorii în spectrofotometria de
absorbţie.
13.3. Corelarea spectrelor electronice de
absorbţie cu structura moleculară.
13.4. Analiza cantitativă
14. Spectrometria de fluorescenţă. Prelegere frontală, dialog, suport

video
14.1. Factorii structurali care determină
fluorescenţa
14.2. Fosforescenţa moleculară, luminescenţa
şi chemiluminiscența
14.3. Relaţia dintre intensitatea radiaţiei de
fluorescenţă (sau fosforescenţă) şi
2
concentraţie.
14.4. Aparatură utilizată.

14.5. Analiza cantitativă
Bibliografie
A.F.Danet, Metode instrumentale de analiza chimica, Ed. Stiintifica, Bucuresti,. 1995
C. Luca, Al. Duca, I. Al. Crisan, Chimie analitică si analiză instrumentală, Editura didactică şi
pedagogică, Bucureşti, 1983.
L. Roman, R. Săndulescu, Metode de separare si analiză instrumentală, EDP, Bucuresti, 1999.
8.2 Laborator Metode de predare Nr.

Ore/Observaţii
1. Norme de protecție în laboratorul de 2

chimie; chimie analitică cantitativă; tipuri
de reacții chimice, calcule
stoechiometrice, calculul erorilor
2. Volumetrie acido-bazică în mediu apos – 2
dozarea acidului acetic Experimentele sunt realizate pe
3. Volumetrie acido-bazică în mediu neapos grupe mici de studenţi (2-3; 2
– dozarea aminoacizilor
Metode utilizate: explicaţia,
4. Volumetrie redox -dozarea ionului Fe2+, 3
interogarea, completarea fişei de
acidului ascorbic
5. Volumetrie de complexare-dozarea Ca2+ lucru în care cadrul didactic 3

împreună cu studentul apreciază
6. Soluții tampon sub forma unui punctaj etapele 2
parcurse, rezultatele obţinute,
7. Identificarea punctului izobestic al unui analiza și interpretarea rezultatelor 3
colorant prin analiza spectrală. Studiul de
caz: albastrul de brom fenol.
8. Spectrul UV al unor aminoacizi. 3
Importanța aminoacizilor aromatici în
analiza cantitativă a proteinelor.
9. Spectrele de fluorescență ale unor 3
alcaloizi extrași din țesut vegetal de
Chelidonium majus: coptisina,
sanguinarina, chelidonina, cheleritrina.
10. Cromatografia pe strat subțire a unor 3
alcaloizi extrași din țesut vegetal de
Chelidonium majus: identificarea prin
iluminare UV a coptisinei, sanguinarinei,
chelidoninei și cheleritrinei.
11. Colocviu de lucrări practice 2
Bibliografie
1. Colecție de referate pentru fiecare lucrare
de laborator
2. Iordăchescu, D., Dumitru, I.F. Biochimie
practică, Universitatea din Bucureşti, 1988.

programului
nivelul de pregătire al studenţilor
 Cursul este fundamental pentru dezvoltarea competenţelor de lucru ca viitori cercetători, profesori
în învățământul preuniversitar, specialiști în laboratoare medicale și institute de cercetare de
profil.
10. Evaluare
evaluare finală
Examen scris
va face on-line
Deprinderi de inițiere a unui
experiment Evaluare scrisă,
orală și practică
Deprinderi de urmare a unui protocol
10.5 Laborator In situatii de 25%
de laborator
urgenta si de
Deprinderi de prelucrare și necesitate
interpretare a rezultatelor obținute examinarea se
va face on-line

Data completării
Semnătura titularilor de curs Semnătura titularului de laborator

FISA DISCIPLINEI
Denumirea disciplinei
ENGLEZA I
Tipul de evaluare
Anul de studiu Semestrul*
I I1 finală (E / V / C) V
Regimul disciplinei {Ob-obligatorie, Op-opţională, F- Numărul

2
facultativă} Ob de credite
Total ore studiu Total ore

Total ore din planul de 42 8 pe 50
invatamant individual
semestru
Titularul disciplinei
* Daca disciplina are mai multe semestre de studiu, se completeaza

câte o fişă pentru fiecare semestru
Facultatea Biologie Numărul total de ore (pe semestru)

din planul de invatamant
(Ex: 28 la C dacă disciplina are curs
Departamentul Limbi Moderne de 14_saptămâni x 2_h_curs pe
saptămână)
Biologie
Profilul Total C** S L P
Biochimie 42 42
Specializarea
** C-curs, S-seminar, L-activităţi de laborator, P-proiect sau lucrări practice
Competente generale (competentele generale sunt mentionate in fisa specializarii)

1. Cunoaştere şi înţelegere (cunoaşterea şi utilizarea adecvata a noţiunilor
specifice disciplinei)
Competente
specifice
disciplinei 2. Explicare si interpretare (explicarea si interpretarea unor idei, proiecte,
procese, precum şi a conţinuturilor teoretice si practice ale disciplinei)
3. Instrumental – aplicative (proiectarea, conducerea si evaluarea

activităţilor practice specifice; utilizarea unor metode, tehnici si instrumente
de investigare si de aplicare). .
4. Atitudinale (manifestarea unei atitudini pozitive si responsabile fata de
domeniul ştiinţific / cultivarea unui mediu ştiinţific centrat pe valori si relaţii
democratice / promovarea unui sistem de valori culturale, morale şi civice /
valorificarea optima si creativa a propriului potenţial în activităţile)
Durată
Conţinut
disciplină
CURS
TOTAL
BIBLIOGRAFIE
Tematică Durată
1. Valorile timpurilor( Prezentul, Trecutul, Prezentul perfect, Mai mult 4
ca perfectul)
Conţinut
disciplină 2. Valorilor timpurilor progresive (Present Progressive, Past 4
LABORA Progressive, Present perfect Progressive, Future Progressive)
TOR/SEM 3. Modalitati de exprimare a viitorului 4
INAE
4. Inrteractiunea dintre lexic si aspectul gramatical 6
Studerea vocabularului de specialitate 10

TOTAL 28
La stabilirea notei finale se iau în considerare Ponderea in notare,

exprimata in %
{Total=100%}
60%
- răspunsurile la examen / colocviu (evaluarea finala)
- răspunsurile finale la lucrările practice de laborator
- testarea periodică prin lucrări de control

- testarea continuă pe parcursul semestrului 40%
- activităţile gen teme / referate / eseuri / traduceri / proiecte

etc
- alte activităţi (precizaţi) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

...
Descrieţi modalitatea practică de evaluare finală, E/V. {de exemplu: lucrare scrisă
(descriptivă şi/sau test grilă şi/sau probleme etc.), examinare orală cu bilete, colocviu
individual ori în grup, proiect etc.}.
In situatii de urgenta si de necesitate examinarea se va face on-line
Cerinţe minime pentru nota 5 Cerinţe pentru nota 10

(sau cum se acordă nota 5) (sau cum se acordă nota 10)
Conform punctajului din testul final. Conform punctajului din testul final.
Estimaţi timpul total (ore pe semestru) al activităţilor de studiu individual pretinse

studentului
(completaţi cu zero activităţile care nu sunt cerute)
1. Descifrarea şi studiul notiţelor de curs 5 8. Pregătire prezentări orale
2. Studiu dupa manual, suport de curs 5 9. Pregatire examinare finală 6
3. Studiul bibliografiei minimale indicate 3 10. Consultaţii
4. Documentare suplimentară în bibliotecă 11. Documentare pe teren

5. Activitate specifică de pregătire 12. Documentare pe

SEMINAR şi/sau LABORATOR INTERNET
6. Realizare teme, referate, eseuri, traduceri etc. 3 13. Alte activităţi …
7. Pregatire lucrări de control 14. Alte activităţi …
TOTAL ore studiu individual (pe semestru) =22
Data completării: Semnătura titularului:

FIŞA DISCIPLINEI

1.3 Departamentul Botanică – Microbiologie; Biochimie şi Biologie Moleculară
1.6 Programul de studii - Calificarea Licenţiat în Biologie

2.1 Denumirea disciplinei Practică biologică
2.2 Titularul activităţilor de Practică Botanică
2.3 Titularul activităţilor de Practică Zoologică
2.4 Anul de studiu I 2.5 Semestrul II 2.6 Tipul de evaluare C 2.17 Regimul Ob
disciplinei
3.1 Număr de ore pe săptămână 8x10 din care: 3.3

3.2
zile Zoologie
Botanică

învăţământ 80 3.5
Botanică 42 Zoologie 38
Studiul după bibliografie şi notiţe 4
Tutoriat -
Examinări 2
Alte activităţi -

4.1 De curriculum Biologie vegetală, Biologie animală, Histologie, Anatomia omului
4.2 De competenţe Cunoştinţe despre organizarea generală a plantelor şi animalelor

Folosirea truselor de disecţie, a microscopului optic binocular, a lupei
binocular

 Manual: Sârbu A., Smarandache D., Pascale G. 2003.
Îndrumător de practică botanică, Munţii Bucegi – Baiului.
5.1. Botanică Editura Universităţii din Bucureşti.
 Participarea la minim 80% din activităţile desfăşurate este
condiţie pentru participarea la examen.
 Nastasescu,M., Teodorescu, D., Stavrescu-Bedivan, M-M.,
Aioanei, F., 2007, Zoologia nevertebratelor: Manual de
lucrări practice,E.U.B.
 Meşter, L.E., Tesio, C., Staicu, A.C., Crăciun, N., Zoologia
5.2. Zoologie
vertebratelor: Lucrăr i practice, E.U.B., 1999.
 Barbu, P., Popescu, A., 1975, Zoologia vertebratelor: lucrări
practice, vol. 2; Tipografia Universităţii Bucureşti.
 Mişcalencu D., Mailat, F., 1986, Anatomie comparată.
Manual de lucrări practice. Ed. Universității București.
 Aprofundarea aspectelor referitoare la diversitatea plantelor şi la legislaţia naţională şi

europeană care susţine protecţia şi conservarea lor.

 Dobândirea abilităţii de a desfăşura activităţi de cercetare a plantelor în laborator şi în
teren.
 Dobândirea capacităţii de a realiza o lucrare ştiinţifică.
 Folosirea cheilor taxonomice în scopul identificării corecte a speciilor animale şi vegetale.
 Însuşirea metodelor de recoltare şi conservare a speciilor animale şi vegetale în scopul
organizării colecţiilor taxonomice.
 Cunoaşterea organizării interne claselor de vertebrate
 Cunoaşterea diversităţii faunei şi florei României.
 Dezvoltarea capacităţii de cunoaştere, de analiză, de sinteză a datelor, de obţinere a

informaţiilor, de structurare şi de prezentare a acestora.

 Însuşirea tehnicilor de colectare, conservare şi studiere a plantelor.
 Utilizarea noţiunilor teoretice în rezolvarea problemelor practice.
 Utilizarea terminologiei taxonomice şi de morfologie vegetală în contexte noi.
 Consolidarea vocabularului de specialitate.
 Cunoaşterea principalelor modele animale folosite în cercetările de laborator.
 Folosirea metodelor biochimice în taxonomia animală.
 Aplicaţii în cercetarea medicală ale unor compuşi chimici extraşi din ţesuturile animale.

 Completarea şi aprofundarea cunoştinţelor de botanică şi
zoologie, a celor referitoare la conservarea biodiversităţii şi
crearea de competenţe de cercetare ştiinţifică, de redactare şi
prezentare a rezultatelor.
7.1 Obiectivul general al  Perceperea adaptărilor morfologice şi funcţionale în cadrul
disciplinei diferitelor tipuri de ecosisteme.
 Folosirea sistemului de clasificare pentru ordonarea
biodiversităţii.
 Analiza caracterelor şi selectarea caracterelor omoloage cu cea
mai înaltă valoare adaptativă în scopul delimitării taxonilor.
 Aprofundarea cunoştinţelor asociate disciplinelor fundamentale
din anul I: Biologie vegetală.
 Dobândirea cunoştinţelor necesare şi crearea de competenţe în
cercetarea ştiinţifică.
7.2 Obiectivele specifice  Dobândirea capacităţii de a utiliza cheile de determinare.
 Dobândirea capacităţii de a aborda mai competent cerinţele
viitoarei lucrări de licenţă.
 Capacitatea de a identifica la nivel de familie, gen şi specie grupe
de plante şi animale.
8. Conţinuturi
Nr. Ore /
8.1 Botanică Metode de predare
Observaţii
Anunţarea programului de practică (etape, data, locaţia,

activitaţi desfăşurate), efectuarea instructajului de practică, Prelegere frontală,
prezentarea criteriilor de evaluare (cerinţele pentru obţinerea demonstraţia, 3
notei finale) şi a formulei de calcul pentru nota finală. folii transparente
Prezentarea etapelor de realizare a herbarului; modalităţi de
colectare şi herborizare a plantelor, eticheta de herbar.
Prezentarea sintetică a noţiunilor referitoare la morfologia

talului (muşchi) şi a organelor vegetative (rădăcină, tulpină, Prelegere frontală,
frunze) şi reproducătoare (inflorescenţe, flori, fructe) la dialog, folii 3
cormofite (ferigi, gimnosperme şi angiosperme), noţiuni transparente
necesare în vederea identificării plantelor.
Prezentarea modului de lucru cu determinatoarele de plante; Prelegere frontală,

realizarea unor exerciţii de determinare de către studenţi, pe dialog,
6
grupe şi individual. Forme biologice; caracterizarea ecologică problematizare,
a plantelor - forme ecologice. analiză, sinteză
Prezentarea colecţiilor de plante prezente în serele Grădinii

Botanice „D. Brandza” a Universităţii din Bucureşti şi în Prelegere frontală,
sectoarele exterioare; pe baza cunoştinţelor acumulate dialog,
9
studenţii participă activ la stabilirea caracterelor distinctive problematizare,
pentru diferite grupe de plante, pentru fiecare familie analiză şi sinteză
botanică sau taxon cu rang de gen / specie.
Prezentarea anumitor grupe de plante, a particularităţilor Prelegere frontală,

acestora, recunoaşterea taxonilor respectivi pe baza
dialog,
caracterelor lor morfologice: plante vernale, plante 9
problematizare,
sempervirente, plante utile, plante medicinale, plante toxice,
analiză şi sinteză.
plante tinctoriale, plante acvatice şi palustre ş.a.
Prezentarea plantelor rare şi ocrotite din flora României,

plante cultivate în Grădina Botanică „D. Brandza” a Prelegere frontală,
3
Universităţii din Bucureşti. Date referitoare la protecţia dialog,
plantelor la nivel naţional şi european.
Deplasare pe teren:
- „ce este un parc natural?” (ex. Parcul Natural Bucegi);
- recunoaşterea plantelor specifice zonei pe baza caracterelor
morfologice şi încadrarea sistematică a plantelor; Deplasare pe teren,
prelegere frontală,
- prezentarea zonelor şi a etajelor de vegetaţie; dialog, 6
problematizare,
- prezentarea tipurilor de habitate din zona montană; analiză, sinteză
- prezentarea plantelor periclitate, vulnerabile şi rare, a
endemitelor şi a plantelor ocrotite;
- prezentarea rezervaţiilor naturale din Munţii Bucegi.
Colocviu 3
Bibliografie
 Anastasiu P., 2008. Taxonomie vegetală. Bucureşti: Edit. Universităţii din Bucureşti.
 Andrei M., 1997. Morfologia generală a plantelor. Bucureşti: Edit. Enciclopedică.
 Ciocârlan V. 2009. Flora ilustrată a României, Pteridophta şi Spermatophyta. Edit. Ceres,

Bucureşti.
 Dihoru G. & Negrean G., 2009. Cartea Roşie a plantelor vasculare din România. Bucureşti: Edit.
Academiei Române.
 Grinţescu I., 1985. Botanica, ediţia a II-a. Bucureşti: Edit. Ştiinţifică şi Enciclopedică.
 Oltean M., Negrean G., Popescu A., Roman N., Dihoru G., Sanda V. & Mihăilescu S., 1994. Lista
Roşie a Plantelor Superioare din România. În: M. Oltean (coord.), Studii, sinteze, documentaţii de
ecologie, Academia Română, Institutul de Biologie, Nr.1: 1-18.
 Pop I., Hodişan I., Mititelu D., Lungu Lucia, Cristurean I & Mihai G., 1983. Botanică sistematică.
Bucureşti: Edit. Didactică şi Pedagogică.
 Sârbu A., 1999. Biologie vegetală – note de curs. Bucureşti: Edit. Universităţii din Bucureşti.
ISBN 973-575-318-9.384 pp.
 Sârbu A., Anastasiu, P., Smarandache D., Pascale G., Liţescu S., Mihai D.C., 2013. Habitate cu
valoare conservativă din Parcul Natural Bucegi / Habitats with conservation value from Bucegi
Natural Park. Edit. Ceres, ISBN: 978-973-40-0994-7, pp:168.
 Sârbu A., Smarandache D. & Pascale G., 2003. Îndrumător de practică (botanică) – Munţii
Bucegi – Baiului. Bucureşti: Edit. Universităţii din Bucureşti. ISBN 973-575-804-0. 192 pp.
 Sârbu I., Ştefan N. & Oprea A, 2013. Plante vasculare din România. Determinator ilustrat de
teren. Bucureşti. Ed. Victor. B. Victor.
 Sârbu, A., 2010. Grădina celor cinci anotimpuri. Editura Victor B Victor, ISBN: 978-606-8149-
07-3, pp:260.
 Sârbu, A., Sârbu, I., Oprea, A., Negrean, G., Cristea, V., Coldea, G., Cristurean, I., Popescu, G.,
Oroian, S., Tănase, C., Bartok, K., Gafta, D., Anastasiu, P., Crişan, F., Costache, I., Goia, I.,
Maruşca, T., Oţel, V., Sămărghitan, M., Henţea, S., Pascale, G., Răduţoiu, D., Baz, A., Boruz, V.,
Puşcaş, M., Hiriţiu, M., Stan, I., Frank, J., Sârbu, A. (coord.) 2007. Arii speciale pentru protecţia
şi conservarea plantelor în România. Editura Victor B. Victor, ISBN:978-973-88181-0-1, pp:396.
 Săvulescu T. (ed.). 1952-1976. Flora României. 13 volume. Bucureşti: Edit. Academiei Române.
 Todor I., 1968. Mic Atlas de plante din flora R.S.R. Bucureşti: Edit. Didactică şi Pedagogică.
 ***, 2007. Ordonanţa de Urgenţă 57 – 20/06/2007 privind regimul ariilor naturale protejate,
conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice.

8.2 Zoologie
Ore/Observaţii
1.Caracterele generale ale cordatelor. Subphylum

Urochordata, Cephalochordata: caractere generale,
clasificare, specii din colecţia laboratorului Prelegere frontală,
dialog, 3
Subphylum Vertebrata: caractere generale, Clasa problematizare
Cephalaspidomorphi-specii din fauna României, biologie,
importanţă
2.Clasa Chondrichthyes-caractere generale,clasificare, Prelegere frontală,

exemple, biologie dialog,
3
Clasa Actinopthrygii-caractere generale. Organizarea internă problematizare,
la peştii osoşi-disecţie demonstraţie
3.Scheletul la Teleostei: scheletul axial şi scheletul Prelegere frontală,

apendicular. dialog, 3
problematizare.
4.Clasificarea peştilor osoşi: folosirea cheilor taxonomice Activitate

pentru identificarea exemplarelor din colecţie individuală şi în 3
echipă
5.Clasa Amphibia: caractere generale. Organizarea internă la Prelegere frontală,

Rana ridibunda. Sheletul la Rana ridibunda dialog,
3
problematizare,
demonstraţie
6.Clasificarea amfibienilor: folosirea cheilor taxonomice Prelegere frontală,

pentru identificarea exemplarelor din colecţie. dialog,
problematizare,
Clasa Reptilia-caractere generale. Scheletul la Emys demonstraţie, 3
orbicularis activitate individuală
şi în echipă
7.Clasificarea reptilelor: folosirea cheilor taxonomice pentru Activitate

identificarea exemplarelor din colecţie. individuală şi în
echipă, prelegere
Clasa Aves- caractere generale. Penajul, scheletul păsărilor frontală, dialog, 2
problematizare
8. Clasificarea păsărilor- folosirea cheilor taxonomice pentru Activitate

identificarea exemplarelor din colecţie. individuală şi în 3
echipă
9. Clasa Mammalia: caractere generale Prelegere frontală,

dialog,
Dentiţia mamiferelor 2
problematizare,
Organizarea internă la Rattus norvegicus demonstraţie
10. Clasificarea mamiferelor: folosirea cheilor taxonomice Activitate

pentru identificarea exemplarelor din colecţie. individuală şi în 2
echipă
11. Vizită la Muzeul Naţional de Istorie Naturală “Grigore Prelegere frontală,

Antipa” Laboratorul Taxonomie moleculară, Colecţii vizită în spaţiile de
2
taxonomice conservare a
colecţiilor
12-13. Deplasare pe teren. Folosirea metodelor de recoltare

şi conservare a materialului biologic animal în scopul
6
realizării colecţiilor taxonomice. Completarea fişelor de
teren
14. Colocviu 3
Bibliografie
 Bănărescu, P., 1964, Fauna R.P.R., Pisces-Osteichthyes: (pesti ganoizi si ososi) Vol. 13, Editura
Academiei Republicii Populare Romîne, Bucuresti.
 Barbu, P., Popescu, A., 1975, Zoologia vertebratelor: lucrari practice, vol. 2; Tipografia
Universitatii Bucuresti.
 Botnariuc, N., Tatole, V., 2005, Cartea Roşie a Vertebratelor din România. Muzeul Naţional de
Istorie Naturală “Grigore Antipa”, Bucureşti.
 Catuneanu I. Gal, I. K., Munteanu, D., Pascovschi, E., Vespremeanu , E., 1978, Fauna
R.P.R, Aves, vol. XV, fasc.I , Ed. Academiei R.P.R., Bucureşti.
 Fuhn, I., Vancea, Ş., 1961, Fauna R.P.R. Reptilia, , vol. XIV, fasc. II,Editura Academiei R.P.R.,
Bucureşti.
 Fuhn, I.E. 1960: Amphibia. Fauna R.P.R. Editura Academiei R.P.R., Bucureşti.
 Meşter, L.E., Tesio, C., Staicu, A.C., Crăciun, N., 1999, Zoologia vertebratelor: lucrăr i
practice, E.U.B.,.
 Mişcalencu D., Mailat, F., 1986, Anatomie comparată. Manual de lucrări practice. Ed.
Universității București.
 Murariu, D , 2000, Fauna României Mammalia, Volumul XVI, Fascicula 1, Insectivora, Editura
Academiei Române, Bucureşti
 Nastasescu,M., Teodorescu, D., Stavrescu-Bedivan, M-M., Aioanei, F., 2007, Zoologia
nevertebratelor: manual de lucrări practice:, E.U.B.
 Popescu Al., Murariu D., 2001 - Fauna Romaniei. Mammalia Vol. XVI, Fascicula 2, Rodentia,
Academiei Române, Bucureşti
 Valenciuc, N., –2002, Fauna României. Mammalia, vol. XVI, Fascicula 3, Chiroptera, Academiei
Române, Bucureşti

programului
 Lucrările de practică biologică au un conţinut similar celor din alte universităţi româneşti şi ţin
cont de nivelul de pregătire a studenţilor.
 Practica biologică este fundamentală pentru dezvoltarea competenţelor de lucru ca viitori profesori
în învăţământul preuniversitar, în diferite laboratoare ale institutelor de cercetare, în ariile
protejate şi siturile Natura 2000, pentru viitori botanişti şi muzeografi.
10. Evaluare
10.3 Pondere
Tip activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de evaluare
din nota finală
 Aprofundarea cunoştinţelor Realizarea:

10.4 Botanică referitoare la diversitatea
plantelor şi protecţia lor la - unui referat care se referă la 30%
nivel naţional şi european. o familie botanică sau doar la
 Capacitatea de analiză, un taxon cu rang de specie;

sinteză, prelucrare şi referatul este realizat conform
prezentare a informaţiei unor cerinţele precizate de la
dobândite. începutul desfăşurării
practicii biologice;
10%
- caietului de practică;
10%
- unui herbar (10 coli);
50%
Susţinerea unui colocviu din
cunoştinţele acumulate pe
parcursul desfăşurării
practicii.
In situatii de urgenta si de
necesitate examinarea se
va face on-line
 Capacitatea de a identifica
specii şi piese anatomice
din colecţia laboratorului
 Cunoaşterea organizării Lucrarea scrisă Caiet de 65%
interne la clasele de practică Activitate pe
10.5 Zoologie parcurcurs 15%
vertebrate
 Tipurile de caractere In situatii de urgenta si
20%
folosite în sistematica de necesitate
taxonilor animali superiori examinarea se va face
on-line
 Parcurgerea întregului ciclu de practică

 Cunoaşterea a 50% din informaţie
BOTANICĂ ZOOLOGIE
Data completării Semnătura titularilor Semnătura titularilor

FIŞA DISCIPLINEI

1.1 Instituţia de învăţământ superior Universitatea din Bucuresti
1.3 Departamentul Biologie
1.5 Ciclul de studii Licentă
1.6 Programul de studii - Calificarea Biochimie – Licentiat în Biologie

2.1 Denumirea disciplinei Matematica cu aplicatii in biologie
2.3 Titularul activităţilor de seminar
2.4 Anul de studiu I 2.5 Semestrul I 2.6 Tipul de evaluare E 2.18 Regimul Op
disciplinei

curs
Pregătire seminarii/ teme, referate, portofolii şi eseuri 15
Tutoriat 3
Examinări 6
Alte activităţi................................... -

4.1 De curriculum
4.2 De competenţe

5.1. De desfăşurare a cursului 
5.2. De desfăşurare a seminarului  Prezenta la minim 60% din lucrările de seminar este conditie
pentru participarea la examen
 Cunoasterea si întelegerea ideilor fundamentale care permit modelarea matematica a unor

procese biologice
profesionale
Competenţe
 Insusirea corecta a unor notiuni matematice de baza necesare in formularea si studiul

modelelor matematice ale unor procese biologice
 Abilitatea de a utiliza in situatii concrete notiunile matematice invatate.
 Utilizarea notiunilor teoretice în rezolvarea problemelor practice

transversale
Competenţe
 Dezvoltarea capacitătilor de a utiliza informatia primită în cadrul altor discipline

(Biologie, Fizica, Chimie
 Utilizarea terminologiei matematice în contexte noi
7.1 Obiectivul general al disciplinei  Cunoaşterea şi înţelegerea metodelor matematice
 Înţelegerea notiunilor matematice

 Întelegerea modului de utilizare a notiunilor matematice
 Formarea abilitătiilor de aplicare a conceptelor matematice
8. Conţinuturi
Nr.
Ore/Observaţii
1. Importanta matematicii pentru cunoasterea,

intelegerea si controlul unora dintre fenomenele si
procesele importante din natura. Modelarea matematica Prelegere frontală,
a unor procese biologice. Probleme matematice de 2
dialog
studiat. Interpretarea rezultatelor; relevanta lor.
Bibliografie recomandata.
2. Spatii vectoriale (definitie, exemple, proprietati Prelegere frontală,

generale, linear dependenta, linear independenta, baza 2
dialog
algebrica, dimensiune, coordonizare).
3. Aplicatii liniare (definitie, exemple, proprietati

generale, tipuri importante de aplicatii liniare,
izomorfisme de spatii vectoriale, reprezentari matriciale, 2
dialog
matrici echivalente si asemenea, diagonalizarea unei
matrici simetrice).
4. Forme patratice (definitie, exemple, aducerea lor la Prelegere frontală, 2

o forma canonica). Aplicatii in biologie ale algebrei. dialog
5. Metrizarea naturala a spatiului Rn (produs scalar

euclidian, norma euclidiana, distanta, multimi
deschise, inchise, marginite, compacte, conexe;
exemple, proprietati elementare, reprezentari grafice).
2
Convergenta in Rn (definitie, exemple, rezultate dialog
fundamentale). Continuitate (definitie, exemple,

proprietati fundamentale, teorema lui Weierstrass).
6. Derivabilitate si diferentiabilitate (definitii,

exemple, metode de calcul, extreme locale, puncte Prelegere frontală,
2
critice, teorema lui Fermat, conditii suficiente de dialog
extrem).
7. Ecuatii diferentiale liniare de ordinul intai. Prelegere frontală,

2
Aplicatii in biologie ale analizei matematice. dialog
8. Metoda celor mai mici patrate. Aplicatii in biologie. Prelegere frontală, 2

dialog
9. Experiment, proba, eveniment, frecventa absoluta, Prelegere frontală,

frecventa relativa, probabilitate, camp de probabilitate, 2
dialog
exemple).Operatii cu evenimente, exemple.
10. Variabile aleatoare (discrete si continuale); operatii

cu acestea. Prelegere frontală,
2
Functia de repartitie si densitatea de probabilitate dialog
(definitii, proprietati, exemple).
11. Legi clasice de repartitie (binomiala, Poisson,

geometrica, uniforma, normala).
2
Inegalitatea lui Cebasev; aplicatii). dialog
Legea numerelor mari; aplicatii.
12. Teorema limita centrala (enunt). Aplicatii in Prelegere frontală,

biologie ale teoriei probabilitatilor. 2
dialog
13. Populatie statistica; selectie de date, esantion.

Exemple.
Caracteristici statistice importante ale selectiilor de date Prelegere frontală,
2
(medie, dispersie, abatere medie patratica, abatere dialog
esantionara, corelatie; proprietati, mod de calcul;
exemple).
14. Estimatori punctuali (definitii, proprietati, exemple).

Intervale de incredere pentru estimatori.
Aplicatii in biologie ale statisticii matematice. 2
dialog
Privire de ansamblu asupra cursului; concluzii;
perspective de studiu.
Bibliografie
1) Samboan, G., Dumitrescu M.- Elemente de matematica pentru biologi, Editura Univ. Bucuresti,
1984.
2) Stewart, Ian - Numerele naturii, Editura Humanitas, 1999.
3) Stanasila, O. - Matematici speciale,Editura All, 2001.

4) Armeanu, I., Petrehus, V. - Probabilitati si statistica aplicate in biologie, Editura Matrix Rom,
2006.
5) Otto, S., Day, T.- A Biologist's Guide to Mathematical Modeling in Ecology and Evolution,
Princeton University Press, 2007.
6) Bavrin, I.- Introducere in matematica pentru biochimisti, FizMatLit, 2003 (in limba rusa).
7) Waterman, M. - Applications of Combinatorics to Molecular Biology, Elsevier Science B.V.,
1995.
8) Sontag, Ed. - Lecture Notes in Mathematical Biology, Rutgers University,2006.
9) Murray, J.D. – Mathematical biology, Springer, 2002.
Nr.
8.2 Seminar Metode de predare
Ore/Observaţii
1. Recapitulare a unor rezultate fundamentale de algebra

din matematica de liceu. Verificarea nivelului de Lucrari practice in
acumulare si a potentialului de utilizare a acestor notiuni 2
grup si individuale
de catre studenti. Exemple. Exercitii si probleme pentru
acasa.
2. Exemple concrete de spatii vectoriale. Verificarea in
aceste cazuri a axiomelor din cadrul definitiei acestui Lucrari practice in
concept. Modelarea matematica prin acest concept a 2
grup si individuale
unor fenomene si procese din biologie. Exercitii si
probleme pentru acasa.
3. Exemple concrete de aplicatii liniare. Verificarea in
aceste cazuri a axiomelor din cadrul definitiei acestui Lucrari practice in
concept. Modelarea matematica prin aceasta notiune a 2
grup si individuale
unor fenomene si procese din biologie. Exercitii si
probleme pentru acasa.
4. Exemple concrete de forme patratice. Aducerea lor la o Lucrari practice in 2
forma canonica. Exercitii si probleme pentru acasa. grup si individuale
5. Recapitulare a unor rezultate fundamentale de analiza

din matematica de liceu. Verificarea nivelului de Lucrari practice in
acumulare si a potentialului de utilizare a acestor notiuni 2
grup si individuale
de catre studenti. Exemple. Exercitii si probleme pentru
acasa.
6. Determinarea extremelor locale pentru functii simple
de doua variabile. Exemple, discutie in functie de Lucrari practice in
2
valorile unor anumiti parametri. Exercitii si probleme grup si individuale
pentru acasa.
7. Rezolvarea unor ecuatii diferentiale liniare de ordinul Lucrari practice in
intai. Aplicatii concrete in biologie. Interpretarea 2
grup si individuale
rezultatelor. Exercitii si probleme pentru acasa.
8. Repetarea unor rezultate fundamentale din
matematica de liceu necesare in cadrul teoriei Lucrari practice in
2
probabilitatilor. Exemple, exercitii. Teme pentru grup si individuale
acasa.
9. Probleme simple de teoria probabilitatilor. Verificarea Lucrari practice in
modului in care se aplica concret notiunile teoretice 2
grup si individuale
invatate la curs. Exercitii si probleme pentru acasa.
10. Exemple concrete de variabile aleatoare care modeleaza Lucrari practice in
matematic anumite fenomene si procese biologice. Mod grup si individuale 2
de operare si utilizare. Exercitii si probleme pentru individuale
acasa.
11. Realizarea concreta a unui sondaj. Exercitii si Lucrari practice in 2
probleme pentru acasa. grup si individuale
12. Prelucrarea statistica primara a unui set de date. Lucrari practice in 2

Exemple. Exercitii si probleme pentru acasa. grup si individuale
13. Prelucrarea statistica superioara a unui set de date. Lucrari practice in 2

Exemple. Exercitii si probleme pentru acasa. grup si individuale
14. Recapitulare pentru examen. Exemple. Exercitii si Lucrari practice in 2

probleme pentru acasa. grup si individuale

programului
 Cursul are un continut similar cursurilor din alte universitati europene si din SUA si tine cont de
 Cursul este important pentru dezvoltarea competenţelor de lucru ca viitori profesori în
învătământul preuniversitar, în diferite laboratoare medicale, institute de cercetare etc.
10. Evaluare
evaluare finală
Cunoasterea continutului
Examen scris
informational In situatii de
informatia într-un context nou examinarea se
va face on-line
Deprinderi de lucru probleme Examen scris
10.5 Seminar concrete In situatii de 50%
urgenta si de
Deprinderi de calcul necesitate
examinarea se
va face on-line
 Cunoasterea a 50% din informatia continută în curs

 Cunoasterea a 50% din informatia de la seminar
Data completării Semnătura titularului de curs Semnătura titularului de seminar

FIŞA DISCIPLINEI

1.6 Programul de studii - Calificarea Licențiat în Biologie

2.1 Denumirea disciplinei Fizică cu aplicații în Biologie
2.4 Anul de studiu I 2.5 Semestrul I 2.6 Tipul de evaluare E 2.19 Regimul Op
disciplinei

curs

Tutoriat 3
Examinări 6
Alte activităţi................................... -


4.1 De curriculum
4.2 De competenţe Cunoștiințe de matematică din programa de liceu

5.1. De desfăşurare a cursului  Suport logistic: proiector multimedia și suport video
 Calculatoare Pentium IV x 4
5.2. De desfăşurare a laboratorului  Software de simulare procese fizice
 Cunoașterea și înțelegerea principiilor generale care stau la baza fenomenelor fizice

 Cunoaşterea şi întelegerea structurii materiei la nivel atomic
profesionale
Competenţe
 Abilitatea de a folosi principiile fizicii în înțelegerea fenomenelor biologice

 Dezvoltarea abilităților de manipulare a instrumentelor matematice necesare pentru studiul
fizicii

transversale
Competenţe

(Matematică, Chimie)
 Utilizarea terminologiei fizicii generale în contexte biologice
7.1 Obiectivul general al disciplinei  Cunoaşterea şi înţelegerea legilor si principiilor generale ale
fizicii moderne
 Înţelegerea principiilor generale care guvernează mișcarea
particulelor materiale
 Înțelegerea fenomenelor termodinamicii din perspectivă
7.2 Obiectivele specifice atomică
 Înțelegerea fenomenelor electricității și magnetismului, cu
aplicații în biologie
 Aprofundarea conceptelor fizicii moderne (fizica cuantică si
nucleară)
8. Conţinuturi
Nr.
Ore/Observaţii
1. Noțiuni de istoria fizicii. Introducere în mecanica Prelegere frontală, 2

newtoniană. dialog, suport video
2. Principiul I al termodinamicii. Legile gazelor. Gazul Prelegere frontală,

2
ideal. dialog, suport video
3. Teoria cinetico-moleculară. Interpretarea temperaturii la Prelegere frontală, 2

nivel molecular.Gazul Van der Waals. dialog, suport video
4. Principiul II al termodinamicii. Entropia. Aplicații în Prelegere frontală, 2

biologie. dialog, suport video
5. Electrostatica. Legea lui Coulomb. Sarcina electrică. Prelegere frontală, 2

Câmpul electric. Lega lui Gauss. dialog, suport video
6. Aplicații în biologie: transportul ionic transmembranar. Prelegere frontală, 2

7. Potențialul electric. Energia potențială electrică. Prelegere frontală,

Curentul electric. Legea lui Ohm. Rezistența electrică. 2
Efectul Joule.
8. Legile difuziei. Ecuația Nernst. Ecuația Goldman- Prelegere frontală, 2
Hodgkin-Katz. Potențialul de repaus membranar. dialog, suport video
9. Introducere în magnetism. Legea lui Ampere. Legea Prelegere frontală,

inducției electromagnetice a lui Faraday. Ecuațiile lui 2
Maxwell. Undele electromagnetice.
10. Optica ondulatorie. Principiul lui Huygens. Legea Prelegere frontală,
refracției. Interferența și difracția luminii. Microscopul 2
optic.
11. Introducere în fizica cuantică. Problema corpului negru. Prelegere frontală, 2
Efectul fotoelectric. dialog, suport video
12. Elemente de teoria relativității restrânse. Fizica atomică Prelegere frontală, 2

și nucleară. dialog, suport video
13. Spectroscopia. Aplicații în studiul sistemelor biologice. Prelegere frontală, 2

14. Introducere în biofizica membranelor. Canale, pompe și Prelegere frontală,

2
transportori ionici. dialog, suport video
Bibliografie
 Giancoli D. 2014. Physics. Principles with applications. Pearson Prentice Hall. USA
 Serway R.A., Jewett J.W. 2010. Physics for scientists and engineers with modern physics. Brooks
& Cole. USA.
 Sears F.W., Zemansky M.W., Yound H.D. 1983. Fizică. Editura Didactică și Pedagogică.
București.
8.2 Laborator
Ore/Observaţii
1. Metode matematice în stiduiul fizicii. Elemente de Lucrari practice 2

calcul diferențial și integral. individuale
2. Probleme de cinematica și dinamica punctului material. Lucrari practice 2

individuale
3. Programe de simulare a legilor gazelor. Lucrari practice 2

individuale
4. Metode de analiza statistică a datelor. Testul t al lui Lucrari practice 2

Student. individuale
5. Probleme de teoria cinetico-moleculară. Echilibrul Lucrari practice

2
termic: exemple. individuale
6. Programe de simulare: câmpul electric pentru diferite Lucrari practice 2

configurații de sarcină. individuale
7. Probleme de electrostatică: câmpul electric, potențialul Lucrari practice

2
electric, legea lui Gauss. individuale
8. Curentul electric. Circuite simple. Rezistența Lucrari practice

2
electrică. Aplicații și demonstrații. individuale
9. Legea inducției electromagnetice. Probleme, simulări și Lucrari practice

2
aplicații. individuale
10. Osciloscopul electric. Demonstrație: figurile Lissajous. Lucrari practice 2

individuale
11. Optică ondulatorie. Demonstrarea rețelei de difracție. Lucrari practice

2
individuale
12. Microscopul optic și de fluorescență. Demonstrație. Lucrari practice 2

individuale
13. Măsurarea semnalelor bioelectrice. Potențialul de Lucrari practice

2
acțiune. Probleme și programe de simulare. individuale
14. Măsurarea curenților ionici prin membranele celulare. Examan practic

2
Tehnica de patch clamp. Demonstrație. individual
Bibliografie
 Lindefeld P., Brahmia S.W. 2011. Physics: The first science. Rutgers University Press.
 Shipman J.T., Wilson J.D., Higgins C.A. 2013. An introduction to physical science. Brooks &
Cole. USA
 Glaser R. 2012. Biophysics. An introduction. Springer Verlag.

programului
învățământul preuniversitar, în diferite laboratoare medicale (analize clinice) și institute de
cercetare.
10. Evaluare
evaluare finală
Examen scris
va face on-line
Deprinderi de lucru cu metode Examen scris
matematice specifice studiului fizicii In situatii de
10.5 Laborator 30%
Deprinderi de folosire a programelor urgenta si de
de simulare a proceselor fizice necesitate
examinarea se
va face on-line


FIŞA DISCIPLINEI

1.3 Departamentul Ecologie Sistemica şi Sustenabilitate
1.6 Programul de studii - Calificarea Biochimie –Licențiat în Biologie

2.1 Denumirea disciplinei Ecologie generală
2.4 Anul de studiu I 2.5 Semestrul I 2.6 Tipul de evaluare E 2.20 Regimul F
disciplinei

curs
Tutoriat/consultatii 3
Examinări 6
Alte activităţi................................... -

4.1 De curriculum -
 Carte: Botnariuc N., Vădineanu A., 1982. Ecologie. Editura

5.1. De desfăşurare a cursului Didactică București.
 Suport logistic: video proiector
condiție pentru participarea la verificarea finală
 Înţelegerea ecologiei sistemice ca știință integratoare, interdisciplinară și transdisciplinară;

 Înţelegerea, interpretarea şi abordarea corectă a mediului ca ierarhie de sisteme mari,
complexe, cu dinamică neliniară;
 Cunoașterea și înțelegerea principiilor generale ale ecologiei sistemice;

 Cunoașterea și înțelegerea conceptelor specifice ecologiei: organizare, biodiversitate,
capital natural, sistem socio-economic;
 Înţelegerea structurii generale şi a proceselor ecologice fundamentale care stau la baza
funcționării sistemelor ecologice;
 Înțelegerea și explicarea efectelor pe care diferitele forme de presiune ale sistemului socio-
economic le au asupra capitalului natural;
 Înțelegerea necesității conservării, restaurării si utilizării sustenabile a bio și eco-
diversității;
 Dezvoltarea capacității de a aplica pe un studiu de caz (ecosistem) cunoştinţele prezentate
la curs.
 Dezvoltarea abilității de a realiza corelații cu discipline conexe (Biologie vegetală,
transversale
Competenţe
Biologie animală, Chimie etc.);

 Utilizarea noțiunilor teoretice în contexte noi;
 Familiarizarea cu rolurile și activitățile specifice muncii în echipă;
 Formarea abilităților de comunicare orală și scrisă;
 Capacitate de analiză critică a literaturii de specialitate.

 Cunoaşterea şi înţelegerea mediului din perspectivă
7.1 Obiectivul general al disciplinei sistemică, a modului în care sunt structurate şi funcţionează
sistemele ecologice
 Înţelegerea complexității spațio-temporale a
“naturii”/”mediului” și societății umane
 Înţelegerea relațiilor om - mediu (natura) și mediu-
7.2 Obiectivele specifice dezvoltare
 Înţelegerea necesității conservării, restaurării ți utilizării
sustenabile a bio și eco-diversității pentru asigurarea
premizelor dezvoltării durabile a sistemelor socio-
economice
8. Conţinuturi

8.1 Curs
Ore/Observaţii
1. Prezentarea tematicii de curs, a bibliografiei și a Prelegere frontală,

condițiilor de promovare. Noțiuni introductive de conversația euristică, 1
ecologie dialog
2. Caracterizarea etapelor dezvoltării bazei teroretice a Prelegere frontală,

Ecologiei ca știință integratoare, interdisciplinară și conversația euristică, 3
transdisciplinară; suport video
3. Delimitarea spațială a mediului. Organizarea mediului Prelegere frontală, 2

la diferite scări de timp și spațiu; dialog, suport video
4. Caracterizarea generală a elementelor structurale ale Prelegere frontală, 2

unităților hidrogeomorfologice; dialog, suport video
5. Caracterizarea generală a sistemelor biologice. Prelegere frontală, 2

Detalierea nivelului populație/ specie; dialog, suport video
6. Caracterizarea generală a structurii și dinamicii Prelegere frontală,

2
biocenozelor; dialog, suport video
7. Caracterizarea generală a proceselor fundamentale

care stau la baza funcționării sistemelor ecologice: Prelegere frontală,
2
fluxul de energie prin ecosistem și legitățile lui dialog, suport video
generale;
8. Caracterizarea generală a proceselor fundamentale Prelegere frontală,
care stau la baza funcționării sistemelor ecologice: 2
structura și funcționarea circuitelor biogeochimice;
9. Caracterizarea generală a proceselor fundamentale Prelegere frontală,
care stau la baza funcționării sistemelor ecologice: 2
circuitul informației;
10. Clarificarea conceptelor de biodiversitate, capital Prelegere frontală, 2
natural;
11. Clarificarea conceptului de sistem socio-economic. Prelegere frontală,

Căi de presiune ale SSE-ce asupra CN și forme de 2
impact;
12. Necesitatea conservării, restaurării și utilizării
sustenabile a bio și eco-diversității; Caracterizarea Prelegere frontală,
2
generală a metodelor de conservare a bio și eco- dialog, suport video
diversității;
13. Cadrul conceptual general și analitic care să permită Prelegere frontală, 4
gestionarea bio și eco-diversității; dialog, suport video
Bibliografie
 Botnariuc N., Vădineanu A., 1982. Ecologie. Editura Didactică București.
 Vădineanu A., 1998. Dezvoltare durabilă, volumul I.Editura Universității din București.
 Botnariuc N., 1999. Evoluția sistemelor biologice supraindividuale. Editura Universității din
București.
8.2 Lucrări practice
Ore/Observaţii
1. Prezentarea tematicii de laborator/ seminar, a Prelegere frontală,

bibliografiei și a condițiilor de promovare; clarificări conversația euristică, 1
privind identificarea surselor bibliografice; dialog
2. Obiectul de studiu al ecologiei: compararea și analiza Problematizare, 1

critică a definițiilor ecologiei; conversația euristică,
dialog
3. Clarificarea noțiunilor de sistem ecologic și ecosistem Analiza critică a unor 1

pe baza analizei critice a unor studii de caz. Categorii și studii de caz
tipuri de sisteme ecologice
4. Instrumente și metode de prelevare a probelor din Prelegere frontală, 2
diferite tipuri de sisteme ecologice conversația euristică
5. Determinarea mărimii probei Studiu de caz în 1

echipă, prezentarea
rezultatelor în faţa
grupei
6. Identificarea şi prezentarea structurii unității Lucrări practice în 1

hidrogeomorfologice a ecosistemului ales echipă, prezentarea
grupei
7. Descrierea ecosistemului studiat din punct de vedere Lucrări practice în 1

biotic: identificarea populaţiilor și prezentarea echipă, prezentarea
schematică a structurii biocenozei ecosistemului studiat; rezultatelor în faţa
lanțuri trofice, rețea trofică; grupei
8. Estimarea mărimii populaţiei Lucrări practice în 2

grupei
9. Calcularea indicilor structurali ai biocenozei Lucrări practice în 2

grupei
10. Identificarea ofertei de bunuri și servicii a Lucrări practice în 1

ecosismelului studiat; echipă, prezentarea
grupei
11. Identificarea posibilelor căi de presiune și forme de Lucrări practice în 1

impact antropic asupra ecosistemului studiat sau ale echipă, prezentarea
sistemelor socio-economice abordate asupra rezultatelor în faţa
sistemelor naturale grupei
Bibliografie
 Botnariuc N., Vădineanu A., 1982. Ecologie. Editura Didactică București.
 Botnariuc N., 1999. Evoluția sistemelor biologice supraindividuale. Editura Universității din
București.
 Rîşnoveanu Geta., Popescu Cristina - Maria, 2011. Metode de caracterizare a alfa-diversității, în
“Identificarea și caracterizarea sistemelor ecologice”, coordonator Rîșnoveanu G., Editura Ars
Docendi, Bucureşti, p. 289-341
 Vădineanu A., 1998. Dezvoltare durabilă, volumul I.Editura Universității din București.
 Rișnoveanu Geta, 2010. Caracterizarea sistemelor populaționale. Editura Ars Docendi, Bucureşti,
p. 90-154
 Rîșnoveanu Geta, 2011. Caracterizarea unităților hidrogeomorfologice, în “Identificarea și
caracterizarea sistemelor ecologice”, coordonator Rîșnoveanu G., Editura Ars Docendi, Bucureşti,
p.105-111

programului
învățământul preuniversitar, institute de cercetare, agenții de protecția mediului, firme de
consultanță pe probleme de protecția mediului
10. Evaluare
evaluare finală
Cunoașterea și înțelegerea noțiunilor

10.4 Curs Examen scris 60%
de ecologie
In situatii de
urgenta si de
necesitate
examinarea se
va face on-line
Capacitatea de a explica noțiunile Verificare pe parcurs
fundamentale de ecologie In situatii de urgenta
si de necesitate 40%
10.5 Lucrări Deprinderi de utilizare a noțiunilor examinarea se va
practice de la curs în contexte noi face on-line
Deprinderi de redactare și prezentare

a informației relevante

…………………………
FIŞA DISCIPLINEI


2.1 Denumirea disciplinei Biochimia proteinelor
2.4 Anul de studiu II 2.5 Semestrul III 2.6 Tipul de evaluare C 2.21 Regimul Ob
disciplinei

curs
Tutoriat 4
Examinări 5
Alte activităţi................................... -

4.1 De curriculum Biochimie generală, Chimie organică
4.2 De competenţe Utilizarea echipamentelor și ustensilelor de laborator;


 Manual: Dinischiotu A., Costache M. 2004. Biochimie
5.1. De desfăşurare a cursului generală. Partea I. Proteine, glucide și lipide. Editura Ars
Docendi.
 Însușirea unor cunoștiințe avansate referitoare la diferitele niveluri de organizare

structurală a proteinelor.
 Dobândirea abilităţii de a căuta şi selecta diverse proteine din bazele de date (PDB) şi,
profesionale
Competenţe
prin utilizarea unor softuri specific, vizualizarea structurii 3D.
 Cunoașterea și înțelegerea relațiilor care există între structura primară, structura

tridimensională și funcțiile proteinelor.
transversale
Competenţe

(Metabolismul proteinelor, Biochimie analitică)
7.1 Obiectivul general al disciplinei  Cunoaşterea şi înţelegerea diferitelor niveluri de organizare

structurală a proteinelor și a relațiilor structură-funcție.
7.3 Obiectivele specifice  Problematica abordata asistă studenţii să dobândească
noţiuni de bază referitoare la structurile şi funcţiile claselor
de biomolecule prezentate în cadrul cursului.

 După parcurgerea cursului studenţii dobandesc competente
necesare pentru a înţeleage şi a interpreta structurile şi
funcţiile proteinelor din diverse tipuri de organisme, pentru
a analiza interacţiile pe care acestea le realizează la nivel
celular cu alte tipuri de biomolecule.
 Cursul furnizează noţiunile de bază necesare pentru
înţelegerea biodiversităţii şi a mecanismelor de funcţionare
ale sistemelor biologice.
 Furnizează bazele fizico-chimice necesare înţelegerii
principiilor care stau la baza organizării proteinelor pe
diferite niveluri structurale şi a mecanismelor de pliere ale
acestora.
 Înţelegerea şi explicarea diversităţii funcţionale a
proteinelor pe baza conformaţiei lor tridimensionale
determinată de secvenţa în aminoacizi.
8. Conţinuturi

8.1 Curs
Ore/Observaţii
1. Structura covalentă a proteinelor: etapele de Prelegere frontală,

determinare, importantă (familii de proteine, proteine 3
omoloage, arbore filogenetic
2. Structura tridimensională a proteinelor: niveluri de
organizare structurală, tipuri de interacţii stabilizante, Prelegere frontală,
5
metode de studiu, semificaţii. Structuri supersecundare dialog, suport video
şi domenii
3. Plierea proteinelor (protein folding). Denaturarea și
renaturarea proteinelor. Proteine auxiliare: tipuri, Prelegere frontală,
4
caracteristici, funcții. Clasele și funcțiile proteinelor de dialog, suport video
șoc termic. Proteazom-ul 26 S și rolul său.
4. Proteine fifroase și proteine globulare. Caracteristici 2
generale, deosebiri structurale și funcționale.
5. Proteine fibroase. Corelații structură-funcție cu Prelegere frontală, 4
exemplificări la: Keratine, colagene, fibroină și elastină. dialog, suport video
6. Proteine globulare. Proteine implicate în transportul

oxigenului: mioglobina și hemoglobina. Cooperativitate Prelegere frontală,
și alosterie. Efectori implicați în modularea afinității 4
hemoglobinei pentru oxigen; bazele moleculare ale
efectului Bohr.
7. Proteine contractile. Actina şi miozina: corelaţii Prelegere frontală,
4
structură-funcţie dialog, suport video
8. Proteine implicate în legarea calciului: structură, Prelegere frontală,

2
modificări conformaționale dialog, suport video
Bibliografie
 Dinischiotu A., Costache M. 2004. Biochimie generală. Partea I. Proteine, glucide si lipide.
Editura Ars Docendi
 Voet D.J., Voet J.G. 2004. Biochemistry, 3rd ed.. John Wiley and Sons Inc.
 Iordachescu D. 1996. Biochimia proteinelor. Editura Universităţii din Bucureşti
 Stryer L., Berg J.M., Tymoczka J.L. 2002. Biochemistry, 5rd ed., Freeman WH & Co Ltd.
 Lehninger A.L, Nelson D.L., Cox M.M. 2004. Biochemistry, 4rd ed. Worth Publisher, New York
Nr.
Ore/Observaţii
1. Metode de determinare cantitativă a proteinelor din

diverse surse biologice (Lowry, Bradford). Evaluarea
acestora în funcţie de sensibilitate, specificitate, Lucrari practice pe
8
reproductibilitate şi interferenţele cauzate de diferite grupuri de studenti
substanţe.
2. Metode de scindare a legăturilor peptidice din structura Lucrari practice pe

proteinelor: hidroliza acidă, bazică şi enzimatică 4
grupuri de studenti
3. Studiul modificărilor conformaţionale induse de

modificarea pH-ului, temperaturii şi de prezenţa unor Lucrari practice pe
4
substanţe. grupuri de studenti
4. Denaturarea proteinelor în prezenţa 2- Lucrari practice pe

mercaptoetanolului şi guanidinei hidroclorice. Studiul 4
grupuri de studenti
procesului de renaturare la diferite intervale de timp
5. Purificarea proteinelor prin precipitare fracționată cu Lucrari practice pe 4
sulfat de amoniu. Calcularea randamentului purificării. grupuri de studenti
6. Seminar. Probleme aplicative Seminar frontal 2
7. Colocviu de lucrări practice Colocviu individual 2
Bibliografie
Colecție de referate pentru fiecare lucrare de laborator

programului
învățământul preuniversitar, în laboratoare medicale și institute de cercetare de profil.
10. Evaluare
evaluare finală
Examen scris
va face on-line
Evaluare scrisă,
experiment
Deprinderi de urmare a unui protocol In situatii de
de laborator
necesitate
Deprinderi de prelucrare și examinarea se
interpretare a rezultatelor obținute va face on-line

........................... ...........................
…………………………
FIŞA DISCIPLINEI

1.6 Programul de studii - Calificarea Biochimie/Licenţiat în Biologie

2.1 Denumirea disciplinei Biochimia acizilor nucleici
2.6 Tipul de 2.22 Regimul

2.4 Anul de studiu II 2.5 Semestrul III E Ob
evaluare disciplinei

curs

Documentare suplimentară în bibliotecă şi pe platformele electronice de specialitate 16
Pregătire seminarii/laboratoare, teme şi referate 7
Tutoriat 3
Examinări 6
Alte activităţi -

4.1 De curriculum Citologie animală; Biochimie
4.2 De competenţe Cunoştiinţe despre organizarea celulei animale; cunoştinţe despre

componentele structurale ale acizilor nucleici

 Manual: Costache M., Dinischiotu A. (2004) Acizi nucleici
– Structură şi organizare (Vol. II), Editura Ars Docendi,
5.1. De desfăşurare a cursului Bucureşti.
 Suport logistic: proiector multimedia, suport video şi
prezentări PowerPoint interactive
 Manual: Georgescu S.E., Costache M. (2010) Lucrări
practice – Biochimia acizilor nucleici şi biologie moleculară,
Editura Universităţii din Bucureşti, Bucureşti.
 Aparatură de laborator: micropipete, aparate de
5.2. De desfăşurare a laboratorului electroforeză, spectrofotometru UV-VIS, minicentrifugă,
vortex, balanţă analitică, termobloc, plită cu agitare şi
încălzire, baie de apă, transiluminator.
 Reactivi şi consumabile de laborator.
 Participarea la minimum 80% din lucrările de laborator este

 Însuşirea noţiunilor privind particularităţile structurale şi funcţiile acizilor nucleici în
celule
profesionale
Competenţe
 Asimilarea noţiunilor legate de rolul acizilor nucleici şi modul de organizare a materialului

genetic în celulele eucariote şi procariote
 Înţelegerea logică a principiilor care stau la baza organizării materialului genetic la
eucariote şi procariote
 Dezvoltarea aptitudini cu aplicaţie în teorie şi practică prin intercorelarea informaţiilor
primite cu cele însuşite la disciplinele Biochimie, Citologie animală şi Citologie vegetală
 Utilizarea noţiunilor teoretice în rezolvarea problemelor practice

transversale
Competenţe
 Dezvoltarea capacităţilor de a utiliza informaţia primită în cadrul altor discipline

(Citologie animală, Citologie vegetală, Biochimie)
 Utilizarea terminologiei de specialitate în contexte noi
 Cunoaşterea şi înţelegerea noţiunilor de bază privind

structura şi funcţia acizilor nucleici în celulele procariote şi
eucariote
 Împreună cu alte discipline permite asimilarea activă a
noţiunilor legate de rolul acizilor nucleici şi modul de
organizare a materialului genetic în celulele eucariote şi
procariote.
 Asigură înţelegerea logică a principiilor care stau la baza
organizării materialului genetic la eucariote şi procariote.
 Dezvoltă aptitudini cu aplicaţie în teorie şi practică prin
intercorelarea informaţiilor primite cu cele însuşite la alte
discipline precum Biochimie, Citologie animală, Citologie
vegetală.
 Participă la pregătirea studenţilor pentru disciplinele
Biologie moleculară, Genetică moleculară şi inginerie
genetică, Genetică şi Tehnici în biologia moleculară.
8. Conţinuturi

8.1 Curs
Ore/Observaţii
1. Introducere în studiul acizilor nucleici.

Componentele structurale ale acizilor nucleici: 2
Structura şi proprietăţile bazelor azotate; Nucleozide - dialog, suport video
structură, caracteristici şi proprietăţi.
2. Nucleotide - structură, caracteristici şi proprietăţi; Rolul
fiziologic al nucleozidelor şi nucleotidelor. Structura Prelegere frontală,
2
primară a acizilor nucleici: Caracteristicile structurii dialog, suport video
primare - nucleotidele şi legătura fosfo-diesterică.
3. Mărimea acizilor nucleici; Hidroliza acizilor nucleici.
Structura secundară şi terţiară a ADN : consecinţele Prelegere frontală,
2
scheletului pentozo-fosfat - posibilităţile de rotaţie şi dialog, suport video
natura polianionică a acizilor nucleici.
4. Legătura de hidrogen - împerecherea specifică a bazelor
azotate; regula lui Chargaff, împerecherile de tip Prelegere frontală,
2
Watson-Crick; ierarhia plierii ADN - structura spaţială a dialog, suport video
ADN.
5. Dublul helix - Modelul Watson-Crick (conformaţia B a Prelegere frontală, 2
ADN); conformaţiile A şi Z ale ADN, super-helixurile
3-D ale ADN. dialog, suport video
6. Topoizomeri şi topoizomeraze: structura Prelegere frontală, 2

topoizomerilor. Tipuri de topoizomeraze. dialog, suport video
7. Mecanismele de acţiune ale topoizomerazelor.

Proprietăţile fizico-chimice ale ADN: proprietăţi Prelegere frontală,
2
datorate naturii fibroase şi mărimii; proprietăţi datorate dialog, suport video
compoziţiei.
8. Proprietăţile oferite de împerecherea şi stivuirea bazelor. Prelegere frontală,
Structura secundară şi terţiară a ARN : Structura 2
secundară a ARN - elicele ARN, motive elementare 2-D
9. Structura terţiară a ARN: interacţii între structurile
secundare, caracteristicile structurilor 3-D, organizarea Prelegere frontală,
2
în domenii. Tipuri de ARN: ARN mesager – structură dialog, suport video
şi rol biologic, codul genetic, tipuri de mutaţii.
10. ARN de transfer – structură şi rol biologic; ARN Prelegere frontală,
ribozomal – structura ribozomilor la eucariote şi 2
procariote, structura şi funcţia ARN ribozomal.
11. ARN cu rol catalitic. Structura moleculară a Prelegere frontală,
cromozomilor şi genelor - Organizarea genomului la 2
procariote: structura nucleoidului procariot.
12. Împachetarea materialului genetic la procariote,
organizarea materialului genetic la procariote. Structura Prelegere frontală,
2
materialului genetic la eucariote: structura nucleului dialog, suport video
celulei eucariote, cromozomii.
13. Împachetarea genomului eucariot - Nucleozomii: primul
nivel de organizare al cromozomului. Nivelurile Prelegere frontală,
2
structurale superioare ale cromatinei. Heterocromatina dialog, suport video
şi eucromatina.
14. Mărimea genoamelor nucleare eucariote. Genoamele Prelegere frontală,
organitelor din celulele eucariote – organizarea şi 2
structura genoamelor mitocondrial şi cloroplastic.
Bibliografie
 Alberts B., Johnson A., Lewis J., Raff M., Roberts K., Walter P. (2008) Molecular Biology of
the Cell, 5th Edition, Garland Science.
 Berg J. M., Tymoczko J. L., Stryer L. (2007) Biochemistry, 6th Edition, W.H. Freeman and
Company.
 Geoffrey M. Cooper, Robert E. Hausman (2004) The Cell – A molecular approach, 3th Edition,
ASM Press Washington DC.
 Lewin B. (2004) Genes VIII, Pearson Prentice Hall International Edition.
 Lodish H.,P.Berk A., Kaiser M., Scott M., Bretscher A., Ploegh H., Matsudaira P. (2008)
Molecular Cell Biology, 6th edition, W.H. Freeman and Company.
 Voet D., Voet J.G., Pratt C. W. (2002) Fundamentals of Biochemistry, Upgrade Edition.
 Watson J.D., Baker T.A., Bell S.P., Gann A., Levine M., Losick R. (2004) Molecular Biology of
the Gene, 5th Edition, Pearson Education, S.U.A.
 Elliott H. W. and Elliott C.D. (1997) Biochemistry and Molecular Biology, Oxford University
Press, Oxford.
 Stryer A. (2003) Biochemistry 5th Edition, Ed. Freeman and Comapany, New York.
 Costache M., Dinischiotu A. (2004) Acizi nucleici – Structură şi organizare (Vol. II), Editura
Ars Docendi, Bucureşti.
Nr.
Ore/Observaţii
1. Noţiuni de protecţia muncii în cadrul laboratorului de

Biochimie structurală–acizi nucleici. Rapel la cunoştinţe
anterioare privind structura bazelor azotate, Lucrări practice
4
nucleotidelor şi organizării celulare la eucariote şi individuale
procariote. Familiarizarea cu tehnicile de laborator
specifice disciplinei.
2. Spectrele de absorbţie ale bazelor azotate şi ADN.
Determinarea concentraţiei ADN şi ARN prin metoda Lucrări practice
4
spectrofotometrică. Punerea în evidenţă a efectelor individuale
hipercrom şi hipocrom ale ADN.
3. Extractia ADN din ţesut vegetal. Lucrări practice 4
individuale
4. Electroforeza în gel de agaroză în vederea evidenţierii Lucrări practice 4

integrităţii ADN genomic. individuale
5. Electroforeza ARN în gel denaturant de agaroză în Lucrări practice 4

vederea evidenţierii gradului de integritate. individuale
6. Extracţia ADN din ţesut animal. Seminar: structura Lucrări practice

bazelor azotate, structura primară şi secundară a 4
individuale
acizilor nucleici.
7. Recapitularea noţiunilor şi colocviu de lucrări practice. Examan practic 4
individual
Bibliografie
 Georgescu S.E., Costache M. (2010) Lucrări practice – Biochimia acizilor nucleici şi biologie
moleculară, Editura Universităţii din Bucureşti, Bucureşti.
 Alberts B., Johnson A., Lewis J., Raff M., Roberts K., Walter P. (2008) Molecular Biology of the
Cell, 5th Edition, Garland Science.
 Ausubel F.M., Brent R., Kingston R.E., Short Protocols in Molecular Biology, Vol.1, Vol.2,
Fifth Edition, John Wiley & Sons, Inc., 2002.

programului
 Cursul are un conţinut similar cursurilor din alte universitati europene şi ţine cont de nivelul de
pregătire al studenţilor
învăţământul preuniversitar, ca specialişti în diferite laboratoare medicale sau ca cercetători în
institute ori staţiuni de cercetare
10. Evaluare
evaluare finală
Examen scris
informaţia într-un context nou examinarea se
va face on-line
informaţional cu privire la principiile Examen scris
tehnicilor de analiză a acizilor In situatii de
10.5 Laborator nucleici urgenta si de 25%
necesitate
Deprinderi practice referitoare la examinarea se
tehnicile de analiză a acizilor va face on-line
nucleici

........................... ...........................
…………………………
FIŞA DISCIPLINEI

Biochimie

2.1 Denumirea disciplinei Biochimia glucidelor si lipidelor
2.4 Anul de studiu II 2.5 Semestrul III 2.6 Tipul de evaluare E 2.23 Regimul Ob
disciplinei

curs
Tutoriat 3
Examinări 6
Alte activităţi................................... -

4.1 De curriculum Biochimie
4.2 De competenţe Biochimie si chimie organica
 Manual: Dinischiotu A., Costache M., 2004, Biochimie

general-Proteine, glucide, lipide, Ed. Ars Docenti, Bucuresti
 Manual: Mihaela Zaulet, Marieta Costache, 2011, Lucrari
practice de Biochimie si biologie moleculara, Vol I,
5.2. De desfăşurare a laboratorului Biochimie, Editura Universitatii din Bucuresti
 Crearea unei interfeţe dintre studiile de chimie organică şi cele de biologie celulară,
fiziologie animală, fiziologie vegetală, microbiologie
 Aprofundarea rolului glucidelor ca substanţe de rezervă, în susţinerea structurilor
profesionale
Competenţe
biologice şi în recunoaşterea biologică; rolul lor în plierea proteinelor şi în adresarea

celulară şi extracelulară
 Aprofundarea rolului lipidelor ca substanţe de rezervă, cu rol structural şi implicate în
semnalizarea biologică
 Formarea unei imagini complexe asupra membranelor biologice, ca sisteme integrate şi
asupra modului în care se face transmiterea informaţiei la acest nivel
transversale
Competenţe

(Biochimie generala)
 Capacitatea de a face conexiuni cu informația primită la alte discipline

Cunoaşterea şi înţelegerea structurilor si rolului glucidelor si
lipidelor ca substanţe de rezervă; rolul glucidelor în plierea
7.1 Obiectivul general al disciplinei proteinelor şi în adresarea celulară şi extracelulară; rolul
structural al lipidelor şi implicarea acestora în semnalizarea
biologică
Cunoasterea, intelegerea si explicarea notiunilor fundamentale
cu privire la caracteristicile biochimice si transformarile
metabolice ale glucidelor şi lipidelor cu implicaţii asupra
metabolismului celular general.
Capacitatea de a interpretarea corect analize biochimice de
laborator, pentru realizarea unor conexiuni care să permită
înţelegerea la nivel molecular a proceselor fiziologice şi
patologice
8. Conţinuturi
Nr.
Ore/Observaţii
1. Monozaharide și derivați ai monozaharidelor

1.1 Serii sterice ale aldozelor și cetozelor
1.2 Proprietăți chimice ale aldozelor și cetozelor Prelegere frontală,
2
1.3 Acizi zaharidici
1.4 Alcooli zaharidici
2. Monozaharide și derivați ai monozaharidelor

2.1 Aminomonozaharide
2.2 Deoxi monozaharide Prelegere frontală,
2
2.3 Acizii muramic și neuraminici
2.4 Nomenclatura monozaharidelor
3. Ozide
3.1 Elucidarea structurii
2
3.2 Dizaharide nereducătoare și reducătoare dialog, suport video
3.3 Oligozaharide-semnale de recunoaștere în plante
4. Polizaharide
4.1 Trăsături distincte ale polizaharidelor față de proteine Prelegere frontală,
2
4.2 Funcțiile polizaharidelor: structurală, de rezervă, de dialog, suport video
recunoaștere
4.3 Nomenclatura polizaharidelor

4.4 Determinarea structurii polizaharidelor
5. Polizaharide
a. Homopolizaharide: celuloza, chitina, amidonul, 2
glicogenul
b. Alte homopolizaharide
6. Polizaharide
6.1 Heteropolizaharide: glicozamino glicani, substanțe Prelegere frontală,
pectice, hemiceluloze, gume și mucilagii vegetale 2
6.2 Conformația polizaharidelor
7. Cai de metabolizare a zaharurilor

a. Principalele cai de metabolizare ale glucidelor in Prelegere frontală,
lumea vie. 2
b. Metabolismul glucozei.
c. Activarea glucozei si glicoliza.
8. Glicoproteine
8.1 Glicoproteine N- și O- legate
2
8.1.1 Structura primară a glicanilor dialog, suport video
8.1.2 Rolul biologic al glicanilor
9. Glicoproteine
9.1. Structura tridimensională a N-glicanilor și a N-
glicozilproteinelor Prelegere frontală,
2
9.2 Biosinteza O- și N-glicozilproteinelor
9.3 Degradarea glicoproteinelor
10. Glicoproteine
10.1 Glicoproteine C- legate Prelegere frontală,
2
10.2 Peptidoglicanii : structură, funcție, biosinteză
11. Lipide
11.1 Eicosanoide
11.1.1 Calea ciclică de metabolizare a acidului 2
arahidonic
11.1.2 Calea liniară de metabolizare a acidului arahidonic
12. Lipide
12.1 Alchileteracil gliceroli și glicozil acil gliceroli Prelegere frontală,
2
12.2 Sfingolipide
13. Lipide Prelegere frontală, 2

13.1 Steroizi: izomerie și nomenclatură dialog, suport video

13.1.1 Colesterol
13.1.2 Acizi biliari
14. Lipide
14.1 Hormoni steroizi Prelegere frontală,
2
14.2 Compuși naturali cu nucleu steroidic
Bibliografie
 Dinischiotu A., Costache M., 1998, Biochimia glucidelor, Ed. Protransilvania, București
 Dinischiotu A., Costache M., 2004, Biochimie general-Proteine, glucide, lipide, Ed. Ars
Docenti, București
 Horton R.H., Moran L. A., Scrimgeour K.G., Perry D.M., Rawn J.D., 2006, Principles of
Biochemistry, Pearson Prentice Hall Pearson Educational Inc. Upper Saddle River, New
Jersey
 Stryer A. , 2003, Biochemistry, 5th edition, Ed. Freeman and Chapman, New York
 Zubay G. , 1998, Biochemistry, 2nd Edition, MacMillan Publishing Company, New York
Nr.
Ore/Observaţii
1. Seminar introductiv-protecţia muncii Lucrari practice 2

individuale
2. Metoda Somogyi – Nelson de dozare a glucozei Lucrari practice

2
individuale
3. Dozarea glucozei cu o-fenatrolina Lucrari practice 2

individuale
4. Dozarea glucidelor reducatoare cu fenol-acid sulfuric Lucrari practice

2
individuale
5. Dozarea glucidelor reducatoare cu antrona. Lucrari practice 2

individuale
6. Dozarea lactozei din lapte prin metoda Nelson. Lucrari practice 2

individuale
7. Hidroliza acida a glicogenului si evidentierea gradului de Lucrari practice

hidroliza prin dozare cu acid 3',5'-dinitrosalicilic. 2
individuale
8. Dozarea fructozei cu rezorcina. Lucrari practice 2

individuale
9. Dozarea lipidelor serice Lucrari practice 2

individuale
10. Dozarea colesterolului seric prin metoda Rappapport Lucrari practice 2

individuale
11. Dozarea trigliceridelor serice. Lucrari practice 2

individuale
12. Determinarea activităţii lipazei Lucrari practice 2

individuale
13. Dozarea acizilor graşi liberi din ser Lucrari practice 2

individuale
14. Colocviu de lucrări practice Examan practic

2
individual
Bibliografie
 Dinischiotu A., Costache M., 1998, Biochimia glucidelor, Ed. Protransilvania, București
 Dinischiotu A., Costache M., 2004, Biochimie general-Proteine, glucide, lipide, Ed. Ars
Docenti, București
 Mihaela Zaulet, Marieta Costache, 2011, Lucrari practice de Biochimie si biologie moleculara,
Vol I, Biochimie, Editura Universitatii din Bucuresti

programului
învățământul preuniversitar, în diferite laboratoare medicale (biochimie), institute de cercetare.
10. Evaluare
evaluare finală
Examen scris
va face on-line
10.5 Laborator Examen oral 25%
optic
In situatii de
urgenta si de
necesitate
examinarea se
va face on-line
Deprinderi de identificare a stadiilor

embrionare specifice fiecărui grup de
animale vertebrate și a tipurilor de
țesuturi și organe umane și animale

Data completării Semnătura titularului de curs si lucrari practice
...........................
…………………………
FIŞA DISCIPLINEI

1.1 Instituţia de învăţământ superior Universitatea din Bucuresti
1.3 Departamentul Botanica - Microbiologie
1.5 Ciclul de studii Licentă
1.6 Programul de studii - Calificarea Biochimie/Licentiat în Biologie

2.1 Denumirea disciplinei Microbiologie generala
disciplinei

curs
Tutoriat 3
Examinări 3
Alte activităţi................................... -

4.1 De curriculum Cunoștințe de Biochimie, Biologie celulara
4.2 De competenţe Metode de microscopie, biochimice

 Chifiriuc, Carmen, Gr. Mihaescu, Lazar, Veronica, 2011,
Microbiologie generala si virologie medicala. Ed. Univ.
Buc.
 Manual: Lazar Veronica, Marutescu L., Chifiriuc, C.
Microbiologie generala si aplicata. Ed. Univ.Buc., 2014 (in
curs de aparitie); Suporturi de curs
 Suport logistic: proiector multimedia si suport video
 Manual: Lazar, Veronica, Herlea, V., Cernat, R.,
Chifiriuc, C., Bulai, D., Moraru, A., 2004, Microbiologie
generala (manual de lucrari practice). Edit. Univ.
Bucuresti.
5.2. De desfăşurare a laboratorului  Colectie lame - analize imunochimice semicantitative in
agaroza – fixate si deshidratate.
 Colectie preparate microscopice: frotiuri de sânge.
 Microscoape binoculare individuale
 Insusirea de catre studenti a unor tehnici specifice de lucru cu microorganismele, în

special tehnica lucrului steril (pentru a lucra corect, ca și pentru propria protecția și a
profesionale
Competenţe
mediului) tehnici utile atât pentru cercetarea fundamentala si aplicativa in domeniul

microbiologiei, dar si in alte domenii, cum ar fi : genetica, imunologie,
biotehnologie, industrie alimentara si farmaceutica ;
 Insusirea metodelor de insamantare, de izolare în cultura pura și de apreciere a
numarului de microorganisme dintr-o proba de analizat.
 Cunoasterea succesiunii etapelor necesare identificarii unui microorganism.
 Utilizarea notiunilor teoretice în interpretarea observatiilor microscopice;

transversale
Competenţe
 Dezvoltarea capacitătii de a interpreta și compara notiuni, particularitati structurale și

procese metabolice microbiene, cu cele ale macroorganismelor, utilizând si cunostinte
din alte discipline (Biochimie, Citologie animala și vegetala, Genetica);
 Utilizarea notiunilor și terminologiei specifice microbiologiei în contexte noi;

 Formarea unei baze de cunostinte necesare intelegerii
faptului ca microorganismele, datorita particularitatilor lor
structurale, metabolice si genetice, nu sunt doar daunatoare,
generatoare de boala (patogene) sau agenti de biodeteriorare
7.1 Obiectivul general al disciplinei a materialelor, ci si beneficiale, atât in natura in fluxul de
materie si energie, cât si din punct de vedere biotehnologic,
pentru sinteza de produsi utili, ca si pentru realizarea in
sistem controlat a degradarii unor substante greu
biodegradabile, inclusiv xenobiotice, poluante.
 Insusirea de catre studenti a unor tehnici specifice de lucru
cu microorganismele, a metodelor de identificare, tehnici
7.2 Obiectivele specifice utile atât pentru cercetarea fundamentala si aplicativa in
domeniul microbiologiei, dar si in alte domenii, cum ar fi:
genetica, imunologie, biotehnologie, industrie alimentara si
farmaceutica.
8. Conţinuturi
Nr.
Ore/Observaţii
 Obiectul de studiu al Microbiologiei, scurt istoric al Prelegere frontală, 2

domeniului. dialog, suport video
 Ramurile si perspectivele acestui domeniu. Importanta Prelegere frontală,

2
practica- semnificatia medicala, ecologica, industriala si dialog, suport video
teoretica a studiului microorganismelor (M.O.).
 Conceptul modern de microorganism si principalele
grupe de microorganisme: procariote (bacterii) si Prelegere frontală,
2
eucariote (microfungi, microalge si protozoare). Pozitia dialog, suport video
M.O. in sistemele actuale de clasificare a lumii vii
(regnuri și domenii). Conceptul de bacterii/procariote.
 Notiuni de anatomie bacteriana: Clasificarea pe
diviziuni a bacteriilor în funcție de prezenta, structura și Prelegere frontală,
2
gradul de dezvoltare a peretelui celular. Ultrastructura dialog, suport video
peretelui celular la bacteriile Gram pozitive. Exotoxine
și exoenzime
 Ultrastructura si semnificatia biologica a peretelui Prelegere frontală, 2
celular la bacteriile Gram negative. Semnificatia dialog, suport video
biologica a peretelui celular. Structuri intraparietale:

membrana plasmatica, citoplasma.
 Informația genetica esentiala – nucleoidul : organizare,
compozitie chimica și structura genetica a 2
cromosomului bacterian și reglarea exprimarii genelor
prin inductie și represie enzimatica.
 Informația genetica accesorie : plasmidele (structura,
clasificarea si functiile diferitelor tipuri de plasmide F, Prelegere frontală,
2
R, col, catabolice, de virulenta etc., prin prisma noului dialog, suport video
concept ecogenetic privind rolul plasmidelor in
adaptarea la mediu). Elemente genetice transpozabile.
 Rezistenta la antibiotice ; fenomenul de antibioza ;
antibiotice și mecanismele de acțiune ; mecanisme de 2
rezistenta la antibiotice ; factori determinanti și dialog, suport video
favorizanti ai antibiorezistentei ; consecinte.
 Structura ribozomilor bacterieni și a endosporului Prelegere frontală,
2
bacterian – semnificatia biologica și practica; dialog, suport video
importanța ecologica, medicala, industriala.
 Structuri extraparietale – structuri din categoria
adezinelor (conceptul de EPS: capsula, glicocalix, pili,
fimbrii) cu rol in aderenta M.O. la diferite substraturi, ca 2
si in formarea de biofilme. Semnificatia ecologica, dialog, suport video
medicala si biotehnologica a biofilmelor. Toleranța
biofilmelor la subst. antimicrobiene.
 Flagelul bacterian: ultrastructura flagelului de tip PK și
funcții; chemotaxia
Metabolismul microbian: particularitati ale Prelegere frontală,
2
metabolismului bacterian/ microbian in general. Nutritia si dialog, suport video
clasificarea M.O. dupa sursa de carbon utilizata. Autotrofia
și heterotrofia.
 Metabolismul energetic: clasificarea M.O. in functie de

sursa de energie, de natura donorilor de electroni si a 2
acceptorilor finali de electroni (respiratie aeroba,
anaeroba, fermentatie).
 Cresterea si multiplicarea bacteriilor in laborator.
Curba de crestere a unei culturi discontinue asincrone si Prelegere frontală,
2
semnificatia practica a acesteia. Culturi de tip continuu; dialog, suport video
importanta biotehnologica.
 Entitati infectioase acelulare: virusuri, viroizi, prioni. Prelegere frontală,
2
Conceptul actual de virus. Particularitati generale si dialog, suport video
clasificare.
Bibliografie
 Chifiriuc, Carmen, Gr. Mihaescu, Lazar, Veronica, 2011, Microbiologie generala si virologie
medicala. Ed. Univ.din Bucuresti.
 Cernat, Ramona, Lazăr, Veronica, 2011, Taxonomia si biodiversitatea microorganismelor. Ed.
Univ.Buc.
 Zarnea, G., 1994, Tratat de microbiologie generala – Ecologia microorganismelor, Vol. V, Ed.
Acad. Romane, Buc.

 Zarnea, G., Popescu, O., 2011, Dictionar de Microbiologie generala si Biologie moleculara.
Bucuresti, Edit. Acad. Rom., Bucuresti.
 Lazar, V., 2003, Aderenta microbiana, Buc., Ed. Acad. Rom.
 Madigan, M.T., Martinko, J.M., Parker, J., 2003, Brock Biology of Microorganisms. Tenth Ed.,
Pearson Education, Inc., New Jersey.
 Todar's Online Textbook of Bacteriology, 2009. Kenneth Todar, Univ. of Wisconsin,
http://www.textbookofbacteriology.net/
8.2 Laborator
Ore/Observaţii
1. Metode de sterilizare (metode fizice și chimice). Lucrari practice

2
Pregatirea materialelor pentru sterilizare. individuale
2. Medii de cultura. Prepararea unui mediu de cultura uzual.

Tehnici de insamantare (I) pe medii lichide si solide Lucrari practice
2
repartizate in coloana dreapta și inclinata (tehnica prin individuale
intepare, tehnica insamantarii in „zig-zag‟).
3. Tehnici de însamântare a mediilor solidificate repartizate

în placi Petri (tehnica epuizarii ansei; tehnica insamântarii
Lucrari practice
in pânza). Tehnici de determinare cantitativa a 2
individuale
microorganismelor dintr-o proba lichida - tehnica MPN si
tehnica incorporarii dilutiilor zecimale.
4. Examinarea caracterelor de cultura si de colonie ale Lucrari practice

microorganismelor. Metode de microscopie. Obiectivul cu 2
individuale
imersie. Studiul tipurilor morfologice de baza la bacterii.
5. Metode de examinare microscopica a microorganismelor:

în stare vie pe preparate proaspete între lama/lamela – Lucrari practice
2
evidentierea mobilitatii; la microscopul cu fond negru; pe individuale
preparate fixe/frotiuri; tehnica frotiului; coloratia simpla.
6. Coloratii complexe/ diferentiale: coloratia Gram Lucrari practice 2

(bacterii) si Zhiel-Neelson (micobacterii - AAR). individuale
7. Coloratii speciale/ selective: coloratia pentru evidentierea Lucrari practice

peretelui celular, a capsulei, materialului genetic, 2
individuale
endosporului si incluziilor de volutina.
8. Identificarea microorganismelor pe baza evidentierii

caracterelor biochimice/ metabolice ale microorganismelor Lucrari practice
2
(biotipizarea) prin metode conventionale si sisteme individuale
multitest.
9. Fenomenul de antibioza. Antibiotice. Determinarea

sensibilitatii tulpinilor bacteriene la antibiotice prin: 1) Lucrari practice
2
metoda dilutiilor binare si determinarea CMI; si 2) prin individuale
metoda difuzimetrica- tehnica antibiogramei.
10. Grupuri fiziologice; 1) grupul fixatorilor de azot

molecular; procesul de fixare biologica a N2 atmosferic si
semnificatia ecologica; izolarea de bacterii fixatoare de Lucrari practice
azot libere aerobe; evidentierea bacteriilor fixatoare de azot 2
individuale
simbionte; 2) evidentierea procesului de celulozoliza si
izolarea din sol de microorganisme din grupul
celulozoliticilor.
11. Studiul microrganismelor eucariote – fungi

microscopici: 1) Drojdii/levuri (fungi unicelulari;
Lucrari practice
2)Mucegaiuri (fungi filamentosi); clasificare, morfologie, 2
individuale
fiziologie, multiplicare, caractere de cultura, importanta
teoretica si practica (medicala, ecologica, biotehnologica).
12. Grupul Actinobacteria – habitat, morfologie,

sistematica, proprietati metabolice. Importanta Lucrari practice
2
biotehnologica si ecologica. Selectarea tulpinilor individuale
producatoare de antibiotice .
13. Grupul Cyanobacteria – habitat, morfologie,

sistematica, proprietati metabolice. Importanta Lucrari practice
2
biotehnologica si ecologica. Izolarea de cianobacterii din individuale
mediul acvatic.
14. Colocviu de lucrări practice. Examan practic 2

individual
Bibliografie
 Lazar, Veronica, Herlea, Victoria, Cernat, Ramona, Chifiriuc, Carmen, Bulai, Doina, Moraru, A.,
2004, Microbiologie generala (manual de lucrari practice). Edit. Univ. Bucuresti.

programului
 Cursul este fundamental pentru dezvoltarea competenţelor de lucru în laboratoare clinice
(microbiologie medicala), in laboratoare de control al alimentelor, apei, mediului, institute de
cercetare etc. , dar si ca viitori profesori în învățământul preuniversitar (Particularitati ale celulelor
procariote; importanța medicala, ecologica și biotehnologica a microorganismelor, optionalul
„Educatia pentru sănătate”).
10. Evaluare
evaluare finală
Examen oral
va face on-line
optic Examen oral
In situatii de
10.5 Laborator Deprinderea etapelor identificarii urgenta si de 25%
unui microorganism; recunoasterea necesitate
tipurilor morfologice și caracterului examinarea se
Gram al bacteriilor va face on-line


FIŞA DISCIPLINEI

1.1 Instituţia de învăţământ Universitatea din Bucureşti
superior
1.3 Departamentul Botanicǎ şi Microbiologie
1.6 Programul de studii - Biochimie – Licenţiat în Biochimie

Calificarea

2.1 Denumirea disciplinei Fiziologie vegetalǎ
2.4 Anul de 2.24 Regimul

II 2.5 Semestrul III 2.6 Tipul de evaluare E Ob
studiu disciplinei
3.1 Număr de ore pe din care:

săptămână 3.2 curs
3.4 Total ore din planul de 56 din care: 28 3.6 seminar/laborator 28

învăţământ 3.5 curs
Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe 12

teren
Tutoriat 3
Examinări 6
Alte activităţi................................... -
3.7 Total ore studiu 69

individual

4.1 De curriculum Morfologie şi anatomie vegetală; Biochimie
4.2 De competenţe Cunoştinţe despre structura unui organism vegetal
5.1. De desfăşurare a  Suport de curs (format electronic). Lazǎr Daniela Anca –

cursului Fiziologie vegetalǎ
 Suport logistic: videoproiector şi laptop
 Manual: Boldor O., Raianu O., Trifu M., 1983, Fiziologia
plantelor – lucrări practice, Editura Didactică şi Pedagogică,
Bucureşti.
 Pentru efectuarea experienţelor în laborator sunt necesare:
microscop, balanţe, reactivi, obiecte de sticlărie (eprubete,
5.2. De desfăşurare a pipete, biurete, cristalizoare, sticle de ceas, lame şi lamele
laboratorului microscopice, pahare Berzelius, pahare Erlenmeyer, baloane
cotate, cilindri, sticluţe cu dop rodat, cutii Petri, sticle pentru
reactivi), rigle, materiale vegetale (bulbi de ceapă, tuberculi
de cartofi, frunze, diferite specii de plante terestre, plante
superioare submerse, seminţe), stative pentru eprubete.
 Participarea la minim 80% din lucrările de laborator este o
condiţie obligatorie pentru participarea la examen

 Însuşirea limbajului fiziologic specific disciplinei studiate
 Cunoaşterea proceselor fundamentale ale vieţii plantelor
profesionale
Competenţe
 Cunoaşterea influenţei factorilor de mediu asupra principalelor procese fiziolgice

ale plantelor
 Abilitatea de a realiza metodele de evidenţiere a acţiunii unor factori de mediu
asupra proceselor fiziologice ale plantelor şi a tehnicilor de determinare a
intensităţii acestor procese
 Dezvoltarea abilităţilor de utilizare a aparaturii şi a instalaţiilor de laborator

Competenţe
transversale
 Colaborarea cu alte discipline pentru utilizarea unor tehnici variate în vederea
cunoaşterii aprofundate a biologiei şi fiziologiei organismelor vegetale
 Utilizarea aspectelor fiziologice privind desfăşurarea uor procese ale vieţii
plantelor în contexte noi

7.1 Obiectivul general al  Cunoaşterea proceselor fiziologice caracteristice plantelor şi
disciplinei a legilor care stau la baza desfăşurării acestora
 Explicarea mecanismelor care stau la baza fenomenelor

caracteristice vieţii plantelor
 Interpretarea influenţei factorilor externi şi interni asupra
principalelor procese fiziolgice
 Descrierea legilor care dirijează activitatea vitală a
diferitelor organe ale plantelor
 Însuşirea unor abilităţi practice pentru demonstrarea
experimentală a principalelor manifestări vitale ale
organismului vegetal
8. Conţinuturi
Nr.
Ore/Observaţii
1. Introducere în fiziologia plantelor; Regimul de

apă al plantelor: Schimburile de apă dintre Prelegere frontală,
celule şi mediu; Absorbţia apei de către plante dialog, prezentare 2
(absorbţia apei prin rădăcini: mecanismul şi Power Point
influenţa factorilor de mediu; absorbţia apei la
nivelul organelor supraterane).
2. Conducerea apei în corpul plantelor
(conducerea orizontală a apei prin Prelegere frontală,
parenchimuri; conducerea longitudinală a apei); dialog, prezentare 2
Eliminarea apei de către plante (transpiraţia; Power Point
gutaţia).
3. Nutriţia minerală a plantelor: Compoziţia Prelegere frontală,
chimică a plantelor; Rolul fiziologic al dialog, prezentare 2
elementelor minerale; Absorbţia elementelor Power Point
minerale de către plante.
4. Conducerea sărurilor minerale în corpul Prelegere frontală,
plantelor; Reutilizarea elementelor nutriţiei dialog, prezentare 2
minerale; Desorbţia elementelor minerale de Power Point
către plante.
5. Nutriţia cu carbon a plantelor autotrofe: Prelegere frontală, 2
Fotosinteza – definiţie, importanţă; caracterele dialog, prezentare
generale ale celulelor, ţesuturilor şi organelor de Power Point

asimilaţie; Pigmenţii asimilatori.
6. Mecanismul fotosintezei (particularităţile fazei Prelegere frontală,
de lumină a fotosintezei; particularităţile fazei dialog, prezentare 2
metabolice a fotosintezei); Power Point
7. Factorii care influenţează fotosinteza; Mersul Prelegere frontală,

fotosintezei în decursul zilei şi al perioadei de dialog, prezentare 2
vegetaţie. Power Point
8. Nutriţia organismelor heterotrofe (nutriţia Prelegere frontală,

plantelor parazite). dialog, prezentare 2
Power Point
9. Nutriţia organismelor mixotrofe (nutriţia Prelegere frontală,

plantelor semiparazite; nutriţia plantelor dialog, prezentare 2
carnivore; aspecte nutriţionale ale simbiozelor). Power Point
10. Conducerea substanţelor organice în corpul

plantelor (căile de conducere şi caracteristicile Prelegere frontală,
circulaţiei substanţelor organice; compoziţia dialog, prezentare 2
sevei elaborate; viteza şi sensul de conducere a Power Point
sevei elaborate; mecanismul conducerii sevei
elaborate).
11. Respiraţia şi fermentaţiile (mecanismul
respiraţiei; influenţa factorilor interni şi externi
asupra intensităţii respiraţiei; coeficientul dialog, prezentare 2
respirator; fermentaţiile şi importanţa lor Power Point
practică).
12. Creşterea plantelor: zonele de creştere la Prelegere frontală,
plante, influenţa factorilor externi asupra dialog, prezentare 2
creşterii plantelor; fitohormonii. Power Point
13. Dezvoltarea plantelor (vernalizarea; Prelegere frontală,

fotoperiodismul; fitocromul şi rolul lui în dialog, prezentare 2
procesele de dezvoltare). Power Point
14. Mişcarea şi sensibilitatea la organismele

vegetale: mişcări pasive (mişcările de imbibiţie; Prelegere frontală,
mişcările de coeziune); mişcări active (mişcări dialog, prezentare 2
intracelulare; mişcările organismelor vegetale Power Point
libere; mişcările organismelor vegetale fixate).
Bibliografie
 Boldor O., Trifu M., Raianu O.,1981, Fiziologia plantelor, Editura Didactică şi
Pedagogică, Bucureşti.
 Heller, R., Esnault, R., Lance, C., 1998, Physiologie vegetale, vol. 1 – Nutrition, vol. 2 –
e
Développement, 6 édition de l‟Abrege, Dunod, Paris.
 Hopkins W. G., Hüner N. P. A., 2003, Introduction to Plant Physiology, Third Edition,
Wiley, John Wiley & Sons.
 Leyser O., Day S., 2008, Mechanisms in Plant Development, Blackwell Publishing.
 Marschner H., 2012, Marschner's mineral nutrition of higher plants. Ed. Petra
Marschner. Vol. 89. Academic press.
 Mohr, H., Schopfer, P., 1995, Plant Physiology, Springer-Verlag, Berlin, Heidelberg,
New York.
 Raghavendra A. S. (Editor), 1998, Photosynthesis, A Comprehensive Treatise,
Cambridge University Press.
 Sinha, R. K., 2004, Modern Plant Physiology, Alpha Science International Ltd.,
Pangbourne England.
 Srivastava L. M., 2002, Plant Growth and Development, Hormones and Environment,
Academic Press, Amsterdam Boston London New York Oxford Paris San Diego San
Francisco Singapore S ydney Tokyo.
 Taiz L., Zeiger E., 2006, Plant Physiology, Fourth Edition, Sinauer Asociates, Inc.,
Publishers, Sunderland, Massachusetts.
 Thomas B., Vince-Prue D., 1997, Photoperiodism in Plants, seond edition, Academic
Press, San Diego London Boston New York Sydney Tokyo Toronto.
Nr.
Ore/Observaţii
1. Plasmoliza; Deplasmoliza; Determinarea Lucrări practice în

presiunii osmotice prin procedeul plasmolizei 2
incipiente.
2. Măsurarea forţei de sucţiune a celulelor Lucrări practice în
vegetale (procedeul volumetric; procedeul 2
curenţilor).
3. Procedee de mǎsurare a absorbţiei apei la Lucrări practice în 2
nivelul rădăcinii şi la nivelul frunzelor. grupe de 2-3 studenţi
4. Evidenţierea transpiraţiei; Determinarea

intensităţii transpiraţiei prin scăderea masei Lucrări practice în
organelor care transpiră; Determinarea 2
intensităţii transpiraţiei prin procedeul
cântăririlor rapide.
5. Determinarea colorimetrică a pigmenţilor
clorofilieni cu ajutorul comparatorului; Lucrări practice în
2
Separarea pigmenţilor asimilatori prin grupe de 2-3 studenţi
cromatografie pe hârtie.
6. Determinarea influenţei intensitǎţii luminii
asupra intensităţii fotosintezei; Determinarea Lucrări practice în
2
influenţei compoziţiei spectrale a luminii grupe de 2-3 studenţi
asupra intensităţii fotosintezei.
7. Determinarea intensitǎţii fotosintezei prin Lucrări practice în
procedee bazate pe determinarea cantitǎţii de 2
dioxid de carbon absorbit.
8. Determinarea intensităţii fotosintezei la Lucrări practice în
plantele superioare submerse dupǎ cantitatea 2
de oxigen solvit în apǎ.
9. Determinarea intensităţii respiraţiei prin Lucrări practice în
procedee bazate pe determinarea cantitǎţii de 2
dioxid de carbon produs.
10. Determinarea intensităţii respiraţiei prin metoda Lucrări practice în 2

curentului de aer. grupe de 2-3 studenţi
11. Determinarea facultǎţii şi energiei germinative. Lucrări practice în 2

12. Determinarea influenţei integritǎţii seminţelor Lucrări practice în 2

asupra germinaţiei. grupe de 2-3 studenţi
13. Revederea experienţelor realizate pe parcursul Lucrări practice 2

laboratoarelor individuale
14. Colocviu de lucrări practice Examinare orală

2
individuală
Bibliografie
 Boldor O., Raianu O., Trifu M., 1983, Fiziologia plantelor – lucrări practice, Editura
Didactică şi Pedagogică, Bucureşti.
 Bajracharya D., 2003, Experiments in Plant Physiology, a laboratory manual, Narosa
Publishing House, New Delhi Madras Bombay Calcutta.

programului
 Noţiunile studiate sunt în concordanţă cu reglementările în vigoare şi sunt compatibile cu

activităţile derulate la nivel naţional pe segmentul de fiziologie a plantelor şi de aplicare în
practică a cunoştinţelor dobândite.
 Cursul este necesar studenţilor interesaţi de o carieră didactică, de o activitate în institutele
de cercetare sau în domeniul producţiei vegetale.
10. Evaluare
Tip 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode 10.3 Pondere
activitate de evaluare din nota finală
Cunoaşterea conținutului
Examen scris
va face on-line
Abilităţi de utilizare a principalelor metode

10.5 de investigare specifice fiziologiei vegetale şi Examen oral 25%
Laborator capacitatea de a le utiliza într-un context nou.
In situatii de
urgenta si de
necesitate
examinarea se
va face on-line
 Cunoaşterea a 50% din informația conținută în curs

 Cunoaşterea a 50% din informația de la laborator
........................... ...........................
…………………………
FIŞA DISCIPLINEI

1.6 Programul de studii - Calificarea Biochimie/Licențiat în Biologie

2.1 Denumirea disciplinei Fiziologie Animală
disciplinei

curs
Tutoriat 3
Examinări 6
Alte activităţi................................... -

4.1 De curriculum
4.2 De competenţe Cunoștiințe de anatomia omului și chimie din programa de liceu

 Calculatoare Pentium IV x 4
5.2. De desfăşurare a laboratorului  Software de simulare procese fizice
 Cunoașterea și înțelegerea principiilor generale care stau la baza fiziologiei umane

 Cunoaşterea şi întelegerea structurii țesuturilor la nivel celular și subcelular
profesionale
Competenţe
 Abilitatea de a folosi conceptele fizicii și chimiei pentru înțelegerea fiziologiei umane la

nivel celular
 Dezvoltarea abilităților de corelare a structurii organelor cu funcția lor fiziologică

transversale
Competenţe

(Anatomie, Chimie, Fizică)
 Utilizarea terminologiei fiziologiei umane și animale
7.1 Obiectivul general al disciplinei  Cunoaşterea şi înţelegerea legilor si principiilor generale ale
fiziologiei animale și umane în particular
7.2 Obiectivele specifice  Înţelegerea principiilor generale care guvernează funcția
fiziologică la nivel celular și molecular
 Înțelegerea fenomenelor implicate în patologie la nivel

celular și molecular
 Înțelegerea tehnicilor de investigare funcțională la nivel
celular și molecular
8. Conţinuturi
Nr.
Ore/Observaţii
1. Noțiuni de istoria fiziologiei. Introducere în fiziologia Prelegere frontală,

celulară. Membrana celulară și transportul 2
transmembranar. Potențialul membranar de repaus.
2. Fiziologia neuronului. Potențialul de acțiune și Prelegere frontală, 2
transmiterea sinaptică. Joncțiunea neuro-musculară. dialog, suport video
3. Sinapsele în sistemul nervos central. Integrarea, Prelegere frontală, 2

modularea și plasticitatea sinaptică. dialog, suport video
4. Fiziologia analizatorilor. Analizatorul vizual. Prelegere frontală,

Analizatorul auditiv. Analizatorii chimici. Analizatorul 2
somato-senzitiv. Durerea.
5. Funcțiile cognitive superioare ale creierului. Ariile
corticale primare și de asociație. Cortexul pre-frontal. Prelegere frontală,
Cortexul parietal posterior. Sistemul limbic. 2
Lateralizarea funcțiilor corticale. Bazele neurale ale
comportamentului.
6. Contracția mușciului scheletic. Controlul nervos al Prelegere frontală, 2
mișcării. Cortexul motor primar. Cortexul pre-motor. dialog, suport video
7. Sistemul nervos autonom. Sistemul endocrin. Prelegere frontală,

Hipotalamusul și hipofiza. Tiroida. Glandele 2
suprarenale.
8. Sistemul cardiovascular I. Sângele: compoziție, Prelegere frontală,
elemente figurate, hetatopoieza. Fiziologia miocardului. 2
Sistemul excito-conductor al inimii.
9. Sistemul cardiovascular II. Vasele de sânge. Reglarea Prelegere frontală,
presiunii sangvine. Filtrarea și reabsorbția fluidului prin 2
pereții capilarelor. Forțele Starling. Sistemul limfatic.
10. Sistemul respirator. Anatomia plămânului. Ventilația
pulmonară. Alveola pulmonară: structură și funcție. Prelegere frontală,
Schimbul de gaze la nivelul alveolei. Transportul 2
oxigenului și dioxidului de carbon în sânge. Controlul
nervos al respirației.
11. Sistemul urinar. Anatomia rinichiului. Nefronul.
Formarea urinii: filtrarea glomerulară, reabsorbția și Prelegere frontală,
secreția. Ansa lui Henle, formarea gradientului osmotic. 2
Rolul ADH și al aldosteronului în reglarea reabsorbției
de apă și sodiu.
12. Sistemul digestiv. Anatomia tractusului digestiv și al

glandelor asociate. Reflexul de deglutiție. Stomacul: Prelegere frontală,
secreția de pepsinogen și HCl. Funcția exocrină a 2
pancreasului. Absorbția nutrienților în intestinul subțire.
Colonul.
13. Sistemul reproducător. Determinarea sexului genetic și a
fenotipului sexual. Anatomia sistemului reproducător
masculin. Spermatogeneza. Controlul hormonal al Prelegere frontală,
2
funcției sexuale masculine. Anatomia sistemului dialog, suport video
reproducător feminin. Ovogeneza. Controul hormonal al
funcției ovariene și uterine. Ciclul ovarian.
14. Sistemul imunitar. Celulele implicate în apărarea
organismului. Manifestările sistemice ale infecției. Prelegere frontală,
2
Factori care alterează răspunsul imunitar. Maladii dialog, suport video
autoimune.
Bibliografie
 Vander A., Sherman, J., Luciano D. 1998. Human physiology. The mechanism of body function.
7th edition. McGraw-Hill. USA
 Flonta M.L., Marcu-Lapadat M., Ristoiu V. 2007. Noțiuni de anatomie și fiziologie. Editura
Universității din București.
 Saladin K. 2009. Anatomy & Physiology: The unity of form and function. McGraw-Hill. USA
Nr.
Ore/Observaţii
1. Transportul transmembranar. Program de simulare Lucrari practice

PhysioEx: difuzie simplă și facilitată, osmoză, filtrarea, 4
individuale
transport activ primar, transport activ secundar.
2. Potențialul de acțiune colectiv înregistrat pe nerv Lucrari practice
periferic. Potențialul de repaus și potențialul de acțiune. 4
individuale
Programul de simulare PhysioEx..
3. Contracția mușchiului scheletic I. Preparatul neuro- Lucrari practice
muscular sciatic-gastrocnemian. Programul de simulare 4
individuale
SimMuscle.
4. Contracția mușchiului scheletic II. Secusa și tetanosul. Lucrari practice 4
Cronaximetria. individuale
5. Fiziologia miocardului I. Ligaturile lui Stannius. Lucrari practice

Sistemul excito-conductor. Farmacologia inimii: 4
individuale
programul de simulare SimHeart.
6. Fiziologia miocardului II. Electrocardiograma: Lucrari practice
înregistrări ale activității electrice a inimii. Măsurarea 4
individuale
presiunii arteriale.
7. Fiziologia sângelui: grupele sangvine. Analize clinice Lucrari practice 4
ale sângelui și teste serologice. individuale
Bibliografie
 Ristoiu V., Pluteanu F., Babeș A. 2004. Lucrări practice de Fiziologie animală. Editura
Universității din București.

programului
învățământul preuniversitar, în diferite laboratoare medicale (analize clinice) și institute de
cercetare.
10. Evaluare
evaluare finală
Examen scris
va face on-line
Deprinderi de lucru cu tehnici și Examen scris
metode de investigare fiziologice In situatii de
10.5 Laborator 30%
Deprinderi de folosire a programelor urgenta si de
de simulare a proceselor fiziologice necesitate
examinarea se
va face on-line

........................... ...........................
…………………………
FIŞA DISCIPLINEI

1.6 Programul de studii - Calificarea Biologie/Licenţiat în Biologie

2.1 Denumirea disciplinei Biologie moleculară
2.4 Anul de studiu II 2.5 Semestrul IV 2.6 Tipul de evaluare E 2.26 Regimul Ob
disciplinei

curs
Tutoriat 3
Examinări 6
Alte activităţi -

4.1 De curriculum Genetică; Citologie animală; Citologie vegetală; Biochimie structurală – acizi
nucleici; Biochimie structurală – proteine.
4.2 De competenţe Cunoştiinţe despre organizarea celulei animale şi vegetale; cunoştinţe despre
organizarea şi structura acizilor nucleici; cunoştinţe despre structura şi funcţia
proteinelor; cunoştinţe despre organizarea şi structura genoamelor şi a genelor
la eucariote şi procariote.

 Manuale: Costache M., Dinischiotu A. (2004) Acizi
5.1. De desfăşurare a cursului nucleici – Structură şi organizare (Vol. II), Editura Ars
Docendi, Bucureşti. Suport logistic: proiector multimedia,
suport video şi prezentări PowerPoint interactive.
 Manuale: Georgescu S.E., Costache M. (2010) Lucrări
electroforeză, spectrofotometru UV-VIS, minicentrifugă,
5.2. De desfăşurare a laboratorului vortex, balanţă analitică, termobloc, plită cu agitare şi
încălzire, baie de apă, transiluminator, aparat PCR,
secvenţiator automat.

Competen
 Formarea unor aptitudini teoretice şi practice prin intercorelarea informaţiilor primite cu

ţe
cele însuşite la disciplinele Biochimie structurală – acizi nucleici, Genetică, Citologie

animală; Citologie vegetală şi Biochimie structurală – proteine.
 Utilizarea noţiunilor teoretice în rezolvarea problemelor practice.

transversale
Competenţe
 Dezvoltarea capacităţilor de a utiliza informaţia primită în cadrul altor discipline (

Biochimie structurală – acizi nucleici, Genetică, Citologie animală; Citologie vegetală şi
Biochimie structurală – proteine).
 Respectarea principiilor de etică profesională

 Disciplina de cunoastere avansata care permite dezvoltarea
cunostintelor privind modalitatile de analiza a genomului si
a expresiei acestuia la nivelul moleculelor de ADN si ARN
7.1 Obiectivul general al disciplinei atat la procariote cat si la eucariote. Impreuna cu celelalte
disipline asigura implementarea si formarea unor concepte
complexe privind modalitatile de identificare a
modificarilor care apar la nivel genomic, transcriptomic si
translational.
 Conduce la formarea unor aptitudini teoretice şi practice
prin intercorelarea informaţiilor primite cu cele însuşite la
alte discipline precum Biochimie structurală-acizi nucleici,
Biologie moleculară şi Genetică moleculară şi inginerie
genetică.
8. Conţinuturi

8.1 Curs
Ore/Observaţii
1. Structura materialului genetic la procariote:

organizarea celulei procariote; compactarea Prelegere frontală,
cromozomului la E. coli; operonii – caracteristici ale dialog, suport video 3
genoamelor procariote; conţinutul minim de gene şi
identitatea genelor specifice.
2. Structura materialului genetic la eucariote : Nucleul
celulei eucariote: structura şi funcţia complexului
porilor nucleari; mecanisme de transport şi semnale de
localizare nucleară; matricea nucleară; cromozomii;
structura cromozomului mitotic; centromeri/telomere;
nucleozomii: primul nivel de organizare al Prelegere frontală,
cromozomului; model de împachetare a cromozomilor dialog, suport video 3
metafazici; caracteristici ale histonelor, nucleosomii,
complexe ADN-histone; modelul solenoid de organizare
a fibrelor de cromatină condensată; nivelurile structurale
superioare ale cromatinei; heterocromatina; elementele
morfologice şi funcţionale ale cromozomilor de la
eucariote; aberaţiile cromozomiale;
3. Structura materialului genetic la eucariote: mărimea Prelegere frontală,
conţinutului în ADN a genomului haploid de la diferite dialog, suport video 3
organisme; clasificarea secvenţelor ADN de la
eucariote; variabilitatea numărului de introni şi exoni şi

mărimea acestora la diferite specii; elemente funcţionale
necesare replicării şi moştenirii stabile a cromozomilor
de la eucariote; ADN din oganite; genoamele
mitocondriale şi caracteristicile acestora.
4. Structura şi expresia genelor la procariote si
eucariote: definiţia moleculară a unei gene; gene
întrerupte; comparaţie ARNm la procariote şi eucariote;
genomul eucariotelor: unităţi de transcripţie simple şi Prelegere frontală,
complexe; reglarea expresiei genelor procariote; 3
Reglarea expresiei genelor eucariote: comparaţie între
operonul lacşi gena ovalbuminei; genoamele
eucariotelor superioare conţin mult ADN “ne-
funcţional”; fracţii majore ADN eucariot.
5. Structura şi expresia genelor la procariote si
eucariote: ADN eucariot netranscris; variabilitatea în
cadrul unei familii de secvenţe repetitive; mari familii
de repetiţii dispersate în genomul mamiferelor;
organizarea diferitelor gene pentru ARNr; organizarea
clusterului genelor histonelor la diferite organisme;
mecanisme posibile pentru menţinerea omogenităţii unei Prelegere frontală,
familii multigenice în tandem; Organizarea structurală a 3
diferitelor gene pentru globine; elemente mobile ADN şi
ARN: structura generală a transpozomilor bacterieni,
retrotranspozomii; influenţa evolutivă a elementelor
ADN mobile; rearanjamente funcţionale la nivelul ADN
cromozomial; genele pentru anticorpi sunt asamblate
prin re-aranjarea liniilor ADN germinale; amplificarea
generalizată produce cromozomi politeni.
6. Replicarea ADN : Replicarea semi-conservativă a
ADN; majoritatea proceselor de replicare a ADN sunt
bidirecţionale; experiment Meselson-Stahl; origini de
replicare; “probleme” pe care trebuie să le rezolve
polimerazele pentru a realiza copierea ADN; iniţierea Prelegere frontală,
replicării la E. Coli; înaintarea furcii de replicare pe sens 3
şi antisens; ADN polimerazele de la E. coli; ADN
polimerazele de la eucariote; procesivitatea ADN
polimerazelor; sinteza catenei continue şi discontinue
este concurentă; componente ale furcii de replicare;
comparaţie procariote/eucariote; replicarea la drojdii;
7. Repararea şi recombinarea ADN: Activitatea de
corectare (editare); repararea ADN prin mecanismul de
editare; telomeraza previne scurtarea catenelor întârziate
în timpul replicării eucariotelor; rolul topoizomerazelor
în replicarea ADN; leziunile ADN, repararea lor şi rolul Prelegere frontală,
3
acestora în carcinogeneză; tipuri generale de leziuni din dialog, suport video
structura ADN şi cauzele acestora; repararea
leziounilor; carcinogeni chimici şi ADN; repararea
împerecherilor nepotrivite la nivelul unui defect
punctiform; dimeri timină-timină; mecanismul UvrABC
de excizie-reparare; îndepărtarea Uracil din ADN;

fotoreactivare; sisteme de reparare SOS; repararea
capetelor ADN neomolog; eucariotele au sisteme de
reparare a ADN analoge cu cele de la E. coli;
Recombinarea secvenţelor de ADN omologe: structura
inter-catenară Holliday reprezintă un intermediar de
recombinare, recombinarea plasmidelor ADN,
recombinrea cu ajutorul sistemelor Rec, recombinarea
“situs” specifică cu sisteme Cre.
8. Reglarea iniţierii transcripţiei: controlul genetic la
bacterii: modelul Jacob-Monod; model experimental
pentru evidenţierea secvenţelor care acţionează în cis;
model experimental pentru evidenţierea secvenţelor care
acţionează în trans; operonul lac; iniţierea transcripţiei
la bacterii; identificarea interacţiunilor proteine-ADN
prin “footprinting” şi “gel-shift assays”; regiunea
control a operonului lac conţine 3 situri critice “cis-
acting”; ARN polimeraza se fixează specific la nivelul
secvenţelor promotorului pentru a iniţia transcripţia;
diferenţele de la nivelul secvenţelor promotorului E. coli
afectează frecvenţa iniţierii transcripţiei; majoritatea Prelegere frontală, 3
secvenţelor operator sunt scurte repetiţii inversates; dialog, suport video
majoritatea represorilor bacterieni sunt structuri dimere
care conţin elice a care se inserează în fosele majore
adiacente ale ADN; modificările conformaţionale induse
de liganzi modifică afinitatea multor represori pentru
ADN; controlul pozitiv al operonului lac este exercitat
de către cAMP-CAP; legarea cooperativă a cAMP-CAP
şi a ARN polimerazei la regiunea de control a lac
activează transcripţia; transcripţia de la nivelul unor
promotori este iniţiată de factorii sigma (s) alternativi;
răspunsuri bacteriene sunt controlate de sisteme
reglatoare bi-componente;
9. Controlul genelor eucariote: scop şi principii generale;
Reglarea genelor se realizează prin controlul
transcripţiei; Exemplu, sinteza diferenţiată a 12
molecule ARNm codificate specific de gene hepatice;
elementele reglatoare la eucariote; secvenţele
promotoare ale mai multor gene structurale eucariote;
evidenţierea elementelor de controlprin tehnica
deleţiilor seriate în 5‟; ARN polimeraze eucariote; Prelegere frontală,
comparaţie subunităţi structurale ARN polimeraze de la dialog, suport video 3
drojdii şi E. coli; cartarea situsului de iniţiere a
transcripţiei; TATA box este cel mai bine conservat
promotor; identificarea elementelor de control
transcripţional cu “linker mutants”; elementele din
proximitatea promotorului care intervin în reglarea
genelor eucariote; secvenţe “activatoare” depărtate;
mecanisme de control multiple la eucariote; identificare
factorii detranscripţie; activatorii transcripţionali,
proteine modulare compuse din domenii funcţionale

distincte; domeniile de legare la ADN ale factorilor de
transcripţţie: homeodomenii, “zinc-finger”, “winged-
helix”, “leucine-zipper”, „helix-loop-helix”; diversitate
structurală a domeniilor de activare; represori şi
activatori; complexe proteice la nivelul regiunilor
„reglatoare”; iniţierea transcripţiei de către complexul
ARN polimerazic II.
10. Mecanismele moleculare ale controlului
transcripţional la eucariote: heterocromatina de la
nivelul centromerilor şi telomerilor, loci silenţioşi;
represori şi activatorii orientează deacetilarea/acetilarea
histonelor genelor specifice; activatorii stimulează
strânsa cooperare în asamblarea complexelor de iniţiere;
modelul asamblării cooperative a unui complex de
iniţiere activat la nivelul promotorului TTR; Represorii
interferă direct cu iniţierea transcripţiei în mai multe
feluri; hormonii liposolubili controlează activităţile Prelegere frontală,
receptorilor nucleari; domeniile structurale ale dialog, suport video 3
receptorilor nucleari; “elementele de răspuns” sunt
secvenţe de ADN care leagă mai mulţi receptori
nucleari majori; translocarea “hormon-dependentă” a
receptorilor homodimeri; model de activarea “hormon-
dependentă” a genelor de către receptorul
glucocorticoid; hormonii polipeptidici semnalizează
fosforilarea unor factori de transcripţie; transcripţia
initiaţiată de Pol I şi Pol III este analogă celei realizată
de Pol II; alte sisteme de transcripţie: T7 şi alţi
bacteriofagi, ADN mitocondrial.
11. Procesarea ARNm: elongarea ARN de către ARN
polimeraza; transcripţia a două gene ribozomale
contigue la E. coli; terminarea transcripţiei; secvenţa
ipotetică de baze care formează un terminator eficient la
E. coli; terminarea Rho-independentă apare la nivelul
unor secvenţe caracteristice ale ADN din E. coli;
terminarea prematură prin atenuare ajută la reglarea
expresiei unor operoni bacterieni; mecanismul de
atenuare pentru transcripţia operonului trp; siturile
pentru terminarea Rho dependentă sunt prezente în Prelegere frontală,
unele gene ale fagului l şi ale E. coli; cele 3 ARN dialog, suport video 3
polimerazele folosesc diferite mecanisme de terminare;
Secvenţe la nivelul cărora ARN polimeraza III termină
transcripţia; transcripţia genomului virusului HIV este
reglată printr-un mecanism de antiterminare; procesarea
ARNm de la eucariote; procesarea post-transcripţională,
formarea “coifului” ARNm de la eucariote; capătul 5‟-
cap este adăugat moleculei în formare după iniţierea
transcripţiei de către ARN polimeraza II; pre-ARNm
este asociat cu proteine hnRNP care conţin domenii
conservate de legare a ARN; interacţia unui motiv RNP
la nivelul proteinei U1A şi a ARN; proteinele hnRNP

implicate în procesarea şi transportul ARNm; pre-
ARNm sunt scindate la situsuri specifice 3‟ şi rapid
poliadenilate;
12. Maturarea moleculelor de ARNm – procesul de
splicing: etapa finală de maturare: înlăturarea intronilor
şi sudarea exoniilor (splicing); etapele procesului de
producere a ARNm matur (gena ovalbuminei de pui);
mecanismul de “splicing” presupune două reacţii de
transesterificare; secvenţa reacţiilor de transesterificare
implicare în unirea exonilor; moleculele de “small
nuclear RNAs (snRNAs) asistă reacţia de “splicing”;
spliceozomul – complex ribonucleoproteic compus din
multe molecule de “snRNPs”; ciclul de acţiune la
nivelul spliceozomului; auto -”splicing-ul” intonilor de Prelegere frontală,
grup II furnizează indicii pentru evoluţia snRNPs; dialog, suport video 3
secvenţele elementelor conservate în introni din grupul
I; majoritatea transcripţiei şi procesarea ARN apare într-
un număr limitat de domenii din nucleul celulelor de
mamifere; reglarea procesării ARNm: proteina U1A
inhibă poliadenilarea propriului pre-ARNm; “splicing-
ul” ţesut specific: în expresia fibronectinelor alternative,
expresia proteinei Sxl 11.3 (Sex-lethal) în timpul
embriogenezei la Drosophila, cascada
“splicing”adaptativ care controlează diferenţierea
sexuală la Drosophila, mai multe izoforme proteice sunt
comune sistemului nervos al vertebratelor;
13. Transportul nuclear al ARNm şi control post-
transcripţional: porii nucleari asigură transportul activ
al macromoleculelor între nucleu şi citoplasmă; model
pentru trecerea moleculelor de “mRNP” prin
complexele porului nuclear; model privind exportul
proteinelor nucleare cargo purtătoarea a unui semnal de
export nuclear bogat în leucină; model de export nuclear
al moleculelor de ARNm mediat de “hnRNP”,
proteinele purtătoare de semnale nucleare de localizare
sunt recunoscute de receptori şi transportate în nucleu;
proteina Rev a HIV Rev reglează transportul Prelegere frontală,
moleculelor de ARNm viral ne-maturate; editarea ARN dialog, suport video 3
modifică secvenţele moleculelor pre-ARNm; editarea
ARN la protozoare; anumite molecule de ARNm sunt
asociate cu structuri citoplasmatice sau localizate în
regiuni specifice; localizarea ARNm pentru Ash1 în
mugurele de la drojdii, durata de viaţă a moleculelor de
ARNm; efectul destabilizator al secvenţelor AUUUA
asupra timpului de înjumătăţire al ARNm (t1/2);
reglarea vitezei de degradare a moleculelor de ARNm la
eucariote; ARN antisens reglează translaţia ARNm al
transpozazei la bacterii; genele pre-ARNr sunt similare
la toate eucariotele; genele pre-ARNr funcţionează ca
organizatori nucleolari; snoRNAs (small nucleolar

RNAs) asistă procesarea ARNr şi asamblarea
subunităţilor ribozomale; auto-splicing-ul intronilor de
grup 1 - ARN catalitic; auto-splicingul pre-ARNr de la
Tetrahymena; Moleculele de pre-ARNt suferă scindare
şi modificarea bazelor; “splicing-ul” moleculelor pre-
ARNt; organizarea transcriptului primar ARNr 45S;
structura “cap de ciocan” a unei ribozime;
14. Sinteza proteică : Codul genetic; translaţia este un
proces de decodificare în două etape; conformaţia pliată
a ARNt specifică funcţia de decodificare; împerecheri
“non-standard” codon şi anticodon “wobble”;
aminoacil-ARNt sintetazele activează aminoacizii prin
legarea lor de moleculele de ARNt; structura
ribozomilor la procariote & eucariote; etapele sintezei Prelegere frontală,
proteinelor la nivelul ribozomilor; iniţierea sintezei dialog, suport video 3
proteice la bacterii începe la nivelul secvenţei Shine-
Delgarno din structura ARNm; iniţierea sintezei
proteice la bacterii; iniţierea sintezei proteice la EK;
procesul de elongare; etapa de terminare; eficienţa
sintezei proteice este asigurată de translaţia simultană
realizată de mai mulţi ribozomi şi reciclarea rapidă a
acestora.
Bibliografie
 Alberts B., Johnson A., Lewis J., Raff M., Roberts K., Walter P., Molecular Biology of the Cell,
5th Edition, Garland Science, 2008.
 Watson J.D., Baker T.A., Bell S.P., Gann A., Levine M., Losick R., Molecular Biology of the
Gene, 5th Edition, Pearson Education, S.U.A., 2004.
 Lewin B., Genes VIII, Pearson Prentice Hall International Edition, 2004.
 Lodish H.,P.Berk A., Kaiser M., Scott M., Bretscher A., Ploegh H., Matsudaira P., Molecular
Cell Biology, 6th Edition, W.H. Freeman and Company, 2008.
 Voet D., Voet J.G., Pratt C.W., Fundamentals of Biochemistry, Upgrade Edition, 2002.
 Weissensteiner T., Griffin H. G., Griffin A., editors, PCR Technology – Current Innovations,
Second Editions, Edited By, CRC Press, 2004.
 Clark D., Molecular Biology, Elsevier Academic Press, 2005.
 Costache M., Dinischiotu A., Acizi nucleici – Structură şi organizare (Vol. II), Editura Ars
Docendi, Bucureşti, 2004.
Nr.
Ore/Observaţii
1. Rapel la cunoştinţe anterioare privind structura acizilor

nucleici; noţiuni de protecţia muncii în laboratorul de Lucrări practice
6
biologie moleculară. Familiarizarea cu tehnicile de individuale
laborator specifice disciplinei.
2. Realizarea practică a tehnicii de secvenţializare a ADN Lucrări practice
prin metoda Sanger: extracţia ADN din ţesut animal 6
individuale
utilizând metoda clasică cu fenol-cloroform,
determinarea concentraţiei şi purităţii prin metoda

spectrofotometrică şi verificarea integrităţii prin
electroforeză în gel de agaroză.
3. Realizarea practică a tehnicii de secvenţializare a ADN
prin metoda Sanger: realizarea reacţiei PCR în gradient Lucrări practice
6
de temperatură şi verificarea amplificării prin individuale
4. Realizarea practică a tehnicii de secvenţializare a ADN
prin metoda Sanger: realizarea reacţiei de amplificare Lucrări practice
PCR a unui fragment genic, verificarea amplificării prin 6
individuale
electroforeză în gel de agaroză şi purificarea produşilor
PCR.
prin metoda Sanger: amplificarea în vederea individuale / Examen 6
secvenţializării şi precipitarea produşilor de amplificare. practic individual

prin metoda Sanger: electroforeza capilară, detecţia şi 6
individuale
prelucrarea rezultatelor.
7. Seminar: analiza fragmentelor marcate fluorescent -
analiza SNP, aplicaţiile analizei fragmentelor marcate Lucrări practice
fluorescent în criminalistică şi în testarea paterniţăţii. 6
individuale
Recapitularea noţiunilor practice şi colocviu de
laborator.
Bibliografie

programului
pregătire al studenţilor.
institute ori staţiuni de cercetare.
10. Evaluare
evaluare finală
10.4 Curs Examen scris 75%
urgenta si de
necesitate
examinarea se
va face on-line
Capacitatea de a utiliza
informaţional cu privire la principiile
tehnicilor de analiză ale acizilor Examen scris
nucleici In situatii de
10.5 Laborator 25%
urgenta si de
Deprinderi practice referitoare la necesitate
tehnicile de analiză ale acizilor examinarea se
nucleici va face on-line

........................... ...........................
…………………………
FIŞA DISCIPLINEI


2.1 Denumirea disciplinei Enzimologie
disciplinei

curs
Tutoriat 3
Examinări 3
Alte activităţi................................... -

4.1 De curriculum Biochimie generală, Chimie generală, Biochimia proteinelor.
4.2 De competenţe Cunoștiințe despre niveluri de organizare structura a proteinelor și relația

structură funcție;
Utilizarea echipamentelor și ustensilelor de laborator;
5.1. De desfăşurare a cursului  Manual: Dinu D. 2004. Enzimologie. Editura Ars Docendi.
 Însușirea unor cunoștiințe avansate referitoare la cinetica, mecanismele de acțiune,

modalități de reglare a capacității catalitice a enzimelor.
 Cunoașterea și înțelegerea relațiilor care există între structura primară, structura
profesionale
Competenţe
tridimensională și funcțiile enzimelor.
 Utilizarea noțiunilor teoretice în rezolvarea problemelor practice de calcul a activităților

enzimatice și a constantelor cinetice.
transversale
Competenţe

(Metabolismul proteinelor, Biochimie analitică)

 Dezvoltarea capacităţii de comunicare folosind limbajul şi
conceptele specifice enzimologiei.
7.1 Obiectivul general al disciplinei  După parcurgerea cursului şi lucrărilor practice studenţii
trebuie să poată evalua performanţele catalitice ale
diferitelor tipuri de enzime, să utilizeze metode selective şi
sensibile în aprecierea capacităţii lor catalitice
 Problematica abordată asistă studenţii să dobândească
noţiuni de bază referitoare la clasificarea, structura, cinetica,
mecanismele de acțiune și modalitțșile de reglare a acestor
biomolecule.
 După parcurgerea cursului studenţii dobandesc competențe
necesare pentru a înţeleage şi a interpreta funcţiile
enzimelor proteinelor din diverse tipuri de organisme,
pentru a analiza interacţiile pe care acestea le realizează la
nivel celular cu alte tipuri de biomolecule.
 Consolidarea cunoștiințelor și conceptelor în biochimie prin
experiment, dobîndirea de aptitudini analitice pentru a
7.4 Obiectivele specifice interpreta datele experimentale.
 Studenţii vor dobăndi compedenţe în alegerea şi utilizarea
corectă a enzimelor în diferite procese biotehnologice.
 Utilizarea metodelor şi tehnicilor bioanalitice specifice
claselor de enzime, extinderea, proiectarea şi adaptarea
 Folosirea surselor moderne de informare în domeniu,

experimentale.
8. Conţinuturi
Ore/Observaţii
1. Criterii de clasificare şi nomenclatură. Prelegere frontală,

1.1.Clase de enzime: nomenclatură, exemple dialog, suport video
2
1.2.Factori determinanţi ai multiplicitatii
enzimelor; forme moleculare multiple si
izoenzime. 2
2. Structura enzimelor. Prelegere frontală, 2

2.1. Cofactori enzimetici. Situsul catalitic activ: dialog, suport video
caracteristici generale, metode de determinare.
2.2. Metaloenzime: rolurile metalelor, tipuri de 2

metale, interacţii cu partea proteică.
3. Cinetica enzimatică. Prelegere frontală,

3.1. Cinetica in faza stationara: ecuatia Michaelis- dialog, suport video
Menton pentru reacţii cu un substrat; semificaţia 3
Vmax si Km; număr de turnover, eficienţa catalitică,
enzime care au atins perfecţiune cinetică.
1
3.2. Efectul pH şi al temperaturii asupra vitezei
reactţilor enzimetice
3.3. Inhibiţia enzimatică: tipuri, ecuaţiile vitezelor, 2
semificaţia fiziologică a inhibiţiei.
2
3.4. Reacții enzimatice de tip Bi-Bi
4. Mecanisme în cataliza enzimatică. Tipuri de Prelegere frontală, 4

mecanisme, exemplificări. dialog, suport video
5. Specificitatea enzimelor. Specificitate de reacție, Prelegere frontală, 2

specificitate de substrat. dialog, suport video
6. Mecanisme de reglare şi control ale activităţii Prelegere frontală,

enzimatice. dialog, suport video
6.1. Modificari covalente reversibile si ireversibile. 1
6.2.Enzime alosterice: efecte homotrope si 3

heterotrope; particularitati cinetice; implicare in
reglarea căilor metabolice lineare şi ramificate;
modelul care explica interacttle alosterice
7. Enzime în sisteme organizate. Complexe și sisteme Prelegere frontală, 2

multienzimatice. Avantajele asocierii enzimelor in dialog, suport video
niveluri de organizare supramoleculară.
Bibliografie
 Dinu D. 2003. Enzimologie. Editura Ars Docendi.
 Recommendation of the Nomenclature Committee of the International Union of Biochemistry and
Molecular Biology. Enz yme nomenclature . http://www.chem.qmul.ac.uk/iubmb/enzyme
 Price N.C., Stevens L. 2001. Fundamentals of Enzymology : the cell and molecular biology of
catalytic proteins. (3nd ed). O:xford University Press
 Voet DJ, Voet JG. 2004. Biochemistry, 3rd ed.. John Wiley and Sons Inc.
 Stryer L, Berg JM, Tymoczka JL. 2002. Biochemistry, 5rd ed., Freeman WH & Co Ltd.
 Lehninger AL, Nelson DL, Cox MM (2004) Biochemistry, 4rd ed. Worth Publisher, New York
Ore/Observaţii
1. Evaluarea activităţii unor enzimelor prin metode Experimentele sunt 8

spectrofotometrice continue si discontinue. realizate pe grupe mici
Calcularea activităţii enzimatice, corelaţii între de studenţi (2-3;
diferite modalităţi de exprimare ale activităţilor.
2. Purificarea enzimelor prin precipitare fracţionată cu Metode utilizate: 4

săruri neutre. Calcularea randamentului si a explicaţia, interogarea,
factorului de purificare completarea fişeide
3. Influenta concentratiei de enzimă și a timpului de lucru în care cadrul 4
reacție asupra vitezei reacţiilor enzimatice. didactic împreună cu
4. Determinarea concentratiei de saturare în studentul apreciază
substrat, a vitezei maxime şi a constantei sub forma unui
Michaelis. Utilizarea prelucrărilor matematice în punctaj etapele
determinarea parametrilor cinetici. parcurse, rezultatele
5. Influența temperaturii asupra vitezei reacţiilor obţinute, calcularea 4
enzimatice: determinarea energiei de activare şi a activităţilor enzimatice
coeficientului de temperatură. Studiul influenţei pH- şi interpretarea
ului asupra proceselor enzimatice. rezultatelor.
6. Studiul modulării activităţii enzimatice prin 4
modificări conformaţionale: cooperativitate pozitivă.
7. Seminar. Probleme aplicative 2
Bibliografie
Colecție de referate pentru fiecare lucrare de laborator

programului
învățământul preuniversitar, în laboratoare medicale și institute de cercetare de profil.
10. Evaluare
evaluare finală
Examen scris
10.4 Curs 75%
necesitate
va face on-line

Deprinderi de urmare a unui protocol
de laborator
urgenta si de
va face on-line

........................... ...........................
…………………………
FIŞA DISCIPLINEI

1.3 Departamentul Genetică
1.6 Programul de studii – Calificarea Biochimie – Licenţiat în Biologie

2.1 Denumirea disciplinei Genetică generală
I 2.6 Tipul de evaluare 2.28 Regimul

2.4 Anul de studiu II 2.5 Semestrul E Ob
V disciplinei
3.1 Număr de ore pe săptămână din care:

3.2 curs
Tutoriat 4
Examinări 6
Alte activităţi................................... -

4.1 De curriculum Citologie, Chimie generală, Biochimie
4.2 De competenţe Cunoştinţe despre organizarea celulelor pro- şi eucariote; cunoştinţe generale
de chimie şi biochimie
 Vassu T., Stoica I., Csutak O., 2010, Genetică şi Inginerie

genetică. Ed. Universităţii din Bucureşti, Bucureşti.
 Suport logistic: proiector multimedia şi suport video;
 Manual: Vassu T., Stoica I., Csutak O., Musat F., 2001,
Genetica microorganismelor şi Inginerie genetică. Note de
curs şi tehnici de laborator. Ed. Petrion, Bucureşti.
 Colecţie culturi de microorganisme; medii de cultură şi
5.2. De desfăşurare a laboratorului incubatoare de 30oC şi 37oC, facilităţi de sterilizare sticlărie
şi consumabile de laborator ; pipete automate, sistem de
electroforeză, transiluminator; spectrofotometru UV-VIS;
microscoape binoculare;
 Disciplina urmăreşte înţelegerea şi interpretarea aspectelor teoretice şi aplicative referitoare

profesionale
Competenţe
la problematicile fundamentale şi moderne ale geneticii

 Stimularea formării de specialişti în domeniul geneticii
 Pregătirea studenţilor pentru studii de masterat şi doctorat

transversale
Competenţe
 Dezvoltarea capacităţii de corelaţie în contextul disciplinelor de nivel molecular (Citologie,

Biochimie, Genetică)
 Utilizarea terminologiei de specialitate de genetică;
7.1 Obiectivul general al disciplinei  Cunoaşterea şi înţelegerea organizării şi funcţionării

materialului genetic la pro- şi eucariote
 Înţelegerea principiilor generale ce guvernează procesele
desfăşurate de materialul genetic al organismelor vii.
7.2 Obiectivele specifice  Formarea abilităţiilor de interpretare corectă a gradului de
puritate şi a integrităţii ADN
 Înţelegerea structurii şi organizării materialului genetic
nuclear şi extranuclear la diverse organisme
8. Conţinuturi
8.1 Curs Metode de predare Nr.ore/ Observaţii
1. Elemente de genetică mendeliană şi teoria Prelegere frontală, 3

cromozomială a eredităţii dialog, suport video
2. Structura şi planul comparativ de organizare a

materialului genetic la organisme pro- şi eucariote; Prelegere frontală,
3
structura genomului, nucleosomi şi organizarea dialog, suport video
cromatinei
3. Structura genelor la pro şi eucariote; evoluţia Prelegere frontală, 3
conceptului de genă în lumea vie dialog, suport video
4. Replicarea materialului genetic la organisme pro- şi

eucariote – mecanismele şi enzimologia replicării Prelegere frontală,
cromozomului / plasmidelor bacteriene; clase de ADN 3
polimeraze; particularităţi ale replicării materialului
genetic la eucariote
5. Transcrierea şi traducerea informaţiei genetice la pro-
şi eucariote; mecanisme generale şi specifice de
transcriere genetică, tipuri de promotori şi enzimologia Prelegere frontală,
procesului; mecanisme de procesare a transcriptelor la 3
pro- şi eucariote; codul genetic, clase de molecule
ARN şi particularităţi ale traducerii informaţiei
genetice la pro- şi eucariote
6. Reglajul exprimării genelor la pro- şi eucariote –
modele de reglaj genetic pozitiv şi negativ la Prelegere frontală,
procariote; nivele, etape şi mecanisme complexe de dialog, suport video
reglaj la eucariote; secvenţe ADN cu funcţii reglatoare;
tipuri de molecule (proteine, ARN) reglatoare specifice
7. Recombinarea genetică la organisme pro- şi eucariote –
mecanisme moleculare ale recombinării la Prelegere frontală,
pro/eucariote; procese de transfer natural de material 3
genetic la procariote; procese de recombinare specifice
pentru eucariote
8. Procesul mutagen - caracteristici generale, agenţi

mutageni fizici şi chimici; bazele moleculare ale Prelegere frontală,
mutaţiei genetice; rolul transpozonilor bacterieni şi a 3
retrotranspozonilor de la eucariote în variabilitatea
genetică şi în inducerea de mutaţii
9. Procesul reparator - caracteristici generale; tipuri de Prelegere frontală,
mecanisme reparatorii; particularităţi ale proceselor 3
reparatorii la la pro- şi eucariote
10. Elemente genetice transpozabile la organisme pro- şi Prelegere frontală,
eucariote; tipuri de molecule, mecanisme de 3
transpoziţie, efecte
11. Ereditatea extranucleară la organisme eucariote –
comparaţii între genomul mitocondrial la eucariote Prelegere frontală,
inferioare şi cel de la om; genomul mitocondrial uman 3
în diverse tipuri de maladii umane şi în procesul de
îmbătrânire
12. Oncogene şi antioncogene; procesul mutagen şi Prelegere frontală,
carcinogeneza; clase structurale şi funcţionale de 3
oncogene şi antioncogene
13. Elemente de genetică umană – structura şi organizarea
genomului uman; clase de secvenţe; Proiectul Human Prelegere frontală,
Genome şi genomică funcţională; tehnici de analiză a 3
cromozomilor umani şi cariotipul uman normal;
homeostazie, polimorfism şi evoluţie în genomul uman
14. Baza genetică a unor sindroame şi maladii umane; Prelegere frontală,
tipuri de analize ante- şi postpartum; gene implicate, 3
penetranţă şi heretabilitate; sfat genetic
Bibliografie
 Lodish H., Berk A., Matsudaira P., Kaiser C.A., Krieger M., Scott M.P., Zipursky L., Darnell J.
2013. Molecular Cell Biology. 5th Edition, WH Freeman & Co, USA.
 Krebs J.E., Goldstein E.S., Kilpatrick S.T. 2010. Lewin‟s Genes X. Jones and Bartlett Publishers,
Sudbury Massachussetts.
 Stoica I., Vassu T. 2006. Genetica clasică (Cap.1), Structura acizilor nucleici (Cap.2), Cromozomul
la organisme pro- şi eucariote (Cap.3), Funcţiile materialului genetic (Cap.4). În: Tratat de
Biotehnologie, vol.II, Ş.Jurcoane (coordonator), P.Cornea, I.Stoica, T.Vassu, Ed.Tehnică,
Bucureşti. ISBN (10) 973-31-2279-3 şi ISBN (13) 978-973-31-2279-1
 Strachan T., Read A. 2011. Human Molecular Genetics. 4th Edition, Garland Science, USA
 Schulz W.A. 2005. Molecular Biology of Human Cancers. An Advanced Student‟s Textbook.
Springer , USA
 Vassu T., Stoica I., Csutak O., 2010, Genetică şi Inginerie genetică. Ed. Universităţii din Bucureşti,
Bucureşti
8.2 Laborator
Ore/Observaţii
1. Studiul şi evidenţierea cromozomilor în diviziunea Lucrări practice 2

celulară de tip mitotic. individuale
2. Studiul şi evidenţierea cromozomilor în diviziunea Lucrări practice 2

celulară de tip meiotic.
individuale
3. Tipuri de cromozomi şi fenomene de amplificare genică Lucrări practice

naturală. Studiul cromozomilor politeni la individuale 2
D.melanogaster
4. Studiul cromozomilor la specia umană - cariotip uman Lucrări practice 2
normal şi patologic individuale
5. Tehnici de mutageneză cu agenţi fizici la tulpini Lucrări practice 2

bacteriene şi de drojdii. individuale
6. Tehnici de mutageneză cu agenţi chimici la tulpini Lucrări practice 2

bacteriene şi de drojdii. individuale
7. Evidenţierea ciclului de viaţă la eucariote utilizând ca Lucrări practice 2

model experimental tulpini de S. cerevisiae. individuale
8. Tehnici de evidenţiere a caracterelor extranucleare la S. Lucrări practice

2
cerevisiae individuale
9. Izolarea şi purificarea ADN cromozomal la bacterii; Lucrări practice

analiza electroforetică şi spectrofotometrică a purităţii şi individuale 3
integrităţii ADN izolat
10.Transformarea genetică a celulelor bacteriene utilizând Lucrări practice
ADN cromozomal izolat de la tulpini de interes individuale 2
biotehnologic.
11. Izolarea şi purificarea ADN plasmidial la bacterii; Lucrări practice 3
analiza electroforetică a profilurilor plasmidiale individuale
12. Transfer de ADN plasmidial bacterian prin conjugare Lucrări practice

la bacterii Gram negative. Transfer de ADN bacterian individuale 2
prin transductie
13. Colocviu de lucrări practice Lucrări practice 2
individuale
Bibliografie
1. Hawley R.S., Walker M.Z. 2003. Advanced genetic analysis. Finding meaning in a genome, Ed.
Blackwell Publishing, UK
2. Johnston J.R. 1994. Molecular genetics of yeasts. A practical approach, Oxford University
Press, UK
3. Stoica I., Vassu-Dimov T., Săsărman E. 2002. Biologia şi taxonomia moleculară a
microorganismelor. Colecţia de culturi microbiene, Ed. Arvin Press, Bucureşti.
4. Vassu T., Stoica I., Csutak O., Muşat F. 2001. Genetica microorganismelor şi Inginerie
genetică. Note de curs şi tehnici de laborator. Ed. Petrion, Bucureşti.

programului
 Cursul are un conţinut similar cursurilor din alte universităţi europene şi din SUA şi ţine cont de
nivelul de pregătire a studenţilor;

 Cursul este fundamental pentru dezvoltarea competenţelor de lucru în diferite laboratoare de profil
bio-medical, institute de cercetare, dar urmăreşte şi pregătirea studenţiilor pentru studii de
masterat şi doctorat.
10. Evaluare
10.2 Metode de 10.3 Pondere din
evaluare nota finală
Examen scris
informaţional
In situatii de
10.4 Curs 70%
Capacitatea de a sintetiza informaţia urgenta si de
prezentată la curs şi de a formula necesitate
răspunsuri concise; examinarea se
va face on-line
Înţelegerea principalelor etape ale
diviziunii celulare la eucariote
Examen scris
Înţelegerea principalelor etape ale unui In situatii de
10.5 Laborator protocol de izolare şi purificare ADN; urgenta si de 30%
necesitate
Deprinderi de evaluare a rezultatelor examinarea se
obţinute în contextul experimentelor va face on-line
prin evaluarea cantitativă a acestora;

........................... ...........................

…………………………
FIŞA DISCIPLINEI


2.1 Denumirea disciplinei Vitamine și hormoni
2.3 Titularul activităţilor de laborator
2.4 Anul de studiu II 2.5 Semestrul IV 2.6 Tipul de evaluare C 2.29 Regimul Ob
disciplinei
3.1 Număr de ore pe săptămână 4 din care: 3.2 2 3.3 laborator 2

curs
3.4 Total ore din planul de 56 din care: 3.5 28 3.6 laborator 28
Tutoriat 3
Examinări 4
Alte activităţi -

4.1 De curriculum chimie; matematica, proteine
4.2 De competenţe Realizarea structurilor chimice, determinarea concentratiei solutiilor,

recunoasterea structurilor proteice, manipularea instrumentelor si
echipamentelor din laboratoarele de biochimie
 Elena Ionică, Marieta Costache, 2004. Biochimie generală,

5.1. De desfăşurare a cursului vol. III, Vitamine și elemente minerale, Ed.Ars Docendi.
 Suport logistic: suport video
Biochimie, Editura Universitatii din Bucuresti
5.2. De desfăşurare a laboratorului  Reactivi, kituri de determinare a conc. vitaminelor si elem.
min., ustensile de laborator, sticlarie, ecjipamente de
laborator de biochimie
 aprofundarea cunoştinţelor privind structura si functiile vitaminelor, hormonilor și

elementelor minerale;
profesionale
Competenţe
 stabilirea de corelaţiilor dintre structura și funcția vitaminelor, hormonilor și elementelor

minerale;
 introducerea de noţiuni fundamentale privind rolul biologic al vitaminelor, hormonilor și
elementelor minerale.
 utilizarea noțiunilor teoretice în rezolvarea problemelor practice

transversale
Competenţe
 dezvoltarea capacitatii de interpretare a datelor pe baza relaţiilor de cauzalitate, si a

interconexiunile cu alte specializări;
 dezvoltarea spiritul de echipă, prin includerea studenţilor în grupuri de lucru;
 utilizarea terminologiei specifice disciplinei;
 respectarea principiior de etică profesională.
7.1 Obiectivul general al disciplinei  Cunoaşterea şi înţelegerea rolului, structurii și funcțiilor

vitaminelor și hormonilor
 aprofundarea cunoştinţelor privind structura si functiile
viaminelor, elementelor minerale și hormonilor
7.2 Obiectivele specifice  stabilirea de corelaţiilor dintre structura și funcția
vitaminelor, elementelor minerale și hormonilor
 introducerea de noţiuni fundamentale privind metabolismul
vitaminelor, elementelor minerale și hormonilor
8. Conţinuturi
Nr.
Ore/Observaţii
1. Noținui generale privind vitaminele, hormonii și Prelegere frontală,

2
elementeleminerale dialog, videoproiector
2. Carcateristicile vitaminelor liposolubile. Vitamina A – Prelegere frontală, 2

structură și rol biologic dialog, videoproiector
3. Vitamina D – structură și rol biologic 2
dialog, videoproiector
Prelegere frontală, 2
4. Vitaminele E și F – structură și rol biologic dialog, videoproiector
5. Vitamina K – structură și rol biologic. Caracteristicile Prelegere frontală, 2

vitaminelor hidrosolubile. dialog, videoproiector
6. Vitaminele B1, B2 și B3 – structură și rol biologic dialog, videoproiector
7. Vitaminele B5, B6 și B8 – structură și rol biologic dialog, videoproiector
8. Vitaminele B9, B12 și C – structură și rol biologic dialog, videoproiector
9. Caracteristicile hormonilor. Controlul hormonal. Prelegere frontală, 2

Compuți șu acțiune hormonală în organismul uman dialog, videoproiector
10. Hormonii steroidieni – structură și rol biolgic 2
11. Hormonii derivați din aminoacizi – structură și rol Prelegere frontală,

2
biologic dialog, videoproiector
12. Hormoni peptidici – structură și rol biologic dialog, videoproiector
13. Hormonii proteici – structură și rol biologic 2
14. Elementele minerale – roul biologic 2
Bibliografie
 Elena Ionică, Marieta Costache, 2004. Biochimie generală, vol. III, Vitamine și elemente
minerale, Ed.Ars Docendi.
Nr.
Ore/Observaţii
1. Identificarea vitaminei A; Norme de protecția muncii în Lucrare de laborator 2

laborator
2. Identificarea vitaminei D Lucrare de laborator 2
3. Identificarea vitamine E Lucrare de laborator 2
4. Identificarea vitaminei C Lucrare de laborator 2
5. Identificarea vitaminelor B; Seminar Lucrare de laborator 2
6. Identificarea adrenalinei Lucrare de laborator 2
7. Identificarea hormonilor tiroidieni Lucrare de laborator 2
8. Identificarea hormonilor corticosteroizi Lucrare de laborator 2
9. Identificarea hormonilor sexuali Lucrare de laborator 2
10. Identificarea 17-cetosteroizilor; Seminar Lucrare de laborator 2
11. Dozarea Na și K Lucrare de laborator 2
12. Dozarea Ca și Mg Lucrare de laborator 2
13. Dozarea Fe, Cu și Zn Lucrare de laborator 2
14. Colocviu de laborator Examen practic 2
Bibliografie
 Manual: Mihaela Zaulet, Marieta Costache, 2011, Lucrari practice de Biochimie si biologie
moleculara, Vol I, Biochimie, Editura Universitatii din Bucuresti

programului
învățământul preuniversitar, în diferite laboratoare de biochimie din clinici medicale, institute de
cercetare.
10. Evaluare
evaluare finală
Capacitatea de a sintetiza informaţia Examen scris tip

prezentată la curs şi a da răspunsuri grilă
concise privind structura, In situatii de 25%
proprietățile și rolul vitaminelor urgenta si de
lliposolubile necesitate
examinarea se va
face on-line
10.1 Evaluare Capacitatea de a sintetiza informaţia
Examen scris tip
pe parcurs (Ep) prezentată la curs şi a da răspunsuri
concise privind structura, grilă 25%
proprietățile și rolul vitaminelor In situatii de
hidrosolubile urgenta si de
necesitate
examinarea se va
face on-line
Capacitatea de a sintetiza informaţia
prezentată la curs şi a da răspunsuri Examen scris tip
concise privind structura, grilă 25%
proprietățile și rolul hormonilor și In situatii de
elementelor minerale urgenta si de
necesitate
examinarea se va
face on-line
Media aritmetică a evaluarilor pe
10.2 Evaluare
parcurs, cu condiția îndeplinirii Ef = (Ep1 + Ep2 + Ep3)/3
finală (Ef)
standardului minim de performanță
Evaluarea capacității de înţelegere a

principiilor metodelor realizate în Colocviu de
10.3 laborator şi a capacității de laborator 25%
interpretare a rezultatelor In situatii de
experimentale urgenta si de
necesitate
examinarea se
va face on-line
 Minim nota 5 la evaluările pe parcurs

 Minim nota 5 la evaluarea finală
 Minim nota 5 la colocviul de laborator
FIŞA DISCIPLINEI


2.1 Denumirea disciplinei Biochimie analitică
disciplinei
Tutoriat 2
Examinări 3
Alte activităţi................................... -


4.1 De curriculum Microscopie și analize instrumentale/Chimie analitică și instrumentală, Chimie
generală, Biochimie generală, Biochimia proteinelor și acizilor nucleici.
4.2 De competenţe Cunoștințe despre structura și proprietățile fizico-chimice ale proteinelor,

glucidelor, lipidelor și ale acizilor nucleici
Calcularea concentrației și prepararea soluțiilor, cunoașterea etapelor unei
analize de laborator.
 Manual: Stoian Gh. 2007. Metode analitice în biochimie.

5.1. De desfăşurare a cursului Editura Ars Docendi.
 Însușirea unor cunoștințe avansate referitoare la metodologia separării, mecanismele

proceselor de extracție și de separare ale compușilor cu relevanță în cercetarea biochimică
și în diagnostic, modalități de selecție a metodei optime de analiză biochimică.
profesionale
Competenţe
 Cunoașterea și înțelegerea interrelațiilor dintre structura chimică și metoda de analiză

selecționată, compușilor proveniți din diverse clase structurale.
 Abordarea critică a unei noi metode analitice în laboratorul de biochimie.
 Utilizarea noțiunilor teoretice în rezolvarea problemelor practice de selecție în abordarea

critică a investigaţiile din laboratorul clinic de diagnostic.
biochimice care stau la baza fiecărui test biochimic de contextul apariţiei şi dezvoltării
transversale
Competenţe
unei maladii. Studiile de caz conduc la dezvoltarea capacităţii proprii de selecţie a unui
test.
(Metabolism, Enzimologie, Biochimie clinică, Biochimia nutriției).

Disciplina Biochimie analitică are ca scop crearea unei legături
între ştiinţele fundamentale, de investigaţiile biochimice
curente utilizate în practica de laborator clinic şi de cercetare.
Ea reprezintă o abordare teoretică relevantă care dă posibilitatea
studenţilor cu profil biologic, biochimic, sau chimic să:
7.1 Obiectivul general al disciplinei  Își dezvolte capacităţii de comunicare folosind limbajul şi
conceptele specifice analizei biochimice.
 Poată evalua performanţele diferitelor tipuri de tehnici de
separare utilizate în biochimie, să utilizeze metode selective
şi sensibile în aprecierea eficienței actului de separare
analitice și preparative, după parcurgerea cursului şi
lucrărilor practice.
investigaţiilor biochimice;
în selectarea investigaţiilor convenabile în diagnostic şi
management;
 Dă posibilitatea unei interpretări corecte a investigaţiilor
biochimice;
biochimice de diagnostic sau cercetare.
7.5 Obiectivele specifice  Consolidarea cunoștințelor și conceptelor în biochimie prin
experiment, dobândirea de aptitudini analitice pentru a
interpreta datele experimentale.
corectă a metodelor analitice și/sau preparative în diferite
procese biotehnologice.
 Utilizarea metodelor şi tehnicilor bioanalitice specifice
analizei biochimice, proiectarea şi adaptarea protocoalelor
experimentale.
experimentale.
8. Conţinuturi
Ore/Observaţii
1. Bazele teoretice ale cromatografiei. Prelegere frontală, dialog, suport

1.1. Rezoluţia cromatografică video
1.2. Optimizarea performanţelor coloanei 3
cromatografice
1.3. Aspecte generale ale aplicaţiilor
cromatografiei: Analize calitative și Analize 3

cantitative
2. Cromatografia de partiţie Prelegere frontală, dialog, 1

2.1. Tipuri de suporturi utilizate în suport
cromatografia cu fază legată vid
2.2. Cromatografia de excluziune moleculară eo
3. Cromatografia planară lichid-lichid
4.1. Localizarea analitului pe suportul
cromatografic
4.2. Aplicaţii: Cromatografia planară în 2
laboratorul clinic- Analize TLC blotting/MS
5. Cromatografia cu fază inversă pe coloană
5.1. Principiul separării în cromatografia de
înaltă rezoluţie cu fază inversă, aplicații 3
6. Cromatografia de adsorpţie Prelegere frontală, dialog,

suport
6.1. Selecţia solventului în cromatografia de vid 1
adsorpţie eo
6.2. Aplicaţii ale cromatografiei de adsorbţie:
Cromatografia pe hidroxiapatită, Cromatografia de 2
interacţie hidrofobă, Cromatografie de adsorbţie
tiofilică, Cromatografia de schimb ionic, Cromatografia
de afinitate, Cromatografia de afinitate cu ion de
metal imobilizat, Cromatografia covalentă,
Cromatografia cu fază staţionară chirală: Faze
staţionare chirale (Ansamicine, Glicopeptide, 3
Polipeptide şi aminoglicozide, Antibiotice
macrociclice)
7. Concepte de bază în electroforeză: Ecuații Prelegere frontală, dialog,

de migrare electroforetică, Mobilitatea suport
electroforetică, vid
eo
Rezoluția de separare. 3
7.1. Factorii care influențează rezoluția de

separare și mobilitatea electroforetică
8. Electroforeza în mediu liber. Aplicații
moderne
9. Electroforeza zonală. Suporturi capilare. Prelegere frontală, dialog, 3

suport
9.1. Aplicațiile electroforezei zonale în vid
laboratorul clinic eo
10. Electroforeza pe suporturi Prelegere frontală, dialog, suport 3

microporoase (geluri din amidon, agaroză, video
poliacrilamidă).
10.1. Aplicații clinice moderne ale
electroforezei pe suporturi microporoase
11. Strategia de separare a proteinelor pe Prelegere frontală, dialog, suport

geluri din poliacrilamidă. video
11.1. Compoziția chimică, concentrația și
structura gelului de poliacrilamidă
11.2. Condiții de separare
3
11.3. Electroforeza în condiții denaturante.
SDS-PAGE
11.4. Electroforeza proteinelor în condiții
nedenaturante. BN-PAGE
12. Alte tehnici electroforetice utilizate în Prelegere frontală, dialog, suport 3

laboratorul de biochimie: Separarea video
proteinelor pe geluri de poliacrilamidă prin
focalizare izoelectrică; Separarea proteinelor
prin electroforeză bidimensională pe gel de
poliacrilamidă; Metode de electroeluție a
proteinelor din geluri;
12.1. Electroforeza capilară. Principii de bază
13. Metode de detecție postelectroforetică Prelegere frontală, dialog, suport 3

nespecifică și specifică a proteinelor. video
Detecția postelectroforetică a unei activități
enzimatice în gel; Transferul proteinelor din
geluri pe alte medii suport
14. Tehnici imunologice în analiza Prelegere frontală, dialog, suport 3
biochimică: Imunoelectroforeza; enzyme- video
linked immuno sorbent assay (ELISA);
Radioimunoa analiza.
Bibliografie
 Andrews, Anthony T., Electroforeza: Teorie, tehnici şi aplicaţii biochimice şi clinice. Traducere,
Roxana Vasilco, Editura Tehnică, Bucureşti, 1996;
 Robyt John F. & White Bernard J. Biochemical Techniques: Theory and Practice Waveland Press,
Incorporated, 1990
 Holme David J. & Peck Hazel, Analytical Biochemistry Third Edition, Addison Wesley Longman
Limited 1998
Ore/Observaţii
1. Fracționarea proteinelor serice prin gel Experimentele sunt realizate pe 6

cromatografie. Evaluarea fracțiilor prin
colectate prin metode grupe mici de studenţi (2-3;

spectrofotometrice.
2. Separarea cromatografică a proteinelor Metode utilizate: explicaţia, 6
prin cromatografie de schimb ionic: interogarea, completarea fişei de
studiul separării unor complexe lucru în care cadrul didactic
hipericină-proteină serică bovină prin împreună cu studentul apreciază
cromatografie pe DEAE-Sephadex. sub forma unui punctaj etapele
3. Separarea cromatografică a proteinelor parcurse, rezultatele obţinute, 6
prin cromatografie de schimb ionic: analiza și interpretarea
studiul separării unor complexe cromatogramelor/electroforegramelor.
hipericină-proteină serică bovină prin
cromatografie pe CM-Sephadex.
4. Separarea unor compuși naturali prin 6
cromatografie de gel-permeație utilizând
gelul de LH-Sephadex 200. Studiul de
caz: purificarea hipericinei.
5. Electroforeza proteinelor pe gel de 4
poliacrilamidă. Analiza proteinelor serice
prin disc-electroforeză.
poliacrilamidă. Analiza proteinelor
serice prin electroforeză pe geluri plate
verticale în condiții native.
poliacrilamidă. Analiza proteinelor
serice prin electroforeză pe geluri plate
verticale în condiții denaturante (SDS
PAGE).
8. Evidențierea unor activități enzimatice 4
pe gel după electroforeză. Studiul de
caz: evidențierea catalazei.
Bibliografie
1. Colecție de referate pentru fiecare
lucrare de laborator
2. Iordăchescu, D., Dumitru, I.F.
Biochimie practică, Universitatea din
Bucureşti, 1988.
programului
profil.
10. Evaluare
evaluare finală
Examen scris
va face on-line
10.5 Laborator Deprinderi de urmare a unui protocol 25%
In situatii de
de laborator
urgenta si de
va face on-line

Data completării
Semnătura titularului de curs Semnătura titularului de laborator

FISA DISCIPLINEI
Denumirea disciplinei
ENGLEZA II
Tipul de evaluare finală (E /
Anul de studiu Semestrul*
I 2 V / C) E
Regimul disciplinei {Ob-obligatorie, Op-opţională, F- Numărul de

2
facultativă} Ob credite
Total ore din planul de Total ore studiu Total ore pe

28 22 50
invatamant individual semestru
Titularul disciplinei
* Daca disciplina are mai multe semestre de studiu, se completeaza câte o

fişă pentru fiecare semestru
Facultatea GEOLOGIE SI GEOFIZICA Numărul total de ore (pe

semestru) din planul de
invatamant
Departamentul Limbi Moderne (Ex: 28 la C dacă disciplina are
curs de 14_saptămâni x
2_h_curs pe saptămână)
Geologie
Profilul Total C** S L P
Geologie 28 28
Specializarea
** C-curs, S-seminar, L-activităţi de laborator, P-proiect sau lucrări
practice
Competente generale (competentele generale sunt mentionate in fisa specializarii)

1. Cunoaştere şi înţelegere (cunoaşterea şi utilizarea adecvata a noţiunilor
specifice disciplinei)
Competente
specifice
disciplinei 2. Explicare si interpretare (explicarea si interpretarea unor idei, proiecte,
procese, precum şi a conţinuturilor teoretice si practice ale disciplinei)
3. Instrumental – aplicative (proiectarea, conducerea si evaluarea

activităţilor practice specifice; utilizarea unor metode, tehnici si instrumente
de investigare si de aplicare). .
4. Atitudinale (manifestarea unei atitudini pozitive si responsabile fata de
domeniul ştiinţific / cultivarea unui mediu ştiinţific centrat pe valori si relaţii
democratice / promovarea unui sistem de valori culturale, morale şi civice /
valorificarea optima si creativa a propriului potenţial în activităţile)
Durată
Conţinut
disciplină
CURS
TOTAL
BIBLIOGRAFI
E
Tematică Durată
1. Concordanta timpurilor 4
2.Verbele modale 4
Conţinut 3. Subjonctivul sintetic 4

disciplină
LABORAT 4 Subjonctivul analitic 6
OR/SEMIN 5 Studierea vocabularului de specialitate 5
AR
5
6. Exprimarea orala si in scris
TOTAL 28
La stabilirea notei finale se iau în considerare Ponderea in notare,

exprimata in %
{Total=100%}
60%
- răspunsurile la examen / colocviu (evaluarea finala)
- răspunsurile finale la lucrările practice de laborator
- testarea periodică prin lucrări de control

- testarea continuă pe parcursul semestrului 40%
- activităţile gen teme / referate / eseuri / traduceri / proiecte

etc
- alte activităţi (precizaţi) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

...
Descrieţi modalitatea practică de evaluare finală, E/V. {de exemplu: lucrare scrisă
(descriptivă şi/sau test grilă şi/sau probleme etc.), examinare orală cu bilete, colocviu
individual ori în grup, proiect etc.}.
In situatii de urgenta si de necesitate examinarea se va face on-line
Cerinţe minime pentru nota 5 Cerinţe pentru nota 10

(sau cum se acordă nota 5) (sau cum se acordă nota 10)
Conform puctajului la testul final. Conform punctajului la testul final.
Estimaţi timpul total (ore pe semestru) al activităţilor de studiu individual pretinse

studentului
(completaţi cu zero activităţile care nu sunt cerute)
1. Descifrarea şi studiul notiţelor de curs 5 8. Pregătire prezentări orale 5
2. Studiu dupa manual, suport de curs 3 9. Pregatire examinare finală 6
3. Studiul bibliografiei minimale indicate 3 10. Consultaţii
4. Documentare suplimentară în bibliotecă 11. Documentare pe teren
5. Activitate specifică de pregătire 12. Documentare pe

SEMINAR şi/sau LABORATOR INTERNET
6. Realizare teme, referate, eseuri, traduceri 13. Alte activităţi …

etc.
7. Pregatire lucrări de control 14. Alte activităţi …
TOTAL ore studiu individual (pe semestru) = 22
Data completării: Semnătura titularului:

FIŞA DISCIPLINEI


2.1 Denumirea disciplinei Practica de specialitate în biochimie
2.2 Titularul activităţilor de curs -
2.3 Titularul activităţilor de laborator/ Coordonator

de practică
2.4 Anul de studiu II 2.5 Semestrul IV 2.6 Tipul de evaluare C 2.31 Regimul Ob
disciplinei
3.1 Număr de ore pe săptămână - din care: 3.2 - 3.3 laborator -

curs

80 - 3.7 practică -
Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe -
Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren -
Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri -
Tutoriat -
Examinări 3
Alte activităţi: practică

5.1. De desfăşurare a cursului Nu este cazul
5.2. De desfăşurare a laboratorului Nu este cazul
 Capacitatea de a transpune în practică cunoştinţele dobândite

 Abilităţi de corelare
 Capacitatea de a învăţa

Creativitate
 Abilitatea de a lucra independent
 Preocuparea pentru obţinerea calităţii
 Capacitatea de a concepe proiecte şi a le derula
 Capacitatea de analiză şi sinteză
 Capacitatea de organizare
 Capacitatea de a decide independent, fără imixtiuni şi influenţe
 Capacitatea de a lua decizii
 Capacitatea de a soluţiona probleme
 Comunicare scrisă şi orală în limba română

Competenţe
transversale


 Familiarizarea practică a studenţilor cu activitatea
companiile în domeniu de studiu, cu structura
organizatorică a acestora, cu activităţile de laborator
 cunoaşterea şi utilizarea adecvata a noţiunilor specifice
domeniului de studiu
 explicarea şi interpretarea unor idei, proiecte, procese,
7.2 Obiectivele specifice precum şi a conţinuturilor teoretice şi practice ale noțiunilor
specifice domeniului de studiu
 proiectarea, conducerea şi evaluarea activităţilor practice
specifice; utilizarea unor metode, tehnici şi instrumente de
analiză
8. Conţinuturi
Nr.
Ore/Observaţii
Nu este cazul - -
Bibliografie
Nu este cazul
Nr.
Ore/Observaţii
Nu este cazul - -
Bibliografie
- -
Nu este cazul
Nr.
8.3. Practică Metode de predare
Ore/Observaţii
Familiarizarea practică a studenţilor cu activitatea Expunere orală, 10 zile x 8

companiile în domeniu de studiu, cu structura
demonstrație, ore/ zi = 80
organizatorică a acestora, cu activităţile de laborator
Caiet de practică/
Colocviu de practică contribuții personale 3
la lucrarea de licență
Bibliografie
 Conform indicațiilor tutorelui de practică și a îndrumătorului de practică

programului
 Practica de specialitate asigură dezvoltarea competenţelor de lucru, a abilităților practice,

îndemânării, în diferite laboratoare din clinici medicale, institutele de cercetare, companii în
domeniul de studiu, în funcție de specificul și necesitățile comunității epistemice.
10. Evaluare
evaluare finală
Dobândirea abilităților practice Colocviu de

specifice laboratorului practică
In situatii de
Capacitatea de comunicare a ideiilor, urgenta si de
10.2 Evaluare cunoștințelor însușite necesitate
100%
finală Capacitatea de redactare și expunere examinarea
în scris a experimentelor elaborate pe se va face
perioada de practică on-line
 Minim nota 5 la colocviul de practică

 Prezență 100% la activitățile de practică desfășurate în laborator/ companie
Data completării Semnătura Coordonatorului de practică
............................................
…………………………
FIŞA DISCIPLINEI

Biochimie–
Licențiat în Biochimie

2.1 Denumirea disciplinei Metabolismul glucidelor si lipidelor
2.4 Anul de studiu III 2.5 Semestrul V 2.6 Tipul de evaluare E 2.32 Regimul Ob
disciplinei

curs
Tutoriat 2
Examinări 7
Alte activităţi................................... -

4.1 De curriculum Biochimie; Biochimia glucidelor si lipidelor; Vitamine si hormoni;
Enzimologie
4.2 De competenţe Cunoștiințe despre organizarea celulelor animale si vegetale, histologie,

fiziologie animala si vegetala
5.1. De desfăşurare a cursului  Amfiteatru sau sala de curs

 Aparatura specifica de laborator
 Consumabile
 Cunoașterea și înțelegerea principiilor generale care stau la baza metabolismului

profesionale
Competenţe
intermediar al glucidelor si lipidelor

 Dezvoltarea abilităților de a stabili corelatii intre caile metabolice ale glucidelor si
lipidelor

Competenţe
transversale

(Biochimie clínica, Biochimia nutritiei, Ecotoxicologie, Biochimie vegetala)
Cunoasterea transformarilor glucidelor si lipidelor care au loc

in toate tipurile celulare (metabolismul central) intr-o maniera
interdependenta in spiritul maximei economii de substante si
energie.
 Consolidarea cunostintelor de enzimologie si

termodinamica, cu aplicatii la caile metabolice.
 Prezentarea bazei biochimice a fermentatiilor si
evolutia cailor metabolice.
 Domenii fiziologice ale concentratiilor principalelor
tipuri de metaboliti, variatii in diferite stari fiziologice si
semnificatia abaterilor.
 Realizarea unor interrelatii intre metabolismul
glucidelor, lipidelor si proteinelor.
 Integrarea transformarilor unor metaboliti cheie in
conditii normale si patologice.
8. Conţinuturi
Nr.
Ore/Observaţii
1. Concepte de baza referitoare la metabolismo: cai

metabolice, mecanisme ale reactiilor biomoleculelor; Prelegere frontală,
termodinamica compusilor fosfat;reactii de 2
oxidoreducere; termodinamica reactiilor in organismele
vii
2. Glicoliza: etape, reactii si enzime; tipuri de fermentatii :
metabolizarea anaeroba a piruvatului; controlul fluxului Prelegere frontală,
2
metabolic; metabolismul altor hexose in afara glucozei; dialog, suport video
bilant energetic.
3. Metabolismul glicogenului; scindarea glicogenului:
reactii si enzime; sinteza glicogenului:reactii si enzime; Prelegere frontală,
2
controlul metabolismului glicogenului; boli de stocare a dialog, suport video
glicogenului.
4. Ciclului acidului citric: aspecte generale, surse de acetil
CoA , reactii, enzime; reglarea ciclului acidului citric; Prelegere frontală,
2
natura amfibolica a ciclului acidului citric; bilant dialog, suport video
energetic
5. Transportul de electroni si fosforilarea oxidativa. Prelegere frontală,
Mitocondria; transporul de electroni;fosforilarea 4
oxidativa; controlul productiei de ATP
6. Gluconeogeneza: reactii, enzime , bilant energetic Prelegere frontală, 1
7. Suntul pentozofosfatilor: etape, reactii, enzime, bilant Prelegere frontală, 1

energetic dialog, suport video
8. Fotosinteza: cloroplaste; reactii de lumina; reactii de Prelegere frontală, 4

intuneric dialog, suport video
9. Digestia lipidelor: absorbtie si transport. Oxidarea Prelegere frontală, 2

acizilor grasi cu numar par si impar de atomi de carbon dialog, suport video
10. Biosinteza corpilor cetonici si a acizilor grasi Prelegere frontală, 2

11. Metabolismul colesterolului: etape, reactii, enzime, Prelegere frontală, 2

bilant energetic dialog, suport video
12. Metabolismul arahidonatului: prostaglandine, Prelegere frontală, 2

prostacicline, tromboxani si leucotriene dialog, suport video
13. Metabolismul triacilglicerolilor, fosfolipidelor si Prelegere frontală, 2

glicolipidelor dialog, suport video
Bibliografie
 G.L. Zubay (1998), Biochemistry, Four Edition, WCB Publishers

 D. Voet, J.G. Voet, C.W. Pratt (2002) Fundamentals of Biochemistry, Upgrade Edition, John
Wiley&Sons
 J.M. Berg, J.L. Tymoczko, L. Stryer (2012), Biochemistry, Seventh Edition, W.H.
Freeman&Company
8.2 Laborator
Ore/Observaţii
1. Protectia muncii si prezentarea continutului si a modului Lucrare colectiva 2

de desfasurare a lucrarilor practice
2. Determinarea acidului piruvic si a izocitrat Lucrari practice 4

dehidrogenazei din ficat individuale
3.Extractia si hidroliza glicogenului hepatic si analiza Lucrari practice

6
glucidelor reducatoare rezultate individuale
4.Determinarea activitatilor LDH si amilazei serice Lucrari practice 4

individuale
5. Determinarea activitatii fosfatazei alcaline din ser uman Lucrari practice

2
individuale
6. Determinarea nivelului de triacilgliceroli serici Lucrari practice 4

individuale
7. Evidentierea acumularilor intracitoplasmatice de lipide in Lucrari practice

4
adipocite prin coloratia cu Oil red individuale
8.Colocviu de laborator Examen practic

2
Individual
Bibliografie

programului
 Cursul este fundamental pentru dezvoltarea competenţelor de lucru ca viitori profesionisti în
laboratoare medicale umane si veterinare, in institute de cercetare cu profil biomedical si
biotehnologic, dar si ca profesori in invatamantul preuniversitar
10. Evaluare
evaluare finală
Examen scris
va face on-line
Deprinderi de lucru in laboratorul de
biochimie Examen oral
Deprinderi de calcul si interpretare a urgenta si de
rezultatelor experimentale obtinute necesitate
examinarea se
va face on-line
10.6 Evaluare Cunoasterea conținutului Examen scris 25%
pe parcurs In situatii de
informațional urgenta si de
necesitate
examinarea se
va face on-line

........................... ...........................
…………………………
FIŞA DISCIPLINEI

1.6 Programul de studii - Calificarea Biochimie – Licenţiat în Biologie

2.1 Denumirea disciplinei Biologie celulară
disciplinei

curs
Tutoriat 2
Examinări 6
Alte activităţi................................... -

4.1 De curriculum Citologie animală; Biochimie; Enzimologie; Histologie
4.2 De competenţe Cunoştinţe despre ultrastructura celulei animale şi ţesuturi specializate;

Biochimia proteinelor, lipidelor şi acizilor nucleici.
 Manual: Nechifor M.T. 2002. Biologie şi Patologie

Celulară. Editura Ars Docendi, Bucureşti.
5.1. De desfăşurare a cursului  Manual: Leabu M., Nechifor M.T. 2014. Biomembranele,
unitate în diversitate. Editura Medicală Amaltea, Bucureşti
 Suport logistic: videoproiector
 Aparatură de laborator: centrifugă cu răcire de mare viteză,
microscoape cu câmp luminos, microscop de fluorescenţă,
5.2. De desfăşurare a laboratorului microscop inversat cu contrast de fază, hotă cu flux laminar.
 Participarea la cel puţin 80% dintre lucrările de laborator
este condiţia pentru participarea la examen
 Cunoaşterea şi înţelegerea aspectelor privind organizarea ultrastructurală şi funcţională a

celulei animale
profesionale
Competenţe
 Cunoaşterea şi înţelegerea mecanismelor fundamentale ce asigură funcţionarea celulei ca

sistem integrativ şi cooperarea celulelor cu mediul extracelular
 Cunoaşterea unor metode de investigare a organitelor celulare şi a comportamentului
celular în condiţii normale şi patologice
 Utilizarea noţiunilor teoretice în rezolvarea problemelor practice legate de studiul

organitelor celulare, a celulelor şi ţesuturilor, atât în cercetarea biomedicală şi în
transversale
Competenţe
biotehnologie, cât şi în practica din laboratoarele clinice

 Dezvoltarea capacităţilor de a utiliza şi integra informaţia primită, ulterior, în cadrul unor
discipline studiate la Masterele de Biologie Medicală, Biologie Moleculară şi
Neurobiologie (Patologie celulară şi moleculară, Biologia celulei tumorale, Biologia
dezvoltării animale, Procese de semnalizare celulară în sistemul nervos)

 Cunoaşterea şi înţelegerea organizării structurale (organite
celulare, celule) şi a aspectelor funcţionale ce asigură
existenţa şi controlul comportamentului celular
 Înţelegerea principiilor de organizare structurală şi
funcţională a organitelor implicate în sinteza şi traficul
intracelular al macromoleculelor
7.2 Obiectivele specifice  Înţelegerea mecanismelor celulare de conversie a energiei
 Înţelegerea modalităţilor de comunicare intercelulară şi a
căilor de semnalizare intracelulară
 Înţelegerea comportamentului dinamic al celulelor şi a
mecanismelor de control al proliferării şi morţii celulare
8. Conţinuturi
Nr.
Ore/Observaţii
Mitocondria. Organizarea ultrastructurală şi funcţională.

Lanţul transportor de electroni mitocondrial. Mecanismul
fosforilării oxidative. Termogeneza mitocondrială. Rolul
mitocondriilor în apoptoză (factori mitocondriali pro- şi
antiapototici, etapele căii intrinseci). Genomul mitocondrial
(particularităţile genomului mitocondrial, homo-
/heteroplasmia, segregarea replicativă,complexitatea 6
genetică a bolilor mitocondriale). Importul proteinelor
mitocondriale codificate de gene nucleare (complexele de
translocare şi etapele procesului de import). Evoluţia
lanţurilor transportoare de electroni şi mecanismele
chemiosmotice de la bacterii. Originea mitocondriei (teoria
endosimbiotică).
Organite implicate în sinteza şi transportul vezicular al

proteinelor. Reticulul endoplasmic: organizare structurală
şi funcţională, prelucrarea (iniţierea glicozilării şi gliparea)
şi exportul proteinelor nou-sintetizate şi biogeneza
membranelor. Aparatul Golgi: compartimentalizarea Prelegere frontală,
6
structurală şi funcţională, rolul în prelucrarea şi sortarea dialog, suport video
proteinelor. Lizozomii: sortarea proteinelor lizozomale.
Traficul vezicular intracelular, exocitoza şi mecanismul
fuziunii membranelor. Căi de secreţie (secreţia constitutivă
şi reglată).
Citoscheletul. Microtubulii: structura, asamblarea şi

comportamentul dinamic. Proteinele asociate de Prelegere frontală,
4
microtubule (ATPazele dependente de microtubule şi dialog, suport video
proteinele de fragmentare). Axonema cililor şi flagelilor,
centrozomul şi fusul de diviziune. Filamentele de actină:

structura şi comportamentul dinamic. Proteine de legare şi
de fragmentare a filamentelor de actină. Interacţiunea
actinei cu miozina în celulele nemusculare (fibrele de stress,
centurile de adeziune, inelul contractil). Miozinele
neconvenţionale. Microvilii. Filamentele intermediare:
clasificare, structură, mod de asamblare şi funcţii.
Semnalizarea celulară. Comunicarea intercelulară.

Receptorii celulari şi căile de semnalizare intracelulară.
Receptorii nucleari. Receptorii suprafeţei celulare.
Semnalizarea prin intermediul proteinelor G heterotrimerice
de membrană. Structura, clasificarea receptorilor
“serpentină” şi mecanismul de activare. Proteinele G:
clasificare, structură şi funcţii, interacţiunea cu receptorul şi
cu proteinele efectoare. Semnalizare prin intermediul cAMP
(protein-kinaze dependente de cAMP, CREB şi elementele Prelegere frontală,
8
CRE). Semnalizarea dependentă de fosfatidil-inozitoli, rolul dialog, suport video
ionilor de calciu ca mesageri intracelulari. Semnalizarea
prin intermediul receptorilor tirozin-kinazici. Organizarea
structurală, clasificarea şi mecanismul de activare al
receptorilor tirozin-kinazici. Proteinele adaptoare şi
structura lor modulară. Calea de semnalizare Ras-MAP
kinazică. Semnalizarea prin intermediul receptorilor cuplaţi
cu tirozin-kinaze citosolice. Calea de semnalizare JAK-
STAT.
Mecanismele de control ale derulării ciclului celular.

Componentele sistemului de control al progresiei ciclului Prelegere frontală,
celular (complexele Cdk-cicline) şi mecanismul de activare. 4
Controlul diviziunii şi creşterii celulare şi rolul factorilor de
creştere. Gene proliferative şi gene antiproliferative.
Bibliografie
 Alberts B., Johnson A., Lewis J., Raff M., Roberts K., Walter P. (2008) Molecular Biology of
the Cell, ediţia a V-a, Editura Garland Science (New York).
 Lodish H., Berk A., Kaiser C.A., Krieger M., Scott M., Bretscher A., Ploegh H., Matsudaira P.
(2007) Molecular Cell Biology, ediţia a VI-a, Editura W.H. Freeman & Company (New York).
 Cruce M., Stănoiu B., Cruce R., Ardelean A., Pirici D., Pisoschi C. (2004) Căi şi Reţele de
Semnalizare Celulară, Editura AIUS (Craiova), Colecţia Hipocrate.
 Leabu M., Nechifor M.T. (2014) Biomembranele: Unitate în diversitate. Editura Medicală
Amaltea (Bucureşti).
 Nechifor M.T. (2002) Biologie şi Patologie Celulară (Vol.I), Editura Ars Docendi (Bucureşti).
Nr.
Ore/Observaţii
1. Evidenţierea nucleilor în celule vii şi fixate prin tehnici Lucrare practică pe

de microscopie de fluorescenţă (acridin orange şi 4
DAPI).
2. Izolarea fracţiei mitocondriale prin centrifugare Lucrare practică pe

diferenţială. Evidenţierea enzimelor marker din fracţia grupe de 5-6 studenţi; 4
mitocondrială.
3. Tehnici utilizate pentru investigarea disfuncţiilor

mitocondriale. Teste clinice pentru diagnosticarea
maladiilor mitocondriale. Investigarea funcţiei Seminar metodologic 4
mitocondriale prin determinarea activităţii complexelor
respiratorii individuale.
4. Culturi de celule. Determinarea densităţii celulare şi a
viabilităţii celulare (testul de excludere a coloranţilor Lucrare practică pe 4
vitali). Determinarea capacităţii proliferative a celulelor grupe de 5-6 studenţi
prin testul reducerii sării de tetrazoliu (MTS).
5. Tehnici de separare a celulelor din ţesuturi şi separarea
subpopulaţiilor celulare. Separarea cu bile magnetice Seminar metodologic 4
(MACS). Separarea cu anticorpi marcaţi fluorescent
(FACS). Citometria în flux.
6. Seminar Dialog şi evaluare 6
individuală
7. Colocviu de lucrări practice Examinare 2
Bibliografie
 Graham J.M., Rickwood D. (1997) Subcellular fractionation: A practical approach. Editura:

Oxford University Press.
 Goodman S.R. (2008) Medical cell biology; ediţia a III-a, Editura: Academic Press (Elsevier).

programului
9.
învăţământul preuniversitar, şi ca profesionişti în laboratoare medicale şi institute de cercetare.
10. Evaluare
evaluare finală
Cunoaşterea conţinutului Examen scris

10.4 Curs In situatii de 75%
informaţional urgenta si de
necesitate
examinarea se
va face on-line
Cunoaşterea principiilor metodelor Examen scris

10.5 Laborator de izolare şi investigare a organitelor In situatii de 25%
şi celulelor urgenta si de
necesitate
examinarea se
va face on-line
 Cunoaşterea a 50% din informaţia conţinută în curs

 Cunoaşterea a 50% din informaţia de la laborator

FIŞA DISCIPLINEI


2.1 Denumirea disciplinei Genetică moleculară şi Inginerie genetică
disciplinei
3.1 Număr de ore pe săptămână 6 3.2 din care: curs 3 3.3 seminar/laborator 3
3.4 Total ore din planul de 3.5 din care: curs

învăţământ
Tutoriat 3
Examinări 6
Alte activităţi...................................

4.1 De curriculum Citologie, Biochimie, Genetică
4.2 De competenţe Cunoştinţe de organizarea celulelor pro- şi eucariote, de structură a

principalelor tipuri de molecule chimice din organismele vii;
Cunoştinţe privind procesele fundamentale ale materialului genetic la diverse
organisme
 Vassu T., Stoica I., Csutak O., 2010, Genetică şi Inginerie

genetică. Ed. Universităţii din Bucureşti, Bucureşti.
 Vassu T., Stoica I., Csutak O., Musat F., 2001, Genetica
microorganismelor şi Inginerie genetică. Note de curs şi
tehnici de laborator. Ed. Petrion, Bucureşti.
 Colecţie culturi de microorganisme; medii de cultură şi
incubatoare de 30oC şi 37oC, facilităţi de sterilizare sticlărie
5.2. De desfăşurare a laboratorului şi consumabile de laborator ; pipete automate, sistem de
electroforeză, transiluminator; spectrofotometru UV-VIS;
microscoape binoculare;
 Participarea la minim 80% din lucrăr
 Disciplina urmăreşte înţelegerea şi interpretarea aspectelor teoretice şi aplicative referitoare

profesionale
Competenţe
la problematicile fundamentale şi moderne ale geneticii moleculare şi ale ingineriei

genetice
 Stimularea formării de specialişti în domeniile aplicative ale geneticii şi ingineriei genetice
 Pregătirea studenţilor pentru studii de masterat şi doctorat
 Utilizarea noţiunilor teoretice în rezolvarea problemelor practice ce implică şi genetică
transversale
Competenţe
moleculară sau manipulări de inginerie genetică

 Dezvoltarea capacităţii de corelaţie în contextul disciplinelor de nivel molecular (Citologie,
Biochimie, Genetică moleculară şi Inginerie genetică)
 Utilizarea terminologiei de specialitate de genetică moleculară şi inginerie genetică;
7.1 Obiectivul general al disciplinei  Cunoaşterea şi înţelegerea proceselor fundamentale din

genetică moleculară şi inginerie genetică
 Înţelegerea proceselor genetice de nivel molecular
 Înţelegerea mecanismelor şi etapelor unor experimente de
inginerie genetică
 Formarea abilităţiilor de interpretare corectă a gradului de
puritate şi a integrităţii ADN
8. Conţinuturi
8.1 Curs Metode de predare Nr.ore/ Observaţii
1. Domeniile componente ale geneticii moleculare Prelegere frontală,

3
2. Analiza moleculară a genelor – tehnici şi tipuri de Prelegere frontală, 3

molecule utilizate în domeniu dialog, suport video
3. Tehnici de identificare şi analiză a secvenţelor ADN la Prelegere frontală,

eucariote: tehnica "nested", tehnica "linker-scanning", 3
tehnica "mobility-shift"
4. Enzime folosite în tehnologia ADN recombinant –
clase de enzime şi mecanisme de acţiune a Prelegere frontală,
3
principalelor enzime folosite; tehnici de analiză a dialog, suport video
profilurilor de restricţie
5. Gene marker pentru tehnologia ADN recombinant – Prelegere frontală,
3
clase de gene marker şi fenotipuri determinate dialog, suport video
6. Vectori utilizaţi în tehnologia ADN recombinant - Prelegere frontală,

structura şi funcţionarea principaleleor tipuri de vectori 3
plasmidiali şi virali
7. Obţinerea ADN heterolog Prelegere frontală,
3
8. Strategii de clonare în Escherichia coli –strategii de Prelegere frontală, 3

clonare şi selecţie a transformanţilor bacterieni dialog, suport video
9. Strategii de clonare în Saccharomyces cerevisiae - Prelegere frontală,

strategii de clonare şi selecţie a transformanţilor la 3
drojdii
10. Clonarea de gene în celula vegetală – structura şi
funcţionarea plasmidelor Ti de la Agrobacterium Prelegere frontală,
3
tumefaciens şi a sistemelor de clonare în celula dialog, suport video
vegetală
11. Clonarea de gene la mamifere - structura vectorilor Prelegere frontală,
virali mamalieni şi a markerilor de selecţie în celula 3
mamaliană
12. Mamifere transgenice – sisteme genetice de obţinere a Prelegere frontală, 3
mamiferelor transgenice şi aplicaţii ale transgenezei în
cercetare fundamentală, medicină, zootehnie, dialog, suport video

recuperarea speciilor ameninţate
13. Clonarea indivizilor la mamifere şi om – probleme Prelegere frontală, 3
teoretice şi bioetice în clonarea indivizilor umani dialog, suport video
14. Sisteme de vectori recombinanţi utilizaţi în terapie Prelegere frontală, 3

genică dialog, suport video
Bibliografie
1. Russel P.J., 2006, iGenetics. A molecular approach, Ed. Pearson Education Inc., Benjamin
Cummings, USA.
2. Watson J.D., Baker T.A, Bell S.P., Gann A., Levine M., Losick R., Harrison S.C., 2014,
Molecular Biology of the Gene. 7th Edition, CSHL Press, New York.
3. Sambrook J, Russell D.W, 2001, Molecular Cloning. A Laboratory Manual. 3rd Edition. Volume
1, 2, 3. CSHL Press, New York.
4. Snyder L., Champness W., 2007, Molecular Genetics of Bacteria. 3rd Edition, ASM Press,
Washington DC.
5. Vassu T., Stoica I., Csutak O., 2010, Genetică şi Inginerie genetică. Ed. Univ.din Bucureşti.
Metode de
8.2 Laborator Nr.ore/Observaţii
predare
1. Izolarea şi purificarea vectorilor plasmidiali şi hibrizi la Lucrări practice 6

bacterii individuale
2. Analiza electroforetică şi spectrofotometrică a purităţii şi Lucrări practice 3

integritatii ADN izolat individuale
3. Digestia vectorilor plasmidiali cu endonucleze de restricţie Lucrări practice 6

şi analiza electroforetică a pattern-urilor de restricţie. individuale
4. Obţinerea ADN heterolog prin reacţia PCR; variante Lucrări practice 3

tehnice de PCR individuale
5. Transformarea celulelor bacteriene competente cu vectori Lucrări practice

recombinanţi şi selecţia transformanţilor pe medii 3
individuale
specifice.
6. Verificarea transformanţilor bacterieni şi analiza 3
rezultatelor obţinute
7. Izolarea si purificarea de vectori de clonare şi expresie din Lucrări practice
3
Saccharomyces cerevisie. individuale
8. Electrotransformarea celulelor de S. cerevisiae cu vectori Lucrări practice

recombinanţi şi evaluarea ratei de transformare în urma 6
individuale
selecţiei transformanţilor pe medii specifice.
9. Conjugarea triparentală cu vectori de exprimare binari şi Lucrări practice 3
obţinerea de plante transgenice. individuale
10. Transformarea unor linii celulare mamaliene cu vectori Lucrări practice

shuttle cu promotori CMV (din genomul individuale 6
Cytomegalovirus); colocviu de lucrări practice
Bibliografie
1. Vassu T., Stoica I., Csutak O., Musat F., 2001, Genetica microorganismelor si Inginerie genetica.
Note de curs si tehnici de laborator. Ed. Petrion, Bucuresti.
2. Ausubel F., Brent R., Kingston R.E., Moore D.D., Seidman J.G., Smith J.A., Struhl K. , 2003,
Current Protocols in Molecular Biology. 4rd ed., John Wiley & Sons, New York,
3. Brown T.A., 2010, Gene Cloning & DNA Analysis. 6th Edition. Wiley-Blackwell. UK.
4. Snyder L., Champness W., 2007, Molecular Genetics of Bacteria. 3rd Edition, ASM Press,
Washington DC

programului
nivelul de pregătire a studenţilor;
 Cursul este fundamental pentru dezvoltarea competenţelor de lucru în diferite laboratoare de profil
bio-medical, institute de cercetare, dar urmăreşte şi pregătirea studenţiilor pentru studii de
masterat şi doctorat.
10. Evaluare
evaluare finală
Examen scris
informaţia într-un context nou examinarea se
va face on-line
10.5 Laborator Deprinderi de lucru cu microscopul Examen oral 30%
optic
In situatii de
urgenta si de
necesitate
examinarea se
va face on-line


........................... ...........................

…………………………
FIŞA DISCIPLINEI

1.3 Departamentul Departamentul de Anatomie, Fiziologie Animală și Biofizică
1.6 Programul de studii - Calificarea Biochimie– Licențiat în Biologie

2.1 Denumirea disciplinei Biofizică moleculară
disciplinei

curs
Tutoriat 0
Examinări 10
Alte activităţi................................... -

4.1 De curriculum Biochimie generală
4.2 De competenţe Cunoștiințe fundamentale de fizică

 Methods în Modern Biophysics, B Nolting, Springer-Verlag,
5.1. De desfăşurare a cursului 2006
 Molecular and Cellular Biophysics, M Jackson, Cambridge,
University Press, 2006
 Manual: Bogdan Amuzescu, Speranța Avram, Beatrice
Macri 2005. Lucrări practice de biofizică. Editura
Universitatii din Bucuresti.
 Microscop, polarimetru, osciloscoape, refractometre,
personal PC.
 Participarea la toate lucrările de laborator este condiție
pentru participarea la examen.
 Înțelegerea metodelor fizice utlilizate în studiul biochimiei, ca de exemplu macromolecule,

profesionale
Competenţe
membrane,reacții enzimatice, structura ADN etc.

 Cunoașterea și înțelegerea principiilor generale ale fizicii aplicate în biochimie.
 Abordarea proceselor biochimice pe baza princiipiilor fizicii și utilizarea matematicii
atunci când este necesar.
 Utilizarea principiilor fizicii în studiul proceselor biochimice.

transversale
Competenţe

(Enzimologie, Fiziologie animală, Genetică).
 Utilizarea terminologiei adecvate în contexte noi.
 Capacitatea de a participa în proiecte de cercetare utilizând informațiile și abilitățile
dobândite.

 Familiarizarea studenților cu abordările interdisciplinare ale
7.1 Obiectivul general al disciplinei biologiei celulare moderne, în care se integrează informații
din fizică, chimie, biologie celulară, genetică.
 Înțelegerea metodelor fizice utlilizate în studiul proceselor

biochimice.
 Înțelegerea proceselor biochimice celulare pe baza
princiipiilor fizicii.
7.2 Obiectivele specifice  Formarea abilitățiilor de colectare, interpretare și prezentare
a datelor științifice.
 Corelarea datelor obținute cu rezultatele publicate în
literatura de specialitate.
 Capacitatea de parcurgere si prezentare a datelor din
literatura de specialitate.
8. Conţinuturi
Nr.
Ore/Observaţii
1-2. Ecuația Schrodinger, energia, numere cuantice, orbital

atomic, orbital molecular, legaturi colvalente, noțiuni
introductive de chimie cuatică, baze de date cu rezultate ale Prelegere frontală,
4
calculelor de chimie cuantică (sarcini parțiale, vibrații, dialog, suport video
momente de dipol, etc. ). Principalele programe de calcul în
chimia cuantică
3. Legatura ionică; Sarcina electrică; sarcina electrică

parțială; Legea lui Coulomb, energia de legatură Prelegere frontală,
2
Câmpul electric, potențialul electric, liniile de camp; dialog, suport video
Constanta dielectrică
4. Energia Born, Ecuația Poisson-Boltzmann, rezolvări Prelegere frontală,

numerice; Programe și servere pentru calcul proprietăților 2
elecrostatice ale biomoleculelor
5. Interacțiunea sarcină-dipol, dipol-dipol. Dipolul Prelegere frontală,

indus;forțe de dispersie, forțe hidrofobe, efectul hidrofob, 2
forțe de hidratare; repulsia sterică
6. Dinamica biomoleculelor. Introducere în mecanica

moleculară; metode de simulare ale dinamicii Prelegere frontală,
2
biomoleculare; interpretarea rezultatelor obtinuțe prin dialog, suport video
metode de simulare
7. Ordine și dezordine în sisteme biologice; mișcarea Prelegere frontală, 2

termică, ordine, probabilitate dialog, suport video
8. Entropia și probabilitatea termodinamica; Entropia și

informația; conținutul informațional al biomoleculelor; Prelegere frontală,
aplicații în bioinformatică dialog, suport video
2
9. Distribuția energiilor și vitezelor moleculelor la echilibru;

Energia de activare; teoria ratei de activare Prelegere frontală,
2
10. Analiza structurală prin difractie de raze X;

Transformata Fourier si cristalografia de raze X; problema Prelegere frontală,
2
fazelor; Aspecte practice ale metodei de cristalografie de dialog, suport video
raze X
11. Rezonanța magnetică nucleară a biomoleculelor Prelegere frontală,

2
12. Analiza conformatională Prelegere frontală, 2

13. Metode Monte Carlo (MC) în biochimie; metoda

Metropolis; “simulated annealing”; Programe și servere Prelegere frontală,
2
pentru calcule MC a biomoleculelor; dockarea prin metode dialog, suport video
MC
14. Introducere în biofizica membranelor Prelegere frontală, 2

Bibliografie
 B Nolting, 2006. Methods în Modern Biophysics, Springer-Verlag.
 M Jackson, 2006. Molecular and Cellular Biophysics, Cambridge, University Press.
8.2 Laborator
Ore/Observaţii
1. Prezentarea lucrarilor și a principiilor de bază. Prelegere frontală,

Discutarea normelor de protecție în laborator prezentare 2
Powerpoint, exerciții
2. Statistica datelor, prezentarea grafică a rezultatelor Prelegere frontală,

prezentare 2
Powerpoint, exerciții
3. Studiul denaturării termice a proteinelor prin metode Lucrare practică 2

spectrofotometrice individuală
4. Evaluarea activitătii enzimatice a moleculelor chirale Lucrare practică 2

prin metode polarimetrice individuală
5. Procese celulare de osmoadaptare în drojdii Lucrare practică 2

individuală
6. Caracterizarea unui amestec de soluții prin metoda Lucrare practică 2

refractometrică individuală
7. Utilizarea microscopului optic pentru determinarea Lucrare practică

2
numarului de celule și a dimensiunilor celulelor individuală
8. Determinarea permeabilității relative a membranelor Lucrare practică 2

individuală
9. Înregistrarea și analiza oscilațiilor și undelor Lucrari practice 2

individuale
10. Studiul proprietăților RC ale membranei Lucrare practică 2

individuală
11. Potențial de repaus în celule epiteliale Lucrare practică 2

individuală
12. Studiul absorpției selective în drojdii Lucrare practică

individuală
13. Studiul radiațiilor gamma Lucrare practică 2

individuală
14. Compararea rezultatelor obținute cu cele ale colegilor, Lucrări practice în 2

realizarea statisticilor si completarea referatelor echipe
Bibliografie
 Manual: Bogdan Amuzescu, Speranța Avram, Beatrice Macri 2005. Lucrări practice de biofizică.
Editura Universitatii din Bucuresti.
 Igor N. Serdyuk. 2007.Methods în Molecular Biophysics: Structure, Dynamics, Function
Hardcover. Cambridge University Press, New York, USA.

programului
 Cursul este fundamental pentru dezvoltarea competenţelor de lucru ca cercetători, profesori, cadre
universitare în domeniul biologiei moleculare, biofizicii.
10. Evaluare
Tip activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de 10.3 Pondere din
evaluare nota finală
Calitatea cunoștiințelor teoretice

si practice, progresul inregistrat de a) Examen (evaluarea a x 0.6 + (b+c) x
10.4 Curs fiecare student finală) 0.4
In situatii de
necesitate
examinarea se va
face on-line
informația într-un context nou
Participarea la toate lucrările b) Testarea periodică

10.5 practice si testul final (colocviu) pe durata lucrărilor
Laborator practice;
Întocmirea la timp a referatelor de c) Răspunsurile finale
laborator la lucrările practice de
laborator (colocviu);
In situatii de urgenta si
de necesitate
on-line
d) Referate/comunicări
susținute
Facultativ oral/participări la
conferințe științifice
studențești/proiecte de
cercetare
In situatii de urgenta
si de necesitate
on-line
10.6 Standard minim de performanţă: nota finală 5
 Capacitatea de a colecta și interpreta date conform cu activitatea din timpul lucrărilor de

laborator.
........................... ...........................

FIŞA DISCIPLINEI

Biochimie–
Licențiat în Biochimie

2.1 Denumirea disciplinei Metabolismul proteinelor si acizilor
nucleici
2.2 Titularul activităţilor de curs Prof. dr. Anca Dinischiotu
2.3 Titularul activităţilor de laborator/seminar Asist.dr. Bianca Galateanu
2.4 Anul de studiu III 2.5 Semestrul VI 2.6 Tipul de E 2.36 Regimul Ob

curs

Tutoriat 2
Examinări 7
Alte activităţi................................... -

4.1 De curriculum Biochimie; Biochimia proteinelor; Biochimia acizilor nucleici; Enzimologie
4.2 De competenţe Cunoștiințe despre organizarea celulelor animale si vegetale, fiziologie

animala si vegetala
5.1. De desfăşurare a cursului  Amfiteatru sau sala de curs

 Aparatura specifica pentru laborator de biochimie
 Consumabile de laborator
 Cunoașterea și înțelegerea principiilor generale care stau la baza metabolismului

profesionale
Competenţe
proteinelor si acizilor nucleici

 Dezvoltarea abilităților de a stabili corelatii intre caile metabolice ale proteinelor, ale
acizilor nucleici si procesele fiziologice fundamentale

Competenţe
transversale

(Biochimie clínica, Biochimia nutritiei, Biochimie vegetala, Biochimie ecologica)
 Cunoasterea transformarilor proteinelor si acizilor

7.1 Obiectivul general al disciplinei nucleici care au loc in toate tipurile celulare (metabolismul
central) intr-o maniera interdependenta in spiritul maximei
economii de substante si energie
 Domenii fiziologice ale concentratiilor principalelor tipuri de

metaboliti, variatii in diferite stari fiziologice si semnificatia
abaterilor.
 Realizarea unor interrelatii intre metabolismul glucidelor,
lipidelor, proteinelor si acizilor nucleici.
 Integrarea transformarilor unor metaboliti cheie in conditii
normale si patologice.
8. Conţinuturi
8.1 Curs Metode de predare Nr. Ore/Observaţii
1. Biosinteza aminoacizilor ne-esentiali si esentiali Prelegere frontală, 2

2. Deaminarea aminoacizilor si ciclul ureogenetic Prelegere frontală, 2

3. Degradarea aminoacizilor Prelegere frontală, 2

4. Aminoacizii ca precursori biosintetici: biosinteza si Prelegere frontală,

degradarea hemului, biosinteza aminelor active din 2
punct de vedere fiziologic.
5. Biosinteza si modificarile post-translationale ale Prelegere frontală, 3
proteinelor dialog, suport video
6. Degradarea proteinelor. Digestia proteinelor si Prelegere frontală, 2

degradarea intracelulara/ dialog, suport video
7. Sinteza nucleotidelor purinice si pirimidinice; formarea Prelegere frontală, 2

deoxiribonucleotidelor dialog, suport video
8. Degradarea nucleotidelor purinice si pirimidinice Prelegere frontală, 2

9. Coagularea sangelui. Hemostaza si fibrinoliza. Prelegere frontală, 3

Bibliografie
 G.L. Zubay (1998), Biochemistry, Four Edition, WCB Publishers
 D. Voet, J.G. Voet, C.W. Pratt (2002) Fundamentals of Biochemistry, Upgrade Edition, John
Wiley&Sons
 J.M. Berg, J.L. Tymoczko, L. Stryer (2012), Biochemistry, Seventh Edition, W.H. Freeman&Company
8.2 Laborator Metode de predare Nr. Ore/Observaţii
1. Dozarea proteinelor prin metodele Lowry si Bradford: Activitate individuala 4

comparatie din punct de vedere al proteinelor etalon folosite independenta
si al limitei de detectie
2. Determinarea activitatilor enzimatice ale pepsinei si

tripsinei si evidentierea fragmentelor peptidice rezultate in Activitate individuala
8
urma proteolizei prin electroforeza in gel de poliacrilamida independenta
in conditii denaturante
Activitate individuala
3. Dozarea creatininei si ureei serice 2
independenta
4. Determinarea alantoinei in fluide biologice (plasma si Activitate individuala 4

urina umana) independenta
5. Colocviu de laborator Examen individual 2
Bibliografie

programului
 Cursul este fundamental pentru dezvoltarea competenţelor de lucru ca profesionisti în laboratoare
medicale umane si veterinare, in institute de cercetare cu profil biomedical si biotehnologic, dar si
ca profesori in invatamantul preuniversitar
10. Evaluare
evaluare finală
Examen scris
necesitate
Capacitatea de a utiliza examinarea se va
face on-line
Deprinderi de lucru cu aparatura de Examen oral

10.5 Laborator laborator de biochimie In situatii de 25%
urgenta si de
necesitate
Deprinderi de a prelucra si interpreta examinarea se va
face on-line
rezultatele experimentale
10.6 Evaluare Cunoasterea conținutului Examen scris 25%

informațional urgenta si de
necesitate
examinarea se va
face on-line

........................... ...........................
…………………………
FIŞA DISCIPLINEI


2.1 Denumirea disciplinei Biotehnologie moleculară
2.4 Anul de studiu III 2.5 Semestrul VI 2.6 Tipul de evaluare E 2.37 Regimul Ob
disciplinei

4 2 3.3 laborator 2
curs
Tutoriat 2
Examinări 4
Alte activităţi................................... -

4.1 De curriculum Enzimologie, Metabolism, Biologie moleculară, tehnici de biologie
moleculara, Culturi de celule microbiene
 Culturi de celule
 Determinări biochimice
4.2 De competenţe
 Căile metabolice și interrelații între ele
 Noțiuni teoretice privind enzimele
 Principlalele tehnici de biologie moleculară
5.1. De desfăşurare a cursului  bibliografie selectivă de specialitate

 Note de curs – Conf Dr Elena Ionică
 Noțiuni introductive privind transformările biochimice care stau la baza proceselor

profesionale
Competenţe
biotehnologice;
 Noțiuni introductive privind procesul biotehnologic și etapele acestuia;
 noțiuni introductive privind principalele surse uitlizate în procesele biotehnologice;
 noțiuni introductive privind caracteristicile unor proces biotehnologice.

transversale
Competenţe

 respectarea principiilor de etică profesională.
7.1 Obiectivul general al disciplinei  Cunoaşterea şi înţelegerea rolului biochimie în procesele

biotehnologice
7.2 Obiectivele specifice  aprofundarea cunoştinţelor privind tipurile de
microorganisme utilizate în procesele biotehnologice
 aprofundarea noțiunilor privind tipurile de bioreactoare

 aprofundarea noțiunilor privind etapele preliminare ale unui
proces biotehnologic
 aprofundarea noțiunilor privind tipurile de procese
biotehnologice
8. Conţinuturi
Nr.
Ore/Observaţii
1. Introducere în biotehnologie dialog, videoproiector
2. Caracteristicile microorganismelor de interes Prelegere frontală,

2
biotehnologic dialog, videoproiector
3. Bioreactoare 2
4. Etape preliminare intr-un proces biotehnolgic 2
5. Biomasa microbiană ca sursă de obținere a proteinelor 2
6. Digestia anaerobă 2
7. Enzimele și producerea la scară largă a acestora dialog, videoproiector
8. Producerea de antibiotice 2
9. Polizaharidele microbiene și biotransformarea dialog, videoproiector
10. Producerea vaccinurilor 2
Bibliografie
 Koen Peeters, Chris De Wilde, Geert De Jaeger, Geert Angenon and Ann Depicker, 2001,
Production of antibodies and antibody fragments in plants,
 Judith Becker, Christoph Wittmann, 2011, Systemic and synthetic metabolic engineering for
amino acid production – the heartbeat of industrial strain development, Cur Op Biotechnology, 23,
1-9
 Producerea și utilizarea biogazului pentru obținerea de energie, Suport de curs pentru ferimieri și
proprietary de păduri, Institulul de Cercetări Alimentare (ICA), 2006
 Dr ing. Alexandrina Toma, Ing. Drd. Daniela Smion, 2009, Manual de produse și tehnologii de
nișă, Institulul de Cercetări Alimentare (ICA)
 Sang Yup Lee, Hyun Uk Kim, Jin Hwan Park, Jong Myung Park, Tae Yong Kim, Metabolic
engineering of microorganisms: general strategies and drug production, 2009, Drug Discovy
Today, 14, 1/ 2, 78 – 88
 S. V. Ramakrishna and R. S. Prakasham, 1999, Microbial fermentation with immobillized cells,
Current science, 77, 1, 87-100
 Pär Tufvesson, Wenjing Fu, Jacob Skibsted Jensen, John M. Woodley, 2010, Process
considerations for the scale-up and implementation of biocatalysis, Food and Bioproducts
Processing, 88, 1, 3-11
 Adrie J.J Straathof, Sven Panke, Andreas Schmid, 2002, The production of fine chemicals by
biotransformations, Curr. Op.Biotechnology, 13, 6, 548 – 556
 Ruben de Regil, Georgiana Sandoval, 2013, Biocatalysis for biobased chemicals, Biomolecules, 3,
812 – 847
 F.R. Schmidt, 2005, Optimization and scale-up of industrial fermentation processes, Appl.
Microbiol. Biotechnol., 68, 425-435

8.2 Laborator
Ore/Observaţii
1. Determinarea producției de acid lactic dintr-o cultură Lucrare de laborator 4

microbiană; Norme de protecția muncii în laborator
2. Determinarea producției de enzime amilolitice Lucrare de laborator 4
3. Vizită în laboratoarele de biochimie de la fabrica de Lucrare de laborator 4

bere
4. Prezentarea referatelor Sesiune de referate 4
Bibliografie

programului
 Cursul este fundamental astfel încât să asigure studentului capacitatea de înțelegere a rolului
acestuia în anumite etape ale procesului biotehnologic și tehnicalitate de care are nevoie în
laboratoarele din industria alimentară, a medicamentelor, textilă, etc
 Asigurarea conditiilor de lucru individual sau in echipe mici in vederea dobandirii unei
îndemanâri adecvate, prelucrarea, prezentarea și interpretarea rezultatelor obținute
 Dezbateri, rezolvarea unor probleme de natura practică
10. Evaluare
evaluare finală
Evaluarea cunoștințelor teoretice

10.1 Evaluare Examen scris (tip
dobândite ca urmare a parcurcerii 75%
finală grilă)
cursului
In situatii de
urgenta si de
necesitate
examinarea se va
face on-line
Evaluarea capacității de înţelegere a
principiilor metodelor realizate în
Colocviu de
10.2 laborator şi a capacității de 10%
laborator
interpretare a rezultatelor
In situatii de
experimentale
urgenta si de
necesitate
examinarea se
va face on-line
Evaluarea competențelor de sinteza
și redactare a informațiilor de Referat
10.3 specialitate prin redactarea și In situatii de 15%
urgenta si de
prezentarea unui referat de necesitate
specialitate dintr-o bibliografie dată examinarea se va
face on-line

 Minim 5 la referat
........................... ...........................
…………………………
FIŞA DISCIPLINEI

1.6 Programul de studii - Calificarea Biochimie/Licenţiat în Biologie

2.1 Denumirea disciplinei Tehnici în biologia moleculară
2.4 Anul de studiu III 2.5 Semestrul II 2.6 Tipul de evaluare E 2.38 Regimul Ob
disciplinei

curs

Tutoriat 3
Examinări 6
Alte activităţi -


4.1 De curriculum Genetică; Genetică moleculară şi inginerie genetică; Biologie moleculară;
Biochimie structurală – acizi nucleici; Biologie celulară
4.2 De competenţe Cunoştiinţe despre organizarea celulei animale şi vegetale; cunoştinţe despre
organizarea şi structura acizilor nucleici; cunoştinţe despre replicarea şi
transcrierea ADN; cunoştinţe despre maturarea transcripţilor primari;
cunoştinţe despre organizarea şi structura genoamelor şi a genelor la eucariote
şi procariote.

 Manuale: Costache M., Dinischiotu A. (2004) Acizi nucleici
– Structură şi organizare (Vol. II), Editura Ars Docendi,
Bucureşti; Watson J.D., Baker T.A., Bell S.P., Gann A.,
5.1. De desfăşurare a cursului Levine M., Losick R., Molecular Biology of the Gene, 5th
Edition, Pearson Education, S.U.A., 2004.
 Suport logistic: proiector multimedia, suport video şi
prezentări PowerPoint interactive
 Manual: Georgescu S.E., Costache M. (2010) Lucrări
electroforeză, spectrofotometru UV-VIS, minicentrifugă,
5.2. De desfăşurare a laboratorului vortex, balanţă analitică, termobloc, plită cu agitare şi
încălzire, baie de apă, transiluminator, aparat PCR,
secvenţiator automat.
 Înţelegerea noţiunilor privitoare la etapele de bază care trebuie parcurse în vederea

realizării practice a tehnicilor de biologie moleculară.
 Însuşirea activă a aplicaţiilor concrete ale tehnicilor de biologie moleculară şi a
profesionale
Competenţe
potenţialului acestora în practică.

 Dezvoltarea unui cadru pentru înţelegerea logică a principiilor care stau la baza tehnicilor
de biologie moleculară utilizate în analiza materialului genetic şi a proteinelor.
 Formarea unor aptitudini teoretice şi practice prin intercorelarea informaţiilor primite cu
cele însuşite la disciplinele Biochimie structurală-acizi nucleici, Genetică, Biologie
moleculară, Biologie celulară şi Genetică moleculară şi inginerie genetică.

transversale
Competenţe
 Dezvoltarea capacităţilor de a utiliza informaţia primită în cadrul altor discipline (Biologie

moleculară, Genetică moleculară şi inginerie genetică, Genetică şi Biochimie structurală –
acizi nucleici)
7.1 Obiectivul general al disciplinei  Cunoaşterea şi înţelegerea principiilor şi etapelor de lucru

ale principalelor tehnici de biologie moleculară
 Asigură dezvoltarea noţiunilor privitoare la etapele de bază
care trebuie parcurse în vederea realizării practice a
tehnicilor de biologie moleculară.
 Permite împreună cu alte discipline însuşirea activă a
aplicaţiilor concrete ale tehnicilor de biologie moleculară şi
a potenţialului acestora în practică.
 Crează un cadru pentru înţelegerea logică a principiilor care
stau la baza tehnicilor de biologie moleculară.
 Conduce la formarea unor aptitudini teoretice şi practice
prin intercorelarea informaţiilor primite cu cele însuşite la
alte discipline precum Biochimie structurală-acizi nucleici,
Biologie moleculară şi Genetică moleculară şi inginerie
genetică.
8. Conţinuturi

8.1 Curs
Ore/Observaţii
1. Introducere în studiul tehnicilor de biologie

moleculară. Metode de izolare şi purificare a acizilor
nucleici - Identificarea surselor biologice pentru
realizarea extracţiei acizilor nucleici: alegerea surselor Prelegere frontală,
biologice, condiţii de prelevare şi transport, stocarea dialog, suport video 3
materialului biologic în funcţie de provenienţa sa.
Recomandări generale cu privire la alegerea şi realizarea
practică a protocoalelor de extracţie pentru acizii
nucleici în funcţie de sursa biologică utilizată.
2. Determinarea spectrofotometrică a purităţii şi
concentraţiei acizilor nucleici: spectrele de absorbţie ale
acizilor nucleici, semnificaţia rapoartelor A260/A280 şi
A260/A230, calcularea concentraţiei ADN şi ARN pe Prelegere frontală,
baza absorbanţei la 260nm. Ultracentrifugarea - dialog, suport video 3
Consideraţii generale şi principiul ultracentrifugării.
Formarea gradientelor de densitate în ultracentrifugare:
formarea gradientelor neionice, proprietăţile mediilor
generatoare de gradiente neionice, formarea gradientelor
ionice, proprietăţile mediilor generatoare de gradiente

ionice.
3. Variante de ultracentrifugare şi utilizarea acestora în
izolarea şi purificarea acizilor nucleici. Electroforeza
acizilor nucleici - Consideraţii generale şi principiul
electroforezei acizilor nucleici. Factori care influenţează Prelegere frontală,
electroforeza: mobilitatea electroforetică, temperatura, 3
electroosmoza, electroendoosmoza, valoarea de pH a
mediului, forţa ionică, efectul termic. Tipuri de
suporturi pentru realizarea electroforezei acizilor
nucleici.
4. Realizarea practică a electroforezei acizilor nucleici pe
gel de agaroză şi pe gel de poliacrilamidă. Tehnici
electroforetice: SSCP (Single Strand Conformation
Polymorphism), DGGE (Denaturating Gel Gradient Prelegere frontală,
Electrophoresis), electroforeza în câmp pulsatoriu: 3
principiu, realizarea practică şi aplicaţii. Clonarea
moleculară - Instrumente moleculare utilizate în
tehnicile de clonare. Vectori moleculari: criterii de
clasificare a vectorilor.
5. Vectori utilizaţi în cazul organismelor procariote:
vectori plasmidiali, vectori derivaţi din fagi filamentoşi,
fagimide, vectori derivaţi din genomul bacteriofagului λ,
cosmide, vectori BAC. Vectori de clonare utilizaţi în Prelegere frontală,
cazul organismelor eucariote: vectori YAC, vectori 3
navetă. Sisteme de restricţie-modificare: caracteristici
generale, clasificare, nomenclatură, tipuri, mecanisme
de acţiune, exemple, recomandări generale privind
realizarea reacţiilor de restricţie.
6. Tehnica RFLP (Restriction Fragment Lenght
Polymorphism). Obţinerea vectorilor recombinanţi.
Transformarea celulelor procariote: principiu, realizarea
practică, detecţia vectorilor în celule. Transfecţia Prelegere frontală,
celulelor eucariote: principiu, realizarea practică, 3
detecţia vectorilor în celule. Tehnici de hibridizare -
Consideraţii generale. Tehnici de analiză ale acizilor
nucleici: Southern Blotting - principii, realizare practică
şi aplicaţii.
7. Tehnici de analiză ale acizilor nucleici: Northern
Blotting, Dot şi Slot Blotting - principii, realizare
practică şi aplicaţii. Tehnica de analiză a proteinelor:
Western Blotting – principiu, realizare practică şi Prelegere frontală,
aplicaţii. Tehnicile FISH (Fluorescent in situ 3
Hibridization) şi ISH (In situ Hibridization): principii,
realizare practică şi aplicaţii. Tehnica PCR
(Polymerase Chain Reaction) - Istoric şi principiu,
Etapele de realizare şi dinamica în timp a reacţiei PCR.
8. Componentele de bază ale reacţiei PCR. Parametrii de Prelegere frontală,
timp şi temperatură ai unei reacţii PCR. Variantele 3
tehnicii PCR: “Hot-Start” PCR, “Nested” PCR, PCR
revers-transcris, PCR multiplex, PCR asimetric, PCR

invers, PCR in situ, “Touch-down” PCR, PCR pentru
detecţia metilărilor.
9. “Real-Time” PCR: principiu, realizare practică şi
aplicaţii, Tehnici derivate de la reacţia PCR: RAPD
(Random Amplified Polymorphism of DNA), AFLP Prelegere frontală,
(Amplified Fragment Lenght Polymorphism), PCR- dialog, suport video 3
RFLP (PCR-Restriction Fragment Lenght
Polymorphism), RACE (Rapid Amplification of cDNA
Ends): principiu, realizare practică şi aplicaţii.
10. Secvenţializarea ADN - Consideraţii generale, istoric,
principiu de realizare. Secvenţializarea prin metoda
Sanger: principiu, variantele „dye-primer” şi „dye-
terminator”, realizare practică, aplicaţii ale Prelegere frontală, 3
secvenţializării de novo şi ale resecvenţializării. Tehnici dialog, suport video
de secvenţializare de nouă generaţie:
Pirosecvenţializarea - principiu, realizare practică şi
aplicaţii.
Bibliografie
 Alberts B., Johnson A., Lewis J., Raff M., Roberts K., Walter P., Molecular Biology of the Cell,
5th Edition, Garland Science, 2008.
 Watson J.D., Baker T.A., Bell S.P., Gann A., Levine M., Losick R., Molecular Biology of the
Gene, 5th Edition, Pearson Education, S.U.A., 2004.
 Lewin B., Genes VIII, Pearson Prentice Hall International Edition, 2004.
 Lodish H.,P.Berk A., Kaiser M., Scott M., Bretscher A., Ploegh H., Matsudaira P., Molecular
Cell Biology, 6th Edition, W.H. Freeman and Company, 2008.
 Voet D., Voet J.G., Pratt C.W., Fundamentals of Biochemistry, Upgrade Edition, 2002.
 Weissensteiner T., Griffin H. G., Griffin A., editors, PCR Technology – Current Innovations,
Second Editions, Edited By, CRC Press, 2004.
 Clark D., Molecular Biology, Elsevier Academic Press, 2005.
 Costache M., Dinischiotu A., Acizi nucleici – Structură şi organizare (Vol. II), Editura Ars
Docendi, Bucureşti, 2004.
8.2 Laborator
Ore/Observaţii
6. Rapel la cunoştinţe anterioare privind structura acizilor

nucleici, organizarea genoamelor la eucariote şi
procariote, replicarea, transcripţia şi expresia genelor; Lucrări practice
6
noţiuni de protecţia muncii în laboratorul de tehnici în individuale
biologia moleculară. Familiarizarea cu tehnicile de
laborator specifice disciplinei.
7. Realizarea practică a tehnicii PCR-RFLP: extracţia
ADN din ţesut animal, determinarea concentraţiei şi Lucrări practice
purităţii prin metoda spectrofotometrică, amplificarea 6
individuale
prin tehnica PCR, verificarea amplificării prin
8. Realizarea practică a tehnicii PCR-RFLP: purificarea Lucrări practice

produşilor PCR, restricţia enzimatică şi analiza 6
individuale
rezultatelor prin electroforeză în gel de agaroză.
9. Realizarea pactică a tehnicii PCR multiplex pentru
amplificarea microsateliţilor: extracţia ADN, Lucrări practice
determinarea concentraţiei şi purităţii prin metoda 6
individuale
spectrofotometrică, amplificarea prin tehnica PCR,
electroforeza capilară şi interpretarea rezultatelor.
10. Seminar: analiza fragmentelor marcate fluorescent - Lucrări practice
analiza SNP, aplicaţiile analizei fragmentelor marcate individuale / Examen
fluorescent în criminalistică şi în testarea paterniţăţii. practic individual 6
Recapitularea noţiunilor practice şi colocviu de
laborator.
Bibliografie

programului
pregătire al studenţilor
institute ori staţiuni de cercetare.
10. Evaluare
evaluare finală
Examen scris
necesitate
face on-line
Cunoasterea conţinutului Examen scris

informaţional cu privire la principiile In situatii de
tehnicilor de analiză ale acizilor necesitate
nucleici examinarea se va
face on-line
Deprinderi practice referitoare la

tehnicile de analiză ale acizilor
nucleici

........................... ...........................
…………………………
FIŞA DISCIPLINEI


2.1 Denumirea disciplinei Biochimia nutriției
2.4 Anul de studiu III 2.5 Semestrul V 2.6 Tipul de evaluare C 2.39 Regimul Op
disciplinei

4 2 3.3 laborator 2
curs
Tutoriat 2
Examinări 4
Alte activităţi................................... -

4.1 De curriculum Vitamine și hormoni, Enzimologie, Metabolism
 cunoştinţe privind structura si functiile vitaminelor, hormonilor și

4.2 De competenţe elementelor minerale
 cunoștințe privind enzimele și rolul acestora
 cunoștințe privind metabolismul și căile metabolice din organism

 Elena Ionică, Marieta Costache, 2004. Biochimie generală,
vol. III, Vitamine și elemente minerale, Ed.Ars Docendi.
5.1. De desfăşurare a cursului  Suport logistic: videoproiector
 Natalia Roșianu, 2011, Metode și tehnici de laborator în
biochimie, vol. III – Biochimie clinică: valoare diagnosticată
 Cojocaru – Vitamine și Hormoni, 2009
 Natalia Roșianu, 2011, Metode și tehnici de laborator în
biochimie, vol. III – Biochimie clinică: valoare diagnosticată
 Reactivi, kituri de determinare a indicatorilor biochimici în
diferite stări patologice, sticlarie, echipamente de laborator
de biochimie
 Prezentarea referatului de specialitate - obligatoriu

 introducerea de noţiuni fundamentale privind metabolismul vitaminelor, hormonilor și
elementelor minerale;
profesionale
Competenţe
 stabilirea de corelaţiilor dintre structură și funcție și intelegerea relațiiilor dintre acestea și

stările de hipo şi avitaminoză, tulburări de aport vitaminic, deficitul de elemente minerale,
deficit sau exces hormonal;
 noțiuni introductive privind nutriția fătulu;
 Stabilirea interelațiilor metabolice în diferite stări de nutriție.

transversale
Competenţe

7.1 Obiectivul general al disciplinei  Cunoaşterea şi înţelegerea rolului nutriției în creșterea

nivelului de viață și în diferite stări patologice
 aprofundarea cunoştinţelor privind metabolismul,
tulburările de aport și necesitățile nutriționale ale
7.2 Obiectivele specifice viaminelor, elementelor minerale și hormonilor
 aprofundarea noțiunilor privind nutriția fătului
 aprofundarea noțiunilor privind interrelatiile metabolice și
diferitele stări de nutriție
8. Conţinuturi
Nr.
Ore/Observaţii
1. Noținui generale privind rolul vitaminele și hormonii în Prelegere frontală, 2

organism dialog, videoproiector
2. Vitaminele liposolubile – necesități nutriționale, Prelegere frontală, 2

deficiență și exces dialog, videoproiector
3. Vitaminele hidrosolubile – necesități nutriționale, Prelegere frontală, 2

deficiență și exces dialog, videoproiector
4. Hormonii – controlul hormonal și necesitățile Prelegere frontală,

2
nutriționale dialog, videoproiector
5. Nutirția fătului – stadiile dezvoltării embrionare, Prelegere frontală,

placenta, circulația fetală, cordonul ombilical, lichidul 2
amniotic, funcțiile placentei
6. Nutriția fătului – efectul alcoolului, fumatului, Prelegere frontală,
almedicamentelor și drogurilor asupra dezvoltării 2
intrauterine
7. Ciclul metabolic în stare de înfometare 4
8. Mecanisme de adaptare ale metabolismului hepatic în Prelegere frontală, 6

cazul organismului bine hrănit și înfometat dialog, videoproiector
9. Interrelații metabolice între țesuturi în diferite stări Prelegere frontală, 6

nutriționale și hormonale dialog, videoproiector
Bibliografie
 Elena Ionică, Marieta Costache, 2004. Biochimie generală, vol. III, Vitamine și elemente
minerale, Ed.Ars Docendi.
 . Principles of Biochemistry, D.L. Nelson, M.M. Cox, 5th Edition, W.H. Freeman and Company,
2008.
 2. Medical Biochemistry, J.W. Baynes, M.H. Dominiczak, 2nd Edition, Elsevier, 2005.
 3. Biology of Disease, N. Ahmed, M. Dawson, C. Smith, E. Wood, Taylor & Francis Group,
2007.
 4. Principles of Medical Biochemistry, G. Meisenberg, W.H. Simmons, 2nd Edition, MOSBY
Elsevier, 2006.
Nr.
Ore/Observaţii
1. Dozarea fosfatazei alcaline; Norme de protecția muncii Lucrare de laborator 2

în laborator
2. Dozarea α-amilazei Lucrare de laborator 2
3. Dozarea creatin kinazei Lucrare de laborator 2
4. Dozarea γ-glutamil transpeptidazei Lucrare de laborator 2
5. Dozarea trigliceridelor; Lucrare de laborator 2
6. Seminar 2
7. Dozarea colesterolului Lucrare de laborator 2
8. Dozarea bilirubinei totale si directe Lucrare de laborator 2
9. Dozarea capacitatii de legare a fierului total Lucrare de laborator 2
10. Seminar 2
11. Prezentarea referatelor Sesiune de referate 6
Bibliografie
 Natalia Roșianu, 2011, Metode și tehnici de laborator în biochimie, vol. III – Biochimie clinică:
valoare diagnosticată

programului
 Cursul este fundamental pentru dezvoltarea competenţelor de lucru în diferite laboratoare de
biochimie din clinici medicale, institute de cercetare
 Asigurarea conditiilor de lucru individual sau in echipe mici in vederea dobandirii unei
îndemanâri adecvate, prelucrarea, prezentarea și interpretarea rezultatelor obținute
 Dezbateri, rezolvarea unor probleme de natura practică
10. Evaluare
evaluare finală
Capacitatea de a sintetiza informaţia

prezentată la curs şi a da răspunsuri Examen scris tip
concise privind necesitățile grilă 25%
In situatii de
nutriționale, deficiența și excesul de urgenta si de
vitamine, controlul hormonal necesitate
examinarea se va
10.1 Evaluare face on-line
pe parcurs (Ep) Capacitatea de a sintetiza informaţia Examen scris tip
prezentată la curs şi a da răspunsuri 25%
grilă
concise privind nutriția intruterină In situatii de
urgenta si de
necesitate
examinarea se va
face on-line
Capacitatea de a sintetiza informaţia Examen scris tip
prezentată la curs şi a da răspunsuri grilă
In situatii de 25%
concise privind interrelațiile
metabolice în diferite stări de nutriție urgenta si de
necesitate
examinarea se va
face on-line
Media aritmetică a evaluarilor pe
10.2 Evaluare
parcurs, cu condiția îndeplinirii Ef = (Ep1 + Ep2 + Ep3)/3
finală (Ef)
standardului minim de performanță
Evaluarea capacității de înţelegere a Colocviu de
principiilor metodelor realizate în laborator
10.3 laborator şi a capacității de In situatii de 10%
interpretare a rezultatelor urgenta si de
necesitate
experimentale examinarea se va
face on-line
Evaluarea competențelor de sinteza
Referat
și redactare a informațiilor de In situatii de
10.4 specialitate prin redactarea și urgenta si de 15%
prezentarea unui referat de necesitate
examinarea se va
specialitate dintr-o bibliografie dată face on-line
 Minim nota 5 la evaluările pe parcurs

 Minim 5 la referat
........................... ...........................
…………………………
FIŞA DISCIPLINEI
Date despre program

1.3 Departamentul Ecologie Sistemică și Sustenabilitate
1.4 Domeniul de studii Știința mediului
1.6 Programul de studii - Calificarea Ecologie și protecția mediului –Licențiat în Știința mediului

2.1 Denumirea disciplinei Ecotoxicologie
2.4 Anul de studiu III 2.5 Semestrul 5 2.6 Tipul de evaluare E 2.40 Regimul Op
disciplinei

curs

Tutoriat 3
Examinări 3
Alte activităţi -


4.1 De curriculum Chimie generală/ Chimie fizică/ Ecologie generală
4.2 De competenţe Cunoașterea structurii și funcțiilor sistemelor ecologice, a relațiilor structură -

proprietăți pentru compușii chimici

 Participarea la curs în proporție de minim 50% este condiție
pentru participarea la examen
 Suport logistic: sticlărie laborator, reactivi specifici,
spectofotometru UV-VIS, etuvă, multiagitator, pompă
vidare;
 Studenții vor lucra în grupe de lucru (câte 3 studenţi);
 Sunt obligatorii: existența unui caiet de laborator și
întocmirea la sfârșitul experimentelor a referatelor
cuprinzând rezultatele obținute;
 Participarea la lucrările practice de laborator în proporție de
100% este condiție pentru participarea la examen
 Cunoașterea și înțelegerea principiilor generale care stau la baza abordării integrate și

evaluării căilor de transfer, a trasformărilor și efectelor toxice potențiale ale diferitelor
profesionale
Competenţe
clase de substanțe chimice;

 Utilizarea terminologiei specifice ecotoxicologiei;
 Utilizarea unor metode, tehnici şi instrumente de investigare a efectelor ecotoxicologice
ale poluanților;
 Cunoașterea, înțelegerea și însușirea metodelor și instrumentelor de evaluare a efectelor
substanțelor chimice toxice și de elaborare a soluțiilor cu risc minim.
 Utilizarea noțiunilor teoretice în rezolvarea problemelor practice;
 Capacitatea de analiză şi sinteză, capacitatea de a selecta şi aplica metode de laborator
transversale
Competenţe
capacitatea de a soluţiona probleme;

 Dezvoltarea de abilități practice care să fie utile în activitatea de cercetare;
 Capacitatea de lucru în echipă;
 Dezvoltarea capacităților de a utiliza informația primită în cadrul altor discipline;
 Dobândirea cunoştinţelor necesare abordării integrate şi

evaluării căilor de transfer, a transformărilor şi efectelor
toxice potenţiale ale diferitelor clase de substanţe chimice
 Formarea abilitățiilor de utilizare a metodelor și
instrumentelor de evaluare a efectelor substanțelor chimice
toxice;
7.2 Obiectivele specifice  Înțelegerea proceselor de bioacumulare, bioconcentrare,
bioamplificare, transformare abiotică, biodegradare şi
biotransformare ale contaminanţilor;
 Formarea abilităților de intrepretare a rezultatelor
evaluărilor și de elaborare a soluțiilor cu risc minim.
8. Conţinuturi

8.1 Curs
Ore/Observaţii
1. Principalele clase de poluanţi- Clarificarea termenilor Prelegere frontală, 2

specifici ecotoxicologiei. dialog, suport video
2. Criterii de clasificare a poluanţilor. Caracteristici Prelegere frontală, 2

generale ale fiecărei clase de compuşi chimici dialog, suport video
3. Procesele de transport al poluanţilor în cadrul aceluiaşi Prelegere frontală, 2

compartiment al unităţilor hidrogeomorfologice dialog, suport video
4. Procesele de transport al poluanţilor: între

compartimente diferite ale unităţilor Prelegere frontală,
2
hidrogeomorfologice şi troposferei: echilibre dialog, suport video
sediment/sol-apă, aer-apă, aer-sol.
5. Procesul de bioconcentrare în ecosistemele acvatice. Prelegere frontală, 2
6. Modele toxicocinetice şi de bioconcentrare Factorii ce Prelegere frontală, 2

influenţează procesul de bioconcentrare. dialog, suport video
7. Bioamplificarea în ecosistemele acvatice. Metode de Prelegere frontală,

determinare ale factorilor de bioamplificare şi 2
bioconcentrare
8. Bioacumularea în ecosistemele terestre. Prelegere frontală, 2
9. Procesele de transformare/ degradare abiotică - tipuri de Prelegere frontală,

2
reacţii; metode de măsurare a degradării abiotice. dialog, suport video
10. Procesele de biodegradare a compuşilor chimici - Prelegere frontală, 2

biodegradarea aerobă şi anaerobă; dialog, suport video
11. Factorii ce influenţează procesele de biodegradare; Prelegere frontală,

modele cinetice; evaluarea biodegradabilităţii şi 2
vitezelor de biodegradare.
12. Biotransformarrea compuşilor chimici - mecanisme, Prelegere frontală,
metode de măsurare, biotransformarea unor grupe 2
specifice de compuşi.
13. Efectele poluanţilor asupra populaţiilor. Prelegere frontală, 2
14. Efectele poluanților asupra structurii ecosistemelor şi Prelegere frontală,

funcţiilor lor. Efecte la nivel global - perturbarea 2
ciclurilor biogeochimice în urma activităţilor antropice.
Bibliografie
1. Vădineanu A., 1998, Dezvoltarea durabilă -Teorie şi practică, Vol. I, Ed Universităţii din
Bucureşti.
2. Carmen Postolache, C. Postolache, 2000, Introducere în ecotoxicologie, Editura Ars Docendi.
3. Botnariuc, N., Vadineanu A., 1982, Ecologie, Editura didactică şi pedagogică, Bucureşti.
4. Ramade, F., 1992, Précis d'écotoxicologie, Collection d'écologie 22, Masson, Paris.
5. Novotny, V. and Somlyody, L., eds., 1995, NATO ASI Series, Partnership Sub-Series, 2.
Environment - Vol.3, Spring - Verlag Berlin Heidellberg.
6. Walker, C. H., Hopkin, S. P., Silby, R. M., and Peakall, D. B., 1996, Principles of Ecotoxicology,
Taylon & Francis Ltd., London.
7. Schlesinger, W.H., 1991, Biogeochemistry - an Analysis of Global Change, Academic Press, New
York.
Nr.
Ore/Observaţii
1. Modele de distribuţie a compuşilor chimici în Experimentul,

compartimentele abiotice ale UHGM: modele pentru descrierea,explicaţia,
mediul acvatic, pentru sol şi atmosferă; utilitatea 2
acestora în evaluarea riscului; date necesare, aplicaţii şi dialogul,
limite. problematizarea
2. Determinarea constantei de echilibru a distribuției unui Experimentul,

compus toxic între două faze nemiscibile (1) – Efectuare descrierea,explicaţia,
experiment, separare faze, dozare titrimetrică 2
dialogul,
problematizarea
3. Determinarea constantei de echilibru a distribuției unui Experimentul,

compus toxic între două faze nemiscibile (2) – descrierea,explicaţia,
Prezentare mod de calcul și interpretarea rezultatelor 2
dialogul,
problematizarea
4. Determinarea distribuţiei speciilor chimice responsabile Experimentul,

de apariţia eutrofizării în diferitele compartimente ale 2
ecosistemelor acvatice (1) – Analiza unei probe de apă
în vederea dozării unei specii chimice a azotului dialogul,

anorganic dizolvat și a ionului fosfat problematizarea
5. Determinarea distribuţiei speciilor chimice responsabile Experimentul,

de apariţia eutrofizării în diferitele compartimente ale descrierea,explicaţia,
ecosistemelor acvatice (2) – Prelucrarea (extracția și 2
filtrarea) și dozarea unei specii chimice a azotului dialogul,
anorganic și a ionului fosfat din sediment problematizarea
6. Determinarea distribuţiei speciilor chimice Experimentul,

responsabile de apariţia eutrofizării în diferitele descrierea,explicaţia,
compartimente ale ecosistemelor acvatice (3) - 2
Prezentarea modului de calcul și interpretarea dialogul,
rezultatelor analizelor chimice problematizarea
7. Determinarea concentratiei de metale grele în țesuturi Experimentul,

vegetale descrierea,explicaţia,
2
dialogul,
problematizarea
8. Efectul unui compus toxic asupra procesului de Experimentul,

mineralizare a materiei organice din sol (1) – descrierea,explicaţia,
montarea experimentului 2
dialogul,
problematizarea

Prelucrarea preliminară a probelor (extracții și filtrare) 2
dialogul,
problematizarea

mineralizare a materiei organice din sol (3) – Analiza descrierea,explicaţia,
extractelor de sol pentru dozarea ionului amoniu 2
dialogul,
problematizarea

Prezentarea modului de calcul al ratei de mineralizare și 2
interpretarea rezultatelor dialogul,
problematizarea
12. Dezbateri pe marginea unor studii de caz; Rezolvare Experimentul,

probleme de ecotoxicologie descrierea,explicaţia,
4
dialogul,
problematizarea
13. Colocviu de lucrări practice Examen practic 2

individual
Bibliografie
 Fișe pentru lucrări practice de laborator

programului
învățământul preuniversitar, în diferite laboratoare de analize chimice, institute de cercetare,
10. Evaluare
evaluare finală
Examen scris
necesitate
face on-line
Deprinderi de lucru cu aparatura

specifică și dotarile din laborator Examen oral
In situatii de
Deprinderi de calcul și interpretare a necesitate
rezultatelor analizelor chimice și de examinarea se va
rezolvare a problemelor specifice face on-line
 Cunoștințe minime referitoare la căile de transfer, transformările şi efectele toxice potenţiale ale
diferitelor clase de substanţe chimice
 Cunoașterea a 50% din informația conținută în curs
 Cunoașterea a 50% din informația de la laborator

........................... ...........................

FIŞA DISCIPLINEI


2.1 Denumirea disciplinei Evoluţionism
2.4 Anul de studiu III 2.5 Semestrul V 2.6 Tipul de evaluare E 2.41 Regimul Op
disciplinei

curs
Tutoriat 5
Examinări 6
Alte activităţi................................... -

4.1 De curriculum Biochimie, Citologie animală/vegetală, Sistematica nevertebratelor/
vertebratelor, Histologie animală şi embriologie, Morfologie şi anatomie
vegetală, Botanică sistematică, Fiziologie vegetală/animală, Genetică,
Microbiologie.
4.2 De competenţe Cunoştinţe despre organizarea şi funcţionarea celulei, noţiuni de taxonomie,

de histologie vegetală/animală, de genetică generală.

 Manual: Gheţea G.L. 2008. Evoluţionism. Ed. Ars Docendi,
Bucureşti.
5.1. De desfăşurare a cursului  Manual: Toma N., Gavrilă G. (editori) 2000. Ereditatea
extranucleară. Ed. Universităţii din Bucureşti.
 Suport logistic: videoproiector şi accesorii
 Suport logistic: televizor, videoproiector şi accesorii

5.2. De desfăşurare a seminarului  Pregătirea şi prezentarea unui referat de către fiecare student
 Participarea la minimum 50% dintre şedinţele de seminar
este condiţie pentru participarea la examen.
 Însuşirea şi utilizarea adecvată a limbajului specific domeniului evoluţiei biologice;
 Înţelegerea fenomenului de evoluţie a vieţii pe Pământ, ca o consecinţă a procesului
continuu de adaptare a sistemelor biologice la condiţiile variabile ale mediului lor de viaţă;
 Cunoaşterea sistemului actual de clasificare a lumii vii, precum şi a criteriilor utilizate în
construirea acestui sistem;
 Cunoaşterea şi argumentarea cu date ştiinţifice, a principalelor teorii în vigoare, cu privire
la apariţia şi evoluţia vieţii pe Pământ;
 Cunoaşterea originii omului - ca specie biologică;
 Înţelegerea mecanismelor de nivel molecular, individual şi populaţional, care stau la baza
generării şi menţinerii diversităţii lumii vii, precum şi a importanţei conservării acestei
biodiversităţi, pentru menţinerea capacităţii de adaptare şi perpetuare a speciilor.
 Capacitatea de a utiliza noţiunile dobândite în cadrul altor discipline biologice (menţionate

la capitolul 4.Precondiţii) pentru explicarea mecanismelor implicate în geneza şi evoluţia
transversale
Competenţe
lumii vii;
 Atitudine militantă activă pentru conservarea biodiversităţii, prin protejarea habitatelor
naturale şi a speciilor pe cale de dispariţie;
 Înţelegerea dependenţei calităţii vieţii omului, de calitatea mediului natural, protejarea şi
exploatarea judicioasă a acestuia fiind o condiţie sine-qua-non a continuării existenţei
speciei umane, ca şi a tuturor celorlalte forme de viaţă, pe Pământ.

Cunoaşterea teoriilor ştiinţifice actuale cu privire la originea şi
7.1 Obiectivul general al disciplinei evoluţia vieţii pe Pământ, înţelegerea mecanismelor de generare
a biodiversităţii şi a importanţei conservării ei.
 Cunoaşterea caracteristicilor fundamentale ale sistemelor

biologice şi a principiilor de organizare şi funcţionare a
lumii vii;
 Cunoaşterea sistemului actual de clasificare a lumii vii,
precum şi a criteriilor de construire a acestui sistem;
7.2 Obiectivele specifice  Cunoaşterea principalelor teorii în vigoare, cu privire la
apariţia şi etapele evoluţiei vieţii pe Pământ;
 Înţelegerea mecanismelor de nivel molecular, individual şi
populaţional, care stau la baza generării şi menţinerii
diversităţii biologice, precum şi a importanţei conservării
acestei biodiversităţi;
 Cunoaşterea originii omului - ca specie biologică.
8. Conţinuturi

8.1 Curs
Ore/Observaţii
1. Evoluţia – caracteristică fundamentală a vieţii (I) Prelegere frontală,

Definirea procesului de evoluţie biologică. Evoluţia 2
dialog
adaptativă / Capacitatea de adaptare a organismelor.
2. Evoluţia – caracteristică fundamentală a vieţii (II) Prelegere frontală,
Principiile de organizare şi funcţionare a lumii vii. 2
dialog
Trăsăturile specifice sistemelor biologice.
3. Biogeneza (I) Condiţiile oferite de Pământul primitiv,
pentru geneza vieţii. Teorii privind geneza vieţii pe Prelegere frontală,
2
Pământ. Modele de sinteză prebiotică a polimerilor dialog, suport video
organici. Coacervatele – semnificaţie funcţională şi
evolutivă.
4. Biogeneza (II) “Lumea ARN” - Argumente care susţin
primordialitatea ARN ca moleculă informaţională.
Trecerea de la ARN la ADN - elemente de superioritate Prelegere frontală,
2
a moleculei de ADN, în comparaţie cu cea de ARN, dialog, suport video
pentru îndeplinirea rolului de suport al informaţiei
genetice.
5. Biogeneza (III) Heterotrofie / autotrofie - diversificarea Prelegere frontală,
modalităţilor de hrănire a organismelor. Stromatolitele – 2
semnificaţie funcţională şi evolutivă.
6. Originea şi evoluţia celulei eucariote: Elemente de
organizare caracteristice celulelor eucariote. Stadiile de Prelegere frontală,
evoluţie a celulei de tip eucariot. Geneza nucleului, 2
aparitia mitozei şi a meiozei. Originea mitocondriilor şi
a cloroplastelor. Fenomenul de transfer lateral de gene.
7. Sistemul actual de clasificare a lumii vii: Utilizarea
metodelor de taxonomie moleculară în construirea Prelegere frontală,
arborelui universal al vieţii. Descrierea caracteristicilor 2
generale ale celor 3 domenii: Bacteria, Archaea şi
Eucarya. Sistemul de clasificare a lumii vii pe 5 regnuri.
8. Teorii referitoare la evoluţia vieţii pe Pământ (I):
Istoricul concepţiilor predarwiniste asupra lumii vii:
filozofii antici (Anaximandru, Anaxagora, Democrit, Prelegere frontală,
Leucip, Hipocrat, Aristotel, Plinius cel Bătrân, Lucretius 2
dialog
Caro), Leonardo de Vinci, Carl Linné, Johann Wolfgang
von Goethe, Georges-Louis Leclerc de Buffon, Jean
Baptiste Lamarck, Georges Cuvier.
9. Teorii referitoare la evoluţia vieţii pe Pământ (II):
Teoria lui Charles Darwin. Selecţia naturală ca Prelegere frontală,
2
mecanism central al evoluţiei biologice. dialog, suport video
Neodarwinismul.
10. Teorii referitoare la evoluţia vieţii pe Pământ (III):
Teoria sintetică a evoluţiei (TSE): istoric, principiile Prelegere frontală,
2
evoluţiei biologice, factorii evoluţiei biologice (factorii dialog, suport video
genetici, factorii ecologici).
11. Teorii referitoare la evoluţia vieţii pe Pământ (IV):
Teoria neutrală (Neutralismul); noţiunea de cronometru Prelegere frontală,
molecular al evoluţiei. Teoria echilibrului punctat 2
(Saltaţionismul, Punctualismul). Teoria evoluţiei prin
duplicaţie genică. Teoria evoluţiei moleculare.
12. Tipuri şi mecanisme de speciaţie: Speciaţia alopatrică.
Speciaţia simpatrică. Variaţia ratei de speciaţie la Prelegere frontală,
2
diverse grupuri taxonomice. Radiaţia adaptativă. Căi şi dialog, suport video
etape de realizare a speciaţiei.
13. Originea şi evoluţia speciei umane (I): Încadrarea
sistematică a speciei umane. Etape pe calea umanizării: Prelegere frontală,
2
primele hominide; australopitecii; formele timpurii ale dialog, suport video
genului Homo; omul de Neandertal; Homo sapiens.
14. Originea şi evoluţia speciei umane (II): Evoluţia Prelegere frontală, 2
trăsăturilor umane: mersul biped; utilizarea şi dialog, suport video

confecţionarea uneltelor; creşterea volumului cerebral şi
folosirea limbajului articulat. Divergenţe genetice între
om şi cimpanzeu. Modele ale migraţiilor realizate de
populaţiile umane.
Bibliografie:
 Botnariuc N., 1992, Evoluţionismul în impas ? Editura Academiei Române.
 Buican D., 1999, Darwin, Părintele evoluţionismului. Editura ALL, Bucureşti.
 Campbell N.A., Reece J.B. - Biology. Editia 7, 8 sau 9. Pearson Educational Inc., Addison
Wesley, San Francisco, USA.
 Freeman S., Herron J.C., 2007, Evolutionary analysis. Fourth Edition, Pearson Educational Inc.,
Upper Sadle River NJ, USA
 Gavrilă L., Lungeanu A., Rogoz I., 1989, Citogenetică moleculară şi evoluţionistă. Ed. Ştiinţifică
şi Enciclopedică, Bucureşti, ISBN 973-29-0012-1
 Gheţea G.L., 2008, Evoluţionism. Editura Ars Docendi, Bucureşti.
 Jacob Fr., 1972, Logica viului. Editura Enciclopedică Română.
 Mayr E., 2004, De la bacterii la om. Evoluţia lumii vii. Editura Humanitas, Bucureşti.
 Monod J., 1991, Hazard şi necesitate. Editura Humanitas – Ştiinţă şi Filozofie, Bucureşti.
 Flonta M., 2010, Darwin şi după Darwin - Studii de filozofie a biologiei. Editura Humanitas.
 Stringer C., Andrews P., 2006, Istoria completă a evoluţiei umane (titlul original: The complete
World of Human Evolution Thames & Hudson Ltd, London, 2005) Ediţia în limba română:
Editura Aquila ‟93, 2006 ISBN 973-714-094-X
 Toma N., Gavrilă L. (coord.), 2000, - Ereditatea extranucleară. Ed. Universităţii din Bucureşti
 Zarnea G., Popescu O.V., 2012, Dicţionar de Microbiologie Generală şi Biologie Moleculară.
Editura Academiei Române.
8.2 Seminar
Ore/Observaţii
1. Diviziunea celulară - mecanism fundamental pentru Dialog, suport video 2

perpetuarea sistemelor biologice.
2. Importanţa reproducerii pe cale sexuală pentru Dialog, suport video
diversificarea informaţiei genetice în fiecare nouă
generaţie. 2
3. Film: Alternanţa meioză/fecundare.
Vizionare film,
discuţii
4. Testarea cunoştinţelor din primele două şedinţe de Test scris

seminar.
Film: Biogeneza (producţie BBC, prezentator 2
David Attenborough). Vizionare film,
discuţii
5. Ere şi perioade geologice: succesiunea lor; evenimente Prezentare ppt.,

geologice, climaterice şi biologice majore care au 2
marcat fiecare dintre aceste intervale de timp.
6. Noţiuni de genetica populaţiilor (I): Echilibrul Hardy- Expunerere, activitate
2
Weinberg (H-W): formularea principiului H-W, individuală, dialog
demonstrarea modului de aplicare a modelului H-W.
7. Noţiuni de genetica populaţiilor (II): Echilibrul

Hardy-Weinberg: aplicaţii (rezolvarea unor probleme Activitate individuală,
2
privind determinarea frecvenţelor alelice şi genotipice dialog
în populaţii biologice).
8. Noţiuni de genetica populaţiilor (III): Factori
modificatori ai echilibrului H-W: mutaţiile - generatoare Expunere, dialog,
de variabilitate genetică, cu efect asupra capacităţii de 2
suport video
adaptare a speciilor; polimorfismul balansat (avantajul
heterozigotului); rolul mutaţiilor în evoluţie.
9. Noţiuni de genetica populaţiilor (IV): Factori
modificatori ai echilibrului H-W: rolul selecţiei Prezentare ppt.,
naturale în menţinerea diversităţii biologice şi 2
evoluţie; dovezi ale acţiunii selecţiei naturale în
populaţii; selecţia sexuală.
10. Noţiuni de genetica populaţiilor (V): Factori
modificatori ai echilibrului H-W: rolul migraţiei şi al Expunere, dialog,
2
driftului genetic în modularea frecvenţelor alelice şi, suport video
implicit, a diversităţii genetice intrapopulaţionale.
11. Testarea cunostintelor de genetica populaţiilor
Test scris
(seminariile 5-9).
Film: Teoria Darwinistă, biodiversitate şi selecţie
2
naturală (producţie BBC, prezentator David Vizionare film,
discuţii
Attenborough).
12. Originea şi evoluţia omului: manifestarea simţului Expunere, dialog,

artistic - picturile rupestre, simbolistică. suport video
Film: "În căutarea originilor omului" (NOVA-WGBH 2
Vizionare film,
Educational Foundation, prezentator Donald Johanson). discuţii
13. Cercetări şi ipoteze privind posibilitatea existenţei Expunere, dialog,

vieţii pe alte planete. suport video
Secvenţă film: "The pale blue dot" (prezentator 2
Vizionare film,
Carl Sagan). discuţii
14. Sesiune de referate Prezentare referate,

dialog, suport video - 2
opţional
15. Sesiune de referate Prezentare referate,

dialog, suport video - 2
opţional
Bibliografie:
 Bennet J., Shostak S., 2007, Life în the Universe. 2nd ed. Pearson Educational Inc., Benjamin
Cummings, San Francisco, USA
 Gheţea G.L., 2008, Evoluţionism. Ed. Ars Docendi, Bucureşti.
 Hartl D., Clark A.G., 2007, Principles of Population Genetics. Fourth Edition, Sinauer Associates
Inc. Publishers
 Stringer C., Andrews P., 2006, Istoria completă a evoluţiei umane (titlul original: The complete
World of Human Evolution. Thames & Hudson Ltd, London, 2005) Ediţia în limba română:
Editura Aquila ‟93, ISBN 973-714-094-X
 Zarnea G., Popescu O.V., 2012, Dicţionar de Microbiologie Generală şi Biologie Moleculară.
Editura Academiei Române.

programului
 Cursul este absolut necesar tuturor celor care vor urma o carieră în domeniile ştiinţelor vieţii,
deoarece permite formarea unei imagini de ansamblu asupra complexităţii, diversităţii şi
frumuseţii lumii vii: sunt prezentate cele mai importante teorii/ipoteze privind biogeneza; este
analizată apariţia şi evoluţia unor structuri şi funcţii ale organismelor, ca expresie a capacităţii de
adaptare la mediu a sistemelor vii; este explicată interdependenţa funcţională şi co-evoluţia
sistemelor biologice, prin prisma acţiunii selecţiei naturale. De asemenea, de-a lungul întregului
curs, este subliniată, prin numeroasele exemple oferite, importanţa conservării mediului natural, a
biodiversităţii, pentru asigurarea continuităţii vieţii pe Pământ.
 Cursul se adresează atât viitorilor cercetători - biologi, biochimişti, ecologi, masteranzi,
doctoranzi, cât şi viitorilor profesori în învăţământul preuniversitar.
10. Evaluare

evaluare finală
Cunoaşterea conţinutului
informaţional al cursului
Examen scris
Demonstrarea capacităţii de a utiliza In situatii de
10.4 Curs 65%
corect noţiunile specifice domeniului urgenta si de
necesitate
Demonstrarea capacităţii de examinarea se
argumentare a ipotezelor/teoriilor va face on-line
Participare la discuţii Testări periodice

Referat
10.5 Seminar Rezultatele obţinute la testări Subiecte specifice 35%
la examenul final
Realizare şi prezentare a unui referat
scris
In situatii de
urgenta si de
necesitate
examinarea se va
face on-line
 Cunoaşterea a 50% din informaţia conţinută în curs;

 Prezenţa la şedinţele de seminar reprezintă condiţie obligatorie pentru participarea la examen (se
admit maximum 3 absenţe, din totalul de 14 şedinţe);
 Activitatea desfăşurată la seminar (discuţii, testări, referat).
........................... ...........................

…………………………
FIŞA DISCIPLINEI

1.3 Departamentul Botanică-Microbiologie
1.4 Domeniul de studii Bioologie
1.6 Programul de studii - Calificarea Biochimie/ Licențiat în Biologie

2.1 Denumirea disciplinei Imunobiologie
2.4 Anul de studiu III 2.5 Semestrul V 2.6 Tipul de evaluare E 2.42 Regimul Op
disciplinei

curs

Tutoriat 3
Examinări 6
Alte activităţi................................... -


4.1 De curriculum Cunostinte de genetică, biochimie, fiziologie animală, citologie animală și
histologie
4.2 De competenţe Electroforeza, examinarea la microscopul cu imersie
5.1. De desfăşurare a cursului  Grigore M., Chifiriuc C., Ditu L.M. Imunobiologie, Ed.
Univ. din Bucuresti, 2009, 572 p., ISBN 978-973-737-734-0
 Mihaescu G., Chifiriuc C., Lazar V., Principii si
tehnici ale analizelor imunologice si moleculare utilizate în
laboratorul clinic. Edit. Univ. din Bucuresti, 350 p., 2013,
ISBN 978-606-16-0229-2
5.2. De desfăşurare a laboratorului  Colecție de frotiuri de sânge normale/patologice, seruri
normale/patologice, preparate de imunoelectroforeză,
imunodifuzie, imunoprecipitare
 Microscoape cu imersie individuale
 Cunoașterea bazelor teoretice care fundamentează conceptele majore ale Imunologiei şi

particularizarea acestora cu aspectele metodologice concrete, specifice fiecărei diviziuni a
profesionale
Competenţe
Imunologiei: Imunoserologia, Imunohematologia, Imunochimia, Imunocitologia, utile atât

pentru diagnosticul unor maladii infecţioase sau autoimmune, cât și în cercetarea biologică
fundamentală.
 Utilizarea noțiunilor teoretice în interpretarea rezultatelor testelor de imunodiagnostic și

metodelor imunologice utilizate în cercetare bazate pe reacţii de aglutinare, de precipitare,
de seroneutralizare, de fixare a complementului, metode de analiză imunochimică cu
diferite variante metodologice, reacţiile antigen-anticorp cu molecule marcate;
transversale
Competenţe

aprofundate la master (imunologie clinică, imunopatologie, imunogenetică);
 Utilizarea terminologiei specifice imunobiologiei;
 Respectarea principiilor de etică profesională.

 Cunoașterea structurii și funcției componentelor sistemului

7.1 Obiectivul general al disciplinei imunitar din a căror cooperare rezultă funcția de
supraveghere imunologică a organismului, precum și a
etapelor și eficienței răspunsului imun celular și umoral.
 Cunoașterea structurii, funcțiilor și exemplificarea
declanşatorilor funcţiei imunitare (antigene);
 Cunoașterea organizării sistemului imunitar şi a
7.2 Obiectivele specifice principalilor efectori umorali și celulari specifici (anticorpii
şi limfocitele) și nespecifici (sistemul complement,
sistemele fagocitare) ai răspunsului imun;
 Cunoașterea dinamicii răspunsului imun.
8. Conţinuturi

8.1 Curs
Ore/Observaţii
1. Obiectul de studiu al Imunobiologiei; conceptul modern Prelegere frontală, 2

de imunitate; subdomeniile Imunologiei; scurt istoric. dialog, suport video
2. Antigene: structura, clasificare, proprietăți. Haptene. Prelegere frontală, 2

3. Factorii care influenteaza imunogenitatea și Prelegere frontală, 2

specificitatea antigenelor. dialog, suport video
4. Componenta umorală specifică a sistemului imunitar: Prelegere frontală,

anticorpii- imunoglobulinele (Ig) (modelul general de 2
structură).
5. Heterogenitatea izotipica moleculelor de Ig. Prelegere frontală, 2

Principalele clase de Ig : structură și funcție. dialog, suport video
6. Heterogenitatea alotipică și idiotipică a Ig-lor Prelegere frontală, 2

7. Funcțiile Ig-lor: specificitatea, multispecificitatea și

functiile biologice efectoare. Tehnologia de obținere a Prelegere frontală,
2
anticorpilor monoclonali. Reacții antigen-anticorp (Ag- dialog, suport video
Ac).
8. Bazele genetice ale diversității anticorpilor. Complexul Prelegere frontală, 2
major de histocompatibilitate: structura și funcții. dialog, suport video
9. Componenta umorală nespecifică: sistemul Prelegere frontală,

complement; calea clasică, alternativă și lectinică de 2
activare; funcții și reglare
10. Componenta celulară nespecifică: sistemul fagocitar Prelegere frontală, 2
mononuclear și PMN. dialog, suport video
11. Sistemul limfoid. Organe limfoide primare și Prelegere frontală, 2

secundare: structură, proprietăți, funcții. dialog, suport video
12. Componenta celulară specifică: limfocitele - ontogenia Prelegere frontală,

limfocitelor T și B, functii. Răspunsul imun: clasificare, 2
etape și reglare. Interleukine.
13. Imunitatea înnascută și dobandită. Vaccinuri. Prelegere frontală, 2

Seroterapie. Imunomodulatori. dialog, suport video
Noțiuni generale de imunopatologie. Prelegere frontală, 2

Bibliografie
 Grigore M., Chifiriuc C., Ditu L.M. Imunobiologie, Ed. Univ. din Bucuresti, 2009, 572 p., ISBN
978-973-737-734-0
 Lazar V., Balotescu C., Cernat R., Bulai D., Stewart-Tull D. Imunobiologie, Ed. Univ. din
Bucuresti, 2005, 250 p, ISBN-973-73-7124-0.
 Zarnea, G., Popescu, O., 2011, Dictionar de Microbiologie generala si Biologie moleculara.
Bucuresti, Edit. Acad. Rom., Bucuresti.
 Abbas A.K., Lichtman A., Pillai, S., 2011, Cellular And Molecular Immunology. 7thEd., Elsevier
(http://www.downorz.com/file/cellular-and-molecular-immunology-abul-k-abbas-7th-edition-
free-torrent)
Roitt I., Brostoff, J. Male, D, 2001, Immunology. Sixth Ed., Mosby - Harcourt Publ.Ltd.,
Edinburgh.
Delves, P. et al., 2011, Roitt's Essential Immunology.12th ed., Wile y-Blackwell.
Owen et al - Kuby Immunology 7th Edition (c2013) – txtbk.
Zarnea G., 1990, Tratat de microbiologie generala. Vol. IV- Imunobiologie, Ed. Acad. Romane,
Buc.

8.2 Laborator
Ore/Observaţii
1. Clasificarea reactiilor antigen-anticorp. Antigene si

seruri imune de diagnostic. Teste serologice si aplicatii: Lucrari practice
2
serodiagnosticul unor boli virale si bacteriene si individuale
serotipizarea agentilor infectiosi.
2. Reactia de aglutinare bacteriana (directa) – reactia de
aglutinare a speciilor din genul Salmonella: reactia de Lucrari practice
2
aglutinare pe lama pentru orientare (test calitativ), reactia individuale
de aglutinare in tub (test cantitativ).
3. Reactia de hemaglutinare aplicata in titrarea antigenelor
virale (gripale). Reactia de hemaglutinoinhibare aplicata in Lucrari practice
2
imunodiagnosticul infectiilor virale (aplicarea reactiei HAI individuale
in diagnosticul gripei).
4. Reactia de aglutinare pasiva (hemaglutinarea pasiva, Lucrari practice
latex aglutinarea) si aplicatiile acesteia (determinarea 2
individuale
factorului rheumatoid (tehnica Waaler-Rose), diagnosticul
imunologic de screening al infectiilor virale, bacteriene.
5. Reactia de seroneutralizare - testul ASLO și evaluarea Lucrari practice

riscului de complicatii imunologice post-infectii 2
individuale
streptococice.
6. Metode de analiza imnochimica. Reactii de
imnoprecipitare in gel – metoda dublei difuzii Lucrari practice
bidimensionale (tehnica Ouchterlony): principiu, tipuri de 2
individuale
relatii de inrudire antigenica, aplicatii practice în
evidentierea antigenelor oncofetale.
7. Reactii de imunoprecipitare – imunodifuzia radiala
simpla (tehnica Mancini): principiu, tehnica de lucru si
Lucrari practice
rolul fiziologic al proteinelor plasmatice (IgG, IgA, IgM, 2
individuale
fractiile C3 si C4 ale complementului, siderofilina,
α1- antitripsina).
8. Electroforeza in gel a proteinelor plasmatice. Lucrari practice

Imunoelectroforeza (IEF): principiu, tehnica de lucru si 2
individuale
aplicatii.
9. Reactia de fixare a complementului in diagnosticul
serologic: principiu, titrarea complementului (alexinei), Lucrari practice
2
aplicatii (reactia Bordet-Wassermann pentru individuale
serodiagnosticul sifilisului).
10. Reactii imnologice cu reactivi marcati: categorii de
agenti de marcare, clasificare, principii si aplicatiile acestor
Lucrari practice
reactii [imunofluorescenta (IF), metoda imunoenzimatica 2
individuale
(ELISA), metoda radioimunologica (RIA), citometria în
flux (FC)].
11. Evidentierea celulelor sistemului imunitar din sângele Lucrari practice

periferic, pe frotiul de sânge – tehnica frotiului; formula 2
individuale
leucocitara și interpretarea acesteia.
12. Fagocitoza experimentala in vivo si in vitro; metode și Lucrari practice 2

aplicații practice. individuale
13.Tehnici de separarea a limfocitelor si imunofenotiparea Lucrari practice

populatiilor si subpopulatiilor de limfocite (citometrie in 2
individuale
flux): principiu, aplicatii.
14. Colocviu de lucrări practice Examen practic

2
individual
Bibliografie
 Mihaescu G., Chifiriuc C., Lazar V., Principii si tehnici ale analizelor imunologice si
moleculare utilizate în laboratorul clinic. Edit. Univ. din Bucuresti, 350 p., 2013, ISBN 978-606-
16-0229-2.

programului
 Cursul are un conținut similar cursurilor din alte universitati europene și ține cont de nivelul de
pregătire a studenţilor;
 Cursul și lucrările practice afiliate garantează dobândirea de către studenți a acelor cunoştinţe
teoretice şi mai ales practice le va da o şansă în plus în competiţia actuală de pe piaţa muncii și o
adaptare mai ușoară în cadrul unui laborator de profil: laborator clinic de profil imunologic şi
microbiologic sau de cercetare biologică.
10. Evaluare
evaluare finală
Examen scris
va face on-line
optic Examen oral
Deprinderi de identificare a stadiilor In situatii de
10.5 Laborator 25%
embrionare specifice fiecărui grup de urgenta si de
animale vertebrate și a tipurilor de necesitate
țesuturi și organe umane și animale examinarea se
va face on-line

........................... ...........................
…………………………
FIŞA DISCIPLINEI

1.6 Programul de studii - Calificarea Biochimie - Licențiat în Biologie

2.1 Denumirea disciplinei Biochimie clinică
2.6 Tipul de 2.43 Regimul

2.4 Anul de studiu III 2.5 Semestrul VI E Op

curs

Tutoriat 4
Examinări 4
Alte activităţi................................... -

4.1 De curriculum Anatomia și igiena omului; Fiziologia animală; Metabolismul glucidelor și
lipidelor; Metabolismul proteinelor și acizilor nucleici
4.2 De competenţe Cunoștințe despre utilizarea ustensilelor și echipamentelor de laborator

Cunoștințe despre calculul concentrațiilor soluțiilor de lucru
 Kit-uri de dozare standardizate, cu protocoalele de lucru și

de calcul aferente. Spectrofotometre UV-VIS
5.2. De desfăşurare a laboratorului  Completarea noţiunilor prin consultarea unor lucrări tip
review
 Cunoașterea şi înţelegerea noţiunilor specifice cu care operează disciplina: modificări

profesionale
Competenţe
structurale, biochimice şi funcţionale la nivelul unor sisteme şi organe şi patologia asociată

 Abilitatea de a identifica parametrii biochimici care anunță apariția unei boli
 Dezvoltarea abilităților intuitive de a corela parametrii biochimici și modificările tisulare
structurale cu o stare patologică
 Dezvoltarea capacităților de a utiliza informația primită în interpretarea anumitor teste
transversale
Competenţe
funcţionale ale unor organe în vederea evaluării stării de sănătate a individului

 Utilizarea nomenclaturii ştiinţifice şi a acronimelor recunoscute de comunitatea ştiinţifică

 Cunoașterea și explicarea științifică a dezvoltării și
manifestării unor condiții patologice cu morbiditate și/sau
mortalitate ridicate
 Înţelegerea mecanismelor patofiziologice ale instalării și
evoluției bolilor
 Cunoașterea propriului organism și a simptomelor care
7.2 Obiectivele specifice anunță apariția unei boli, a stilului de viață și alimentație
rațional în vederea menținerii stării de sănătate
 Formarea abilitățiilor de interpretare corectă a valorilor
unor parametri biochimici cu semnificație clinică
 Corelarea parametrilor biochimici cu patologii asociate
8. Conţinuturi
Nr.
Ore/Observaţii
1. Introducere în biochimia clinică si aplicațiile biochimiei

medicale în diagnosticul de laborator; Sângele: Prelegere frontală,
2
Turnover-ul eritrocitelor; Teste de laborator pentru dialog, suport video
evaluarea turnover-ului eritrocitelor
2. Anemii: Anemii macrocitare (anemia megaloblastică,
anemia pernicioasă); Anemii hemolitice genetice: Prelegere frontală,
sferocitoza ereditară, eliptocitoza ereditară, deficiența în 2
glucozo-6-fosfat dehidrogenaza, hemoglobinopatii
(anemia falciformă; alfa- și beta- talasemiile)
3. Circuitul fierului în organism; Boli asociate perturbării
metabolismului fierului: Anemia prin deficit de fier; Prelegere frontală,
Supraîncărcarea organismului cu fier (hemosideroza, 2
hemocromatoza ereditară de tip I, hemocromatoza
juvenilă, hemocromatoza secundară)
4. Teste biochimice ale funcției ficatului; Ictere (hemolitic, Prelegere frontală,
hepato-celular, colestatic); Hepatitele acută și cronică; 2
Hepatite virale A, B și C
5. Fibroza/ciroza hepatică; Patologii asociate funcției Prelegere frontală,
pancreasului: pancreatita, fibroza chistică, insuficiența 2
pancreatică
6. Diabetul zaharat: de tip 1, de tip 2, gestațional; Teste Prelegere frontală,
biochimice de diagnostic și monitorizare a terapiei 2
diabetului
7. Funcțiile rinichiului cu semnificație clinică;
Componente anormale ale urinii; Boli renale: boli Prelegere frontală,
glomerulare, boli tubulare, infecții ale rinichiului și 2
tractului urinar, obstrucțiile tractului urinar, insuficiența
renală, nefropatia diabetică, hipertensiunea renală
8. Particularități metabolice și funcționale ale miocardului;

Enzimele miocardice cu semnificație clinică; Condiții Prelegere frontală,
patologice ce afectează inima: boala ischemică a inimii, 2
insuficiența cardiacă, cardiomiopatia, aritmiile cardiace,
valvulopatiile
9. Reglarea funcției arteriale; Modificări structurale,
biochimice și funcționale în: Ateroscleroză; Prelegere frontală,
2
Hipertensiunea arterială: esențială, secundară; dialog, suport video
Hipotensiunea arterială
10. Manifestări ale bolilor pulmonare; Astmul, boala
pulmonară obstructivă cronică (emfizemul pulmonar, Prelegere frontală,
bronșita cronică), pneumonia, embolia pulmonara, 2
fibroza pulmonară, insuficiența respiratorie, sindromul
distresului respirator
Bibliografie
 Rosenthal MD, Glew RH. 2009. Medical Biochemistry: Human Metabolism in Health and
Disease. John Wiley & Sons, Inc.
 Arneson W, Brickell J. 2008. Clinical Chemistry: A Laboratory perspective. F. A. Davis
Company, Philadelphia.
 Litwack G. 2008. Human Biochemistry and Disease. Elsevier Academic Press.
 Kuntz E, Kuntz H-D. 2006. Hepatology: Principles and Practice. 2nd Edition. Springer Medizin
Verlag.
 Meisenberg G, Simmons WH. 2006. Principles of Medical Biochemistry, 2nd Edition, Mosby
Elsevier.
 Friedman JE (Ed.). 2006. New transcription factors and their role in diabetes and its therapy, 1st
Edition.
 Smith CM, Marks AD, Lieberman MA. 2005. Marks‟ Basic Medical Biochemistry: A Clinical
Approach. 2nd Edition. Lippincott Williams & Wilkins.
 Edward Bittar E. 2004. The liver in biology and disease. Elsevier Ltd.
 Feitelson MA. 2004. Hepatitis C virus: From laboratory to clinic. Cambridge University Press.
 Keshav S. 2004. The Gastrointestinal System at a Glance. Blackwell Science Ltd.
 Rhoades R, Tanner GA. 2003. Medical Physiology. 2nd Edition. Lippincott Williams & Wilkins.
 Frayn KN. 2003. Metabolic Regulation: A Human Perspective, Second Edition, Blackwell
Science Ltd.
 Iron Metabolism in the Reticuloendothelial System. 2003. M. Knutson, M. Wessling-Resnick, Crit
Rev Biochem Mol Biol, 38, 61-88.
8.2 Laborator
Ore/Observaţii
1. Dozarea glucozei prin metoda enzimatică colorimetrică Lucrari practice

2
în ser normal și patologic. Interpretare. individuale
2. Dozarea colesterolului prin metoda enzimatică Lucrari practice

2
colorimetrică în ser normal și patologic. Interpretare. individuale
3. Dozarea colorimetrică a bilirubinei totale și directe Lucrari practice

(Metoda Jendrassik-Grof) în ser normal și patologic. 2
individuale
Interpretare.
4. Dozarea ureei prin metoda enzimatică colorimetrică Lucrari practice
(metoda Berthelot) în ser normal și patologic. 2
individuale
Interpretare.
5. Dozarea acidului uric prin metoda enzimatică Lucrari practice 2
colorimetrică în ser normal și patologic. Interpretare. individuale
6. Determinarea colorimetrica a magneziului (reactia cu Lucrari practice 2

calmagit) în ser normal și patologic. Interpretare. individuale
7. Determinarea colorimetrica a calciului (reactia cu Lucrari practice 2

fosfomolibdat) în ser normal și patologic. Interpretare. individuale
8. Determinarea colorimetrica a fosforului anorganic Lucrari practice

(reactia cu orto-cresolftaleină) în ser normal și 2
individuale
patologic. Interpretare.
9. Dozarea lactat dehidrogenazei prin metoda cinetică în Lucrari practice 2
UV în ser normal și patologic. Interpretare. individuale
10. Dozarea gama-glutamil transferazei prin metoda Lucrari practice

enzimatică colorimetrică în ser normal și patologic. 2
individuale
Interpretare.

programului
 Cursul are un conținut similar cursurilor din alte universități și ține cont de nivelul de pregătire a
studenţilor
 Cursul este fundamental pentru dezvoltarea competenţelor de lucru ca viitori biochimiști în
diferite laboratoare medicale (biochimie, hematologie, histopatologie) dar și în institute de
cercetare cu profil medical
10. Evaluare
evaluare finală
Examen scris
va face on-line
10.5 Laborator Dobândirea unei indemânări Examen scris și 25%
adecvate, prelucrarea, prezentarea și oral

interpretarea rezultatelor obținute In situatii de
urgenta si de
Dezbateri, rezolvarea unor probleme necesitate
de natura practica examinarea se
va face on-line

........................... ...........................
…………………………
FIŞA DISCIPLINEI


2.1 Denumirea disciplinei Biochimie vegetală
2.4 Anul de studiu III 2.5 Semestrul VI 2.6 Tipul de evaluare E 2.44 Regimul Op
disciplinei
Tutoriat 2
Examinări 3
Alte activităţi................................... -


4.1 De curriculum Fiziologie vegetală, Biochimie generală, Metabolism, Biochimia proteinelor și
acizilor nucleici, Enzimologie
4.2 De competenţe Cunoștințe despre structura și proprietățile fizico-chimice ale proteinelor,

glucidelor, lipidelor și ale acizilor nucleici
Calcularea concentrației și prepararea soluțiilor, cunoașterea etapelor unei
analize de laborator.
 Însușirea unor cunoștințe avansate referitoare la mecanismele biochimice relevante în

termeni de importanţa domeniului biochimiei vegetale în contextul furnizării de hrană, ca
materie primă industrială ori ca produşi farmacologici prețioși având în vedere beneficiul
obţinut prin explorarea acestora
profesionale
Competenţe
 Se are în vedere cunoașterea transformărilor care au loc în celulele vegetale cu scopul de a

consolida cunoştinţele de enzimologie şi biochimie descriptivă, cu aplicații la căile
metabolice specifice celulei vegetale
 Abordarea critică a unei noi concepte laboratorul de biochimie vegetală.
 Utilizarea noțiunilor teoretice în rezolvarea problemelor practice de selecție critică a
conceptelor corespunzătoare investigaţiilor din laboratorul de biochimie vegetală.
biochimice care stau la baza fiecărui fenomenelor specifice regnului vegetal în contextul
transversale
Competenţe
dezvoltării celulare. Studiile de caz conduc la dezvoltarea capacităţii proprii de selecţie a

unei metode de analiză biochimică vegetală.
(Metabolism, Enzimologie, Biochimia proteinelor și acizilor nucleici, Biochimia nutriției).

Disciplina Biochimie vegetală are ca scop crearea unei legături
între ştiinţele fundamentale, de investigaţiile biochimice
utilizate în practica de laborator specific domeniului agricol şi
de cercetare. Ea reprezintă o abordare teoretică relevantă care
dă posibilitatea studenţilor cu profil biologic, biochimic, sau
chimic să:
 Își dezvolte capacităţii de comunicare folosind limbajul şi
conceptele specifice biochimiei vegetale.
 Să poată evalua performanţele diferitelor metode și să
utilizeze metode selective şi sensibile în aprecierea
eficienței proceselor biochimice în laboratorul specific,
după parcurgerea cursului şi lucrărilor practice.
biochimiei vegetale;
în selectarea investigaţiilor convenabile în analiza
rezultatelor obținute în laboratorul de biochimie vegetală;
 Dă posibilitatea unei interpretări corecte a investigaţiilor
biochimice;
biochimice în laboratorul de specialitate sau cercetare.
7.6 Obiectivele specifice  Consolidarea cunoștințelor și conceptelor în biochimie prin
experiment, dobândirea de aptitudini analitice pentru a
interpreta datele experimentale biochimice.
corectă a metodelor de analiză specifică în diferite procese
biochimice vegetale.
 Utilizarea metodelor şi tehnicilor specifice analizei
biochimice a celulei vegetale, proiectarea şi adaptarea
experimentale.
8. Conţinuturi
Ore/Observaţii
1. Utilizarea energiei solare prin fotosinteză Prelegere frontală, dialog, suport

este baza vieţii pe pamânt. video
2
2. Fotosinteza-proces de transport de electroni. Prelegere frontală, dialog, suport

video 2
3. Mitocondria celulei vegetale. Generarea Prelegere frontală, dialog, suport 2

ATP prin fotosinteză. video
4. Ciclul Calvin Prelegere frontală, dialog, suport 2

video
5 Calea fotorespiratorie a fosfoglicolatului. Prelegere frontală, dialog, suport 2

video
6. Polizaharide-forme de stocare şi transport. Prelegere frontală, dialog, suport 2

video
7. Sinteza materiei organice prin asimilarea Prelegere frontală, dialog, suport 2

azotului. Fixarea N2 şi procese de creşterea a video
plantei.
8. Asimilarea sulfului şi biosinteza compuşilor Prelegere frontală, dialog, suport 2

care conţin sulf ân celula vegetală. video
9. Glicerolipide-forme de stocare şi de Prelegere frontală, dialog, suport 2

constituţie membranară. video
10. Metaboliţi secundari cu funcţii ecologice. Prelegere frontală, dialog, suport 2

video
Bibliografie
 Hans-Walter Heldt Plant Biochemistry, 3rd Edition, Academic Press, 2004
 William V. Dashek Methods in Plant Biochemistry and Molecular Biology USDA Forest
Service, Forest Products
 Laboratory, Madison, Wisconsin ISBN: 1-8493-9480-5
 G. Neamţu, Gh. Cîmpeanu, C. Socaciu. Biochimie vegetalăEditura Didactică şi Petagogică R.A.,
Bucureşti, 1993
 C. Bodea, Tratat de Biochimie vegetală, vol I, II, III, Editura Academiei Republicii Socialiste a
României, 1966
Ore/Observaţii
1. Izolarea, analiza şi caracterizarea Experimentele sunt realizate pe 4

carbohidraţilor din plante. Extracția şi grupe mici de studenţi (2-3;
analiza lipidelor din plante.
2. Izolarea, separarea şi caracterizarea Metode utilizate: explicaţia, 4
acizilor organici. interogarea, completarea fişei de
lucru în care cadrul didactic
3. Analiza flavanoizilor. 4
împreună cu studentul apreciază
4. Extracţia şi analiza terpenoizilor. sub forma unui punctaj etapele 4
parcurse, rezultatele obţinute,
5 Analiza ligninei. Colocviu de lucrări analiza și interpretarea rezultatelor. 4
practice.
Bibliografie
3. Colecție de referate pentru fiecare

lucrare de laborator
4. Iordăchescu, D., Dumitru, I.F.
Biochimie practică, Universitatea din
Bucureşti, 1988.

programului
profil.
10. Evaluare
evaluare finală
Examen scris
va face on-line
10.5 Laborator Deprinderi de urmare a unui protocol 25%
In situatii de
de laborator
urgenta si de
va face on-line

Data completării
........................... Semnătura titularului de curs Semnătura titularului de laborator

FIŞA DISCIPLINEI

1.4 Domeniul de studii Biologie (pentru Biochimie)
1.6 Programul de studii - Calificarea Biochimie – Licențiat în Biologie (pentru biochimie)

2.1 Denumirea disciplinei Bioinformatică moleculară
2.4 Anul de studiu III 2.5 Semestrul VI 2.6 Tipul de C 2.45 Regimul Op

curs

Tutoriat 4
Examinări 6
Alte activităţi................................... -

4.1 De curriculum Biofizică, Biochimie, Genetică
4.2 De competenţe Cunoştiințe despre utilizarea calculatorului
5.1. De desfăşurare a cursului  Cursuri în format electronic

 Sală cu calculatoare conetate la internet şi aplicaţii software
 Proiector media şi suport video
5.2. De desfăşurare a laboratorului  Tutoriale pentru utilizarea programelor de lucru cu structuri
biomoleculare
 Capacitatea de a utiliza bazele de date pentru a identifica informaţii legate de structurile

biomoleculare (secvenţe de nucleotide şi aminoacizi, domenii proteice, structuri de
profesionale
Competenţe
proteine, structuri de compuşi farmacologici)

 Capacitatea de a analiza şi interpreta informaţiile legate de structurile biomoleculare
 Cunoaşterea şi înţelegerea principiilor care stau la baza realizării alinierilor de structuri
biomoleculare
 Capacitatea de a identifica şi utiliza programe bioinformatice pentru a caracteriza o
structura sau ansamblu biomolecular
 Caracterizarea unei structuri biomoleculare de interes în cadrul unui studiu experimental
Competenţe
transversale
 Completarea informaţiilor obţinute experimental cu informaţii teoretice obţinute prin

utilizarea metodelor bioinformatice
 Dezvoltarea capacităţilor de a utiliza informaţia primită în cadrul altor discipline
 Dezvoltarea şi adaptarea scripturilor pentru a răspunde unei probleme particulare.
7.1 Obiectivul general al disciplinei  Cunoaşterea şi înţelegerea modalităţilor în care pot fi

analizate şi interpretate informaţiile legate de structurile
biomoleculare
 Inţelegerea şi deprinderea unor metode de:
 lucru cu o structură biomoleculară
 lucru cu două sau mai multe structuri
biomoleculare
 comparare a structurilor biomoleculare
 determinare a gradului de omologie dintre două
sau mai multe structuri biomoleculare
 Corelaţia informaţiilor obţinute prin diferite metode
bioinformatice
8. Conţinuturi

8.1 Curs
Ore/Observaţii
1. Principalele baze de date şi portaluri bioinformatice. Prelegere frontală,

2
2. Bioinformatica şi structura biomoleculelor. Prelegere frontală, 2

3. Compararea a două secvenţe. Prelegere frontală, 2

4. Alinieri multiple. Prelegere frontală, 2

5. Arbori filogenetici. Prelegere frontală,

2
6. Analiza conformaţiei proteinelor, Căutarea sistematică. Prelegere frontală, 2

7. Dinamica moleculară. Prelegere frontală,

2
8. Metoda Monte Carlo. Prelegere frontală, 2

9. Analiza unei singure secvenţe de ADN. Prelegere frontală, 2

10. Explorarea genomului. Prelegere frontală, 2

Bibliografie
 Lesk A., Introduction to bioinformatics, Oxford University Press, 2008, ISBN: 978-0-19-920804-
3;
 Planski A., Kimmel M., Bioinformatics, Springer, 2007, ISBN: 978-3-540-24166-9;
 Bioinformatics: Tools and Applications, Springer, 2009. ISBN: 978-0-387-92737-4;
 Selzer P.M., Marhofer R.J., Rohwer A., Applied Bioinformatics: An Introduction, Springer, 2008,
ISBN: 978-3-540-72799-6;
 Becker O.M., MacKerell Jr. A.D., Roux B., Wantanabe M., Computational Biochemistry and
Biophysics, Marcel Dekker Inc., 2001, ISBN: 0-8247-0455-X.
Nr.
Ore/Observaţii
1. Lucrul cu o singură structură biomoleculară. Lucrari practice 2

individuale
2. Lucrul cu două structuri biomoleculare. Lucrari practice 2

individuale
3. Realizarea de alinieri structurale şi arbori filogenetici. Lucrari practice 2

individuale
4. Realizarea de alinieri multiple de secvenţe primare. Lucrari practice 2

individuale
5. Realizarea de arbori filogenetici bazaţi pe alinierea Lucrari practice 2

secvenţelor primare. individuale
6. Modelarea prin omologie. Lucrari practice 2

individuale
7. Analiza unei dinamici moleculare. Lucrari practice 2

individuale
8. Scripting în bioinformatică. Lucrari practice 2

individuale
9. Lucrul cu acizi nucleici. Lucrari practice 2

individuale
10. Aplicaţii de explorare a genomului. Lucrari practice 2

individuale
Bibliografie
 Bioinformatics: A Practical Guide to the Analysis of Genes and Proteins, 3rd Ed., John Wiley &
Sons, Inc, 2004, ISBN: 978-0-471-47878-2.
 Tutoriale pentru utilizarea programelor de lucru cu structuri biomoleculare (VMD, Easy Modeller,
etc.)

programului
nivelul de pregătire al studenţilor
 Cursul este important pentru completarea competenţelor studenţilor secţiei de Biochimie. Aceştia
îşi vor însuşi metode de studiu teoretic al biomoleculelor care pot fi utilizate pe tot parcursul
şcolarizării (facultate, program de master şi doctorat), dar şi în timpul lucrului în diferite

laboratoare de cercetare în domeniul biomedical sau farmacologie.
10. Evaluare
evaluare finală
Capacitatea de a culege, analiza şi

10.4 Curs interpreta informaţii legate de 75%
structurile biomoleculare.
Colocviu
Rezolvarea unei teme care implică In situatii de
utilizarea bazelor de date, a urgenta si de
10.5 Laborator portalurilor de bioinformatică şi a necesitate
25%
programelor învăţate. examinarea se
va face on-line

........................... ...........................
…………………………
FIŞA DISCIPLINEI

Biochimie –

2.1 Denumirea disciplinei Biochimie ecologică
2.4 Anul de studiu III 2.5 Semestrul VI 2.6 Tipul de C 2.46 Regimul Op

curs
Tutoriat 4
Examinări 7
Alte activităţi................................... -

4.1 De curriculum Biochimie; Biochimia proteinelor și acizilor nucleici, Biochimia glucidelor și
lipidelor, Biochimia metabolică
4.2 De competenţe Cunoștiințe despre biologie celulara, biologie vegetala si animala, fiziologie
animala si vegetala, microbiologie
5.1. De desfăşurare a cursului  Amfiteatru sau sala de curs,

 Suport logistic: proiector multimedia și suport video.
5.2. De desfăşurare a laboratorului  Referate pe tematici prezentate la curs,
 Discuții libere pe o temă dată.
 Cunoașterea și înțelegerea principiilor generale care stau la baza biochimiei ecologice
profesionale
Competenţe
 Dezvoltarea abilităților de a stabili corelatii intre notiunile acumulate in cadrul

disciplinelor chimie organică, biologie vegetală și animală, biologie celulară,
microbiologie, genetică, imunologie, fiziologie

Competenţe
transversale
 Dezvoltarea capacităților de a utiliza informația primită în cadrul altor discipline (Chimie

organică, biologie vegetală şi animală, biologie celulară, microbiologie, genetică,
imunologie, fiziologie)
 Creerea unei imagini integrative a rolului factorilor

biochimici celulari în cadrul ecosistemelor și al efectelor
poluanților asupra funcționării acestora.
 Realizarea unei interfaţe dintre studiile de chimie organică
şi cele de biologie vegetală și animală, biologie celulară,
microbiologie, genetică, imunologie, fiziologie
8. Conţinuturi
Nr.
Ore/Observaţii
1. Adaptarea biochimică a plantelor la mediu

1.1 Bazele biochimice ale adaptării la climă: adaptarea la
îngheț, temperaturi ridicate, secetă, ținuturi mlăștinoase
3
1.2 Adaptarea la sol: toxicitatea metalelor grele și dialog, suport video
adaptarea la salinitate
1.3 Mecanisme de detoxifiere
2. Biochimia polenizării la plante

2.1 Rolul mirosului și culorii florilor Prelegere frontală,
3
2.2 Rolul nectarului și polenului
3. Toxinele din plante și efectele lor asupra animalelor

3.1 Tipurile de toxine vegetale
3
3.2 Glicozidele cardiace și cianogenice dialog, suport video
3.3 Alcaloizi
4. Interacția hormonală între plante și animale

4.1 Estrogeni vegetali
3
4.2 Interacția cactus-Drosophila dialog, suport video
4.3 Interacții bazate pe feromoni
5. Preferințele nutritive ale insectelor și altor

nevertebrate
5.1 Bazele biochimice ale selectării plantelor de către
insecte
2
5.2 Compuși secundari ca atractanți pentru hrană dialog, suport video
5.3 Compuși secundari ca distractanți pentru hrană
5.4 Hranirea melcilor
6. Preferințele de hrănire ale vertebratelor inclusiv ale Prelegere frontală, 2

omului dialog, suport video
7. Feromonii animalelor și substanțele de apărare

7.1 Feromonii insectelor și mamiferelor Prelegere frontală,
2
7.2 Substanțele de apărare: terpenoizi, alcaloizi, fenoli și dialog, suport video
chinone
8. Interacțiile plante superioare-agresori Prelegere frontală, 2

8.1 Baza biochimică a rezistenței la boli: prohibitine,
inhibitine, post-inhibitine, fitoalexine dialog, suport video

8.2 Fitotoxine și bolile plantelor
Bibliografie
 Harborne J. B.1993, Introduction to Ecological Biochemistry, Academic Press Harcourt Brace
&Co., Publishers London, San Diego, New York, Boston, Sydney, Tokyo, Toronto ISBN 0-12-
324686-5
Nr.
8.2 Seminar Metode de predare
Ore/Observaţii
1. Acumularea metalelor grele in plante Referate, discuții

4
libere
2. Relații biochimice între plante parazite (Orobanche și Referate, discuții

4
Striga) și plantele gazdă libere
3. Ecologia lanțului trofic uman Referate, discuții 5

libere
4. Impactul unor substanțe toxice vegetale asupra sănătății Referate, discuții

5
umane libere
5. Colocviu 2
Bibliografie
 Environmental Toxicology 6, Biochemistry and Molecular Biology of Fishes (2005), Editori :

T.W. Moon

programului
învățământul preuniversitar, în diferite laboratoare de studio al calitatii mediului, institute de
cercetaredin domeniul biologiei si ecologiei
10. Evaluare
evaluare finală
Capacitatea de a asimila și interpreta

corect cunoștințele predate Examen scris
10.4 Curs In situatii de 50%
urgenta si de
Capacitatea de a face conexiuni cu necesitate
informația primită la alte discipline examinarea se va
face on-line
Licență Biochimie
Capacitatea studenților de analiză și

sinteză
Capacitatea de a elabora un eseu pe o

tematică dată Examen oral
In situatii de
10.5 Seminar Discuţii de caz 35%
urgenta si de
Redactarea unui rezumat de 300 de necesitate
cuvinte pe un subiect dat examinarea se
va face on-line
10.6 Evaluare Examen scris 15%
urgenta si de
necesitate
examinarea se
va face on-line

Data completării Semnătura titularului de curs Semnătura titularului de seminar
........................... ...........................
…………………………
Licență Biochimie
FIŞA DISCIPLINEI


2.1 Denumirea disciplinei Activitate de cercetare pentru elaborarea
lucrării de licență I

de practică
2.4 Anul de studiu III 2.5 Semestrul V 2.6 Tipul de evaluare C 2.31 Regimul Ob
disciplinei

3 - 3.3 laborator -
curs

Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate. 8
Tutoriat -
Licență Biochimie
Examinări 3


 Capacitate de documentare

Creativitate

Competenţe
transversale

Licență Biochimie

de documentare și cercetare în vederea elaborări de
licență
domeniului lucrării de licență
specifice tematicii de licență.
 proiectarea, conducerea şi evaluarea activităţilor
practice specifice; utilizarea unor metode, tehnici şi
instrumente de analiză
8. Conţinuturi
Nr.
Ore/Observaţii
Nu este cazul - -
Bibliografie
Aferentă temei lucrării de licență
Nr.
Ore/Observaţii
Nu este cazul - -
Bibliografie
- -
Nu este cazul
Nr.
Ore/Observaţii
Familiarizarea practică a studenţilor cu activitatea Practică de

de cercetare. laborator 42
Caiet de practică/
Bibliografie
Licență Biochimie

programului
 Practica de l i c e n ț ă asigură dezvoltarea competenţelor de lucru, a abilităților practice,

îndemânării și documentare bibliografică
10. Evaluare
evaluare finală
Dobândirea abilităților practice

specifice laboratorului
Capacitatea de comunicare a ideiilor, Colocviu de
10.2 Evaluare cunoștințelor însușite practică
In situatii de 100%
finală Capacitatea de redactare și expunere urgenta si de
în scris a experimentelor elaborate pe necesitate
perioada de practică examinarea se
va face on-line

Data completării Semnătura Coordonatorului de practică
............................................
…………………………
Licență Biochimie
FIŞA DISCIPLINEI


2.1 Denumirea disciplinei Activitate de cercetare pentru elaborarea
lucrării de licență II

de practică
2.4 Anul de studiu III 2.5 Semestrul VI 2.6 Tipul de evaluare C 2.31 Regimul Ob
disciplinei

3 - 3.3 laborator -
curs

Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate. 10
Tutoriat -
Licență Biochimie
Examinări 2


 Capacitate de documentare

Creativitate

Competenţe
transversale

Licență Biochimie

de documentare și cercetare în vederea elaborări de
licență
domeniului lucrării de licență
specifice tematicii de licență.
 proiectarea, conducerea şi evaluarea activităţilor
practice specifice; utilizarea unor metode, tehnici şi
instrumente de analiză
8. Conţinuturi
Nr.
Ore/Observaţii
Nu este cazul - -
Bibliografie
Aferentă temei lucrării de licență
Nr.
Ore/Observaţii
Nu este cazul - -
Bibliografie
- -
Nu este cazul
Nr.
Ore/Observaţii
Familiarizarea practică a studenţilor cu activitatea Practică de

de cercetare. laborator 42
Caiet de practică/
Bibliografie
Licență Biochimie
9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor

comunităţii epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi
din domeniul aferent programului
 Practica de l i c e n ț ă asigură dezvoltarea competenţelor de lucru, a

abilităților practice, îndemânării și documentare bibliografică
1
0
.
E
v
a
l
u
a
r
e
evaluare finală
Dobândirea abilităților practice

specifice laboratorului Colocviu de
practică
Capacitatea de comunicare a ideiilor, In situatii de
cunoștințelor însușite urgenta si de
10.2 Evaluare necesitate 100%
finală Capacitatea de redactare și expunere examinarea se
va face on-line
în scris a experimentelor elaborate pe
perioada de practică

Data completării Semnătura
Coordonatorului de practică
............................................
Data avizării în departament Semnătura directorului de

departament
…………………………

Fisele Disciplinelor Licenta Biochimie

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Fisele Disciplinelor Licenta Biochimie

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Universitatea din București, Facultatea de Biologie

1. Date despre program

1.2 Facultatea Biologie

1.3 Departamentul Botanică-Microbiologie

1.4 Domeniul de studii Biologie

1.5 Ciclul de studii Licenţă

1.6 Programul de studii - Calificarea Biochimie - Licenţiat în Biologie

2. Date despre disciplină

2.2 Titularul activităţilor de curs

2.3 Titularul activităţilor de laborator/seminar

3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice)

3.1 Număr de ore pe săptămână din care: 3.2

3.4 Total ore din planul de din care: 3.5

Distribuţia fondului de timp ore

Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 60

Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 10

Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 10

3.7 Total ore studiu individual 83

3.9 Total ore pe semestru 125

3.10 Numărul de credite 5

4. Precondiţii (acolo unde este cazul)

5. Condiţii (acolo unde este cazul)

 Manual: Andrei M., Predan G.M.I. 2003. Practicum de

6. Competenţele specifice acumulate

 Formarea unui mod ştiinţific de înţelegere a organizării lumii plantelor şi a beneficiilor

oferite societăţii umane.

 Capacitatea de a utiliza informaţia primită în cadrul altor discipline (Biochimie vegetală,

7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate)

Metode de predare Nr.

1. Prezentarea structurii şi a obiectivelor cursului.

3. Componente neprotoplasmatice specifice celulei Prelegere frontală,

4. Histologie. Ţesut. Clasificarea ţesuturilor. Sistemul

9. Organografie. Frunza. Originea şi funcţiile frunzei.

12. Noţiuni de sistematică. Regn Plantae, Subregn Prelegere frontală,

13. Noţiuni de sistematică. Regn Plantae, Subregn Prelegere frontală,

14. Reproducerea sexuată la magnoliofite. Morfo-anatomia

8.2 Laborator – Biochimie (1 oră/săptămână; se efectuează Metode de predare Nr.

1. Prezentarea ustensilelor de laborator şi a modului de

complexului floral, ovulul şi sămânţa.

9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii

Realizarea caietului de Verificarea şi

10.6 Standard minim de performanţă

Data completării Semnătura titularului de curs Semnătura titularilor de laborator

Data avizării în departament Semnătura directorului de departament

1. Date despre program

1.2 Facultatea Biologie

1.3 Departamentul Biochimie şi Biologie moleculară

1.4 Domeniul de studii Biologie

1.5 Ciclul de studii Licenţă

1.6 Programul de studii - Calificarea Biochimie – Licențiat în Biologie

2. Date despre disciplină

2.2 Titularul activităţilor de curs

2.3 Titularul activităţilor de laborator/seminar

3.1 Număr de ore pe săptămână 4 din care: 3.2 2 3.3 seminar/laborator 2

3.4 Total ore din planul de din care: 3.5

Distribuţia fondului de timp ore

Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 40

Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 15

Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 10

3.7 Total ore studiu individual 69

3.9 Total ore pe semestru 125

3.10 Numărul de credite 5

5. Condiţii (acolo unde este cazul)

6. Competenţele specifice acumulate