Terorismul este considerat una dintre cele mai grave amenințări la adresa securității internaționale,

iar comunitatea internațională a dezvoltat diverse mecanisme pentru a aborda și preveni acest
fenomen. Există diferite definiții ale terorismului, dar în general, acesta implică utilizarea violenței
sau amenințarea cu violența pentru a provoca frică sau panică în rândul populației, în scopul
obținerii de schimbări politice, sociale sau religioase.

Există mai multe tratate și convenții internaționale care vizează combaterea terorismului și care
definesc infracțiunile legate de acesta. Iată câteva instrumente importante în acest sens:

1. **Convenția Națiunilor Unite împotriva Criminalității Organizate Transnaționale (UNTOC) -

Protocolul de la Palermo:** Acest protocol include o definiție a terorismului transnațional și solicită
statelor semnatare să adopte măsuri eficiente împotriva finanțării terorismului și a grupurilor
teroriste.

2. **Convenția Națiunilor Unite împotriva Finanțării Terorismului:** Această convenție are ca scop
prevenirea și combaterea finanțării terorismului la nivel internațional, subliniind importanța
identificării, blocării și confiscării fondurilor destinate activităților teroriste.

3. **Rezoluțiile Consiliului de Securitate al ONU:** Consiliul de Securitate adoptă rezoluții care

impun sancțiuni împotriva entităților și persoanelor asociate cu terorismul. De asemenea, aceste
rezoluții pot solicita cooperarea internațională în privința anchetelor și prevenirii actelor teroriste.

4. **Convenția împotriva Finanțării Terorismului (CFT) a Grupului de Acțiune Financiară (GAFI):**

GAFI este o organizație internațională care promovează măsuri pentru combaterea spălării de bani și
a finanțării terorismului. CFT este unul dintre cele 40 de recomandări ale GAFI.

5. **Convenția privind Prevenirea și Combaterea Terorismului (CCT) a Organizației Statelor

Americane (OSA):** A fost adoptată pentru a consolida eforturile statelor membre ale OSA în
prevenirea, combaterea și eliminarea terorismului în regiunea Americii.

Aceste instrumente internaționale vizează cooperarea statelor în lupta împotriva terorismului,

evidențiind necesitatea acțiunii comune și coordonate pentru a contracara această amenințare
globală. Este important de menționat că fiecare țară poate avea propriile sale legi și reglementări
pentru a aborda problema terorismului la nivel național.
concluzii

Rămâne, în continuare, necesitatea elaborării şi adoptării - în legislaţia României - a unor norme

juridice penale, care să definească şi să sancţioneze terorismul, toate analizele efectuate anterior
conducând spre această soluţie. Există opinii, potrivit cărora legiuitorul român ar trebui să se
orienteze la o soluţie mixtă, adică unele prevederi să fie incluse în Codul penal, în Codul de
procedură penală, Legea de executare a pedepsei, iar altele în legi speciale, complementare legii
penale. În acest caz, s-ar ridica o problemă de sistematizare a materiei, şi anume, în ce capitol al
Codului Penal ar urma să fie introduse prevederile legate de combaterea fenomenului de terorism?
Prin urmare, apreciem că, luând în considerare tendinţele manifestate în comunităţile internaţionale
de a include terorismul în categoria crimelor internaţionale, ar fi oportună reglementarea acestui
fenomen deosebit de grav într-un capitol distinct al Codului penal, respectiv în partea specială a
acestuia.