UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRONOMICE SI MEDICINA VETERINARA DIN BUCURESTI

FACULTATEA DE AGRICULTURA

REFERAT ANATOMIA SI IGIENA OMULUI

OASELE METACARPIENE

CRAITA (DINCA)ALINA
BIOLOGIE IFR
AN I
I. INTRODUCERE

Denumirea de mana provine de la latina „ manus”, derivat din manipulus. Mana

este cel mai perfectionat segment al aparatului locomotor al omului si reprezinta un
organ complex alcatuit din 27 oase, 27 de articulatii si 19 muschi.

Cele 27 de oase ale mainii sunt dispuse in 3 mari categorii:

- Falange-14 oase;
- Metacarpiene- 5 oase;
- Carpiene-8 oase.

Fig.1- Oasele mainii

II. GENERALITATI

Metacarpul este format din cinci oase care se numesc metacarpiene .

Acestea sunt oase tubulare , fiecare reprezentand un corp si doua
extreminariti si o extremitate proximala sau baza si o extremitate distala sau
capul.

Prin baza se articuleaza cu oasele carpiene, iar prin cap se articuleaza cu

falanga corespunzatoare. Oasele metacarpiene formează scheletul palmei şi
al dosului mâinii. Ele se pot explora uşor prin palpare mai ales pe faţa lor
dorsală.
Oasele metacarpiene sunt oase lungi, între care se delimitează spaţiile
interosoase. Fiecare os carpian prezintă o bază un corp şi un cap. Baza
(Basis ossis metacarpi), situată proximal, este voluminoasă şi se articulează
cu oasele rândului carpian distal şi cu baza oaselor metacarpiene învecinate
(cu excepţia metacarpianului I). Corpul (Corpus ossis metacarpi) este
prismatic triunghiular şi prezintă trei feţe – dorsală, laterală şi medială – şi trei
margini – laterală, medială şi palmară. Capul (Caput ossi metacarpi) rotunjit
se articulează cu baza falangei proximale.

III. CARACTERE PROPRII ALE OASELOR METACARPIENE

Metacarpianul I. Este cel mai scurt şi cel mai gros şi este rotat medial
sub un unghi de 90º, dispoziţie care îi conferă caracterul său opozant.
Dă inserţie muşchilor opozant al policelui, abductor lung al policelui, primului
interosos dorsal şi primului interosos palmar. Baza sa are formă de şa şi se
articulează cu osul trapez.

Metacarpianul II. Este cel mai lung. Baza sa voluminoasă are aspect de
furcă şi se articulează cu oasele trapezoid, trapez şi osul capitat şi cu baza
metacarpianului III şi dă inserţie muşchilor extensor radial ai carpului, flexor
radial al carpului şi adductor al policelui (capul oblic). Corpul metacarpianului
II dă inserţie muşchilor interosoşi dorsali I şi II şi celui de-al doilea muşchi
interosos palmar.

Metacarpianul III. Baza sa prezintă o prelungire numită procesul stiloidian

(Processus styloideus ossis metacarpi tertii III), dă inserţie muşchilor flexor
radial al carpului şi scurt extensor radial al carpului şi se articulează cu osul
capitat şi cu baza metacarpienelor II şi IV. Corpul dă inserţie muşchilor
interosoşi dorsali II şi III şi muşchiului adductor al policelui (capul transvers).

Metacarpianul IV. Baza sa se articulează cu osul capitat, cu osul cu cârlig

şi cu baza metacarpienelor III şi V. Corpul dă inserţie muşchiului interosos
palmar III şi muşchilor interosoşi dorsali II şi IV.

Metacarpianul V. Baza sa prezintă medial un tubercul pe care se inseră

tendonul muşchiului extensor ulnar al carpului, iar în rest se articulează cu
osul cu cârlig şi cu baza metacarpianului IV. Corpul dă inserţie muşchiului
opozant al degetului mic şi muşchilor interosoşi palmar IV şi dorsal IV.
Articulatiile carpo-metacarpiene

Datorita pozititi anatomice si articulare, articulatiile carpometacarpiene se impart in:

- Articulatia carpometacarpiana a policelui;
- Articulatia carpometacarpiana a degetelor II-V
-
ARTICULATIA CARPOMETACARPIANA A POLICELUI
Este o articulatie in “sa” numita si articulatia trapezometacarpiana.

Componente osoase
Fata inferioara a trepezului, de forma patrulatera , concava in sens transversal
si convexa anteposterior.
Fata articulara pe baza metacarpului I este invers conformata: convexa in sens
transversa si concave anteroposterior

Componente cartilaginoase
Suprafetele articulare sunt acoperite de un cartilaj hialin.

Mijloace de unire
Capsula fibroasa de forma unui manson se insera pe marginea suprafetelor
articulare ale oaselor de contact: este mai laxa permitand miscari mai ample.
Fascicolele fibroase pe fata posterioara si laterala au rol de intarire a capsulei.

Cavitatea articulara
Membrana sinoviala fina, tapeteaza fata interna a capsulei fibroase, cu insertia pe
marginile cartilajelorarticulare;

ARTICULATIILE CARPOMETACARPIENE ALE DEGETELOR II-V

Componente osoase:
-Fețele articulare inferioare ale randului distal carpian
-Fețele articulare situate la baza metacarpienelor II-V
Componente cartilaginoase:
-suprafețele articulare sunt acoperite de un cartilaj hialin subțire
Mijloace de unire:
–capsula articulara fibroasa comuna se insera la marginea cartilajelor articulare

Ligamentele de intarire a capsulei sunt:

-Ligamentele carpometacarpiene palmare
-Ligamentele carpometacarpiene interosoase
-Ligamentele carpometacarpiene dorsale

Cavitatea articulara:
-Sinoviala prezinta o prelungire distala a sinovialei articulatiei mediocarpiene.

Miscari:
Actiioneaza ca articulatii plane, permitand mici miscari de alunecare metacarpienelor,
modificandu-se astfel forma palmei necesara cuprinderii suprafetelor plane sau curbe.
Miscarile

Cele doua fete articulare au forma de

„șa” realizandu-se o articulatie de șa sau prin imbucatura reciproca. Este cea mai
diferentiata articulatie a mainii datorita careia policele poate executa miscari
caracteristic umane legate de prehensiune. Articulatia dispune de doua axe principale
dintre care axul antero-posterior trece prin baza primului metacarpian si permite
miscari de abductie-aductie. Iar axul transversal strabate trapezul, in jurul lui
efectuandu-se miscari de opozitie si de repozitie.
Abductia este miscarea prin care policele este indepartat de celelalte degete avand o
marime de 40°.
Adductia este apropierea policelui in planul palmei la celelalte degete.
Opozitia este miscarea caracteristica omului prin care in urma flexiei in articulatie,
policele paraseste planul palmei si este indreptat spre mijlocul acesteia, fata in fata cu
celelalte degete. Amplitudinea opozitiei permite policelui sa atinga varful degetului
mic.
Repozitia este miscarea inversa opozitiei realizandu-se prin extensia articulatiei,
policele fiind plasat langa celelalte fiind plasat langa celelalte degete in planul
palmei.
Circumdictia policelui se face prin legarea miscarilor precedente.
Bibliografie

1. “Anatomia omului, Vol.2- Anatomia membrelor si a peretilor trunchiului”

Ed. “Victor Babes” Timisoara 2021;
2. https://ro.wikipedia.org/wiki/Metacarp;
3. https://www.corpul-uman.com/2012/08/oasele-mainii-structura-si-imagini.html