ANATOMIE FUNCȚIONALĂ

- CURS 8 –

Aparatul cardio-vascular –
Sistemul circulator arterial şi venos.
Lector universitar Dr. Remus GLOGOJEANU
remus.glogojeanu@unefs.ro
 Aparatul circulator

SISTEMUL ARTERIAL
Arterele sunt vasele sanguine prin
care sângele circulă de la inimă spre
organe şi ţesuturi, pornind din ventricule.
Se împart după dimensiuni în: mari,
mijlocii şi mici. Cele mai mici se numesc
arteriole şi se continuă cu capilarele.
O arteră dă ramuri care se numesc
colaterale; la capăt formează ramuri
terminale. Arterele se pot uni între ele prin
ramuri, formând anastomoze.
 Aparatul circulator

Inima este sediul a două circulaţii:

• din ventriculul stâng, prin artera

aortă, porneşte circulaţia sistemică
(marea circulaţie),

• din ventriculul drept, prin artera

pulmonară, porneşte circulaţia
pulmonară (mica circulaţie).
Aparatul circulator
 Aparatul circulator

CIRCULAŢIA SISTEMICĂ
Artera aortă - din ventriculul stâng
printr-o dilataţie – bulbul aortic.
Orificiul aortei - trei valvule sigmoide.
- se îndreaptă în sus (porţiunea
ascendentă), fiind învelită în pericard
- se curbează  arcul aortic (crosa
aortică)
- coboară vertical între inimă şi
coloana vertebrală (porţiunea descendentă).
- se trifurcă (L4-L5) în cele două
artere iliace comune şi artera sacrală medie.
 Aparatul circulator

- Din bulbul aortic → arterele coronare

- Din arcul aortei → 3 trunchiuri arteriale
care vascularizează capul şi membrele
superioare:
- Trunchiul brahiocefalic - se bifurcă în
artera subclaviculară dreaptă şi artera
carotidă comună dreaptă
- Artera carotidă comună stângă
- Artera subclaviculară stângă
 Aparatul circulator

- Arterele carotide comune urcă

vertical pe laturile traheei

- se bifurcă la nivelul laringelui

artera carotidă externă şi artera
carotidă internă

- la nivelul bifurcării prezintă o

mică dilatare – sinusul carotidian
 Aparatul circulator

Artera carotidă externă - porneşte

din dreptul cartilajului tiroid şi se
bifurcă în două ramuri terminale,
în dreptul condilului mandibulei:
- Artera temporală superficială
- Artera maxilară internă
În traiectul ei dă naştere la 7
ramuri colaterale
 Aparatul circulator

Artera carotidă internă -

situată înapoia carotidei externe,
-pătrunde prin canalul carotidian al
stâncii temporalului în cavitatea
craniană străbătând dura mater
Ramurile colaterale → canalul
carotidian, cavitatea timpanică
pereţii sinusului cavernos; globul
ocular şi anexele sale, pielea frunţii
şi a nasului prin artera oftalmică
 Aparatul circulator

Ramurile terminale sunt:

- arterele cerebrale anterioare
dreaptă şi stângă;
- între ele se află artera comunicantă
anterioară
- artera cerebrală mijlocie (artera
sylviană)
- artera comunicantă posterioară
 Aparatul circulator

Cele două artere cerebrale anterioare,

artera comunicantă anterioară, cele două
artere comunicante posterioare şi arterele
cerebrale posterioare formează poligonul
arterial Willis situat la baza creierului, în
jurul şeii turceşti.
 Aparatul circulator

Arterele subclaviculare

- de la origine merg lateral formând

un arc cu convexitatea în sus şi se
continuă cu artera axilară
 Aparatul circulator

• Artera axilară continuă artera

subclaviculară şi se întinde de la
mijlocul claviculei până la axilă.

• Artera brahială (humerală)

continuă artera axilară.

La nivelul cotului se bifurcă în

artera ulnară şi artera radială.
 Aparatul circulator

Artera ulnară (cubitală) se întinde

medial de la cot până în regiunea carpiană
unde se continuă cu arterele mâinii.
Artera radială porneşte lateral de la
cot până în regiunea carpiană în dreptul
degetului mare unde se continuă tot cu
arterele mâinii.
 Aparatul circulator

Arterele mâinii sunt formate prin

anastomoza ramurilor terminale ale
arterelor ulnară şi radială care, la nivelul
carpului, pe faţa palmară formează
arcada palmară superficială. Din această
arcadă pornesc arterele digitale palmare.
Tot la nivelul carpului arterele ulnară şi
radială dau câte o ramură profundă care,
anastomozându-se, formează arcada
palmară profundă, din care pornesc
arterele interosoase.
 Aparatul circulator

Aorta descendentă
- continuă arcul aortei din dreptul vertebrei T4,
limită marcată de ligamentul arterial, ce leagă
aorta de ramura stângă a arterei pulmonare
- se întinde până la emergenţa arterelor iliace
comune şi sacrală medie (cartilajul vertebral
L4-L5). Se împarte într-o porţiune toracală,
deasupra diafragmului şi o porţiune
abdominală situată dedesubt
 Aparatul circulator

Aorta toracală
→ orificiul aortic al diafragmei

- în mediastinul posterior, pe latura

stângă a coloanei vertebrale
- ramuri viscerale (arterele esofagiene,
arterele pericardice şi arterele bronşice)
- parietale
 Aparatul circulator

Ramurile parietale sunt reprezentate

în principal de arterele intercostale.
- 10 perechi care pornesc de pe părţile
laterale ale aortei toracale, în dreptul
ultimelor 10 spaţii intercostale
- fiecare arteră se bifurcă într-o
ramură posterioară şi una anterioară
 Aparatul circulator

Aorta abdominală
- porţiunea terminală
- ramuri viscerale, parietale şi
terminale
Ramurile viscerale:
1. trunchiul celiac – pleacă
din partea anterioară a aortei
sub diafragm şi se trifurcă în:
- artera hepatică
- artera gastrică stângă
- artera splenică
 Aparatul circulator

2. artera mezenterică superioară

3. arterele suprarenale dreaptă şi
stângă
4. arterele renale dreaptă şi
stângă
5. arterele genitale
6. artera mezenterică inferioară →
prin arterele hemoroidale
superioare
 Aparatul circulator

Ramurile terminale ale

aortei descendente sunt:
- arterele iliace comune
- artera sacrală medie
Artera sacrală medie este
situată în continuarea aortei
abdominale de la nivelul feţei
anterioare a vertebrei L5  spre
sacru şi coccige.
 Aparatul circulator

Arterele iliace comune - în dreptul

articulaţiei sacro-iliace, se bifurcă în artera
iliacă internă şi cea externă.
Artera iliacă internă pătrunde în bazin şi se
împarte în 2 trunchiuri, anterior şi posterior.
Din trunchiul anterior pornesc:
ramuri viscerale:
artera ombilicală,
artera vezicală
artera ruşinoasă internă
ramuri parietale pentru regiunea obturatorie.
Din trunchiul posterior pleacă numai ramuri
parietale, pentru regiunile lombo-iliacă şi
fesieră.
 Aparatul circulator

Artera iliacă externă continuă

iliaca comună, are un traiect oblic în jos
şi lateral până la ieşirea din bazin, în
dreptul ligamentului inghinal, de unde
se continuă cu artera femurală.
Artera femurală continuă iliaca
externă şi se termină în 1/3 inferioară a
coapsei, la nivelul inelului tendinos al
muşchiului adductor mare, de unde se
continuă cu artera poplitee. Dintre
ramurile colaterale amintim artera
femurală profundă.
Aparatul circulator

Artera poplitee continuă femurala şi

ajunge în fosa poplitee până la
nivelul inelului tendinos al
muşchiului solear, unde se bifurcă
în:
- artera tibială anterioară
- artera tibială posterioară
Aparatul circulator

Artera pedioasă, ramură

terminală a tibialei anterioare, se
bifurcă în primul spaţiu interosos, în
artera interosoasă dorsală şi artera
plantară profundă.
Arterele plantare, ramuri
terminale ale arterei tibiale
posterioare, sunt 2 – internă şi
externă.
 Aparatul circulator

Circulaţia pulmonară

- originea în ventriculul drept →

trunchiul arterei pulmonare

- vertical, pe partea stângă a aortei până

ajunge sub arcul aortei → se bifurcă  2
ramuri:
- artera pulmonară dreaptă
- artera pulmonară stângă
 Aparatul circulator

Artera pulmonară dreaptă

- traiect aproape orizontal, → sub arcul aortic
→ în hilul plămânului drept,
- mai lungă decât stânga (5-6 cm)
- 3 ramuri pentru cei 3 lobi pulmonari
(însoţesc cele 3 bronhii lobare)
- ramuri mai subţiri → acini pulmonari 
ramuri terminale → se capilarizează în jurul
alveolelor pulmonare

Artera pulmonară stângă

- traiect orizontal → la plămânul stâng (3 cm)
- 2 ramuri care însoţesc cele 2 bronhii
 Aparatul circulator

SISTEMUL VENOS
VENELE
- vase sanguine  prin confluenţa capilarelor sanguine
- se termină la inimă, în atrii sângele circulă de la periferie
spre inimă
- mai numeroase decât arterele - raport 2/1
- formează anastomoze prin ramuri colaterale
- Vene profunde - dispuse profund în organism; însoţesc
arterele,
- Vene superficiale - aşezate sub piele, deasupra fasciilor
musculare de înveliş.
- după calibru → mari, mijlocii şi mici
cele mai subţiri - venule
 Aparatul circulator

SISTEMUL VENOS AL
CIRCULAŢIEI PULMONARE
Venele pulmonare  din capilarele alveolare
→venule → venă pentru fiecare lobul
pulmonar - vena lobulară → vena lobară →
prin hilul fiecărui plămân ies 2 vene
pulmonare
- după un scurt traiect aproape orizontal, se
deschid în atriul stâng prin orificii separate
- sunt avalvulare
- prin ele este transportat sângele care s-a
oxigenat la nivelul alveolelor pulmonare
Aparatul circulator
 Aparatul circulator

SISTEMUL VENOS AL MARII CIRCULAŢII

Este reprezentat de totalitatea venelor care colectează
sângele de la nivelul tuturor organelor corpului şi-l aduc
înapoi la inimă, în atriul drept.

În acest sistem distingem:

• Venele cardiace
• Sistemul venei cave superioare
• Sistemul venei cave inferioare
 Aparatul circulator

Sistemul venei cave

superioare

- partea supradiafragmatică a trunchiului

- trunchi venos aşezat în mediastinul
anterior
- traiect vertical înapoia marginii drepte a
sternului

- origine - trunchiurile venoase brahiocefalice

- afluent - marea venă azygos
 Aparatul circulator

Marea venă azygos

- trunchi venos aşezat în drepta coloanei

vertebrale
- provine din vena lombară ascendentă
- străbate diafragmul şi se deschide în
vena cavă superioară
- pe traiectul ei primeşte venele
intercostale drepte şi mica venă azygos
(vena hemiazygos)
 Aparatul circulator

Vena hemiazygos

- traiect paralel cu marea venă

azygos, dar este situată în stânga
coloanei vertebrale
- originea în vena lombară
ascendentă stângă
- străbate diafragmul şi se varsă în
marea venă azygos
- colectează sângele din venele
intercostale stângi
 Aparatul circulator

Venele membrului superior

- profunde
- superficiale
Venele profunde
- câte 2 pe lângă artere
- de la degete prin venele digitale palmare
proprii, digitale palmare comune şi venele
interosoase palmare  2 arcade palmare,
superficială şi profundă venele profunde
ale antebraţului – 2 vene ulnare şi 2 vene
radiale;
- în regiunea cotului  2 vene brahiale
(humerale)  vena axilară
 Aparatul circulator

Venele superficiale
- se află sub piele, traiectul lor neavând
legătură cu arterele

- începe la degete, fiecare deget având o

reţea dorsală digitală care se termină
printr-un arc venos la baza degetului;

→ pornesc venele interosoase

superficiale care se anastomozează 
reţeaua venoasă dorsală a mâinii
 Aparatul circulator

- faţa anterioară a antebraţului →

vena radială superficială, vena
ulnară superficială şi vena mediană a
antebraţului
→ aproape de cot vena mediană
superficială se bifurcă în vena
mediocefalică şi vena mediobazilică
Vena mediocefalică se uneşte cu
vena radială accesorie şi formează
vena cefalică, iar vena mediobazilică
se uneşte cu vena ulnară
superficială, formând vena bazilică
 „M”-ul venos al plicii cotului
Aparatul circulator

- vena cefalică urcă pe marginea

laterală a braţului iar la umăr se
curbează şi se varsă profund în vena
axilară
- vena bazilică urcă pe partea
medială a braţului până la mijloc unde
se varsă profund în vena brahială
medială
 Aparatul circulator

Vena axilară
- se formează la marginea
inferioară a muşchiului pectoral
mare prin confluenţa venelor
brahiale şi se termină la marginea
externă a coastei I

- primeşte afluenţi din pereţii

laterali ai toracelui şi vena cefalică
 Aparatul circulator

Vena subclaviculară

- traiect aproape orizontal

- de la marginea externă a primei

coaste până la articulaţia sterno-
claviculară

→ se uneşte cu vena jugulară internă

Originea  vena axilară

 Aparatul circulator

Vena jugulară internă

- cel mai gros trunchi venos din
regiunea cervicală
- origine la nivelul orificiului jugular al
bazei craniului şi coboară până la
articulaţia sternoclaviculară, unde
confluează cu vena subclaviculară.
- prezintă câte o dilatare la nivelul celor
două extremităţi (superioară şi
inferioară) – golful venei jugulare,
respectiv sinusul venei jugulare
 Aparatul circulator

Trunchiurile venoase
brahiocefalice
- stâng – mai lung şi cu traiect aproape
orizontal
- drept – mai scurt şi cu traiect oblic
- origine - vena subclaviculară şi vena
jugulară internă, care confluează la
nivelul articulaţiei sternoclaviculare
 Aparatul circulator

Sistemul venei cave inferioare

- colectează sângele din organele abdominale,
pereţii cavităţii abdominale şi din membrele
inferioare
- un trunchi venos circa 25/3 cm
- în dreapta coloanei vertebrale lombare din
confluenţa venelor iliace comune
- de la origine - traiect ascendent, lateral de
aorta descendentă → în atriul drept
Aparatul circulator
 Aparatul circulator

Afluenţii venei cave inferioare:

- venele viscerale
- venele parietale

Venele viscerale:

- 4 vene suprahepatice (2 mari şi 2 mici),

- venele renale (dreaptă şi stângă) → în
cea stângă se varsă vena suprarenală
stângă şi vena genitală stângă
- vena suprarenală dreaptă
- vena genitală dreaptă
- vena ombilicală
 Aparatul circulator

Vena portă
- trunchi venos scurt format prin
confluenţa venelor:
- splenică
- mezenterică superioară
- mezenterică inferioară
- direcţie oblică de jos în sus şi
lateral până în hilul ficatului, unde
se bifurcă în ramura dreaptă şi cea
stângă. Primeşte ca afluenţi vena
coronară gastrică şi vena cistică
 Aparatul circulator

Vena iliacă comună

- se formează la nivelul articulaţiei
sacroiliace prin unirea venelor
iliacă internă şi iliacă externă
 Aparatul circulator

Vena iliacă internă

- în partea inferioară a bazinului,
urmează un traiect ascendent oblic
până în dreptul articulaţiei sacro-iliace
unde se uneşte cu iliaca externă.

Venele viscerale drenează organele din

bazin prin plexurile:
• vezico-prostatic
• hemoroidal
• vezical
Venele parietale → în pereţii bazinului:
- venele fesiere inferioare şi superioare
- venele obturatoare
 Aparatul circulator

Vena iliacă externă

- începe de la nivelul ligamentului
inghinal în continuarea venei femurale

- urmează un traiect oblic ascendent

spre articulaţia sacro-iliacă, unde se
uneşte cu vena iliacă internă

- colaterale:
• venele circumflexe iliace,
• venele epigastrice inferioare
 Aparatul circulator

Venele membrului inferior

- profunde
- superficiale
- venele profunde însoţesc arterele, în
unele cazuri fiind dublate
 Aparatul circulator

Sistemul venos profund

- începe la degete, pe faţa plantară, unde se
formează venele digitale plantare

→ venele interosoase plantare → se deschid

în arcada venoasă plantară 

- venele peroniere

- venele tibiale posterioare

 Aparatul circulator

Vena poplitee
- însoţeşte artera poplitee de
la inelul muşchiului solear
până la inelul muşchiului
adductor mare
- se formează prin confluenţa
venelor tibiale anterioare şi
posterioare, care însoţesc
artera tibială anterioară,
respectiv cea posterioară
 Aparatul circulator

Vena femurală
- este unică şi însoţeşte artera
femurală de la inelul muşchiului
adductor mare până la
ligamentul inghinal → iliaca
externă

Afluenţi:
- venele femurale profunde
- venele circumflexe femurale
- vena safenă mare
 Aparatul circulator

Venele superficiale
- nu însoţesc arterele, ele aflându-se sub piele

- încep la picior pe faţa dorsală a degetelor,

prin venele digitale dorsale, care se unesc →
venele interosoase dorsale → in arcada venoasă
dorsală

- extremitatea medială a arcadei se continuă cu

vena safenă mare, iar cea laterală cu vena
safenă mică
 Aparatul circulator

Vena safenă mică (externă)

- se formează pe faţa dorsală a piciorului
din arcada venoasă dorsală

- trece posterior de maleola laterală şi

urcă pe faţa posterioară a gambei pînă la
genunchi, unde se curbează şi se varsă
în vena poplitee
 Aparatul circulator

Vena safenă mare

(internă)
- se formează pe faţa dorsală a
piciorului din arcada venoasă dorsală

- trece posterior de maleola medială

şi urcă pe faţa internă a gambei, apoi
a coapsei, pînă în regiunea inghinală,
unde se curbează şi se varsă în vena
femurală
 Aparatul circulator

- venele membrului inferior sunt

vene valvulare, lumenul lor fiind
prevăzut cu valvule care împiedică
refluxul sîngelui din cauza gravitaţiei

- între cele 2 sisteme există

numeroase anastomoze, cel
superficial fiind tributar sistemului
profund
Fazele remodelarii