2023

UNIVERSITATEA DIN BUCUREȘTI

Facultatea de Geografie

Domeniul: Geografia Turismului

Programul de studii: Licență

PORTOFOLIU LA CLIMATOLOGIE

Îndrumător științific: Constantin Dana

Student: Berescu Maria Mihaela

BUCUREȘTI 2023
Cuprins :

Tema 1 decodificari si Scheme Bjerknes...........................................................................................3

Tema 2 Hartă Synoptică..................................................................................................................................14
Tema 4 MIC ATLAS AL NORILOR.............................................................................................................15
Tema 1 climatologie
a) 15296 21698 63604 10336 20131 39458 40801 56009 71722 86900

 15296 – IIiii
- II=15, indicativul regional pentru Romania
- iii=296, indicativul national al statiei meteorologice Petroşani

 21698 – iRiXhVV
- iR=2, grupa 6 a precipitatilor este inclusa in sectiunea 3
- iX=1, indica statie meteorologica cu personal, grupa este inclusa
- h=6, inaltimea bazei norilor inferiori este intre 1000 si 1500 m
- vv=98, vizibilitatea orizontala deasupra solului este de 20,0 km

 63604 – Nddff
- N=6, indica nebulozitatea totală a norilor, gradul de acoperire a cerului fiind de 6/8 sau 7/10
÷ 8/10
- dd=36, indica direcţia din care suflă vântul, aceasta fiind 355-04° sau directia N
- ff=04, viteza mijlocie a vântului este de 0,4 m/s

 10336 – 1SnTTT
- 1 – cifra de control
- Sn=0, indica aim ultte pozitivă sau egală cu zero
- TTT=336, aim ultte aerului la momentul observatiei este de 33,6°C

 20131 – 2SnTdTdTd
- 2 – cifra de control
- Sn=0, indica aim ultte pozitivă sau egală cu zero
- TdTdTd=131, aim ultte punctului de roua este de 13.1°C

 39458 – 3PoPoPoPo
- 3 – cifra de control
- PoPoPoPo=9458, valoarea presiunii atmosferice la niveul statiei este de 945,8 hPa

 40801 – 4PPPP
- 4 – cifra de control
- PPPP=0801, presiunea la nivelul mediu al marii este de 1080,1 hPa

 56009 – 5appp
- 5 – cifra de control
- a=6, caracteristica tendinţei barometrice în timpul celor 3 ore care preced ora de observaţie
este in scădere, apoi staţionară; sau în scădere apoi în scădere mai lentă
- ppp=009, valoarea totală a tendinţei barometrice aim ult din presiunile atmosferice la nivelul
staţiei în cursul celor trei ore care preced ora de observaţie este de 0,9 hPa

 71722 – 7wwW1W2
- 7 – cifra de control
- ww=17, indica oraj, dar neînsoţit de precipitaţii în momentul observaţiei
- W1W2=22, in toată perioada aim ultte, aim au acoperit aim ult de jumătate din bolta cerului

 86900 – 8NhCLCMCH
- 8 – cifra de control
- Nh=6, indica nebulozitatea inferioara de 6/8 sau 7/10 ÷ 8/10
- CL=9, indica nori inferiori din genul Cumulonimbus capillatus (adesea cu nicovală) cu sau
fără Cumulonimbus calvus, Cumulus, Stratocumulus, Stratus sau pannus
- CM=0, nu sunt prezenti nori mijlocii
- CH=0, nu sunt prezenti nori superiori

Schema Bjerknes

b) 15324 01599 70901 10256 20156 39367 40793 52006 60102 72991
84346
 15324 – IIiii
- II=15, indicativul regional pentru Romania
- iii=296, indicativul national al statiei meteorologice Câmpulung Muscel

 01599 – iRixhvv
- iR=0, grupa 6 a precipitatilor este inclusa in sectiunile 1 si 3
- ix=1, indica statie meteorologica cu personal, grupa este inclusa
- h=5, inaltimea bazei norilor inferiori este intre 600 si 1000 m
- vv=99, vizibilitatea orizontala deasupra solului este mai mare sau egala cu 50 km (≥50)

 70901 – Nddff
- N=7, indica nebulozitatea totală a norilor, gradul de acoperire a cerului fiind de 7/8 sau mai
mult, dar nu 8/8 sau 9/10 sau mai mult, însă nu complet acoperit (cer cu spărtură)
- dd=09, indica direcţia din care suflă vântul, aceasta fiind 85-94° sau directia E
- ff=01, viteza mijlocie a vântului este de 0,1 m/s

 10256 – 1SnTTT
- 1 - cifra de control
- Sn=0, indica temperatură pozitivă sau egală cu zero
- TTT=256, temperatura aerului la momentul observatiei este de 25,6°C

 20156 – 2SnTdTdTd
- 2 - cifra de control
- Sn=0, indica temperatură pozitivă sau egală cu zero
- TdTdTd=156, temperatura punctului de roua este de 15.6°C

 39367 – 3PoPoPoPo
- 3 - cifra de control
- PoPoPoPo=9367, valoarea presiunii atmosferice la nivelul statiei este de 936,7 hPa

 40793 – 4PPPP
- 4 - cifra de control
- PPPP=0793, presiunea la nivelul mediu al marii este de 1079,3 hPa

 52006 – 5appp
- 5 - cifra de control
- a=2, caracteristica tendinţei barometrice în timpul celor 3 ore care preced ora de observaţie
este in creştere (uniformă sau neuniformă)
- ppp=006, valoarea totală a tendinţei barometrice calculată din presiunile atmosferice la
nivelul staţiei în cursul celor trei ore care preced ora de observaţie este de 0,6 hPa

 60102 – 6RRRtR
- 6 – cifra de control
- RRR=010, 10 mm de precipitaţii căzute în cursul perioadei indicate prin tR
- tR=2, cantitatea de precipitaţii căzută în intervalul de 12 ore

 72991 - 7wwW1W2
- 7 - cifra de control
- ww=29, indica oraj (cu sau fără precipitaţii)
- W1W2=91, indica starea timpului pe trecut. Într-o parte a perioadei considerate, norii au
acoperit mai mult de jumătate din bolta cerului, iar într-altă parte a perioadei au acoperit
jumătate din bolta cerului sau mai puţin(1). Oraje cu sau fără precipitaţii(9).

 84346 – 8NhCLCMCH
- 8 - cifra de control
- Nh=4, indica nebulozitatea inferioara de 4/8 sau 5/10
- CL=3, indica nori inferiori din genul Cumulonimbus calvus cu sau fără Cumulus,
Stratocumulus sau Stratus.
- CM=4, indica nori mijlocii din genul Altocumulus translucidus în bancuri (adesea sub formă
lenticulară) al căror aspect se schimbă continuu şi care se situează la unul sau mai multe
niveluri
- CH=6, indica nori superiori din genul Cirrus (adesea în benzi) şi Cirrostratus, sau
Cirrostratus singur, care invadează progresiv cerul; aceşti nori devin, în general, mai groşi
(denşi) în ansamblul lor; valul continuu depăşeşte 45° deasupra orizontului, fără ca cerul să
fie acoperit în întregime
Schema Bjerknes

c) 15498 02997 11002 10316 20169 30067 40106 52004 60002 81040
 15498 – IIiii
- II=15, indicativul regional pentru Romania
- iii=498, indicativul national al statiei meteorologice Zimnicea

 02997 – iRixhvv
- iR=0, grupa 6 a precipitatilor este inclusa in sectiunile 1 si 3
- ix=2, indica statie meteorologica cu personal, iar grupa este omisă (nu sunt fenomene
importante de semnalat)
- h=9, inaltimea bazei norilor inferiori este de 2500 sau mai mult sau nu sunt nori
- vv=97, vizibilitatea orizontala deasupra solului este de 10,0 km

 11002 – Nddff
- N=1, indica nebulozitatea totală a norilor, gradul de acoperire a cerului fiind de 1/8 sau mai
puţin, însă nu cer senin SAU 1/10 sau mai puţin, însă nu cer senin
- dd=10, indica direcţia din care suflă vântul, aceasta fiind 95-104°
- ff=02, viteza mijlocie a vântului este de 0,2 m/s

 10316 – 1SnTTT
- 1 – cifra de control
- Sn=0, indica temperatură pozitivă sau egală cu zero
- TTT=316, temperatura aerului la momentul observatiei este de 31,6°C

 20169 – 2SnTdTdTd
- 2 – cifra de control
- Sn=0, indica temperatură pozitivă sau egală cu zero
- TdTdTd=169, temperatura punctului de roua este de 16,9°C

 30067 – 3PoPoPoPo
- 3 – cifra de control
- PoPoPoPo=0067, valoarea presiunii atmosferice la niveul statiei este de 106,7 hPa

 40106 – 4PPPP
- 4 – cifra de control
- PPPP=0106, presiunea la nivelul mediu al marii este de 1010,6 hPa

 52004 – 5appp
- 5 – cifra de control
- a=2, caracteristica tendinţei barometrice în timpul celor 3 ore care preced ora de observaţie
este in creştere (uniformă sau neuniformă)
- ppp=004, valoarea totală a tendinţei barometrice calculată din presiunile atmosferice la
nivelul staţiei în cursul celor trei ore care preced ora de observaţie este de 0,4 hPa

 60002 – 6RRRtR
- 6 – cifra de control
- RRR=000, indica ca nu sunt precipitatii
- tR=2, cantitatea de precipitaţii căzută în intervalul de 12 ore

 81040 – 8NhCLCMCH
- 8 – cifra de control
- Nh=1, indica nebulozitatea inferioara de 1/8 sau mai puţin, însă nu cer senin SAU 1/10 sau
mai puţin, însă nu cer senin
- CL=0, nu sunt prezenti nori inferiori
- CM=4, indica nori mijlocii din genul Altocumulus translucidus în bancuri (adesea sub formă
lenticulară) al căror aspect se schimbă continuu şi care se situează la unul sau mai multe
niveluri
- CH=0, indica ca nu sunt nori superiori
 Schema Bjerknes

d) 15320 22498 63501 11231 21088 39481 40530 57002 86300

 15320 – IIiii
- II=15, indicativul regional pentru Romania
- iii=320, indicativul national al statiei meteorologice Parâng

 22498 – iRixhVV
- iR=2, grupa 6 a precipitatilor este inclusa in sectiunea 3
- ix=2, indica statie meteorologica cu personal, iar grupa este omisă (nu sunt fenomene
importante de semnalat)
- h=4, inaltimea bazei norilor inferiori este intre 300 si 600m
- vv=98, vizibilitatea orizontala deasupra solului este de 20,0 km

 63501 – Nddff
- N=6, indica nebulozitatea totală a norilor, gradul de acoperire a cerului fiind de 6/8 sau 7/10
÷ 8/10
- dd=35, indica direcţia din care suflă vântul, aceasta fiind 345-354°
- ff=01, viteza mijlocie a vântului este de 0,1 m/s

 11231 – 1SnTTT
- 1 – cifra de control
- Sn=1, indica temperatură negativa
- TTT=231, temperatura aerului la momentul observatiei este de 23,1°C

 21088 – 2SnTdTdTd
- 2 – cifra de control
- Sn=1, indica temperatură negativa
- TdTdTd=088, temperatura punctului de roua este de –8,8°C

 39481 – 3PoPoPoPo
- 3 – cifra de control
- PoPoPoPo=9481, valoarea presiunii atmosferice la nivelul statiei este de 948,1 hPa

 40530 – 4PPPP
- 4 – cifra de control
- PPPP=0530, presiunea la nivelul mediu al marii este de 1053,0 hPa
 57002 – 5appp
- 5 – cifra de control
- a=7, caracteristica tendinţei barometrice în timpul celor 3 ore care preced ora de observaţie
este in scădere (uniformă sau neuniformă)
- ppp=002, valoarea totală a tendinţei barometrice calculată din presiunile atmosferice la
nivelul staţiei în cursul celor trei ore care preced ora de observaţie este de 0,2 hPa

 86300 – 8NhCLCMCH
- 8 – cifra de control
- Nh=6, indica nebulozitatea inferioara de 6/8 sau 7/10 ÷ 8/10
- CL=3, indica nori inferiori din genul Cumulonimbus calvus cu sau fără Cumulus,
Stratocumulus sau Stratus.
- CM=0, nu sunt prezenti nori mijlocii
- CH=0, nu sunt prezenti nori superiori

Schema Bjerknes
Tema 2 Hartă Synoptică
Dezvoltări cumuliforme, care au atins stadiul de Cumulonimbus calvus, au fost observate
încă din orele dimineții. De asemenea, au fost observați nori Altocumulus castellenus și
floccus, aceştia fiind un semn al instabilităţii atmosferice. La granița județelor Cluj, Bistrița
Năsăud și Mureș s-a format o zonă de convergență slabă, ce s-a deplasat în următoarele ore
spre vest-nord-vest. În prezența unui nucleu rece, supercelula (C500L) se formează mai ușor,
chiar şi în condițiile unor parametri convectivi cu valori mici, ( fig. 4).
 CirrusFig. 4. Harta sinoptică de sol (25.05, ora 06:00 UTC)
sursa: https://www.meteoromania.ro/despre-noi/cercetare/revista-stiintifica/revista-
stiintifica-2016/

Tema 4
MIC ATLAS AL NORILOR

Genuri de nori : 1) Cirrus = sunt nori detașați sub formă de filamente albe , delicate , pete
albe sau mai ales benzi inguste albe . Acești nori au un aspect fibros ( asemănător părului)
pot avea un luciu mătăsos , sau ambele .

Cirrus Homogenitus
https://www.bing.com/images/blob?bcid=RDtKTU06ObgFqxcxoNWLuD9SqbotqVTdP6w
 https://www.bing.com/images/blob?bcid=qJ9um8hOlbgFXw

Caracteristici = se deosebesc de Cirrocumulus prin aspectul fibros si mătăsos , absența norilor mici
sub forma de boabe , ondulații etc. , absența unei coronae sau irizări .

2) Cirrocumulus (Cc) = compus din elemente foarte mici sub formă de boabe , valuri etc., cu formă
de plasture subțire , foaie subțire sau strat de nori fara umbrire , majoritatea elementelor au o
înălțime aparent mai mica de 1°

Cirrocumulus stratiformis undulatus

https://www.bing.com/images/blob?bcid=qFGxqraayLgFZA
 https://www.bing.com/images/blob?bcid=qGcOqhyh7bgFHQ

Caracteristici = este compus aproape exclusive din gheața , fara fenomene de halou , posibila iizare

3) Cirrostratus

Definiție= Voal de nori transparent, albicios, cu aspect fibros (asemănător părului) sau neted,
acoperind total sau parțial cerul, producând adesea fenomene de halou.
https://www.bing.com/images/blob?bcid=qL7bHoULU7gFdg
 https://www.bing.com/images/blob?bcid=qMQgfL6OxLgF3Q

Caracterisitici=Remarcile despre culorile lui Cirrus sunt, într-o mare măsură, valabile și pentru
Cirrostratus. Fiind sub forma unui văl, de obicei de mare întindere orizontală; Când este văzut în
patch-uri, de obicei se formează sau se disipează

fără detalii distincte, cum ar fi filamentele și ondulațiile speciei nebulosus

Fiind întotdeauna suficient de subțire pentru a arăta discul Soarelui sau al Lunii

Afișând numeroase tipuri de halouri, iar atunci când sunt de formă circulară, halourile sunt de obicei
cercuri complete

Posibilă coroană

Fără mama

4) Altocumulus= tât alb cât și gri, pată, foaie sau strat de nor, în general cu umbrire, compusă din
lamine, mase rotunjite, rulouri etc., care sunt uneori parțial fibroase sau difuze și care pot fi
fuzionate sau nu; Majoritatea elementelor mici aranjate regulat au de obicei o lățime aparentă între
1° și 5°.

Altocumulus stratiform is translucidus perlucidus undulatus

https://www.bing.com/images/blob?bcid=qLtYCLUKoLgFsQ
 Altocumulus castellanus radiatus

https://www.bing.com/images/blob?bcid=RGndVw-aZLgFqxcxoNWLuD9SqbotqVTdP4I

Caracteristici = este frecvent un nor destul de neted de întindere orizontală moderată. Acest nor se împarte
apoi în elemente mici, mai mult sau mai puțin aranjate în mod regulat, sub formă de laminate sau
mozaicări. Absența unui aspect predominant fibros sau mătăsos .Prezența elementelor de nori sub formă de
lamina, rulouri etc. .Posibila umbrire în tot acest timp nu are loc niciodată cu Cirrus .De obicei, fiind parțial
umbrit, în comparație cu Cirrus, care nu are de obicei umbrire Posibilitatea elementelor cloud dispuse în
undulații .

5) Altostratus= Nori cenușii sau albăstrui sau strat cu aspect striat, fibros sau uniform, acoperind total sau
parțial cerul și având părți suficient de subțiri pentru a dezvălui Soarele cel puțin vag, ca prin sticla măcinată.
Altostratus nu prezintă fenomene de halo.
 Altostratus translucidus

https://www.bing.com/images/blob?bcid=qByTYayIbLgFyg
 https://www.bing.com/images/blob?bcid=qMY9Xu9RebgF1w

6) Nimbostratus (Ns) =Strat de nori gri, adesea întunecat, al cărui aspect este difuzat de ploaia sau
zăpada care cade mai mult sau mai puțin continuu, care, în majoritatea cazurilor, ajunge la sol. Este
suficient de gros pentru a șterge Soarele. Norii joși, zdrențuiți apar frecvent sub strat, cu care pot sau
nu să fuzioneze.

Nimbostratus pannus precipitation with continuous snow

https://www.bing.com/images/blob?bcid=RIYkwQo27rgFqxcxoNWLuD9SqbotqVTdP0E

Caracteristici= În general, având o culoare gri mai închisă decât Altostratus. Fiind suficient de gros
pentru a ascunde Soarele sau Luna; numai părțile mai groase ale Altostratus opacus ascund Soarele
sau Luna. În nopțile fără lună, pot exista îndoieli cu privire la identificarea lui Nimbostratus sau
Altostratus. Norul este identificat ca Nimbostratus atunci când precipitațiile (ploaie, zăpadă sau
pelete de gheață) ajung la sol. Când este perceptibil, de obicei având o bază mai mică decât
Altostratus. Uneori având aspectul de a fi iluminat din interior (această caracteristică nu se găsește
niciodată în Altostratus).
7) Stratus =În general, stratul de nori gri, cu o bază destul de uniformă, care poate da burniță,
zăpadă sau boabe de zăpadă. Când Soarele este vizibil prin nor, conturul său este clar perceptibil.
Stratus nu produce fenomene de halou decât, eventual, la temperaturi foarte scăzute. Uneori
Stratus apare sub formă de patch-uri zdrențuite.

Stratus/sea fog and Cumulus

Caracteristici= Stratus translucidus (subțire) se deosebește de Nimbostratus prin: Discul Soarelui

fiind perceptibil, cel puțin prin părțile sale cele mai subțiri (Nimbostratus maschează Soarele sau
Luna pe tot parcursul) . Stratus nebulosus opacus (gros) seamănă foarte mult cu Nimbostratus și
poate fi foarte ușor confundat cu acesta. Se deosebește de Nimbostratus prin:Având o bază mai
clar definită și mai uniformă decât Nimbostratus

Având un aspect "uscat", contrastând cu aspectul "umed" al lui Nimbostratus

Produce doar căderi slabe de burniță, zăpadă sau boabe de zăpadă (în timp ce Nimbostratus
produce aproape întotdeauna pelete de ploaie, zăpadă sau gheață )
De obicei, nu este precedat de alți nori de nivel scăzut și mediu (Nimbostratus aproape
întotdeauna succede altor nori, de obicei de nivel mediu, sau se dezvoltă dintr-un nor preexistent)

8) Cumulus(Cu)=Nori detașați, în general densi și cu contururi ascuțite, care se dezvoltă vertical sub
formă de movile în creștere, cupole sau turnuri, din care partea superioară bombată seamănă adesea
cu o conopidă. Părțile însorite ale acestor nori sunt în mare parte albe strălucitoare; baza lor este
relativ întunecată și aproape orizontală. Uneori, Cumulus este zdrențuit.

Cumulus Factus

https://www.bing.com/images/blob?bcid=ssyKZaZ4LrkFAw

Caracteristici= Când un Cumulus precipitant extins este direct deasupra, poate fi confundat cu
Altostratus sau Nimbostratus sau poate Stratocumulus stratiformis opacus (strat gros). Dacă
precipitațiile sunt sub formă de dușuri, norul este Cumulus. Un ceas continuu va ajuta, de asemenea,
deoarece Altostratus, Nimbostratus și Stratocumulus stratiformis opacus sunt remarcate pentru
longevitatea lor, care este o caracteristică care nu este caracteristică lui Cumulus.

9) Stratocumulus = Gri sau albicios, sau atât gri cât și albicios, pată, foaie sau strat de nor care are
aproape întotdeauna părți întunecate, compuse din tessellations, mase rotunjite, rulouri etc., care
sunt nefibroase (cu excepția virga) și care pot fi sau nu fuzionate; Majoritatea elementelor mici
aranjate regulat au o lățime aparentă mai mare de 5°.

https://www.bing.com/images/blob?
bcid=T.vQ7WcNtLoFqxcxoNWLuD9SqbotqVTdP5M

Caracteristici=Stratocumulus este compus din picături de apă, uneori însoțite de picături de ploaie
sau, mai rar, pelete de zăpadă, cristale de zăpadă și fulgi de zăpadă. Orice cristale de gheață prezente
sunt de obicei prea rare pentru a da norului un aspect fibros. În timpul vremii extrem de reci,
Stratocumulus poate produce virga abundentă de cristale de gheață care pot fi însoțite de fenomene
de halo. Când Stratocumulus nu este foarte gros, uneori se observă o coroană sau o irizare . Absența
arcusului, tuba, pileus, velum și pannus

10) Cumulonimbus (Cb)= Nori grei și densi, cu o întindere verticală considerabilă, sub forma unui
munte sau a unor turnuri uriașe. Cel puțin o parte din porțiunea superioară este de obicei netedă,
fibroasă sau striată și aproape întotdeauna aplatizată; Această parte se întinde adesea sub forma unei
nicovală sau a unui nor vast. Sub baza acestui nor, care este adesea foarte întunecat, există frecvent
nori joși, zdrențe, fie fuzionați cu el, fie nu, și precipitații uneori sub formă de virga.

https://www.bing.com/images/blob?bcid=TsIEc2ZZ17oFqxcxoNWLuD9SqbotqVTdP0g

Caracteristici= Cumulonimbus este compus din picături de apă și, în special în partea superioară,
cristale de gheață. De asemenea, conține picături mari de ploaie și, adesea, fulgi de zăpadă, pelete de
zăpadă sau grindină. Picăturile de apă și picăturile de ploaie pot fi suprarăcite substanțial. Când
Cumulonimbus acoperă o întindere mare a cerului, poate fi ușor confundat cu Nimbostratus, mai
ales atunci când identificarea se bazează exclusiv pe aspectul subteran. Caracterul precipitațiilor
poate ajuta la distingerea Cumulonimbus de Nimbostratus. Dacă precipitațiile sunt de tip duș sau
dacă sunt însoțite de fulgere, tunete sau grindină, norul este Cumulonimbus. Anumiți nori
Cumulonimbus apar aproape identici cu Cumulus congestus. Norul este identificat ca
Cumulonimbus de îndată ce cel puțin o parte din porțiunea sa superioară își pierde claritatea
contururilor sau prezintă o textură fibroasă sau striată. Dacă nu este posibil să se decidă pe baza
criteriilor de mai sus dacă un nor este un Cumulonimbus sau Cumulus, acesta este identificat ca
Cumulonimbus dacă este însoțit de fulgere, tunete sau grindină.
Bibliografie:

Administrația națională de meteorologie 2008

"Clima României", Ed. Academiei Românești

Administrația națională de meteorologie 2017 cod synoptic conținutul secțiunilor 0 și 1 București

Ciulache S; 1997, "Clima Depresiunii Sibiului", Ed. Universitară București

Țișcovschi AA, Diaconu D.C. 2005, "Prelucrarea și reprezentarea datelor climatologice și

hidrografice", Ed. Universitara București

www.meteoromânia.ro

www.mmediu.ro

www.wmoint

www.cloudatlas.wmo.int

www.noaa.gov

www.nasa.gov