SUBIECTUL I Postolache Raluca Sorina

EXERCIȚIUL 1
NUMERE REALE
MULȚIMI

- mulțimea numerelor naturale= 0,1, 2,..., n ; 

= − 0

- mulțimea numerelor întregi= − n,..., −2, −1, 0,1, 2,..., n ;


= − 0

- mulțimea numerelor raționale=  m

n
/ m, n   ;

= − 0

- mulțimea numerelor reale;   

− - mulțimea numerelor iraționale=  m / m 

- mulțimea numerelor complexe=  z = a + bi / a, b  ; i 2 = −1

Ordinea efectuării operațiilor

→ se desfac parantezele ( ) , apoi   , apoi  

→ se efectueaza înmultiri, împărțiri, apoi adunări și scăderi în ordinea în care sunt

scrise

Operații cu numere întregi

-3+5=+2
 Când numerele au semne diferite, se trece semnul nr mai mare și se scad
+3-5=-2

-3-5=-8
 Când numerele au același semn, se trece semnul nr mai mare și se aduna
+3+5=+8

Regula semnelor(la înmulțire și împărtire)

+  + = +;
+  − = −;
−  + = −;
−− = +

1
 SUBIECTUL I Postolache Raluca Sorina

Operații cu mulțimi
1. Reuniunea (U): A  B = {x / x  A sau x  B}
2. Intersecția (U): A  B = {x / x  A si x  B}
3. Diferența (-;/): A − B = {x / x  A si x  B} sau B − A = {x / x  B si x  A}

Formule de calcul prescurtat

1. ( a + b ) = a 2 + 2ab + b 2 ; ( a − b ) = a 2 − 2ab + b 2
2 2

2. ( a + b )( a − b ) = a 2 − b 2
3. ( a + b ) = a 3 + b3 + 3a 2b + 3ab 2 ; ( a − b ) = a 3 − b3 − 3a 2b + 3ab 2
3 3

4.a 3 + b3 = ( a + b ) ( a 2 − ab + b 2 ) ; a 3 − b3 = ( a − b ) ( a 2 + ab + b 2 )

5. ( a + b + c ) = a 2 + b 2 + c 2 + 2ab + 2ac + 2bc

2

Modulul numerelor reale

 x, x  0

x =  0, x = 0 1. a  0, a  4. x = a  x =  a
 − x, x  0
 2. a = − a ; a  5. x  a  − a  x  a
3. a = b  a = b 6. x  a  x  ( −; − a )  ( a; + )

Puteri cu exponent întreg a n = a  a  ...  a

de n ori

5. ( a n ) = a nm ;
m

1.a 0 = 1, a1 = a, 0n = 0
1
2.a m + n = a m  a n 6.a − n = ;a  0
an
3. ( a  b ) = a n  b n
n
n −n
a b
7.   =   ; a, b  0
am b a
4. n = a m − n ; a  0
a 8.a m = a n  m = n
Numere iraționale
m

( a)
n
a = a;
n
2
a =
n
=a ;
2 m
a =a ;
n n

a + a2 − b a − a2 − b
Formula radicalilor dubli a b = 
2 2

2
 SUBIECTUL I Postolache Raluca Sorina

Reguli de calcul:

1. a  b = a  b ; a b  c d = a  c b  d
a a
2. = ; a b  c b = (a + c) b
b b
3. a 2  b = a b ; ab c = a 2b 2c
b c
a a b a a c
4. = ; =
b b b c bc

5.
c− b
a
=
(
a c − b c+
;
) b
a
=
(
a c+ b )
c+ b c2 − b c− b c2 − b

6.
c− b
a
=
a c− b
;
( ) c+ b
a
=
a c+ b ( )
c+ b c −b c− b c −b

Numere raționale
a numărător
= ;
b numitor
a c ac a c a d a d
 = ; : =  =
b d bd b d b c bc
a c
=  ad = bc
b d
Inducția matematica
n(n + 1)
P(n) = 1 + 2 + 3 + ... + n =
2
3(3 + 1) 3  4
I Etapa de verificare : P(3) = 1 + 2 + 3 = 6; P(3) = = =6
2 2

k (k + 1)
II Etapa de demonstrat: P(k ) = 1 + 2 + 3 + ... + k =
2

P(k + 1) = 1 + 2 + 3 + ... + k + k + 1 =
( k + 1)( k + 2 )
2

P ( k + 1) − P ( k ) = k + 1

P ( k + 1) − P ( k ) =
( k + 1)( k + 2 ) − k ( k + 1) = ( k + 1) ( k + 1)  2 = k + 1
(k + 2 − k ) =
2 2 2 2

3
 SUBIECTUL I Postolache Raluca Sorina

Sume
n
n(n + 1)
1 + 2 + 3 + ... + n =  k =
k =1 2
n
n(n + 1) ( 2n + 1)
12 + 22 + 32 + ... + n2 =  k 2 =
k =1 6

 n(n + 1) 
n 2

1 + 2 + 3 + ... + n =  k = 
3 3 3 3 3

k =1  2 

Ecuația de gradul I ( ax + b = 0 )

Pași de urmat pentru rezolvarea ecuației de gradul I

P1: se desfac parantezele(dacă acestea există)
P2: termenii care conțin necunoscuta din dreapta egalului se mută în stânga cu semn
schimbat, iar termenii liberi din partea stângă a egalului se mută în dreapta tot cu semn
schimbat
P3: se efectuează calculele(se restrâng termenii asemenea)
P4: se dă soluția finală

Inecuația de gradul I ( ax + b  0 )
→ se rezolvă la fel ca ecuația de gradul I numai că soluția nu va mai fi un număr, ci un
interval
→ Intervale: x  a  x  ( a; + ) ; x  a  x   a; + ) ; x  a  x  ( −; a ) ; x  a  x  ( −; a 

→ Daca necunoscuta are semnul "− " , se înmultește relatia cu "− 1" și se va schimba și
semnul inecuației din "  " în "  " sau invers.

(
Ecuația de gradul al II – lea ax + bx + c = 0
2
)
Pași de urmat pentru rezolvarea ecuației de gradul al II - lea
P1: se desfac parantezele(dacă acestea există)
P2: toți termenii din dreapta egalului se mută in stânga cu semn schimbat
P3: se restrâng termenii asemenea și se ordonează după puterile lui x

4
 SUBIECTUL I Postolache Raluca Sorina

ax 2 + bx + c = 0   = b 2 − 4ac
−b  
  0  ecuația are două soluții reale x1,2 =
2a

−b
 = 0  ecuația are două soluții reale egale(soluția unică) x1 = x2 =
2a

  0  ecuația nu are soluții reale

Inecuația de gradul al II - lea ( ax 2 + bx + c  0 )

→ se rezolvă la fel ca ecuația de gradul al II-lea numai că soluția nu va mai fi un număr, ci

un interval luat din tabelul de semn

0
x − x1 x2 +

f(x) semnul lui a 0 semn contrar lui a 0 semnul lui a

=0
x − x1 = x 2 +

f(x) semnul lui a 0 semnul lui a

0
x − +

f(x) semnul lui a

5
 SUBIECTUL I Postolache Raluca Sorina

PROGRESII ARITMETICE

a1 - primul termen; r - rația

an = a1 + ( n − 1) r - formula termenului general

an = am + ( n − m ) r

r = an +1 − an = a2 − a1 - aflarea rației știind 2 termeni consecutivi

( a1 + an ) n
Sn = - suma primilor n termeni
2
a1 , a2 , a3 , a4 termeni consecutivi  2  a2 = a1 + a3 sau a2 + a3 = a1 + a4

PROGRESII GEOMETRICE

b1 - primul termen; q - rația

bn = b1  q n −1 - formula termenului general

bn +1 b2
q= =
bn b1 - aflarea rației știind 2 termeni consecutivi

Sn =
(
b1 q n − 1 )
- suma primilor n termeni
q −1
b1 , b2 , b3 termeni consecutivi  b22 = b1  b3

6
 SUBIECTUL I Postolache Raluca Sorina

EXERCIȚIUL 2
FUNCȚIA DE GRADUL I

f: → ; f ( x ) = ax + b

1. Intersecția graficului cu axele de coordonate

G f  OX  f ( x ) = 0  A ( x; 0 )
G f  OY  f ( 0 ) = c  B ( 0; c )

2. Un punct aparține graficului( G f ) : A ( x A ; y A )  G f  f ( x A ) = y A

3. Monotonia și semnul funcției f : → ; f ( x ) = ax + b

- f este strict crescătoare, dacă a  0

- f este strict descrescătoare, dacă a  0

*Tabelul de semn
x x=−
b
+
− a

f(x) semn contrar lui a 0 semnul lui a

4. Compunerea functiilor (f g )( x ) = f ( g ( x ) )
5.Valoarea numerică a unei funcții f : → ; f ( x ) = ax + b  f ( −3) = a ( −3) + b = −3a + b

6. Intersecția a două grafice: G f  Gg  f ( x ) = g ( x )  x = c  A ( c; f ( c ) )

7. Mulțimea valorilor funcției f :  m, n  → ; f ( x ) = ax + b
f ( m ) = am + b 
 f
f ( n ) = an + b 
( m, n) =  f ( m ) ; f ( n )
Valoarea maximă max f ( x) = f ( m )
x=m

Valoarea minimă min f ( x) = f ( n )

x=n

7
 SUBIECTUL I Postolache Raluca Sorina

FUNCȚIA DE GRADUL al II – lea

f: → ; f ( x ) = ax 2 + bx + c

* RELAȚIILE LUI VIETE

ax 2 + bx + c = 0 ; x1 ; x2 − soluțiile(rădăcinile) ecuației

 −b
 S = x + x = 1 1 S
1 2
a + =
 x1 x2 P
P = x  x = c
 1 2 x12 + x22 = S 2 − 2 P
a

Relații între rădăcini

S  0  S  0  x1  0
  x1 ; x2  0;   , x1  x2 ;
P  0  P  0  x2  0
S  0  S  0  x1  0
  x1 ; x2  0   , x1  x2
 P  0  P  0  2
x  0

Formarea ecuației de gradul al II-lea când se cunosc rădăcinile

x1 + x2 = S 
  x − Sx + P = 0
2
x1 ; x2 − rădăcinile ecuației avem
x1  x2 = P 

* GRAFICUL FUNCȚIEI
1. Intersecția graficului cu axele de coordonate
G f  OX  f ( x ) = 0  A ( x1 ; 0 ) ; B ( x2 ; 0 )

G f  OY  f ( 0 ) = c  C ( 0; c )

2. Graficul tangent axei OX dacă  = 0

3. Graficul este situat deasupra axei OX dacă   0
4. Graficul intersectează axa OX în două puncte distincte dacă   0

 −b  
5. Puncte de extrem ( Vârful parabolei) V  ;  ; V ( abscisă; ordonată )
 2a −4a 

 −b
6. Valoarea maximă(minimă)= ; Abscisa punctului de maxim(minim)=
−4a 2a

8
 SUBIECTUL I Postolache Raluca Sorina

7. Un punct aparține graficului A ( x A ; y A )  G f  f ( x A ) = y A

8. Intersecția a două grafice: G f  Gg  f ( x ) = g ( x )  x = c  A ( c; f ( c ) )

9. Distanța dintre două puncte de pe grafic: d = xB − x A

* ECUAȚII CU PARAMETRU

ax 2 + bx + c = 0   = b 2 − 4ac
  0  ecuația are două soluții reale distincte
 = 0  ecuația are două soluții reale egale(soluția unică)
  0  ecuația nu are soluții reale

9
 SUBIECTUL I Postolache Raluca Sorina

EXERCIȚIUL 3
ECUAȚII IRAȚIONALE

Radicalul de ordin impar nu necesită condiții de existență.

Radicalul de ordin par necesită condiții de existență.
Sume de radicali de ordin par este 0, dacă fiecare din ei este 0.
Tipuri de ecuații

I. E (x) = F ( x )

 E (x)  0
C .E . 
 F (x)  0
( ) =  F ( x )
2 2
R: E (x)

E ( x ) =  F ( x )
2

V: Soluțiile obținute se înlocuiesc în condiții

II. E (x) + F ( x ) = G ( x )

 E (x)  0

C .E.  F (x)  0
G ( x )  0


( E (x) + F ( x ) ) = G ( x )
2 2
R:

E ( x ) + F ( x ) + 2 E (x)  F ( x ) = G ( x )
2

2 E (x)  F ( x ) = G ( x ) − E ( x ) − F ( x )
2

V: Soluțiile obținute se înlocuiesc în condiții

III. 3
E (x) = F ( x )

( ) =  F ( x )
3 3
3
E (x)

E ( x ) =  F ( x )
3

10
 SUBIECTUL I Postolache Raluca Sorina

ECUAȚII EXPONENȚIALE

n −n
−n a b
1
a = n ;   =  ;
a b a

(a )
m
n
= a n m ; a b + c = a b  a c ;
a c
=  ad = bc
b d

I . a E (x) = a F(x)  E (x) = F(x)

II . a E (x) + a E (x) +1 + a E (x) − 2 = b

a E (x) + a E (x)  a1 + a E (x)  a −2 = b

Notam a E (x) = t ; t  0
t
 t + a t + =b
a2
III . a 2 E (x) + a E (x) + b = 0 ;

Notam a E (x) = t ; t  0
 t2 + t + b = 0
SAU

III . a E (x) + a − E (x) + b = 0

Notam a E (x) = t ; t  0
1
 t + + b = 0  t 2 + 1 + bt = 0
t

11
 SUBIECTUL I Postolache Raluca Sorina

FUNCȚIA LOGARITMICĂ

log a b ( logaritm in baza a din b )

a x = b  x = log a b

lg a = log10 a ( logaritm zecimal )

ln a = log e a ( logaritm natural )

Proprietăți:

1. log a 1 = 0;
2. log a a = 1;
3. log a a n = n

4. log a x + log a y = log a x  y;

x
5. log a x − log a y = log a
y

6. log a b n = n  log a b;

= b; c =a
log a b log b a logb c
7. a

1 log c b
8. log a b = ; log a b =
log b a log c a

12
 SUBIECTUL I Postolache Raluca Sorina

ECUAȚII LOGARITMICE

I. log E ( x ) F ( x) = b

 F (x)  0
C .E . 
 E ( x)  0; E ( x)  1
R : log E ( x ) F ( x) = b
F ( x) = E ( x)b

V : Soluțiile obținute se înlocuiesc în condiții

II . log E ( x ) F ( x) = log E ( x ) G ( x)

 F (x)  0

C.E. G ( x)  0
 E ( x)  0; E ( x )  1

R : log E ( x ) F ( x) = log E ( x ) G ( x)
F ( x) = G ( x)

V : Soluțiile obținute se înlocuiesc în condiții

III . log a E ( x) + log a F ( x) = b IV . log a E ( x) − log a F ( x) = b
 E (x)  0  E (x)  0
 
C .E .  F ( x )  0 C .E .  F ( x )  0
a  0; a  1 a  0; a  1
 
R : log a E ( x) + log a F ( x) = b R : log a E ( x) − log a F ( x) = b
log a E ( x)  F ( x) = b E ( x)
log a =b
F ( x)
E ( x)  F ( x) = a b
E ( x)
= ab
F ( x)

V : Soluțiile obținute se înlocuiesc în condiții

13
 SUBIECTUL I Postolache Raluca Sorina

EXERCIȚIUL 4
ELEMENTE DE COMBINATORICĂ

Pn = n ! = 1  2  3  ...  n (Permutări de n = n factorial); Prin convenție 0! = 1

n!
Ank = n luate câte k ); n, k  ; n  k
( n − k ) ! (Aranjamente de
n!
Cnk = (Combinari de n luate câte k ); n, k  ; n  k
k !( n − k ) !

PROBLEME DE NUMĂRARE

număr cazuri favorabile

Probabilitatea P =
număr cazuri posibile

Câte numere de k cifre se pot forma cu elementele mulțimii 1, 2,3,..., n  n k

Câte numere de k cifre distincte se pot forma cu elementele mulțimii 1, 2,3,..., n  An
k

Câte submultimi de k elemente se pot forma cu elementele mulțimii 1, 2,3,..., n  Cn

k

Câte submultimi ordonate de k elemente se pot forma cu elementele mulțimii 1, 2,3,..., n
 Ank

Numărul funcțiilor f : A → B; A, B mulțimi nevide A = n; B = m  m n

Numărul funcțiilor injective f : A → B; A = n; B = m  Am

n

Numărul funcțiilor strict monotone f : A → B; A = n; B = m  Cm

n

Numărul funcțiilor bijective f : A → A; A = n  n !

14
 SUBIECTUL I Postolache Raluca Sorina

MATEMATICI FINANCIARE
p
p - procent; p% = ;
100

a
a % din b = b
100
Pentru probleme cu creșteri sau reduceri de preț
X - pret initial;
Y - pret final;
 p 
X 1 −  = Y - reducere,ieftinire;
 100 

 p 
X 1 +  = Y - scumpire,crestere;
 100 

Pentru probleme cu dobânzi

D - dobânda; r - rata dobânzii;

S i - suma inițială; S f - suma finală;

r
D=  Si ; S f = D + S i
100
Pentru probleme cu TVA
x
Preț vânzare=cost producție+ TVA = ;
100
x
TVA =  costul de producție
100

15
 SUBIECTUL I Postolache Raluca Sorina

EXERCIȚIUL 5
VECTORI

A ( x A ; y A ) ; B ( xB ; yB ) ; u = a1 i + b1 j ; v = a2 i + b2 j ;

Ecuația vectorului AB : AB = ( xB − x A ) i + ( yB − y A ) j

( xB − x A ) + ( yB − y A )
2 2
Lungimea vectorului AB : AB =

Lungimea vectorului u : u = a 2 + b2

a1 b1
Vectori coliniari : u si v coliniari  =
a2 b2

Vectori perpendiculari : u si v perpendiculari  a1  a2 + b1  b2 = 0

u v a1  a2 + b1  b2
( )
Unghiul a doi vectori cos u , v =
uv
=
a12 + b12  a 22 + b22

 x A + xB y A + y B 
M - mijlocului lui AB  M  ; 
 2 2 

Regula triunghiului AB + BC = AC

AB + AC BA + BC CA + CB
O - centrul cercului circumscris: OA = ; OB = ; OC =
2 2 2

Regula paralelogramului AC = AB + AD; AB = DC ; AD = BC

2
G- centru de greutate AG = AM
3

16
SUBIECTUL I Postolache Raluca Sorina

GEOMETRIE ANALITICĂ

1. Distanța dintre două puncte A ( x A ; y A ) ; B ( xB ; y B ) ( Lungimea segmentului)

AB = ( xB − x A ) + ( y B − y A )
2 2

2. M mijlocul segmentului AB ( M ( xM ; yM ) )

x A + xB y + yB
xM = ; yM = A
2 2
3. C simetricul punctului A față de B

x A + xC y A + yC
xB = ; yB =
2 2
4. Ecuația dreptei determinată de 2 puncte:
x − xA y − yA
AB : =  AB : ax + by + c = 0
xB − x A yB − y A

5. Panta unei drepte

a
- dreapta d : ax + by + c = 0 cu panta md = −
b
yB − y A
- punctele A ( x A ; y A ) ; B ( xB ; y B ) cu panta mAB =
xB − x A
6. Drepte paralele
a1 b1
d1 : a1 x + b1 y + c1 = 0; d 2 : a2 x + b2 y + c2 = 0 dacă d1 d 2  =
a2 b2

A ( x A ; y A ) ; B ( xB ; y B ) ; C ( xc ; yC ) ; D ( xD ; y D ) dacă AB CD  m AB = mCD

7. Drepte perpendiculare: d1 ⊥ d 2  m1  m2 = −1

d1 : a1 x + b1 y + c1 = 0; d 2 : a2 x + b2 y + c2 = 0 dacă d1 ⊥ d 2  md1  md2 = −1

A ( x A ; y A ) ; B ( xB ; y B ) ; C ( xc ; yC ) ; D ( xD ; y D ) dacă AB ⊥ CD  mAB  mCD = −1

17
SUBIECTUL I Postolache Raluca Sorina

8. Intersecția a două drepte: (Se rezolvă sistemul format de cele două drepte)

a1 x + b1 y + c1 = 0
d1  d 2    A ( x, y )
 2
a x + b 2
y + c2
= 0

9. Ecuația dreptei dată de un punct A ( x A ; y A ) și o pantă(sau dreptă) md ( d : ax + by + c = 0 )

d1 : y − y A = md ( x − x A )

10. Un punct P ( xP ; yP ) aparține unei drepte d : ax + by + c = 0

P  d  a  xP + b  y P + c = 0

11. Distanța de la un punct A ( x A ; y A ) la o dreaptă d : ax + by + c = 0

a  xA + b  y A + c
d ( A, d ) =
a 2 + b2

12. Mediana – segmentul care unește un vârf cu mijlocul laturii opuse

13. Înălțimea – perpendiculara dusă din vârf pe latura opusă
- distanța de la un punct la o dreaptă
14. Mediatoarea – perpendiculara dusă pe mijlocul unui segment

18
SUBIECTUL I Postolache Raluca Sorina

EXERCIȚIUL 6

ELEMENTE DE TRIGONOMETRIE

   
6 4 3 2 

0 30 45 60 90 180

1 2 3
sin 0 1 0
2 2 2

3 2 1
cos 1 0 −1
2 2 2

3
tg 0 1 3 / 0
3

3
ctg / 3 1 0 /
3

sin x cos x
tg x = ; ctg x =
cos x sin x

Teorema fundamentală a trigonometriei

sin 2 x + cos 2 x = 1

19
SUBIECTUL I Postolache Raluca Sorina

Formule trigonometrice
1.sin ( A  B ) = sin A  cos B  sin B  cos A

2.cos ( A  B ) = cos A  cos B sin A  sin B

tgA  tgB
3. tg ( A  B ) =
1 tgA  tgB

2tga
4. sin2a=2  sina  cosa; tg2a=
1-tg 2 a
cos 2a = cos 2 a − sin 2 a
= 2 cos 2 a − 1
= 1 − 2sin 2 a

Cercul trigonometric

Cadran Grade Sin Cos

I  
0 ; 
 2
+ +
II  
 ; 
2 
+ -
III  3 
 ; 
 2 
- -
IV  3 
 ; 2 
 2 
- +

Ecuații trigonometrice
1. sin : →  −1;1 2. cos : →  −1;1
sin x = a  x = −1k  arcsin a + k  ; k  cos x = a  x =  arccos a + 2k  ; k 
sin ( − x ) = − sin x cos ( − x ) = cos x

20
SUBIECTUL I Postolache Raluca Sorina

 
3. tg : \ ( 2k + 1)  → 4. ctg : \ k   →
 2
tgx = a  x =  arc tga + k  ; k  ctgx = a  x =  arc ctga + k  ; k 
tg ( − x ) = −tgx ctg ( − x ) = −ctgx

APLICAȚII ALE TRIGONOMETRIEI ÎN GEOMETRIE

Teorema cosinusului

AB 2 + AC 2 − BC 2
cos A =
2  AB  AC

AB 2 + BC 2 − AC 2
cos B =
2  AB  BC

BC 2 + AC 2 − AB 2
cos C =
2  BC  AC

Teorema sinusului

AB AC BC
= = = 2 R ; R -raza cercului circumscris
sin C sin B sin A
A AB + AC + BC
r= ; p= ; r - raza cercului înscris
p 2
Teorema lui Pitagora generalizata

BC 2 = AB 2 + AC 2 − 2  AB  AC  cos A

AC 2 = AB 2 + BC 2 − 2  AB  BC  cos B
AB 2 = BC 2 + AC 2 − 2  BC  AC  cos C
Aria triunghiului
AB  AC  sin A AB  BC  sin B BC  AC  sin C
1. AABC = = =
2 2 2
2. Formula lui Heron
21
SUBIECTUL I Postolache Raluca Sorina

AB + AC + BC
AABC = p ( p − AB )( p − AC )( p − BC ) ; p =
2
AB 2  sin A  sin B BC 2  sin B  sin C AC 2  sin A  sin C
3. AABC = = =
2 sin C 2 sin A 2 sin B
TRIUNGHI DREPTUNGHIC/TRIUNGHI ECHILATERAL/ PARALELOGRAM/DREPTUNGHI

Paralologram
Aparale log ram = AB  AD  sin ( BAD ) ;
ABCD paralelogram  M este mijlocul diagonalelor

Dreptunghi
Adreptunghi = AB  BC
ABCD dreptunghic  paralelogramul cu un unghi drept

Triunghi echilateral(are toate laturile egale)

l2 3 l 3
AABC = ; P = 3  l; h =
4 2

Triunghi dreptunghic(are un unghi drept)

Latura opusa 90 este ipotenuza;

ip
Teorema 30 : cateta opusă 30 = ;
2
Teorema lui Pitagora: ip = c1 + c2 ;
2 2 2

ip
Mediana dusă din unghiul drept = ;
2
c1  c2
Înălțimea dusă din unghiul drept h = ;
ip
c1  c2
Aria AABC =
2
Functii trigonometrice:
cat.opusa cat.alaturata
sin = ; cos =
ip ip

22
SUBIECTUL I Postolache Raluca Sorina

3,4,5 - numere pitagoreice  ABC dreptunghic

23