EXAMENUL

PACIENTULUI ÎN
MEDICINA ORALĂ-curs 1
EXAMENUL CLINIC AL PACIENTULUI IN
MEDICINA ORALA

- Varsta, sexul pacientului

- Motivele prezentarii
ÒDUREREA

ÒTUMEFIEREA

ÒULCERAŢIA
DIAGNOSTICUL PREZUMTIV AL
PRINCIPALELOR SIMPTOME ORALE

ÒDUREREA

ÒTUMEFIEREA

ÒULCERAŢIA
Diagnosticul prezumtiv al durerii
n Durerea este o senzaţie neplacută de
intensitate diferită
n În anamneza durerii trebuiesc luate în considerare:
Sediul durerii
Momentul apariţiei durerii
Severitatea durerii
Natura durerii
Frecvenţa durerii
Evoluţia durerii
Durata durerii
Factori care calmează durerea
Factori care exacerbează durerea
Cauza durerii
Dacă iradiază şi unde
Simptome asociate
Diagnosticul prezumtiv al tumefierii
n Poate fi localizată sau difuză şi poate
interesa ţesutul moale, dur sau ambele.
n Clinicianul trebuie să raspundă la
urmatoarele întrebări:
n Când a fost observată prima data tumefierea?
n Ce l-a facut pe pacient s-o observe?
n Este dureroasă?
n Determina disfunctionalităţi?
n S-a modificat din momentul observării?
n Dispare sau suferă modificări în timpul activităţilor
obişnuite?
n Prezintă şi alte tumefieri?
n Prezintă şi alte simptome asociate?
n Părerea pacietului relaţionată la cauza tumefierii.
Inspecţia şi palparea
n Trebuie să urmărească următoarele
aspecte:
n Localizarea
n Dimensiunea
n Forma
n Culoarea şi temperatura
n Sensibilitatea
n Crepitaţii
n Mobilitatea
n Consistenţa
n Textura suprafeţii
n Marginile
n Tumefieri asociate
Diagnosticul prezumtiv al ulceraţiilor
n Ulceraţiile pot sau nu pot fi simptomatice
n Întrebări obligatorii în anamneză:
n Unde a fost observată prima data ulceraţia?
n Ce a atras atenţia pacientului asupra ulceraţiei
n În ce fel l-a deranjat pe pacient?
n S-au produs modificări de la apariţie?
n Prezenta o ulceraţie similară şi cu altă localizare?
n A fost precedata sau însoţită de: pete, vezicule sau
bule, descuamări ale epiteliului, granulaţii
n Simptome generale de alterare a organismului.
n Punctul de vedere al pacientului privind apariţia
ulceraţiei.
Inspecţia ulceraţiei urmăreşte:
n Dimensiunea şi forma
n Numărul
n Localizarea
n Marginile
n Suprafaţa ulceraţiei
n Conţinutul ulceraţiei
n Ţesuturile înconjurătoare
Palparea ulceraţiei
n Consistenţa
n Marginile
n Baza
n Profunzimea
n Sângerarea
n Interesarea straturilor subiacente
n Aspectul pielii sau mucoasei
înconjurătoare
n Prezenţa ganglionilor regionali
EXAMENUL CLINIC AL PACIENTULUI IN MEDICINA
ORALA

- Istoricul afectiunii
- Antecedente personale
- Antecedente heredocolaterale
- Tratamente urmate, in curs sau recente
- Obiceiuri vicioase (fumator, consum de
alcool)
EXAMENUL CLINIC AL MUCOASEI ORALE
MORFOLOGIA NORMALĂ A MUCOASEI ORALE

CLASIFICARE

1. FUNCŢIONAL:
- mucoasa de acoperire sau tapetare (jugală, labială, planşeu, faţa
ventrală limbă, palat moale) 60%
-mucoasa masticatorie (gingia, palatul dur) 25%
- mucoasa specializată (faţa dorsală a limbii 2/3 anterioare) 15%
2. TOPOGRAFIC:
- mucoasa gingivală
- mucoasa jugală şi labială
- mucoasa regiunii tonsilare
- orofaringele
- limba
- planşeul bucal
- palatul dur
- palatul moale
 Cavitatea orala

- este divizata in 2 zone de catre arcadele dentare

si procesele alveolare:
1. Vestibulul bucal
Ò situat anterior arcadelor alveolo-dentare
– limite:
Ò limita anterioara - buze si orificiul bucal
Ò posterIor si laterala - mucoasa jugala
Ò limita posterioara - marginea anterioara a celor
2 ramuri montante ale mandibulei
Ò limitele superioara si inferioara sunt
reprezentate de fundul de sac vestibular.
2. Cavitatea orala propriu-zisa:
- Siuata in spatele arcadelor
dento-alveolare
§ Limite:
- Posterior - oro-faringe
- superior si anterior –palatul
dur
- superior si posterior – valul
palatin (palatul moale)
- inferior – planseul oral la
nivelul caruia se insera
portiunea anterioara
(mobila) a limbi
 Buzele – mucosa labiala
- Sunt repliuri cutaneo-mucoase si
musculare, limitate lateral de comisurile
bucale
- Zone topografice:
1. Versantul extern (cutanat)
2. Marginea libera (vermillon, rosul buzelor)
culoare rosie, strabatuta de santuri fine
3. Versantul mocozal aflat in continuitatea
mucoasei vestibulare si jugale
mucoasa labială: - frenul buzei (suprior şi
inferior)
- glandele salivare minore
- modiolul comisural
variatii anatomice:
- granulaţiile Fordyce
- prolapsul labial
GINGIA

- Mucoasa vestibulara- zona de mucoasa supla,

fina identica cu cea a versantului intern labial
Limite: se intinde de la fundul de sac vestibular
pana la linia muco-gingivala
- Gingia atasata – adera la planul osos alveolar
subiacent, aspect ,,coaja de portocala”
- Gingia marginala– banda festonata in raport cu
coletul dintilor
 MUCOASA JUGALĂ

Ò acoperă faţa internă a lojei

geniene
Ò Limite:
- limitele superioara si inferioara
- fundul de sac vestibular
- posterior: marginea anterioara a
ramului montant mandibular
(comisura intermaxilara)
- anterior: linie verticala situata la
1cm in spatele comisurii orale
MUCOASA JUGALĂ
mucoasa regiunii retromolare:
•plica verticală internă formată de
ligamentul pterigo – mandibular (
anterior se inseră m. buccinator,
posterior, m.constrictor superior
al faringelui)
- plica verticală externă-
tendonul intern al muşchiului
temporal
- între cele 2 plici – şanţul
retromolar
•Variatii ale normalului: linia alba
jugala, granulatiile Fordyce
MUCOASA LINGUALĂ
Limba - parte posterioara fixa – la baza prezinta
amigdala linguala
-partea mobila: fata superioara
(dorsoloinguala), fata inferioara (pelvilinguala),
doua margini laterale.
-Faţa dorsală:
papile linguale filiforme, fungiforme,
circumvalate. La baza papilelor circumvalate şi
fungiform se deschid muguri
gustativi.Sensibilitatea gustativă: amar pe vf.
limbii, dulce baza limbii, acru marginea limbii,
sărat mijlocul limbii.
- papilele circumvalate formează V-ul lingual
iar la vârful v-ului se află foramen caecum
Faţa ventrală: mucoasă subţire prin care
transpar venele linguale, median - frenul
lingual.
Ò Variaţii fiziologice: tiroida linguală
MUCOASA REGIUNII TONSILARE:
Limite:
- limita anterioară : pilierul
amigdalian anterior
- limita posterioară : pilierul
amigdalian posterior
- limita inferioară :
faţa dorsală a limbii
- amigdala palatină - organ limfoid
cu suprafaţa neregulată-cripte
amigdaliene

Mucoasa orofaringiană
–acoperă muşchii faringieni
 PALATUL DUR. VALUL PALATIN
• Mucoasa palatului dur
- median prezinta un relief discret -
rafeul median
- anterior – papila retroincisiva –
corespunde canalului retroincisiv
- paramedian- in medie 3 rugi palatine
- submucos în 2/3 post.
glanda mucoasă palatină pură
• Mucoasa palatului moale – culoare rosie,
marginea libera prezinta pe linia mediana
o prelungire mucozala doigitiforma – lueta
- lateral se diferentiaza plierii amigdalieni
(anterior si posterior) - delimiteaza un organ
limfoid – amigdala palatina
PLANŞEUL BUCAL

- anterior formează peretele

superior a lojei sublinguale,
- separat de frenul lingual,
parafrenular: cele 2 carunculele
ale canalului Warthon,
- Lateral - plica sublinguală ridicată
de canalul Warthon şi glanda
sublinguală
- posterior – şanţul paralingual
TIPURI DE EPITELII ALE CAVITĂŢII BUCALE
Ò EPITELIU PAVIMENTOS STRATIFICAT FĂRĂ KERATINIZARE

strat superficial

strat spinos

strat bazal
 TIPURI DE EPITELII ALE CAVITĂŢII BUCALE
Ò EPITELIU PAVIMENTOS STRATIFICAT CU PARAKERATINIZARE

strat cornos cu nuclei picnotici

strat spinos

strat bazal
 TIPURI DE EPITELII ALE CAVITĂŢII BUCALE
Ò EPITELIU PAVIMENTOS STRATIFICAT CU ORTOKERATINIZARE

- strat cornos

strat lucios

strat granulos

strat spinos

strat bazal
CELULE MIGRATE:
- melanocite
- celule Langerhans
- celule Merkel
- celule sangvine

MEMBRANA BAZALĂ
Ò Lamina lucida: - fibronectină
- laminină
Ò Lamina densa: - colagen tip IV, VII
Ò Lamina fibroreticularis: - colagen I, III

CORIONUL
- celule
- fibre
-pachet vasculo-nervos
-substanţa fundamentală
EXAMENE PARACLINICE

Ò Coloraţia vitală cu albastru de toluidină

§ Instrument de diagnostic utilizat în scopul detectării precoce

a cancerului oral şi a leziunilor albe premaligne
§ Tehnică non-invazivă ce poate indica situsul bioptic de
electie
§ Colorantul se fixeaza pe toate celulele inflamatorii, fara
specificitate
§ Testul da frecvent rezultate pozitive pentru leziunile benigne
§ Reprezinta o metoda orientativa de diagnostic
§ Evidenţiaza modificarile mucoasei orale pe principiul
proprietatii celulelor, cu diverse grade de displazie, de a fixa
colorantul bazic.
Coloraţia vitală cu albastru de toluidină
COLORAŢIA VITALĂ CU ALBASTRU DE TOLUIDINĂ
TEHNICA CHEMILMINESCENTEI
MATERIAL SI METODĂ
Ò Tehnica foloseste chemoluminescenta pentru
identificarea anomaliilor din epiteliul scuamos
stratificat
Ò Chitul de examinare:
o Sursa de lumina chemoluminescenta ViziLite
o Colorant albastru de toluidina/fenotiazina
Ò Utilizarea soluţiei de acid acetic concentraţie 1% -
imbunătăţeste fixarea colorantului la nivel tisular si
vizualizarea leziunilor prin chemoluminescenta
COLORAŢIA VITALĂ CU ALBASTRU DE TOLUIDINĂ
DISPOZITIVUL VIZILITE PLUS

Ò Sistemul ViziLite bazat pe pricipiul

chemoluminiscentei, indicat ca o metodă
ajutătoare la screeningul oral convenţional al
mucoasei orale
Ò Anomalii la nivelul mucoasei orale sunt mai
bine vizualizate datorită proprietățile de
refracție modificate
Ò Lumina este absorbita de celulele cu aspect normal
(raport nucleo-citoplasmatic ¼ )si este reflectata de
celulele displazice datorita cresterii a ADN-ului
nuclear.
COLORAŢIA VITALĂ CU ALBASTRU DE TOLUIDINĂ
DISPOZITIVUL VIZILITE PLUS

Ò Aplicarea unei soluții de acid acetic îndepărtează

celulele epiteliale descuamate, distruge bariera
glicoproteică a suprafeței epiteliale și realizeaza
desicarea mucoasei; permite o mai bună
penetrare a luminii
Ò Activarea capsulei chemoluminescente- lumina de
culoare albastru-alb, lungime de undă 430 la 580
nanometri; durata de actiune - 10 minute
Ò La examenul ViziLite: zone „aceto-albe" au fost
considerate pozitive pentru test; mucoasa
normala - culoare albastru palid
EXAMENE PARACLINICE

Ò Hemoleucograma
Ò Teste biochimice
Ò Stomatoscopia
Ò Citologia exfoliativă: - modificări nucleare
- modificări ale
morfolgiei celulare
Ò Citologia prin periaj
Ò Citoenzimologia
Ò Biopsia exploratorie sau excizională –
examenul anatomo-patologic
EXAMENUL ANATOMOPATOLOGIC
HISTOPATOLOGIA LEZIUNILOR ELEMENTARE
LEZIUNI EPITELIALE

ÒHIPERKERATOZA – îngroşare excesivă a stratului cornos:

1. ortokeratoza – îngroşarea stratului cornos
fără prezenţa nucleilor
2. parakeratoza – proces de keratinizare
anormală, incompletă,
având ca rezultat final un
strat cornos cu nuclei picnotici
ÒDISKERATOZA – keratinizarea anormală a unor grupuri de celule din
stratul spinos (perle keratozice)
ÒACANTOZA - creşterea numărului de celule din stratul malpighian
ÒSPONGIOZA - edem intercelular cu ruperea joncţiunilor intercelulare
ÒBALONIZAREA – degenerescenţa individuală a celulelor prin pierderea
legăturilor intercelulare apare la nivelul stratului
malpighian sau bazal.
Ò ACANTOLIZA – ruperea legăturilor intercelulare prin afectarea
proteinelor structurale joncţionale (desmogleine)
ceea ce are ca efect formarea unui spaţiu de
clivaj şi a unei vezicule sau bule intraepiteliale
Ò DEGENERAREA HIDROPICĂ – alterarea prin lichefiere a celulelor
stratului bazal sau spinos, celulele prezintă un nucleu
picnotic sau devin anucleate
Ò HIPERPLAZIA PSEUDO-EPITELIOMATOASĂ – proliferarea
celulelor din crestele epiteliale care vor coborî adânc în
corion dând un aspect fals tumoral mucoasei deoarece
în acest caz nu apar atipii celulare sau o discontinuitate
a membranei bazale
Ò ATROFIA – scădere a înălţimii stratului epitelial prin scăderea
numărului de celule
Ò NECROZA – distrugerea celulelor epiteliale şi înlocuirea lor cu o
masă amorfă, nestructurată
DISPLAZIA

– modificarea generală a arhitecturii tisulare

caracterizată prin:

1.CRITERII CITOLOGICE

pierderea polarităţii celulelor bazale

modificare raportului nucleo-citoplasmatic
pleomorfism celular
nuclei hipercromi
nucleoli măriţi de volum
DISPLAZIA

2. CRITERII DE ARHITECTURA TISULARA:

distrugerea joncţiunilor intercelulare

diskeratoza celulelor din stratul spinos
creste epiteliale ,,în picătură”
creşterea numărului de mitoze
mai multe rânduri celulare cu aspect bazaloid
DISPLAZIA
Ò CLASIFICAREA HISTOPATOLOGICĂ A DISPLAZIILOR

1. DISPLAZIA UŞOARĂ – afectare a celulelor din stratul bazal şi

parabazal
DISPLAZIA
Ò CLASIFICAREA HISTOPATOLOGICĂ A DISPLAZIILOR
DISPLAZIA MEDIE - interesează celulele stratului bazal şi
jumătatea inferioară a stratului malpighian
DISPLAZIA
Ò CLASIFICAREA HISTOPATOLOGICĂ A DISPLAZIILOR
DISPLAZIA SEVERĂ - depăşeşte superior jumătatea stratului
spinos iar spre bază, se extinde şi la
nivelul canalelor de excreţie a
glandelor salivare minore afectându-le
mai ales pe cele de la nivelul
planşeului bucal.
Este considerată neoplazie
intraepitelială.
CIS (CARCINOM IN SITU)

• Carcinom epidermoid limitat doar la nivelul

tesutului epitelial fara intreruperea si/sau
depasirea membranei bazale.
HISTOPATOLOGIA LEZIUNILOR ELEMENTARE
LEZIUNI CONJUNCTIVE

Ò INFILTRATUL INFLAMATOR- acumulare de celule cu rol în apărare la

nivelul corionului (ex: limfocite, plasmocite, neutrofile, macrofage etc).
Dispoziţia acestora este caracteristică diferitelor afecţiuni (infiltrate în bandă,
perivasculare, focale, difuze)
Ò EDEMUL SUBEPITELIAL – prezenţa unui exudat intercelular
Ò DEGENERAREA MEMBRANEI BAZALE – distrugerea continuităţii
membranei bazale
Ò HIPERPLAZIA – creşterea în volum a ţesutului prin creşterea numărului de
celule şi fibre
Ò HIPERTROFIA – creşterea volumului tisular prin creşterea vascularizaţiei
Ò VASCULARITA – creşterea numărului de vase unele trombozate
Ò FIBROZA – creşterea numărului fibrelor de colagen
Ò DEGENERESCENŢA COLAGENICĂ – degenerarea fibrelor de colagen,
fasciculele colagene îşi pierd desenul, par întrerupte sau au un aspect amorf.
ALTE EXAMENE PARACLINICE
Ò Markerii tumorali
Ò Culturile pe medii de cultură ( ex. pt.
Culturi de Candida Albicans,test + dacă
sunt mai mult de 10 colonii miceliene)
Ò Imunofluorescenţa directă
Ò Imunofluorescenţa indirectă
Ò Imunohistochimia
Ò Examenul radiografic