Drept_1_DCPG_1

DREPT Drept civil (partea generala) 1

MULTIPLE CHOICE

1) Raportul juridic este:

1 o relaţie socială patrimonială reglementată de norma de drept civil;

2 o relaţie socială nepatrimonială reglementată de norma de drept civil;
3 o relaţie socială – patrimonială ori nepatrimonială – reglementată de norma de drept civil.

2) Raportul juridic prezintă următoarele caractere:

a) caracter social;
b) caracter voliţional;
c) poziţia de egalitate a părţilor.

1 a+b+c
2 b+c
3 a

3) Raportul juridic civil are caracter voliţional, în sensul că:

a) este condiţionat şi reglementat de norma de drept;
b) implică, în mod necesar, manifestarea voinţei părţilor sau cel puţin a voinţei uneia dintre
ele;
c) se caracterizează prin poziţia de egalitate a părţilor.

1 a
2 b+c
3 a+b

4) Elementele constitutive ale raportului juridic sunt:

a) părţile sau subiectele;
b) conţinutul;
c) obiectul.

1 a+b+c
2 b+c
3 a+b

5) Constituie elemente ale raportului juridic civil:

1 părţile, obiectul şi cauza;

2 părţile, conţinutul şi obiectul;
3 totalitatea drepturilor subiective şi a obligaţiilor civile pe care le au părţile.

1
 6) În raporturile obligaţionale ( de creanţă) pluralitatea de subiecte poate fi :
a) activă;
b) pasivă;
c) mixtă.

1 a+b+c
2 b+c
3 a+b

7) În caz de solidaritate activă:

a) oricare dintre creditori este în drept să pretindă întreaga datorie de la debitor;
b) debitorul plătitor se liberează faţă de toţi creditorii solidari;
c) oricare dintre debitori poate fi obligat la plata întregii datorii.

1 a+b+c
2 b+c
3 a+b

8) În domeniul raporturilor obligaţionale regula o reprezintă:

1 divizibilitatea;
2 solidaritatea;
3 indivizibilitatea.

9) În funcţie de natura conţinutului lor, drepturile subiective civile se împart în:

1 absolute şi relative;
2 principale şi accesorii;
3 patrimoniale şi nepatrimoniale.

10) Au caracter absolut:

a) drepturile personale nepatrimoniale;
b) drepturile reale;
c) drepturile de creanţă.

1 a+b+c
2 b+c
3 a+b

11) În funcţie de opozabilitatea lor, drepturile subiective civile sunt:

1 absolute şi relative;
2 patrimoniale şi nepatrimoniale;
3 principale şi accesorii.

2
12) Pentru a avea calitatea de persoană juridică, legea cere întrunirea următoarelor condiţii:
a) organizare proprie;
b) patrimoniu distinct;
c) un scop determinat, în acord cu interesele obşteşti.

1 a+b+c
2 b+c
3 a

13) În categoria persoanelor fizice sunt incluşi, după criteriul capacităţii:

a) minorii sub 14 ani;
b) minorii între 14 şi 18 ani;
c) majorii.

1 a+b
2 b+c
3 a+b+c

14) În structura capacităţii civile intră următoarele elemente:

a) capacitatea juridică;
b) capacitatea de folosinţă;
c) capacitatea de exerciţiu.

1 a+b
2 b+c
3 a+b+c

15) Capacitatea de folosinţă a persoanei fizice este:

1 aptitudinea generală şi abstractă de a fi titular de drepturi şi obligaţii;
2 aptitudinea omului de a-şi exercita drepturile civile şi de a-şi îndeplini obligaţiile civile
prin încheierea de acte juridice civile;
3 capacitatea civilă a subiectului de drept civil.

16) Capacitatea de folosinţă a persoanei fizice începe:

1 la momentul dobândirii capacităţii de exerciţiu;

2 la naşterea persoanei;
3 la momentul împlinirii vârstei de 18 ani.

17) Capacitatea de exerciţiu a persoanei fizice este:

1 capacitatea civilă a subiectului de drept civil;

2 aptitudinea generală şi abstractă de a fi titular de drepturi şi obligaţii;
3 aptitudinea omului de a-şi exercita drepturile civile şi de a-şi îndeplini obligaţiile civile
prin încheierea de acte juridice civile.

3
18) Nu au capacitate de exerciţiu:
a) minorul care nu a împlinit vârsta de 18 ani;
b) minorul care nu a împlinit vârsta de 14 ani;
c) persoana pusă sub interdicţie.

1 a+b
2 b+c
3 a+b+c

19) Actele juridice ale minorului cu capacitate restrânsă de exerciţiu se încheie de către:

1 reprezentantul legal;
2 minor;
3 minor, cu încuviinţarea prealabilă a părinţilor sau a tutorelui.

20) În funcţie de obiectul lor, obligaţiile civile se clasifică în:

a) obligaţia de a da;
b) obligaţia de a face;
c) obligaţia de a nu face ceva.

1 a+b
2 b+c
3 a+b+c

21) Obligaţia de a da este:

1 îndatorirea de a constitui sau de a transmite un drept real;

2 îndatorirea de a executa o lucrare;
3 îndatorirea de a preda un lucru.

22) În funcţie, de natura lor şi de calificarea dată de lege, bunurile se împart în:

1 bunuri mobile şi bunuri imobile;

2 bunuri fungibile şi bunuri nefungibile;
3 bunuri consumptibile şi bunuri neconsumptibile.

23) Categoriile de bunuri mobile sunt:

a) mobile prin natura lor;
b) mobile prin determinarea legii;
c) mobile prin anticipaţie.

1 a+b
2 a+b+c
3 a+c

4
24) Potrivit Codului civil român, bunurile pot fi mobile:
1 prin destinaţie;
2 prin obiectul la care se aplică;
3 prin natura lor.

25) După cum pot fi sau înlocuite în executarea unei obligaţii civile, bunurile se clasifică în:

1 divizibile şi indivizibile;
2 fungibile şi nefungibile,
3 sesizabile şi insesizabile.

26) Categoriile de bunuri imobile sunt:

a) imobile prin natura lor;
b) imobile prin obiectul la care se aplică,
c) imobile prin destinaţie.

1 a+b+c
2 a+b
3 a+c

27) Potrivit Codului civil român sunt imobile, prin obiectul la care se aplică:
a) uzufructul bunurilor imobile;
b) fondurile de pământ şi clădirile;
c) servitutea.

1 a+b+c
2 a+b
3 a+c

28) Fondurile de pământ şi clădirile sunt bunuri imobile:

1 prin obiectul la care se aplică;

2 prin destinaţia lor;
3 prin natura lor.

29) Recoltele care încă se ţin de rădăcini şi fructele de pe arbori, neculese încă sunt bunuri:

1 imobile prin obiectul la care se aplică;

2 imobile prin natura lor;
3 mobile prin determinarea legii.

30) În sensul Codului civil român, servituţile sunt bunuri:

1 mobile prin determinarea legii;

2 imobile prin destinaţia lor;
3 imobile prin obiectul la care se aplică.

5
31) Importanţa juridică a clasificării bunurilor în mobile şi imobile se concretizează în regimul
juridic sub următoarele aspecte:
a) efectele posesiei;
b) drepturile reale accesorii;
c) competenţa teritorială a soluţionării litigiului cu privire la un bun mobil sau imobil.

1 a+b+c
2 a+b
3 a+c

32) După cum folosirea lor implică ori nu consumarea ori înstrăinarea lor, distingem:
1 bunuri consumptibile şi bunuri neconsumptibile;
2 bunuri fungibile şi bunuri nefungibile;
3 bunuri divizibile şi bunuri indivizibile.

33) Clasificarea bunurilor în bunuri individual determinate şi bunuri determinate generic prezintă
importanţă juridică în ceea ce priveşte:
a) momentul transmiterii dreptului real;
b) suportarea riscului contractului;
c) locul predării bunului.

1 a+b
2 a+b+c
3 a+c

34) Este constitutiv actul juridic civil:

1 care are ca efect strămutarea unui drept subiectiv civil dintr-un patrimoniu în alt
patrimoniu;
2 care dă naştere la un drept subiectiv civil care n-a existat anterior;
3 care are ca efect consolidarea ori definitivarea unui drept subiectiv preexistent.

35) Este translativ actul juridic civil:

1 care are ca efect strămutarea unui drept subiectiv civil dintr-un patrimoniu în alt
patrimoniu;
2 care are ca efect consolidarea ori definitivarea unui drept subiectiv preexistent;
3 care dă naştere la un drept subiectiv civil care n-a existat anterior.

36) Este declarativ actul juridic civil:

1 care dă naştere la un drept subiectiv civil care n-a existat anterior;

2 care are ca efect strămutarea unui drept subiectiv civil dintr-un patrimoniu în alt
patrimoniu;
3 care are ca efect consolidarea ori definitivarea unui drept subiectiv preexistent.

6
37) Sunt acte juridice solemne:
a) donaţia;
b) testamentul;
c) ipoteca convenţională.

1 a+b
2 a+b+c
3 a+c

38) Este real actul juridic civil:

1 care nu se poate încheia decât dacă manifestarea de voinţă este însoţită de remiterea
(predarea) bunului;
2 la a cărui încheiere manifestarea de voinţă trebuie să îmbrace o anumită formă cerută de
lege;
3 care se încheie prin simpla manifestare de voinţă.

39) Este act juridic real:

a) împrumutul;
b) depozitul;
c) darul manual.

1 a+b+c
2 a+b
3 a+c

40) Condiţiile de fond, esenţiale ale actului juridic civil sunt:

a) capacitatea;
b) consimţământul;
c) obiectul şi cauza.

1 a+b
2 a+c
3 a+b+c

41) Pentru a fi valabil, consimţământul trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:

a) să provină de la o persoană cu discernământ;
b) să nu fie exteriorizat;
c) să fie exprimat cu intenţia de a produce efecte juridice.

1 a+b
2 a+c
3 a+b+c

7
42) Tăcerea valorează consimţământ:
a) când legea prevede expres aceasta;
b) când, prin voinţa expresă a părţilor, se atribuie tăcerii valoare de consimţământ;
c) când, potrivit obiceiului, tăcerii i se atribuie valoare de consimţământ.

1 a+b+c
2 a
3 a+b

43) Lipseşte intenţia de a produce efecte juridice:

a) când declaraţia de voinţă a fost făcută în glumă (jocandi causa);
b) când declaraţia de voinţă s-a făcut sub condiţie pur potestativă din partea celui care se
obligă;
c) când declaraţia de voinţă s-a făcut prin dol.

1 a+c
2 c
3 a+b

44) Constituie vicii de consimţământ:

a) eroarea;
b) dolul;
c) violenţa.

1 a+b+c
2 a+c
3 a+b

45) Eroarea, viciu de consimţământ:

1 constă în inducerea în eroare a unei persoane, cu ajutorul unor mijloace viclene sau
dolosive, pentru a o determina să încheie un anumit act juridic;
2 este falsa reprezentare a realităţii la încheierea unui act juridic civil;
3 constă în disproporţia vădită de valoare între două prestaţii.

46) Pentru a fi viciu de consimţământ, dolul trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:

a) să fie determinant pentru încheierea actului juridic;
b) să fie injust;
c) să provină de la cealaltă parte.

1 a+c
2 c
3 a+b

8
47) Pentru anularea actului juridic pe motiv de leziune este necesar să fie întrunite următoarele
condiţii:
a) să fie o consecinţă directă a actului respectiv;
b) să existe în raport cu momentul încheierii actului;
c) disproporţia de valoare între contraprestaţii să nu fie considerabilă.

1 a+c
2 a+b
3 a

48) Domeniul de aplicare al leziunii actele juridice:

a) priveşte actele încheiate de minorii sub 14 ani;
b) sunt acte juridice de administrare;
c) sunt lezionare pentru minor.

1 a+c
2 a+b
3 b+c

49) Prin obiect al actului juridic civil se înţelege:

a) acţiunile sau inacţiunile la care părţile sunt îndreptăţite sau de care sunt ţinute;
b) conduita părţilor actului juridic civil;
c) obiectivul urmărit de părţi la încheierea actului juridic civil.

1 a+c
2 a+b
3 b+c

50) Pentru a fi valabil, obiectul actului juridic trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:
a) să existe;
b) să fie în circuitul civil;
c) să fie determinat ori determinabil.

1 a+c
2 a+b+c
3 b+c

51) În structura cauzei intră următoarele elemente:

a) prefigurarea mentală a contraprestaţiei;
b) scopul imediat;
c) scopul mediat.

1 a+c
2 a+b+c
3 b+c

9
52) Pentru a fi valabilă, cauza actului juridic trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:

1 să existe;
2 să fie posibilă;
3 să fie determinată sau determinabilă.

53) După consecinţele juridice ale nerespectării lor, condiţiile de formă ale actului juridic civile
se împart în:
a) forma cerută pentru valabilitatea actului juridic civil;
b) forma cerută pentru probarea actului juridic civil;
c) forma cerută pentru opozabilitatea faţă de terţi a actului juridic civil.

1 a+b+c
2 a
3 b+c

54) Nerespectarea formei cerută pentru validitatea actului juridic civil:

1 nu afectează valabilitatea actului, ci doar posibilitatea dovedirii acestuia;

2 atrage nulitatea relativă;
3 atrage nulitatea absolută.

55) Forma cerută pentru validitatea actului juridic civil:

a) reprezintă o aplicaţie a principiului consensualismului;
b) este incompatibilă cu manifestarea tacită de voinţă;
c) presupune manifestarea expresă de voinţă.

1 a+b+c
2 a+b
3 b+c

56) Forma solemnă este cerută în cazul următoarelor acte juridice:

a) donaţia;
b) actele constitutive ale asociaţiilor şi fundaţiilor fără scop patrimonial;
c) ipoteca convenţională.

1 a+b+c
2 a+b
3 b

57) Forma cerută ad probationem:

1 reprezintă o excepţie de la principiul consensualismului;

2 este facultativă;
3 nerespectarea ei este sancţionată cu nulitatea absolută a actului juridic civil.

10
58) După natura efectelor juridice, termenul se clasifică în:
a) termen suspensiv;
b) termen extinctiv,
c) termen rezolutoriu.

1 a+b
2 a
3 c

59) Termenul extinctiv:

1 amână începutul exerciţiului dreptului subiectiv civil şi executării obligaţiei corelative;

2 amână stingerea exerciţiului dreptului subiectiv civil şi executării obligaţiei corelative;
3 de realizarea sa depinde existenţa actului juridic civil.

60) Termenul suspensiv:

1 de realizarea sa depinde naşterea drepturilor subiective civile şi a obligaţiilor corelative;

2 de realizarea sa depinde stingerea naşterea drepturilor subiective civile şi a obligaţiilor
corelative;
3 amână începutul exerciţiului dreptului subiectiv civil şi executării obligaţiei corelative.

61) Efectele actului juridic civil sunt guvernate de principiul:

a) forţei obligatorii;
b) irevocabilităţii;
c) relativităţii.

1 a+b+c
2 a+b
3 c

62) În funcţie de natura interesului ocrotit, nulitatea actului juridic civil este:
a) virtuală;
b) absolută;
c) relativă.

1 a+b+c
2 a+b
3 b+c

63) Principiile efectelor nulităţii sunt:

a) principiul retroactivităţii efectelor nulităţii;
b) principiul repunerii în situaţia anterioară;
c) principiul anulării actului subsecvent ca urmare a anulării actului principal.

1 a+b+c
2 a+b
3 b+c

11
64) După autorul lor, prezumţiile sunt:
a) legale;
b) absolute;
c) simple.

1 a+b+c
2 a+c
3 a+b

65) Termenul general de prescripţie de 3 ani este aplicabil:

1 dreptului de opţiune succesorală;

2 acţiunii în stabilirea paternităţii copilului din afara căsătoriei;
3 raporturilor civile obligaţionale.

12