Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale - Ordin nr.

591/2006
din 24 august 2006

Ordinul nr. 591/2006 privind organizarea şi funcţionarea

Inspecţiei de stat pentru controlul tehnic în producerea şi
valorificarea legumelor şi fructelor, în vederea executării
controalelor de conformitate pentru fructe şi legume
proaspete
În vigoare de la 02 noiembrie 2006

Publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 815 din 03 octombrie 2006. Formă
aplicabilă la 01 mai 2022.

Având în vedere prevederile art. 42 alin. (1) din Legea pomiculturii nr.
348/2003, ale art. 16 din Legea nr. 312/2003 privind producerea şi
valorificarea legumelor de câmp şi ale art. 16 din Legea nr. 469/2003 privind
producerea şi valorificarea legumelor, florilor şi plantelor ornamentale de seră,
în temeiul Hotărârii Guvernului nr. 155/2005 privind organizarea şi
funcţionarea Ministerului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale, cu
modificările şi completările ulterioare,
văzând Referatul de aprobare nr. 232.129 din 23 august 2006 al Direcţiei
generale de inspecţii,

ministrul agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale emite următorul ordin:

Art. 1. - (1) În condiţiile prezentului ordin, autoritatea competentă a statului

este Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale.
(2) Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale desemnează ca
autoritate responsabilă de coordonarea activităţii privind controlul de
conformitate pentru legumele şi fructele proaspete şi de asigurare a
contractelor cu celelalte organisme similare ale Comunităţii Europene
Inspecţia de stat pentru controlul tehnic în producerea şi valorificarea
legumelor şi fructelor, denumită în continuare I.S.C.T.P.V.L.F.
(3) Se aprobă structura organizatorică şi funcţionarea I.S.C.T.P.V.L.F.,
astfel:
a) la nivel central funcţionează I.S.C.T.P.V.L.F. ca autoritate de coordonare,
cu un număr de 3 posturi, la Direcţia generală de inspecţii din cadrul
Ministerului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale;
b) la nivel teritorial, în cadrul direcţiilor pentru agricultură şi dezvoltare rurală
judeţene şi a municipiului Bucureşti, funcţionează I.S.C.T.P.V.L.F. prin
organismele de control, cu un număr de 82 de posturi, la nivelul întregii ţării,
conform anexei nr. 1.

1
 (4) În funcţie de volumul activităţilor desfăşurate în acest domeniu, direcţiile
pentru agricultură şi dezvoltare rurală judeţene şi a municipiului Bucureşti pot
suplimenta numărul de posturi aferent la nivelul compartimentului, cu
încadrarea în numărul total de posturi aprobat la nivelul direcţiei.
(5) Inspectorii I.S.C.T.P.V.L.F. au statut de funcţionari publici, se legitimează
cu legitimaţie de control, deţin ştampilă şi ecuson, ale căror modele sunt
prevăzute în anexa nr. 2.
(6) Legitimaţiile şi ştampilele prevăzute la alin. (5) se comandă şi se
achiziţionează de Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale, potrivit
dispoziţiilor legale privind achiziţiile publice de bunuri, şi se distribuie fiecărui
inspector.
Art. 2. - (1) Atribuţiile specifice I.S.C.T.P.V.L.F. ca autoritate de coordonare
sunt următoarele:
a) elaborează proiecte de acte normative privind activitatea I.S.C.T.P.V.L.F.
şi asigură implementarea şi controlul modului de aplicare a acestora;
b) stabileşte programul de activitate al inspectorilor din cadrul organismelor
de control judeţene;
c) organizează programe de instruire şi/sau de informare a inspectorilor din
cadrul organismelor de control judeţene;
d) creează, gestionează, actualizează şi asigură consolidarea bazei de date
centrale a operatorilor din sectorul de legume şi fructe proaspete;
e) întocmeşte şi pune în aplicare un plan de monitorizare şi control al
operatorilor din sectorul fructe şi legume, pe baza analizei de risc;
f) asigură contactele cu celelalte organisme similare ale Comunităţii
Europene, cu Comisia Europeană;
g) asigură participarea permanentă la activităţile Regimului pentru Aplicarea
Normelor Internaţionale la Fructe şi Legume, sub directa coordonare a
Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OECD).
(2) Atribuţiile principale ale organismelor de control judeţene sunt:
a) verifică, prin sondaj, respectarea conformităţii cu standardele de
comercializare a fructelor şi legumelor proaspete pe întreaga filieră de produs;
b) eliberează certificatul de conformitate şi certificatul de destinaţie
industrială pentru fructele şi legumele proaspete provenite din import sau
destinate exportului;
c) verifică documentaţia şi facturile pentru loturile de legume şi fructe care se
supun standardelor de calitate pe filiera de comercializare;
d) verifică, prin sondaj, modul de realizare a autocontrolului privind
respectarea standardelor de comercializare a operatorilor care au dotarea şi
structura organizatorică necesare;
e) întocmeşte baza de date a operatorilor din sectorul de fructe şi legume şi
asigură reactualizarea acesteia;
f) asigură controlul de conformitate cu standardele de comercializare a
fructelor şi legumelor proaspete care urmează procedura de retragere de la
comercializare;
g) aplică sancţiunile prevăzute de legislaţia în vigoare.

2
 Art. 3. - În momentul în care România va dobândi statutul de stat membru
al Uniunii Europene, I.S.C.T.P.V.L.F. va fi responsabilă cu transmiterea către
Comisia Europeană a următoarelor date:
a) numele, adresa poştală şi electronică a autorităţii de coordonare;
b) numele, adresa poştală şi electronică a tuturor organismelor de control
judeţene;
c) definirea precisă a competenţelor autorităţii de coordonare şi a
organismelor de control judeţene;
d) neconformităţile constatate, conform prevederilor art. 10 alin. (1) şi (2) din
Regulamentul Comisiei (CE) nr. 1.148/2001 privind controalele de
conformitate cu standardele de comercializare aplicabile în sectorul fructelor şi
legumelor proaspete.
Art. 4. - (1) Controlul de conformitate cu standardele de calitate se
efectuează în toate stadiile de comercializare pe întreaga filieră de produs,
conform prevederilor art. 16 din Legea nr. 312/2003 privind producerea şi
valorificarea legumelor de câmp, ale art. 16 din Legea nr. 469/2003 privind
producerea şi valorificarea legumelor, florilor şi plantelor ornamentale de seră
şi ale art. 28 din Legea pomiculturii nr. 348/2003.
(2) Controlul de conformitate cu standardele de comercializare pentru
legumele şi fructele proaspete se face conform prevederilor Ordinului
ministrului agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale nr. 592/2006 privind modul
de efectuare a controlului de conformitate cu standardele de comercializare la
legumele şi fructele proaspete.
Art. 5. - Anexele nr. 1 şi 2*) fac parte integrantă din prezentul ordin.

*) Anexele nr. 1 şi 2 sunt reproduse în facsimil.

Art. 6. - I.S.C.T.P.V.L.F., ca autoritate responsabilă cu efectuarea

controlului de conformitate în comercializarea legumelor şi fructelor proaspete,
trebuie să respecte prevederile Regulamentului Comisiei (CE) nr. 1.148/2001
privind controalele de conformitate cu standardele de comercializare aplicabile
în sectorul fructelor şi legumelor proaspete.
Art. 7. - La data intrării în vigoare a prezentului ordin se abrogă Ordinul
ministrului agriculturii, pădurilor, apelor şi mediului nr. 143/2004 privind
aprobarea organizării şi funcţionării Inspecţiei de stat pentru controlul tehnic în
producerea şi valorificarea legumelor şi fructelor, publicat în Monitorul Oficial
al României, Partea I, nr. 197 din 5 martie 2004.
Art. 8. - Prezentul ordin intră în vigoare în termen de 30 de zile de la data
publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Mini
strul
agric
ulturi

3
 i,
pădu
rilor
şi
dezv
oltări
i
rural
e,
Ghe
orgh
e
Flutu
r

Bucureşti, 24 august 2006.

Nr. 591.

ANEXA Nr. 1

REPARTIZAREA TERITORIALĂ
a organismelor de control din cadrul Inspecţiei de stat pentru
controlul tehnic în producerea şi valorificarea legumelor şi fructelor

Nr.
Jude
post
ţul
Nr. uri
crt. Total
post 82
uri
1 ALB 1
A
2 ARA 3
D
3 ARG 2
EŞ
4 BAC 2
ĂU
5 BIH 3
OR
6 BIST 2
RIŢA
7 BOT 1
OŞA
NI
8 BRA 3
ŞOV
9 BRĂ 2
ILA
10 BUZ 3
ĂU
11 CAR 2
AŞ-
SEV
ERI
N
12 CĂL 2
ĂRA
ŞI
13 CLU 2

4
 J
14 CON 3
STA
NŢA
15 COV 1
ASN
A
16 DÎM 2
BOV
IŢA
17 DOL 2
J
18 GAL 3
AŢI
19 GIU 3
RGI
U
20 GOR 1
J
21 HAR 1
GHI
TA
22 HUN 1
EDO
ARA
23 IALO 2
MIŢ
A
24 IAŞI 2
25 ILFO 2
V
26 MAR 2
AMU
REŞ
27 MEH 2
EDI
NŢI
28 MUR 2
EŞ
29 NEA 1
MŢ
30 OLT 1
31 PRA 1
HOV
A
32 SAT 2
U-
MAR
E
33 SĂL 2
AJ
34 SIBI 2
U
35 SUC 2
EAV
A
36 TEL 2
EOR
MAN
37 TIMI 2
Ş
38 TUL 1
CEA
39 VAS 2
LUI
40 VÎLC 2

5
 EA
41 VRA 1
NCE
A
42 Muni 3
cipiul
BUC
URE
ŞTI

ANEXA Nr. 2

MODEL DE LEGITIMAŢIE DE CONTROL

┌───────────────────────────────────────────┬──────────────────
───────────────────────────────┐
│ MINISTERUL AGRICULTURII, │
│
│ PĂDURILOR ŞI DEZVOLTĂRII RURALE │Posesorul
prezentei legitimaţii este împuternicit│
│ │să controleze
aplicarea şi respectarea │
│ INSPECŢIA DE STAT PENTRU CONTROLUL │legislaţiei din
domeniul fructelor şi legumelor │
│ TEHNIC ÎN PRODUCEREA ŞI VALORIFICAREA │şi să aplice
sancţiuni conform prevederilor │
│ LEGUMELOR ŞI FRUCTELOR │legislaţiei în
vigoare. │
│ │
│
│ ┌────────────┐ │
│
│ │ │ │
┌──────────────────────┬──────────────────────┐ │
│ │ Fotografie │ LS. │ │
│ │ │
│ │ │ │ │VIZAT
ANUL ...........│VIZAT ANUL ...........│ │
│ └────────────┘ │ │
│ │ │
│ │ │
│ │ │
│ Legitimaţie de control nr. ......... │ │
│ │ │
│ │
├──────────────────────┼──────────────────────┤ │
│Dl. (d-na) │ │
│ │ │

6
│.......................................... │ │VIZAT
ANUL ...........│VIZAT ANUL ...........│ │
│Legitimat cu B.I. (C.I.) │ │
│ │ │
│seria ......... nr. ...................... │ │
│ │ │
│Având funcţia de ......................... │ │
│ │ │
│ Ministru, │
└──────────────────────┴──────────────────────┘ │
│ │
│
│Data emiterii ............................ │
│
└───────────────────────────────────────────┴──────────────────
───────────────────────────────┘

MODEL DE ŞTAMPILĂ ŞI ECUSON

Se va trece
pentru:
x - numele
judeţului
ŞTAMPILĂ xx -
numărul ştampilei (01, 02, 03, ...)
fiecăr
ui inspector al I.S.C.T.P.V.L.F.

┌────────────────────────────────
─┐
│ Ministerul Agriculturii
│
│ Pădurilor şi Dezvoltării Rurale
│
│ ISCTPVLF
│
│ Inspector .....................
│
│ nr. marcă .............
│
└────────────────────────────────
─┘

7
Ministerul Agriculturii, Pădurilor, Apelor şi Mediului - Normă din 11
august 2003

Norma cu privire la natura, conţinutul, fabricarea şi

etichetarea gemurilor, jeleurilor şi marmeladelor de fructe,
precum şi piureului de castane îndulcit, destinate
consumului uman din 11.08.2003
În vigoare de la 05 noiembrie 2003

Publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 776 din 05 noiembrie 2003. Formă
aplicabilă la 01 mai 2022.

Art. 1. - (1) Prezentele norme se aplică produselor definite în anexa nr. 1.

(2) Prezentele norme nu se aplică în cazul produselor destinate fabricării
produselor de panificaţie, patiserie sau a biscuiţilor.
Art. 2. - Normele generale privind etichetarea alimentelor se aplică în cazul
produselor definite în anexa nr. 1, în următoarele condiţii:
1.
a) Denumirile din anexa nr. 1 se aplică doar produselor cuprinse în această
anexă şi sunt utilizate, în cazul comercializării, pentru a le desemna.
b) Denumirile din anexa nr. 1 pot fi totuşi folosite, ca o alternativă şi conform
tradiţiei, pentru a desemna alte produse care nu pot fi confundate cu cele
definite în anexa nr. 1.
2.
a) Denumirea produsului este însoţită de menţiunea privind fructul sau
fructele utilizate, în ordinea descrescătoare a ponderii materiilor prime utilizate
în fabricaţie.
b) În cazul produselor fabricate din trei sau mai multe fructe, indicarea
fructelor utilizate poate fi înlocuită prin cuvintele "amestec de fructe", printr-o
menţiune similară sau prin cea a numărului de fructe utilizate.
3. Etichetarea cuprinde indicarea conţinutului de fructe, incluzând cuvintele
"preparat cu... grame de fructe pentru 100 grame" de produs finit. În cazul
utilizării extractelor apoase, calculul se face după scăderea masei apei
utilizate la prepararea extractelor.
4.
a) Etichetarea cuprinde indicarea conţinutului total de zaharuri, incluzând
cuvintele "conţinutul total de zaharuri... grame pentru 100 grame", cifra
indicată reprezentând valoarea determinată cu ajutorul refractometrului la
20°C pentru 100 grame produs finit, supus unei toleranţe de ± 3 grade
refractometrice.
b) Conţinutul de zaharuri nu se indică în cazul în care zaharurile (glucidele)
sunt prezentate prin etichetarea nutriţională, conform legislaţiei în vigoare.

1
 5. Elementele descrise la pct. 3 şi la pct. 4 lit. a) apar în acelaşi câmp vizual
cu denumirea produsului şi în caractere clare, vizibile.
6. În cazul în care conţinutul rezidual de dioxid de sulf este mai mare de 10
mg/kg, se indică prezenţa acestuia pe etichetă, în lista ingredientelor.
Art. 3. - La fabricarea produselor definite în anexa nr. 1 pot fi utilizate doar
ingredientele enumerate în anexa nr. 2 şi materiile prime care sunt conforme
cu prevederile din anexa nr. 3.
Art. 4. - Se autorizează comercializarea produselor definite în anexa nr. 1,
dacă sunt conforme definiţiilor şi condiţiilor stabilite în prezentele norme,
începând cu data intrării în vigoare a ordinului de aprobare a acestora.
Art. 5. - Anexele nr. 1-3 fac parte integrantă din prezentele norme.

ANEXA Nr. 1
la norme

DENUMIREA PRODUSELOR, CARACTERISTICI ŞI DEFINIŢII

1. Definiţii
a) Gemul este un amestec cu consistenţă de gel, obţinut din zaharuri, pulpa
şi/sau piureul uneia sau mai multor specii de fructe şi apă.
Gemul de citrice poate fi obţinut din fructul întreg, tăiat în fâşii şi/sau felii.
Cantitatea de pulpă şi/sau de piure utilizată pentru fabricarea a 1.000 grame
de produs finit trebuie să fie de minimum:
- 350 grame în general;
- 250 grame în cazul coacăzelor roşii, al scoruşelor, al fructelor de
cruşin/paţachină, al coacăzelor negre, al măceşelor şi al gutuilor;
- 150 grame în cazul ghimbirului;
- 160 grame în cazul merelor anacard;
- 60 grame în cazul fructelor pasiunii.
b) Gemul extra este un amestec cu consistenţă de gel, obţinut din zaharuri,
pulpa neconcentrată a uneia sau mai multor specii de fructe şi apă.
Gemul extra de măceşe şi cel fără sâmburi de zmeură, mure, coacăze
negre, afine şi coacăze roşii poate fi obţinut, în întregime sau parţial, din
piureul neconcentrat din fructele respective.
Gemul extra de citrice poate fi obţinut din fructul întreg, tăiat în fâşii şi/sau
felii.
Fructele care nu se pot utiliza în amestec cu alte fructe la producerea
gemului extra sunt următoarele: mere, pere, prune cu sâmbure aderent,
pepene galben, pepene verde, struguri, dovleac, castraveţi şi roşii.
Cantitatea de pulpă utilizată la fabricarea a 1.000 grame de produs finit
trebuie să fie de minimum:
- 450 grame în general;
- 350 grame în cazul coacăzelor roşii, al scoruşelor, al fructelor de
cruşin/paţachină, al coacăzelor negre, al măceşelor şi al gutuilor;
- 250 grame în cazul ghimbirului;

2
 - 230 grame în cazul merelor anacard;
- 80 grame în cazul fructelor pasiunii.
c) Jeleul este un amestec cu consistenţă de gel, obţinut din zaharuri şi sucul
şi/sau extractele apoase din una sau mai multe specii de fructe.
Cantitatea de suc şi/sau extracte apoase utilizată la fabricarea a 1.000
grame de produs finit nu trebuie să fie inferioară celei stabilite în cazul
fabricării gemului. Aceste cantităţi se calculează după scăderea masei apei
utilizate la prepararea extractelor apoase.
d) Jeleul extra este produsul gelificat obţinut prin fierberea cu zaharuri a
sucului de fructe şi/sau a extractelor apoase de fructe, dintr-o singură specie
sau mai multe specii de fructe.
Cantitatea de suc de fructe şi/sau de extracte apoase utilizată la fabricarea
a 1.000 grame de produs finit nu trebuie să fie inferioară celei stabilite pentru
fabricarea gemului extra. Aceste cantităţi se calculează după scăderea masei
apei utilizate la prepararea extractelor apoase.
Fructele care nu se pot utiliza în amestec cu alte fructe la producerea
jeleului extra sunt următoarele: mere, pere, prune cu sâmbure aderent,
pepene galben, pepene verde, struguri, dovleac, castraveţi şi roşii.
e) Marmelada este un amestec cu consistenţă de gel, obţinut din apă,
zaharuri şi unul sau mai multe dintre produsele următoare, obţinute din citrice:
pulpă, piure, suc, extracte apoase şi coaja fructelor.
Cantitatea de citrice utilizată pentru fabricarea a 1.000 grame de produs finit
trebuie să fie de minimum 200 grame, din care cel puţin 75 grame trebuie să
provină din endocarp.
f) Denumirea marmeladă jeleu desemnează produsul care nu conţine materii
insolubile, cu excepţia unor mici cantităţi de coajă mărunţită.
g) Piureul de castane îndulcit este un amestec cu consistenţă de gel, obţinut
din apă, zahăr şi cel puţin 380 grame de piure de castane (Castanea sativa) la
1.000 grame de produs finit.
2.
a) Produsele definite la pct. 1 trebuie să prezinte un conţinut de substanţă
uscată solubilă egal cu 60% sau mai mult, determinată cu ajutorul
refractometrului, cu excepţia acelor produse în care zaharurile au fost total sau
parţial înlocuite cu îndulcitori.
b) În anumite cazuri se pot folosi denumirile produselor de la pct. 1 şi în
situaţii în care conţinutul de substanţă uscată solubilă este sub 60%.
c) În cazul amestecurilor de fructe, conţinutul minim stabilit la pct. 1 pentru
diferitele specii de fructe trebuie să fie redus proporţional cu procentele de
utilizare.

ANEXA Nr. 2
la norme

INGREDIENTE

3
 La fabricarea produselor definite în anexa nr. 1 la norme se pot utiliza
următoarele ingrediente:
- miere, conform definiţiei din actele normative în vigoare, în toate produsele,
ca înlocuitor total sau parţial al zaharurilor;
- suc de fructe, numai în gem;
- suc de citrice, în produsele obţinute din alte specii de fructe, numai în gem,
gem extra, jeleu şi jeleu extra;
- suc de fructe roşii, numai în gem şi în gem extra obţinut din măceşe,
căpşuni, zmeură, agrişe, coacăze roşii, prune şi rubarbă;
- suc de sfeclă roşie, numai în gem şi jeleu obţinut din căpşuni, zmeură,
agrişe, coacăze roşii şi prune;
- uleiuri esenţiale de citrice, numai în marmeladă şi marmelada jeleu;
- uleiuri şi grăsimi comestibile ca agenţi antispumare, în toate produsele;
- pectină lichidă, în toate produsele;
- coajă de citrice, în gem, gem extra, jeleu şi jeleu extra;
- frunze de Pelargonium odoratissimum, în gem, gem extra, jeleu şi jeleu
extra, în cazul în care sunt obţinute din gutui;
- băuturi spirtoase, vin şi vin licoros, nuci, plante aromatice, condimente,
vanilie şi extracte de vanilie, în toate produsele;
- vanilină, în toate produsele.

ANEXA Nr. 3
la norme

MATERII PRIME

1. Definiţii
În cadrul prezentelor norme se aplică următoarele definiţii:
a) Fruct:
- fructul proaspăt, sănătos, fără deteriorări, conţinând toate elementele
constitutive esenţiale şi suficient de copt pentru a putea fi utilizat după
aplicarea procedeelor de spălare, îndepărtare a petelor, a vârfului şi a cozii;
- în cadrul prezentelor norme, roşiile, părţile comestibile ale tulpinilor de
rubarbă, morcovii, cartofii dulci, castraveţii, dovlecii, pepenii galbeni şi pepenii
verzi se consideră ca fiind fructe;
- termenul ghimbir defineşte rădăcina comestibilă a plantei de ghimbir în
stare proaspătă sau conservată. Ghimbirul poate fi uscat sau conservat în
sirop.
b) Pulpă (de fructe): partea comestibilă a fructului întreg, dacă este cazul
fără coajă, seminţe, sâmburi şi alte astfel de elemente, care poate fi tăiată sau
zdrobită, dar care nu a fost transformată în piure.
c) Piure (de fructe): partea comestibilă a fructului întreg, dacă este cazul fără
coajă, seminţe, sâmburi şi alte astfel de elemente, care a fost transformată în
piure prin pasare sau prin alt procedeu similar.
d) Extract apos (din fructe)

4
 Extractele apoase din fructele care sunt supuse pierderilor în timpul
procesului normal de fabricaţie conţin toate componentele solubile în apă ale
fructului utilizat.
e) Zaharuri
Se autorizează următoarele zaharuri:
1. zaharurile definite conform actelor normative în vigoare;
2. sirop de fructoză;
3. zaharuri extrase din fruct;
4. zahăr nerafinat.
2. Tratamentul materiilor prime
a) Produsele definite la pct. 1 lit. a), b), c) şi d) pot fi supuse următoarelor
tratamente:
- încălzire, refrigerare sau congelare;
- liofilizare;
- concentrare, în măsura în care tehnic este posibil;
- cu excepţia materiilor prime utilizate la fabricarea produselor "extra", se
admite utilizarea dioxidului de sulf (E220) sau a sărurilor acestuia (E221,
E222, E223, E224, E226 şi E227) ca auxiliari tehnologici, cu condiţia să nu se
depăşească, în produsele definite la pct. 1 din anexa nr. 1 la norme, conţinutul
maxim de dioxid de sulf stabilit prin actele normative în vigoare.
b) Caisele şi prunele utilizate la fabricarea gemului pot fi tratate prin alte
procedee de deshidratare decât cele de liofilizare.
c) Coaja de citrice se poate conserva în saramură.

5
Parlamentul României - Codul Silvic din 19 martie 2008

Codul Silvic din 2008

În vigoare de la 30 martie 2008
Formă aplicabilă de la 12 august 2015

Consolidarea din data de 01 mai 2022 are la bază republicarea din Monitorul Oficial, Partea I nr. 611 din 12 august 2015
şi include modificările aduse prin următoarele acte: Codul Fiscal 2015; L 232/2016; L 175/2017; L 112/2018; L 230/2018;
OUG 104/2020; L 197/2020;
Ultimul amendament în 11 septembrie 2020.

TITLUL I
Dispoziţii generale

Art. 1. - (1) Totalitatea pădurilor, a terenurilor destinate împăduririi, a celor care servesc nevoilor de cultură, producţie
sau administraţie silvică, a iazurilor, a albiilor pâraielor, a altor terenuri cu destinaţie forestieră, inclusiv cele neproductive,
cuprinse în amenajamente silvice la data de 1 ianuarie 1990, inclusiv cu modificările de suprafaţă, conform operaţiunilor
de intrări-ieşiri efectuate în condiţiile legii, constituie, indiferent de forma de proprietate, fondul forestier naţional.
(2) Potrivit alin. (1), fondul forestier naţional include:
a) pădurile;
b) terenurile în curs de regenerare şi plantaţiile înfiinţate în scopuri forestiere;
c) terenurile destinate împăduririi: terenuri degradate şi terenuri neîmpădurite, stabilite în condiţiile legii a fi împădurite;
d) terenurile care servesc nevoilor de cultură: pepiniere, solarii, plantaje şi culturi de plante-mamă;
e) terenurile care servesc nevoilor de producţie silvică: culturile de răchită, pomi de Crăciun, arbori şi arbuşti
ornamentali şi fructiferi;
f) terenurile care servesc nevoilor de administraţie silvică: terenuri destinate asigurării hranei vânatului şi producerii de
furaje, terenuri date în folosinţă temporară personalului silvic;

1
 g) terenurile ocupate de construcţii şi curţile aferente acestora: sedii administrative, cabane, fazanerii, păstrăvării,
crescătorii de animale de interes vânătoresc, drumuri şi căi ferate forestiere de transport, spaţii industriale, alte dotări
tehnice specifice sectorului forestier, terenurile ocupate temporar şi cele afectate de sarcini şi/sau litigii, precum şi
terenurile forestiere din cadrul culoarului de frontieră şi fâşiei de protecţie a frontierei de stat şi cele destinate realizării
unor obiective din cadrul Sistemului Integrat de Securizare a Frontierei de Stat;
h) iazurile, albiile pâraielor, precum şi terenurile neproductive incluse în amenajamentele silvice.
(3) Toate terenurile incluse în fondul forestier naţional sunt terenuri cu destinaţie forestieră.
Art. 2. - (1) Sunt considerate păduri, în sensul prezentului cod, şi sunt incluse în fondul forestier naţional terenurile cu
o suprafaţă de cel puţin 0,25 ha, acoperite cu arbori; arborii trebuie să atingă o înălţime minimă de 5 m la maturitate în
condiţii normale de vegetaţie.
(2) Termenul pădure include:
a) terenurile cu folosinţă pădure cuprinse în amenajamentele silvice la data de 1 ianuarie 1990, inclusiv cu modificările
de suprafaţă, conform operaţiunilor de intrări-ieşiri efectuate în condiţiile legii;
b) perdelele forestiere de protecţie;
c) terenurile pe care sunt instalate jnepenişurile;
d) terenurile acoperite cu păşuni împădurite cu consistenţa mai mare sau egală cu 0,4, calculată numai pentru
suprafaţa ocupată efectiv de vegetaţia forestieră;
e) plantaţiile cu specii forestiere din zonele de protecţie a lucrărilor hidrotehnice şi de îmbunătăţiri funciare realizate pe
terenurile proprietate publică a statului, precum şi plantaţiile cu specii forestiere de pe terenurile administrate de Agenţia
Domeniilor Statului, care îndeplinesc condiţiile prevăzute la alin. (1); intervenţiile administratorilor lucrărilor hidrotehnice şi
de îmbunătăţiri funciare pe terenurile cărora sunt amplasate aceste plantaţii se fac numai în baza aprobării
administratorului fondului forestier proprietate publică a statului, fără alte avize/aprobări/autorizaţii; prevederile art. 33 şi
35-42 nu sunt aplicabile în cazul acestor intervenţii; trecerea acestor terenuri în administrarea Regiei Naţionale a
Pădurilor - Romsilva se face prin hotărâre a Guvernului.
Art. 3. - (1) Fondul forestier naţional este, după caz, proprietate publică sau privată şi constituie bun de interes
naţional.
(2) Dreptul de proprietate asupra terenurilor care constituie fondul forestier naţional se exercită în conformitate cu
dispoziţiile prezentului cod.

2
 (3) Dovada deţinerii în administrare a terenurilor forestiere proprietate publică de către administrator se face potrivit legii
şi pe baza amenajamentelor silvice, în condiţiile regimului silvic.
Art. 4. - În sensul prezentului cod, definiţiile termenilor utilizaţi sunt prevăzute în anexa nr. 1.
Art. 5. - Principiile care stau la baza gestionării durabile a pădurilor sunt următoarele:
a) promovarea practicilor care asigură gestionarea durabilă a pădurilor;
b) asigurarea integrităţii fondului forestier şi a permanenţei pădurii;
c) majorarea suprafeţei terenurilor ocupate cu păduri;
d) politici forestiere stabile pe termen lung;
e) asigurarea nivelului adecvat de continuitate juridică, instituţională şi operaţională în gestionarea pădurilor;
f) primordialitatea obiectivelor ecologice ale silviculturii;
g) creşterea rolului silviculturii în dezvoltarea rurală;
h) promovarea tipului natural fundamental de pădure şi asigurarea diversităţii biologice a pădurii;
i) armonizarea relaţiilor dintre silvicultură şi alte domenii de activitate;
j) sprijinirea proprietarilor de păduri şi stimularea asocierii acestora;
k) prevenirea degradării ireversibile a pădurilor, ca urmare a acţiunilor umane şi a factorilor de mediu destabilizatori;
l) gestionarea pădurilor pe principiul teritorialităţii;
m) atenuarea consecinţelor produse de schimbările climatice asupra pădurilor, precum şi adaptarea pădurilor la
schimbările climatice.
n) promovarea şi protecţia rolului sanogen, educativ, turistic, sportiv şi recreativ al pădurii şi accesibilităţii ei în
asemenea scopuri pentru populaţie, în mod nemotorizat.
Art. 6. - (1) Fondul forestier naţional este supus regimului silvic.
(2) Vegetaţia forestieră din afara fondului forestier naţional este supusă normelor tehnice silvice privind evaluarea
masei lemnoase şi reglementărilor privind circulaţia materialului lemnos.
(3) Recoltarea şi valorificarea lemnului din vegetaţia forestieră de pe terenurile din afara fondului forestier naţional sunt
la latitudinea proprietarilor, cu respectarea prevederilor alin. (2).
(4) Persoanele juridice şi instituţiile publice care beneficiază, sub raport economic, ecologic sau social, de efectele
funcţiei de protecţie a pădurilor învecinate, altele decât cele aflate în proprietate, plătesc contravaloarea acestor funcţii
potrivit prevederilor reglementate prin lege specială.
Art. 7. - (1) După forma de proprietate, fondul forestier naţional poate fi:

3
 a) fond forestier proprietate publică a statului;
b) fond forestier proprietate publică a unităţilor administrativ-teritoriale;
c) fond forestier proprietate privată a persoanelor fizice şi juridice;
d) fond forestier proprietate privată a unităţilor administrativ-teritoriale.
(2) Fondul forestier proprietate privată a unităţilor administrativ-teritoriale cuprinde păşunile împădurite, incluse în
domeniul privat al unităţilor administrativ-teritoriale, care, prin efectul prezentului cod, se includ în fondul forestier
naţional.
(3) Este interzisă trecerea terenurilor forestiere din domeniul public al unităţilor administrativ-teritoriale în domeniul
privat al acestora prin hotărâre a consiliului local, a consiliului judeţean, respectiv a Consiliului General al Municipiului
Bucureşti.
(4) Este interzisă includerea pădurilor în intravilan.
Art. 8. - Autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură reprezintă autoritatea de stat în domeniul
silviculturii.
Art. 9. - (1) Autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură înfiinţează structuri teritoriale de specialitate.
(2) Denumirea şi regulamentul de organizare şi funcţionare a structurilor teritoriale de specialitate ale autorităţii publice
centrale care răspunde de silvicultură se aprobă prin hotărâre a Guvernului, la propunerea acesteia.
(3) Numărul personalului tehnic de specialitate din structurile teritoriale de specialitate ale autorităţii publice centrale
care răspunde de silvicultură se dimensionează în raport cu suprafaţa fondului forestier şi cu numărul de proprietari.
(4) Pentru o suprafaţă de cel mult 12.000 ha fond forestier, în cadrul structurilor teritoriale de specialitate ale autorităţii
publice centrale care răspunde de silvicultură trebuie încadrat un inginer silvic.
(5) Structurile teritoriale de specialitate ale autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură se înfiinţează pentru
suprafaţa minimă de fond forestier, după cum urmează:
a) 60.000 ha în zona de câmpie;
b) 120.000 ha în zona de deal;
c) 180.000 ha în zona de munte.

TITLUL II
Administrarea fondului forestier naţional

4
 Art. 10. - (1) Este obligatorie administrarea sau, după caz, asigurarea serviciilor silvice pentru întregul fond forestier
naţional, indiferent de forma de proprietate, prin ocoale silvice. Pentru fondul forestier proprietate publică a statului deţinut
de Institutul de Cercetări şi Amenajări Silvice, care se reorganizează în Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare în
Silvicultură "Marin Drăcea"*), administrarea se realizează de către structurile din cadrul acestuia.
*) A se vedea Hotărârea Guvernului nr. 318/2015 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Institutului Naţional de
Cercetare-Dezvoltare în Silvicultură "Marin Drăcea", ca institut naţional de cercetare-dezvoltare, publicată în Monitorul
Oficial al României, Partea I, nr. 351 din 21 mai 2015.

(2) Administrarea, precum şi serviciile silvice, după caz, se asigură prin ocoale silvice autorizate, denumite în continuare
ocoale silvice, care sunt de două tipuri:
a) ocoale silvice de stat - din structura Regiei Naţionale a Pădurilor - Romsilva şi din structura Regiei Autonome
"Administraţia Patrimoniului Protocolului de Stat", care administrează fond forestier proprietate publică a statului şi care
sunt înfiinţate de acestea; Institutul de Cercetări şi Amenajări Silvice, care se reorganizează în Institutul Naţional de
Cercetare-Dezvoltare în Silvicultură "Marin Drăcea", poate asigura administrarea prin bazele experimentale, care se
asimilează ocoalelor silvice de stat, dar numai pentru fondul forestier proprietate publică a statului pentru care are
calitatea de administrator, potrivit legii;
b) ocoale silvice de regim, care sunt înfiinţate, în condiţiile legii, de unităţile administrativ-teritoriale, de persoanele fizice
ori de persoanele juridice care au în proprietate fond forestier ori de asociaţii constituite de către acestea.
(3) Ocoalele silvice prevăzute la alin. (2) sunt de interes public şi pot administra sau asigura servicii silvice, după caz, şi
pentru alte proprietăţi forestiere, pe bază de contracte, care constituie titlu executoriu cu privire la sumele datorate de
către proprietar pentru administrarea sau asigurarea serviciilor silvice, după caz, cu excepţia ocolului silvic propriu al
Regiei Autonome "Administraţia Patrimoniului Protocolului de Stat", care poate asigura administrarea sau serviciile silvice
numai pentru fondul forestier pe care îl are în administrare proprie.
(4) În formele asociative de proprietate la care statul deţine în indiviziune terenuri cu vegetaţie forestieră, statul este
reprezentat în drepturile sale de către Ministerul Finanţelor Publice.
Art. 11. - (1) Fondul forestier proprietate publică a statului se administrează de Regia Naţională a Pădurilor -
Romsilva, regie autonomă de interes naţional, aflată sub autoritatea statului, prin autoritatea publică centrală care
răspunde de silvicultură, Institutul de Cercetări şi Amenajări Silvice, care se reorganizează în Institutul Naţional de

5
Cercetare-Dezvoltare în Silvicultură "Marin Drăcea" şi de Regia Autonomă "Administraţia Patrimoniului Protocolului de
Stat", prin ocolul silvic propriu constituit în condiţiile legii.
(2) Regulamentul de organizare şi funcţionare a Regiei Naţionale a Pădurilor - Romsilva se aprobă prin hotărâre a
Guvernului**), la propunerea autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură.
**) A se vedea Hotărârea Guvernului nr. 229/2009 privind reorganizarea Regiei Naţionale a Pădurilor - Romsilva şi
aprobarea regulamentului de organizare şi funcţionare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 162 din 16
martie 2009, cu modificările şi completările ulterioare.

(3) Fondul forestier proprietate publică a statului nu poate fi concesionat, cu următoarele excepţii:
a) terenurile aferente activelor care se vând, în condiţiile legii, de Regia Naţională a Pădurilor - Romsilva, pe durata
existenţei construcţiilor, dar nu mai mult de 49 de ani de la data încheierii contractului de concesiune;
b) «abrogat»
(4) Regia Naţională a Pădurilor - Romsilva poate să desfăşoare, în fondul forestier proprietate publică a statului pe care
îl administrează, activităţi nespecifice administrării acestuia, numai în condiţiile legii.
(5) Regia Naţională a Pădurilor - Romsilva are dreptul de a utiliza terenuri forestiere proprietate publică a statului pe
care le administrează şi pentru înfiinţarea de crescătorii de vânat şi complexuri de vânătoare, în condiţiile legii.
(6) Terenurile achiziţionate de Regia Naţională a Pădurilor - Romsilva din fonduri publice şi din fondul de conservare şi
regenerare devin fond forestier proprietate publică a statului şi se intabulează ca atare.
(7) Veniturile Regiei Naţionale a Pădurilor - Romsilva se constituie din:
a) valorificarea produselor fondului forestier şi din alte activităţi economice specifice;
b) administrarea fondului forestier al altor proprietari decât statul sau prestarea de servicii pentru fondul forestier al altor
proprietari, închirierea de bunuri, în condiţiile legii;
c) despăgubiri, potrivit legii;
d) donaţii, potrivit legii;
e) contravaloarea serviciilor ecosistemelor forestiere asigurate prin menţinerea funcţiilor de protecţie a pădurilor, care
se suportă de către beneficiarii direcţi sau indirecţi ai serviciilor ecosistemelor forestiere, care se virează în fondul de
ameliorare a fondului funciar cu destinaţie silvică, metodologia de cuantificare a funcţiilor de protecţie a pădurilor şi
procedura de decontare a acestora se aprobă prin ordin al conducătorului autorităţii publice centrale care răspunde de
silvicultură;

6
 f) compensaţii acordate de la bugetul de stat;
f1) alocaţii de la bugetul de stat pentru susţinerea activităţii de administrare a fondului forestier proprietate publică a
statului, pentru finanţarea administrării ariilor naturale protejate, în conformitate cu prevederile art. 30 alin. (2) din
Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale,
a florei şi faunei sălbatice, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările şi completările
ulterioare, şi pentru finanţarea Direcţiei de creştere, exploatare şi ameliorare a cabalinelor, în conformitate cu prevederile
art. III din Legea nr. 99/2019 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 139/2002 privind
desfiinţarea Societăţii Naţionale «Cai de Rasă» - S.A. şi preluarea patrimoniului acesteia de către Regia Naţională a
Pădurilor;
g) 20% din chiriile pentru ocupările temporare de terenuri din fondul forestier proprietate publică a statului;
h) alte surse, potrivit legii.
(8) Fondul forestier proprietate publică a statului se administrează şi de institute publice de cercetare sau de instituţii de
învăţământ de stat cu profil silvic.
(9) În litigiile referitoare la dreptul de administrare a fondului forestier proprietate publică, titularul acestui drept va sta în
instanţă în nume propriu.
(10) În litigiile referitoare la dreptul de proprietate asupra fondului forestier proprietate publică a statului, titularul
dreptului de administrare are obligaţia să arate instanţei cine este titularul dreptului de proprietate, potrivit prevederilor
Codului de procedură civilă. Titularul dreptului de administrare răspunde, în condiţiile legii, pentru prejudiciile cauzate ca
urmare a neîndeplinirii acestor obligaţii.
Art. 12. - (1) Fondul forestier proprietate publică a unităţilor administrativ-teritoriale se administrează prin ocoale silvice
de regim, care funcţionează ca regii autonome de interes local, sau pe bază de contracte cu ocoale silvice de stat, aşa
cum este reglementat la art. 10 alin. (2) şi (3).
(2) Ocoalele silvice de regim care nu funcţionează ca regii autonome de interes local pot asigura servicii silvice pentru
fondul forestier proprietate publică a unităţilor administrativ- teritoriale.
(3) Prin derogare de la prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 109/2011 privind guvernanţa corporativă a
întreprinderilor publice, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 111/2016, cu modificările ulterioare, ocoalele
silvice de regim funcţionează ca regii autonome de interes local.
Art. 121. - (1) Dreptul de proprietate publică a statului sau a unităţilor administrativ-teritoriale asupra fondului forestier
se intabulează în sistemul integrat de cadastru şi carte funciară la cererea administratorilor fondului forestier, proprietate

7
publică a statului, respectiv a proprietarului, în cazul proprietăţii publice a unităţilor administrativ-teritoriale, în baza actelor
de proprietate şi a documentaţiei cadastrale întocmite conform prevederilor legale.
(2) Prin excepţie de la prevederile alin. (1), în lipsa actelor de proprietate se efectuează înscrierea provizorie, în baza
amenajamentului silvic valabil, neactualizat. În această situaţie, coordonatele punctelor de pe limita imobilelor respective
vor fi determinate, în sistem Stereografic 1970, prin vectorizare, la nivel de unitate administrativ-teritorială. Orice litigiu cu
privire la eventualele suprapuneri se soluţionează pe cale amiabilă sau prin instanţa de judecată conform reglementărilor
prevăzute de Legea cadastrului şi a publicităţii imobiliare nr. 7/1996, republicată, cu modificările şi completările
ulterioare.
(3) Justificarea înscrierii provizorii pentru situaţiile prevăzute la alin. (2) se face în baza amenajamentului silvic valabil
actualizat al fondului forestier proprietate publică a statului sau a unităţilor administrativ-teritoriale, care confirmă
suprafaţa şi identitatea dintre imobilul din documentaţia cadastrală şi cel evidenţiat în amenajamentul silvic actualizat.
Art. 13. - (1) Pentru fondul forestier proprietate privată a persoanelor fizice şi juridice, administrarea şi/sau serviciile
silvice se realizează prin ocoale silvice de regim, care funcţionează similar asociaţiilor şi fundaţiilor sau ca societăţi
reglementate de Legea societăţilor nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, ori pe bază de
contract cu alte ocoale silvice.
(2) Ocoalele silvice de regim prevăzute la alin. (1) se pot constitui atât de proprietari, cât şi de asociaţii ale acestora şi
pot funcţiona în subordinea unor structuri silvice de rang superior.
(3) Structurile silvice de rang superior dobândesc personalitate juridică din momentul înscrierii acestora în Registrul
naţional al administratorilor de păduri şi al ocoalelor silvice.
Art. 14. - (1) Ocoalele silvice de regim prevăzute la art. 12 şi 13 au personalitate juridică, întocmesc balanţă, bilanţ
contabil propriu, au buget anual de venituri şi cheltuieli distinct, de care dispun.
(2) Bugetul anual de venituri şi cheltuieli se aprobă de proprietarul unic, de consiliul local sau de adunarea generală,
după caz, la propunerea ocolului silvic.
(3) Ocolului silvic care nu îndeplineşte condiţia prevăzută la alin. (2), până la data de 31 martie a anului în curs, după
notificarea prealabilă făcută de autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură, i se suspendă dreptul de
utilizare a dispozitivelor speciale de marcat cu amprentă rotundă, până la îndeplinirea condiţiei.
(4) Conducerea şi reprezentarea legală a ocolului silvic de regim sunt asigurate de şeful ocolului silvic, numit de
proprietarul unic, consiliul local, consiliul de administraţie ori de adunarea generală, după caz, cu avizul favorabil al
autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură. Conducerea ocolului silvic de stat este asigurată de către şeful

8
de ocol, care este numit în funcţie prin concurs, de către conducerea unităţii Regiei Naţionale a Pădurilor - Romsilva sau
de conducerea Regiei Autonome Administraţia Patrimoniului Protocolului de Stat, după caz, iar conducerea bazei
experimentale este asigurată de către şeful bazei experimentale, care este numit în funcţie prin concurs, de către
conducerea Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare în Silvicultură «Marin Drăcea»; revocarea şefului ocolului silvic
de regim se face cu avizul favorabil al autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură.
(5) Şefii ocoalelor silvice prevăzute la art. 10 alin. (2) şi conducătorii structurilor silvice de rang superior sunt angajaţi cu
contract de muncă pe perioadă nedeterminată şi trebuie să aibă vechimea de minimum 5 ani, respectiv 8 ani, ca ingineri
cu studii superioare silvice în domeniul silviculturii, conform reglementărilor în vigoare.
(6) Ocolului silvic al cărui şef nu este numit în condiţiile alin. (4) şi (5) i se retrage, după o perioadă de 45 de zile de la
data neîndeplinirii condiţiilor, autorizaţia de funcţionare emisă de autoritatea publică centrală care răspunde de
silvicultură.
Art. 15. - (1) Ocoalele silvice prevăzute la art. 10 alin. (2) se autorizează prin înscriere în Registrul naţional al
administratorilor de păduri şi al ocoalelor silvice, ţinut la nivelul autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură.
(2) Ocoalele silvice private sunt de utilitate publică şi dobândesc personalitate juridică din momentul înscrierii acestora
în Registrul naţional al administratorilor de păduri şi al ocoalelor silvice.
(3) Pentru dobândirea personalităţii juridice, ocoalele silvice prevăzute la alin. (2) încheie în prealabil actul constitutiv şi
statutul în formă autentică, sub sancţiunea nulităţii absolute.
(4) Conţinutul Registrului naţional al administratorilor de păduri şi al ocoalelor silvice, modelul documentelor de
constituire, organizare şi funcţionare, procedura de constituire şi autorizare pentru toate ocoalele silvice şi atribuţiile
acestora se aprobă prin ordin al conducătorului autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură.
Pus în aplicare la data de 12/12/2018 prin Ordinul nr. 1112/2018 pentru aprobarea conţinutului registrului naţional al administratorilor de
păduri şi al ocoalelor silvice, a modelului documentelor de constituire, organizare şi funcţionare, a procedurii de constituire şi autorizare pentru
toate ocoalele silvice şi a atribuţiilor acestora

ANEXĂ

CONŢINUTUL
registrului naţional al administratorilor de păduri şi al ocoalelor silvice, modelul documentelor de constituire, organizare şi funcţionare, procedura
de constituire şi autorizare pentru toate ocoalele silvice şi atribuţiile acestora

9
 CAPITOLUL I
Dispoziţii generale

Art. 1. -
(1) Gestionarea durabilă a pădurilor, indiferent de forma de proprietate, se face prin ocoale silvice autorizate.
(2) Pentru constituirea şi funcţionarea ocoalelor silvice se acordă asistenţă tehnică de specialitate de către structurile teritoriale de specialitate
ale autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură, denumite în continuare structuri teritoriale.
Art. 2. -
Asistenţa tehnică de specialitate acordată de structurile teritoriale constă în oferirea de informaţii referitoare la:
a) prevederile legale în vigoare privind constituirea şi funcţionarea ocoalelor silvice;
b) drepturile şi obligaţiile pe care le au deţinătorii de păduri referitoare la respectarea şi aplicarea regimului silvic;
c) întocmirea şi promovarea documentaţiilor necesare avizării şi autorizării funcţionării ocoalelor silvice;
d) sprijinul acordat de autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură pentru constituirea în asociaţii, potrivit reglementărilor legale.

CAPITOLUL II
Constituirea şi avizarea ocoalelor silvice şi a structurilor de rang superior

Art. 3. -
(1) Ocoalele silvice se constituie, funcţionează şi asigură administrarea şi/sau serviciile silvice pentru suprafeţe de fond forestier aflate în
limitele teritoriale ale judeţului în care acestea au sediul social şi pentru suprafeţe de fond forestier situate pe raza judeţelor limitrofe. Ele
funcţionează şi asigură administrarea şi/sau serviciile silvice respectând principiul teritorialităţii, aşa cum este definit de Legea nr. 46/2008 -
Codul silvic, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
(2) Constituirea ocoalelor silvice prevăzute la art. 1 alin. (1) se face de către:
a) unităţile administrativ-teritoriale care au în proprietate publică sau privată terenuri forestiere;
b) persoanele fizice şi/sau persoanele juridice care au în proprietate terenuri forestiere;
c) persoanele juridice rezultate în urma asocierii persoanelor prevăzute la lit. a) şi b) la Registrul asociaţiilor şi fundaţiilor, la Oficiul Naţional al
Registrului Comerţului sau prin contract de asociere;
d) administratorii fondului forestier proprietate publică a statului pentru terenurile forestiere proprietate publică a statului şi pentru cele
proprietate publică a unităţilor administrativ-teritoriale cu care aceştia au încheiate contracte de administrare silvică.
(3) Condiţiile minime care trebuie îndeplinite pentru avizarea şi autorizarea unui ocol silvic sunt prevăzute în anexa nr. 1.
(4) Prin excepţie de la prevederile alin. (1), pentru suprafeţele de fond forestier aparţinând unui singur proprietar, indiferent de localizarea
acestora, se poate constitui un ocol silvic cu respectarea condiţiilor minime prevăzute în anexa nr. 1.
(5) Ocoalele silvice au ca diviziuni tehnico-administrative districte şi/sau cantoane silvice.
Art. 4. -

10
 Autorizarea unui ocol silvic se face în baza avizului emis de conducătorul structurii teritoriale în a cărui rază îşi are sediul ocolul silvic care
solicită autorizarea, al cărui model este prevăzut în anexa nr. 2.
Art. 5. -
(1) În vederea obţinerii avizului pentru autorizarea unui ocol silvic de regim, solicitantul depune la structura teritorială în a cărei rază îşi are
sediul administrativ următoarea documentaţie:
a) cerere pentru avizare;
b) copie de pe actul constitutiv/actul de identitate al persoanei prevăzute la art. 3 alin. (2) şi copie de pe actele de proprietate a terenurilor;
c) regulamentul de organizare şi funcţionare al ocolului silvic, aprobat de persoana prevăzută la art. 3 alin. (2);
d) copie de pe actul constitutiv şi statutul ocolului silvic, încheiate în formă autentică;
e) organigrama şi statul de funcţii ale ocolului silvic, din care să rezulte existenţa numărului minim de posturi corespunzător ocolului silvic, în
conformitate cu prevederile anexei nr. 1;
f) statul de personal; în situaţia în care nu au fost făcute angajări de personal, nu se depune stat de personal;
g) copii de pe descrierile parcelare din amenajamentele silvice în vigoare, pentru unităţile amenajistice pentru care se constituie ocolul silvic,
numai în situaţia în care nu există amenajament silvic propriu, puse la dispoziţie de către ocolul silvic de la care se preia suprafaţa;
h) situaţia actelor de punere în valoare a masei lemnoase neautorizate la tăiere, aferentă fondului forestier ce se preia, certificat prin
semnătura şefului ocolului silvic de la care se preiau suprafeţele. Situaţia cuprinzând actele de punere în valoare şi lista cuprinzând unităţile
amenajistice se transmit de către ocolul silvic care le întocmeşte ocolului silvic care solicită avizul, în termen de 30 de zile de la data solicitării
scrise, numai în situaţia în care nu există amenajament silvic propriu;
i) programul de conformare, elaborat de ocolul silvic;
j) inventarul de coordonate în sistemul de proiecţie stereo 70, pentru proprietăţile de fond forestier care sunt luate în considerare la
constituirea ocolului silvic; pentru suprafeţele de fond forestier de până la 30 ha inclusiv, aparţinând persoanelor fizice, inventarul de coordonate
se transmite la nivelul trupului de pădure în care sunt amplasate acestea/tipului de proprietate.
(2) Programul de conformare elaborat de ocolul silvic se aprobă de structurile teritoriale şi se referă la bunurile pentru dotarea ocolului silvic şi
la termenele de procurare a acestora, termene ce nu pot depăşi 6 luni de la data autorizării. Programul de conformare cuprinde şi termenul de
ocupare a posturilor vacante prevăzute în statul de personal, ce nu poate depăşi 90 de zile de la data autorizării. Programul de conformare se
analizează şi se aprobă de structurile teritoriale. La eliberarea avizului se face menţiune în acest sens, urmând ca structurile teritoriale, dacă
programul de conformare nu este respectat, să dispună ridicarea şi sigilarea dispozitivelor de marcat până la îndeplinirea condiţiilor prevăzute
în program.
(3) Structura teritorială stabileşte, dacă este cazul, împreună cu ocoalele silvice implicate, documentele şi documentaţiile tehnice care
urmează să fie predate/preluate, necesare avizării noului ocol silvic, făcând menţiuni detaliate despre acestea în avizul pentru autorizarea
funcţionării. Menţiunile conţin în mod obligatoriu numele şi funcţia persoanelor responsabile de predarea/preluarea documentaţiilor, atât din
partea ocolului silvic care predă, cât şi din partea ocolului silvic care solicită autorizarea.
(4) În perioada procesului de avizare, conducătorul structurii teritoriale poate solicita persoanei care solicită emiterea avizului să pună la
dispoziţie documente suplimentare necesare clarificării.

11
 Art. 6. -
(1) În vederea obţinerii avizului necesar autorizării funcţionării, structura silvică de rang superior depune la structura teritorială următoarele
documente:
a) cerere pentru avizare;
b) copie de pe actul constitutiv şi de pe statutul structurii de rang superior, încheiate în formă autentică;
c) regulamentul de organizare şi funcţionare al structurii de rang superior;
d) organigrama şi statul de funcţii ale structurii de rang superior;
e) statul de personal; în situaţia în care nu au fost făcute angajări de personal, nu se depune stat de personal.
(2) În perioada procesului de avizare, conducătorul structurii teritoriale poate solicita persoanei care solicită emiterea avizului să pună la
dispoziţie documente suplimentare necesare clarificării.
Art. 7. -
(1) În vederea obţinerii avizului pentru autorizarea înfiinţării şi funcţionării unui ocol silvic de stat, Regia Naţională a Pădurilor - Romsilva
depune la structura teritorială în a cărei rază îşi are sediul administrativ ocolul silvic o cerere la care se anexează următoarea documentaţie:
a) cerere pentru avizarea ocolului silvic;
b) hotărârea Consiliului de administraţie al Regiei Naţionale a Pădurilor - Romsilva şi, după caz, contractul/contractele de administrare silvică
încheiate pentru terenurile proprietate publică a unităţilor administrativ-teritoriale;
c) documentele care fac dovada suprafeţei minime de fond forestier proprietate publică a statului şi/sau proprietate publică a unităţilor
administrativ-teritoriale, necesare constituirii unui ocol silvic.
(2) În vederea obţinerii avizului pentru autorizarea înfiinţării şi funcţionării unei baze experimentale, Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare
în Silvicultură "Marin Drăcea" depune la structura teritorială în a cărei rază îşi are sediul administrativ baza experimentală următoarele:
a) cerere pentru avizarea bazei experimentale;
b) hotărârea Consiliului de administraţie al Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare în Silvicultură "Marin Drăcea" privitoare la constituirea
bazei experimentale;
c) date privitoare la suprafaţa fondului forestier propriu pentru care se cere avizarea, potrivit amenajamentului silvic.
(3) În vederea obţinerii avizului pentru autorizarea înfiinţării şi funcţionării ocolului silvic propriu, Regia Autonomă Administraţia Patrimoniului
Protocolului de Stat depune la structura teritorială în a cărei rază îşi are sediul administrativ ocolul silvic următoarele:
a) cerere pentru avizarea ocolului silvic;
b) hotărârea Consiliului de administraţie al Regiei Autonome Administraţia Patrimoniului Protocolului de Stat privitoare la constituirea ocolului
silvic;
c) date privitoare la suprafaţa fondului forestier propriu pentru care se cere avizarea, potrivit amenajamentului silvic.
Art. 8. -
(1) În urma analizării documentaţiei, structura teritorială decide după cum urmează:
a) admite solicitarea şi emite avizul pentru autorizarea funcţionării ocolului silvic;
b) respinge motivat solicitarea.

12
 (2) Termenul de comunicare a răspunsului prevăzut la alin. (1) este de maximum 30 de zile de la depunerea solicitării.
(3) Răspunsul poate fi contestat în termen de 5 zile de la data comunicării acestuia, la comisia pentru autorizarea funcţionării ocoalelor silvice;
răspunsul Comisiei poate fi contestat în condiţiile şi termenele reglementate de Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările
şi completările ulterioare.

CAPITOLUL III
Înscrierea în registrul naţional al administratorilor de păduri şi al ocoalelor silvice şi autorizarea ocoalelor silvice şi a structurilor de rang superior

Art. 9. -
(1) Registrul naţional al administratorilor de păduri şi al ocoalelor silvice se ţine la nivelul autorităţii publice centrale care răspunde de
silvicultură în cadrul direcţiei care coordonează activitatea de reglementare în domeniul silviculturii, în format electronic.
(2) Modelul Registrului naţional al administratorilor de păduri şi al ocoalelor silvice este prevăzut în anexa nr. 3.
Art. 10. -
(1) Ocoalele silvice se autorizează prin înscrierea în Registrul naţional al administratorilor de păduri şi al ocoalelor silvice de către Comisia
pentru autorizarea funcţionării ocoalelor silvice din cadrul autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură, denumită în continuare
comisie.
(2) Comisia prevăzută la alin. (1) este formată din:
a) directorul general/directorul general adjunct al Direcţiei generale păduri - preşedinte;
b) directorul Direcţiei politici şi strategii în silvicultură - vicepreşedinte;
c) directorul Direcţiei păduri şi dezvoltare forestieră - membru;
d) un reprezentant desemnat de Asociaţia Administratorilor de Păduri din România - membru;
e) un reprezentant desemnat de Regia Naţională a Pădurilor - Romsilva - membru;
f) un consilier din cadrul autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură, cu atribuţii în autorizarea ocoalelor silvice - secretar, fără
drept de vot.
(3) Comisia are următoarele atribuţii:
a) emite autorizaţiile pentru funcţionarea ocoalelor silvice şi a structurilor de rang superior;
b) retrage autorizaţiile pentru funcţionarea ocoalelor silvice şi a structurilor de rang superior;
c) emite certificate de menţiuni;
d) emite notificări cu privire la funcţionarea ocoalelor silvice şi a structurilor de rang superior;
e) ia măsura suspendării pe o perioadă de până la 3 luni a funcţionării unui ocol silvic;
f) emite aviz favorabil pentru numirea şi revocarea şefului ocolului silvic de regim.
(4) Comisia are ştampilă proprie, iar modelul acesteia este prevăzut în anexa nr. 4.
(5) Deciziile comisiei sunt consemnate în registrul de procese- verbale al fiecărei şedinţe, ţinut în cadrul direcţiei care coordonează activitatea
de reglementare în domeniul silviculturii.

13
 (6) Comisia prevăzută la alin. (1) este legal constituită şi funcţionează în prezenţa a trei persoane, dintre care una trebuie să fie preşedintele
sau vicepreşedintele.
Art. 11. -
(1) Înscrierea în Registrul naţional al administratorilor de păduri şi al ocoalelor silvice şi autorizarea ocoalelor silvice se face astfel:
a) pe baza cererii, a avizului emis de structura teritorială, a copiei actului constitutiv şi statutului încheiate în formă autentică şi a documentelor
care fac dovada suprafeţei, pentru ocoalele silvice de regim;
b) pe baza cererii Regiei Naţionale a Pădurilor - Romsilva, a avizului emis de structura teritorială, a hotărârii Consiliului de administraţie al
Regiei Naţionale a Pădurilor - Romsilva privind aprobarea constituirii ocolului silvic de stat, a suprafeţei fondului forestier proprietate publică a
statului administrată şi, după caz, a suprafeţei/suprafeţelor aferente contractului/contractelor de administrare silvică încheiate pentru terenurile
proprietate publică a unităţilor administrativ-teritoriale, pentru care se solicită autorizarea;
c) pe baza cererii, a avizului emis de structura teritorială, a hotărârii Consiliului de administraţie al Institutului Naţional de Cercetare-
Dezvoltare în Silvicultură "Marin Drăcea" privitoare la constituirea bazei experimentale, a suprafeţei fondului forestier propriu pentru care se
solicită autorizarea bazei experimentale;
d) pe baza cererii, a avizului emis de structura teritorială, a hotărârii Consiliului de administraţie al Regiei Autonome Administraţia
Patrimoniului Protocolului de Stat privitoare la constituirea ocolului silvic şi a suprafeţei fondului forestier propriu pentru care se solicită
autorizarea, potrivit amenajamentului silvic.
(2) Dacă se apreciază că este necesar, anterior emiterii autorizaţiei de funcţionare pot fi solicitate documente din care să rezulte că sunt
îndeplinite condiţiile de avizare. Comisia prevăzută la art. 10 alin. (1) poate respinge motivat eliberarea autorizaţiei de funcţionare.
(3) În cazul în care comisia constată că structura teritorială a autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură a emis avizul cu
încălcarea prevederilor prezentului ordin:
a) dispune reluarea procedurii de avizare;
b) ia măsurile legale care se impun.
Art. 12. -
(1) La data înscrierii în Registrul naţional al administratorilor de păduri şi al ocoalelor silvice, comisia prevăzută la art. 10 emite autorizaţia de
funcţionare, al cărei model este prevăzut în anexa nr. 5.
(2) La data înscrierii în Registrul naţional al administratorilor de păduri şi al ocoalelor silvice, ocolului silvic de regim i se eliberează şi un
certificat de înregistrare, al cărui model este prevăzut în anexa nr. 6.
(3) Autorizaţia de funcţionare şi certificatul de înregistrare se emit în 3 exemplare, în original.
(4) În termen de 30 de zile de la data emiterii certificatului prevăzut la alin. (2), posesorul acestuia este obligat să îl transmită spre publicare la
Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a.
(5) Dacă în termenul prevăzut la alin. (4) nu se face dovada transmiterii spre publicare, certificatul de înregistrare şi autorizaţia de funcţionare
a ocolului silvic se anulează şi se retrag de către emitent.
Art. 13. -

14
 (1) Ocolul silvic autorizat are obligaţia de a aduce la cunoştinţă structurii competente teritorial, în termen de 30 de zile lucrătoare, orice
modificare a criteriilor din documentaţia depusă pentru avizare, referitoare la suprafaţa de fond forestier care a stat la baza constituirii ocolului
silvic.
(2) Pentru modificările prevăzute la alin. (1) ocolul silvic autorizat va depune la structura teritorială:
a) cerere pentru emiterea avizului suplimentar necesar emiterii certificatului de menţiuni la autorizaţia de funcţionare;
b) memoriu în care se prezintă modificările;
c) documente justificative;
d) copia autorizaţiei de funcţionare şi ultimul certificat de menţiuni, dacă e cazul.
(3) Pentru modificările prevăzute la alin. (2) comisia emite un certificat de menţiuni pe baza avizului suplimentar, al cărui model este prezentat
în anexa nr. 2, emis de structura teritorială.
(4) Modelul certificatului de menţiuni este prevăzut în anexa nr. 7.
Art. 14. -
(1) Eliberarea unei copii conforme cu originalul după autorizaţia de funcţionare sau după certificatul de înregistrare se realizează numai în
următoarele condiţii:
a) originalul grav deteriorat;
b) distrugere, pierdere, sustragere.
(2) În vederea eliberării copiei conforme cu originalul, titularul va depune la emitent în termen de 5 zile lucrătoare de la constatarea
evenimentului următoarele:
a) cerere;
b) dovada publicării anunţului privind distrugerea, pierderea sau sustragerea în presa locală.
(3) Certificarea conform cu originalul se face de către preşedintele comisiei prin semnătură şi ştampila comisiei pe o copie a exemplarului
deţinut de comisie.
Art. 15. -
Autorizaţia de funcţionare a unui ocol silvic se poate suspenda pentru o perioadă de maximum 90 de zile calendaristice sau se poate
retrage.
Art. 16. -
(1) Retragerea autorizaţiei de funcţionare a unui ocol silvic se face prin decizie a comisiei prevăzute la art. 10 alin. (1), în baza următoarelor
documente:
a) hotărârea Consiliului de administraţie al Regiei Naţionale a Pădurilor - Romsilva/Consiliului de administraţie al Institutului Naţional de
Cercetare-Dezvoltare în Silvicultură "Marin Drăcea"/Consiliului de administraţie al Regiei Autonome Administraţia Patrimoniului Protocolului de
Stat pentru ocoalele silvice de stat;
b) hotărârea consiliului local/consiliului de administraţie/adunării generale/persoanei fizice, după caz, de desfiinţare a ocolului silvic de regim;
c) documentele care atestă desfiinţarea persoanei juridice care a constituit ocolul silvic de regim;

15
 d) documentele din care rezultă că persoana juridică/fizică care a constituit ocolul silvic nu mai îndeplineşte condiţia minimă de suprafaţă,
potrivit legii;
e) documentele din care rezultă nerespectarea sarcinilor şi măsurilor din programul de conformare;
f) documentele din care se constată că şeful ocolului silvic nu este numit în condiţiile art. 14 alin. (4) şi (5) din Legea nr. 46/2008 - Codul silvic,
republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
(2) Decizia de retragere a autorizaţiei de funcţionare a unui ocol silvic se emite în termen de maximum 5 zile de la data înregistrării
documentelor prevăzute la alin. (1) lit. a) -c).
(3) Decizia de retragere a autorizaţiei de funcţionare a unui ocol silvic se emite în termen de 45 de zile de la data înregistrării documentelor
prevăzute la alin. (1) lit. f).
Art. 17. -
(1) Comisia prevăzută la art. 10 alin. (1) este obligată să notifice ocolul silvic şi persoana care l-a constituit, în termen de maximum 5 zile
lucrătoare de la data constatării oricărei situaţii prevăzute la art. 16 alin. (1) lit. d) -f).
(2) Notificarea prevăzută la alin. (1) se emite pentru o perioadă de 45 de zile calendaristice şi se transmite şi structurii teritoriale.
(3) Pe perioada notificării, în situaţia constatării nerespectării prevederilor art. 16 alin. (1) lit. d), persoana care a constituit ocolul silvic este
obligată să facă dovada îndeplinirii condiţiilor minime de suprafaţă prin depunerea de documente.
(4) Includerea de noi proprietari în cadrul unei asociaţii/persoane juridice care a constituit un ocol silvic se poate face şi în baza unui acord de
asociere, încheiat în formă autentică.
(5) Documentele prin care se face dovada încadrării în cerinţele solicitate prin notificare, pentru situaţiile prevăzute la art. 16 alin. (1) lit. d) -f),
se depun de către persoana care a constituit ocolul silvic la structura teritorială, în termenul prevăzut prin notificare.
(6) În situaţia în care cerinţele solicitate prin notificare au fost îndeplinite, structura teritorială emite un aviz suplimentar la autorizaţia de
funcţionare a ocolului silvic şi îl transmite către comisie în termen de maximum 3 zile lucrătoare de la data emiterii.
(7) Comisia emite certificatul de menţiuni, în baza avizului suplimentar prevăzut la alin. (6), şi înscrie modificările în Registrul naţional al
administratorilor de păduri şi al ocoalelor silvice.
Art. 18. -
(1) Suspendarea autorizaţiei de funcţionare a unui ocol silvic se face prin decizie a comisiei prevăzute la art. 10 alin. (1), dacă nu au fost
îndeplinite cerinţele solicitate prin notificarea prevăzută la art. 17 alin. (1) şi (2) şi se transmite ocolului silvic şi persoanei care l-a constituit.
(2) Decizia de suspendare prevăzută la alin. (1) se emite pentru o perioadă de maximum 90 de zile calendaristice şi se transmite şi structurii
teritoriale.
(3) În termen de maximum 5 zile de la data comunicării deciziei de suspendare prevăzute la alin. (1), structura teritorială ia măsura sigilării
dispozitivelor speciale de marcat.
(4) Pe perioada suspendării, ocolul silvic şi persoana care l-a constituit sunt obligate să ia măsuri în vederea încadrării în cerinţele formulate
prin notificare. În această perioadă, ocolul silvic pentru care s-a emis decizia de suspendare este obligat să asigure paza fondului forestier, să
realizeze lucrările de împădurire şi să valorifice masa lemnoasă provenită din partizile autorizate la momentul emiterii deciziei de suspendare. În
situaţia în care sunt aprobări legale de scoatere definitivă sau ocupare temporară de suprafeţe de teren cu destinaţie forestieră sau în cazul

16
apariţiei de produse accidentale sau extraordinare se va se solicita structurilor teritoriale eliberarea unor dispozitive de marcat, strict pentru
marcarea acestor produse.
(5) În situaţia în care cerinţele solicitate prin decizia de suspendare au fost îndeplinite, structura teritorială emite un aviz suplimentar la
autorizaţia de funcţionare a ocolului silvic şi îl transmite către comisie în termen de maximum trei zile lucrătoare de la data emiterii.
(6) În baza avizului suplimentar prevăzut la art. 13 alin. (3), comisia emite certificatul de menţiuni şi înscrie modificările în Registrul naţional al
administratorilor de păduri şi al ocoalelor silvice.
(7) În situaţia în care cerinţele solicitate prin decizia de suspendare nu au fost îndeplinite în termenul prevăzut în decizia de suspendare,
structura teritorială informează comisia, care ia măsura retragerii autorizaţiei de funcţionare a ocolului silvic şi radierii acestuia din Registrul
naţional al administratorilor de păduri şi al ocoalelor silvice.

CAPITOLUL IV
Fuziunea şi divizarea ocoalelor silvice

Art. 19. -
(1) Două sau mai multe ocoale silvice pot fuziona în condiţiile prezentei proceduri.
(2) În situaţia în care ocolul silvic rezultat din fuziune păstrează denumirea iniţială a ocolului silvic de bază, autorizaţia de funcţionare a
ocolului silvic de bază, autorizaţiile pentru dispozitivele de marcat şi cele pentru ciocanele silvice emise pentru ocolul silvic de bază rămân în
vigoare pentru noua structură.
(3) Situaţiile prevăzute la alin. (2) se consemnează în certificatul de menţiuni şi se înscriu în Registrul naţional al administratorilor de păduri şi
al ocoalelor silvice.
(4) Autorizaţia/Autorizaţiile de funcţionare şi autorizaţia/autorizaţiile pentru dispozitivele speciale de marcat pentru structura/structurile care se
desfiinţează ca urmare a fuziunii se retrage/se retrag de către emitent, la propunerea structurii teritoriale.
Art. 20. -
(1) Un ocol silvic poate să se divizeze, cu obligaţia respectării condiţiilor minime de constituire a unui ocol silvic.
(2) Ocolul silvic autorizat îşi păstrează autorizaţia de funcţionare, în baza căreia asigură administrarea/serviciile silvice pentru suprafaţa cea
mai mare rezultată în urma divizării, dacă sunt îndeplinite condiţiile minime de constituire a unui ocol silvic prevăzute de lege.
(3) În termen de 30 de zile de la finalizarea procedurii de divizare, ocolul silvic prevăzut la alin. (2) este obligat să depună documentaţia
necesară avizului suplimentar.
(4) Pe suprafaţa mai mică rezultată în urma divizării se înfiinţează un ocol silvic, care se autorizează conform prezentei proceduri.

CAPITOLUL V
Avizarea şi revocarea şefului ocolului silvic de regim

Art. 21. -

17
 (1) Avizul pentru numirea în funcţia de şef al ocolului silvic de regim se emite de comisie în termen de maximum 15 zile de la solicitarea
persoanei prevăzute la art. 3 alin. (2) lit. a) -c), dacă documentaţia este completă şi conformă.
(2) Documentaţia prevăzută la alin. (1) se depune la înscrierea ocolului silvic în Registrul naţional al administratorilor de păduri şi al ocoalelor
silvice sau de la schimbarea şefului ocolului silvic.
(3) Emiterea avizului pentru numirea în funcţia de şef ocol se face în baza următoarelor documente:
a) cerere din partea persoanei prevăzute la art. 3 alin. (2) lit. a) -c), semnată, datată, care să cuprindă datele de contact ale acesteia;
b) actul administrativ de nominalizare în funcţia de şef ocol cu normă întreagă/contract de mandat, emis, după caz, de proprietarul unic,
consiliul local, consiliul de administraţie ori de adunarea generală;
c) copie de pe diploma de studii, certificată conform cu originalul;
d) copie de pe actul de identitate, certificată conform cu originalul;
e) carnetul de muncă şi/sau alte documente în copie certificată conform cu originalul, din care să rezulte îndeplinirea condiţiei de vechime în
muncă de minimum 5 ani ca inginer cu studii superioare silvice în domeniul silviculturii;
f) certificatul de cazier judiciar din care să rezulte că persoana propusă pentru funcţia de şef ocol nu a fost condamnată pentru săvârşirea unei
infracţiuni care vizează regimul silvic;
g) declaraţie notarială pe propria răspundere a persoanei prevăzute la art. 3 alin. (2) lit. a) -c), din care să reiasă că documentele solicitate la
lit. b) au fost emise cu drept legal, conform prevederilor legale.
(4) Avizul de revocare din funcţia de şef ocol se emite la solicitarea persoanei juridice prevăzute la art. 3 alin. (2) lit. a) -c).
(5) Modelul avizului pentru numirea/revocarea în/din funcţia de şef ocol este prezentat în anexa nr. 8.
(6) Atribuţiile specifice postului de şef ocol nu se pot delega, cu excepţia perioadei în care titularul avizului intră în concediu de odihnă,
concediu medical sau concediu de creştere a copilului. În acest caz, delegarea atribuţiilor se face după notificarea autorităţii publice centrale
care răspunde de silvicultură şi acceptul structurii teritoriale competente. Delegatul trebuie să îndeplinească condiţiile minime de ocupare a
funcţiei de şef ocol.

CAPITOLUL VI
Dispoziţii tranzitorii şi finale

Art. 22. -
Autorizaţiile de funcţionare şi certificatele de înregistrare emise până la data intrării în vigoare a Ordinului ministrului apelor şi pădurilor nr.
1.112/2018 pentru aprobarea conţinutului registrului naţional al administratorilor de păduri şi al ocoalelor silvice, a modelului documentelor de
constituire, organizare şi funcţionare, a procedurii de constituire şi autorizare pentru toate ocoalele silvice şi a atribuţiilor acestora rămân
valabile.
Art. 23. -
Retragerea autorizaţiei de funcţionare a unui ocol silvic determină radierea din Registrul naţional al administratorilor de păduri şi al ocoalelor
silvice.

18
 Art. 24. -
Ocolul silvic autorizat solicită confecţionarea şi/sau folosirea dispozitivelor speciale de marcat după obţinerea autorizaţiei de funcţionare,
conform prezentei proceduri, la structura teritorială.
Art. 25. -
(1) Dispozitivele speciale de marcat aprobate spre utilizare pentru fiecare ocol silvic până la data intrării în vigoare a prezentului document se
pot utiliza în continuare.
(2) Autorizaţiile emise pentru dispozitivele speciale de marcat rămân valabile cu acordul structurii teritoriale de specialitate a autorităţii publice
centrale care răspunde de silvicultură la solicitarea ocolului silvic autorizat care îşi schimbă denumirea.
Art. 26. -
Ocolul silvic înfiinţat de Regia Autonomă Administraţia Patrimoniului Protocolului de Stat şi bazele experimentale înfiinţate de Institutul
Naţional de Cercetare-Dezvoltare în Silvicultură «Marin Drăcea» pot asigura administrarea numai pentru fondul forestier propriu pentru care au
fost autorizate.
Art. 27. -
(1) În perioada 1 ianuarie-31 martie 2019, ocoalele silvice autorizate sunt obligate să transmită autorităţii publice centrale care răspunde de
silvicultură inventarul de coordonate în sistemul de proiecţie stereo 70, pentru proprietăţile de fond forestier care au fost luate în considerare la
constituirea ocolului silvic. Situaţia suprafeţelor se va prezenta actualizat potrivit ultimului certificatul de menţiuni emis. Pentru suprafeţele de
fond forestier de până la 30 ha inclusiv, aparţinând persoanelor fizice, inventarul de coordonate se transmite la nivelul trupului de pădure în care
sunt amplasate acestea/tipului de proprietate.
(2) Începând cu anul 2020, anual, în perioada 1 ianuarie- 31 martie, ocoalele silvice autorizate sunt obligate să transmită autorităţii publice
centrale care răspunde de silvicultură situaţia prevăzută la alin. (1), numai în cazul în care au apărut modificări faţă de suprafeţele/proprietăţile
pentru care a fost făcută raportarea în anul anterior.
Art. 28. -
(1) Ocoalele silvice nominalizate sunt obligate, la solicitare, să realizeze, în condiţiile legii, inventarieri în suprafeţele fondului forestier de până
la 10 ha aparţinând persoanelor fizice; situaţia comparativă a solicitărilor şi inventarierilor efectiv realizate se transmite structurii teritoriale de
specialitate a autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură, anual, pentru anul anterior, în perioada 1 ianuarie- 15 februarie.
(2) În condiţiile alin. (1), în situaţia în care numărul cererilor în baza cărora s-au realizat inventarieri reprezintă sub 60% din numărul total al
cererilor, activitatea ocolului silvic se suspendă pentru o perioadă de 30 de zile.
Art. 29. -
Anexele nr. 1-8 fac parte integrantă din prezentul document.

ANEXA Nr. 1

Condiţiile minime care trebuie îndeplinite pentru avizarea şi autorizarea unui ocol silvic

19
 1. Cantonul silvic:
a) condiţii de personal: un post cu normă întreagă de pădurar cu studii profesionale/liceale în specialitate silvică;
b) condiţii de logistică: uniformă de serviciu, clupă forestieră.
2. Districtul silvic:
a) condiţii de personal: un post de şef de district silvic cu studii liceale/tehnice de specialitate/superioare;
b) condiţii de logistică: spaţiu pentru sediul districtului silvic, uniformă de serviciu, clupă forestieră, instrumente pentru măsurarea înălţimii
arborilor.
3. Ocolul silvic:
a) condiţii de suprafaţă: minimum 3.000 ha în zona de câmpie (c), minimum 5.000 ha în zona de deal (d) şi minimum 7.000 ha în zona de
munte (m), cu excepţiile prevăzute de Legea nr. 46/2008 - Codul silvic, republicată, cu modificările şi completările ulterioare. În cazul în care
terenul se află în mai mult de două zone altitudinale, suprafaţa minimă se va calcula astfel: c/3.000 + d/5.000 + m/7.000 ≥ 1. Calculul se face
luând în considerare următoarele:
- în zona de câmpie se încadrează terenurile forestiere cu altitudine < de 300 m;
- în zona de deal se încadrează terenurile forestiere cu altitudine cuprinsă între 301 şi 800 m;
- în zona de munte se încadrează terenurile forestiere cu altitudine > de 800 m.
În situaţia în care o unitate amenajistică are înscrisă în amenajamentul silvic altitudinea cuprinsă în două zone altitudinale, suprafaţa acesteia
se încadrează în zona corespunzătoare altitudinii celei mai mici.
În situaţii specifice, în care există studii efectuate de către Academia Română, universităţi, institute de cercetare, cu privire la încadrarea pe
forme de relief, se vor lua în considerare soluţiile propuse prin acestea.
b) condiţii de personal: număr minim de posturi de specialitate în centrala ocolului silvic - 3, dintre care un post de şef de ocol - cu activitate
de minimum 5 ani ca inginer cu studii superioare silvice; şeful de ocol îşi poate desfăşura activitatea cu normă întreagă doar într-un singur ocol
silvic;
c) condiţii de logistică: spaţii pentru sediul ocolului silvic, mijloc de transport exclusiv, tehnică de calcul, mijloace de comunicare, pichet de
incendiu;
d) dovada existenţei contului bancar având ca titular ocolul silvic;
e) condiţiile prevăzute la pct. 2 pentru fiecare district silvic din structura ocolului silvic.

ANEXA Nr. 2

[Stema României]
Autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură
Structura teritorială de specialitate a autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură . . . . . . . . . .

20
 AVIZ/AVIZ SUPLIMENTAR
pentru autorizarea Ocolului silvic/Structurii silvice de rang superior . . . . . . . . . .*1)
Nr. . . . . . . . . . . din . . . . . . . . . .

*1) Denumirea ocolului silvic/structurii silvice de rang superior.

În urma verificării documentaţiei depuse cu Cererea nr. . . . . . . . . . . din data de . . . . . . . . . . de către . . . . . . . . . .*2), cu adresa în
localitatea . . . . . . . . . . str. . . . . . . . . . . nr. . . . . . . . . . ., tel/fax . . . . . . . . . ., e-mail . . . . . . . . . ., au fost făcute următoarele constatări cu privire
la îndeplinirea condiţiilor de avizare:
*2) Persoana care a constituit ocolul silvic.

I. Îndeplinirea condiţiilor privind calitatea de persoană juridică:

a) prevederi ale actului doveditor privind calitatea de persoană juridică
. . . . . . . . . .;
b) prevederi din statut care confirmă că ocolul silvic/structura silvică desfăşoară activitate de administrare a pădurii şi/sau servicii silvice
...........
II. Îndeplinirea condiţiilor privind suprafaţa de fond forestier deţinută:

Tipul Nr.
Cate Supr
actul actul
gorie afaţa Obs
Nr. ui de ui de Prop
de ervaţ
crt. prop prop rietar
folos - ha ii
rietat rietat
inţă -
e e

III. Îndeplinirea condiţiilor privind organizarea ocolului silvic/structurii silvice de rang superior:
a) prevederi din documentaţia privind personalul (organigramă, stat de funcţii, stat de personal etc.) . . . . . . . . . .;
b) prevederi din documentaţia tehnico-organizatorică (amenajamente silvice, hărţi, arondare etc.) . . . . . . . . . . .
IV. Îndeplinirea condiţiilor privind asigurarea resurselor financiare şi logistice:
- prevederi ale documentaţiilor cu privire la asigurarea logistică (mijloace fixe, obiecte de inventar etc.) . . . . . . . . . . .
Având în vedere constatările făcute ca urmare a analizei documentaţiei depuse, conducătorul structurii teritoriale de specialitate a autorităţii
publice centrale care răspunde de silvicultură . . . . . . . . . .

21
 AVIZEAZĂ

autorizarea Ocolului silvic/Structurii silvice de rang superior . . . . . . . . . ., pentru gestionarea suprafeţei de . . . . . . . . . . ha fond forestier,
având în structură . . . . . . . . . .*3), cu următoarele precizări: . . . . . . . . . .*4).
*3) Se precizează, după caz, numărul districtelor şi cantoanelor silvice/ocoalelor silvice.
*4) Numai când este cazul, în situaţii deosebite, se pot folosi anexe.

După obţinerea autorizării din partea autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură, ocolul silvic, pe de o parte, şi actualul
administrator, pe de altă parte, vor proceda la primirea, respectiv la predarea suprafeţelor şi a gestiunilor, pe bază de controale de fond şi
procese-verbale.
Ocolul silvic/Structura silvică titular/ă al/a prezentului aviz este obligat/ă să asigure respectarea tuturor reglementărilor în vigoare privind
aplicarea regimului silvic în suprafeţele pe care le gestionează şi răspunde de încălcarea prevederilor acestora, conform legii.
În termen de 90 de zile de la data eliberării prezentului aviz, Garda Forestieră . . . . . . . . . . va efectua un control la ocolul silvic titular al
avizului pentru a constata modul de respectare a obligaţiilor şi termenelor prevăzute în reglementările în vigoare.
În termen de 6 luni de la data eliberării prezentului aviz, Garda Forestieră . . . . . . . . . . va efectua un control la ocolul silvic titular al avizului
pentru a constata modul de respectare a programului de conformare.
Titularul avizului are obligaţia, sub sancţiunea suspendării avizului şefului ocolului silvic, de a aduce la cunoştinţă Gărzii Forestiere . . . . . . . . .
. orice modificare de suprafaţă cu privire la constituirea ocolului silvic.
În termen de 30 de zile de la data eliberării prezentului aviz, titularul acestuia va depune la autoritatea publică centrală care răspunde de
silvicultură, în vederea înscrierii în Registrul naţional al administratorilor de păduri şi al ocoalelor silvice, documentele prevăzute la art. 11 din
"Conţinutul registrului naţional al administratorilor de păduri şi al ocoalelor silvice, modelul documentelor de constituire, organizare şi
funcţionare, procedura de constituire şi autorizare pentru toate ocoalele silvice şi atribuţiile acestora", aprobate prin Ordinul ministrului apelor şi
pădurilor nr. 1.112/2018.

....
....
. .*5)
,
....
....
..
L.S./
S.S.

*5) Funcţia conducătorului structurii silvice teritoriale a autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură.

22
 ANEXA Nr. 3

Autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură

. . . . . . . . . .*1)
*1) Denumirea direcţiei care coordonează activitatea de reglementare în domeniul silviculturii din cadrul autorităţii publice centrale care
răspunde de silvicultură.

REGISTRUL NAŢIONAL
al administratorilor de păduri şi al ocoalelor silvice
(model)

OCOLUL
SILVIC
A
.
C
B
O
.
N
F
S
SER U
T
IA A ZI
I
U
T
N
U
E
I
R
E
N D S AS
r e e cu
. nd
d u i NAASNA
i m u uvcuuv
n i l
r
r e
ea pp pp
g ee ee
i nhnh nhnh
s rara rara
t

23
r
u
l
n
a
ţ
1 2 3 45678911111111
01234567

SUP
RAF
AŢA
TOT
ALĂ
A
OCO
LUL
UI
SILV
C. IC,
DIVI CON
ZAR FOR
E M
ULTI
MUL
UI
CER
TIFI
CAT
DE
MEN
ŢIUN
I

24
ASN AC T
cu u ve ot
m rti al
ăr fi s
ul c u
d at pr
e d af
pr e aţ
o m ă
pr e (h
iet nţ a)
ar iu
i ni
d (
e n
te r.
re /d
n at
fo a
re )
sti
er
di
n
ca
dr
ul
oc
ol
ul
ui
sil
vi
c
şi
su
pr
af
eţ
el
e
af
er
e

25
 nt
e:
p
pe
er
r s
so
oa
an
ne
e
j
f u
i r
zi
i d
ci
ec
e
nhnh
r ar a
11222222 2
8901234 5 6

MIŞ
C. CĂR
DIVI I DE
ZAR SUP
E RAF
EŢE:
ASN ADI I D T
c u u v anei o
t pm i f t
ur ă z e a
l ar u r l
fu l e
ca l ns
oţ d g ţ u
na e ă e p
s p r r
t sr z a

26
ito i f
trp i a
uu ri ţ
t ce f ă
it t o
v ua r
r ri e
(i d s
ni e t
u t i
ms e e
ăi r r
rl e e
uv n
li f (
co n
şe r r
i e .
ds
de ti /
a e d
trr a
aad t
ni a
î gn )
n c
cs a
hu d
ep r
i eu
er l
ri s
i ot
irr
u
d( c
eh t
au
d) ri
a i
t s
ă il
v
c i

27
e c
r e
t d
ă e
) r
, a
n
( g
n s
r u
. p
e
ş ri
i o
r
z ş
z i
/ s
l u
l p
/ r
a a
a f
a e
a ţ
) e
l
e
a
f
e
r
e
n
t
e
:
pp +-
ee
rr
ss
oo
aa
nn

28
 e
e
j
fu
ir
zi
id
ci
ec
e
11111122222
45678901234

STRUCT
URA
SILVICĂ
DE RANG
SUPERIO
R
A
.
CB
O .
NF
SU
SER
T Z
IA B
I I
T U
UN
I E
R
E
N D S ASNAASNA
u e e cuuvcuuv
mn d
ău i
r mu
u i l
l r
de

29
i a pp pp
n ee ee

R
e
g
i
s
t
r
u
l
n
a
ţ
i
o
n
a
l
a
l
a
d
m
i
n
i
s
t
r
a
t
o
r
i
l
o
r
d
e

p
ă

30
 d
u
r
i
ş
i
a
l
o
c
o
a
1 2 3 4567891111
0123

ANEXA Nr. 4

Model ştampilă

Diametru 30 mm

31
32
 ANEXA Nr. 5

[Stema României]
Autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură

- model -

AUTORIZAŢIE DE FUNCŢIONARE
Nr. . . . . . . . . . . din . . . . . . . . . .

În conformitate cu prevederile art. 12 alin. (1) din "Conţinutul registrului naţional al administratorilor de păduri şi al ocoalelor silvice, modelul
documentelor de constituire, organizare şi funcţionare, procedura de constituire şi autorizare pentru toate ocoalele silvice şi atribuţiile acestora",
aprobate prin Ordinul ministrului apelor şi pădurilor nr. 1.112/2018,
în baza Avizului nr. . . . . . . . . . . din . . . . . . . . . ., emis de Garda Forestieră . . . . . . . . . .,

SE AUTORIZEAZĂ

funcţionarea . . . . . . . . . . *1), cu sediul în . . . . . . . . . ., înfiinţat de . . . . . . . . . . prin înscrierea în Registrul naţional al administratorilor de

păduri şi al ocoalelor silvice la nr. . . . . . . . . . . *2).
*1) Se completează, după caz, cu: ocolul silvic sau structura de rang superior.
*2) Numărul de ordine din Registrul naţional al administratorilor de păduri şi al ocoalelor silvice.

Titularul prezentei autorizaţii de funcţionare este obligat să asigure respectarea tuturor reglementărilor în vigoare privind aplicarea regimului
silvic şi răspunde de încălcarea prevederilor acestora, potrivit legii. Autorizaţia de funcţionare se retrage în condiţiile art. 16 din "Conţinutul
registrului naţional al administratorilor de păduri şi al ocoalelor silvice, modelul documentelor de constituire, organizare şi funcţionare, procedura
de constituire şi autorizare pentru toate ocoalele silvice şi atribuţiile acestora", aprobate prin Ordinul ministrului apelor şi pădurilor nr.
1.112/2018.

Preş
edint
e,
....
....
..
L.S./

33
 S.S.

ANEXA Nr. 6

- model -

[Stema României]
Autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură

CERTIFICAT DE ÎNREGISTRARE

Ocolul Silvic:
Sediul social: . . . . . . . . . .
Activitate principală/Scop: . . . . . . . . . .
Seria . . . *1) Nr. . . . . . . . . . .*2)
*1) Se completează după cum urmează:
- seria A: pentru ocoalele silvice;
- seria B: pentru structurile silvice de rang superior.
*2) Numărul de ordine al certificatului de înregistrare.

secr
etar
de
stat,
....
....
..
L.S./
S.S.

ANEXA Nr. 7

[Stema României]

34
 MINISTERUL APELOR ŞI PĂDURILOR

- model -

CERTIFICAT DE MENŢIUNI
Nr. . . . . . . . . . . din . . . . . . . . . .

În conformitate cu prevederile art. 13 alin. (3) din "Conţinutul registrului naţional al administratorilor de păduri şi al ocoalelor silvice, modelul
documentelor de constituire, organizare şi funcţionare, procedura de constituire şi autorizare pentru toate ocoalele silvice şi atribuţiile acestora",
aprobate prin Ordinul ministrului apelor şi pădurilor nr. 1.112/2018, în baza Avizului suplimentar nr. . . . . . . . . . . din . . . . . . . . . ., emis de Garda
Forestieră . . . . . . . . . ., se eliberează prezentul certificat de menţiuni la Autorizaţia de funcţionare nr. . . . . . . . . . . din . . . . . . . . . .
a . . . . . . . . . .*1), cu sediul în . . . . . . . . . . .
*1) Se completează, după caz: ocolul silvic/structura silvică de rang superior.

Paragraful . . . . . . . . . .*2) se modifică şi va avea următorul conţinut: . . . . . . . . . .*3).

*2) Numărul paragrafului.
*3) Se înlocuiesc datele necesare, în funcţie de paragraful care se modifică.

Garda Forestieră . . . . . . . . . . va înscrie în autorizaţia de folosire a ciocanelor silvice a Ocolului silvic . . . . . . . . . . modificările intervenite în
funcţie de prezentul certificat de menţiuni.

Preş
edint
e,
....
....
..
L.S./
S.S.

ANEXA Nr. 8

[Stema României]
MINISTERUL APELOR ŞI PĂDURILOR

35
 - model -

AVIZ
Nr. . . . . . . . . . . din . . . . . . . . . .

În conformitate cu prevederile art. 14 alin. (4) şi (5) din Legea nr. 46/2008 - Codul silvic, republicată, cu modificările ulterioare, şi ale art. 21
din "Conţinutul registrului naţional al administratorilor de păduri şi al ocoalelor silvice, modelul documentelor de constituire, organizare şi
funcţionare, procedura de constituire şi autorizare pentru toate ocoalele silvice şi atribuţiile acestora", aprobate prin Ordinul ministrului apelor şi
pădurilor nr. 1.112/2018.
În baza . . . . . . . . . .*1) şi a cererii nr. . . . . . . . . . . din . . . . . . . . . ., se
*1) Actul de numire în funcţia de şef ocol emis de persoana care a înfiinţat ocolul silvic.

AVIZEAZĂ

Numirea/Revocarea domnului inginer . . . . . . . . . . în/din funcţia de şef ocol la . . . . . . . . . ., având următoarele date de identificare:
CNP: . . . . . . . . . ., diploma de licenţă, seria . . . . . . . . . . nr. . . . . . . . . . .
Titularul acestui aviz este obligat să asigure respectarea tuturor reglementărilor în vigoare privind aplicarea regimului silvic şi răspunde de
încălcarea prevederilor acestora, conform legii.*2)
*2) Numai în cazul avizului de numire.

Prezentul act anulează Avizul de şef ocol cu numărul . . . . . . . . . . din . . . . . . . . . .*3).

*3) Numai în cazul avizului de revocare, după caz.

Preş
edint
e,
....
....
..
L.S./
S.S.

(5) Veniturile ocoalelor silvice prevăzute la alin. (2) se pot constitui din:
a) valorificarea produselor fondului forestier;

36
 b) prestări de servicii şi închirieri de bunuri, în condiţiile legii;
c) contravaloarea serviciilor ecosistemelor forestiere asigurate prin menţinerea funcţiilor de protecţie a pădurilor, care
se suportă de către beneficiarii direcţi sau indirecţi ai serviciilor ecosistemelor forestiere, care se virează în fondul de
ameliorare a fondului funciar cu destinaţie silvică;
d) cotizaţia anuală a proprietarilor care le-au constituit;
e) tarifele percepute pentru serviciile prestate;
f) donaţii, potrivit legii;
g) compensaţii acordate de la bugetul de stat sau local;
h) alte surse, în condiţiile legii;
i) valorificarea creditelor de carbon.
Art. 16. - Pus în aplicare la data de 16/04/2019 prin Metodologia de stabilire a ocolului silvic nominalizat, din 01.04.2019
Pus în aplicare la data de 16/04/2019 prin Procedura de preluare în pază a suprafeţelor de fond forestier de maximum 30 ha inclusiv
aparţinând persoanelor fizice şi juridice, din 01.04.2019
(1) Administrarea, precum şi serviciile silvice, după caz, se asigură cu respectarea principiului teritorialităţii.
(2) Ocolul silvic se constituie, funcţionează şi asigură administrarea şi/sau serviciile silvice pentru suprafeţe de fond
forestier aflate în limitele teritoriale ale judeţului în care acesta are sediul social şi în judeţele limitrofe acestuia, cu
respectarea principiului teritorialităţii.
(3) Face excepţie de la prevederile alin. (2) proprietarul unic care are în proprietate fond forestier şi în alte judeţe decât
judeţul în care ocolul silvic îşi are sediul social, care poate constitui un ocol silvic de regim, cu respectarea prevederilor
prezentei legi.
(4) Pentru suprafeţele de fond forestier de maximum 30 ha inclusiv, aparţinând persoanelor fizice şi juridice, la cererea
deţinătorului, ocolul silvic nominalizat are obligaţia să asigure serviciile silvice, pe bază de contract.
(5) Pentru fondul forestier în suprafaţă de maximum 30 ha inclusiv, pentru care nu există administrare sau pentru care
nu sunt asigurate serviciile silvice, iar proprietarul nu se poate identifica sau pentru care proprietarul a decedat şi nu s-a
realizat dezbaterea succesorală, structura teritorială de specialitate a autorităţii publice centrale care răspunde de
silvicultură notifică în scris unitatea administrativ-teritorială în raza căreia se găseşte suprafaţa de fond forestier cu privire
la intenţia de a se asigura servicii silvice pentru aceste suprafeţe.

37
 (6) Notificarea prevăzută la alin. (5) se transmite şi ocolului silvic nominalizat care va efectua un control de fond/va
evalua, în condiţiile legii, eventualele pagube aduse fondului forestier pentru suprafaţa pentru care nu există servicii
silvice şi va asigura serviciile silvice pentru această suprafaţă.
(7) Pentru suprafeţele de fond forestier de maximum 30 ha, prevăzute la alin. (5), asigurarea serviciilor silvice de către
ocolul silvic nominalizat se face prin act de constatare încheiat între reprezentantul ocolului silvic nominalizat şi
reprezentantul structurii teritoriale de specialitate a autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură, după
evaluarea de către ocolul silvic nominalizat, în condiţiile legii, a eventualelor pagube aduse fondului forestier.
(8) Încheierea contractului de servicii silvice pentru situaţiile prevăzute la alin. (4) şi preluarea suprafeţelor în vederea
asigurării serviciilor silvice se realizează în maximum 30 de zile de la solicitare; în situaţia condiţiilor atmosferice
nefavorabile care nu permit identificarea eventualelor prejudicii, termenul se poate prelungi cu 30 de zile de la data
constatării încetării acţiunii factorului vătămător.
(9) Costurile necesare asigurării serviciilor silvice pentru situaţiile prevăzute la alin. (4) şi (5) se suportă de la bugetul de
stat, prin bugetul autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură.
(10) Pentru suprafeţele de fond forestier de peste 30 ha, pentru care nu există administrare sau pentru care nu sunt
asigurate serviciile silvice, asigurarea serviciilor silvice de către ocolul silvic nominalizat se face prin act de constatare
încheiat între reprezentantul ocolului silvic nominalizat şi reprezentantul structurii teritoriale de specialitate a autorităţii
publice centrale care răspunde de silvicultură, după realizarea controlului de fond/evaluarea de către ocolul silvic, în
condiţiile legii, a eventualelor pagube aduse fondului forestier.
(11) Metodologia de calcul al cheltuielilor destinate asigurării serviciilor silvice pentru suprafeţele de fond forestier de
maximum 30 ha prevăzute la alin. (5) este prevăzută în anexa nr. 2.
(12) Costurile medii/ha necesare asigurării serviciilor silvice pentru suprafeţele de fond forestier prevăzute la alin. (10)
sunt cele calculate potrivit metodologiei prevăzute la alin. (11), iar contravaloarea serviciilor silvice se suportă de către
proprietar/succesorul în drepturi, în baza devizului întocmit şi comunicat de ocolul silvic nominalizat; valoarea devizului se
calculează ca produs între suprafaţă şi costurile medii/ha pe suprafeţele aferente formelor de relief, iar valoarea acestuia
este purtătoare de TVA.
(13) Valoarea devizului prevăzut la alin. (12), acceptat în mod expres sau tacit prin necontestare de
proprietar/succesorul în drepturi, în termen de 30 de zile calendaristice de la data comunicării, constituie titlu executoriu,
fiind temei pentru facturarea şi recuperarea contravalorii serviciilor silvice efectuate.

38
 (14) În situaţia în care sumele prevăzute prin deviz nu sunt plătite de către proprietar/succesorul în drepturi în termenul
prevăzut la alin. (13), acestea se recuperează prin executare silită, potrivit legii.
(15) Nerespectarea principiului teritorialităţii prevăzut la alin. (2) şi (3) se sancţionează cu revocarea avizului emis
pentru şeful ocolului silvic de către autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură.
(16) Metodologia de stabilire a ocolului silvic nominalizat şi procedura de preluare în teren a suprafeţelor de fond
forestier de maximum 30 ha inclusiv se stabilesc prin ordin al autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură.
Art. 17. - (1) Respectarea regimului silvic este obligatorie pentru toţi proprietarii sau deţinătorii de fond forestier.
(2) Proprietarii fondului forestier au următoarele obligaţii în aplicarea regimului silvic:
a) să asigure elaborarea şi să respecte prevederile amenajamentelor silvice şi să asigure administrarea/serviciile silvice
pentru fondul forestier aflat în proprietate, în condiţiile legii;
b) să asigure paza şi integritatea fondului forestier;
c) să realizeze lucrările de regenerare a pădurii;
d) să realizeze lucrările de îngrijire şi conducere a arboretelor;
e) să execute lucrările necesare pentru prevenirea şi combaterea bolilor şi dăunătorilor pădurilor;
f) să asigure respectarea măsurilor de prevenire şi stingere a incendiilor;
g) să exploateze masa lemnoasă numai după punerea în valoare, autorizarea parchetelor şi eliberarea documentelor
specifice de către personalul abilitat;
h) să asigure întreţinerea şi repararea drumurilor forestiere pe care le au în administrare sau în proprietate;
i) să aibă delimitat fondul forestier aflat în proprietate, în conformitate cu actele de proprietate sau cu documentele
cadastrale, după caz, prin semne de hotar, şi să le menţină în stare corespunzătoare;
j) să notifice structurile teritoriale de specialitate ale autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură, în termen
de 60 de zile, cu privire la transmiterea proprietăţii asupra terenurilor forestiere.
(3) În cazul administrării fondului forestier prin ocoale silvice autorizate, obligaţiile prevăzute la alin. (2) aparţin acestora,
cu excepţia celei prevăzute la alin. (2) lit. i).
Art. 18. - Proprietarii vegetaţiei forestiere din afara fondului forestier naţional au următoarele obligaţii:
a) să respecte normele tehnice silvice privind evaluarea masei lemnoase şi reglementările privind circulaţia materialelor
lemnoase;
b) să asigure îngrijirea şi protecţia vegetaţiei forestiere, precum şi combaterea dăunătorilor acesteia.

39
 TITLUL III
Gestionarea durabilă a pădurilor

CAPITOLUL I
Amenajarea pădurilor

Art. 19. - (1) Modul de gestionare a fondului forestier naţional se reglementează prin amenajamentele silvice, care
constituie baza cadastrului de specialitate şi a titlului de proprietate a statului pentru fondul forestier proprietate publică a
statului.
(11) Înregistrarea fondului forestier în inventarul centralizat al bunurilor din domeniul public al statului, precum şi
actualizarea acestuia, până la înregistrarea în sistemul integrat de cadastru, se face, prin grija autorităţii publice centrale
care răspunde de silvicultură, în baza prevederilor amenajamentelor silvice actualizate cu intrările/ieşirile aprobate cu
acte legale.
(2) Ţelurile de gospodărire a pădurii se stabilesc prin amenajamente silvice, în concordanţă cu obiectivele ecologice şi
social-economice şi cu respectarea dreptului de proprietate asupra pădurilor, exercitat potrivit prevederilor prezentului
cod.
Art. 20. - Pus în aplicare la data de 01/11/2021 prin Normele tehnice privind elaborarea amenajamentelor silvice, modificarea prevederilor
acestora şi schimbarea categoriei de folosinţă a terenurilor din fondul forestier, din 23.07.2018
(1) Amenajamentul silvic se elaborează pe unităţi de producţie şi/sau de protecţie, cu respectarea normelor tehnice de
amenajare. Reglementarea procesului de producţie pentru pădurile de pe proprietăţile cu suprafeţe mai mici de 100 ha,
incluse în unităţi de producţie/protecţie constituite în teritoriul aceleiaşi comune, respectiv aceluiaşi oraş sau municipiu, se
face la nivel de arboret, cu condiţia asigurării continuităţii la acest nivel, aplicând tratamente adecvate.
(2) Întocmirea de amenajamente silvice este obligatorie pentru proprietăţile de fond forestier mai mari de 10 ha.
(3) Proprietarul/Succesorul în drepturi/Orice persoană care are calitatea de a beneficia de uzufruct şi demonstrează cu
documente potrivit prevederilor Legii nr. 287/2009 privind Codul civil, republicată, cu modificările ulterioare, care are
încheiat contract de administrare sau de servicii silvice pe o perioadă de minimum 10 ani pentru fondul forestier pe care îl
deţine, cu suprafaţa de maximum 10 ha, poate recolta un volum de maximum 5 mc/an/ha de pe această suprafaţă, în
funcţie de caracteristicile structurale ale arboretului; volumul care se poate recolta pe un hectar, indiferent de numărul

40
persoanelor beneficiare sau de calitatea acestora, este de maximum 5 mc/an; produsele accidentale se recoltează
integral, cu respectarea condiţiilor privind protecţia mediului.
(31) Proprietarul/Succesorul în drepturi/Orice persoană care are calitatea de a beneficia de uzufruct şi demonstrează cu
documente potrivit prevederilor Legii nr. 287/2009 privind Codul civil, republicată, cu modificările ulterioare, care are
încheiat contract de administrare sau de servicii silvice pe o perioadă de minimum 10 ani pentru fondul forestier pe care îl
deţine, cu suprafaţa cuprinsă între 10,1 ha şi 100 ha, şi pentru care nu există amenajament silvic valabil, poate recolta un
volum de 5 mc/an/ha, în funcţie de caracteristicile structurale ale arboretului, dar nu mai mult de 100 mc/an de pe această
suprafaţă; produsele accidentale se recoltează integral, cu respectarea condiţiilor privind protecţia mediului.
(32) În situaţia în care volumul produselor accidentale depăşeşte volumul anual prevăzut la alin. (31), recoltarea se face
integral în baza avizului conducătorului gărzii forestiere competente teritorial.
(4) Normele tehnice prevăzute la alin. (1) se elaborează şi se aprobă de către autoritatea publică centrală care
răspunde de silvicultură, în colaborare cu Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gheorghe Ionescu-Şişeşti", cu alte
instituţii de specialitate şi organizaţii neguvernamentale, cu respectarea următoarelor principii:
a) principiul continuităţii şi al permanenţei pădurilor;
b) principiul eficacităţii funcţionale;
c) principiul conservării şi ameliorării biodiversităţii;
d) principiul economic.
(5) Perioada de valabilitate a amenajamentului silvic este de 10 ani, cu excepţia amenajamentelor întocmite pentru
pădurile de plop, salcie şi alte specii repede crescătoare, la care perioada de valabilitate este de 5 sau de 10 ani.
(6) Pe perioada de valabilitate a unui amenajament silvic este interzisă elaborarea altui amenajament silvic pentru
pădurea respectivă sau pentru o parte din aceasta, cu excepţia cazurilor prevăzute în normele tehnice.
(7) În situaţia în care amenajamentul silvic include mai multe proprietăţi, la solicitarea proprietarilor, societatea
specializată autorizată pentru lucrări de amenajare a pădurilor eliberează un extras de amenajament, cu informaţiile
corespunzătoare fiecărei proprietăţi.
(8) Semnele de hotar se stabilesc prin normele tehnice pentru amenajarea pădurilor şi reprezintă baza de referinţă a
cadastrului forestier.
(9) Grăniţuirea pădurii respectă principiile stabilite de Codul civil şi nu se aplică în interiorul acesteia.

41
 (10) Exploatarea masei lemnoase în baza unui amenajament silvic se face pe baza autorizaţiilor de exploatare,
eliberate de şeful ocolului silvic, care cuprind obligaţii referitoare la condiţiile din punctul de vedere al protecţiei mediului
pentru desfăşurarea activităţii şi măsurile pentru monitorizarea acesteia.
Art. 21. - (1) Elaborarea amenajamentelor silvice se face în concordanţă cu prevederile planurilor de amenajare a
teritoriului, aprobate potrivit legii.
(11) Elaborarea amenajamentelor silvice pentru fondul forestier inclus în arii naturale protejate se face în concordanţă
cu prevederile planurilor de management aprobate potrivit legii sau cu măsurile minime de conservare ale ariilor naturale
protejate suprapuse, în cadrul evaluării adecvate, parte integrantă din procedura de evaluare de mediu pentru
amenajamentele silvice şi se armonizează prin încadrarea în categorii funcţionale specifice şi propunerea de soluţii
tehnice corespunzătoare.
(2) Elaborarea amenajamentelor silvice se face sub coordonarea şi controlul autorităţii publice centrale care răspunde
de silvicultură.
(21) Până la aprobarea amenajamentului silvic, elaborat în condiţiile prezentei legi, se aplică prevederile şedinţei de
preavizare a soluţiilor tehnice. Neavizarea amenajamentului silvic în Comisia tehnică de avizare pentru silvicultură în
acelaşi an în care se organizează şedinţa de preavizare a soluţiilor tehnice determină suspendarea aplicării prevederilor
amenajamentului silvic până la data la care acesta este avizat.
(22) Este obligatorie verificarea modului de aplicare a prevederilor amenajamentelor silvice cel puţin la jumătatea
perioadei de valabilitate a acestora, conform metodologiei aprobate prin ordin al conducătorului autorităţii publice centrale
care răspunde de silvicultură.
(23) Proprietarul de fond forestier a cărui proprietate este de peste 10 ha, dar mai mică de 100 ha poate solicita
amenajarea acestuia printr-un addendum la un amenajament silvic în vigoare, cu acordul deţinătorului acestuia.
(24) Amenajarea în condiţiile alin. (23) se face numai dacă fondul forestier pentru care este aprobat amenajamentul silvic
în vigoare se suprapune parţial sau total peste teritoriul unităţii administrativ-teritoriale în care este amplasată
proprietatea forestieră pentru care se întocmeşte addendum; addendumul preia termenul de valabilitate a
amenajamentului silvic existent, iar reglementarea procesului de producţie se face în condiţiile normelor tehnice pentru
amenajarea pădurilor.
(3) Amenajamentele silvice se elaborează prin unităţi specializate atestate de autoritatea publică centrală care
răspunde de silvicultură, iar contravaloarea lor se suportă de:

42
 Pus în aplicare la data de 18/05/2020 prin Metodologia de atestare a unităţilor specializate să elaboreze amenajamente silvice, din
05.05.2020
a) administratorul fondului forestier proprietate publică a statului;
b) proprietar, pentru suprafeţe de fond forestier mai mari de 10 ha sau administrator în cazul în care proprietarul are
înfiinţat ocol silvic de regim şi care administrează fondul forestier al acestuia.
(4) Cheltuielile privind elaborarea amenajamentelor silvice se suportă din fondul de ameliorare a fondului funciar cu
destinaţie silvică, pentru suprafaţa de maximum 10 ha/proprietate, indiferent dacă aceasta este sau nu cuprinsă într-o
asociaţie, cel puţin autentificată notarial.
(5) Metodologia de decontare a cheltuielilor prevăzute la alin. (4) se stabileşte prin ordin comun al conducătorului
autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură şi al conducătorului autorităţii publice centrale pentru finanţe
publice.
(6) Amenajamentele silvice pentru fondul forestier proprietate publică a statului se elaborează de institute de
specialitate atestate şi se suportă de administratorul fondului forestier proprietate publică a statului.
Art. 22. - (1) Amenajamentele silvice şi modificările acestora sunt aprobate prin ordin al conducătorului autorităţii
publice centrale care răspunde de silvicultură.
Pus în aplicare la data de 01/11/2021 prin Normele tehnice privind elaborarea amenajamentelor silvice, modificarea prevederilor acestora şi
schimbarea categoriei de folosinţă a terenurilor din fondul forestier, din 23.07.2018
(11) Iniţierea procedurii de evaluare de mediu pentru amenajamentele silvice de către autoritatea pentru protecţia
mediului se face concomitent cu elaborarea primei versiuni a amenajamentului silvic, conform prevederilor Hotărârii
Guvernului nr. 1.076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe, cu
modificările ulterioare.
Pus în aplicare la data de 10/11/2021 prin Metodologia de aplicare a evaluării de mediu pentru amenajamente silvice, din 26.10.2021
(12) Amenajamentul silvic intră în vigoare începând cu data de 1 ianuarie a anului următor culegerii datelor din teren.
(13) Recoltarea masei lemnoase se poate face după emiterea actului administrativ de mediu, în interiorul termenelor
prevăzute de legislaţia de mediu, dar nu mai mult de 60 de zile de la data organizării şedinţei de preavizare a soluţiilor
tehnice - Conferinţa a II-a de amenajare, dată până la care autoritatea de mediu competentă are obligaţia emiterii actului
administrativ de mediu.
(14) După intrarea în vigoare a amenajamentului silvic, datele de interes public din amenajamentul silvic se publică de
către autoritatea centrală care răspunde de silvicultură pe un portal public dedicat acestui scop.

43
 (2) Anual, în perioada 1-31 ianuarie, ocoalele silvice sunt obligate să transmită structurilor silvice teritoriale din
subordinea autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură situaţia comparativă dintre prevederile
amenajamentului silvic şi lucrările silviculturale efectiv realizate în anul anterior, la nivel de unitate de producţie.
(3) Modelul-cadru de raportare pentru situaţia comparativă prevăzută la alin. (2) se aprobă prin ordin al conducătorului
autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură.
Pus în aplicare la data de 05/12/2018 prin Ordinul nr. 1103/2018 privind aprobarea modelului-cadru de raportare de către ocoalele silvice a
situaţiei comparative dintre prevederile amenajamentului silvic şi lucrările silviculturale efectiv realizate în anul anterior, la nivel de unitate de
producţie

ANEXĂ

Ocolul Silvic . . . . . . . . . . (denumire . . . . . . . . . .)

Amenajamentul . . . . . . . . . .
Perioada de valabilitate . . . . . . . . . .

Modelul-cadru de raportare de către ocoalele silvice a situaţiei comparative dintre prevederile amenajamentului silvic şi lucrările silviculturale
efectiv realizate în anul anterior, la nivel de unitate de producţie

Prevederi anuale:
Împăduriri ha/an . . . . . . . . . .
Degajări ha/an . . . . . . . . . .
Curăţări ha/mc . . . . . . . . . .
Rărituri ha/mc . . . . . . . . . .
Tăieri de regenerare ha/mc . . . . . . . . . .
Lucrări de conservare ha/mc . . . . . . . . . .
Tăieri de igienă ha/mc . . . . . . . . . .

U S Dep Lucr
Tăier
P u ăşire ări
A i de Acc.
* p Împă Cură Rărit Acc. posi de Igien
n Deg ţări rege II****
( r duriri uri I***** bilita cons ă
u ajări nera ***
n a ** te*** ervar
l re
r f *** e
. a S V S V S V S V D V S V S V S V

44
 ** **
* **
ol
o
u
c
m
- - - - - - - - u - - - - - -
-
/ ţ - ha - ha h m h m h m h m m h m h m h m
m
d a - - a c a c a c a c e a c a c a c
c
e - - - - - - - - nt - - - - - -
-
n U
u .
m P
1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 2 2
123 4 5 6 7 8 9
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 0 1
1

9
1
0
TOT
AL

* Unitate de producţie.
** Se însumează suprafeţele pe care s-au efectuat împăduriri şi completări.
*** Suprafaţă.
**** Volum.
***** Produse accidentale I.
****** În cazul depăşirii posibilităţii/posibilităţii anuale.
******* Produse accidentale II.

45
 Ingin
Res
er-
pons
şef
abil
de
fond
ocol
fores
Num
tier
ele
Num
şi
ele
pren
şi
umel
pren
e
umel
....
e
....
....
..
....
Sem
..
nătur
Sem
a/şta
nătur
mpil
a
a
....
....
....
....
..
..

Art. 23. - (1) Pădurile, astfel cum sunt definite de prezentul cod, care, anterior intrării în vigoare a acestuia, au făcut
parte din categoria vegetaţie forestieră de pe terenuri din afara fondului forestier naţional, devin fond forestier naţional şi
se integrează în unităţi de producţie şi/sau de protecţie existente ori se constituie în unităţi de producţie şi/sau de
protecţie noi, dacă sunt îndeplinite condiţiile impuse de normele tehnice pentru amenajarea pădurilor şi dobândesc
destinaţie forestieră prin includerea în amenajamentul silvic.
(2) Obligaţia identificării pădurilor prevăzute la alin. (1), până la momentul amenajării lor în conformitate cu prevederile
prezentului cod, revine structurilor teritoriale de specialitate ale autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură, în
termen de 12 luni de la intrarea în vigoare a prezentului cod.
(3) Proprietarii de păduri provenite din vegetaţia forestieră de pe terenuri din afara fondului forestier naţional potrivit alin.
(1) sunt scutiţi de impozite după includerea acestora în fondul forestier naţional, iar ocuparea temporară sau scoaterea
definitivă din fondul forestier naţional pentru realizarea obiectivelor prevăzute la art. 37 alin. (1), având ca beneficiar
proprietarul, este scutită de obligaţiile băneşti prevăzute la art. 41 şi 42 şi de oferirea de terenuri în compensare.

46
 Art. 24. - Pus în aplicare la data de 23/08/2018 prin Normele tehnice privind elaborarea amenajamentelor silvice, modificarea prevederilor
acestora şi schimbarea categoriei de folosinţă a terenurilor din fondul forestier, din 23.07.2018

Art. 6. -
Schimbarea categoriei de folosinţă a terenurilor din fondul forestier se face în baza unei documentaţii care cuprinde:
a) solicitarea proprietarului, în cazul terenurilor proprietate publică a unităţilor administrativ-teritoriale şi al terenurilor proprietate privată,
respectiv a administratorilor prevăzuţi de lege, în cazul terenurilor forestiere proprietate publică a statului; schimbarea categoriei de folosinţă a
terenurilor din fondul forestier necesare constituirii culoarului de frontieră şi fâşiei de protecţie a frontierei de stat, precum şi cele destinate
realizării unor obiective din cadrul Sistemului integrat de securizare a frontierei de stat se face la solicitarea Ministerului Administraţiei şi
Internelor;
b) memoriu tehnic justificativ întocmit de către ocolul silvic care asigură administrarea sau serviciile silvice;
c) avizul emis de structura teritorială de specialitate a autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură, potrivit modelului prevăzut în
anexa nr. 4 la prezentele norme tehnice;
d) actul administrativ al autorităţii teritoriale pentru protecţia mediului, pentru terenurile forestiere în cazul cărora realizarea obiectivului implică
defrişarea vegetaţiei, după caz;
e) fişa tehnică privind schimbarea categoriei de folosinţă a terenurilor din fondul forestier, potrivit modelului prevăzut în anexa nr. 5 la
prezentele norme tehnice;
f) dovada plăţii taxei, în condiţiile art. 47 alin. (2) din Legea nr. 46/2008, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, după caz;
g) acordul proprietarului, în cazul terenurilor proprietate publică a unităţilor administrativ-teritoriale şi al terenurilor proprietate privată, sau
avizul administratorului, pentru terenurile forestiere proprietate publică a statului;
h) documentele, în copie, privind dovada proprietăţii/deţinerii, în cazul terenurilor proprietate publică a unităţilor administrativ- teritoriale şi al
terenurilor proprietate privată;
i) planul de situaţie al terenului, executat în sistemul de proiecţie Stereo 70, însoţit de o copie de pe harta amenajistică, cu indicarea
amplasamentului terenului forestier, vizată de ocolul silvic care asigură administrarea sau serviciile silvice; acesta va cuprinde inventarul de
coordonate stereo 70 pentru suprafaţa care face obiectul schimbării categoriei de folosinţă din fiecare unitate amenajistică, precum şi limitele
unităţilor amenajistice;
j) documentul emis de către unitatea elaboratoare prin care a avizat proiectul tehnic sau studiul de fezabilitate; nu se solicită acest document
în cazul terenurilor necesare constituirii culoarului de frontieră şi fâşiei de protecţie a frontierei de stat, precum şi pentru cele destinate realizării
unor obiective din cadrul Sistemului integrat de securizare a frontierei de stat.

Art. 7. -
Schimbarea destinaţiei terenurilor prevăzute la art. 24 alin. (1) din Legea nr. 46/2008, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, se
face în baza unei documentaţii care cuprinde:
a) solicitarea motivată a proprietarului de schimbare a destinaţiei terenului;

47
 b) hotărârea consiliului local, pentru terenurile proprietate a unităţilor administrativ-teritoriale, respectiv hotărârea organelor de conducere a
persoanelor juridice, pentru terenurile proprietate privată;
c) documente prin care se face dovada proprietăţii;
d) elemente de identificare a terenului potrivit modelului prevăzut în anexa nr. 6 la prezentele norme tehnice;
e) planul de amplasament şi delimitare a terenului;
f) fişa perimetrului de ameliorare, procesul-verbal de recepţie, fişa de transmitere în cazul perimetrelor de ameliorare, vizate de structura
teritorială de specialitate a autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură, pentru terenurile degradate.

ANEXA Nr. 4
la normele tehnice

Antet (structura teritorială de specialitate a autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură)
Nr. . . . . . . . . . ./ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

AVIZ Nr. . . . . . . . . . ./. . . . . . . . . .

Conducătorul structurii teritoriale de specialitate a autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură . . . . . . . . . . (funcţia, numele şi
prenumele, denumirea structurii),văzând solicitarea . . . . . . . . . . şi documentaţia tehnică prezentată de . . . . . . . . . ., înregistrată cu
nr. . . . . . . . . . ., având în vedere prevederile art. 47 din Legea nr. 46/2008 - Codul silvic, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, în
baza . . . . . . . . . . (actul normativ prin care se conferă competenţa emiterii prezentului aviz şi actul administrativ prin care a fost numit
conducătorul structurii teritoriale de specialitate a autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură şi care emite prezentul aviz) emite
următorul
AVIZ:
1. În scopul realizării obiectivului (de exemplu: construirea unui drum forestier etc.) . . . . . . . . . . se avizează schimbarea categoriei de
folosinţă de la . . . . . . . . . . la . . . . . . . . . ., pentru terenurile forestiere în suprafaţă totală de . . . . . . . . . . ha, terenuri aflate în proprietatea
publică/privată a . . . . . . . . . . şi administrate/pentru care se prestează servicii silvice de ocolul silvic . . . . . . . . . ., din unităţile amenajistice
specificate în fişa tehnică cuprinsă în documentaţie.
2. Pentru executarea lucrărilor necesare scopului prevăzut la pct. 1 se avizează defrişarea vegetaţiei forestiere pe suprafaţa de . . . . . . . . . .
ha.
3. Masa lemnoasă rezultată prin defrişarea vegetaţiei forestiere se va precompta conform prevederilor legale.
4. Prezentul aviz este valabil cu condiţia menţinerii soluţiei de amplasare a obiectivului şi serveşte numai pentru obţinerea aprobării, de la
autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură, a schimbării categoriei de folosinţă.

Con

48
 ducă
torul
struc
turii
terito
riale
de
spec
ialita
te a
autor
ităţii
publi
ce
centr
ale
care
răsp
unde
de
silvic
ultur
ă,
....
....
..
(func
ţia,
num
ele
şi
pren
umel
e,
sem
nătur
a)

ANEXA Nr. 5
la normele tehnice

49
DIRECŢIA SILVICĂ/STRUCTURA DE RANG SUPERIOR . . . . . . . . . .
OCOLUL SILVIC . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

FIŞA TEHNICĂ
privind schimbarea categoriei de folosinţă în scopul . . . . . . . . . .

Unita
tea
de
prod
ucţie
....
....
..
U
nit
ăţi
a
NSUm T
rpMe o
n
aji
sti
ce
xxx x

1Sh
.ua
2Sh
.ua
3Sh
.ua
4Cx x
.a
5Cx x
.a
6Cx x
.a
7Pg x
.ar
8Cx x
.o

50
 9Va x
.ân
1Cx x
0l
1Cx x
1o
1Vm
2o3
1Vm
3o3

* Suprafeţele se înscriu cu 4 zecimale.

Dire
ctor/
Şef
ocol,
....
....
..
(num
ele
şi
pren
umel
e,
sem
nătur
a şi
ştam
pila)
Întoc
mit .
....
....
.
(num
ele
şi
pren
umel
e,
funcţ
ia şi

51
 sem
nătur
a)

ANEXA Nr. 6
la normele tehnice

ELEMENTELE DE IDENTIFICARE
a terenului în suprafaţă totală de . . . . . . . . . . ha, proprietate publică/privată a . . . . . . . . . ., pentru care se aprobă schimbarea destinaţiei şi
categoriei de folosinţă

Unitatea de producţie . . . . . . . . . .

N
r N
P. Desti Desti
Nr
r naţia naţia
r.
o / /
.
pc Supr Cate Cate
a p
Nr. r afaţa goria goria
t a
crt. i d - ha de de
a ar
e - folos folosi
rc
t s inţă nţă
l e
at actu solici
al
rr ală tată
a ă
l
1 2345 6 7 8

TOT
AL

Prop
rietar

52
 ....
....
..

(1) În cazul vegetaţiei forestiere de pe terenuri din afara fondului forestier, aşa cum este definită în prezentul cod, şi a
oricăror altor terenuri, proprietarul poate opta pentru includerea lor în fondul forestier naţional, situaţie în care se
întocmeşte amenajament silvic sau se includ într-un amenajament silvic existent.
(2) Schimbarea destinaţiei terenurilor prevăzute la alin. (1) se aprobă prin ordin al conducătorului autorităţii publice
centrale care răspunde de silvicultură şi este scutită de taxe şi impozite.
Art. 25. - (1) În raport cu funcţiile pe care le îndeplinesc, pădurile se încadrează în două grupe funcţionale:
a) grupa I, care cuprinde păduri cu funcţii speciale de protecţie a apelor, a solului, a climei şi a obiectivelor de interes
naţional, păduri pentru recreere, păduri de ocrotire a genofondului şi a ecofondului, precum şi pădurile din ariile naturale
protejate de interes naţional;
b) grupa a II-a, care cuprinde păduri cu funcţii de producţie şi de protecţie, în care se urmăresc realizarea masei
lemnoase de calitate superioară şi a altor produse ale pădurii, precum şi, concomitent, protecţia calităţii factorilor de
mediu.
(2) Modul de gestionare a pădurilor din fiecare grupă se diferenţiază în raport cu intensitatea şi natura funcţiilor
atribuite, stabilite prin amenajamentele silvice.
(3) În vederea cuantificării volumului de lemn nerecoltat ca urmare a instituirii măsurilor de protecţie, pentru pădurile
încadrate în grupa I funcţională, pentru care nu se reglementează procesul de producţie lemnoasă, amenajamentul silvic
va prevedea distinct şi reglementarea procesului de producţie pentru acestea, considerându-le încadrate în grupa a II-a
funcţională.

CAPITOLUL II
Conservarea biodiversităţii

Art. 26. - (1) Pentru conservarea şi ameliorarea biodiversităţii se vor lua în considerare cele 4 forme ale acesteia:
genetică, a speciilor, ecosistemică, peisagistică.
(2) Constituirea de arii naturale protejate în fondul forestier se realizează potrivit legislaţiei specifice în vigoare, cu avizul
prealabil al autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură.

53
 (3) Pădurile virgine şi cvasivirgine vor fi strict protejate şi se vor include în "Catalogul Naţional al Pădurilor Virgine şi
Cvasivirgine", constituit ca instrument de evidenţă şi gestiune prin ordin al conducătorului autorităţii publice centrale care
răspunde de silvicultură. Pentru recunoaşterea valorii excepţionale şi asigurarea protecţiei pe termen lung, pădurile
virgine şi cvasivirgine se vor include, după caz, în Patrimoniul Mondial UNESCO, rezervaţii ştiinţifice şi/sau integrarea
acestora în zonele de protecţie strictă a parcurilor naţionale sau naturale.
Pus în aplicare la data de 25/01/2017 prin Ordinul nr. 2525/2016 privind constituirea Catalogului naţional al pădurilor virgine şi cvasivirgine
din România
(4) Conservarea şi ameliorarea biodiversităţii se realizează prin:
a) conservarea peisajului forestier mozaicat prin menţinerea luminişurilor, poienilor, terenurilor pentru hrana şi liniştea
faunei sălbatice şi a habitatelor marginale;
b) crearea de arborete cu structuri diversificate, având compoziţii conforme tipului natural fundamental de pădure şi
aplicând tratamente intensive, precum şi alte practici silvice favorabile conservării şi ameliorării biodiversităţii şi
regenerării naturale a arboretelor;
c) conservarea în limitele ecologice necesare a lemnului mort aflat pe sol şi pe picior.
Art. 27. - (1) Constituirea de arii naturale protejate de interes naţional, care cuprind şi păduri, se realizează potrivit
prevederilor legale, cu avizul prealabil al autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură.
(2) Ocolul silvic care administrează pădurile situate în interiorul unui parc natural sau parc naţional are prioritate în
dobândirea dreptului de a administra ariile naturale protejate respective, în condiţiile legii, dacă suprafaţa pădurilor
reprezintă mai mult de 50% din suprafaţa acestora.
(3) Amenajamentele silvice întocmite şi aprobate, în condiţiile legii, pentru fondul forestier inclus în ariile naturale
protejate preiau măsurile de management din planurile de management ale acestora sau măsurile minime de conservare
în caz că nu există încă un plan de management, iar modificarea lor se aprobă numai potrivit prevederilor art. 22 alin. (1).
CAPITOLUL III
Reconstrucţia ecologică, regenerarea şi îngrijirea pădurilor

Art. 28. - (1) Reconstrucţia ecologică, regenerarea şi îngrijirea pădurilor se realizează în concordanţă cu prevederile
amenajamentelor silvice şi/sau ale studiilor de specialitate, studii fundamentate în conformitate cu normele tehnice
specifice.

54
 (2) La regenerarea pădurilor se aplică regimul codrului, urmărindu-se conservarea genofondului şi a ecofondului,
realizarea de arborete de calitate superioară, precum şi exercitarea cu continuitate de către acestea a funcţiilor de
protecţie.
(3) Se exceptează de la prevederile alin. (2) arboretele de plopi indigeni, de salcie, de salcâm, precum şi zăvoaiele în
care este admis regimul crângului.
Art. 29. - (1) Tăierile rase sunt admise numai în arboretele de molid cu structură echienă şi relativ echienă, pin, plop
euramerican, salcie selecţionată, precum şi în cazul substituirii ori refacerii unor arborete, în care nu este posibilă
aplicarea altor tratamente.
(2) În situaţiile prevăzute la alin. (1), mărimea suprafeţei de pădure parcurse cu tăieri rase este de maximum 3 ha, cu
excepţia arboretelor de plop euramerican şi salcie selecţionată, amplasate în incintele îndiguite, care necesită pregătirea
mecanizată a terenului, situaţie în care suprafaţa este de maximum 5 ha. Între suprafeţele parcurse cu tăieri rase se va
păstra o distanţă de minimum două înălţimi de arbori.
(3) În situaţia apariţiei de produse accidentale, mărimea parchetului este determinată de mărimea suprafeţei pe care s-
a manifestat factorul dăunător şi de modul de intervenţie pentru înlăturarea efectelor generate de acesta.
(4) Realizarea într-un arboret a unei tăieri rase prin alăturare cu o altă tăiere rasă este permisă numai după închiderea
stării de masiv în suprafaţă tăiată anterior. Dacă starea de masiv nu este încheiată într-o perioadă de 7 ani de la prima
tăiere rasă, este permisă alăturarea, cu condiţia asigurării împăduririi integrale a suprafeţei tăiate anterior. Executarea
într-un arboret a unei tăieri rase, unice, este permisă numai în situaţia în care arboretele perimetral vecin are asigurată
starea de masiv.
(5) Tăierile rase în parcurile naţionale, rezervaţiile naturale şi parcurile naturale sunt interzise, cu excepţia arboretelor în
care nu se poate asigura regenerarea naturală prin altfel de tăieri.
Art. 30. - (1) Lucrările de regenerare artificială şi de completare a regenerărilor naturale se execută în termen de cel
mult două sezoane de vegetaţie de la tăierea unică/definitivă/după tăieri de produse accidentale sau tăieri ilegale pe
suprafeţe compacte de peste 0,5 ha, cu excepţia extragerii masei lemnoase din arborete afectate de doborâturi şi rupturi
masive de vânt şi zăpadă şi de uscare anormală şi a tăierilor unice în fondul forestier din Lunca şi Delta Dunării, precum
şi din luncile râurilor interioare; în funcţie de amploarea fenomenului, structura teritorială de specialitate a autorităţii
publice centrale care răspunde de silvicultură stabileşte perioada maximă de regenerare artificială pentru situaţiile de
excepţie, perioadă care nu poate să fie mai mare de 5 sezoane de vegetaţie de la tăiere.

55
 (2) Lucrările de regenerare, întreţinere a seminţişurilor şi a plantaţiilor şi de îngrijire a arboretelor trebuie astfel
executate încât să se realizeze compoziţiile stabilite prin amenajamentele silvice şi/sau prin studiile de specialitate.
(3) Compoziţia, schemele şi tehnologiile de împădurire se stabilesc potrivit prevederilor din normele tehnice de
specialitate şi/sau ale studiilor de specialitate aprobate.
(4) Regenerarea se consideră încheiată la realizarea stării de masiv.
(5) Lucrările de regenerare, întreţinere a seminţişurilor şi plantaţiilor, precum şi de îngrijire a arboretelor se realizează
de ocoale silvice sau de către persoane juridice atestate în condiţiile legii.
(6) Regulamentul şi criteriile de atestare a persoanelor juridice prevăzute la alin. (5) se aprobă prin ordin al
conducătorului autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură, cu consultarea asociaţiilor şi organizaţiilor
profesionale şi a structurilor asociative ale autorităţilor locale.
Pus în aplicare la data de 09/01/2018 prin Regulamentul privind atestarea persoanelor juridice care realizează lucrări de regenerare şi
întreţinere a seminţişurilor şi plantaţiilor, lucrări de îngrijire a arboretelor, precum şi atestarea persoanelor fizice şi juridice care efectuează
proiectarea şi/sau execută lucrări de îmbunătăţiri funciare în domeniul silvic din 13.11.2015
Art. 31. - Modalităţile de producere, de comercializare şi de utilizare a materialelor forestiere de reproducere se
stabilesc prin lege specială, în concordanţă cu prevederile europene în domeniu.
Art. 32. - (1) În cazul în care proprietarul nu îşi îndeplineşte obligaţia prevăzută la art. 17 alin. (2) lit. c) din motive
imputabile, structura teritorială de specialitate a autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură, după somaţie,
asigură, prin ocoale silvice sau prin operatori economici atestaţi, executarea lucrărilor de regenerare artificială şi de
întreţinere, pe bază de deviz, până la închiderea stării de masiv, contravaloarea acestor lucrări fiind suportată de
proprietar.
(2) Devizul lucrărilor prevăzut la alin. (1), întocmit de ocolul silvic sau de societatea reglementată de Legea nr. 31/1990,
republicată, cu modificările şi completările ulterioare, atestată şi aprobat de unităţile teritoriale de specialitate ale
autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură, se comunică proprietarului.
(3) Devizul prevăzut la alin. (1), acceptat în mod expres sau tacit prin necontestare de proprietar, în termen de 30 de
zile calendaristice de la data comunicării, constituie titlu executoriu, fiind temei pentru executarea lucrărilor de
regenerare.
(4) Contravaloarea lucrărilor de regenerare efectuate şi recepţionate în conformitate cu devizul aprobat este suportată
de la bugetul de stat, până la recuperarea creanţei de la proprietar.

56
 (5) Creanţa prevăzută la alin. (4) se recuperează prin executare silită, potrivit procedurii de recuperare a creanţelor
bugetare, cu prioritate asupra terenului regenerat.
Art. 33. - (1) Administratorul fondului forestier proprietate publică a statului şi proprietarii de păduri au obligaţia să
înfiinţeze fondul de conservare şi regenerare a pădurilor purtător de dobândă, neimpozabil, deductibil fiscal şi având
regimul rezervelor fiscale. Fondul se află la dispoziţia şi în contul administratorului sau al prestatorului de servicii silvice.
(2) Fondul de conservare şi regenerare a pădurilor prevăzut la alin. (1) se constituie din următoarele resurse:
a) contravaloarea terenului scos definitiv din fondul forestier proprietate publică a statului, în cazul în care nu se oferă
teren în compensare;
b) contravaloarea pierderii de creştere determinate de exploatarea masei lemnoase înainte de vârsta exploatabilităţii de
pe terenurile scoase definitiv sau ocupate temporar din fondul forestier proprietate publică a statului;
c) 30% din cuantumul chiriei, pentru ocuparea temporară a terenurilor din fondul forestier proprietate publică a statului;
d) contravaloarea despăgubirilor pentru pagubele produse fondului forestier proprietate publică;
e) 50% din cuantumul despăgubirilor pentru pagubele produse fondului forestier proprietate privată;
f) 10-25% din valoarea masei lemnoase autorizate spre exploatare, provenită din produse principale şi accidentale I,
calculată la nivelul preţului mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior; pentru fondul forestier proprietate
publică a statului, nivelul procentului anual, în cazul produselor principale, se stabileşte de Regia Naţională a Pădurilor -
Romsilva, respectiv de Institutul de Cercetări şi Amenajări Silvice, care se reorganizează în Institutul Naţional de
Cercetare-Dezvoltare în Silvicultură "Marin Drăcea", şi de Regia Autonomă Administraţia Patrimoniului Protocolului de
Stat, prin ocolul silvic propriu; pentru celelalte forme de proprietate forestieră, nivelul procentului anual, în cazul
produselor principale, se stabileşte de ocoalele silvice prevăzute la art. 10 alin. (2) lit. b);
g) sumele reprezentând cheltuielile de instalare/reinstalare a vegetaţiei forestiere pentru terenurile care fac obiectul
compensării/ocupării temporare, precum şi cheltuielile necesare până la realizarea stării de masiv pentru terenurile din
fondul forestier naţional;
h) sumele reprezentând contravaloarea efectelor determinate de funcţiile de protecţie, ecologice şi sociale ale
pădurilor;
i) alocaţii de la bugetul de stat.
(3) Fondul de conservare şi regenerare a pădurilor prevăzut la alin. (1) se foloseşte pentru:
a) regenerarea suprafeţelor parcurse cu tăieri;
b) împădurirea terenurilor goale înregistrate în amenajamentul silvic sau a celor preluate în scopul împăduririi;

57
 c) reinstalarea pădurii pe terenurile ocupate temporar din fondul forestier naţional;
d) efectuarea lucrărilor de ajutorare şi de îngrijire a regenerărilor naturale şi de îngrijire a culturilor tinere existente;
e) efectuarea lucrărilor în resursele genetice forestiere înscrise în Catalogul naţional al materialelor forestiere de
reproducere;
f) acoperirea cheltuielilor ocazionate de refacerea pădurilor afectate de calamităţi;
g) efectuarea lucrărilor de degajări, curăţări şi elagaj artificial;
h) cumpărarea de terenuri cu destinaţie agricolă sau forestieră, în condiţiile legii;
i) gospodărirea pădurilor cu funcţii speciale de protecţie, în condiţiile în care nu este reglementat procesul de producţie
lemnoasă;
j) efectuarea studiilor şi lucrărilor de protecţie a pădurilor;
k) împrejmuirea terenurilor pe care sunt instalate regenerări naturale şi a plantaţiilor.
(4) Constituirea fondului de conservare şi regenerare a pădurilor pentru resursele prevăzute la alin. (2) lit. f) se face la
data valorificării acestora. Alimentarea fondului de conservare şi regenerare a pădurilor se face la data la care resursele
prevăzute la alin. (2) devin exigibile.
(5) Evidenţa fondului de conservare şi regenerare a pădurilor se ţine pe proprietar.
(6) Sumele rămase disponibile din acest fond la sfârşitul anului calendaristic se reportează în anul următor, cu aceeaşi
destinaţie, cu excepţia celor prevăzute la alin. (2) lit. i).
(7) În cazul fondului forestier proprietate privată a persoanelor fizice şi juridice şi proprietate publică şi privată a
unităţilor administrativ-teritoriale, după acoperirea cheltuielilor din fondul de conservare şi regenerare a pădurilor pentru
destinaţiile prevăzute la alin. (3) lit. a) -d), sumele rămase disponibile se restituie, la cerere, proprietarului.
(8) Lucrările prevăzute a fi finanţate din fondul de conservare şi regenerare a pădurilor pot fi realizate şi cu resurse
financiare din afara acestuia.

CAPITOLUL IV
Asigurarea integrităţii fondului forestier naţional

Art. 34. - Terenurile forestiere proprietate publică a statului nu fac obiectul constituirii dreptului de proprietate sau al
vreunui dezmembrământ al acestuia.
Art. 35. - Reducerea suprafeţei fondului forestier naţional este interzisă.

58
 Art. 36. - (1) Prin excepţie de la prevederile art. 35 este permisă reducerea suprafeţei fondului forestier naţional prin
scoaterea /definitivă a unor terenuri necesare realizării obiectivelor de interes naţional, declarate de utilitate publică, în
condiţiile legii, precum şi a unor terenuri pe care sunt amplasate capacităţi de producţie şi/sau servicii pentru apărare de
interes strategic pentru securitatea naţională.
(2) La cerere, solicitantul terenului pe care urmează a fi realizate obiectivele prevăzute la alin. (1) poate compensa
suprafaţa solicitată, caz în care nu se mai plăteşte contravaloarea terenului care urmează să fie scos definitiv din fondul
forestier naţional, dar se achită anticipat celelalte obligaţii băneşti.
(3) Compensarea prevăzută la alin. (2) se realizează cu un teren ale cărui suprafaţă şi valoare sunt cel puţin egale cu
suprafaţa şi valoarea terenului care face obiectul scoaterii din fondul forestier naţional.
(4) Prin excepţie de la alin. (2), reducerea fondului forestier naţional prin scoaterea definitivă a unor terenuri proprietate
publică a statului, în suprafaţă de până la 400 m2, pentru realizarea unor obiective din cadrul Sistemului Integrat de
Securizare a Frontierei de Stat, se realizează fără compensare şi fără plata altor obligaţii băneşti, la solicitarea
Ministerului Afacerilor Interne.
(5) Prin excepţie de la alin. (2), reducerea fondului forestier naţional prin scoaterea definitivă a unor terenuri proprietate
publică a statului pe care sunt amplasate capacităţi de producţie şi/sau servicii pentru apărare de interes strategic pentru
securitatea naţională se realizează fără compensare şi fără plata altor obligaţii băneşti, la solicitarea ministerului de
resort.
(6) Terenurile forestiere achiziţionate de operatorul economic cu capital integral sau majoritar de stat în condiţiile art. 6
lit. a) din Legea minelor nr. 85/2003, cu modificările şi completările ulterioare, care nu fac parte din coridorul de
expropriere al unei lucrări miniere declarate de interes naţional şi de utilitate publică de exploatare a zăcămintelor de
lignit, dar care se regăsesc pe amplasamentul lucrării în cauză şi sunt necesare realizării lucrărilor miniere pot fi scoase
din fondul forestier naţional. În acest caz, beneficiarul scoaterii din fondul forestier naţional este operatorul economic cu
capital integral sau majoritar de stat. Pentru terenurile forestiere care au fost incluse în coridorul de expropriere al lucrării
miniere de interes naţional şi de utilitate publică beneficiarul scoaterii definitive din fondul forestier este statul român.
(7) Prin excepţie de la alin. (2), reducerea fondului forestier naţional prin scoaterea definitivă a terenurilor pentru
realizarea lucrărilor menţionate la alin. (6) se realizează fără compensare şi se aprobă prin hotărâre a Guvernului.

59
 Art. 37. - (1) Pot fi scoase definitiv din fondul forestier naţional, doar cu condiţia compensării acestora, fără reducerea
suprafeţei fondului forestier şi cu plata anticipată a obligaţiilor băneşti, numai terenurile necesare realizării sau extinderii
următoarelor categorii de lucrări şi obiective:
a) exploatare a resurselor minerale prevăzute la art. 2 alin. (1) din Legea minelor nr. 85/2003, cu modificările şi
completările ulterioare;
b) obiective turistice, de agrement, inclusiv structuri de primire turistică, unităţi de cult, cimitirele aparţinând domeniului
public al unităţilor administrativ-teritoriale, obiective sportive, medicale, precum şi obiective sociale realizate numai de
furnizorii de servicii sociale; pentru teritoriul administrativ în zonele de interes economic al Rezervaţiei Biosferei «Delta
Dunării» se pot realiza pontoane de acostare pentru ambarcaţiuni cu scop turistic şi de agrement şi de aprovizionare cu
alimente şi combustibil, pontoane plutitoare şi adăposturi pescăreşti pentru pescari constituiţi în asociaţii;
c) locuinţe sau case de vacanţă, numai în fondul forestier proprietate privată a persoanelor fizice şi juridice;
d) obiective instalate în fondul forestier naţional înainte de anul 1990, precum şi suprafeţele aferente activelor vândute,
în condiţiile legii, de către Regia Naţională a Pădurilor - Romsilva;
e) surse şi reţele de apă şi de canalizare, inclusiv ape minerale, surse şi reţele de energie din resurse convenţionale
sau regenerabile, reţele şi sisteme de comunicaţii, drumuri de interes judeţean şi local, parcuri recreative, parcuri
tematice şi/sau educaţionale, situri arheologice înscrise în patrimoniul mondial UNESCO, monumente istorice, centre de
management integrat al deşeurilor, precum şi lucrări şi/sau construcţii hidrotehnice şi de piscicultură;
f) explorare a următoarelor resurse minerale: cărbuni, roci utile, agregate minerale, minereuri; explorarea, exploatarea
şi transportul resurselor de petrol şi gaze naturale, precum şi instalarea, repararea, întreţinerea, dezafectarea reţelelor de
transport sau distribuţie petrol, gaze naturale sau energie electrică.
(2) Amplasarea obiectivelor prevăzute la alin. (1) lit. c) se face cu respectarea următoarelor condiţii, care trebuie
îndeplinite cumulativ:
a) construcţia şi terenul pe care se amplasează sunt proprietatea aceleiaşi persoane;
b) suprafaţa maximă care poate face obiectul scoaterii definitive din fondul forestier, incluzând construcţia, accesul şi
împrejmuirea, este de maximum 250 m2 în cazul proprietăţilor forestiere mai mari de 5 ha şi de maximum 5% din
suprafaţa proprietăţii forestiere, dar nu mai mare de 200 m2, dacă suprafaţa proprietăţii forestiere este mai mică de 5 ha.
(3) Compensarea prevăzută la alin. (1) se realizează fizic cu un teren care are de 5 ori valoarea terenului care se
scoate definitiv din fondul forestier naţional, iar suprafaţa terenului dat în compensare nu poate fi mai mică decât de 3 ori
suprafaţa terenului care face obiectul scoaterii din fondul forestier naţional. La realizarea obiectivelor prevăzute la alin. (1)

60
lit. e), al căror beneficiar este o unitate administrativ-teritorială sau o instituţie publică, compensarea se realizează cu un
teren ale cărui suprafaţă şi valoare sunt cel puţin egale cu suprafaţa şi valoarea terenului care face obiectul scoaterii
definitive.
(4) Prin excepţie de la prevederile alin. (3), pentru suprafeţele mai mici de 50 m2, beneficiarul scoaterii definitive poate
să nu ofere teren în compensare, situaţie în care trebuie să plătească, anticipat aprobării, o sumă de 5 ori mai mare decât
valoarea terenului care face obiectul scoaterii, sumă care se virează la fondul de ameliorare a fondului funciar cu
destinaţie silvică, situaţie în care nu achită cheltuielile de instalare şi întreţinere a vegetaţiei forestiere până la realizarea
stării de masiv.
(5) Taxa procentuală prevăzută în anexa nr. 2 la Legea fondului funciar nr. 18/1991, republicată, cu modificările şi
completările ulterioare, care se aplică la calculul obligaţiilor băneşti, este 100, în cazul scoaterilor definitive cu
compensare a terenurilor din fondul forestier naţional.
(6) Terenurile cu care se realizează compensarea prevăzută la alin. (1) trebuie să fie numai din afara fondului forestier
naţional, dar limitrofe acestuia, apte de a fi împădurite. În situaţia în care suprafaţa minimă a unui teren cu care se
realizează compensarea este mai mare de 20 ha, acesta poate să nu fie limitrof fondului forestier, dar trebuie să fie
compact. Nu se poate realiza compensarea cu terenuri degradate, neproductive din punct de vedere silvic sau cu terenuri
situate în zonele de stepă, alpină şi subalpină.
(7) Pentru terenurile prevăzute la alin. (6) sunt obligatorii înscrierea în amenajamentele silvice şi asigurarea
administrării sau serviciilor silvice în termen de 30 de zile de la data aprobării scoaterii definitive din fondul forestier,
precum şi împădurirea în maximum două sezoane de vegetaţie.
(8) În judeţele în care suprafaţa fondului forestier este sub 30% din suprafaţa judeţului, compensarea se realizează
numai cu terenuri din cadrul aceluiaşi judeţ.
(9) Terenurile pentru care a fost emisă aprobarea de scoatere definitivă din fondul forestier naţional şi terenurile
preluate în compensare dobândesc situaţia juridică a terenurilor pe care le înlocuiesc şi se înscriu în cartea funciară în
baza actului de aprobare şi a procesului-verbal de predare-primire, încheiat între părţi, în condiţiile legii.
(10) Amenajările necesare pentru realizarea pădurilor-parc nu fac obiectul scoaterii definitive/ocupărilor temporare din
fondul forestier şi sunt permise numai în situaţia în care realizarea amenajărilor nu implică tăieri de arbori sau defrişări.
(11) Autorizarea construcţiilor la distanţe mai mici de 50 m de liziera pădurii, în afara fondului forestier, se face cu avizul
structurii teritoriale a autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură, în baza unei documentaţii depuse cu
localizarea în coordonate stereografice 1970.

61
 Art. 38. - (1) Terenurile scoase definitiv din fondul forestier naţional devin proprietatea beneficiarului în momentul
efectuării operaţiunii de predare-primire şi dobândesc destinaţia pe care acesta a solicitat-o şi care i-a fost aprobată.
(2) Se exceptează de la prevederile art. 37 terenurile aflate în perimetrul fâşiei de protecţie a frontierei de stat, care fac
parte din domeniul public şi care, prin natura lor, sunt destinate protecţiei şi întreţinerii liniei de frontieră.
(3) Schimbarea destinaţiei obiectivului construit pe terenul care a făcut obiectul scoaterii definitive din fondul forestier
naţional mai devreme de 5 ani determină abrogarea ordinului ministrului sau hotărârii Guvernului de aprobare şi aducere
la starea iniţială a terenului scos din fondul forestier pe cheltuiala beneficiarului aprobării.
Art. 39. - (1) Ocuparea temporară de terenuri din fondul forestier naţional este permisă numai pe o perioadă
determinată de timp, în scopul realizării obiectivelor din categoria celor prevăzute la art. 36 şi la art. 37 alin. (1) lit. e) şi f)
şi cu asigurarea plăţii anticipate a obligaţiilor băneşti de către beneficiarul aprobării de scoatere din fondul forestier
naţional pentru obiectivul respectiv.
(2) În raport cu durata obiectivului, perioada de timp pentru care poate fi aprobată ocuparea temporară prevăzută la
alin. (1) este de maximum 10 ani, cu posibilitatea prelungirii pe perioade succesive de maximum 10 ani.
(3) Chiria aferentă fiecărui an se plăteşte până la data de 31 ianuarie a anului pentru care se datorează şi se calculează
conform prevederilor legale în vigoare la data de 1 ianuarie.
(4) În cazul în care, pentru realizarea obiectivelor prevăzute la art. 36 şi art. 37 alin. (1) lit. a), b) şi c), sunt necesare şi
alte terenuri adiacente celor scoase definitiv şi numai pentru organizarea de şantier, acestea vor putea fi ocupate
temporar, pe o perioadă egală cu perioada de realizare a investiţiei.
(5) Perioada pentru care se aprobă ocuparea temporară de terenuri din fondul forestier naţional, care au categoria de
folosinţă pădure sau clasa de regenerare, include şi perioada necesară executării lucrărilor pentru redarea terenurilor în
condiţii apte de a fi împădurite.
(6) Este interzisă aprobarea ocupării temporare de terenuri din fondul forestier administrat/pentru care sunt asigurate
serviciile silvice de către un ocol silvic pentru operatorii economici şi succesorii în drepturi ai acestora, în situaţia în care
aceştia nu au redat circuitului silvic, în condiţiile alin. (5), terenurile forestiere ocupate anterior din fondul forestier naţional,
cu excepţia situaţiilor de urgenţă reglementate în condiţiile legii.
(7) Confirmarea redării în circuitul silvic potrivit alin. (6) se realizează de către şeful ocolului silvic.
(8) În situaţia în care terenul care a făcut obiectul ocupării temporare este încadrat în alte categorii de folosinţă
forestieră decât cele prevăzute la alin. (5), beneficiarul are obligaţia de a preda terenul în condiţiile stabilite în actul de
aprobare.

62
 (9) Prin excepţie de la prevederile alin. (8), terenul ocupat temporar se poate reprimi cu o altă categorie de folosinţă
decât cea iniţială, cu condiţia aprobării schimbării categoriei de folosinţă în interiorul termenului de ocupare temporară.
(10) În cazul în care la sfârşitul perioadei aprobate de ocupare temporară terenul nu îndeplineşte condiţiile prevăzute la
alin. (5), (8) şi (9), garanţia depusă şi dobânda bancară aferentă se reţin în fondul de ameliorare a fondului funciar cu
destinaţie silvică.
(11) Garanţia depusă şi dobânda bancară aferentă prevăzută la alin. (10) se transmit ocolului silvic care asigură
administrarea şi/sau serviciile silvice, la solicitarea acestuia, în fondul de conservare şi regenerare a pădurilor, pentru
execuţia lucrărilor necesare aducerii terenului la condiţiile prevăzute în actul de aprobare, conform devizului de lucrări
întocmit de ocolul silvic şi avizat de structura teritorială de specialitate a autorităţii publice centrale care răspunde de
silvicultură.
Art. 40. - (1) Solicitările de scoatere definitivă sau de ocupare temporară de terenuri din fondul forestier naţional, în
condiţiile prevăzute la art. 36-39, cu acordul proprietarului şi avizate favorabil de ocolul silvic care asigură administrarea
şi/sau serviciile silvice, în cazul proprietăţii private şi proprietăţii publice a unităţilor administrativ-teritoriale, respectiv cu
avizul Regiei Naţionale a Pădurilor - Romsilva, al Institutului de Cercetări şi Amenajări Silvice, care se reorganizează în
Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare în Silvicultură "Marin Drăcea" sau al ocolului silvic înfiinţat de Regia Autonomă
Administraţia Patrimoniului Protocolului de Stat, în cazul terenurilor din fondul forestier proprietate publică a statului, se
aprobă de către:
a) conducătorul structurii teritoriale de specialitate a autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură, pentru
suprafeţe de până la un ha;
b) conducătorul autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură, cu avizul structurii de specialitate, pentru
suprafeţe de la un ha până la 10 ha inclusiv şi pentru situaţia prevăzută la art. 39 alin. (7);
c) Guvernul, la propunerea autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură, cu avizul structurii teritoriale de
specialitate, pentru suprafeţe de peste 10 ha, precum şi pentru alte situaţii prevăzute de lege.
(2) Ocuparea temporară a unor terenuri din fondul forestier naţional pentru intervenţii cu caracter urgent privind
remedierea unor deranjamente sau avarii la liniile de telecomunicaţii, de transport sau de distribuţie a energiei electrice,
la conductele de apă, canalizare, gaze, precum şi la alte instalaţii similare, se aprobă de conducătorul structurii teritoriale
de specialitate a autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură, în baza unei solicitări emise de autorităţile
competente, în condiţiile legii, pentru o perioadă de maximum 30 de zile, fără a mai fi necesară plata garanţiei pentru
ocuparea temporară de fond forestier.

63
 (3) Beneficiarul ocupării temporare, în condiţiile alin. (2), a terenului din fondul forestier naţional este obligat să achite
contravaloarea prejudiciilor produse, a pierderii de creştere a arborilor, precum şi a lucrărilor necesare aducerii terenului
la starea iniţială, stabilită pe bază de deviz, întocmit în condiţiile legii de către ocolul silvic care asigură administrarea
şi/sau serviciile silvice şi avizat de conducătorul structurii teritoriale de specialitate a autorităţii publice centrale care
răspunde de silvicultură, devizul constituind titlu executoriu.
(4) Contravaloarea prevăzută la alin. (3) se achită, în termen de 30 de zile de la comunicarea devizului prevăzut la alin.
(3), către beneficiar.
Art. 41. - Pus în aplicare la data de 27/05/2016 prin Metodologia privind scoaterea definitivă, ocuparea temporară şi schimbul de terenuri
şi de calcul al obligaţiilor băneşti din 08.04.2016

CAPITOLUL VII
Conţinutul documentaţiilor care se întocmesc în vederea obţinerii aprobărilor pentru scoaterea definitivă, ocuparea temporară a unor terenuri
din fondul forestier naţional şi pentru restituirea sau reţinerea garanţiilor în cazul ocupărilor temporare

SECŢIUNEA A
Conţinutul documentaţiilor care se întocmesc în vederea obţinerii aprobărilor pentru scoaterea definitivă sau ocuparea temporară de terenuri din
fondul forestier naţional

Art. 20. -
(1) Documentaţiile necesare emiterii aprobărilor de scoatere definitivă sau de ocupare temporară de terenuri din fondul forestier naţional,
pentru suprafeţele de până la 1,0 ha, pentru care competenţa de aprobare a fost delegată conducătorilor subunităţilor teritoriale de specialitate
ale autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură, conţin:
1. solicitarea beneficiarului de scoatere definitivă şi/sau de ocupare temporară a terenului din fondul forestier naţional, adresată structurii
teritoriale de specialitate a autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură în raza căreia se află terenul;
2. memoriu tehnic justificativ privind necesitatea scoaterii definitive sau a ocupării temporare a terenului din fondul forestier naţional, întocmit
de către beneficiar, care să conţină justificarea modului de utilizare a suprafeţei solicitate, precum şi prezentarea detaliilor tehnice referitoare la
obiectiv;
3. memoriu justificativ întocmit de către direcţia silvică, în cazul terenurilor proprietate publică a statului, care va conţine obligatoriu:
a) încadrarea obiectivului la excepţiile pentru care se permite reducerea suprafeţei fondului forestier naţional;
b) justificarea acceptării amplasamentului de către direcţia silvică;
4. plan de încadrare în zonă;
5. plan de detaliu al amplasamentului obiectivului;

64
 6. copie a hărţii amenajistice pe care este materializat amplasamentul obiectivului, vizată de ocolul silvic care asigură administrarea/serviciile
silvice;
7. fişa tehnică de transmitere-defrişare pentru scoaterea definitivă/ocuparea temporară a terenului, al cărei model este prevăzut în anexa nr.
5. În cazul scoaterii definitive de terenuri din fondul forestier naţional cu compensare se va întocmi fişa tehnică de transmitere-defrişare pentru
terenul care se oferă în compensare în fondul forestier naţional, al cărei model este prevăzut în anexa nr. 6. Fişele tehnice de transmitere-
defrişare se întocmesc de către ocoalele silvice care asigură administrarea sau serviciile silvice. Pentru terenul oferit în compensare fişa tehnică
se întocmeşte de către ocolul silvic care va asigura administrarea sau serviciile silvice;
8. studiu pedostaţional pentru terenurile oferite în compensare, în cazul solicitărilor de scoatere definitivă cu compensare, întocmit de unităţi
specializate atestate pentru lucrări de amenajare a pădurilor;
9. ridicarea topografică în coordonate stereo 70 a suprafeţei solicitate pentru scoaterea definitivă/ocuparea temporară din fondul forestier
naţional, întocmită de persoane fizice sau juridice atestate să efectueze lucrări topografice, însuşită de ocolul silvic care asigură administrarea
sau serviciile silvice, după caz; aceasta va cuprinde inventarul de coordonate stereo 70 pentru suprafaţa solicitată din fiecare unitate
amenajistică, precum şi limitele unităţilor amenajistice;
10. documente, în copie, prin care se face dovada proprietăţii asupra terenului solicitat pentru scoaterea definitivă/ocuparea temporară din
fondul forestier naţional. Pentru dovada proprietăţii asupra terenurilor proprietate publică a statului se prezintă copii ale descrierii parcelare,
inclusiv datele complementare şi evidenţa lucrărilor executate, preluate din amenajamentul silvic în vigoare, vizate de către ocolul silvic;
11. extras de carte funciară pentru terenul care se oferă în compensare sau extras de carte funciară pentru întreaga proprietate pe care o
deţine beneficiarul, pe care să fie materializat în coordonate stereo 70, de către persoane fizice sau juridice atestate să efectueze lucrări
topografice, perimetrul suprafeţei oferite în compensare; extrasul de carte funciară se actualizează la solicitarea administratorilor fondului
forestier şi a autorităţii competente pentru emiterea aprobării;
12. avizul favorabil emis de administratorii fondului forestier prevăzuţi la art. 11 alin. (1) din Legea nr. 46/2008, republicată, cu modificările
ulterioare, în cazul terenurilor din fondul forestier proprietate publică a statului;
13. avizul favorabil al ocolului silvic care asigură administrarea sau prestarea de servicii silvice pentru terenurile din fondul forestier, altele
decât cele proprietate publică a statului;
14. confirmarea ocolului silvic care asigură administrarea/serviciile silvice, în cazul solicitărilor de ocupare temporară, că beneficiarul
îndeplineşte condiţiile prevăzute la art. 39 alin. (6) şi (7) din Legea nr. 46/2008 - Codul silvic, republicată, cu modificările ulterioare;
15. acordul proprietarului pentru terenurile forestiere, altele decât cele din proprietatea publică a statului, în care să se precizeze inclusiv că
terenul nu este în litigiu; acordul proprietarului pentru terenurile forestiere proprietate privată se încheie în formă autentică;
16. acordul de mediu sau actul administrativ al autorităţii pentru protecţia mediului, după caz. În cazul schimbării destinaţiei terenului ca
urmare a scoaterii definitive din fondul forestier naţional, urmată de defrişarea vegetaţiei forestiere, se aplică legislaţia specifică privind
evaluarea impactului anumitor proiecte publice şi private asupra mediului. Aceste acte trebuie să menţioneze denumirea obiectivului,
amplasamentul stabilit pe baza amenajamentului silvic şi suprafaţa, iar în cazul în care realizarea obiectivului implică defrişarea, se vor
menţiona inclusiv amplasamentul stabilit pe baza amenajamentului silvic şi suprafaţa care se defrişează;

65
 17. copie de pe documentul de plată a taxei de scoatere definitivă sau a garanţiei pentru ocuparea temporară. În documentul de plată a taxei
de scoatere definitivă sau a garanţiei pentru ocuparea temporară trebuie să fie precizat obiectivul pentru care s-a făcut plata.
(2) Documentaţiile necesare emiterii aprobărilor de scoatere definitivă sau de ocupare temporară de terenuri din fondul forestier naţional,
pentru care competenţa de aprobare este a autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură sau a Guvernului, conţin documentele
prevăzute la alin. (1), la care se adaugă:
1. solicitarea beneficiarului de scoatere definitivă şi/sau de ocupare temporară a terenului din fondul forestier naţional, adresată autorităţii
publice centrale care răspunde de silvicultură;
2. avizul conducătorului structurii teritoriale de specialitate a autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură.
(3) Instituţiile care au competenţa de aprobare şi administratorii fondului forestier proprietate publică a statului pot cere completarea
documentaţiilor prevăzute la alin. (1) şi (2) cu alte acte/documente/avize/acorduri/permise/licenţe, pentru clarificări, în funcţie de specificul
obiectivului. Aprobarea se va emite prin corelare cu perioada de valabilitate a actelor/documentelor/avizelor/acordurilor/permiselor/licenţelor.
(4) Documentaţiile întocmite în vederea obţinerii aprobărilor pentru scoaterea definitivă sau ocuparea temporară a terenurilor din fondul
forestier naţional se depun de către solicitant la autoritatea competentă să emită aprobarea.

SECŢIUNEA B
Conţinutul documentaţiilor care se întocmesc în vederea obţinerii aprobărilor pentru prelungirea ocupării temporare de terenuri din fondul
forestier naţional

Art. 21. -
(1) Documentaţiile care se întocmesc în vederea obţinerii aprobărilor pentru prelungirea ocupării temporare de terenuri din fondul forestier
naţional conţin documentele prevăzute la art. 20 alin. (1) pct. 1, 2, 3, 7, 9, 12, 13, 15, 17 şi alin. (2) pct. 1 şi 2, actualizate la data solicitării, în
baza legislaţiei în vigoare.
(2) Documentaţia care se întocmeşte în vederea obţinerii aprobării pentru prelungirea ocupării temporare de terenuri din fondul forestier
naţional va conţine şi copii de pe aprobările anterioare şi fişa tehnică de transmitere-defrişare care a stat la baza emiterii aprobării de ocupare
temporară iniţiale a terenului din fondul forestier.
(3) La întocmirea fişelor tehnice de transmitere-defrişare, specia principală de bază corespunzătoare condiţiilor staţionale şi bonităţii acestora,
precum şi clasa de producţie a speciei principale de bază se preiau din fişele tehnice care au stat la baza emiterii aprobării iniţiale. În funcţie de
aceste date tehnice se va proceda la recalcularea garanţiei şi chiriei, conform legislaţiei în vigoare.
(4) Documentaţiile prevăzute la alin. (1) se depun de beneficiarul ocupării temporare la autoritatea competentă să aprobe prelungirea ocupării
temporare a terenului forestier, cu cel puţin 30 de zile înainte de expirarea termenului anterior de ocupare temporară.

SECŢIUNEA C
Conţinutul documentaţiilor care se întocmesc în vederea recuperării garanţiilor depuse în fondul de ameliorare a fondului funciar cu destinaţie
forestieră

66
 Art. 22. -
Documentaţiile necesare recuperării garanţiilor depuse în fondul de ameliorare a fondului funciar cu destinaţie forestieră conţin:
1. solicitarea de restituire a garanţiei, formulată de beneficiarul ocupării temporare, cu precizarea numărului de cont şi a băncii unde se
doreşte restituirea sumei;
2. copia aprobării de ocupare temporară;
3. copia documentului cu care a fost achitată garanţia;
4. procesul-verbal de reprimire în circuitul silvic a terenului forestier verificat şi vizat de structura teritorială de specialitate a autorităţii publice
centrale care răspunde de silvicultură;
5. avizul structurii teritoriale de specialitate a autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură pentru restituirea garanţiei şi a
dobânzilor aferente.

SECŢIUNEA D
Conţinutul documentaţiei care se transmite autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură de către structura teritorială de specialitate
în scopul reţinerii garanţiei în fondul de ameliorare a fondului funciar cu destinaţie silvică

Art. 23. -
(1) În cazul în care la sfârşitul perioadei aprobate de ocupare temporară ocolul silvic care asigură administrarea sau serviciile silvice constată
neîndeplinirea condiţiilor prevăzute de lege şi de actele de aprobare, formulează solicitarea pentru reţinerea garanţiei în fondul de ameliorare,
pe care o înaintează structurii teritoriale de specialitate a autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură, care, după verificare, propune
autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură reţinerea garanţiei în fondul de ameliorare a fondului funciar cu destinaţie silvică.
(2) Documentaţia se înaintează autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură de către structura teritorială de specialitate a autorităţii
publice centrale care răspunde de silvicultură şi va conţine:
1. solicitarea de reţinere a garanţiei în fondul de ameliorare a fondului funciar cu destinaţie silvică, formulată de ocolul silvic care asigură
administrarea sau serviciile silvice, transmisă structurii teritoriale de specialitate a autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură;
2. copia aprobării de ocupare temporară;
3. copia documentului cu care a fost achitată garanţia;
4. copia procesului-verbal de constatare a neîndeplinirii condiţiilor prevăzute de lege şi de actele de aprobare, precum şi/sau a nerespectării
termenului la reprimirea terenurilor ocupate temporar din fondul forestier naţional, întocmit de ocolul silvic şi vizat de structura teritorială de
specialitate a autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură;
5. copie a notei de constatare încheiate de ocolul silvic care asigură administrarea sau serviciile silvice, vizată de conducătorul structurii
teritoriale de specialitate a autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură, în cazul în care beneficiarul ocupării temporare nu se
prezintă la reprimirea terenului, la termenul prevăzut în actul de aprobare;

67
 6. adresa cu propunerea de reţinere a garanţiei în fondul de ameliorare a fondului funciar cu destinaţie silvică, formulată de structura
teritorială de specialitate a autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură.

SECŢIUNEA E
Conţinutul documentaţiei care se înaintează autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură de către ocolul silvic care asigură
administrarea sau serviciile silvice în scopul transmiterii în fondul de conservare şi regenerare a sumelor din garanţia reţinută în fondul de
ameliorare a fondului funciar cu destinaţie silvică, pentru execuţia lucrărilor necesare aducerii terenului la condiţiile prevăzute în actul de
aprobare

Art. 24. -
(1) Documentaţia care se înaintează de ocolul silvic care asigură administrarea sau serviciile silvice va conţine:
1. solicitarea pentru transmiterea în fondul de conservare şi regenerare a sumei necesare pentru execuţia lucrărilor necesare aducerii
terenului la condiţiile prevăzute în actul de aprobare, cu indicarea cuantumului acesteia conform devizului de lucrări întocmit în acest scop;
2. devizul de lucrări întocmit de ocolul silvic care asigură administrarea sau serviciile silvice, aprobat de structura teritorială de specialitate a
autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură pentru execuţia lucrărilor necesare aducerii terenului la condiţiile prevăzute în actul de
aprobare;
3. avizul structurii teritoriale de specialitate a autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură pentru transmiterea parţială sau integrală
a garanţiei şi dobânzii bancare reţinute în fondul de ameliorare a fondului funciar cu destinaţie silvică, în scopul execuţiei lucrărilor necesare
aducerii terenului la condiţiile prevăzute în actul de aprobare;
4. procesul-verbal de reprimire a terenului ocupat temporar în circuitul silvic, verificat şi avizat de către conducătorul structurii teritoriale a
autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură;
(2) Reţinerea garanţiei în fondul de ameliorare în condiţiile art. 23 şi transmiterea parţială sau integrală a garanţiei şi dobânzii reţinute în
fondul de ameliorare, conform devizului de lucrări, prevăzut la alin. (1), se fac în baza unei note aprobate de către conducătorul autorităţii
publice centrale care răspunde de silvicultură.

ANEXA Nr. 5
la metodologie

Antetul ocolului silvic de stat/ocolului silvic de regim

Nr. . . . . . . . . . ./ . . . . . . . . . .

Apro
bat

68
 Con
ducă
torul
struc
turii
terito
riale
de
spec
ialita
te
a
autor
ităţii
publi
ce
centr
ale
care
răsp
unde
de
silvic
ultur
ă,
....
....
..

FIŞA TEHNICĂ DE TRANSMITERE-DEFRIŞARE

pentru scoaterea definitivă/ocuparea temporară a terenului în suprafaţă de . . . . . . . . . ., în scopul realizării obiectivului . . . . . . . . . .

I. Descrierea terenurilor

Desc
riere
Nr. TOT
a
crt. AL
teren
urilor
1. U

69
 n
i
t
a
t
e
a

d
e

p
r
o
d
u
c
ţ
i
e
U
n
i
t
a
t
e
a

a
2. m
e
n
a
j
i
s
t
i
c
ă
3. S
u
p

70
 r
a
f
a
ţ
a

t
o
t
a
l
ă

u
.
a
.
(
h
a
)
4. S
u
p
r
a
f
a
ţ
a

s
o
l
i
c
i
t
a
t
ă

71
 h
a
)
T
i
p
u
l
d
e

p
ă
d
u
5.
r
e
/
G
.
E
.
(
c
o
d
)
6. C
a
r
a
c
t
e
r
u
l
a
c
t
u
a
l
-

72
 t
i
p
u
l
d
e

p
ă
d
u
r
e
C
a
t
e
g
o
r
i
a

7. f
u
n
c
ţ
i
o
n
a
l
ă
8. C
o
m
p
o
z
i
ţ
i

73
 a

a
r
b
o
r
e
t
u
l
u
i
V
â
r
s
t
a

m
e
d
i
e
9.
a

a
r
b
o
r
e
t
u
l
u
i
10. C
l
a
s
a

74
 d
e

p
r
o
d
u
c
ţ
i
e
C
o
n
s
i
11. s
t
e
n
ţ
a
V
o
l
u
m
u
l
l
a
12.
h
e
c
t
a
r
(
m
3
)

75
 V
o
l
u
m
u
l
a
f
e
r
e
n
t
s
u
p
r
a
13. f
e
ţ
e
i
s
o
l
i
c
i
t
a
t
e

(
m
3
)
14. S
u
p
r
a

76
 f
a
ţ
a

d
e

d
e
f
r
i
ş
a
t
(
h
a
)
V
o
l
u
m
u
l
d
e

d
15.
e
f
r
i
ş
a
t
(
m
3
)

77
 II. Obligaţii băneşti:
1. Taxa/Garanţia: . . . . . . . . . . lei pe care titularul aprobării trebuie să o depună în Fondul de ameliorare a fondului funciar cu destinaţie
silvică
Plata taxei/garanţiei se face către autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură, având codul fiscal . . . . . . . . . ., la Trezoreria
Operativă a Municipiului Bucureşti, în contul . . . . . . . . . .
2. Contravaloarea terenurilor/Chiria anuală:
. . . . . . . . . . lei, plus TVA . . . . . . . . . . lei
3. Contravaloarea pierderii de creştere determinate de exploatarea masei lemnoase înainte de vârsta exploatabilităţii tehnice:
. . . . . . . . . . lei, plus TVA . . . . . . . . . . lei
4. Contravaloarea obiectivelor dezafectate:
. . . . . . . . . . lei, plus TVA . . . . . . . . . . lei
5. Cheltuielile de instalare/reinstalare a vegetaţiei forestiere şi de întreţinere a acesteia până la realizarea stării de masiv:
. . . . . . . . . . lei, plus TVA . . . . . . . . . . lei
III. Condiţii de ocupare a terenurilor
..........
..........
Ocolul silvic . . . . . . . . . . nu va întreprinde nicio acţiune legată de transmiterea terenului solicitat înainte ca beneficiarul să obţină aprobarea
şi să achite integral toate obligaţiile băneşti care îi revin potrivit legii.
Prezenta fişă tehnică a fost întocmită la data de . . . . . . . . . . de către domnul . . . . . . . . . . .

Întoc
mit
....
....
..
(sem
nătur
a)
Şef
ocol,
....
....
..

Pentru terenurile proprietate publică a statului administrate de către administratorii fondului forestier proprietate publică a
statului, fişa tehnică a fost verificată la data de . . . . . . . . . . de către domnul . . . . . . . . . ., din cadrul Direcţiei Silvice . . . . . . . . . . .

78
 Verifi
cat
....
....
..

Hotărârea de aprobare a comitetului director nr. . . . . . . . . . . din data de . . . . . . . . . .

Dire
ctor,
....
....
..

Fişa tehnică a fost verificată scriptic şi pe teren de domnul . . . . . . . . . ., conducătorul structurii teritoriale de specialitate a autorităţii publice
centrale care răspunde de silvicultură.
..........

Verifi
cat
....
....
..
(sem
nătur
a)

NOTĂ:

Fişa tehnică de transmitere-defrişare va avea ataşat calculul detaliat al obligaţiilor băneşti.

ANEXA Nr. 6
la metodologie

Antetul ocolului silvic de stat/ocolului silvic de regim

Nr. . . . . . . . . . ./ . . . . . . . . . .

79
 Apro
bat
Con
ducă
torul
struc
turii
terito
riale
de
spec
ialita
te
a
autor
ităţii
publi
ce
centr
ale
care
răsp
unde
de
silvic
ultur
ă,
....
....
..

FIŞA TEHNICĂ DE TRANSMITERE-DEFRIŞARE

pentru terenul care se oferă în compensare în fondul forestier naţional în suprafaţă de . . . . . . . . . ., în scopul realizării obiectivului . . . . . . . . . .

I. Descrierea terenurilor

Nr. Desc TOT

80
 riere
a
crt. AL
teren
urilor
D
e
s
t
i
n
a
ţ
i
a

a
c
t
u
1.
a
l
ă

t
e
r
e
n
u
l
u
i
2. E
x
t
r
a
s

C
F

81
 n
r
.
.
.
.
.
/
n
r
.
t
o
p
o
g
r
a
f
i
c
.
.
.
3. O
c
o
l
u
l
s
i
l
v
i
c
/
U
n
i
t
a
t
e

82
 a

d
e

p
r
o
d
u
c
ţ
i
e

l
i
m
i
t
r
o
f
ă
4. U
n
i
t
a
t
e
a

a
m
e
n
a
j
i
s
t
i
c

83
 ă

l
i
m
i
t
r
o
f
ă
5. S
u
p
r
a
f
a
ţ
a

o
f
e
r
i
t
ă

î
n

c
o
m
p
e
n
s
a
r
e

84
 h
a
)
S
p
e
c
i
a

p
r
i
n
c
i
6. p
a
l
ă

d
e

b
a
z
ă
*
)
7. C
l
a
s
a

d
e

p
r
o
d
u

85
 c
ţ
i
e
*
)

*) Datele se preiau din studiul pedostaţional.

II. Contravaloarea terenului oferit în compensare: . . . . . . . . . . lei, plus TVA . . . . . . . . . . lei

III. Condiţii cu privire la terenul care se oferă în compensare
1. Devizul cu cheltuielile de instalare a vegetaţiei forestiere şi de întreţinere a acesteia până la realizarea stării de masiv în valoare totală de . .
. . . . . . . . lei a fost înregistrat la Ocolul Silvic . . . . . . . . . . (numele ocolului silvic care va prelua în administrare/va asigura serviciile silvice) la nr.
. . . . . . . . . . în data de . . . . . . . . . . .
2. Ocolul Silvic . . . . . . . . . ., care va prelua în administrare/va asigura serviciile silvice, nu va întreprinde nicio acţiune legată de transmiterea
terenului solicitat înainte ca beneficiarul să obţină aprobarea şi să achite integral toate obligaţiile băneşti care îi revin potrivit legii.

Şef
ocol,
....
....
..
(num
ele,
pren
umel
e şi
sem
nătur
a)

Prezenta fişă tehnică a fost întocmită la data de . . . . . . . . . . de către domnul . . . . . . . . . . .

Întoc
mit
....
....
..
(sem

86
 nătur
a)

Fişa tehnică a fost verificată scriptic şi pe teren de domnul . . . . . . . . . ., din cadrul subunităţii teritoriale de specialitate a autorităţii publice
centrale care răspunde de silvicultură . . . . . . . . . . .

Verifi
cat
....
....
..
(sem
nătur
a)

NOTĂ:

Fişa tehnică de transmitere-defrişare va avea ataşat calculul detaliat al obligaţiilor băneşti.

ANEXA Nr. 7
la metodologie

Antetul structurii teritoriale de specialitate a autorităţii publice centrale

care răspunde de silvicultură . . . . . . . . . .
(denumire, adresă, telefon, fax, e-mail etc.)

AVIZ
Nr. . . . . . . . . . ./ . . . . . . . . . .
pentru scoaterea definitivă din fondul forestier naţional a terenului în suprafaţă de . . . . . . . . . ., aflat în proprietatea . . . . . . . . . ., de
către . . . . . . . . . ., pentru realizarea obiectivului . . . . . . . . . ., beneficiar . . . . . . . . . .

Conducătorul structurii teritoriale de specialitate a autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură . . . . . . . . . ., având în vedere
documentaţia înaintată de . . . . . . . . . ., înregistrată cu nr. . . . . . . . . . ., în baza prevederilor: . . . . . . . . . ., (Se trec prevederile legale în baza
cărora a fost emis avizul.)
a Actului administrativ al autorităţii competente pentru protecţia mediului nr. . . . . . . . . . ., emis de către . . . . . . . . . .,

87
 a Avizului administratorului fondului forestier proprietate publică a statului nr. . . . . . . . . . ./ . . . . . . . . . .,
a verificărilor în teren efectuate de domnul . . . . . . . . . ., în data de . . . . . . . . . ., pentru care . . . . . . . . . . (s-a depus/urmează să fie depusă)
în Fondul de ameliorare a fondului funciar cu destinaţie silvică taxa pentru scoaterea definitivă a terenului din fondul forestier naţional, în
valoare de . . . . . . . . . ., (art. şi nr. actului normativ care prevede exceptarea de la plata taxei)
eliberează următorul

AVIZ

1. Se avizează:
a) scoaterea definitivă din fondul forestier naţional a terenului în suprafaţă de . . . . . . . . . ., aflat în proprietatea . . . . . . . . . ., administrat de . . .
. . . . . . . şi localizat în U.P. . . . . . . . . . ., u.a. . . . . . . . . . ., pentru realizarea obiectivului . . . . . . . . . .;
b) defrişarea vegetaţiei forestiere pe suprafaţa totală de . . . . . . . . . ., conform Actului administrativ al autorităţii competente pentru protecţia
mediului nr. . . . . . . . . . ., emis de . . . . . . . . . ., astfel: u.a. . . . . . . . . . . = . . . . . . . . . . ha, u.a. . . . . . . . . . . = . . . . . . . . . . ha etc. Masa
lemnoasă va fi precomptată şi exploatată potrivit prevederilor legale în vigoare;
c) introducerea în circuitul silvic în compensare echivalentă a terenului în suprafaţă de . . . . . . . . . ., proprietate a . . . . . . . . . ., localizat în . . . .
. . . . . ., conform . . . . . . . . . . . (tarla, parcelă)
Terenul oferit în compensare este limitrof fondului forestier naţional: O.S. . . . . . . . . . ., U.P. . . . . . . . . . ., u.a. . . . . . . . . . . .
2. Predarea terenului se va face pe bază de proces-verbal de predare-primire, în prezenţa reprezentantului structurii teritoriale de specialitate
a autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură, numai după:
- achitarea obligaţiilor băneşti prevăzute de lege;
- predarea-primirea terenului oferit în compensare;
- preluarea terenului oferit în compensare de ocolul silvic care va asigura administrarea/serviciile silvice.
3. Prezentul aviz este valabil cu condiţia menţinerii soluţiei de amplasare a obiectivului, a respectării prevederilor din actul administrativ al
autorităţii competente pentru protecţia mediului şi serveşte numai pentru obţinerea aprobării pentru scoaterea definitivă a terenului în suprafaţă
de . . . . . . . . . . din fondul forestier naţional.
4. Conducătorul structurii teritoriale de specialitate a autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură . . . . . . . . . . va comunica
administratorului terenului şi solicitantului prezentul aviz, precum şi actele necesare pe care trebuie să le conţină documentaţia care va fi
înaintată spre aprobare autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură.

Con Viza
ducă Com
torul parti
struc ment
turii ului
terito juridi

88
 riale
de
spec
ialita
te
a
autor
ităţii
publi
ce c
centr ....
ale ....
care ..
răsp (num
unde ele,
de pren
silvic umel
ultur e şi
ă, sem
.... nătur
.... a)
..
(num
ele,
pren
umel
e şi
sem
nătur
a)

ANEXA Nr. 9
la metodologie

Antetul structurii teritoriale de specialitate a autorităţii publice centrale

care răspunde de silvicultură . . . . . . . . . .
(denumire, adresă, telefon, fax, e-mail etc.)

89
 DECIZIE
Nr. . . . . . . . . . ./ . . . . . . . . . .
pentru scoaterea definitivă din fondul forestier naţional a terenului în suprafaţă de . . . . . . . . . ., aflat în proprietatea . . . . . . . . . ., de
către . . . . . . . . . ., pentru realizarea obiectivului . . . . . . . . . ., beneficiar . . . . . . . . . .

Conducătorul structurii teritoriale de specialitate a autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură . . . . . . . . . ., având în vedere
documentaţia înaintată de . . . . . . . . . ., înregistrată cu nr. . . . . . . . . . ., în baza prevederilor: . . . . . . . . . ., (Se trec prevederile legale în baza
cărora a fost emisă decizia.)
a Actului administrativ al autorităţii competente pentru protecţia mediului nr. . . . . . . . . . ., emis de către . . . . . . . . . .,
a Avizului administratorului fondului forestier proprietate publică a statului nr. . . . . . . . . . ./ . . . . . . . . . .,
a verificărilor în teren efectuate de domnul . . . . . . . . . ., în data de . . . . . . . . . ., pentru care s-a depus în Fondul de ameliorare a fondului
funciar cu destinaţie silvică taxa de scoatere definitivă a terenului din fondul forestier naţional, în valoare de . . . . . . . . . ., cu . . . . . . . . . .,
(documentul de plată), (art. şi nr. actului normativ care prevede exceptarea de la plata taxei)
emite următoarea

DECIZIE

1. Se aprobă:
a) scoaterea definitivă din fondul forestier naţional a terenului în suprafaţă de . . . . . . . . . ., aflat în proprietatea . . . . . . . . . ., administrat de . . .
. . . . . . .şi localizat în U.P. . . . . . . . . . ., u.a. . . . . . . . . . ., pentru realizarea obiectivului . . . . . . . . . .;
b) defrişarea vegetaţiei forestiere pe suprafaţa totală de . . . . . . . . . ., conform Actului administrativ al autorităţii competente pentru protecţia
mediului nr. . . . . . . . . . ., emis de . . . . . . . . . ., astfel: u.a. . . . . . . . . . . = . . . . . . . . . . ha, u.a. . . . . . . . . . . = . . . . . . . . . . ha etc. Masa
lemnoasă va fi precomptată şi exploatată potrivit prevederilor legale în vigoare;
c) introducerea în circuitul silvic în compensare echivalentă a terenului în suprafaţă de . . . . . . . . . ., proprietate a . . . . . . . . . ., localizat în . . . .
. . . . . ., conform . . . . . . . . . . . (tarla, parcelă)
Terenul oferit în compensare este limitrof fondului forestier naţional: O.S. . . . . . . . . . ., U.P. . . . . . . . . . ., u.a. . . . . . . . . . . .
2. Predarea terenului se va face pe bază de proces-verbal de predare-primire, în prezenţa reprezentantului structurii teritoriale de specialitate
a autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură, numai după:
- achitarea obligaţiilor băneşti prevăzute de lege;
- predarea-primirea terenului oferit în compensare;
- preluarea terenului oferit în compensare de ocolul silvic care va asigura administrarea/serviciile silvice.
3. Prezenta decizie este valabilă cu condiţia menţinerii soluţiei de amplasare a obiectivului şi a respectării prevederilor din actul administrativ
al autorităţii competente pentru protecţia mediului pentru scoaterea definitivă a terenului în suprafaţă de . . . . . . . . . .din fondul forestier
naţional.

90
 4. Conducătorul structurii teritoriale de specialitate a autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură . . . . . . . . . . va comunica
prezenta decizie administratorului terenului şi solicitantului.

Con
ducă
torul
struc
turii
terito
riale
de
spec
ialita Viza
te Com
a parti
autor ment
ităţii ului
publi juridi
ce c
centr ....
ale ....
care ..
răsp (num
unde ele,
de pren
silvic umel
ultur e şi
ă, sem
.... nătur
.... a)
..
(num
ele,
pren
umel
e şi
sem
nătur
a)

91
 ANEXA Nr. 11
la metodologie

Antetul administratorului fondului forestier proprietate publică a statului

(denumire, adresă, telefon, fax, e-mail etc.)

AVIZ
Nr. . . . . . . . . . ./ . . . . . . . . . .
pentru scoaterea definitivă din fondul forestier naţional a terenului în suprafaţă de . . . . . . . . . ., aflat în proprietatea . . . . . . . . . ., de
către . . . . . . . . . ., pentru realizarea obiectivului . . . . . . . . . ., beneficiar . . . . . . . . . .

Directorul general al administratorului fondului forestier proprietate publică a statului, având în vedere documentaţia înaintată de . . . . . . . . . .,
înregistrată cu nr. . . . . . . . . . ., în baza prevederilor . . . . . . . . . ., (Se trec prevederile legale în baza cărora a fost emis avizul, inclusiv articolul
actului normativ care prevede exceptarea de la plata taxei, dacă este cazul.)
având în vedere:
- Actul administrativ al autorităţii competente pentru protecţia mediului . . . . . . . . . ./ . . . . . . . . . ., emis de . . . . . . . . . .;
-..........,
(Se menţionează actele care au stat la baza emiterii avizului.)
eliberează următorul

AVIZ

1. Pentru:
a) scoaterea definitivă din fondul forestier naţional a terenului în suprafaţă de . . . . . . . . . ., aflat în proprietatea . . . . . . . . . ., administrat de . . .
. . . . . . . şi localizat în U.P. . . . . . . . . . ., u.a. . . . . . . . . . ., pentru realizarea obiectivului . . . . . . . . . .;
b) defrişarea vegetaţiei forestiere pe suprafaţa totală de . . . . . . . . . ., astfel: u.a. . . . . . . . . . . = . . . . . . . . . . ha, u.a. . . . . . . . . . .
= . . . . . . . . . . ha etc. Masa lemnoasă va fi exploatată şi precomptată potrivit prevederilor legale în vigoare;
c) introducerea în circuitul silvic în compensare echivalentă a terenului în suprafaţă de . . . . . . . . . ., proprietate a . . . . . . . . . ., localizat în . . . .
. . . . . ., conform . . . . . . . . . .; (tarla, parcelă)
d) compensarea cu un teren limitrof fondului forestier naţional: O.S. . . . . . . . . . ., U.P. . . . . . . . . . ., u.a. . . . . . . . . . .;
e) precomptarea masei lemnoase rezultate din defrişarea vegetaţiei forestiere de pe terenul prevăzut la lit. b), conform prevederilor legale în
vigoare;

92
 f) încadrarea în prevederile art. 36 şi art. 37 alin. (1) din Legea nr. 46/2008 - Codul silvic, republicată, cu modificările ulterioare; terenul
prevăzut la lit. a) nu este în litigiu pe rolul instanţelor de judecată.
2. Predarea terenurilor prevăzute la pct. 1 lit. a) şi c) se va face pe bază de procese-verbale de predare-primire între părţi, încheiate prin
împuterniciţii acestora, numai după îndeplinirea integrală şi cumulativă a următoarelor condiţii:
a) obţinerea aprobării de la instituţia competentă, conform art. 40 din Legea nr. 46/2008, republicată, cu modificările ulterioare;
b) achitarea obligaţiilor băneşti prevăzute de lege pentru scoaterea definitivă a terenurilor din fondul forestier naţional;
c) predarea-primirea terenului oferit în compensare de ocolul silvic care va asigura administrarea
3. . . . . . . . . . . (numele beneficiarului) este obligat să respecte limitele perimetrului delimitat şi să nu producă prejudicii vegetaţiei forestiere şi
terenurilor limitrofe acestuia, încălcarea acestor prevederi fiind supusă sancţiunilor prevăzute de lege.

Dire
ctor
gene
ral,
....
....
..
(num
ele,
pren
umel
e şi
sem
nătur
a)

ANEXA Nr. 13
la metodologie

Antetul ocolului silvic/ocolului silvic de regim

(denumire, adresă, telefon, fax, e-mail etc.)

AVIZ
Nr. . . . . . . . . . ./ . . . . . . . . . .
pentru scoaterea definitivă din fondul forestier naţional a terenului în suprafaţă de . . . . . . . . . ., aflat în proprietatea . . . . . . . . . ., de
către . . . . . . . . . ., pentru realizarea obiectivului . . . . . . . . . ., beneficiar . . . . . . . . . .

93
 Şeful ocolului silvic, având în vedere documentaţia înaintată de . . . . . . . . . ., înregistrată cu nr. . . . . . . . . . ., în baza
prevederilor . . . . . . . . . ., (Se trec prevederile legale în baza cărora a fost emis avizul, inclusiv articolul actului normativ care prevede
exceptarea de la plata taxei, dacă este cazul.)
având în vedere:
- Actul administrativ al autorităţii competente pentru protecţia mediului . . . . . . . . . ./ . . . . . . . . . ., emis de . . . . . . . . . .;
-..........,
(Se menţionează actele care au stat la baza emiterii avizului.)
eliberează următorul

AVIZ

1. Pentru:
a) scoaterea definitivă din fondul forestier naţional a terenului în suprafaţă de . . . . . . . . . ., aflat în proprietatea . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .,
administrat de . . . . . . . . . . şi localizat în U.P. . . . . . . . . . ., u.a. . . . . . . . . . ., pentru realizarea obiectivului . . . . . . . . . .;
b) defrişarea vegetaţiei forestiere pe suprafaţa totală de . . . . . . . . . ., astfel: u.a. . . . . . . . . . . = . . . . . . . . . . ha, u.a. . . . . . . . . . .
= . . . . . . . . . . ha etc. Masa lemnoasă va fi exploatată şi precomptată potrivit prevederilor legale în vigoare;
c) introducerea în circuitul silvic în compensare echivalentă a terenului în suprafaţă de . . . . . . . . . ., proprietate a . . . . . . . . . ., localizat în . . . .
. . . . . ., conform . . . . . . . . . .; (tarla, parcelă)
d) compensarea cu un teren limitrof fondului forestier naţional: O.S. . . . . . . . . . ., U.P. . . . . . . . . . ., u.a. . . . . . . . . . .;
e) precomptarea masei lemnoase rezultate din defrişarea vegetaţiei forestiere de pe terenul prevăzut la lit. b), conform prevederilor legale în
vigoare;
f) încadrarea în prevederile art. 36 şi art. 37 alin. (1) din Legea nr. 46/2008 - Codul silvic, republicată, cu modificările ulterioare; terenul
prevăzut la lit. a) nu este în litigiu pe rolul instanţelor de judecată.
2. Predarea terenurilor prevăzute la pct. 1 lit. a) şi c) se va face pe bază de procese-verbale de predare-primire între părţi, încheiate prin
împuterniciţii acestora, numai după îndeplinirea integrală şi cumulativă a următoarelor condiţii:
a) obţinerea aprobării de la instituţia competentă, conform art. 40 din Legea nr. 46/2008, republicată, cu modificările ulterioare;
b) achitarea obligaţiilor băneşti prevăzute de lege pentru scoaterea definitivă a terenurilor din fondul forestier naţional;
c) predarea-primirea terenului oferit în compensare de ocolul silvic care va asigura administrarea/serviciile silvice.
3. . . . . . . . . . . (numele beneficiarului) este obligat să respecte limitele perimetrului delimitat şi să nu producă prejudicii vegetaţiei forestiere şi
terenurilor limitrofe acestuia, încălcarea acestor prevederi fiind supusă sancţiunilor prevăzute de lege.

Şef
ocol,

94
 ....
....
..
(num
ele,
pren
umel
e şi
sem
nătur
a)

ANEXA Nr. 16
la metodologie

SCHEMA
procedurii de scoatere definitivă sau de ocupare temporară de terenuri din fondul forestier naţional

95
96
97
98
99
 Pus în aplicare la data de 25/04/2018 prin Metodologia privind scoaterea definitivă, ocuparea temporară şi schimbul de terenuri şi de calcul al
obligaţiilor băneşti din 08.04.2016

100
 CAPITOLUL VIII
Dispoziţii tranzitorii şi finale

Art. 25. -
Beneficiarii scoaterilor definitive sau ocupărilor temporare de terenuri din fondul forestier naţional pot fi persoanele fizice sau juridice
îndreptăţite la realizarea sau extinderea lucrărilor şi obiectivelor prevăzute de lege.
Art. 26. -
(1) Compensarea în cazul scoaterilor definitive de terenuri din fondul forestier naţional se face doar cu terenuri care sunt în proprietatea
beneficiarului.
(2) Compensarea parţială cu terenuri în cazul scoaterilor definitive de terenuri din fondul forestier naţional este interzisă.
(3) Plata taxei pentru scoaterea definitivă de terenuri din fondul forestier naţional, a contravalorii terenurilor, contravalorii pierderii de creştere
determinate de exploatarea masei lemnoase înainte de vârsta exploatabilităţii tehnice, a garanţiei pentru ocuparea temporară de terenuri din
fondul forestier naţional, a chiriei pentru ocuparea temporară de terenuri din fondul forestier naţional, a cheltuielilor de instalare a vegetaţiei
forestiere şi de întreţinere a acesteia până la realizarea stării de masiv, a cheltuielilor de reinstalare a vegetaţiei forestiere şi de întreţinere a
acesteia până la realizarea stării de masiv şi a valorii obiectivelor care se dezafectează se face de către beneficiarul scoaterii definitive/ocupării
temporare a terenurilor din fondul forestier naţional.
(4) Depunerea în fondul de ameliorare a fondului funciar cu destinaţie silvică a taxei pentru scoaterea definitivă sau a garanţiei pentru
ocuparea temporară a terenurilor din fondul forestier naţional se confirmă de către direcţia cu atribuţii financiar-contabile din cadrul autorităţii
publice centrale care răspunde de silvicultură în termen de maximum 5 zile de la data înregistrării solicitării.
Art. 27. -
(1) Categoria de folosinţă pentru terenurile din fondul forestier naţional care fac obiectul scoaterii definitive sau ocupării temporare este cea
stabilită prin amenajamentele silvice aprobate sau care se află în situaţiile prevăzute la pct. 2 din anexa la Legea nr. 46/2008 - Codul silvic,
republicată, cu modificările ulterioare.
(2) În cazul în care nu există amenajament silvic care îndeplineşte condiţiile prevăzute la alin. (1), datele utilizate la întocmirea fişelor tehnice
de transmitere-defrişare şi la calculul obligaţiilor băneşti, precum şi categoria de folosinţă se preiau din fişele de descriere parcelară a unităţilor
amenajistice aferente terenurilor care fac obiectul scoaterii definitive sau ocupării temporare.
(3) Fişele de descriere parcelară prevăzute la alin. (2) se întocmesc de către unităţi specializate, atestate de autoritatea publică centrală care
răspunde de silvicultură, pentru efectuarea de lucrări de amenajare a pădurilor şi vor fi vizate de către conducătorul structurii teritoriale de
specialitate a autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură.
Art. 28. -
Calculul contravalorii terenului scos definitiv din fondul forestier naţional şi a celui care se preia în compensare echivalentă ca suprafaţă şi
bonitate, prevăzut la art. 3 alin. (1), nu poate fi utilizat la evaluări în vederea exproprierii pentru cauză de utilitate publică.
Art. 29. -

101
 (1) Întocmirea studiilor pedostaţionale se face de către unităţi specializate atestate pentru amenajarea pădurilor, cu obligaţia stabilirii, prin
aceste studii, a tipului de staţiune, a tipului natural fundamental de pădure, a speciei principale de bază corespunzătoare tipului natural
fundamental de pădure, a productivităţii, a soluţiilor de împădurire şi a devizului cu cheltuielile de instalare a vegetaţiei forestiere şi de
întreţinere a acesteia până la realizarea stării de masiv.
(2) Studiile pedostaţionale întocmite pentru terenurile care se oferă în compensarea terenurilor care se scot definitiv din fondul forestier
proprietate publică a statului se avizează de către comisia tehnică de avizare aparţinând administratorului fondului forestier proprietate publică a
statului.
Art. 30. -
(1) În cazul în care terenul care este oferit în compensare are suprafaţa mai mare de 100 m 2, latura terenului limitrofă fondului forestier nu
poate fi mai mică de ½ din latura cea mai mare a terenului.
(2) Prin terenuri limitrofe fondului forestier naţional se înţelege terenurile care au o latură comună cu terenurile care fac parte din fondul
forestier naţional. Limitrofe pot fi considerate şi terenurile care sunt despărţite de fondul forestier naţional de un drum de pământ sau canale de
irigaţie/drenaj care au lăţimea de maximum 6 m.
(3) Terenurile oferite în compensare trebuie să fie apte a fi împădurite pentru speciile principale de bază.
(4) Terenurile degradate, neproductive din punct de vedere silvic, şi terenurile situate în zonele de stepă alpină şi subalpină nu fac obiectul
preluării în compensare a terenurilor care se scot definitiv din fondul forestier naţional.
(5) Cheltuielile privind instalarea vegetaţiei pe terenul oferit în compensare se achită de către beneficiarul scoaterii definitive, anticipat
predării-primirii terenului care se oferă în compensare.
Art. 31. -
Predarea-primirea terenului pentru care a fost emisă aprobarea de scoatere definitivă din fondul forestier naţional se face în prezenţa
reprezentantului structurii teritoriale a autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură, numai după achitarea obligaţiilor băneşti
prevăzute la art. 41 alin. (1) lit. b) -e) din Legea nr. 46/2008 - Codul silvic, republicată, cu modificările ulterioare.
Art. 32. -
(1) Se consideră obiectiv dezafectat obiectivul care se desfiinţează total sau parţial, fără a mai servi ulterior scopului silvic pentru care a fost
amplasat în fondul forestier naţional.
(2) Contravaloarea obiectivelor dezafectate se stabileşte şi se achită numai pentru obiectivele care se desfiinţează total sau parţial, după caz,
fără a mai servi ulterior scopului silvic pentru care au fost amplasate în fondul forestier naţional.
(3) În cazul fondului forestier proprietate publică, pentru afectarea temporară a funcţionalităţii obiectivelor, beneficiarul are obligaţia efectuării
lucrărilor de refacere pe cheltuială proprie la calitatea şi caracteristicile avute înainte de afectare, stabilite anterior cu administratorii fondului
forestier proprietate publică a statului sau cu proprietarul, în cazul fondului forestier proprietate publică a unităţii administrativ-teritoriale.
Art. 33. -
Fişele tehnice care se întocmesc pentru terenurile care fac obiectul scoaterii definitive, respectiv al ocupării temporare trebuie să respecte
următoarele reguli:

102
 a) pentru calculul obligaţiilor băneşti, în cazul terenurilor care se scot definitiv din fondul forestier naţional sau în cazul terenurilor care se
ocupă temporar, la stabilirea speciei principale de bază se alege provenienţa sămânţă, exceptând calculul pierderii de creştere datorate
exploatării masei lemnoase înainte de vârsta exploatabilităţii tehnice, situaţie în care se va ţine cont de provenienţa speciei principale majoritare
din compoziţia arboretului existent;
b) stabilirea clasei de producţie pentru terenurile din fondul forestier naţional care urmează să fie scoase definitiv/ocupate temporar, în
vederea stabilirii obligaţiilor băneşti reprezentate de taxa pentru scoaterea definitivă a terenurilor din fondul forestier naţional, contravaloarea
terenurilor scoase definitiv din fondul forestier naţional, garanţia pentru ocuparea temporară de terenuri din fondul forestier naţional şi chiria
pentru ocuparea de terenuri din fondul forestier naţional, se face după cum urmează: clasa de producţie I pentru staţiuni de bonitate superioară,
clasa de producţie III pentru staţiuni de bonitate mijlocie şi clasa de producţie IV pentru staţiuni de bonitate inferioară;
c) în cazul terenurilor oferite în compensare, clasa de producţie pentru specia principală de bază corespunzătoare condiţiilor staţionale se
preia din studiul pedostaţional întocmit pentru terenul respectiv.
Art. 34. -
(1) În cazul aprobărilor de ocupare temporară emise pentru obiective care urmează să rămână în fondul forestier naţional şi după perioada
aprobată, pe terenuri care la momentul aprobării au avut categoria de folosinţă silvică "pădure" sau "clasă de regenerare", reprimirea terenurilor
în circuitul silvic se poate face în următoarele condiţii:
a) terenurile să fie apte pentru a fi împădurite;
b) să nu fie restricţii cu privire la soluţiile de împădurire a terenurilor respective ca urmare a existenţei obiectivelor respective în fondul
forestier naţional şi după perioada aprobată.
(2) În cazul terenurilor ocupate temporar care la momentul aprobării erau încadrate în alte categorii de folosinţă silvică decât "pădure" sau
"clasă de regenerare" ori pentru care în interiorul termenului de ocupare temporară a fost aprobată schimbarea categoriei de folosinţă,
reprimirea se face în condiţiile stabilite prin actul de aprobare.
Art. 35. -
(1) Avizul pentru scoaterea definitivă a terenului din fondul forestier naţional se emite de către conducătorul structurii teritoriale de specialitate
a autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură, conform modelului prevăzut în anexa nr. 7.
(2) Avizul pentru ocuparea temporară a terenului din fondul forestier naţional se emite de către conducătorul structurii teritoriale de
specialitate a autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură, conform modelului prevăzut în anexa nr. 8.
(3) Decizia pentru scoaterea definitivă a terenului din fondul forestier naţional se emite de către conducătorul structurii teritoriale de
specialitate a autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură, conform modelului prevăzut în anexa nr. 9.
(4) Decizia pentru ocuparea temporară a terenului din fondul forestier naţional se emite de către conducătorul structurii teritoriale de
specialitate a autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură, conform modelului prevăzut în anexa nr. 10.
(5) Avizul pentru scoaterea definitivă a terenului din fondul forestier proprietate publică a statului se emite de către conducătorul
administratorului fondului forestier proprietate publică a statului, conform modelului prevăzut în anexa nr. 11.
(6) Avizul pentru ocuparea temporară a terenului din fondul forestier proprietate publică a statului se emite de către conducătorul
administratorului fondului forestier proprietate publică a statului, conform modelului prevăzut în anexa nr. 12.

103
 (7) Avizul pentru scoaterea definitivă a terenului din fondul forestier, altul decât proprietate publică a statului, se emite de către şeful ocolului
silvic care asigură administrarea/serviciile silvice, conform modelului prevăzut în anexa nr. 13.
(8) Avizul pentru ocuparea temporară a terenului din fondul forestier, altul decât proprietate publică a statului, se emite de către şeful ocolului
silvic care asigură administrarea/serviciile silvice, conform modelului prevăzut în anexa nr. 14.
Art. 36. -
În cazul în care realizarea unui obiectiv implică atât scoaterea definitivă, cât şi ocuparea temporară de terenuri din fondul forestier naţional,
se emite un singur aviz/o singură decizie/o singură aprobare, care să conţină elementele atât pentru scoaterea definitivă, cât şi pentru ocuparea
temporară.
Art. 37. -
(1) Aprobarea scoaterii definitive sau ocupării temporare a terenurilor forestiere din fondul forestier naţional care afectează rezervaţiile
constituite pentru producerea materialelor forestiere de reproducere, respectiv pentru conservarea resurselor genetice forestiere se operează
ulterior prin modificarea Catalogului naţional al materialelor de bază şi a Catalogului naţional al resurselor genetice forestiere, ca urmare a
aprobării schimbării categoriei de folosinţă sau a destinaţiei terenului.
(2) În cazul obiectivelor a căror realizare nu implică utilitatea publică, avizele pentru scoaterea definitivă/ocuparea temporară a terenurilor
forestiere, prevăzute la alin. (1), se eliberează de către administratorii fondului forestier proprietate publică după stabilirea oportunităţii
menţinerii terenurilor în Catalogul naţional al materialelor de bază şi Catalogul naţional al resurselor genetice forestiere.
Art. 38. -
(1) Emiterea aprobărilor de scoatere definitivă, respectiv de ocupare temporară a terenurilor din fondul forestier naţional se face cu
respectarea prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 445/2009 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice şi private asupra mediului, cu
modificările şi completările ulterioare, referitoare la consultarea publică.
(2) Consultarea publică pentru aprobarea scoaterii definitive, respectiv aprobarea ocupării temporare de terenuri din fondul forestier naţional
se face conform prevederilor legale în vigoare de către structura teritorială de specialitate a autorităţii publice centrale care răspunde de
silvicultură, anterior emiterii avizului sau deciziei pentru scoaterea definitivă şi/sau ocuparea temporară a terenurilor din fondul forestier
naţional.
Art. 39. -
(1) Avizarea şi aprobarea scoaterii definitive ori ocupării temporare din fondul forestier naţional a terenurilor forestiere aflate în litigiu pe rol se
pot face numai după soluţionarea definitivă şi irevocabilă a cauzei de către instanţa de judecată.
(2) Avizarea în vederea aprobării scoaterii definitive ori ocupării temporare din fondul forestier naţional a terenurilor înscrise în amenajamentul
silvic la categoria "ocupaţii şi litigii", altele decât cele aflate pe rolul instanţelor de judecată, este permisă numai dacă emiterea aprobării
conduce la eliminarea stării de ocupaţie ori a litigiului sau dacă aprobarea se emite pentru realizarea obiectivelor declarate de utilitate publică în
condiţiile legii.
(3) Documentaţia pentru aprobarea scoaterii definitive din fondul forestier a terenurilor prevăzute la alin. (2) va conţine şi acordul semnat de
către proprietarul şi/sau administratorul fondului forestier, după caz, şi de beneficiarul scoaterii definitive/ocupării temporare, conform căruia

104
starea de ocupaţie ori litigiul înscris în amenajamentul silvic încetează prin scoaterea definitivă sau ocuparea temporară a terenurilor din fondul
forestier naţional.
Art. 40. -
(1) Terenurile pentru care a fost emisă aprobarea de scoatere definitivă din fondul forestier naţional şi terenurile preluate în compensare
dobândesc situaţia juridică a terenurilor pe care le înlocuiesc şi se înscriu în cartea funciară în baza actului de aprobare şi a procesului-verbal
de predare-primire, încheiat între părţi, în condiţiile legii.
(2) Înscrierea în cartea funciară a terenurilor preluate în compensare prevăzute la alin. (1) se realizează în termen de 6 luni de la data
aprobării scoaterii definitive a terenului din fondul forestier naţional şi se comunică structurii teritoriale a autorităţii publice centrale care
răspunde de silvicultură.
(3) Înscrierea în cartea funciară a terenurilor scoase definitiv din fondul forestier naţional şi a celor preluate în compensare, în baza
aprobărilor emise anterior, în temeiul Legii nr. 46/2008 - Codul silvic, republicată, cu modificările ulterioare, până la data intrării în vigoare a
prezentei metodologii, se realizează în termen de 18 luni de la data publicării prezentei metodologii, de către titularii aprobărilor şi de către
proprietarul sau, după caz, administratorul terenului preluat în compensare, şi se comunică structurii teritoriale a autorităţii publice centrale care
răspunde de silvicultură.
(4) În termen de 30 de zile de la data aprobării scoaterii definitive, proprietarul sau, după caz, administratorul terenului preluat în compensare
se adresează ocolului silvic în vederea înscrierii în amenajamentul silvic şi asigurării administrării sau serviciilor silvice, precum şi a împăduririi
în maximum două sezoane de vegetaţie, potrivit legii.
Art. 41. -
(1) Beneficiarul ocupării temporare a terenurilor din fondul forestier naţional are obligaţia redării terenurilor în circuitul silvic, la termenul şi în
condiţiile prevăzute în actul de aprobare.
(2) Neredarea terenurilor ocupate temporar din fondul forestier naţional potrivit alin. (1) se sancţionează conform legii, inclusiv cu reţinerea
garanţiei.
(3) În cazul obiectivelor pentru a căror realizare a fost aprobată ocuparea temporară din fondul forestier naţional, nereprimite în termen,
pentru care nu au fost emise aprobări de prelungire a ocupării temporare sau scoatere definitivă, în condiţiile legii, beneficiarul este obligat la
plata unei despăgubiri cu titlu de lipsă de folosinţă, până la data reprimirii terenului în circuitul silvic ori a obţinerii unei noi aprobări în situaţia în
care legea prevede o astfel de posibilitate, calculată conform prevederilor prezentului ordin.
(4) În situaţia prevăzută la alin. (3) ocolul silvic care asigură administrarea sau serviciile silvice stabileşte pe bază de calcul suma datorată cu
titlu de despăgubire pentru lipsa de folosinţă, potrivit art. 19, pe care o supune aprobării structurii teritoriale de specialitate, împreună cu copia
procesului-verbal de constatare sau a notei de constatare prevăzute la art. 23 alin. (2) pct. 4 şi 5, în termen de maximum 15 zile de la data
expirării perioadei de ocupare temporară.
(5) Structura teritorială de specialitate a autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură efectuează verificarea şi comunică, în termen
de maximum 15 zile de la data primirii, aprobarea pentru calculul sumei datorate cu titlu de despăgubire pentru lipsa de folosinţă ocolului silvic
care asigură administrarea sau serviciile silvice.

105
 (6) În termen de 15 zile de la data primirii calculului aprobat, şeful ocolului silvic care asigură administrarea sau serviciile silvice transmite
beneficiarului Notificarea privind obligaţiile de redare a terenurilor forestiere în cazul depăşirii perioadei aprobate pentru ocuparea temporară, al
cărei model este prevăzut în anexa nr. 15, cu privire la obligaţiile ce îi revin:
a) redarea terenului în circuitul silvic, astfel încât să nu fie restricţii cu privire la instalarea vegetaţiei forestiere, în cazul terenurilor care se
reprimesc la categoria de folosinţă "pădure" sau "clasa de regenerare";
b) achitarea sumei datorate cu titlu de despăgubire pentru lipsa de folosinţă, până la data redării terenului prevăzut la lit. a) ori a obţinerii unei
noi aprobări în situaţia în care legea prevede o astfel de posibilitate;
c) suportarea cheltuielilor pentru demersurile efectuate până la îndeplinirea obligaţiilor prevăzute la lit. a) şi b) de către beneficiarul ocupării
temporare.
(7) Notificarea prevăzută la alin. (6) constituie titlu executoriu pentru îndeplinirea obligaţiilor prevăzute în cuprinsul acesteia.
(8) În cazul neîndeplinirii în termen de maximum 6 luni de la data expirării aprobării pentru ocuparea temporară a obligaţiilor prevăzute la alin.
(6), ocolul silvic care asigură administrarea sau serviciile silvice procedează la punerea în executare a notificării pentru îndeplinirea obligaţiilor
prevăzute în cuprinsul acesteia.
Art. 42. -
Dispoziţiile art. 41 alin. (3) - (8) se aplică în cazul obiectivelor a căror aprobare de ocupare temporară expiră după data intrării în vigoare a
prezentei metodologii.
Art. 43. -
Emiterea unei noi aprobări de ocupare temporară pentru obiectivele a căror aprobare de ocupare temporară a expirat, existente în fondul
forestier naţional, se poate face în următoarele condiţii:
1. solicitantul aprobării ocupării temporare este acelaşi cu titularul aprobării iniţiale sau succesor în drepturi al acestuia;
2. obiectivul se încadrează în categoria obiectivelor pentru care este permisă ocuparea temporară a terenurilor din fondul forestier naţional,
prevăzută de legislaţia în vigoare;
3. depunerea unei noi garanţii pentru ocuparea temporară a terenurilor aferente obiectivului;
4. dovada achitării la data depunerii documentaţiei pentru solicitarea ocupării temporare a sumei datorate cu titlu de despăgubire pentru lipsa
de folosinţă, pe perioada de la data expirării aprobării anterioare până la data depunerii documentaţiei la structura teritorială de specialitate;
diferenţa de sumă datorată cu titlu de lipsă de folosinţă până la data aprobării ocupării temporare se achită în termen de o lună de la data
aprobării. Contestarea în instanţă de către titularul aprobării în termen de 15 zile de la data comunicării a sumei datorate cu titlu de despăgubiri
pentru lipsa de folosinţă suspendă obligaţia depunerii achitării sumei datorate cu titlu de despăgubire pentru lipsa de folosinţă până la data
pronunţării unei soluţii definitive.
Art. 44. -
(1) La solicitarea ocupării temporare a terenurilor din fondul forestier naţional se vor avea în vedere termene cât mai lungi pentru ocuparea
temporară a terenurilor, cu respectarea dispoziţiilor art. 20 alin. (3) teza a doua.

106
 (2) Redarea terenurilor în circuitul silvic se poate face şi înainte de expirarea termenului de ocupare temporară aprobat, ca urmare a finalizării
lucrărilor aferente obiectivului, pentru toată suprafaţa, cu respectarea condiţiilor prevăzute de lege referitoare la redarea terenurilor în fondul
forestier naţional.
(3) Restituirea diferenţei de chirie ca urmare a redării terenurilor, în condiţiile prevăzute la alin. (2), se face după reprimirea integrală a
terenului prevăzut în actul de aprobare. Diferenţa de chirie reprezintă diferenţa dintre chiria încasată anticipat şi chiria calculată până la data la
care s-a făcut reprimirea integrală a terenului.
(4) Restituirea garanţiei în cazul redării în interiorul termenului de aprobare temporară a terenurilor în circuitul silvic se face numai după
redarea integrală a suprafeţei terenurilor pentru care a fost aprobată ocuparea temporară.
(5) În situaţia în care la sfârşitul perioadei aprobate de ocupare temporară terenul nu întruneşte condiţiile de reprimire prevăzute în actul de
aprobare, beneficiarul poate solicita reprimirea integrală a terenului, garanţia reţinându-se în fondul de ameliorare a fondului funciar cu
destinaţie silvică.
Art. 45. -
(1) În cazul terenurilor din fondul forestier proprietate publică a statului pentru care au fost emise aprobări de ocupare temporară, retrocedate
în condiţiile legii după emiterea aprobării, valabilitatea aprobării se menţine până la data înscrisă în aprobare, iar obligaţiile şi drepturile care
decurg din aprobare se transmit de către administratorul fondului forestier proprietate publică a statului în sarcina proprietarului terenului.
(2) Transmiterea prevăzută la alin. (1) se face în termen de 30 de zile de la solicitarea scrisă a proprietarului, adresată ocolului silvic care a
efectuat predarea terenului ocupat temporar.
Art. 46. -
(1) În cazul obiectivelor pentru care legislaţia actuală nu mai permite prelungirea ocupării temporare, dar permite scoaterea definitivă a
terenurilor din fondul forestier naţional la data expirării aprobării, beneficiarul poate opta pentru:
a) redarea terenului în circuitul silvic, în condiţiile prezentei metodologii;
b) obţinerea aprobării pentru scoaterea definitivă a terenurilor care au făcut obiectul ocupării temporare, în termen de maximum 12 luni de la
data expirării aprobării de ocupare temporară.
(2) Scoaterea definitivă pentru situaţia prevăzută la alin. (1) lit. b) se aprobă în baza documentaţiei prevăzute la art. 20, cu următoarele
precizări:
a) acordul de mediu sau actul administrativ al autorităţii pentru protecţia mediului este cel care a stat la baza aprobării ocupării temporare;
b) beneficiarul achită anticipat obligaţiile pentru folosirea terenurilor de la data expirării aprobării de ocupare temporară până la data obţinerii
aprobării de scoatere definitivă.
(3) În cazul situaţiei prevăzute la alin. (1) lit. b), beneficiarul solicitării scoaterii definitive din fondul forestier solicită ca sumele depuse anterior
în fondul de ameliorare a fondului funciar cu destinaţie silvică drept garanţie pentru ocuparea temporară din fondul forestier să se vireze din
contul constituit pentru garanţii în contul constituit pentru taxa de scoatere definitivă.
(4) În situaţia în care sumele prevăzute la alin. (2) lit. b), constituite drept garanţii, nu acoperă valoarea taxei de scoatere din fondul forestier,
calculată conform prezentei metodologii, solicitantul scoaterii definitive din fondul forestier este obligat să vireze în fondul de ameliorare a
fondului funciar cu destinaţie silvică diferenţa de valoare aferentă taxei.

107
 (5) În situaţia în care sumele prevăzute la alin. (2) lit. b), constituite drept garanţii, sunt mai mari decât valoarea taxei de scoatere din fondul
forestier, calculată conform prezentei metodologii, solicitantul scoaterii definitive din fondul forestier poate cere restituirea sumelor cu care se
depăşeşte valoarea taxei de scoatere din fondul forestier, în baza actului de aprobare a scoaterii definitive din fondul forestier; restituirea
sumelor cu care se depăşeşte valoarea taxei de scoatere definitivă din fondul forestier se face de către direcţia care gestionează fondul de
ameliorare a fondului funciar cu destinaţie silvică, cu avizul direcţiei care coordonează activitatea de scoatere definitivă şi ocupare temporară
din fondul forestier.
(6) Virarea sumelor prevăzute la alin. (2) lit. b) se realizează în termen de maximum 5 zile lucrătoare de la data emiterii actului de aprobare a
scoaterii definitive din fondul forestier, dată care se comunică direcţiei care gestionează fondul de ameliorare a fondului funciar cu destinaţie
silvică.
(7) Sumele achitate pentru acoperirea cheltuielilor de reinstalare a vegetaţiei forestiere pentru terenurile forestiere ocupate temporar se
folosesc la acoperirea cheltuielilor de instalare a vegetaţiei forestiere şi de întreţinere a acesteia până la închiderea stării de masiv pe terenurile
oferite în compensare.
Art. 47. -
(1) Scoaterea definitivă a terenurilor aferente obiectivelor instalate în fondul forestier naţional înainte de anul 1990 se face în baza unui act
care dovedeşte instalarea obiectivului înainte de anul 1990, precum şi a documentaţiei prevăzute la art. 20.
(2) Scoaterea definitivă a terenurilor aferente activelor vândute, în condiţiile legii, de către Regia Naţională a Pădurilor - Romsilva se face în
baza documentaţiei prevăzute la art. 20 alin. (1) şi (2), la care se adaugă următoarele documente:
a) copie a actului de vânzare-cumpărare a activului, încheiat între Regia Naţională a Pădurilor - Romsilva şi cumpărătorul activului, certificată
conform cu originalul de către conducătorul unităţii Regiei Naţionale a Pădurilor - Romsilva;
b) copie a contractului de concesiune încheiat pentru terenul forestier aferent activului vândut;
c) copie a extrasului de carte funciară a terenului proprietate publică a statului aferent activului vândut, în care a fost operat contractul de
concesiune, actualizat la zi.
(3) Suprafaţa terenurilor aferente activelor vândute, în condiţiile legii, de către Regia Naţională a Pădurilor - Romsilva, pentru care se aprobă
scoaterea din fondul forestier naţional, este cea prevăzută în contractul de concesiune.
(4) Contractul de concesiune pentru terenul aferent activelor vândute în condiţiile legii de către Regia Naţională a Pădurilor - Romsilva îşi
încetează aplicabilitatea la data încheierii procesului-verbal de predare-primire a terenului oferit în compensare.
(5) Procesul-verbal de predare-primire a terenului oferit în compensare se încheie ulterior achitării obligaţiilor băneşti datorate pentru
scoaterea definitivă a terenurilor din fondul forestier naţional şi achitării redevenţei anuale aferente anului în care se face predarea-primirea.
Dovada achitării redevenţei este reprezentată de adresa de confirmare eliberată de către direcţia de specialitate cu atribuţii financiar-contabile
din cadrul autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură.
(6) Procesul-verbal de predare-primire a terenului oferit în compensare nu se poate încheia în situaţia neîndeplinirii obligaţiilor prevăzute la
alin. (5).
(7) Concesionarii aflaţi în procedura insolvenţei nu pot solicita scoaterea definitivă din fondul forestier a terenurilor aferente activelor vândute.
Art. 48. -

108
 (1) Scoaterea definitivă a terenurilor din fondul forestier naţional necesare realizării pe teritoriul administrativ în zonele de interes economic
ale Rezervaţiei Biosferei "Delta Dunării" a pontoanelor de acostare pentru ambarcaţiuni cu scop turistic şi de agrement şi de aprovizionare cu
alimente şi combustibil, pontoanelor plutitoare şi adăposturilor pescăreşti pentru pescari constituiţi în asociaţii este permisă numai pentru:
a) suprafeţele amplasate în zona de interes economic a teritoriului administrativ al Rezervaţiei Biosferei "Delta Dunării";
b) suprafaţa necesară ancorării pontonului la mal, în cazul pontoanelor de acostare pentru ambarcaţiuni cu scop turistic şi de agrement;
c) suprafaţa necesară ancorării pontonului la mal, realizării căii de acces şi a platformei de încărcare-descărcare a alimentelor şi
combustibilului, în cazul pontoanelor de acostare pentru aprovizionarea cu alimente şi combustibil. În acest caz se va face dovada că obiectivul
pentru care se face aprovizionarea cu alimente şi combustibili este înfiinţat pe cale legală şi că nu are altă cale de acces, respectiv că nu se
poate asigura accesul decât prin fondul forestier naţional;
d) suprafaţa necesară ancorării pontonului la mal şi suprafaţa aferentă adăposturilor pescăreşti.
(2) Scoaterea definitivă a terenurilor prevăzute la alin. (1) se face în baza avizului eliberat de Administraţia Biosferei "Delta Dunării", în care se
va confirma îndeplinirea punctuală a cerinţelor prevăzute la alin. (1), cu precizarea suprafeţei care face obiectul scoaterii definitive din fondul
forestier naţional, a amplasamentului amenajistic, precum şi a suprafeţei care se defrişează şi amplasamentului amenajistic al acesteia.
Art. 49. -
(1) La realizarea parcurilor recreative/tematice/educaţionale, scoaterea definitivă sau ocuparea temporară a terenurilor din fondul forestier
naţional se face pentru suprafaţa fondului forestier aferentă amenajărilor, constituită ca parc recreativ/tematic/educaţional, în baza unui studiu
avizat de Comisia tehnică de avizare în silvicultură, cu individualizarea în coordonate stereo 70 a suprafeţei total constituite, a celei propuse a fi
scoase definitiv, ocupate temporar şi a suprafeţelor de pe care se defrişează vegetaţia forestieră.
(2) Pentru suprafeţele prevăzute la alin. (1), în cazul ocupării temporare fără defrişarea vegetaţiei forestiere, nu se calculează contravaloarea
pierderii de creştere pentru exploatarea masei lemnoase, predarea suprafeţei făcându-se după delimitare, anularea cioatelor şi inventarierea fir
cu fir a vegetaţiei forestiere de către ocolul silvic care asigură administrarea sau serviciile silvice. La reprimirea terenurilor ocupate temporar
pentru care în actul de aprobare nu a fost prevăzută îndepărtarea vegetaţiei forestiere, pagubele constatate de ocolul silvic se suportă de către
beneficiarul ocupării temporare; schimbarea destinaţiei sau categoriei de folosinţă a suprafeţelor respective se sancţionează potrivit legii.
(3) Contravaloarea pierderii de creştere pentru exploatarea masei lemnoase nu se calculează în cazul ocupării temporare a unor terenuri din
fondul forestier naţional în care prin avizul de gospodărire a apelor au fost instituite zone de protecţie sanitară, precum şi perimetre de protecţie
hidrogeologică, conform cărora este interzisă defrişarea vegetaţiei forestiere; la ocuparea temporară a terenurilor în această situaţie se aplică
dispoziţiile alin. (2).
Art. 50. -
(1) Lucrările tehnologice de culegere a datelor pentru prospectarea, sondarea, cercetarea sau studierea la suprafaţa solului şi/sau subsolului,
care se desfăşoară în suprafeţele în care se solicită accesul pe durata a maximum 12 ore/punct de cercetare, fără a afecta fondul forestier din
zonele respective, se vor efectua fără ocuparea temporară a terenurilor din fondul forestier naţional şi, implicit, fără plata garanţiei şi a celorlalte
obligaţii băneşti prevăzute de reglementările în vigoare în cazul ocupărilor temporare a terenurilor din fondul forestier, în baza acordului obţinut
de la autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură.

109
 (2) Înainte de declanşarea lucrărilor prevăzute la alin. (1), titularul acordului va încheia protocoale cu administratorii fondului forestier
proprietate publică a statului, ai fondului forestier proprietate publică a unităţilor administrativ-teritoriale sau, după caz, cu
proprietarii/administratorii fondului forestier proprietate privată pentru stabilirea orarelor de acces al echipelor de lucru şi a altor condiţii care vor
fi apreciate ca necesare. Eventualele prejudicii aduse fondului forestier se calculează conform reglementărilor în vigoare şi se suportă de către
titularul acordului.
(3) În cazul în care lucrările implică instalarea de utilaje în fondul forestier naţional, comportă construcţii, montaj dezafectări ori impun activităţi
care afectează vegetaţia forestieră, titularul acordului are obligaţia ca, înainte de începerea lucrărilor, să obţină aprobarea pentru ocuparea
temporară sau scoaterea definitivă a terenurilor respective, conform prevederilor legale în vigoare.
(4) Nerespectarea obligaţiei prevăzute la alin. (3) se sancţionează potrivit legii.
Art. 51. -
Documentaţia necesară emiterii avizului structurii teritoriale de specialitate a autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură pentru
autorizarea construcţiilor la distanţe mai mici de 50 m de limita fondului forestier conţine:
1. solicitarea beneficiarului, adresată structurii teritoriale de specialitate a autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură în raza
căreia se află terenul;
2. certificatul de urbanism;
3. documente, în copie, prin care se face dovada proprietăţii asupra terenului;
4. ridicarea topografică cu localizarea în coordonate stereo 70 a obiectivului - amprenta la sol -, cu precizarea clară a distanţei cuprinse între
construcţie şi limita fondului forestier;
5. declaraţie pe propria răspundere sub semnătură privată a beneficiarului cu privire la asumarea eventualelor daune/prejudicii care prin
realizarea obiectivului pot afecta fondul forestier, precum şi proprietatea beneficiarului;
6. avizul ocolului silvic care asigură administrarea sau serviciile silvice pentru terenul forestier limitrof suprafeţei pe care se amplasează
construcţia, cu indicarea categoriei de folosinţă silvică a terenului.
Art. 52. -
(1) Realizarea lucrărilor şi obiectivelor în fondul forestier naţional, precum şi a construcţiilor în afara fondului forestier naţional la distanţe mai
mici de 50 m de liziera pădurii angajează răspunderea exclusivă a proprietarului/beneficiarului/administratorului, după caz, al
lucrărilor/obiectivului/construcţiei şi terenului pe care se realizează acestea/acesta/aceasta, cu privire la siguranţa persoanelor care
locuiesc/vizitează/tranzitează proprietatea, după caz, a mijloacelor fixe şi mobile, la eventuale accidente provocate de căderea arborilor limitrofi
proprietăţii ori la pagubele produse de animalele sălbatice asupra bunurilor aferente proprietăţii/construcţiei.
(2) Eventualele daune/prejudicii produse fondului forestier naţional limitrof se suportă de către proprietarul/beneficiarul/administratorul, după
caz, al lucrărilor/obiectivului realizate/realizat pe terenurile scoase definitiv/ocupate temporar din fondul forestier naţional, respectiv
proprietarul/beneficiarul terenului şi al construcţiei amplasate în afara fondului forestier naţional la distanţe mai mici de 50 m de liziera pădurii, în
condiţiile legii.
Art. 53. -

110
 (1) În cazul aprobării schimbării categoriei de folosinţă în interiorul termenului de ocupare temporară, la redarea terenurilor în circuitul silvic,
mijloacele fixe instalate pe terenurile ocupate temporar, asimilate celor specifice silviculturii, se pot prelua pe baza de proces-verbal semnat de
către conducătorul administratorului fondului forestier proprietate publică a statului/proprietarul fondului forestier în celelalte situaţii şi deţinătorul
mijlocului fix instalat.
(2) Schimbarea categoriei de folosinţă, prevăzută la alin. (1), se iniţiază de către administratorul fondului forestier proprietate publică a statului
sau al ocolului silvic care asigură administrarea/serviciile silvice pentru proprietarul fondului forestier în celelalte situaţii, la cererea beneficiarului
ocupării temporare, deţinător al mijlocului fix instalat.
(3) Sumele depuse cu titlu de cheltuieli pentru reinstalarea vegetaţiei forestiere şi întreţinerea acesteia până la realizarea stării de masiv,
pentru suprafaţa de teren la care se schimbă categoria de folosinţă în condiţiile alin. (2), se reţin în fondul de conservare şi regenerare a
pădurilor şi se folosesc potrivit art. 37 alin. (3) din Legea nr. 46/2008 - Codul silvic, republicată, cu modificările ulterioare.
Art. 54. -
(1) Autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură are obligaţia, în cazul în care documentaţia este incompletă, de a transmite un
răspuns solicitantului scoaterii definitive/ocupării temporare de terenuri din fondul forestier naţional, în termen de maximum 60 de zile de la data
depunerii documentaţiei la această autoritate.
(2) Schema procedurii de scoatere definitivă sau de ocupare temporară de terenuri din fondul forestier este prevăzută în anexa nr. 16.
(1) Pentru terenurile scoase definitiv din fondul forestier naţional, în cazurile prevăzute la art. 36 şi 37, obligaţiile băneşti
sunt următoarele:
a) taxa pentru scoaterea definitivă a terenurilor din fondul forestier naţional, care se achită anticipat emiterii aprobării de
scoatere definitivă şi se depune în fondul de ameliorare a fondului funciar cu destinaţie silvică, aflat la dispoziţia autorităţii
publice centrale care răspunde de silvicultură;
Pus în aplicare la data de 27/05/2016 prin Metodologia privind scoaterea definitivă, ocuparea temporară şi schimbul de terenuri şi de calcul al
obligaţiilor băneşti din 08.04.2016CAPITOLUL II Scoaterea definitivă a unor terenuri din fondul forestier naţional, fără compensare echivalentă
ca suprafaţă şi bonitate a acestora -

SECŢIUNEA A
Taxa pentru scoaterea definitivă a unor terenuri din fondul forestier naţional

Art. 2. -
(1) Calculul taxei pentru scoaterea definitivă a terenurilor din fondul forestier naţional se realizează conform formulei:

Tx = S x VEXP x PML x Tp,

111
 în care:
S - suprafaţa terenului scos definitiv din fondul forestier naţional, exprimată în hectare, cu 4 zecimale;
VEXP - volumul masei lemnoase ajunse la vârsta exploatabilităţii pe clase de producţie relative pentru principalele specii forestiere, exprimat în
m3 /ha, ale cărui valori sunt prevăzute în anexa nr. 1 şi care este stabilit în funcţie de specia principală de bază corespunzătoare condiţiilor
staţionale şi de bonitatea acestora;
PML - preţul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior, exprimat în lei/m 3, corectat cu coeficientul de corecţie a preţului mediu al
unui metru cub de masă lemnoasă pe picior, pe specii şi pe grupe de specii, prevăzut în anexa nr. 2, aferent speciei principale de bază
corespunzătoare condiţiilor staţionale;
Tp - taxa procentuală, a cărei valoare este cea prevăzută în anexa nr. 2 la Legea nr. 18/1991, republicată, cu modificările şi completările
ulterioare, exprimată în procente.
(2) În cazul scoaterii definitive a unor terenuri din fondul forestier naţional care au, conform prevederilor amenajamentelor silvice, categoria de
folosinţă "pădure" sau "clasă de regenerare", specia principală de bază se stabileşte corespunzător condiţiilor staţionale.
(3) În cazul scoaterii definitive a unor terenuri din fondul forestier naţional încadrate ca neproductive se va considera ca specie principală de
bază, în funcţie de etajul fitoclimatic în care este localizat terenul, una dintre următoarele specii la clasa a V-a de producţie:
a) mesteacăn - în etajul forestier montan (FM1-FM3, FD4);
b) carpen - în etajul forestier deluros (FD1-FD3);
c) plop alb - în etajul forestier de câmpie şi silvostepă (CF, SS).
Volumul acestor specii la vârsta exploatabilităţii tehnice se înmulţeşte cu un coeficient de corecţie de 0,4.
(4) În cazul scoaterii definitive a unor terenuri din fondul forestier naţional care au, conform prevederilor amenajamentelor silvice, altă
categorie de folosinţă decât "pădure", "clasă de regenerare" sau "neproductiv", specia principală de bază şi clasa de producţie se stabilesc pe
baza condiţiilor staţionale aferente arboretului care este limitrof cu terenul care se scoate definitiv din fondul forestier naţional pe lungimea cea
mai mare.

SECŢIUNEA A
Taxa pentru scoaterea definitivă a unor terenuri din fondul forestier naţional

Art. 6. -
Calculul taxei pentru scoaterea definitivă a terenurilor din fondul forestier naţional se realizează conform formulei:

Tx = S x VEXP x PML x Tp,

în care semnificaţia termenilor este cea prevăzută la art. 2;

Tp - taxa procentuală în această situaţie are valoarea 1 (Tp = 100%), potrivit art. 37 alin. (5) din Legea nr. 46/2008 - Codul silvic, republicată,
cu modificările ulterioare.

112
 ANEXA Nr. 1
la metodologie

VOLUMUL
masei lemnoase ajunse la vârsta exploatabilităţii pe clase de producţie relative pentru principalele specii forestiere

-
m3/h
a-
Cla
sel
e
de
NSpro
r p du
cţie
IIIIV
IIV
1M19754
. o28680
2M986--
. o639
3B19754
. r 00131
4L18642
. a03338
5P75321
. i 36820
6P54321
. i 85000
7F87542
. a72829
8F75432
. a17510
9M33211
. e71050
1G86532
0o47187
1G64321
1o28768
1C33211
2a72462

113
 1T54321
3e25677
1S97643
4t 59277
1S65432
5t 32333
1C54332
6e98901
1C54321
7e21248
1G65432
8â43213
1G54321
9â12435
2S33218
0t 80241
2S32116
1t 35706
2S53215
2a05137
2S32195
3a64456
2P54219
4l 52865
2S54311
5a50192
2S33218
6a70268
2A44321
7n81236
2P53219
8l 77553

* Volumele sunt stabilite conform "Biometriei arborilor şi arboretelor din România", ediţia 1972, la vârstele exploatabilităţii, prevăzute în
normele tehnice pentru amenajarea pădurilor.

NOTĂ

Volumele sunt stabilite conform "Modelelor matematico-auxologice şi tabelelor de producţie pentru arborete" - 2004, la vârstele
exploatabilităţii, prevăzute în normele tehnice pentru amenajarea pădurilor.

ANEXA Nr. 2
la metodologie

114
Coeficientul de corecţie a preţului mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior, pe specii şi pe grupe de specii

Coefi
cient
ul
care
se
aplic
ă
Spec preţu
ia lui
sau medi
Nr.
grup u al
crt.
a de unui
spec metr
ii u3 de
mas
ă
lemn
oasă
pe
picio
r
0 1 2
Răşi
1. noas 1,20
e
2. Fag 1,30
Cver
cine
e,
frasi
3. 1,70
n,
cireş
şi
nuc
4. Dive 1,10
rse
spec

115
 ii tari
Dive
rse
5. spec 1,00
ii
moi

NOTĂ:
Indicatorul PML pentru speciile sau grupele de specii înscrise în coloana 1 se determină prin înmulţirea coeficientului din coloana 2 cu preţul
mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior prevăzut la art. 116 din Legea nr. 46/2008 - Codul silvic, republicată, cu modificările
ulterioare.
b) contravaloarea terenului scos definitiv din fondul forestier naţional, care se achită proprietarului terenului pentru
terenurile proprietate privată a persoanelor fizice, juridice sau proprietate publică a unităţilor administrativ-teritoriale, iar
pentru terenurile proprietate publică a statului, acestea se achită administratorilor pădurilor proprietate publică a statului,
făcându-se venit la fondul de conservare şi regenerare a pădurilor; suma prevăzută la art. 37 alin. (4), care se virează în
fondul de ameliorare a fondului funciar cu destinaţie silvică;
Pus în aplicare la data de 27/05/2016 prin Metodologia privind scoaterea definitivă, ocuparea temporară şi schimbul de terenuri şi de calcul al
obligaţiilor băneşti din 08.04.2016CAPITOLUL II Scoaterea definitivă a unor terenuri din fondul forestier naţional, fără compensare echivalentă
ca suprafaţă şi bonitate a acestora -

SECŢIUNEA B
Contravaloarea terenului scos definitiv din fondul forestier naţional

Art. 3. -
(1) Contravaloarea terenului scos definitiv din fondul forestier proprietate publică se determină cu ajutorul formulei:

VT - S x Cr x n x PML x N,

în care:
VT - valoarea terenului, exprimată în lei;
S - suprafaţa terenului care se scoate definitiv din fondul forestier naţional, exprimată în hectare, cu 4 zecimale;
Cr - creşterea medie anuală la exploatabilitate a producţiei totale a arboretelor pe specii şi clase de producţie relative, exprimată în m 3 /ha,
aferentă speciei principale de bază corespunzătoare condiţiilor staţionale şi bonităţii acestora, conform anexei nr. 3. În cazul terenurilor din

116
fondul forestier naţional care au altă categorie de folosinţă decât "pădure", "clasă de regenerare" sau "neproductiv", specia principală de bază şi
clasa de producţie a acesteia vor fi stabilite conform prevederilor art. 2;
PML - preţul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior, exprimat în lei/m 3, corectat cu coeficientul de corecţie a preţului mediu al
unui metru cub de masă lemnoasă pe picior, pe specii şi pe grupe de specii, prevăzut în anexa nr. 2, aferent speciei principale de bază
corespunzătoare condiţiilor staţionale;
n - numărul de ani necesari de la înfiinţarea unui arboret şi până la recoltarea primelor produse secundare care pot fi valorificate. Acest
indicator are următoarele valori:
- 10 ani pentru speciile repede crescătoare: sălcii şi plopi;
- 30 de ani pentru speciile de cvercinee;
- 20 de ani pentru celelalte specii;
N - coeficientul rezultat prin însumarea notelor prevăzute în anexa nr. 4 "Criterii în baza cărora se determină coeficienţii N şi N 1, utilizaţi la
calculul contravalorii terenurilor (VT, VTc), al chiriei (CHA) şi, respectiv, al contravalorii pierderii de creştere determinate de exploatarea masei
lemnoase înainte de vârsta exploatabilităţii (DVML) ", atribuite terenului forestier în cauză.
(2) Contravaloarea terenului scos definitiv din fondul forestier proprietate privată se stabileşte prin înţelegere între proprietarii de terenuri şi
beneficiarul scoaterii, în condiţiile legii.

SECŢIUNEA B
Contravaloarea terenului scos definitiv din fondul forestier naţional şi a celui care se preia în compensare echivalentă ca suprafaţă şi bonitate

Art. 7. -
(1) Contravaloarea terenurilor scoase definitiv din fondul forestier naţional pentru realizarea obiectivelor prevăzute în Legea nr. 46/2008,
republicată, cu modificările ulterioare, la art. 36 alin. (1) şi (4), precum şi la art. 37 alin. (1) lit. e), al căror beneficiar este o unitate administrativ-
teritorială sau o instituţie publică - conform art. 37 alin. (3) teza a doua din Legea nr. 46/2008, republicată, cu modificările ulterioare, se
stabileşte respectând următoarele:
a) atât contravaloarea terenurilor scoase definitiv din fondul forestier naţional (VT), cât şi contravaloarea terenurilor care se preiau în
compensare (VTC) se determină cu ajutorul următoarei formule:

VT (VTC) = S x Cr x n x PML x N,

în care semnificaţia termenilor este cea prevăzută la art. 3 alin. (1);

b) calculul contravalorii celor două categorii de terenuri se face în scopul stabilirii şi asigurării echivalenţei acestora;
c) relaţia dintre contravaloarea terenurilor scoase definitiv din fondul forestier naţional (VT) şi contravaloarea terenurilor preluate în
compensare în fondul forestier naţional (VTC) este următoarea:

117
 VTC ≥ VT;

d) stabilirea speciei principale de bază şi a clasei de producţie a acesteia pentru terenurile care se preiau în compensare se face pe bază de
studii pedostaţionale.
(2) Contravaloarea terenurilor scoase definitiv din fondul forestier naţional pentru realizarea obiectivelor prevăzute la art. 37 alin. (1) din Legea
nr. 46/2008, republicată, cu modificările ulterioare, cu excepţia celor prevăzute la lit. e), al căror beneficiar este o unitate administrativ-teritorială
sau o instituţie publică, se stabileşte respectând următoarele:
a) contravaloarea terenurilor scoase definitiv din fondul forestier naţional (VT) şi contravaloarea terenurilor preluate în compensare (VT C) se
determină cu ajutorul următoarei formule:

VT (VTC) = S x Cr x n x PML x N,

în care semnificaţia termenilor este cea prevăzută la art. 3 alin. (1);

b) relaţia dintre contravaloarea terenurilor scoase definitiv din fondul forestier naţional (VT) şi contravaloarea terenurilor preluate în
compensare în fondul forestier naţional (VTC) este următoarea:

VTC ≥ 5 x VT;

c) suprafaţa terenului oferit în compensare trebuie să fie de cel puţin 3 ori mai mare decât suprafaţa terenului care face obiectul scoaterii
definitive din fondul forestier naţional;
d) stabilirea speciei principale de bază şi a clasei de producţie a acesteia pentru terenurile care se preiau în compensare se face pe bază de
studii pedostaţionale.
(3) Contravaloarea terenurilor scoase definitiv din fondul forestier naţional cu suprafeţe mai mici de 50 m 2, pentru care beneficiarul scoaterii
definitive optează să nu ofere teren în compensare, se stabileşte cu ajutorul formulei:

VT = 5 x S x Cr x n x PML x N,

în care semnificaţia termenilor este cea prevăzută la art. 3 alin. (1).

ANEXA Nr. 3
la metodologie

118
 Creşterea medie anuală la exploatabilitate a producţiei totale a arboretelor pe specii şi clase de producţie relative*

* Model matematico-auxologice şi tabele de producţie pentru arborete - 2004.

m3/
an/
ha
Cla
sa
de
NSpro
r p du
cţie
IIIIV
IIV
1M11185
. o741, ,
2M111--
. o964
3B11976
. r 41, , ,
4L11175
. a740, ,
5P11742
. i 40, , ,
6P19642
. i 2, , , ,
7F19764
. a1, , , ,
8F97542
. a, , , , ,
9M18643
. e0, , , ,
1G19754
0o1, , , ,
1G18643
1o0, , , ,
1C19764
2a1, , , ,
1T11975
3e31, , ,
1S11865
4t 20, , ,
1S18754
5t 0, , , ,

119
 1C18754
6e0, , , ,
1C18643
7e0, , , ,
1G18643
8â0, , , ,
1G97542
9â, , , , ,
2S97532
0t , , , , ,
2S75321
1t , , , , ,
2S21174
2a051, ,
2S11963
3a84, , ,
2P21174
4l 151, ,
2S22119
5a9483,
2S22117
6a7162,

** Date provizorii

Creşterea pentru anin se asimiliează cu valorile corespunzătoare pentru tei din sămânţă, prevăzute la nr. crt. 13 din tabel.

ANEXA Nr. 4
la metodologie

CRITERII
în baza cărora se determină coeficienţii N şi N1, utilizaţi la calculul contravalorii terenurilor (VT, VT c), al chiriei (CHA) şi, respectiv, al contravalorii
pierderii de creştere determinate de exploatarea masei lemnoase înainte de vârsta exploatabilităţii (DVML)

Nota
Nr. Crite
acor
crt. rii
dată
0 1 2 3

120
1. C A 15
at r
e b
g o
o r
rii et
d el
e e
a la
r c
b a
o r
r e
et s
e u
s nt
a in
u te
te rz
r is
e e
n o
u ri
ri c
d e
e fe
î l
m d
p e
ă in
d te
u rv
rit e
p nţ
e ii
ti p
p e
u nt
ri r
fu u
n e
cţ xt
io r
n a

121
 al g
e e
r
e
a
d
e
m
a
s
ă
le
m
n
o
a
s
ă
s
a
u
d
e
al
te
p
r
o
d
u
s
e
n
el
e
m
n
o
a
s
e,
p
a
rc

122
 u
ri
n
aţ
io
n
al
e,
r
e
z
e
rv
aţ
ii
n
at
u
r
al
e
şi
şt
ii
nţ
ifi
c
e,
m
o
n
u
m
e
nt
e
al
e
n
at
u
rii
,
p

123
 r
e
c
u
m
şi
te
r
e
n
u
ri
d
e
st
in
at
e
î
m
p
ă
d
u
ri
rii
,
în
c
a
d
r
at
e
la
ti
p
ul
fu
n
cţ
io
n
al

124
 TI
A 10
r
b
o
r
et
el
e
la
c
a
r
e
n
u
e
st
e
p
e
r
m
is
ă
s
a
u
n
u
e
st
e
p
o
si
bi
lă
d
e
c
ât
e
x

125
 e
c
ut
a
r
e
a
tă
ie
ril
o
r
d
e
ig
ie
n
ă
s
a
u
a
lu
cr
ă
ril
o
r
s
p
e
ci
al
e
d
e
c
o
n
s
e
rv
a
r

126
 e,
p
r
e
c
u
m
şi
te
r
e
n
u
ri
d
e
st
in
at
e
î
m
p
ă
d
u
ri
rii
,
în
c
a
d
r
at
e
la
ti
p
ul
fu
n
cţ
io

127
 n
al
TI
I
A 5
r
b
o
r
et
el
e
la
c
a
r
e
s
u
nt
p
e
r
m
is
e
tr
at
a
m
e
nt
e
in
te
n
si
v
e,
c
u
m
s
u

128
 nt
c
el
e
d
e
c
o
d
r
u
g
r
ă
di
n
ă
rit
s
a
u
c
v
a
si
g
r
ă
di
n
ă
rit
,
p
r
e
c
u
m
şi
te
r
e
n

129
 u
ri
d
e
st
in
at
e
î
m
p
ă
d
u
ri
rii
,
în
c
a
d
r
at
e
la
ti
p
ul
fu
n
cţ
io
n
al
TI
II
A 3
r
b
o
r
et
el
e

130
 la
c
a
r
e
s
u
nt
p
e
r
m
is
e
tr
at
a
m
e
nt
e
c
u
p
e
ri
o
a
d
a
d
e
r
e
g
e
n
e
r
a
r
e
n
o

131
 r
m
al
ă
s
a
u
m
ai
m
a
r
e,
d
a
r
c
u
r
e
st
ri
cţ
ii
în
e
x
e
c
ut
a
r
e
a
tă
ie
ril
o
r,
p
r
e
c
u

132
 m
şi
te
r
e
n
u
ri
d
e
st
in
at
e
î
m
p
ă
d
u
ri
rii
,
în
c
a
d
r
at
e
la
ti
p
ul
fu
n
cţ
io
n
al
TI
V

A
2
r

133
 b
o
r
et
el
e
c
u
fu
n
cţ
ii
d
e
p
r
o
d
u
cţ
ie
şi
d
e
p
r
ot
e
cţ
ie
la
c
a
r
e
n
u
s
u
nt
r
e
st
ri

134
 cţ
ii
p
ri
vi
n
d
tr
at
a
m
e
nt
el
e,
p
r
e
c
u
m
şi
te
r
e
n
u
ri
d
e
st
in
at
e
î
m
p
ă
d
u
ri
rii
,
în

135
 c
a
d
r
at
e
la
ti
p
u
ril
e
fu
n
cţ
io
n
al
e
T
v
şi
T
VI
T 1
e
r
e
n
u
ril
e
fă
r
ă
v
e
g
et
aţ
ie
fo
r
e

136
 st
ie
r
ă
2. A 2.
m A
pl .
a T
s e
a r
r e
e n
a în
te in
r tr
e a
n vi
ul la
ui n
fa şi
ţă p
d â
e n
lo ă
c la
al 2
it k
ăţ m
i d
e
la
li
m
it
a
p
e
ri
m
et
r
ul
ui
c

137
 o
n
st
r
ui
bi
l:
- 150
m
u
ni
ci
pi
ul
B
u
c
u
r
e
şt
i
şi
st
aţ
iu
ni
b
al
n
e
a
r
e,
cl
i
m
at
e
ri
c
e
s
a

138
 u
tu
ri
st
ic
e
- 120
m
u
ni
ci
pi
i
r
e
ş
e
di
nţ
ă
d
e
ju
d
eţ
c
u
p
e
st
e
1
0
0.
0
0
0
d
e
lo
c
ui
to
ri

139
 -
m
u
ni
ci
pi
i
r
e
ş
e
di
nţ
ă
d
e
ju
d 90
eţ
s
u
b
1
0
0.
0
0
0
d
e
lo
c
ui
to
ri
-
m
u
ni 60
ci
pi
i
- 40
o

140
 r
a
ş
e
-
s
at
e
r
e
ş
e
di
nţ 20
ă
d
e
c
o
m
u
n
ă
-
s
10
at
e
2.
B
.
În
tr
e
2
şi
1
0
k
m
d
e
la
li
m

141
 it
a
p
e
ri
m
et
r
ul
ui
c
o
n
st
r
ui
bi
l:
- 80
m
u
ni
ci
pi
ul
B
u
c
u
r
e
şt
i
şi
st
aţ
iu
ni
b
al
n
e
a
r

142
 e,
cl
i
m
at
e
ri
c
e
s
a
u
tu
ri
st
ic
e
- 60
m
u
ni
ci
pi
i
r
e
ş
e
di
nţ
ă
d
e
ju
d
eţ
c
u
p
e
st
e
1
0

143
 0.
0
0
0
d
e
lo
c
ui
to
ri
- 40
m
u
ni
ci
pi
i
r
e
ş
e
di
nţ
ă
d
e
ju
d
eţ
s
u
b
1
0
0.
0
0
0
d
e
lo
c
ui

144
 to
ri
-
m
u
ni 30
ci
pi
i
-
o
r
20
a
ş
e
-
s
at
e
r
e
ş
e
di
nţ 10
ă
d
e
c
o
m
u
n
ă
-
s
5
at
e
2.
C
.
P
e
st

145
 e
1
0
k
m
d
e
la
li
m
it
a
p
e
ri
m
et
r
ul
ui
c
o
n
st
r
ui
bi
l:
- 40
m
u
ni
ci
pi
ul
B
u
c
u
r
e
şt
i
şi

146
 st
aţ
iu
ni
b
al
n
e
a
r
e,
cl
i
m
at
e
ri
c
e
s
a
u
tu
ri
st
ic
e
- 30
m
u
ni
ci
pi
i
r
e
ş
e
di
nţ
ă
d
e
ju

147
 d
eţ
c
u
p
e
st
e
1
0
0.
0
0
0
d
e
lo
c
ui
to
ri
- 20
m
u
ni
ci
pi
i
r
e
ş
e
di
nţ
ă
d
e
ju
d
eţ
s
u
b
1

148
 0
0.
0
0
0
d
e
lo
c
ui
to
ri
-
m
u
ni 10
ci
pi
i
-
o
r
5
a
ş
e
- 3
s
at
e
r
e
ş
e
di
nţ
ă
d
e
c
o
m
u
n
ă

149
 -
s
1
at
e
3. A 3.
m A
pl .
a T
s r
a a
r n
e s
a p
te o
r rt
e r
n ut
ul ie
ui r
fa (t
ţă e
d r
e e
r n
eţ ul
el e
el st
e e
d a
e m
tr pl
a a
n s
s at
p la
o o
rt di
st
a
nţ
ă
d
e
c

150
 el
m
ul
t
2
k
m
fa
ţă
d
e
c
al
e
a
d
e
tr
a
n
s
p
o
rt
):
- 40
a
ut
o
st
r
ă
zi
şi
d
r
u
m
u
ri
n
aţ
io
n

151
 al
e
e
u
r
o
p
e
n
e
- 30
al
te
d
r
u
m
u
ri
n
aţ
io
n
al
e,
st
r
ă
zi
di
n
in
tr
a
vi
la
n
ul
m
u
ni
ci
pi
il

152
 o
r
-
d
r
u
m
u
ri
ju
d
eţ
e
n
e,
st
r
ă
zi 20
di
n
in
tr
a
vi
la
n
ul
o
r
a
ş
el
o
r
- 10
d
r
u
m
u
ri
c
o

153
 m
u
n
al
e,
st
r
ă
zi
di
n
in
tr
a
vi
la
n
ul
c
o
m
u
n
el
o
r,
st
r
ă
zi
di
n
in
tr
a
vi
la
n
ul
s
at
el
o
r

154
 -
d
r
u
m
u
ri
fo
r
e
st
ie
r
e,
in
d
u 5
st
ri
al
e
şi
al
te
le
a
s
e
m
e
n
e
a
3. 5
B
.
T
r
a
n
s
p
o
rt

155
 fe
r
o
vi
a
r
(î
n
c
a
z
ul
în
c
a
r
e
te
r
e
n
ul
s
e
af
lă
la
o
di
st
a
nţ
ă
d
e
c
el
m
ul
t
5
k
m
fa

156
 ţă
d
e
st
aţ
ie
)
3. 5
C
.
T
r
a
n
s
p
o
rt
fl
u
vi
al
(î
n
c
a
z
ul
în
c
a
r
e
te
r
e
n
ul
s
e
af
lă
la
o

157
 di
st
a
nţ
ă
d
e
c
el
m
ul
t
5
k
m
fa
ţă
d
e
p
o
rt
)
3. 5
D
.
T
r
a
n
s
p
o
rt
m
a
rit
i
m
(î
n
c
a
z

158
 ul
în
c
a
r
e
te
r
e
n
ul
s
e
af
lă
la
o
di
st
a
nţ
ă
d
e
c
el
m
ul
t
5
k
m
fa
ţă
d
e
p
o
rt
)
4. A R 5
lt eţ
e el
ut e

159
 ili d
tă e
ţi a
p
ă
-
c
a
n
al
p
â
n
ă
la
5
0
0
m
R 5
eţ
el
e
d
e
di
st
ri
b
uţ
ie
a
e
n
e
r
gi
ei
el
e
ct
ri
c
e

160
 p
â
n
ă
la
5
0
0
m
R
eţ
el
e
d
e
di
st
ri
b
uţ
ie
a
g
a
z
el
o 5
r
n
at
u
r
al
e
p
â
n
ă
la
1.
0
0
0
m

161
 P P
o â
n n
d ă
40
e la
r 3
e 0
a %
s 3
u 0,
p 1
r - 20
af 4
eţ 0
ei %
fo
n
d
ul
ui
fo
5.
r
e
st
ie
r P
n e
aţ st
io e 10
n 4
al 0
în %
c
a
d
r
ul
ju
d
eţ
ul
ui

162
 NOTE:

1. Coeficientul N se determină ca sumă a notei acordate pentru îndeplinirea tuturor criteriilor menţionate.
2. Coeficientul N1 reprezintă nota acordată numai pentru îndeplinirea criteriilor cuprinse la nr. crt. 1 "Categorii de arborete sau terenuri de
împădurit pe tipuri funcţionale".
3. Pentru criteriul "Amplasarea terenului faţă de localităţi", în cazul în care diferenţa dintre distanţa faţă de localitatea cea mai apropiată şi
distanţa faţă de o localitate încadrată la o categorie de importanţă mai mare aflată în apropiere este mai mică de 10 km, se ia în considerare
distanţa faţă de localitatea de cea mai mare categorie.
4. În cazul criteriului "Amplasarea terenului faţă de reţelele de transport" se cumulează, în funcţie de situaţie, valorile notelor de la pct. 3.A,
3.B, 3.C şi 3.D.
5. În cazul pct. 3.A se alege doar criteriul îndeplinit de obiectivul cu nota cea mai mare.
6. Pentru stabilirea criteriilor se iau în considerare distanţele cele mai scurte, în proiecţie orizontală.
c) contravaloarea pierderii de creştere determinate de exploatarea masei lemnoase înainte de vârsta exploatabilităţii
tehnice, care se achită proprietarului terenului pentru terenurile proprietate privată a persoanelor fizice, juridice sau
proprietate publică a unităţilor administrativ-teritoriale, iar pentru terenurile proprietate publică a statului, administratorului
pădurilor proprietate publică a statului, făcându-se venit la fondul de conservare şi regenerare a pădurilor;
Pus în aplicare la data de 27/05/2016 prin Metodologia privind scoaterea definitivă, ocuparea temporară şi schimbul de terenuri şi de calcul al
obligaţiilor băneşti din 08.04.2016CAPITOLUL II Scoaterea definitivă a unor terenuri din fondul forestier naţional, fără compensare echivalentă
ca suprafaţă şi bonitate a acestora -

SECŢIUNEA C
Contravaloarea pierderii de creştere determinate de exploatarea masei lemnoase înainte de vârsta exploatabilităţii tehnice

Art. 4. -
(1) Contravaloarea pierderii de creştere determinate de exploatarea masei lemnoase înainte de vârsta exploatabilităţii tehnice de pe terenurile
care fac obiectul scoaterii definitive din fondul forestier proprietate publică se determină cu ajutorul formulei:

DVML = S x PML x (VEXP -VA) x N1,

în care:
DVML - contravaloarea pierderii de creştere determinate de exploatarea masei lemnoase înainte de vârsta exploatabilităţii tehnice, exprimată
în lei;
S - suprafaţa terenului care se scoate definitiv din fondul forestier naţional, exprimată în hectare, cu 4 zecimale;

163
 PML - preţul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior, exprimat în lei/m 3, corectat cu coeficientul prevăzut în anexa nr. 2, aferent
speciei principale majoritare din compoziţia arboretului existent;
VEXP - volumul masei lemnoase ajunse la vârsta exploatabilităţii tehnice, exprimat în m 3 /ha, conform anexei nr. 1, pentru specia principală
majoritară din compoziţia arboretului existent şi clasa de producţie corespunzătoare acesteia;
VA - volumul actual al masei lemnoase, exprimat în m3/ha, egal cu volumul arboretului preluat din amenajamentul silvic, la care se adaugă
creşterea arboretului corespunzătoare numărului de ani scurşi de la data amenajării şi din care se scade volumul extras în aceeaşi perioadă;
N1 - coeficientul egal cu nota acordată pentru criteriul prevăzut la nr. crt. 1 din anexa nr. 4 - tipul funcţional al arboretului existent pe terenul
scos definitiv din fondul forestier naţional.
(2) Contravaloarea pierderii de creştere determinate de exploatarea masei lemnoase înainte de vârsta exploatabilităţii tehnice de pe terenurile
care fac obiectul scoaterii definitive din fondul forestier proprietate privată se stabileşte prin înţelegere între proprietarii de terenuri şi beneficiarul
scoaterii, în condiţiile legii.
(3) Pentru arboretele care au depăşit vârsta exploatabilităţii tehnice nu se calculează contravaloarea pierderii de creştere determinate de
exploatarea masei lemnoase înainte de vârsta exploatabilităţii tehnice.
(4) În cazul regenerărilor artificiale care nu au încheiat starea de masiv nu se calculează contravaloarea pierderii de creştere determinate de
exploatarea masei lemnoase înainte de vârsta exploatabilităţii tehnice, valoarea investiţiei efectuate în scopul instalării vegetaţiei forestiere
înscriindu-se la categoria obiectivelor dezafectate.

SECŢIUNEA C
Contravaloarea pierderii de creştere determinate de exploatarea masei lemnoase înainte de vârsta exploatabilităţii tehnice

Art. 8. -
(1) Contravaloarea pierderii de creştere determinate de exploatarea masei lemnoase înainte de vârsta exploatabilităţii tehnice de pe terenurile
care fac obiectul scoaterii definitive din fondul forestier proprietate publică se determină cu ajutorul formulei:

DVML = S x PML x (VEXP - VA) x N1,

în care semnificaţia termenilor este cea prevăzută la art. 4 alin. (1).

(2) Contravaloarea pierderii de creştere determinate de exploatarea masei lemnoase înainte de vârsta exploatabilităţii tehnice de pe terenurile
care fac obiectul scoaterii definitive din fondul forestier proprietate privată se stabileşte prin înţelegere între proprietarii de terenuri şi beneficiarul
scoaterii, în condiţiile legii.
(3) Pentru arboretele care au depăşit vârsta exploatabilităţii tehnice nu se calculează contravaloarea pierderii de creştere determinate de
exploatarea masei lemnoase înainte de vârsta exploatabilităţii tehnice.

164
 (4) În cazul regenerărilor artificiale care nu au încheiat starea de masiv nu se calculează contravaloarea pierderii de creştere determinate de
exploatarea masei lemnoase înainte de vârsta exploatabilităţii tehnice, valoarea investiţiei efectuate în scopul instalării vegetaţiei forestiere
înscriindu-se la categoria obiectivelor dezafectate.

ANEXA Nr. 1
la metodologie

VOLUMUL
masei lemnoase ajunse la vârsta exploatabilităţii pe clase de producţie relative pentru principalele specii forestiere

-
m3/h
a-
Cla
sel
e
de
NSpro
r p du
cţie
IIIIV
IIV
1M19754
. o28680
2M986--
. o639
3B19754
. r 00131
4L18642
. a03338
5P75321
. i 36820
6P54321
. i 85000
7F87542
. a72829
8F75432
. a17510
9M33211
. e71050
1G86532
0o47187

165
 1G64321
1o28768
1C33211
2a72462
1T54321
3e25677
1S97643
4t 59277
1S65432
5t 32333
1C54332
6e98901
1C54321
7e21248
1G65432
8â43213
1G54321
9â12435
2S33218
0t 80241
2S32116
1t 35706
2S53215
2a05137
2S32195
3a64456
2P54219
4l 52865
2S54311
5a50192
2S33218
6a70268
2A44321
7n81236
2P53219
8l 77553

* Volumele sunt stabilite conform "Biometriei arborilor şi arboretelor din România", ediţia 1972, la vârstele exploatabilităţii, prevăzute în
normele tehnice pentru amenajarea pădurilor.

NOTĂ

Volumele sunt stabilite conform "Modelelor matematico-auxologice şi tabelelor de producţie pentru arborete" - 2004, la vârstele
exploatabilităţii, prevăzute în normele tehnice pentru amenajarea pădurilor.

166
 ANEXA Nr. 2
la metodologie

Coeficientul de corecţie a preţului mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior, pe specii şi pe grupe de specii

Coefi
cient
ul
care
se
aplic
ă
Spec preţu
ia lui
sau medi
Nr.
grup u al
crt.
a de unui
spec metr
ii u3 de
mas
ă
lemn
oasă
pe
picio
r
0 1 2
Răşi
1. noas 1,20
e
2. Fag 1,30
3. Cver 1,70
cine
e,
frasi
n,
cireş
şi

167
 nuc
Dive
rse
4. 1,10
spec
ii tari
Dive
rse
5. spec 1,00
ii
moi

NOTĂ:
Indicatorul PML pentru speciile sau grupele de specii înscrise în coloana 1 se determină prin înmulţirea coeficientului din coloana 2 cu preţul
mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior prevăzut la art. 116 din Legea nr. 46/2008 - Codul silvic, republicată, cu modificările
ulterioare.

ANEXA Nr. 4
la metodologie

CRITERII
în baza cărora se determină coeficienţii N şi N1, utilizaţi la calculul contravalorii terenurilor (VT, VT c), al chiriei (CHA) şi, respectiv, al contravalorii
pierderii de creştere determinate de exploatarea masei lemnoase înainte de vârsta exploatabilităţii (DVML)

Nota
Nr. Crite
acor
crt. rii
dată
0 1 2 3
1. C A 15
at r
e b
g o
o r
rii et
d el
e e
a la
r c

168
 b a
o r
r e
et s
e u
s nt
a in
u te
te rz
r is
e e
n o
u ri
ri c
d e
e fe
î l
m d
p e
ă in
d te
u rv
rit e
p nţ
e ii
ti p
p e
u nt
ri r
fu u
n e
cţ xt
io r
n a
al g
e e
r
e
a
d
e
m
a
s

169
 ă
le
m
n
o
a
s
ă
s
a
u
d
e
al
te
p
r
o
d
u
s
e
n
el
e
m
n
o
a
s
e,
p
a
rc
u
ri
n
aţ
io
n
al
e,
r
e

170
 z
e
rv
aţ
ii
n
at
u
r
al
e
şi
şt
ii
nţ
ifi
c
e,
m
o
n
u
m
e
nt
e
al
e
n
at
u
rii
,
p
r
e
c
u
m
şi
te
r
e
n

171
 u
ri
d
e
st
in
at
e
î
m
p
ă
d
u
ri
rii
,
în
c
a
d
r
at
e
la
ti
p
ul
fu
n
cţ
io
n
al
TI
A 10
r
b
o
r
et
el
e
la

172
 c
a
r
e
n
u
e
st
e
p
e
r
m
is
ă
s
a
u
n
u
e
st
e
p
o
si
bi
lă
d
e
c
ât
e
x
e
c
ut
a
r
e
a
tă
ie
ril

173
 o
r
d
e
ig
ie
n
ă
s
a
u
a
lu
cr
ă
ril
o
r
s
p
e
ci
al
e
d
e
c
o
n
s
e
rv
a
r
e,
p
r
e
c
u
m
şi
te
r

174
 e
n
u
ri
d
e
st
in
at
e
î
m
p
ă
d
u
ri
rii
,
în
c
a
d
r
at
e
la
ti
p
ul
fu
n
cţ
io
n
al
TI
I
A 5
r
b
o
r
et

175
 el
e
la
c
a
r
e
s
u
nt
p
e
r
m
is
e
tr
at
a
m
e
nt
e
in
te
n
si
v
e,
c
u
m
s
u
nt
c
el
e
d
e
c
o
d
r

176
 u
g
r
ă
di
n
ă
rit
s
a
u
c
v
a
si
g
r
ă
di
n
ă
rit
,
p
r
e
c
u
m
şi
te
r
e
n
u
ri
d
e
st
in
at
e
î
m

177
 p
ă
d
u
ri
rii
,
în
c
a
d
r
at
e
la
ti
p
ul
fu
n
cţ
io
n
al
TI
II
A 3
r
b
o
r
et
el
e
la
c
a
r
e
s
u
nt
p
e

178
 r
m
is
e
tr
at
a
m
e
nt
e
c
u
p
e
ri
o
a
d
a
d
e
r
e
g
e
n
e
r
a
r
e
n
o
r
m
al
ă
s
a
u
m
ai
m

179
 a
r
e,
d
a
r
c
u
r
e
st
ri
cţ
ii
în
e
x
e
c
ut
a
r
e
a
tă
ie
ril
o
r,
p
r
e
c
u
m
şi
te
r
e
n
u
ri
d
e

180
 st
in
at
e
î
m
p
ă
d
u
ri
rii
,
în
c
a
d
r
at
e
la
ti
p
ul
fu
n
cţ
io
n
al
TI
V
A 2
r
b
o
r
et
el
e
c
u
fu
n

181
 cţ
ii
d
e
p
r
o
d
u
cţ
ie
şi
d
e
p
r
ot
e
cţ
ie
la
c
a
r
e
n
u
s
u
nt
r
e
st
ri
cţ
ii
p
ri
vi
n
d
tr
at
a

182
 m
e
nt
el
e,
p
r
e
c
u
m
şi
te
r
e
n
u
ri
d
e
st
in
at
e
î
m
p
ă
d
u
ri
rii
,
în
c
a
d
r
at
e
la
ti
p
u

183
 ril
e
fu
n
cţ
io
n
al
e
T
v
şi
T
VI
T
e
r
e
n
u
ril
e
fă
r
ă
v
1
e
g
et
aţ
ie
fo
r
e
st
ie
r
ă
2. A 2.
m A
pl .
a T
s e
a r

184
 r e
e n
a în
te in
r tr
e a
n vi
ul la
ui n
fa şi
ţă p
d â
e n
lo ă
c la
al 2
it k
ăţ m
i d
e
la
li
m
it
a
p
e
ri
m
et
r
ul
ui
c
o
n
st
r
ui
bi
l:
- 150
m
u

185
 ni
ci
pi
ul
B
u
c
u
r
e
şt
i
şi
st
aţ
iu
ni
b
al
n
e
a
r
e,
cl
i
m
at
e
ri
c
e
s
a
u
tu
ri
st
ic
e
- 120
m
u
ni

186
 ci
pi
i
r
e
ş
e
di
nţ
ă
d
e
ju
d
eţ
c
u
p
e
st
e
1
0
0.
0
0
0
d
e
lo
c
ui
to
ri
- 90
m
u
ni
ci
pi
i
r
e
ş

187
 e
di
nţ
ă
d
e
ju
d
eţ
s
u
b
1
0
0.
0
0
0
d
e
lo
c
ui
to
ri
-
m
u
ni 60
ci
pi
i
-
o
r
40
a
ş
e
- 20
s
at
e
r
e

188
 ş
e
di
nţ
ă
d
e
c
o
m
u
n
ă
-
s
10
at
e
2.
B
.
În
tr
e
2
şi
1
0
k
m
d
e
la
li
m
it
a
p
e
ri
m
et
r
ul
ui

189
 c
o
n
st
r
ui
bi
l:
- 80
m
u
ni
ci
pi
ul
B
u
c
u
r
e
şt
i
şi
st
aţ
iu
ni
b
al
n
e
a
r
e,
cl
i
m
at
e
ri
c
e
s

190
 a
u
tu
ri
st
ic
e
- 60
m
u
ni
ci
pi
i
r
e
ş
e
di
nţ
ă
d
e
ju
d
eţ
c
u
p
e
st
e
1
0
0.
0
0
0
d
e
lo
c
ui
to

191
 ri
-
m
u
ni
ci
pi
i
r
e
ş
e
di
nţ
ă
d
e
ju
d 40
eţ
s
u
b
1
0
0.
0
0
0
d
e
lo
c
ui
to
ri
-
m
u
ni 30
ci
pi
i
- 20

192
 o
r
a
ş
e
-
s
at
e
r
e
ş
e
di
nţ 10
ă
d
e
c
o
m
u
n
ă
-
s
5
at
e
2.
C
.
P
e
st
e
1
0
k
m
d
e
la
li
m

193
 it
a
p
e
ri
m
et
r
ul
ui
c
o
n
st
r
ui
bi
l:
- 40
m
u
ni
ci
pi
ul
B
u
c
u
r
e
şt
i
şi
st
aţ
iu
ni
b
al
n
e
a
r

194
 e,
cl
i
m
at
e
ri
c
e
s
a
u
tu
ri
st
ic
e
- 30
m
u
ni
ci
pi
i
r
e
ş
e
di
nţ
ă
d
e
ju
d
eţ
c
u
p
e
st
e
1
0

195
 0.
0
0
0
d
e
lo
c
ui
to
ri
- 20
m
u
ni
ci
pi
i
r
e
ş
e
di
nţ
ă
d
e
ju
d
eţ
s
u
b
1
0
0.
0
0
0
d
e
lo
c
ui

196
 to
ri
-
m
u
ni 10
ci
pi
i
-
o
r
5
a
ş
e
-
s
at
e
r
e
ş
e
di
nţ 3
ă
d
e
c
o
m
u
n
ă
-
s
1
at
e
3. A 3.
m A
pl .
a T
s r
a a

197
 r n
e s
a p
te o
r rt
e r
n ut
ul ie
ui r
fa (t
ţă e
d r
e e
r n
eţ ul
el e
el st
e e
d a
e m
tr pl
a a
n s
s at
p la
o o
rt di
st
a
nţ
ă
d
e
c
el
m
ul
t
2
k
m
fa
ţă
d

198
 e
c
al
e
a
d
e
tr
a
n
s
p
o
rt
):
- 40
a
ut
o
st
r
ă
zi
şi
d
r
u
m
u
ri
n
aţ
io
n
al
e
e
u
r
o
p
e
n
e

199
 -
al
te
d
r
u
m
u
ri
n
aţ
io
n
al
e,
st
r
ă
30
zi
di
n
in
tr
a
vi
la
n
ul
m
u
ni
ci
pi
il
o
r
- 20
d
r
u
m
u
ri
ju

200
 d
eţ
e
n
e,
st
r
ă
zi
di
n
in
tr
a
vi
la
n
ul
o
r
a
ş
el
o
r
- 10
d
r
u
m
u
ri
c
o
m
u
n
al
e,
st
r
ă
zi
di

201
 n
in
tr
a
vi
la
n
ul
c
o
m
u
n
el
o
r,
st
r
ă
zi
di
n
in
tr
a
vi
la
n
ul
s
at
el
o
r
- 5
d
r
u
m
u
ri
fo
r
e

202
 st
ie
r
e,
in
d
u
st
ri
al
e
şi
al
te
le
a
s
e
m
e
n
e
a
3. 5
B
.
T
r
a
n
s
p
o
rt
fe
r
o
vi
a
r
(î
n
c
a

203
 z
ul
în
c
a
r
e
te
r
e
n
ul
s
e
af
lă
la
o
di
st
a
nţ
ă
d
e
c
el
m
ul
t
5
k
m
fa
ţă
d
e
st
aţ
ie
)
3. 5
C
.

204
 T
r
a
n
s
p
o
rt
fl
u
vi
al
(î
n
c
a
z
ul
în
c
a
r
e
te
r
e
n
ul
s
e
af
lă
la
o
di
st
a
nţ
ă
d
e
c
el
m

205
 ul
t
5
k
m
fa
ţă
d
e
p
o
rt
)
3. 5
D
.
T
r
a
n
s
p
o
rt
m
a
rit
i
m
(î
n
c
a
z
ul
în
c
a
r
e
te
r
e
n

206
 ul
s
e
af
lă
la
o
di
st
a
nţ
ă
d
e
c
el
m
ul
t
5
k
m
fa
ţă
d
e
p
o
rt
)
4. A R 5
lt eţ
e el
ut e
ili d
tă e
ţi a
p
ă
-
c
a
n
al

207
 p
â
n
ă
la
5
0
0
m
R
eţ
el
e
d
e
di
st
ri
b
uţ
ie
a
e
n
e
r
5
gi
ei
el
e
ct
ri
c
e
p
â
n
ă
la
5
0
0
m
R 5

208
 eţ
el
e
d
e
di
st
ri
b
uţ
ie
a
g
a
z
el
o
r
n
at
u
r
al
e
p
â
n
ă
la
1.
0
0
0
m
5. P P
o â
n n
d ă
40
e la
r 3
e 0
a %
s 3 20
u 0,

209
 1
-
4
0
%

P
p e
r st
af e 10
eţ 4
ei 0
fo %
n
d
ul
ui
fo
r
e
st
ie
r

NOTE:

1. Coeficientul N se determină ca sumă a notei acordate pentru îndeplinirea tuturor criteriilor menţionate.
2. Coeficientul N1 reprezintă nota acordată numai pentru îndeplinirea criteriilor cuprinse la nr. crt. 1 "Categorii de arborete sau terenuri de
împădurit pe tipuri funcţionale".
3. Pentru criteriul "Amplasarea terenului faţă de localităţi", în cazul în care diferenţa dintre distanţa faţă de localitatea cea mai apropiată şi
distanţa faţă de o localitate încadrată la o categorie de importanţă mai mare aflată în apropiere este mai mică de 10 km, se ia în considerare
distanţa faţă de localitatea de cea mai mare categorie.

210
 4. În cazul criteriului "Amplasarea terenului faţă de reţelele de transport" se cumulează, în funcţie de situaţie, valorile notelor de la pct. 3.A,
3.B, 3.C şi 3.D.
5. În cazul pct. 3.A se alege doar criteriul îndeplinit de obiectivul cu nota cea mai mare.
6. Pentru stabilirea criteriilor se iau în considerare distanţele cele mai scurte, în proiecţie orizontală.
d) contravaloarea obiectivelor dezafectate; în cazul pădurilor proprietate publică a statului, aceasta se achită
administratorului, iar pentru celelalte categorii de proprietate forestieră se achită proprietarului;
Pus în aplicare la data de 27/05/2016 prin Metodologia privind scoaterea definitivă, ocuparea temporară şi schimbul de terenuri şi de calcul al
obligaţiilor băneşti din 08.04.2016CAPITOLUL II Scoaterea definitivă a unor terenuri din fondul forestier naţional, fără compensare echivalentă
ca suprafaţă şi bonitate a acestora -

SECŢIUNEA D
Contravaloarea obiectivelor dezafectate ca urmare a scoaterii definitive de terenuri din fondul forestier naţional

Art. 5. -
(1) Pentru obiectivele existente în fondul forestier proprietate publică, valoarea de înlocuire a obiectivelor care se dezafectează se stabileşte
în condiţiile legii.
(2) Pentru obiectivele existente în fondul forestier proprietate privată, contravaloarea obiectivelor dezafectate se stabileşte prin înţelegere între
proprietarii de terenuri şi beneficiarul scoaterii, în condiţiile legii.

SECŢIUNEA E
Contravaloarea obiectivelor care se dezafectează ca urmare a scoaterii definitive a terenului din fondul forestier naţional

Art. 10. -
(1) Pentru obiectivele existente în fondul forestier proprietate publică, valoarea de înlocuire a obiectivelor care se dezafectează se stabileşte
în condiţiile legii.
(2) Pentru obiectivele existente în fondul forestier proprietate privată, contravaloarea obiectivelor dezafectate se stabileşte prin înţelegere între
proprietarii de terenuri şi beneficiarul scoaterii, în condiţiile legii.
e) cheltuielile de instalare a vegetaţiei forestiere şi de întreţinere a acesteia până la realizarea stării de masiv, numai
pentru cazurile prevăzute la art. 36 alin. (2) şi la art. 37 alin. (1), sume care se depun în fondul de conservare şi
regenerare a pădurilor.

211
 Pus în aplicare la data de 27/05/2016 prin Metodologia privind scoaterea definitivă, ocuparea temporară şi schimbul de terenuri şi de calcul al
obligaţiilor băneşti din 08.04.2016CAPITOLUL III Scoaterea definitivă a unor terenuri din fondul forestier naţional, cu compensarea echivalentă
ca suprafaţă şi bonitate a acestora -

SECŢIUNEA D
Cheltuielile de instalare a vegetaţiei forestiere şi de întreţinere a acesteia până la închiderea stării de masiv pe terenurile preluate în
compensare

Art. 9. -
(1) Cheltuielile de instalare a vegetaţiei forestiere şi de întreţinere a acesteia până la închiderea stării de masiv pe terenurile preluate în
compensare se stabilesc în baza devizului întocmit de unitatea care a realizat studiul pedostaţional.
(2) Devizul de împădurire şi întreţinere a culturilor forestiere până la închiderea stării de masiv este însuşit de:
a) ocolul silvic care va asigura administrarea terenului oferit în compensare, în cazul terenurilor care vor intra în proprietatea publică a
statului;
b) proprietar şi ocolul silvic care va asigura administrarea sau serviciile silvice pentru terenul oferit în compensare, în cazul terenurilor intrate
în altă proprietate decât cea publică a statului.
(2) Obligaţiile băneşti prevăzute la alin. (1) lit. b) -e) se achită anticipat predării-primirii terenului pentru care a fost emisă
aprobarea de scoatere definitivă din fondul forestier naţional.
(3) Predarea-primirea terenului pentru care există aprobarea de scoatere definitivă din fondul forestier naţional se face
în prezenţa reprezentantului structurii teritoriale a autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură, numai după
achitarea obligaţiilor băneşti prevăzute la alin. (1) lit. b) -e).
Art. 42. - Pus în aplicare la data de 27/05/2016 prin Metodologia privind scoaterea definitivă, ocuparea temporară şi schimbul de terenuri
şi de calcul al obligaţiilor băneşti din 08.04.2016

CAPITOLUL VI
Despăgubirile care se achită pentru neredarea în circuitul silvic la termenul prevăzut în actul de aprobare a terenurilor ocupate temporar din
fondul forestier naţional, cu sau fără defrişarea vegetaţiei forestiere

Art. 19. -
(1) Suma datorată de titularul aprobării cu titlu de despăgubiri pentru lipsa de folosinţă anuală în cazul neredării terenurilor ocupate temporar
din fondul forestier naţional la termenul prevăzut în actul de aprobare este egală cu dublul chiriei şi se calculează potrivit formulei:

212
 DLFA = 2 x S x Cr x PML x (1 + N),

în care DLFA reprezintă suma datorată cu titlu de despăgubiri pentru lipsa de folosinţă anuală, iar semnificaţia celorlalţi termeni este cea
prevăzută la art. 3.
(2) Formula de calcul se aplică la stabilirea sumei datorate cu titlu de despăgubiri pentru lipsa de folosinţă anuală atât pentru terenurile
forestiere proprietate publică, cât şi pentru cele proprietate privată.
(3) Despăgubirea datorată pentru lipsa de folosinţă zilnică (DLFz) se calculează potrivit formulei: DLFz = DLFA/z, în care DLFA reprezintă
suma datorată cu titlu de despăgubiri pentru lipsa de folosinţă anuală, iar z reprezintă numărul de zile calendaristice aferente anului pentru care
se calculează.
(4) DLFA şi DLFz se calculează de către ocolul silvic care asigură administrarea sau serviciile silvice, se aprobă de structura teritorială a
autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură şi se comunică ocolului silvic, care notifică titularul aprobării ocupării temporare cu
confirmare de primire.
(5) Suma achitată cu titlu de despăgubiri pentru lipsa de folosinţă pentru perioada în cauză se virează după cum urmează:
a) 50% din sumă se achită în Fondul de ameliorare a fondului funciar cu destinaţie silvică;
b) 50% din sumă se achită administratorului, în cazul terenurilor proprietate publică a statului, şi se repartizează similar chiriei achitate pentru
ocuparea temporară a terenurilor din fondul forestier naţional sau se achită proprietarului, pentru fondul forestier, altul decât cel proprietate
publică a statului.
(6) Recuperarea sumelor datorate cu titlu de despăgubiri pentru lipsa de folosinţă a terenurilor forestiere ocupate din fondul forestier este în
sarcina administratorului în cazul fondului forestier proprietate publică statului, iar în celelalte situaţii este în sarcina proprietarului fondului
forestier, după caz, şi se exercită potrivit legii.

CAPITOLUL VII
Conţinutul documentaţiilor care se întocmesc în vederea obţinerii aprobărilor pentru scoaterea definitivă, ocuparea temporară a unor terenuri
din fondul forestier naţional şi pentru restituirea sau reţinerea garanţiilor în cazul ocupărilor temporare

SECŢIUNEA A
Conţinutul documentaţiilor care se întocmesc în vederea obţinerii aprobărilor pentru scoaterea definitivă sau ocuparea temporară de terenuri din
fondul forestier naţional

Art. 20. -
(1) Documentaţiile necesare emiterii aprobărilor de scoatere definitivă sau de ocupare temporară de terenuri din fondul forestier naţional,
pentru suprafeţele de până la 1,0 ha, pentru care competenţa de aprobare a fost delegată conducătorilor subunităţilor teritoriale de specialitate
ale autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură, conţin:

213
 1. solicitarea beneficiarului de scoatere definitivă şi/sau de ocupare temporară a terenului din fondul forestier naţional, adresată structurii
teritoriale de specialitate a autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură în raza căreia se află terenul;
2. memoriu tehnic justificativ privind necesitatea scoaterii definitive sau a ocupării temporare a terenului din fondul forestier naţional, întocmit
de către beneficiar, care să conţină justificarea modului de utilizare a suprafeţei solicitate, precum şi prezentarea detaliilor tehnice referitoare la
obiectiv;
3. memoriu justificativ întocmit de către direcţia silvică, în cazul terenurilor proprietate publică a statului, care va conţine obligatoriu:
a) încadrarea obiectivului la excepţiile pentru care se permite reducerea suprafeţei fondului forestier naţional;
b) justificarea acceptării amplasamentului de către direcţia silvică;
4. plan de încadrare în zonă;
5. plan de detaliu al amplasamentului obiectivului;
6. copie a hărţii amenajistice pe care este materializat amplasamentul obiectivului, vizată de ocolul silvic care asigură administrarea/serviciile
silvice;
7. fişa tehnică de transmitere-defrişare pentru scoaterea definitivă/ocuparea temporară a terenului, al cărei model este prevăzut în anexa nr.
5. În cazul scoaterii definitive de terenuri din fondul forestier naţional cu compensare se va întocmi fişa tehnică de transmitere-defrişare pentru
terenul care se oferă în compensare în fondul forestier naţional, al cărei model este prevăzut în anexa nr. 6. Fişele tehnice de transmitere-
defrişare se întocmesc de către ocoalele silvice care asigură administrarea sau serviciile silvice. Pentru terenul oferit în compensare fişa tehnică
se întocmeşte de către ocolul silvic care va asigura administrarea sau serviciile silvice;
8. studiu pedostaţional pentru terenurile oferite în compensare, în cazul solicitărilor de scoatere definitivă cu compensare, întocmit de unităţi
specializate atestate pentru lucrări de amenajare a pădurilor;
9. ridicarea topografică în coordonate stereo 70 a suprafeţei solicitate pentru scoaterea definitivă/ocuparea temporară din fondul forestier
naţional, întocmită de persoane fizice sau juridice atestate să efectueze lucrări topografice, însuşită de ocolul silvic care asigură administrarea
sau serviciile silvice, după caz; aceasta va cuprinde inventarul de coordonate stereo 70 pentru suprafaţa solicitată din fiecare unitate
amenajistică, precum şi limitele unităţilor amenajistice;
10. documente, în copie, prin care se face dovada proprietăţii asupra terenului solicitat pentru scoaterea definitivă/ocuparea temporară din
fondul forestier naţional. Pentru dovada proprietăţii asupra terenurilor proprietate publică a statului se prezintă copii ale descrierii parcelare,
inclusiv datele complementare şi evidenţa lucrărilor executate, preluate din amenajamentul silvic în vigoare, vizate de către ocolul silvic;
11. extras de carte funciară pentru terenul care se oferă în compensare sau extras de carte funciară pentru întreaga proprietate pe care o
deţine beneficiarul, pe care să fie materializat în coordonate stereo 70, de către persoane fizice sau juridice atestate să efectueze lucrări
topografice, perimetrul suprafeţei oferite în compensare; extrasul de carte funciară se actualizează la solicitarea administratorilor fondului
forestier şi a autorităţii competente pentru emiterea aprobării;
12. avizul favorabil emis de administratorii fondului forestier prevăzuţi la art. 11 alin. (1) din Legea nr. 46/2008, republicată, cu modificările
ulterioare, în cazul terenurilor din fondul forestier proprietate publică a statului;
13. avizul favorabil al ocolului silvic care asigură administrarea sau prestarea de servicii silvice pentru terenurile din fondul forestier, altele
decât cele proprietate publică a statului;

214
 14. confirmarea ocolului silvic care asigură administrarea/serviciile silvice, în cazul solicitărilor de ocupare temporară, că beneficiarul
îndeplineşte condiţiile prevăzute la art. 39 alin. (6) şi (7) din Legea nr. 46/2008 - Codul silvic, republicată, cu modificările ulterioare;
15. acordul proprietarului pentru terenurile forestiere, altele decât cele din proprietatea publică a statului, în care să se precizeze inclusiv că
terenul nu este în litigiu; acordul proprietarului pentru terenurile forestiere proprietate privată se încheie în formă autentică;
16. acordul de mediu sau actul administrativ al autorităţii pentru protecţia mediului, după caz. În cazul schimbării destinaţiei terenului ca
urmare a scoaterii definitive din fondul forestier naţional, urmată de defrişarea vegetaţiei forestiere, se aplică legislaţia specifică privind
evaluarea impactului anumitor proiecte publice şi private asupra mediului. Aceste acte trebuie să menţioneze denumirea obiectivului,
amplasamentul stabilit pe baza amenajamentului silvic şi suprafaţa, iar în cazul în care realizarea obiectivului implică defrişarea, se vor
menţiona inclusiv amplasamentul stabilit pe baza amenajamentului silvic şi suprafaţa care se defrişează;
17. copie de pe documentul de plată a taxei de scoatere definitivă sau a garanţiei pentru ocuparea temporară. În documentul de plată a taxei
de scoatere definitivă sau a garanţiei pentru ocuparea temporară trebuie să fie precizat obiectivul pentru care s-a făcut plata.
(2) Documentaţiile necesare emiterii aprobărilor de scoatere definitivă sau de ocupare temporară de terenuri din fondul forestier naţional,
pentru care competenţa de aprobare este a autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură sau a Guvernului, conţin documentele
prevăzute la alin. (1), la care se adaugă:
1. solicitarea beneficiarului de scoatere definitivă şi/sau de ocupare temporară a terenului din fondul forestier naţional, adresată autorităţii
publice centrale care răspunde de silvicultură;
2. avizul conducătorului structurii teritoriale de specialitate a autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură.
(3) Instituţiile care au competenţa de aprobare şi administratorii fondului forestier proprietate publică a statului pot cere completarea
documentaţiilor prevăzute la alin. (1) şi (2) cu alte acte/documente/avize/acorduri/permise/licenţe, pentru clarificări, în funcţie de specificul
obiectivului. Aprobarea se va emite prin corelare cu perioada de valabilitate a actelor/documentelor/avizelor/acordurilor/permiselor/licenţelor.
(4) Documentaţiile întocmite în vederea obţinerii aprobărilor pentru scoaterea definitivă sau ocuparea temporară a terenurilor din fondul
forestier naţional se depun de către solicitant la autoritatea competentă să emită aprobarea.

SECŢIUNEA B
Conţinutul documentaţiilor care se întocmesc în vederea obţinerii aprobărilor pentru prelungirea ocupării temporare de terenuri din fondul
forestier naţional

Art. 21. -
(1) Documentaţiile care se întocmesc în vederea obţinerii aprobărilor pentru prelungirea ocupării temporare de terenuri din fondul forestier
naţional conţin documentele prevăzute la art. 20 alin. (1) pct. 1, 2, 3, 7, 9, 12, 13, 15, 17 şi alin. (2) pct. 1 şi 2, actualizate la data solicitării, în
baza legislaţiei în vigoare.
(2) Documentaţia care se întocmeşte în vederea obţinerii aprobării pentru prelungirea ocupării temporare de terenuri din fondul forestier
naţional va conţine şi copii de pe aprobările anterioare şi fişa tehnică de transmitere-defrişare care a stat la baza emiterii aprobării de ocupare
temporară iniţiale a terenului din fondul forestier.

215
 (3) La întocmirea fişelor tehnice de transmitere-defrişare, specia principală de bază corespunzătoare condiţiilor staţionale şi bonităţii acestora,
precum şi clasa de producţie a speciei principale de bază se preiau din fişele tehnice care au stat la baza emiterii aprobării iniţiale. În funcţie de
aceste date tehnice se va proceda la recalcularea garanţiei şi chiriei, conform legislaţiei în vigoare.
(4) Documentaţiile prevăzute la alin. (1) se depun de beneficiarul ocupării temporare la autoritatea competentă să aprobe prelungirea ocupării
temporare a terenului forestier, cu cel puţin 30 de zile înainte de expirarea termenului anterior de ocupare temporară.

SECŢIUNEA C
Conţinutul documentaţiilor care se întocmesc în vederea recuperării garanţiilor depuse în fondul de ameliorare a fondului funciar cu destinaţie
forestieră

Art. 22. -
Documentaţiile necesare recuperării garanţiilor depuse în fondul de ameliorare a fondului funciar cu destinaţie forestieră conţin:
1. solicitarea de restituire a garanţiei, formulată de beneficiarul ocupării temporare, cu precizarea numărului de cont şi a băncii unde se
doreşte restituirea sumei;
2. copia aprobării de ocupare temporară;
3. copia documentului cu care a fost achitată garanţia;
4. procesul-verbal de reprimire în circuitul silvic a terenului forestier verificat şi vizat de structura teritorială de specialitate a autorităţii publice
centrale care răspunde de silvicultură;
5. avizul structurii teritoriale de specialitate a autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură pentru restituirea garanţiei şi a
dobânzilor aferente.

SECŢIUNEA D
Conţinutul documentaţiei care se transmite autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură de către structura teritorială de specialitate
în scopul reţinerii garanţiei în fondul de ameliorare a fondului funciar cu destinaţie silvică

Art. 23. -
(1) În cazul în care la sfârşitul perioadei aprobate de ocupare temporară ocolul silvic care asigură administrarea sau serviciile silvice constată
neîndeplinirea condiţiilor prevăzute de lege şi de actele de aprobare, formulează solicitarea pentru reţinerea garanţiei în fondul de ameliorare,
pe care o înaintează structurii teritoriale de specialitate a autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură, care, după verificare, propune
autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură reţinerea garanţiei în fondul de ameliorare a fondului funciar cu destinaţie silvică.
(2) Documentaţia se înaintează autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură de către structura teritorială de specialitate a autorităţii
publice centrale care răspunde de silvicultură şi va conţine:
1. solicitarea de reţinere a garanţiei în fondul de ameliorare a fondului funciar cu destinaţie silvică, formulată de ocolul silvic care asigură
administrarea sau serviciile silvice, transmisă structurii teritoriale de specialitate a autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură;

216
 2. copia aprobării de ocupare temporară;
3. copia documentului cu care a fost achitată garanţia;
4. copia procesului-verbal de constatare a neîndeplinirii condiţiilor prevăzute de lege şi de actele de aprobare, precum şi/sau a nerespectării
termenului la reprimirea terenurilor ocupate temporar din fondul forestier naţional, întocmit de ocolul silvic şi vizat de structura teritorială de
specialitate a autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură;
5. copie a notei de constatare încheiate de ocolul silvic care asigură administrarea sau serviciile silvice, vizată de conducătorul structurii
teritoriale de specialitate a autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură, în cazul în care beneficiarul ocupării temporare nu se
prezintă la reprimirea terenului, la termenul prevăzut în actul de aprobare;
6. adresa cu propunerea de reţinere a garanţiei în fondul de ameliorare a fondului funciar cu destinaţie silvică, formulată de structura
teritorială de specialitate a autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură.

SECŢIUNEA E
Conţinutul documentaţiei care se înaintează autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură de către ocolul silvic care asigură
administrarea sau serviciile silvice în scopul transmiterii în fondul de conservare şi regenerare a sumelor din garanţia reţinută în fondul de
ameliorare a fondului funciar cu destinaţie silvică, pentru execuţia lucrărilor necesare aducerii terenului la condiţiile prevăzute în actul de
aprobare

Art. 24. -
(1) Documentaţia care se înaintează de ocolul silvic care asigură administrarea sau serviciile silvice va conţine:
1. solicitarea pentru transmiterea în fondul de conservare şi regenerare a sumei necesare pentru execuţia lucrărilor necesare aducerii
terenului la condiţiile prevăzute în actul de aprobare, cu indicarea cuantumului acesteia conform devizului de lucrări întocmit în acest scop;
2. devizul de lucrări întocmit de ocolul silvic care asigură administrarea sau serviciile silvice, aprobat de structura teritorială de specialitate a
autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură pentru execuţia lucrărilor necesare aducerii terenului la condiţiile prevăzute în actul de
aprobare;
3. avizul structurii teritoriale de specialitate a autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură pentru transmiterea parţială sau integrală
a garanţiei şi dobânzii bancare reţinute în fondul de ameliorare a fondului funciar cu destinaţie silvică, în scopul execuţiei lucrărilor necesare
aducerii terenului la condiţiile prevăzute în actul de aprobare;
4. procesul-verbal de reprimire a terenului ocupat temporar în circuitul silvic, verificat şi avizat de către conducătorul structurii teritoriale a
autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură;
(2) Reţinerea garanţiei în fondul de ameliorare în condiţiile art. 23 şi transmiterea parţială sau integrală a garanţiei şi dobânzii reţinute în
fondul de ameliorare, conform devizului de lucrări, prevăzut la alin. (1), se fac în baza unei note aprobate de către conducătorul autorităţii
publice centrale care răspunde de silvicultură.

217
 ANEXA Nr. 5
la metodologie

Antetul ocolului silvic de stat/ocolului silvic de regim

Nr. . . . . . . . . . ./ . . . . . . . . . .

Apro
bat
Con
ducă
torul
struc
turii
terito
riale
de
spec
ialita
te
a
autor
ităţii
publi
ce
centr
ale
care
răsp
unde
de
silvic
ultur
ă,
....
....
..

218
 FIŞA TEHNICĂ DE TRANSMITERE-DEFRIŞARE
pentru scoaterea definitivă/ocuparea temporară a terenului în suprafaţă de . . . . . . . . . ., în scopul realizării obiectivului . . . . . . . . . .

I. Descrierea terenurilor

Desc
riere
Nr. TOT
a
crt. AL
teren
urilor
U
n
i
t
a
t
e
a

d
1. e

p
r
o
d
u
c
ţ
i
e
2. U
n
i
t
a
t
e
a

a
m

219
 e
n
a
j
i
s
t
i
c
ă
S
u
p
r
a
f
a
ţ
a

t
o
3. t
a
l
ă

u
.
a
.
(
h
a
)
4. S
u
p
r
a
f
a
ţ
a

220
 s
o
l
i
c
i
t
a
t
ă

(
h
a
)
T
i
p
u
l
d
e

p
ă
d
u
5.
r
e
/
G
.
E
.
(
c
o
d
)
6. C
a
r
a

221
 c
t
e
r
u
l
a
c
t
u
a
l
-
t
i
p
u
l
d
e

p
ă
d
u
r
e
7. C
a
t
e
g
o
r
i
a

f
u
n
c
ţ
i
o

222
 n
a
l
ă
C
o
m
p
o
z
i
ţ
i
a
8.
a
r
b
o
r
e
t
u
l
u
i
9. V
â
r
s
t
a

m
e
d
i
e

a
r
b

223
 o
r
e
t
u
l
u
i
C
l
a
s
a

d
e
10.
p
r
o
d
u
c
ţ
i
e
C
o
n
s
i
11. s
t
e
n
ţ
a
12. V
o
l
u
m
u
l

224
 l
a

h
e
c
t
a
r
(
m
3
)
13. V
o
l
u
m
u
l
a
f
e
r
e
n
t
s
u
p
r
a
f
e
ţ
e
i
s
o
l
i
c
i
t

225
 a
t
e

(
m
3
)
S
u
p
r
a
f
a
ţ
a

d
e
14.
d
e
f
r
i
ş
a
t
(
h
a
)
15. V
o
l
u
m
u
l
d
e

226
 e
f
r
i
ş
a
t
(
m
3
)

II. Obligaţii băneşti:

1. Taxa/Garanţia: . . . . . . . . . . lei pe care titularul aprobării trebuie să o depună în Fondul de ameliorare a fondului funciar cu destinaţie
silvică
Plata taxei/garanţiei se face către autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură, având codul fiscal . . . . . . . . . ., la Trezoreria
Operativă a Municipiului Bucureşti, în contul . . . . . . . . . .
2. Contravaloarea terenurilor/Chiria anuală:
. . . . . . . . . . lei, plus TVA . . . . . . . . . . lei
3. Contravaloarea pierderii de creştere determinate de exploatarea masei lemnoase înainte de vârsta exploatabilităţii tehnice:
. . . . . . . . . . lei, plus TVA . . . . . . . . . . lei
4. Contravaloarea obiectivelor dezafectate:
. . . . . . . . . . lei, plus TVA . . . . . . . . . . lei
5. Cheltuielile de instalare/reinstalare a vegetaţiei forestiere şi de întreţinere a acesteia până la realizarea stării de masiv:
. . . . . . . . . . lei, plus TVA . . . . . . . . . . lei
III. Condiţii de ocupare a terenurilor
..........
..........
Ocolul silvic . . . . . . . . . . nu va întreprinde nicio acţiune legată de transmiterea terenului solicitat înainte ca beneficiarul să obţină aprobarea
şi să achite integral toate obligaţiile băneşti care îi revin potrivit legii.
Prezenta fişă tehnică a fost întocmită la data de . . . . . . . . . . de către domnul . . . . . . . . . . .

Întoc
mit
....
....
..
(sem

227
 nătur
a)
Şef
ocol,
....
....
..

Pentru terenurile proprietate publică a statului administrate de către administratorii fondului forestier proprietate publică a
statului, fişa tehnică a fost verificată la data de . . . . . . . . . . de către domnul . . . . . . . . . ., din cadrul Direcţiei Silvice . . . . . . . . . . .

Verifi
cat
....
....
..

Hotărârea de aprobare a comitetului director nr. . . . . . . . . . . din data de . . . . . . . . . .

Dire
ctor,
....
....
..

Fişa tehnică a fost verificată scriptic şi pe teren de domnul . . . . . . . . . ., conducătorul structurii teritoriale de specialitate a autorităţii publice
centrale care răspunde de silvicultură.
..........

Verifi
cat
....
....
..
(sem
nătur
a)

228
NOTĂ:

Fişa tehnică de transmitere-defrişare va avea ataşat calculul detaliat al obligaţiilor băneşti.

ANEXA Nr. 6
la metodologie

Antetul ocolului silvic de stat/ocolului silvic de regim

Nr. . . . . . . . . . ./ . . . . . . . . . .

Apro
bat
Con
ducă
torul
struc
turii
terito
riale
de
spec
ialita
te
a
autor
ităţii
publi
ce
centr
ale
care
răsp
unde
de
silvic
ultur
ă,
....
....

229
 ..

FIŞA TEHNICĂ DE TRANSMITERE-DEFRIŞARE

pentru terenul care se oferă în compensare în fondul forestier naţional în suprafaţă de . . . . . . . . . ., în scopul realizării obiectivului . . . . . . . . . .

I. Descrierea terenurilor

Desc
riere
Nr. TOT
a
crt. AL
teren
urilor
1. D
e
s
t
i
n
a
ţ
i
a

a
c
t
u
a
l
ă

t
e
r
e
n
u

230
 l
u
i
E
x
t
r
a
s

C
F

n
r
.
.
.
.
.
2.
/
n
r
.
t
o
p
o
g
r
a
f
i
c
.
.
.
3. O
c
o
l
u
l
s

231
 i
l
v
i
c
/
U
n
i
t
a
t
e
a

d
e

p
r
o
d
u
c
ţ
i
e

l
i
m
i
t
r
o
f
ă
4. U
n
i
t
a
t
e

232
 a

a
m
e
n
a
j
i
s
t
i
c
ă

l
i
m
i
t
r
o
f
ă
5. S
u
p
r
a
f
a
ţ
a

o
f
e
r
i
t
ă

î
n

233
 c
o
m
p
e
n
s
a
r
e

(
h
a
)
S
p
e
c
i
a

p
r
i
n
c
i
6. p
a
l
ă

d
e

b
a
z
ă
*
)
7. C

234
 l
a
s
a

d
e

p
r
o
d
u
c
ţ
i
e
*
)

*) Datele se preiau din studiul pedostaţional.

II. Contravaloarea terenului oferit în compensare: . . . . . . . . . . lei, plus TVA . . . . . . . . . . lei

III. Condiţii cu privire la terenul care se oferă în compensare
1. Devizul cu cheltuielile de instalare a vegetaţiei forestiere şi de întreţinere a acesteia până la realizarea stării de masiv în valoare totală de . .
. . . . . . . . lei a fost înregistrat la Ocolul Silvic . . . . . . . . . . (numele ocolului silvic care va prelua în administrare/va asigura serviciile silvice) la nr.
. . . . . . . . . . în data de . . . . . . . . . . .
2. Ocolul Silvic . . . . . . . . . ., care va prelua în administrare/va asigura serviciile silvice, nu va întreprinde nicio acţiune legată de transmiterea
terenului solicitat înainte ca beneficiarul să obţină aprobarea şi să achite integral toate obligaţiile băneşti care îi revin potrivit legii.

Şef
ocol,
....
....
..
(num
ele,
pren
umel
e şi
sem

235
 nătur
a)

Prezenta fişă tehnică a fost întocmită la data de . . . . . . . . . . de către domnul . . . . . . . . . . .

Întoc
mit
....
....
..
(sem
nătur
a)

Fişa tehnică a fost verificată scriptic şi pe teren de domnul . . . . . . . . . ., din cadrul subunităţii teritoriale de specialitate a autorităţii publice
centrale care răspunde de silvicultură . . . . . . . . . . .

Verifi
cat
....
....
..
(sem
nătur
a)

NOTĂ:

Fişa tehnică de transmitere-defrişare va avea ataşat calculul detaliat al obligaţiilor băneşti.

ANEXA Nr. 8
la metodologie

Antetul structurii teritoriale de specialitate a autorităţii publice centrale

care răspunde de silvicultură . . . . . . . . . .
(denumire, adresă, telefon, fax, e-mail etc.)

236
 AVIZ
Nr. . . . . . . . . . ./ . . . . . . . . . .
pentru ocuparea temporară a terenului din fondul forestier naţional în suprafaţă de . . . . . . . . . ., aflat în proprietatea . . . . . . . . . ., pentru
realizarea obiectivului . . . . . . . . . .

Conducătorul structurii teritoriale de specialitate a autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură . . . . . . . . . ., având în vedere
documentaţia înaintată de . . . . . . . . . ., înregistrată cu nr. . . . . . . . . . ., în baza prevederilor: . . . . . . . . . ., (Se trec prevederile legale în baza
cărora a fost emis avizul.)
a Actului administrativ al autorităţii competente pentru protecţia mediului nr. . . . . . . . . . ., emis de către . . . . . . . . . .,
a Avizului administratorului fondului forestier proprietate publică a statului nr. . . . . . . . . . ./ . . . . . . . . . .,
a verificărilor în teren efectuate de domnul . . . . . . . . . ., în data de . . . . . . . . . ., pentru care . . . . . . . . . . (s-a depus/urmează să fie depusă)
în Fondul de ameliorare a fondului funciar cu destinaţie silvică garanţia pentru ocuparea temporară a terenului din fondul forestier naţional, în
valoare de . . . . . . . . . ., (art. şi nr. actului normativ care prevede exceptarea de la plata garanţiei)
eliberează următorul

AVIZ

1. Se avizează:
a) ocuparea temporară, de la data emiterii prezentului aviz până la data de . . . . . . . . . ., (Se menţionează data până la care este valabil avizul
sau perioada de valabilitate a avizului, fără a fi precizate datele calendaristice, după caz.) a terenului din fondul forestier naţional în suprafaţă de
. . . . . . . . . ., aflat în proprietatea . . . . . . . . . ., administrat de . . . . . . . . . .şi localizat în U.P. . . . . . . . . . ., u.a. . . . . . . . . . ., pentru realizarea
obiectivului . . . . . . . . . .;
b) defrişarea vegetaţiei forestiere pe suprafaţa totală de . . . . . . . . . ., conform Actului administrativ al autorităţii competente pentru protecţia
mediului nr. . . . . . . . . . ., emis de . . . . . . . . . ., astfel: u.a. . . . . . . . . . . = . . . . . . . . . . ha, u.a. . . . . . . . . . . = . . . . . . . . . . ha etc. Masa
lemnoasă va fi precomptată şi exploatată potrivit prevederilor legale în vigoare.
2. Reprimirea terenului în fondul forestier naţional se va face în următoarele condiţii:
- terenul forestier se va reprimi la categoria de folosinţă . . . . . . . . . .;
-..........;
- lucrările de refacere în cazul afectării temporare a funcţionalităţii unor obiective fără dezafectarea acestora, în valoare de . . . . . . . . . .lei, vor
fi efectuate de . . . . . . . . . . (numele beneficiarului), în baza devizului . . . . . . . . . .
3. Prezentul aviz este valabil cu condiţia menţinerii soluţiei de amplasare a obiectivului şi a respectării prevederilor din actul administrativ al
autorităţii competente pentru protecţia mediului şi serveşte numai pentru obţinerea aprobării pentru ocuparea temporară a terenului în suprafaţă
de . . . . . . . . . .din fondul forestier naţional.

237
 4. Conducătorul structurii teritoriale de specialitate a autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură . . . . . . . . . . va comunica
administratorului terenului şi solicitantului prezentul aviz, precum şi actele necesare pe care trebuie să le conţină documentaţia care va fi
înaintată spre aprobare autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură.

Con
ducă
torul
struc
turii
terito
riale
de
spec
ialita Viza
te Com
a parti
autor ment
ităţii ului
publi juridi
ce c
centr ....
ale ....
care ..
răsp (num
unde ele,
de pren
silvic umel
ultur e şi
ă, sem
.... nătur
.... a)
..
(num
ele,
pren
umel
e şi
sem
nătur
a)

238
 ANEXA Nr. 10
la metodologie

Antetul structurii teritoriale de specialitate a autorităţii publice centrale

care răspunde de silvicultură . . . . . . . . . .
(denumire, adresă, telefon, fax, e-mail etc.)

DECIZIE
Nr. . . . . . . . . . ./ . . . . . . . . . .
pentru ocuparea temporară a terenului din fondul forestier naţional în suprafaţă de . . . . . . . . . ., aflat în proprietatea . . . . . . . . . ., pentru
realizarea obiectivului . . . . . . . . . .

Conducătorul structurii teritoriale de specialitate a autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură . . . . . . . . . ., având în vedere
documentaţia înaintată de . . . . . . . . . . şi înregistrată cu nr. . . . . . . . . . ., analizată şi avizată conform Adresei nr. . . . . . . . . . ., în baza
prevederilor . . . . . . . . . ., (Se trec prevederile legale în baza cărora a fost emisă decizia.)
a Actului administrativ al autorităţii competente pentru protecţia mediului nr. . . . . . . . . . ., emis de către . . . . . . . . . .,
a Avizului administratorului fondului forestier proprietate publică a statului nr. . . . . . . . . . ./ . . . . . . . . . .,
a verificărilor în teren efectuate de domnul . . . . . . . . . ., în data de . . . . . . . . . ., pentru care s-a depus în Fondul de ameliorare a fondului
funciar cu destinaţie silvică garanţia pentru ocuparea temporară a terenului din fondul forestier naţional, în valoare de . . . . . . . . . .,
cu . . . . . . . . . . (documentul de plată), (art. şi nr. actului normativ care prevede exceptarea de la plata garanţiei)
emite următoarea

DECIZIE

1. Se aprobă:
a) ocuparea temporară, până la data de . . . . . . . . . . (Se menţionează data până la care este valabilă decizia.), a terenului din fondul forestier
naţional, în suprafaţă de . . . . . . . . . ., aflat în proprietatea . . . . . . . . . ., administrat de . . . . . . . . . . şi localizat în U.P. . . . . . . . . . .,
u.a. . . . . . . . . . ., pentru realizarea obiectivului . . . . . . . . . .;
b) defrişarea vegetaţiei forestiere pe suprafaţa totală de . . . . . . . . . ., conform Actului administrativ al autorităţii competente pentru protecţia
mediului nr. . . . . . . . . . ., emis de . . . . . . . . . ., astfel: u.a. . . . . . . . . . . = . . . . . . . . . .ha, u.a. . . . . . . . . . . = . . . . . . . . . . ha etc. Masa lemnoasă
va fi precomptată şi exploatată potrivit prevederilor legale în vigoare.
2. Reprimirea terenului în fondul forestier naţional se va face în următoarele condiţii:
- terenul forestier se va reprimi la categoria de folosinţă . . . . . . . . . .;

239
 -..........;
- lucrările de refacere în cazul afectării temporare a funcţionalităţii unor obiective fără dezafectarea acestora, în valoare de . . . . . . . . . .lei, vor
fi efectuate de . . . . . . . . . .(numele beneficiarului), în baza devizului . . . . . . . . . .
3. Prezenta decizie este valabilă cu condiţia menţinerii soluţiei de amplasare a obiectivului şi a respectării prevederilor din actul administrativ
al autorităţii competente pentru protecţia mediului.
4. Conducătorul structurii teritoriale de specialitate a autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură . . . . . . . . . . va comunica
prezenta decizie administratorului terenului şi solicitantului.
5. În cazul în care este necesară prelungirea termenului de ocupare temporară, beneficiarul va depune documentaţia completă, cu minimum
30 de zile înainte de expirarea termenului, la instituţia competentă să aprobe ocuparea temporară a terenului.

Con Viza
ducă Com
torul parti
struc ment
turii ului
terito juridi
riale c
de ....
spec ....
ialita ..
te (num
a ele,
autor pren
ităţii umel
publi e şi
ce sem
centr nătur
ale a)
care
răsp
unde
de
silvic
ultur
ă,
....
....
..
(num
ele,
pren

240
 umel
e şi
sem
nătur
a)

ANEXA Nr. 12
la metodologie

Antetul administratorului fondului forestier proprietate publică a statului

(denumire, adresă, telefon, fax, e-mail etc.)

AVIZ
Nr. . . . . . . . . . ./ . . . . . . . . . .
pentru ocuparea temporară a terenului din fondul forestier naţional în suprafaţă de . . . . . . . . . ., aflat în proprietatea . . . . . . . . . ., pentru
realizarea obiectivului . . . . . . . . . . beneficiar . . . . . . . . . .

Directorul general al administratorului fondului forestier proprietate publică a statului, având în vedere documentaţia înaintată de . . . . . . . . . .,
înregistrată cu nr. . . . . . . . . . ., în baza prevederilor . . . . . . . . . ., (Se trec prevederile legale în baza cărora a fost emis avizul, inclusiv articolul
actului normativ care prevede exceptarea de la plata garanţiei, dacă este cazul.)
având în vedere:
- Actul administrativ al autorităţii competente pentru protecţia mediului nr. . . . . . . . . . ./ . . . . . . . . . ., emis de . . . . . . . . . .;
-..........,
(Se menţionează actele care au stat la baza emiterii avizului.)
eliberează următorul

AVIZ

1. Pentru:
a) ocuparea temporară, până la data de . . . . . . . . . .(Se menţionează data până la care este valabil avizul sau perioada de valabilitate a
avizului, fără a fi precizate datele calendaristice, după caz), a terenului din fondul forestier naţional în suprafaţă de . . . . . . . . . ., aflat în
proprietatea . . . . . . . . . ., administrat de . . . . . . . . . . şi localizat în U.P. . . . . . . . . . ., u.a. . . . . . . . . . ., pentru realizarea
obiectivului . . . . . . . . . .;

241
 b) defrişarea vegetaţiei forestiere pe suprafaţa totală de . . . . . . . . . ., astfel: u.a. . . . . . . . . . . = . . . . . . . . . . ha, u.a. . . . . . . . . . .
= . . . . . . . . . . ha etc. Masa lemnoasă va fi exploatată potrivit prevederilor legale în vigoare;
c) precomptarea masei lemnoase rezultate din defrişarea vegetaţiei forestiere de pe terenul prevăzut la lit. b) conform prevederilor legale în
vigoare.
2. Prezentul aviz este valabil cu condiţia menţinerii soluţiei de proiectare din documentaţia anexată.
3. Predarea terenului prevăzut la pct. 1 lit. a) către . . . . . . . . . .(numele beneficiarului) se va face pe bază de proces-verbal de predare-primire
între părţi, încheiat prin împuterniciţii acestora, numai după îndeplinirea integrală şi cumulativă a următoarelor condiţii:
a) obţinerea aprobării de la instituţia competentă, conform art. 40 din Legea nr. 46/2008 - Codul silvic, republicată, cu modificările ulterioare;
b) achitarea obligaţiilor băneşti prevăzute de lege pentru ocuparea de terenuri forestiere în alte scopuri decât cele silvice;
c) lucrările de refacere în cazul afectării temporare a funcţionalităţii unor obiective, fără dezafectarea acestora, în valoare de . . . . . . . . . .lei,
stabilite în baza devizului acceptat de către Ocolul silvic . . . . . . . . . ., vor fi efectuate de . . . . . . . . . . . (numele beneficiarului)
4. . . . . . . . . . . (numele beneficiarului) este obligat să respecte limitele perimetrului delimitat şi să nu producă prejudicii vegetaţiei forestiere şi
terenurilor limitrofe acestuia, încălcarea acestor prevederi fiind supusă sancţiunilor prevăzute de lege.
5. La expirarea termenului aprobat, beneficiarul este obligat să predea . . . . . . . . . . (numele administratorului fondului forestier proprietate
publică a statului/direcţiei silvice/ocolului silvic/bazei experimentale) terenul prevăzut la pct. 1 lit. a), în următoarele condiţii:
- terenul forestier se va reprimi la categoria de folosinţă . . . . . . . . . .,
-..........

Dire
ctor
gene
ral,
....
....
..
(num
ele,
pren
umel
e şi
sem
nătur
a)

ANEXA Nr. 14
la metodologie

242
 Antetul ocolului silvic/ocolului silvic de regim
(denumire, adresă, telefon, fax, e-mail etc.)

AVIZ
Nr. . . . . . . . . . ./ . . . . . . . . . .
pentru ocuparea temporară a terenului din fondul forestier naţional în suprafaţă de . . . . . . . . . ., aflat în proprietatea . . . . . . . . . ., pentru
realizarea obiectivului . . . . . . . . . ., beneficiar . . . . . . . . . .

Şeful ocolului silvic, având în vedere documentaţia înaintată de . . . . . . . . . ., înregistrată cu nr. . . . . . . . . . ., în baza
prevederilor . . . . . . . . . ., (Se trec prevederile legale în baza cărora a fost emis avizul, inclusiv articolul actului normativ care prevede
exceptarea de la plata garanţiei, dacă este cazul.)
având în vedere:
- Actul administrativ al autorităţii competente pentru protecţia mediului nr. . . . . . . . . . ./ . . . . . . . . . ., emis de . . . . . . . . . .;
-..........,
(Se menţionează actele care au stat la baza emiterii avizului.)
eliberează următorul

AVIZ

1. Pentru:
a) ocuparea temporară, până la data de . . . . . . . . . ., (Se menţionează data până la care este valabil avizul sau perioada de valabilitate a
avizului, fără a fi precizate datele calendaristice, după caz.) a terenului din fondul forestier naţional în suprafaţă de . . . . . . . . . ., aflat în
proprietatea . . . . . . . . . ., administrat de . . . . . . . . . . şi localizat în U.P. . . . . . . . . . ., u.a. . . . . . . . . . ., pentru realizarea
obiectivului . . . . . . . . . .;
b) defrişarea vegetaţiei forestiere pe suprafaţa totală de . . . . . . . . . ., astfel: u.a. . . . . . . . . . . = . . . . . . . . . . ha, u.a. . . . . . . . . . .
= . . . . . . . . . .ha etc. Masa lemnoasă va fi exploatată potrivit prevederilor legale în vigoare;
c) precomptarea masei lemnoase rezultate din defrişarea vegetaţiei forestiere de pe terenul prevăzut la lit. b) conform prevederilor legale în
vigoare.
2. Prezentul aviz este valabil cu condiţia menţinerii soluţiei de proiectare din documentaţia anexată.
3. Predarea terenului prevăzut la pct. 1 lit. a) către . . . . . . . . . . (numele beneficiarului) se va face pe bază de proces-verbal de predare-
primire între părţi, încheiat prin împuterniciţii acestora, numai după îndeplinirea integrală şi cumulativă a următoarelor condiţii:
a) obţinerea aprobării de la instituţia competentă, conform art. 40 din Legea nr. 46/2008 - Codul silvic, republicată, cu modificările ulterioare;

243
 b) achitarea tuturor obligaţiilor băneşti prevăzute de lege pentru ocuparea de terenuri forestiere în alte scopuri decât cele silvice;
c) lucrările de refacere în cazul afectării temporare a funcţionalităţii unor obiective, fără dezafectarea acestora, în valoare de . . . . . . . . . .lei,
stabilite în baza devizului acceptat de către proprietar în cazul fondului forestier proprietate publică a unităţilor administrativ-
teritoriale . . . . . . . . . ., vor fi efectuate de . . . . . . . . . . . (numele beneficiarului)
4. . . . . . . . . . . (numele beneficiarului) este obligat să respecte limitele perimetrului delimitat şi să nu producă prejudicii vegetaţiei forestiere şi
terenurilor limitrofe acestuia, încălcarea acestor prevederi fiind supusă sancţiunilor prevăzute de lege.
5. La expirarea termenului aprobat, beneficiarul este obligat să predea . . . . . . . . . . (ocolului silvic de regim) terenul prevăzut la pct. 1 lit. a), în
următoarele condiţii:
- terenul forestier se va reprimi la categoria de folosinţă . . . . . . . . . .;
-...........

Şef
ocol,
....
....
..
(num
ele,
pren
umel
e şi
sem
nătur
a)

ANEXA Nr. 15
la metodologie

Antetul ocolului silvic de stat/ocolului silvic de regim

(denumire, adresă, telefon, fax, e-mail etc.)

NOTIFICARE
privind obligaţiile de redare a terenurilor forestiere în cazul depăşirii perioadei aprobate pentru ocuparea temporară

244
 Ocolul silvic . . . . . . . . . ., în exercitarea interesului public prevăzut de art. 10 din Legea nr. 46/2008 - Codul silvic, republicată, cu modificările
ulterioare, condus de domnul . . . . . . . . . ., în baza numirii nr. . . . . . . . . . . (actul de numire şi emitentul acestuia) din data . . . . . . . . . ., în
calitate de şef de ocol,
în baza:
- Aprobării pentru ocuparea temporară a terenurilor din fondul forestier naţional nr. . . . . . . . . . . din data . . . . . . . . . . (hotărâre a Guvernului,
ordin de ministru, decizie, după caz), având ca termen-limită pentru ocuparea temporară a terenurilor din fondul forestier naţional data de _ _/_
_/_ _ _ _,
- Procesului-verbal de constatare/Notei de constatare nr. . . . . . . . . . . din data . . . . . . . . . ., încheiată de Ocolul silvic . . . . . . . . . ., vizată de
structura teritorială de specialitate a autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură . . . . . . . . . .(numele), înregistrată la nr. . . . . . . . . . .
din data . . . . . . . . . .,
- calculului sumei datorate cu titlu de despăgubire pentru lipsa de folosinţă a terenurilor forestiere în suprafaţă de . . . . . . . . . . ha, amplasate
în U.P. . . . . . . . . . ., u.a. . . . . . . . . . ., care au făcut obiectul aprobării nr. . . . . . . . . . . din data . . . . . . . . . ., anterior menţionată, aprobat de
către structura teritorială de specialitate a autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură . . . . . . . . . .(numele), înregistrat la
nr. . . . . . . . . . . din data . . . . . . . . . .,
emite următoarea

NOTIFICARE

În respectarea regimului silvic începând cu data comunicării prezentei aveţi următoarele obligaţii:
a) redarea în circuitul silvic a terenului în suprafaţă de . . . . . . . . . . ha, amplasat în U.P. . . . . . . . . . ., u.a. . . . . . . . . . ., din raza Ocolului
silvic . . . . . . . . . ., pentru care termenul de ocupare temporară a expirat în data de _ _/_ _/_ _ _ _, astfel încât să nu fie restricţii cu privire la
instalarea vegetaţiei forestiere, în cazul terenurilor care se reprimesc la categoria de folosinţă "pădure" sau "clasa de regenerare";
b) achitarea sumei datorate cu titlu de despăgubire pentru lipsa de folosinţă zilnică în cuantum de . . . . . . . . . .lei/zi de întârziere, până la data
redării terenului prevăzut la lit. a) ori a obţinerii unei noi aprobări în situaţia în care legea prevede o astfel de posibilitate;
c) suportarea cheltuielilor pentru demersurile efectuate până la îndeplinirea obligaţiilor prevăzute la lit. a) şi b) de către beneficiarul ocupării
temporare.
Prezenta notificare constituie titlu executoriu pentru îndeplinirea obligaţiilor prevăzute în cuprinsul acesteia.
Prezenta notificare se pune în executare fără alte formalităţi prealabile, în situaţia neîndeplinirii obligaţiilor în termen de maximum 6 luni de la
data expirării aprobării pentru ocuparea temporară, respectiv din data _ _/_ _/_ _ _ _, de către organele abilitate potrivit legii, la solicitarea
ocolului silvic care asigură administrarea sau serviciile silvice.

Şef
ocol,
....
....

245
 ..
(num
ele,
pren
umel
e şi
sem
nătur
a)

ANEXA Nr. 16
la metodologie

SCHEMA
procedurii de scoatere definitivă sau de ocupare temporară de terenuri din fondul forestier naţional

246
247
248
249
250
 Pus în aplicare la data de 25/04/2018 prin Metodologia privind scoaterea definitivă, ocuparea temporară şi schimbul de terenuri şi de calcul al
obligaţiilor băneşti din 08.04.2016

251
 CAPITOLUL VIII
Dispoziţii tranzitorii şi finale

Art. 25. -
Beneficiarii scoaterilor definitive sau ocupărilor temporare de terenuri din fondul forestier naţional pot fi persoanele fizice sau juridice
îndreptăţite la realizarea sau extinderea lucrărilor şi obiectivelor prevăzute de lege.
Art. 26. -
(1) Compensarea în cazul scoaterilor definitive de terenuri din fondul forestier naţional se face doar cu terenuri care sunt în proprietatea
beneficiarului.
(2) Compensarea parţială cu terenuri în cazul scoaterilor definitive de terenuri din fondul forestier naţional este interzisă.
(3) Plata taxei pentru scoaterea definitivă de terenuri din fondul forestier naţional, a contravalorii terenurilor, contravalorii pierderii de creştere
determinate de exploatarea masei lemnoase înainte de vârsta exploatabilităţii tehnice, a garanţiei pentru ocuparea temporară de terenuri din
fondul forestier naţional, a chiriei pentru ocuparea temporară de terenuri din fondul forestier naţional, a cheltuielilor de instalare a vegetaţiei
forestiere şi de întreţinere a acesteia până la realizarea stării de masiv, a cheltuielilor de reinstalare a vegetaţiei forestiere şi de întreţinere a
acesteia până la realizarea stării de masiv şi a valorii obiectivelor care se dezafectează se face de către beneficiarul scoaterii definitive/ocupării
temporare a terenurilor din fondul forestier naţional.
(4) Depunerea în fondul de ameliorare a fondului funciar cu destinaţie silvică a taxei pentru scoaterea definitivă sau a garanţiei pentru
ocuparea temporară a terenurilor din fondul forestier naţional se confirmă de către direcţia cu atribuţii financiar-contabile din cadrul autorităţii
publice centrale care răspunde de silvicultură în termen de maximum 5 zile de la data înregistrării solicitării.
Art. 27. -
(1) Categoria de folosinţă pentru terenurile din fondul forestier naţional care fac obiectul scoaterii definitive sau ocupării temporare este cea
stabilită prin amenajamentele silvice aprobate sau care se află în situaţiile prevăzute la pct. 2 din anexa la Legea nr. 46/2008 - Codul silvic,
republicată, cu modificările ulterioare.
(2) În cazul în care nu există amenajament silvic care îndeplineşte condiţiile prevăzute la alin. (1), datele utilizate la întocmirea fişelor tehnice
de transmitere-defrişare şi la calculul obligaţiilor băneşti, precum şi categoria de folosinţă se preiau din fişele de descriere parcelară a unităţilor
amenajistice aferente terenurilor care fac obiectul scoaterii definitive sau ocupării temporare.
(3) Fişele de descriere parcelară prevăzute la alin. (2) se întocmesc de către unităţi specializate, atestate de autoritatea publică centrală care
răspunde de silvicultură, pentru efectuarea de lucrări de amenajare a pădurilor şi vor fi vizate de către conducătorul structurii teritoriale de
specialitate a autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură.
Art. 28. -
Calculul contravalorii terenului scos definitiv din fondul forestier naţional şi a celui care se preia în compensare echivalentă ca suprafaţă şi
bonitate, prevăzut la art. 3 alin. (1), nu poate fi utilizat la evaluări în vederea exproprierii pentru cauză de utilitate publică.
Art. 29. -

252
 (1) Întocmirea studiilor pedostaţionale se face de către unităţi specializate atestate pentru amenajarea pădurilor, cu obligaţia stabilirii, prin
aceste studii, a tipului de staţiune, a tipului natural fundamental de pădure, a speciei principale de bază corespunzătoare tipului natural
fundamental de pădure, a productivităţii, a soluţiilor de împădurire şi a devizului cu cheltuielile de instalare a vegetaţiei forestiere şi de
întreţinere a acesteia până la realizarea stării de masiv.
(2) Studiile pedostaţionale întocmite pentru terenurile care se oferă în compensarea terenurilor care se scot definitiv din fondul forestier
proprietate publică a statului se avizează de către comisia tehnică de avizare aparţinând administratorului fondului forestier proprietate publică a
statului.
Art. 30. -
(1) În cazul în care terenul care este oferit în compensare are suprafaţa mai mare de 100 m 2, latura terenului limitrofă fondului forestier nu
poate fi mai mică de ½ din latura cea mai mare a terenului.
(2) Prin terenuri limitrofe fondului forestier naţional se înţelege terenurile care au o latură comună cu terenurile care fac parte din fondul
forestier naţional. Limitrofe pot fi considerate şi terenurile care sunt despărţite de fondul forestier naţional de un drum de pământ sau canale de
irigaţie/drenaj care au lăţimea de maximum 6 m.
(3) Terenurile oferite în compensare trebuie să fie apte a fi împădurite pentru speciile principale de bază.
(4) Terenurile degradate, neproductive din punct de vedere silvic, şi terenurile situate în zonele de stepă alpină şi subalpină nu fac obiectul
preluării în compensare a terenurilor care se scot definitiv din fondul forestier naţional.
(5) Cheltuielile privind instalarea vegetaţiei pe terenul oferit în compensare se achită de către beneficiarul scoaterii definitive, anticipat
predării-primirii terenului care se oferă în compensare.
Art. 31. -
Predarea-primirea terenului pentru care a fost emisă aprobarea de scoatere definitivă din fondul forestier naţional se face în prezenţa
reprezentantului structurii teritoriale a autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură, numai după achitarea obligaţiilor băneşti
prevăzute la art. 41 alin. (1) lit. b) -e) din Legea nr. 46/2008 - Codul silvic, republicată, cu modificările ulterioare.
Art. 32. -
(1) Se consideră obiectiv dezafectat obiectivul care se desfiinţează total sau parţial, fără a mai servi ulterior scopului silvic pentru care a fost
amplasat în fondul forestier naţional.
(2) Contravaloarea obiectivelor dezafectate se stabileşte şi se achită numai pentru obiectivele care se desfiinţează total sau parţial, după caz,
fără a mai servi ulterior scopului silvic pentru care au fost amplasate în fondul forestier naţional.
(3) În cazul fondului forestier proprietate publică, pentru afectarea temporară a funcţionalităţii obiectivelor, beneficiarul are obligaţia efectuării
lucrărilor de refacere pe cheltuială proprie la calitatea şi caracteristicile avute înainte de afectare, stabilite anterior cu administratorii fondului
forestier proprietate publică a statului sau cu proprietarul, în cazul fondului forestier proprietate publică a unităţii administrativ-teritoriale.
Art. 33. -
Fişele tehnice care se întocmesc pentru terenurile care fac obiectul scoaterii definitive, respectiv al ocupării temporare trebuie să respecte
următoarele reguli:

253
 a) pentru calculul obligaţiilor băneşti, în cazul terenurilor care se scot definitiv din fondul forestier naţional sau în cazul terenurilor care se
ocupă temporar, la stabilirea speciei principale de bază se alege provenienţa sămânţă, exceptând calculul pierderii de creştere datorate
exploatării masei lemnoase înainte de vârsta exploatabilităţii tehnice, situaţie în care se va ţine cont de provenienţa speciei principale majoritare
din compoziţia arboretului existent;
b) stabilirea clasei de producţie pentru terenurile din fondul forestier naţional care urmează să fie scoase definitiv/ocupate temporar, în
vederea stabilirii obligaţiilor băneşti reprezentate de taxa pentru scoaterea definitivă a terenurilor din fondul forestier naţional, contravaloarea
terenurilor scoase definitiv din fondul forestier naţional, garanţia pentru ocuparea temporară de terenuri din fondul forestier naţional şi chiria
pentru ocuparea de terenuri din fondul forestier naţional, se face după cum urmează: clasa de producţie I pentru staţiuni de bonitate superioară,
clasa de producţie III pentru staţiuni de bonitate mijlocie şi clasa de producţie IV pentru staţiuni de bonitate inferioară;
c) în cazul terenurilor oferite în compensare, clasa de producţie pentru specia principală de bază corespunzătoare condiţiilor staţionale se
preia din studiul pedostaţional întocmit pentru terenul respectiv.
Art. 34. -
(1) În cazul aprobărilor de ocupare temporară emise pentru obiective care urmează să rămână în fondul forestier naţional şi după perioada
aprobată, pe terenuri care la momentul aprobării au avut categoria de folosinţă silvică "pădure" sau "clasă de regenerare", reprimirea terenurilor
în circuitul silvic se poate face în următoarele condiţii:
a) terenurile să fie apte pentru a fi împădurite;
b) să nu fie restricţii cu privire la soluţiile de împădurire a terenurilor respective ca urmare a existenţei obiectivelor respective în fondul
forestier naţional şi după perioada aprobată.
(2) În cazul terenurilor ocupate temporar care la momentul aprobării erau încadrate în alte categorii de folosinţă silvică decât "pădure" sau
"clasă de regenerare" ori pentru care în interiorul termenului de ocupare temporară a fost aprobată schimbarea categoriei de folosinţă,
reprimirea se face în condiţiile stabilite prin actul de aprobare.
Art. 35. -
(1) Avizul pentru scoaterea definitivă a terenului din fondul forestier naţional se emite de către conducătorul structurii teritoriale de specialitate
a autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură, conform modelului prevăzut în anexa nr. 7.
(2) Avizul pentru ocuparea temporară a terenului din fondul forestier naţional se emite de către conducătorul structurii teritoriale de
specialitate a autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură, conform modelului prevăzut în anexa nr. 8.
(3) Decizia pentru scoaterea definitivă a terenului din fondul forestier naţional se emite de către conducătorul structurii teritoriale de
specialitate a autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură, conform modelului prevăzut în anexa nr. 9.
(4) Decizia pentru ocuparea temporară a terenului din fondul forestier naţional se emite de către conducătorul structurii teritoriale de
specialitate a autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură, conform modelului prevăzut în anexa nr. 10.
(5) Avizul pentru scoaterea definitivă a terenului din fondul forestier proprietate publică a statului se emite de către conducătorul
administratorului fondului forestier proprietate publică a statului, conform modelului prevăzut în anexa nr. 11.
(6) Avizul pentru ocuparea temporară a terenului din fondul forestier proprietate publică a statului se emite de către conducătorul
administratorului fondului forestier proprietate publică a statului, conform modelului prevăzut în anexa nr. 12.

254
 (7) Avizul pentru scoaterea definitivă a terenului din fondul forestier, altul decât proprietate publică a statului, se emite de către şeful ocolului
silvic care asigură administrarea/serviciile silvice, conform modelului prevăzut în anexa nr. 13.
(8) Avizul pentru ocuparea temporară a terenului din fondul forestier, altul decât proprietate publică a statului, se emite de către şeful ocolului
silvic care asigură administrarea/serviciile silvice, conform modelului prevăzut în anexa nr. 14.
Art. 36. -
În cazul în care realizarea unui obiectiv implică atât scoaterea definitivă, cât şi ocuparea temporară de terenuri din fondul forestier naţional,
se emite un singur aviz/o singură decizie/o singură aprobare, care să conţină elementele atât pentru scoaterea definitivă, cât şi pentru ocuparea
temporară.
Art. 37. -
(1) Aprobarea scoaterii definitive sau ocupării temporare a terenurilor forestiere din fondul forestier naţional care afectează rezervaţiile
constituite pentru producerea materialelor forestiere de reproducere, respectiv pentru conservarea resurselor genetice forestiere se operează
ulterior prin modificarea Catalogului naţional al materialelor de bază şi a Catalogului naţional al resurselor genetice forestiere, ca urmare a
aprobării schimbării categoriei de folosinţă sau a destinaţiei terenului.
(2) În cazul obiectivelor a căror realizare nu implică utilitatea publică, avizele pentru scoaterea definitivă/ocuparea temporară a terenurilor
forestiere, prevăzute la alin. (1), se eliberează de către administratorii fondului forestier proprietate publică după stabilirea oportunităţii
menţinerii terenurilor în Catalogul naţional al materialelor de bază şi Catalogul naţional al resurselor genetice forestiere.
Art. 38. -
(1) Emiterea aprobărilor de scoatere definitivă, respectiv de ocupare temporară a terenurilor din fondul forestier naţional se face cu
respectarea prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 445/2009 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice şi private asupra mediului, cu
modificările şi completările ulterioare, referitoare la consultarea publică.
(2) Consultarea publică pentru aprobarea scoaterii definitive, respectiv aprobarea ocupării temporare de terenuri din fondul forestier naţional
se face conform prevederilor legale în vigoare de către structura teritorială de specialitate a autorităţii publice centrale care răspunde de
silvicultură, anterior emiterii avizului sau deciziei pentru scoaterea definitivă şi/sau ocuparea temporară a terenurilor din fondul forestier
naţional.
Art. 39. -
(1) Avizarea şi aprobarea scoaterii definitive ori ocupării temporare din fondul forestier naţional a terenurilor forestiere aflate în litigiu pe rol se
pot face numai după soluţionarea definitivă şi irevocabilă a cauzei de către instanţa de judecată.
(2) Avizarea în vederea aprobării scoaterii definitive ori ocupării temporare din fondul forestier naţional a terenurilor înscrise în amenajamentul
silvic la categoria "ocupaţii şi litigii", altele decât cele aflate pe rolul instanţelor de judecată, este permisă numai dacă emiterea aprobării
conduce la eliminarea stării de ocupaţie ori a litigiului sau dacă aprobarea se emite pentru realizarea obiectivelor declarate de utilitate publică în
condiţiile legii.
(3) Documentaţia pentru aprobarea scoaterii definitive din fondul forestier a terenurilor prevăzute la alin. (2) va conţine şi acordul semnat de
către proprietarul şi/sau administratorul fondului forestier, după caz, şi de beneficiarul scoaterii definitive/ocupării temporare, conform căruia

255
starea de ocupaţie ori litigiul înscris în amenajamentul silvic încetează prin scoaterea definitivă sau ocuparea temporară a terenurilor din fondul
forestier naţional.
Art. 40. -
(1) Terenurile pentru care a fost emisă aprobarea de scoatere definitivă din fondul forestier naţional şi terenurile preluate în compensare
dobândesc situaţia juridică a terenurilor pe care le înlocuiesc şi se înscriu în cartea funciară în baza actului de aprobare şi a procesului-verbal
de predare-primire, încheiat între părţi, în condiţiile legii.
(2) Înscrierea în cartea funciară a terenurilor preluate în compensare prevăzute la alin. (1) se realizează în termen de 6 luni de la data
aprobării scoaterii definitive a terenului din fondul forestier naţional şi se comunică structurii teritoriale a autorităţii publice centrale care
răspunde de silvicultură.
(3) Înscrierea în cartea funciară a terenurilor scoase definitiv din fondul forestier naţional şi a celor preluate în compensare, în baza
aprobărilor emise anterior, în temeiul Legii nr. 46/2008 - Codul silvic, republicată, cu modificările ulterioare, până la data intrării în vigoare a
prezentei metodologii, se realizează în termen de 18 luni de la data publicării prezentei metodologii, de către titularii aprobărilor şi de către
proprietarul sau, după caz, administratorul terenului preluat în compensare, şi se comunică structurii teritoriale a autorităţii publice centrale care
răspunde de silvicultură.
(4) În termen de 30 de zile de la data aprobării scoaterii definitive, proprietarul sau, după caz, administratorul terenului preluat în compensare
se adresează ocolului silvic în vederea înscrierii în amenajamentul silvic şi asigurării administrării sau serviciilor silvice, precum şi a împăduririi
în maximum două sezoane de vegetaţie, potrivit legii.
Art. 41. -
(1) Beneficiarul ocupării temporare a terenurilor din fondul forestier naţional are obligaţia redării terenurilor în circuitul silvic, la termenul şi în
condiţiile prevăzute în actul de aprobare.
(2) Neredarea terenurilor ocupate temporar din fondul forestier naţional potrivit alin. (1) se sancţionează conform legii, inclusiv cu reţinerea
garanţiei.
(3) În cazul obiectivelor pentru a căror realizare a fost aprobată ocuparea temporară din fondul forestier naţional, nereprimite în termen,
pentru care nu au fost emise aprobări de prelungire a ocupării temporare sau scoatere definitivă, în condiţiile legii, beneficiarul este obligat la
plata unei despăgubiri cu titlu de lipsă de folosinţă, până la data reprimirii terenului în circuitul silvic ori a obţinerii unei noi aprobări în situaţia în
care legea prevede o astfel de posibilitate, calculată conform prevederilor prezentului ordin.
(4) În situaţia prevăzută la alin. (3) ocolul silvic care asigură administrarea sau serviciile silvice stabileşte pe bază de calcul suma datorată cu
titlu de despăgubire pentru lipsa de folosinţă, potrivit art. 19, pe care o supune aprobării structurii teritoriale de specialitate, împreună cu copia
procesului-verbal de constatare sau a notei de constatare prevăzute la art. 23 alin. (2) pct. 4 şi 5, în termen de maximum 15 zile de la data
expirării perioadei de ocupare temporară.
(5) Structura teritorială de specialitate a autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură efectuează verificarea şi comunică, în termen
de maximum 15 zile de la data primirii, aprobarea pentru calculul sumei datorate cu titlu de despăgubire pentru lipsa de folosinţă ocolului silvic
care asigură administrarea sau serviciile silvice.

256
 (6) În termen de 15 zile de la data primirii calculului aprobat, şeful ocolului silvic care asigură administrarea sau serviciile silvice transmite
beneficiarului Notificarea privind obligaţiile de redare a terenurilor forestiere în cazul depăşirii perioadei aprobate pentru ocuparea temporară, al
cărei model este prevăzut în anexa nr. 15, cu privire la obligaţiile ce îi revin:
a) redarea terenului în circuitul silvic, astfel încât să nu fie restricţii cu privire la instalarea vegetaţiei forestiere, în cazul terenurilor care se
reprimesc la categoria de folosinţă "pădure" sau "clasa de regenerare";
b) achitarea sumei datorate cu titlu de despăgubire pentru lipsa de folosinţă, până la data redării terenului prevăzut la lit. a) ori a obţinerii unei
noi aprobări în situaţia în care legea prevede o astfel de posibilitate;
c) suportarea cheltuielilor pentru demersurile efectuate până la îndeplinirea obligaţiilor prevăzute la lit. a) şi b) de către beneficiarul ocupării
temporare.
(7) Notificarea prevăzută la alin. (6) constituie titlu executoriu pentru îndeplinirea obligaţiilor prevăzute în cuprinsul acesteia.
(8) În cazul neîndeplinirii în termen de maximum 6 luni de la data expirării aprobării pentru ocuparea temporară a obligaţiilor prevăzute la alin.
(6), ocolul silvic care asigură administrarea sau serviciile silvice procedează la punerea în executare a notificării pentru îndeplinirea obligaţiilor
prevăzute în cuprinsul acesteia.
Art. 42. -
Dispoziţiile art. 41 alin. (3) - (8) se aplică în cazul obiectivelor a căror aprobare de ocupare temporară expiră după data intrării în vigoare a
prezentei metodologii.
Art. 43. -
Emiterea unei noi aprobări de ocupare temporară pentru obiectivele a căror aprobare de ocupare temporară a expirat, existente în fondul
forestier naţional, se poate face în următoarele condiţii:
1. solicitantul aprobării ocupării temporare este acelaşi cu titularul aprobării iniţiale sau succesor în drepturi al acestuia;
2. obiectivul se încadrează în categoria obiectivelor pentru care este permisă ocuparea temporară a terenurilor din fondul forestier naţional,
prevăzută de legislaţia în vigoare;
3. depunerea unei noi garanţii pentru ocuparea temporară a terenurilor aferente obiectivului;
4. dovada achitării la data depunerii documentaţiei pentru solicitarea ocupării temporare a sumei datorate cu titlu de despăgubire pentru lipsa
de folosinţă, pe perioada de la data expirării aprobării anterioare până la data depunerii documentaţiei la structura teritorială de specialitate;
diferenţa de sumă datorată cu titlu de lipsă de folosinţă până la data aprobării ocupării temporare se achită în termen de o lună de la data
aprobării. Contestarea în instanţă de către titularul aprobării în termen de 15 zile de la data comunicării a sumei datorate cu titlu de despăgubiri
pentru lipsa de folosinţă suspendă obligaţia depunerii achitării sumei datorate cu titlu de despăgubire pentru lipsa de folosinţă până la data
pronunţării unei soluţii definitive.
Art. 44. -
(1) La solicitarea ocupării temporare a terenurilor din fondul forestier naţional se vor avea în vedere termene cât mai lungi pentru ocuparea
temporară a terenurilor, cu respectarea dispoziţiilor art. 20 alin. (3) teza a doua.

257
 (2) Redarea terenurilor în circuitul silvic se poate face şi înainte de expirarea termenului de ocupare temporară aprobat, ca urmare a finalizării
lucrărilor aferente obiectivului, pentru toată suprafaţa, cu respectarea condiţiilor prevăzute de lege referitoare la redarea terenurilor în fondul
forestier naţional.
(3) Restituirea diferenţei de chirie ca urmare a redării terenurilor, în condiţiile prevăzute la alin. (2), se face după reprimirea integrală a
terenului prevăzut în actul de aprobare. Diferenţa de chirie reprezintă diferenţa dintre chiria încasată anticipat şi chiria calculată până la data la
care s-a făcut reprimirea integrală a terenului.
(4) Restituirea garanţiei în cazul redării în interiorul termenului de aprobare temporară a terenurilor în circuitul silvic se face numai după
redarea integrală a suprafeţei terenurilor pentru care a fost aprobată ocuparea temporară.
(5) În situaţia în care la sfârşitul perioadei aprobate de ocupare temporară terenul nu întruneşte condiţiile de reprimire prevăzute în actul de
aprobare, beneficiarul poate solicita reprimirea integrală a terenului, garanţia reţinându-se în fondul de ameliorare a fondului funciar cu
destinaţie silvică.
Art. 45. -
(1) În cazul terenurilor din fondul forestier proprietate publică a statului pentru care au fost emise aprobări de ocupare temporară, retrocedate
în condiţiile legii după emiterea aprobării, valabilitatea aprobării se menţine până la data înscrisă în aprobare, iar obligaţiile şi drepturile care
decurg din aprobare se transmit de către administratorul fondului forestier proprietate publică a statului în sarcina proprietarului terenului.
(2) Transmiterea prevăzută la alin. (1) se face în termen de 30 de zile de la solicitarea scrisă a proprietarului, adresată ocolului silvic care a
efectuat predarea terenului ocupat temporar.
Art. 46. -
(1) În cazul obiectivelor pentru care legislaţia actuală nu mai permite prelungirea ocupării temporare, dar permite scoaterea definitivă a
terenurilor din fondul forestier naţional la data expirării aprobării, beneficiarul poate opta pentru:
a) redarea terenului în circuitul silvic, în condiţiile prezentei metodologii;
b) obţinerea aprobării pentru scoaterea definitivă a terenurilor care au făcut obiectul ocupării temporare, în termen de maximum 12 luni de la
data expirării aprobării de ocupare temporară.
(2) Scoaterea definitivă pentru situaţia prevăzută la alin. (1) lit. b) se aprobă în baza documentaţiei prevăzute la art. 20, cu următoarele
precizări:
a) acordul de mediu sau actul administrativ al autorităţii pentru protecţia mediului este cel care a stat la baza aprobării ocupării temporare;
b) beneficiarul achită anticipat obligaţiile pentru folosirea terenurilor de la data expirării aprobării de ocupare temporară până la data obţinerii
aprobării de scoatere definitivă.
(3) În cazul situaţiei prevăzute la alin. (1) lit. b), beneficiarul solicitării scoaterii definitive din fondul forestier solicită ca sumele depuse anterior
în fondul de ameliorare a fondului funciar cu destinaţie silvică drept garanţie pentru ocuparea temporară din fondul forestier să se vireze din
contul constituit pentru garanţii în contul constituit pentru taxa de scoatere definitivă.
(4) În situaţia în care sumele prevăzute la alin. (2) lit. b), constituite drept garanţii, nu acoperă valoarea taxei de scoatere din fondul forestier,
calculată conform prezentei metodologii, solicitantul scoaterii definitive din fondul forestier este obligat să vireze în fondul de ameliorare a
fondului funciar cu destinaţie silvică diferenţa de valoare aferentă taxei.

258
 (5) În situaţia în care sumele prevăzute la alin. (2) lit. b), constituite drept garanţii, sunt mai mari decât valoarea taxei de scoatere din fondul
forestier, calculată conform prezentei metodologii, solicitantul scoaterii definitive din fondul forestier poate cere restituirea sumelor cu care se
depăşeşte valoarea taxei de scoatere din fondul forestier, în baza actului de aprobare a scoaterii definitive din fondul forestier; restituirea
sumelor cu care se depăşeşte valoarea taxei de scoatere definitivă din fondul forestier se face de către direcţia care gestionează fondul de
ameliorare a fondului funciar cu destinaţie silvică, cu avizul direcţiei care coordonează activitatea de scoatere definitivă şi ocupare temporară
din fondul forestier.
(6) Virarea sumelor prevăzute la alin. (2) lit. b) se realizează în termen de maximum 5 zile lucrătoare de la data emiterii actului de aprobare a
scoaterii definitive din fondul forestier, dată care se comunică direcţiei care gestionează fondul de ameliorare a fondului funciar cu destinaţie
silvică.
(7) Sumele achitate pentru acoperirea cheltuielilor de reinstalare a vegetaţiei forestiere pentru terenurile forestiere ocupate temporar se
folosesc la acoperirea cheltuielilor de instalare a vegetaţiei forestiere şi de întreţinere a acesteia până la închiderea stării de masiv pe terenurile
oferite în compensare.
Art. 47. -
(1) Scoaterea definitivă a terenurilor aferente obiectivelor instalate în fondul forestier naţional înainte de anul 1990 se face în baza unui act
care dovedeşte instalarea obiectivului înainte de anul 1990, precum şi a documentaţiei prevăzute la art. 20.
(2) Scoaterea definitivă a terenurilor aferente activelor vândute, în condiţiile legii, de către Regia Naţională a Pădurilor - Romsilva se face în
baza documentaţiei prevăzute la art. 20 alin. (1) şi (2), la care se adaugă următoarele documente:
a) copie a actului de vânzare-cumpărare a activului, încheiat între Regia Naţională a Pădurilor - Romsilva şi cumpărătorul activului, certificată
conform cu originalul de către conducătorul unităţii Regiei Naţionale a Pădurilor - Romsilva;
b) copie a contractului de concesiune încheiat pentru terenul forestier aferent activului vândut;
c) copie a extrasului de carte funciară a terenului proprietate publică a statului aferent activului vândut, în care a fost operat contractul de
concesiune, actualizat la zi.
(3) Suprafaţa terenurilor aferente activelor vândute, în condiţiile legii, de către Regia Naţională a Pădurilor - Romsilva, pentru care se aprobă
scoaterea din fondul forestier naţional, este cea prevăzută în contractul de concesiune.
(4) Contractul de concesiune pentru terenul aferent activelor vândute în condiţiile legii de către Regia Naţională a Pădurilor - Romsilva îşi
încetează aplicabilitatea la data încheierii procesului-verbal de predare-primire a terenului oferit în compensare.
(5) Procesul-verbal de predare-primire a terenului oferit în compensare se încheie ulterior achitării obligaţiilor băneşti datorate pentru
scoaterea definitivă a terenurilor din fondul forestier naţional şi achitării redevenţei anuale aferente anului în care se face predarea-primirea.
Dovada achitării redevenţei este reprezentată de adresa de confirmare eliberată de către direcţia de specialitate cu atribuţii financiar-contabile
din cadrul autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură.
(6) Procesul-verbal de predare-primire a terenului oferit în compensare nu se poate încheia în situaţia neîndeplinirii obligaţiilor prevăzute la
alin. (5).
(7) Concesionarii aflaţi în procedura insolvenţei nu pot solicita scoaterea definitivă din fondul forestier a terenurilor aferente activelor vândute.
Art. 48. -

259
 (1) Scoaterea definitivă a terenurilor din fondul forestier naţional necesare realizării pe teritoriul administrativ în zonele de interes economic
ale Rezervaţiei Biosferei "Delta Dunării" a pontoanelor de acostare pentru ambarcaţiuni cu scop turistic şi de agrement şi de aprovizionare cu
alimente şi combustibil, pontoanelor plutitoare şi adăposturilor pescăreşti pentru pescari constituiţi în asociaţii este permisă numai pentru:
a) suprafeţele amplasate în zona de interes economic a teritoriului administrativ al Rezervaţiei Biosferei "Delta Dunării";
b) suprafaţa necesară ancorării pontonului la mal, în cazul pontoanelor de acostare pentru ambarcaţiuni cu scop turistic şi de agrement;
c) suprafaţa necesară ancorării pontonului la mal, realizării căii de acces şi a platformei de încărcare-descărcare a alimentelor şi
combustibilului, în cazul pontoanelor de acostare pentru aprovizionarea cu alimente şi combustibil. În acest caz se va face dovada că obiectivul
pentru care se face aprovizionarea cu alimente şi combustibili este înfiinţat pe cale legală şi că nu are altă cale de acces, respectiv că nu se
poate asigura accesul decât prin fondul forestier naţional;
d) suprafaţa necesară ancorării pontonului la mal şi suprafaţa aferentă adăposturilor pescăreşti.
(2) Scoaterea definitivă a terenurilor prevăzute la alin. (1) se face în baza avizului eliberat de Administraţia Biosferei "Delta Dunării", în care se
va confirma îndeplinirea punctuală a cerinţelor prevăzute la alin. (1), cu precizarea suprafeţei care face obiectul scoaterii definitive din fondul
forestier naţional, a amplasamentului amenajistic, precum şi a suprafeţei care se defrişează şi amplasamentului amenajistic al acesteia.
Art. 49. -
(1) La realizarea parcurilor recreative/tematice/educaţionale, scoaterea definitivă sau ocuparea temporară a terenurilor din fondul forestier
naţional se face pentru suprafaţa fondului forestier aferentă amenajărilor, constituită ca parc recreativ/tematic/educaţional, în baza unui studiu
avizat de Comisia tehnică de avizare în silvicultură, cu individualizarea în coordonate stereo 70 a suprafeţei total constituite, a celei propuse a fi
scoase definitiv, ocupate temporar şi a suprafeţelor de pe care se defrişează vegetaţia forestieră.
(2) Pentru suprafeţele prevăzute la alin. (1), în cazul ocupării temporare fără defrişarea vegetaţiei forestiere, nu se calculează contravaloarea
pierderii de creştere pentru exploatarea masei lemnoase, predarea suprafeţei făcându-se după delimitare, anularea cioatelor şi inventarierea fir
cu fir a vegetaţiei forestiere de către ocolul silvic care asigură administrarea sau serviciile silvice. La reprimirea terenurilor ocupate temporar
pentru care în actul de aprobare nu a fost prevăzută îndepărtarea vegetaţiei forestiere, pagubele constatate de ocolul silvic se suportă de către
beneficiarul ocupării temporare; schimbarea destinaţiei sau categoriei de folosinţă a suprafeţelor respective se sancţionează potrivit legii.
(3) Contravaloarea pierderii de creştere pentru exploatarea masei lemnoase nu se calculează în cazul ocupării temporare a unor terenuri din
fondul forestier naţional în care prin avizul de gospodărire a apelor au fost instituite zone de protecţie sanitară, precum şi perimetre de protecţie
hidrogeologică, conform cărora este interzisă defrişarea vegetaţiei forestiere; la ocuparea temporară a terenurilor în această situaţie se aplică
dispoziţiile alin. (2).
Art. 50. -
(1) Lucrările tehnologice de culegere a datelor pentru prospectarea, sondarea, cercetarea sau studierea la suprafaţa solului şi/sau subsolului,
care se desfăşoară în suprafeţele în care se solicită accesul pe durata a maximum 12 ore/punct de cercetare, fără a afecta fondul forestier din
zonele respective, se vor efectua fără ocuparea temporară a terenurilor din fondul forestier naţional şi, implicit, fără plata garanţiei şi a celorlalte
obligaţii băneşti prevăzute de reglementările în vigoare în cazul ocupărilor temporare a terenurilor din fondul forestier, în baza acordului obţinut
de la autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură.

260
 (2) Înainte de declanşarea lucrărilor prevăzute la alin. (1), titularul acordului va încheia protocoale cu administratorii fondului forestier
proprietate publică a statului, ai fondului forestier proprietate publică a unităţilor administrativ-teritoriale sau, după caz, cu
proprietarii/administratorii fondului forestier proprietate privată pentru stabilirea orarelor de acces al echipelor de lucru şi a altor condiţii care vor
fi apreciate ca necesare. Eventualele prejudicii aduse fondului forestier se calculează conform reglementărilor în vigoare şi se suportă de către
titularul acordului.
(3) În cazul în care lucrările implică instalarea de utilaje în fondul forestier naţional, comportă construcţii, montaj dezafectări ori impun activităţi
care afectează vegetaţia forestieră, titularul acordului are obligaţia ca, înainte de începerea lucrărilor, să obţină aprobarea pentru ocuparea
temporară sau scoaterea definitivă a terenurilor respective, conform prevederilor legale în vigoare.
(4) Nerespectarea obligaţiei prevăzute la alin. (3) se sancţionează potrivit legii.
Art. 51. -
Documentaţia necesară emiterii avizului structurii teritoriale de specialitate a autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură pentru
autorizarea construcţiilor la distanţe mai mici de 50 m de limita fondului forestier conţine:
1. solicitarea beneficiarului, adresată structurii teritoriale de specialitate a autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură în raza
căreia se află terenul;
2. certificatul de urbanism;
3. documente, în copie, prin care se face dovada proprietăţii asupra terenului;
4. ridicarea topografică cu localizarea în coordonate stereo 70 a obiectivului - amprenta la sol -, cu precizarea clară a distanţei cuprinse între
construcţie şi limita fondului forestier;
5. declaraţie pe propria răspundere sub semnătură privată a beneficiarului cu privire la asumarea eventualelor daune/prejudicii care prin
realizarea obiectivului pot afecta fondul forestier, precum şi proprietatea beneficiarului;
6. avizul ocolului silvic care asigură administrarea sau serviciile silvice pentru terenul forestier limitrof suprafeţei pe care se amplasează
construcţia, cu indicarea categoriei de folosinţă silvică a terenului.
Art. 52. -
(1) Realizarea lucrărilor şi obiectivelor în fondul forestier naţional, precum şi a construcţiilor în afara fondului forestier naţional la distanţe mai
mici de 50 m de liziera pădurii angajează răspunderea exclusivă a proprietarului/beneficiarului/administratorului, după caz, al
lucrărilor/obiectivului/construcţiei şi terenului pe care se realizează acestea/acesta/aceasta, cu privire la siguranţa persoanelor care
locuiesc/vizitează/tranzitează proprietatea, după caz, a mijloacelor fixe şi mobile, la eventuale accidente provocate de căderea arborilor limitrofi
proprietăţii ori la pagubele produse de animalele sălbatice asupra bunurilor aferente proprietăţii/construcţiei.
(2) Eventualele daune/prejudicii produse fondului forestier naţional limitrof se suportă de către proprietarul/beneficiarul/administratorul, după
caz, al lucrărilor/obiectivului realizate/realizat pe terenurile scoase definitiv/ocupate temporar din fondul forestier naţional, respectiv
proprietarul/beneficiarul terenului şi al construcţiei amplasate în afara fondului forestier naţional la distanţe mai mici de 50 m de liziera pădurii, în
condiţiile legii.
Art. 53. -

261
 (1) În cazul aprobării schimbării categoriei de folosinţă în interiorul termenului de ocupare temporară, la redarea terenurilor în circuitul silvic,
mijloacele fixe instalate pe terenurile ocupate temporar, asimilate celor specifice silviculturii, se pot prelua pe baza de proces-verbal semnat de
către conducătorul administratorului fondului forestier proprietate publică a statului/proprietarul fondului forestier în celelalte situaţii şi deţinătorul
mijlocului fix instalat.
(2) Schimbarea categoriei de folosinţă, prevăzută la alin. (1), se iniţiază de către administratorul fondului forestier proprietate publică a statului
sau al ocolului silvic care asigură administrarea/serviciile silvice pentru proprietarul fondului forestier în celelalte situaţii, la cererea beneficiarului
ocupării temporare, deţinător al mijlocului fix instalat.
(3) Sumele depuse cu titlu de cheltuieli pentru reinstalarea vegetaţiei forestiere şi întreţinerea acesteia până la realizarea stării de masiv,
pentru suprafaţa de teren la care se schimbă categoria de folosinţă în condiţiile alin. (2), se reţin în fondul de conservare şi regenerare a
pădurilor şi se folosesc potrivit art. 37 alin. (3) din Legea nr. 46/2008 - Codul silvic, republicată, cu modificările ulterioare.
Art. 54. -
(1) Autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură are obligaţia, în cazul în care documentaţia este incompletă, de a transmite un
răspuns solicitantului scoaterii definitive/ocupării temporare de terenuri din fondul forestier naţional, în termen de maximum 60 de zile de la data
depunerii documentaţiei la această autoritate.
(2) Schema procedurii de scoatere definitivă sau de ocupare temporară de terenuri din fondul forestier este prevăzută în anexa nr. 16.
(1) Pentru terenurile care se ocupă temporar din fondul forestier naţional, în cazurile prevăzute la art. 39, obligaţiile
băneşti sunt următoarele:
a) garanţia, echivalentă cu taxa pentru scoaterea definitivă a terenurilor din fondul forestier naţional cu compensare,
care se achită anticipat emiterii aprobării şi se depune în fondul de ameliorare a fondului funciar cu destinaţie silvică, fond
aflat la dispoziţia autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură;
Pus în aplicare la data de 27/05/2016 prin Metodologia privind scoaterea definitivă, ocuparea temporară şi schimbul de terenuri şi de calcul al
obligaţiilor băneşti din 08.04.2016CAPITOLUL IV Ocuparea temporară a unor terenuri din fondul forestier naţional, cu defrişarea vegetaţiei
forestiere -

SECŢIUNEA A
Garanţia pentru ocuparea temporară a terenurilor din fondul forestier naţional

Art. 11. -
Garanţia pentru ocuparea temporară a terenurilor din fondul forestier naţional se calculează conform formulei:

Tx = S x VEXP x PML,

262
 în care semnificaţia termenilor este cea prevăzută la art. 2.

SECŢIUNEA A
Garanţia pentru ocuparea temporară a terenurilor din fondul forestier naţional

Art. 16. -
Garanţia pentru ocuparea temporară a terenurilor din fondul forestier naţional se calculează conform formulei:

Tx = S x VEXP x PML,

în care semnificaţia termenilor este cea prevăzută la art. 2.

b) chiria, care se achită proprietarului, în cazul fondului forestier proprietate privată a persoanelor fizice şi juridice,
respectiv al celui proprietate publică şi privată a unităţilor administrativ-teritoriale; pentru fondul forestier proprietate
publică a statului, 30% din chirie se depune în fondul de conservare şi regenerare a pădurilor, 20% se achită
administratorului, iar 50% se depune în fondul de accesibilizare a pădurilor;
Pus în aplicare la data de 27/05/2016 prin Metodologia privind scoaterea definitivă, ocuparea temporară şi schimbul de terenuri şi de calcul al
obligaţiilor băneşti din 08.04.2016CAPITOLUL IV Ocuparea temporară a unor terenuri din fondul forestier naţional, cu defrişarea vegetaţiei
forestiere -

SECŢIUNEA B
Chiria pentru ocuparea temporară a terenurilor din fondul forestier naţional

Art. 12. -
(1) Chiria pentru ocuparea temporară a terenurilor din fondul forestier proprietate publică se calculează conform formulei:

CHA = S x Cr x PML x (1 + N),

în care:
CHA - chiria anuală, exprimată în lei;
S - suprafaţa terenului care se ocupă temporar în fondul forestier naţional, exprimată în hectare, cu 4 zecimale;
Cr - creşterea medie anuală la exploatabilitate a producţiei totale a arboretelor pe specii şi clase de producţie relative, exprimată în m 3 /ha,
aferentă speciei principale de bază corespunzătoare condiţiilor staţionale şi bonităţii acestora, conform anexei nr. 3. În cazul terenurilor din

263
fondul forestier naţional care au altă categorie de folosinţă decât "pădure", "clasă de regenerare" sau "neproductiv", specia principală de bază şi
clasa de producţie a acesteia vor fi stabilite conform prevederilor art. 2;
PML - preţul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior, exprimat în lei/m 3, corectat cu coeficientul de corecţie a preţului mediu al
unui metru cub de masă lemnoasă pe picior, pe specii şi pe grupe de specii, prevăzut în anexa nr. 2, aferent speciei principale de bază
corespunzătoare condiţiilor staţionale;
N - coeficientul rezultat prin însumarea notelor prevăzute în anexa nr. 4, atribuite terenului în cauză.
(2) Chiria pentru ocuparea temporară a terenurilor din fondul forestier proprietate publică se încasează anterior predării terenurilor; chiria se
percepe începând cu data predării terenurilor.
(3) Plata chiriei în cazul terenurilor ocupate temporar se face conform prevederilor art. 39 alin. (3) din Legea nr. 46/2008, republicată, cu
modificările ulterioare.
(4) În cazul ocupării temporare a unor terenuri din fondul forestier proprietate publică pe o perioadă mai mică de un an, chiria pentru ocuparea
temporară a terenurilor din fondul forestier naţional, calculată conform formulei prevăzute la alin. (1), se diminuează proporţional cu fracţiunea
din an.
(5) Pentru terenurile proprietate privată, chiria pentru ocuparea temporară a terenurilor din fondul forestier naţional se stabileşte prin
înţelegere între proprietarii de terenuri şi beneficiarul ocupării temporare, în condiţiile legii.

SECŢIUNEA B
Chiria pentru ocuparea temporară a terenurilor din fondul forestier naţional

Art. 17. -
(1) Chiria pentru ocuparea temporară a terenurilor din fondul forestier naţional se calculează conform formulei:

CHA = S x Cr x PML x (1 + N),

în care termenii au semnificaţia precizată la art. 12 alin. (1).

(2) Chiria pentru ocuparea temporară a terenurilor din fondul forestier naţional se încasează anterior predării terenurilor; chiria se percepe
începând cu data predării terenurilor.
(3) Plata chiriei în cazul terenurilor ocupate temporar se face conform prevederilor art. 39 alin. (3) din Legea nr. 46/2008, republicată, cu
modificările ulterioare.
(4) În cazul ocupării temporare a unor terenuri din fondul forestier naţional pe o perioadă mai mică de un an, chiria pentru ocuparea temporară
a terenurilor din fondul forestier naţional, calculată conform formulei prevăzute la alin. (1), se diminuează proporţional cu fracţiunea din an.
(5) Pentru terenurile proprietate privată, chiria pentru ocuparea temporară a terenurilor din fondul forestier naţional se stabileşte prin
înţelegere între proprietarii de terenuri şi beneficiarul scoaterii, în condiţiile legii.

264
 ANEXA Nr. 3
la metodologie

Creşterea medie anuală la exploatabilitate a producţiei totale a arboretelor pe specii şi clase de producţie relative*

* Model matematico-auxologice şi tabele de producţie pentru arborete - 2004.

m3/
an/
ha
Cla
sa
de
NSpro
r p du
cţie
IIIIV
IIV
1M11185
. o741, ,
2M111--
. o964
3B11976
. r 41, , ,
4L11175
. a740, ,
5P11742
. i 40, , ,
6P19642
. i 2, , , ,
7F19764
. a1, , , ,
8F97542
. a, , , , ,
9M18643
. e0, , , ,
1G19754
0o1, , , ,
1G18643
1o0, , , ,
1C19764
2a1, , , ,
1T11975
3e31, , ,

265
 1S11865
4t 20, , ,
1S18754
5t 0, , , ,
1C18754
6e0, , , ,
1C18643
7e0, , , ,
1G18643
8â0, , , ,
1G97542
9â, , , , ,
2S97532
0t , , , , ,
2S75321
1t , , , , ,
2S21174
2a051, ,
2S11963
3a84, , ,
2P21174
4l 151, ,
2S22119
5a9483,
2S22117
6a7162,

** Date provizorii

Creşterea pentru anin se asimiliează cu valorile corespunzătoare pentru tei din sămânţă, prevăzute la nr. crt. 13 din tabel.

ANEXA Nr. 4
la metodologie

CRITERII
în baza cărora se determină coeficienţii N şi N1, utilizaţi la calculul contravalorii terenurilor (VT, VT c), al chiriei (CHA) şi, respectiv, al contravalorii
pierderii de creştere determinate de exploatarea masei lemnoase înainte de vârsta exploatabilităţii (DVML)

Nota
Nr. Crite
acor
crt. rii
dată

266
0 1 2 3
1. C A 15
at r
e b
g o
o r
rii et
d el
e e
a la
r c
b a
o r
r e
et s
e u
s nt
a in
u te
te rz
r is
e e
n o
u ri
ri c
d e
e fe
î l
m d
p e
ă in
d te
u rv
rit e
p nţ
e ii
ti p
p e
u nt
ri r
fu u
n e
cţ xt

267
 io r
n a
al g
e e
r
e
a
d
e
m
a
s
ă
le
m
n
o
a
s
ă
s
a
u
d
e
al
te
p
r
o
d
u
s
e
n
el
e
m
n
o
a
s
e,
p

268
 a
rc
u
ri
n
aţ
io
n
al
e,
r
e
z
e
rv
aţ
ii
n
at
u
r
al
e
şi
şt
ii
nţ
ifi
c
e,
m
o
n
u
m
e
nt
e
al
e
n
at
u
rii

269
 ,
p
r
e
c
u
m
şi
te
r
e
n
u
ri
d
e
st
in
at
e
î
m
p
ă
d
u
ri
rii
,
în
c
a
d
r
at
e
la
ti
p
ul
fu
n
cţ
io

270
 n
al
TI
A 10
r
b
o
r
et
el
e
la
c
a
r
e
n
u
e
st
e
p
e
r
m
is
ă
s
a
u
n
u
e
st
e
p
o
si
bi
lă
d
e
c
ât

271
 e
x
e
c
ut
a
r
e
a
tă
ie
ril
o
r
d
e
ig
ie
n
ă
s
a
u
a
lu
cr
ă
ril
o
r
s
p
e
ci
al
e
d
e
c
o
n
s
e
rv

272
 a
r
e,
p
r
e
c
u
m
şi
te
r
e
n
u
ri
d
e
st
in
at
e
î
m
p
ă
d
u
ri
rii
,
în
c
a
d
r
at
e
la
ti
p
ul
fu
n

273
 cţ
io
n
al
TI
I
A 5
r
b
o
r
et
el
e
la
c
a
r
e
s
u
nt
p
e
r
m
is
e
tr
at
a
m
e
nt
e
in
te
n
si
v
e,
c
u
m

274
 s
u
nt
c
el
e
d
e
c
o
d
r
u
g
r
ă
di
n
ă
rit
s
a
u
c
v
a
si
g
r
ă
di
n
ă
rit
,
p
r
e
c
u
m
şi
te
r

275
 e
n
u
ri
d
e
st
in
at
e
î
m
p
ă
d
u
ri
rii
,
în
c
a
d
r
at
e
la
ti
p
ul
fu
n
cţ
io
n
al
TI
II
A 3
r
b
o
r
et

276
 el
e
la
c
a
r
e
s
u
nt
p
e
r
m
is
e
tr
at
a
m
e
nt
e
c
u
p
e
ri
o
a
d
a
d
e
r
e
g
e
n
e
r
a
r
e

277
 n
o
r
m
al
ă
s
a
u
m
ai
m
a
r
e,
d
a
r
c
u
r
e
st
ri
cţ
ii
în
e
x
e
c
ut
a
r
e
a
tă
ie
ril
o
r,
p
r
e

278
 c
u
m
şi
te
r
e
n
u
ri
d
e
st
in
at
e
î
m
p
ă
d
u
ri
rii
,
în
c
a
d
r
at
e
la
ti
p
ul
fu
n
cţ
io
n
al
TI
V

279
 A 2
r
b
o
r
et
el
e
c
u
fu
n
cţ
ii
d
e
p
r
o
d
u
cţ
ie
şi
d
e
p
r
ot
e
cţ
ie
la
c
a
r
e
n
u
s
u
nt
r
e

280
 st
ri
cţ
ii
p
ri
vi
n
d
tr
at
a
m
e
nt
el
e,
p
r
e
c
u
m
şi
te
r
e
n
u
ri
d
e
st
in
at
e
î
m
p
ă
d
u
ri
rii

281
 ,
în
c
a
d
r
at
e
la
ti
p
u
ril
e
fu
n
cţ
io
n
al
e
T
v
şi
T
VI
T 1
e
r
e
n
u
ril
e
fă
r
ă
v
e
g
et
aţ
ie
fo

282
 r
e
st
ie
r
ă
2. A 2.
m A
pl .
a T
s e
a r
r e
e n
a în
te in
r tr
e a
n vi
ul la
ui n
fa şi
ţă p
d â
e n
lo ă
c la
al 2
it k
ăţ m
i d
e
la
li
m
it
a
p
e
ri
m
et
r
ul

283
 ui
c
o
n
st
r
ui
bi
l:
- 150
m
u
ni
ci
pi
ul
B
u
c
u
r
e
şt
i
şi
st
aţ
iu
ni
b
al
n
e
a
r
e,
cl
i
m
at
e
ri
c
e

284
 s
a
u
tu
ri
st
ic
e
- 120
m
u
ni
ci
pi
i
r
e
ş
e
di
nţ
ă
d
e
ju
d
eţ
c
u
p
e
st
e
1
0
0.
0
0
0
d
e
lo
c
ui

285
 to
ri
-
m
u
ni
ci
pi
i
r
e
ş
e
di
nţ
ă
d
e
ju
d 90
eţ
s
u
b
1
0
0.
0
0
0
d
e
lo
c
ui
to
ri
- 60
m
u
ni
ci
pi
i

286
 -
o
r
40
a
ş
e
-
s
at
e
r
e
ş
e
di
nţ 20
ă
d
e
c
o
m
u
n
ă
-
s
10
at
e
2.
B
.
În
tr
e
2
şi
1
0
k
m
d
e
la

287
 li
m
it
a
p
e
ri
m
et
r
ul
ui
c
o
n
st
r
ui
bi
l:
- 80
m
u
ni
ci
pi
ul
B
u
c
u
r
e
şt
i
şi
st
aţ
iu
ni
b
al
n
e

288
 a
r
e,
cl
i
m
at
e
ri
c
e
s
a
u
tu
ri
st
ic
e
- 60
m
u
ni
ci
pi
i
r
e
ş
e
di
nţ
ă
d
e
ju
d
eţ
c
u
p
e
st
e

289
 1
0
0.
0
0
0
d
e
lo
c
ui
to
ri
- 40
m
u
ni
ci
pi
i
r
e
ş
e
di
nţ
ă
d
e
ju
d
eţ
s
u
b
1
0
0.
0
0
0
d
e
lo

290
 c
ui
to
ri
-
m
u
ni 30
ci
pi
i
-
o
r
20
a
ş
e
-
s
at
e
r
e
ş
e
di
nţ 10
ă
d
e
c
o
m
u
n
ă
-
s
5
at
e
2.
C
.
P

291
 e
st
e
1
0
k
m
d
e
la
li
m
it
a
p
e
ri
m
et
r
ul
ui
c
o
n
st
r
ui
bi
l:
- 40
m
u
ni
ci
pi
ul
B
u
c
u
r
e
şt

292
 i
şi
st
aţ
iu
ni
b
al
n
e
a
r
e,
cl
i
m
at
e
ri
c
e
s
a
u
tu
ri
st
ic
e
- 30
m
u
ni
ci
pi
i
r
e
ş
e
di
nţ
ă
d

293
 e
ju
d
eţ
c
u
p
e
st
e
1
0
0.
0
0
0
d
e
lo
c
ui
to
ri
- 20
m
u
ni
ci
pi
i
r
e
ş
e
di
nţ
ă
d
e
ju
d
eţ
s
u

294
 b
1
0
0.
0
0
0
d
e
lo
c
ui
to
ri
-
m
u
ni 10
ci
pi
i
-
o
r
5
a
ş
e
- 3
s
at
e
r
e
ş
e
di
nţ
ă
d
e
c
o
m
u

295
 n
ă
-
s
1
at
e
3. A 3.
m A
pl .
a T
s r
a a
r n
e s
a p
te o
r rt
e r
n ut
ul ie
ui r
fa (t
ţă e
d r
e e
r n
eţ ul
el e
el st
e e
d a
e m
tr pl
a a
n s
s at
p la
o o
rt di
st
a
nţ
ă
d

296
 e
c
el
m
ul
t
2
k
m
fa
ţă
d
e
c
al
e
a
d
e
tr
a
n
s
p
o
rt
):
- 40
a
ut
o
st
r
ă
zi
şi
d
r
u
m
u
ri
n
aţ

297
 io
n
al
e
e
u
r
o
p
e
n
e
- 30
al
te
d
r
u
m
u
ri
n
aţ
io
n
al
e,
st
r
ă
zi
di
n
in
tr
a
vi
la
n
ul
m
u
ni
ci

298
 pi
il
o
r
-
d
r
u
m
u
ri
ju
d
eţ
e
n
e,
st
r
ă
zi 20
di
n
in
tr
a
vi
la
n
ul
o
r
a
ş
el
o
r
- 10
d
r
u
m
u
ri

299
 c
o
m
u
n
al
e,
st
r
ă
zi
di
n
in
tr
a
vi
la
n
ul
c
o
m
u
n
el
o
r,
st
r
ă
zi
di
n
in
tr
a
vi
la
n
ul
s
at
el

300
 o
r
-
d
r
u
m
u
ri
fo
r
e
st
ie
r
e,
in
d
u 5
st
ri
al
e
şi
al
te
le
a
s
e
m
e
n
e
a
3. 5
B
.
T
r
a
n
s
p

301
 o
rt
fe
r
o
vi
a
r
(î
n
c
a
z
ul
în
c
a
r
e
te
r
e
n
ul
s
e
af
lă
la
o
di
st
a
nţ
ă
d
e
c
el
m
ul
t
5
k

302
 m
fa
ţă
d
e
st
aţ
ie
)
3. 5
C
.
T
r
a
n
s
p
o
rt
fl
u
vi
al
(î
n
c
a
z
ul
în
c
a
r
e
te
r
e
n
ul
s
e
af
lă

303
 la
o
di
st
a
nţ
ă
d
e
c
el
m
ul
t
5
k
m
fa
ţă
d
e
p
o
rt
)
3. 5
D
.
T
r
a
n
s
p
o
rt
m
a
rit
i
m
(î
n
c

304
 a
z
ul
în
c
a
r
e
te
r
e
n
ul
s
e
af
lă
la
o
di
st
a
nţ
ă
d
e
c
el
m
ul
t
5
k
m
fa
ţă
d
e
p
o
rt
)
4. A R 5
lt eţ

305
 e el
ut e
ili d
tă e
ţi a
p
ă
-
c
a
n
al
p
â
n
ă
la
5
0
0
m
R 5
eţ
el
e
d
e
di
st
ri
b
uţ
ie
a
e
n
e
r
gi
ei
el
e
ct
ri

306
 c
e
p
â
n
ă
la
5
0
0
m
R 5
eţ
el
e
d
e
di
st
ri
b
uţ
ie
a
g
a
z
el
o
r
n
at
u
r
al
e
p
â
n
ă
la
1.
0
0

307
 0
m
P P
o â
n n
d ă
40
e la
r 3
e 0
a %
s 3
u 0,
p 1
r - 20
af 4
eţ 0
ei %
fo
n
d
ul
ui
fo
5.
r
e
st
ie
r P
n e
aţ st
io e 10
n 4
al 0
în %
c
a
d
r
ul
ju
d
eţ
ul
ui

308
 NOTE:

1. Coeficientul N se determină ca sumă a notei acordate pentru îndeplinirea tuturor criteriilor menţionate.
2. Coeficientul N1 reprezintă nota acordată numai pentru îndeplinirea criteriilor cuprinse la nr. crt. 1 "Categorii de arborete sau terenuri de
împădurit pe tipuri funcţionale".
3. Pentru criteriul "Amplasarea terenului faţă de localităţi", în cazul în care diferenţa dintre distanţa faţă de localitatea cea mai apropiată şi
distanţa faţă de o localitate încadrată la o categorie de importanţă mai mare aflată în apropiere este mai mică de 10 km, se ia în considerare
distanţa faţă de localitatea de cea mai mare categorie.
4. În cazul criteriului "Amplasarea terenului faţă de reţelele de transport" se cumulează, în funcţie de situaţie, valorile notelor de la pct. 3.A,
3.B, 3.C şi 3.D.
5. În cazul pct. 3.A se alege doar criteriul îndeplinit de obiectivul cu nota cea mai mare.
6. Pentru stabilirea criteriilor se iau în considerare distanţele cele mai scurte, în proiecţie orizontală.
c) contravaloarea pierderii de creştere determinate de exploatarea masei lemnoase înainte de vârsta exploatabilităţii
tehnice, care se achită proprietarului terenului pentru terenurile proprietate privată a persoanelor fizice şi juridice şi
proprietate publică a unităţilor administrativ-teritoriale; pentru fondul forestier proprietate publică a statului, contravaloarea
pierderii de creştere se achită administratorului, care o depune în fondul de conservare şi regenerare a pădurilor;
Pus în aplicare la data de 27/05/2016 prin Metodologia privind scoaterea definitivă, ocuparea temporară şi schimbul de terenuri şi de calcul al
obligaţiilor băneşti din 08.04.2016CAPITOLUL IV Ocuparea temporară a unor terenuri din fondul forestier naţional, cu defrişarea vegetaţiei
forestiere -

SECŢIUNEA C
Contravaloarea pierderii de creştere determinate de exploatarea masei lemnoase înainte de vârsta exploatabilităţii tehnice

Art. 13. -
(1) Contravaloarea pierderii de creştere determinate de exploatarea masei lemnoase înainte de vârsta exploatabilităţii tehnice se calculează
conform art. 4 alin. (1).
(2) Contravaloarea pierderii de creştere determinate de exploatarea masei lemnoase înainte de vârsta exploatabilităţii tehnice de pe terenurile
din fondul forestier proprietate privată care fac obiectul ocupării temporare se stabileşte prin înţelegere între proprietarii de terenuri şi
beneficiarul ocupării temporare, în condiţiile legii.
(3) Contravaloarea pierderii de creştere determinate de exploatarea masei lemnoase înainte de vârsta exploatabilităţii tehnice nu se
calculează pentru arboretele care au depăşit vârsta exploatabilităţii tehnice.

309
 (4) În cazul regenerărilor artificiale care nu au încheiat starea de masiv nu se calculează contravaloarea pierderii de creştere determinate de
exploatarea masei lemnoase înainte de vârsta exploatabilităţii tehnice, valoarea investiţiei efectuate în scopul instalării vegetaţiei forestiere
înscriindu-se la categoria obiectivelor dezafectate.

ANEXA Nr. 2
la metodologie

Coeficientul de corecţie a preţului mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior, pe specii şi pe grupe de specii

Coefi
cient
ul
care
se
aplic
ă
Spec preţu
ia lui
sau medi
Nr.
grup u al
crt.
a de unui
spec metr
ii u3 de
mas
ă
lemn
oasă
pe
picio
r
0 1 2
Răşi
1. noas 1,20
e
2. Fag 1,30
3. Cver 1,70
cine
e,

310
 frasi
n,
cireş
şi
nuc
Dive
rse
4. 1,10
spec
ii tari
Dive
rse
5. spec 1,00
ii
moi

NOTĂ:
Indicatorul PML pentru speciile sau grupele de specii înscrise în coloana 1 se determină prin înmulţirea coeficientului din coloana 2 cu preţul
mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior prevăzut la art. 116 din Legea nr. 46/2008 - Codul silvic, republicată, cu modificările
ulterioare.
d) valoarea obiectivelor dezafectate de pe terenurile respective; în cazul pădurilor proprietate publică a statului, aceasta
se achită administratorului, iar în celelalte cazuri se achită proprietarului;
Pus în aplicare la data de 27/05/2016 prin Metodologia privind scoaterea definitivă, ocuparea temporară şi schimbul de terenuri şi de calcul al
obligaţiilor băneşti din 08.04.2016CAPITOLUL IV Ocuparea temporară a unor terenuri din fondul forestier naţional, cu defrişarea vegetaţiei
forestiere -

SECŢIUNEA E
Valoarea obiectivelor care se dezafectează ca urmare a ocupării temporare a terenurilor din fondul forestier naţional

Art. 15. -
(1) Pentru obiectivele existente în fondul forestier proprietate publică, valoarea de înlocuire a obiectivelor care se dezafectează se stabileşte
în condiţiile legii.
(2) Pentru obiectivele existente în fondul forestier proprietate privată, contravaloarea obiectivelor care se dezafectează se stabileşte prin
înţelegere între proprietarii de terenuri şi beneficiarul ocupării temporare, în condiţiile legii.

SECŢIUNEA C
Valoarea obiectivelor care se dezafectează ca urmare a ocupării terenurilor din fondul forestier naţional

311
 Art. 18. -
(1) Pentru obiectivele existente în fondul forestier proprietate publică, valoarea de înlocuire a obiectivelor care se dezafectează se stabileşte
în condiţiile legii.
(2) Pentru obiectivele existente în fondul forestier proprietate privată, contravaloarea obiectivelor care se dezafectează se stabileşte prin
înţelegere între proprietarii de terenuri şi beneficiarul ocupării temporare, în condiţiile legii.
e) cheltuielile de reinstalare a vegetaţiei forestiere şi de întreţinere a acesteia până la realizarea stării de masiv, care se
depun în fondul de conservare şi regenerare a pădurilor.
Pus în aplicare la data de 27/05/2016 prin Metodologia privind scoaterea definitivă, ocuparea temporară şi schimbul de terenuri şi de calcul al
obligaţiilor băneşti din 08.04.2016CAPITOLUL IV Ocuparea temporară a unor terenuri din fondul forestier naţional, cu defrişarea vegetaţiei
forestiere -

SECŢIUNEA D
Cheltuielile de reinstalare a vegetaţiei forestiere şi de întreţinere a acesteia până la realizarea stării de masiv

Art. 14. -
(1) Cheltuielile de reinstalare a vegetaţiei forestiere şi de întreţinere a acesteia până la realizarea stării de masiv se stabilesc în baza devizului
întocmit de ocolul silvic care asigură serviciile silvice sau administrarea terenului forestier care face obiectul ocupării temporare.
(2) Pentru terenurile ocupate temporar situate în fondul forestier proprietate privată, devizul cu cheltuielile de reinstalare a vegetaţiei forestiere
şi de întreţinere a acesteia până la realizarea stării de masiv trebuie să fie însuşit de către proprietar şi de către ocolul silvic care asigură
serviciile silvice sau administrarea terenului.
(2) Obligaţiile băneşti prevăzute la alin. (1) lit. b) -e) se achită anticipat predării-primirii terenului pentru care a fost emisă
aprobarea de ocupare temporară din fondul forestier naţional.
Art. 43. - Metodologia privind scoaterea definitivă, ocuparea temporară şi schimbul de terenuri şi de calcul al
obligaţiilor băneşti se aprobă prin ordin al autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură.
Art. 44. - Masa lemnoasă rezultată în urma defrişării vegetaţiei forestiere de pe terenurile scoase definitiv sau ocupate
temporar din fondul forestier revine proprietarului, în cazul fondului forestier proprietate privată a persoanelor fizice şi
juridice, respectiv proprietate publică a unităţilor administrativ- teritoriale, şi administratorului, în cazul fondului forestier
proprietate publică a statului.

312
 Art. 45. - (1) Administratorii fondului forestier proprietate publică iau măsuri de lichidare a enclavelor şi de corectare a
perimetrului fondului forestier şi de comasare a terenurilor proprietate publică prin schimburi de terenuri pe bază de acte
autentice.
(2) Terenurile care fac obiectul schimbului dobândesc situaţia juridică a terenurilor pe care le schimbă, acestea având
destinaţie forestieră.
(3) Metodologia de dobândire prin cumpărare, schimb sau prin donaţie, prin Regia Naţională a Pădurilor - Romsilva şi
prin ceilalţi administratori ai fondului forestier proprietate publică, se aprobă prin hotărâre a Guvernului, la propunerea
autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură.
(4) La realizarea schimbului se are în vedere echivalenţa valorică a terenurilor, evaluarea acestora făcându-se pe baza
metodologiei prevăzute la art. 43.
(5) Evaluarea terenurilor şi a vegetaţiei forestiere de pe terenurile care fac obiectul schimbului se realizează în baza
metodologiei prevăzute la art. 43, aprobată prin ordin al conducătorului autorităţii publice centrale care răspunde de
silvicultură.
Pus în aplicare la data de 27/05/2016 prin Metodologia privind scoaterea definitivă, ocuparea temporară şi schimbul de terenuri şi de calcul al
obligaţiilor băneşti din 08.04.2016

CAPITOLUL IX
Evaluarea terenurilor şi a vegetaţiei forestiere de pe terenurile care fac obiectul schimbului

Art. 55. -
(1) Evaluarea terenurilor şi a vegetaţiei forestiere de pe terenurile supuse schimbului se face în scopul stabilirii echivalenţei valorice a
terenurilor care fac obiectul schimbului de terenuri.
(2) Terenurile goale supuse schimbului se evaluează din punct de vedere silvic sub aspectul asigurării condiţiilor staţionale necesare
împăduririi, a nevoilor de cultură, producţie ori administraţie silvică.
Art. 56. -
Valoarea terenurilor fără vegetaţie forestieră supuse schimbului se determină potrivit formulei:

VTER = S x R1 x R2 x VU,

în care:
VTER - valoarea terenului fără vegetaţie forestieră ce face obiectul evaluării în vederea efectuării schimbului, exprimată în lei;

313
 S - mărimea suprafeţei terenului ce se evaluează în vederea schimbului, exprimată în hectare, cu 4 zecimale;
R1 - coeficientul de evaluare a şansei de instalare a vegetaţiei forestiere. Valorile coeficienţilor R1 sunt diferenţiate în raport cu zonele
fitogeografice şi cu starea terenului şi sunt prezentate în tabelul nr. 1;
R2 - coeficientul de evaluare a riscului de asigurare a integrităţii pădurii. Valorile coeficienţilor R2 sunt diferenţiate în funcţie de intensitatea
presiunii sociale asupra pădurii; acestea sunt prezentate în tabelul nr. 2;
VU - valoarea maximă a unui teren fără vegetaţie forestieră în suprafaţă de un hectar (lei/ha) calculată la data aprobării schimbului de
terenuri, prin intermediul relaţiei:

VU = VUTAB x k1 x k2 x k3,

în care:
VUTAB = valoarea maximă a unui teren în suprafaţă de un hectar, exprimată în lei/ha, stabilită în funcţie de caracteristicile terenului (bonitatea
staţiunii şi valoarea producţiei principale a speciei de bază din grupa de formaţii forestiere - calculată la vârsta exploatabilităţii).Valorile V UTAB
determinate sunt prezentate în tabelul nr. 3;
k1 = PML/115, coeficient de actualizare calculat în funcţie de preţul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior, în vigoare la data
aprobării schimbului de terenuri;
k2 = RPF/0,17, coeficient de actualizare calculat în funcţie de rata medie a profitului corespunzătoare terenului (renta funciară), la data
aprobării schimbului de terenuri;
k3 = RD/0,0325, coeficient de actualizare calculat în funcţie de rata medie anuală a facilităţii de creditare afişate de Banca Naţională a
României la secţiunea statistică/seturi de date/indicatori de politică monetară, la data aprobării schimbului de terenuri;
PML - preţul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior, aprobat în temeiul art. 116 din Legea nr. 46/2008 - Codul silvic, republicată,
cu modificările ulterioare, în vigoare la data aprobării schimbului de terenuri, diferenţiat pe grupe de specii, în raport cu ponderea, exprimat în
lei/m3;
RPF - rata medie a profitului corespunzătoare terenului (renta funciară), mijloc de producţie; pentru uniformizare se utilizează aceeaşi valoare
cu cea utilizată în evaluarea terenurilor agricole;
RD - rata medie anuală a facilităţii de creditare, valoare prezentată pe site-ul Băncii Naţionale a României la secţiunea statistică/seturi de
date/indicatori de politică monetară, la data aprobării schimbului de terenuri.

Tabelul nr. 1 - Valorile coeficientului de evaluare a şansei de instalare a vegetaţiei forestiere (R1)

Cate Zone
goria fitog
teren eogr

314
 afice
c
â
m
si pi
lv e,
o d
ului
st e
e al
p ,
ă m
u
nt
e
norm 0,
1
al 7
erozi
une
de
R1 supr
0, 0,
afaţă
4 7
uşoa
ră şi
medi
e

Tabelul nr. 2 - Valorile coeficientului de evaluare a şansei de instalare a vegetaţiei forestiere (R2)

Inten
sitat
ea
presi
unii
socia
le
asup
ra
pădu
rii

315
 f
f o
o a
m
a r
ir
r t
mj e
t e
al d
e
r ou
r
ec s
m e
R2 iă
a d
e
r u
e s
ă
0000
,,,,1
5789

Tabelul nr. 3 - Valoarea maximă a unui teren în suprafaţă de un hectar (VUTAB)

Valo
area
maxi
mă a
Grup unui
e de teren
form în
aţii supr
fores afaţă
tiere de
un
ha
(VUTA
B
)
Bonit
atea
staţi
unii
s mi
u i n

316
 p f
e j e
r l r
i o i
o c o
a i a
r e r
ă ă
1. 6 5 3
Moli 7 3 4
dişur 2 0 4
i 4 6 7
2.
Moli
deto-
brăd
ete,
moli
deto-
făget
e,
brăd
5 4 3
ete,
8 5 0
brăd
8 5 8
eto-
1 7 1
făget
e,
ame
stec
uri
de
răşin
oase
cu
fag
3.
5 3 1
Pinet
6 8 9
e,
4 1 9
laric
1 9 2
ete
5 3 2
4.
0 7 5
Făge
3 3 4
te
2 8 9

317
5.
Făge
te
(ame
stec
uri) 5 3 2
cu 3 9 6
alte 1 7 3
spec 8 8 9
ii
goru
neto-
făget
e
6.
Goru
nete,
goru
neto-
şlea
uri, 5 4 2
ame 6 2 7
stec 1 5 1
de 4 4 0
goru
n cu
alte
cver
cine
e
7.
Stejă
reto-
şlea
uri,
ame 6 5 3
stec 7 1 8
de 2 9 3
steja 4 5 0
r cu
alte
cver
cine
e

318
8.
Gârn
iţete,
ceret
e,
cero- 5 4 2
şlea 6 3 9
uri, 0 1 8
ame 4 5 1
stec
de
gârni
ţă şi
cer
9.
Stejă
rete
de
steja
r
brum 4 2 1
ariu 4 8 7
şi 0 7 4
stejă 7 4 4
rete
de
steja
r
pufo
s
10.
Zăvo
aie
de
plopi 4 2 1
indig 1 9 4
eni 4 1 4
şi 5 3 1
salci
e,
anini
şuri
11. 321
Salc 851

319
 âmet 6 8 6
e 087

Art. 57. -
(1) Valoarea terenurilor cu vegetaţie forestieră supuse schimbului se determină potrivit formulei:

VTER + VEG = VTER + VVEG,

în care:
VTER + VEG - valoarea terenului şi a vegetaţiei forestiere existente pe terenul respectiv;
VTER - valoarea terenului fără vegetaţie forestieră, exprimată în lei, calculată potrivit art. 56;
VVEG - valoarea vegetaţiei forestiere existente pe terenul ce face obiectul evaluării în vederea efectuării schimbului, exprimată în lei.
(2) Valoarea vegetaţiei forestiere existente pe terenul ce face obiectul evaluării în vederea efectuării schimbului V VEG se determină prin
intermediul relaţiei:

VVEG = Ic x S x D1 x D2 x ∑ i=1 n (PRi x Vij),

în care:
Ic - consistenţa vegetaţiei forestiere exprimată prin indicele de acoperire (în zecimi);
D1 - indicele de reducere a valorii vegetaţiei forestiere în raport cu starea de sănătate a arboretului. Valorile D 1 sunt diferenţiate în raport cu
categoria de vârstă şi cu intensitatea fenomenului de uscare şi sunt prezentate în tabelul nr. 4;
D2 - indicele de reducere a valorii vegetaţiei forestiere în raport cu calitatea arboretului. Valorile D 2 sunt diferenţiate în raport cu categoria de
vârstă şi cu clasele de vătămare a arboretului, exprimate prin procentul arborilor vătămaţi, şi sunt prezentate în tabelul nr. 5;
i - indicele speciei identificate în compoziţia vegetaţiei forestiere existente pe teren; i = 1. . . n (numărul de specii identificate);
PRi - proporţia de participare în compoziţia arboretului a speciei "i" (în zecimi);
Vij - valoarea maximă a vegetaţiei forestiere a unui hectar de pădure din specia "i" la categoria de vârsta "j" (lei/ha), calculată la data aprobării
schimbului de terenuri, prin intermediul relaţiei:

Vij = VijTAB x k1,

în care:

320
 VijTAB - valoarea maximă a vegetaţiei forestiere a unui hectar de pădure din specia "i" la categoria de vârsta "j" (lei/ha), corespunzătoare
caracteristicilor speciilor, diferenţiată pe categorii de vârstă de 5 şi 10 ani. Valorile V ijTAB determinate sunt prezentate în tabelele nr. 6 şi 7; pentru
vârste mai mari decât cele din tabele, valorile Vij TAB se vor extrapola;
k1 = PML/115, coeficient de actualizare calculat în funcţie de preţul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior în vigoare la data
aprobării schimbului de terenuri.

Tabelul nr. 4 - Indicele de reducere a valorii vegetaţiei forestiere în raport cu starea de sănătate (uscare) a arboretului (D1)

Inten
sitat
ea
feno
men
ului
de
usca
re
f
o
Cate a
goria r
p
de t
n u
vârst e
os mt
ă
r l ee
p
madr
u
abi n
t
l ăei
e
ă c
r
ă
n
i
c
ă
D1 0
0 00
< 1/2 ,
1, , ,
TE* 8
9 53
5
>= 10000
1/2 ,,,,
TE 8765

321
 5555

* Vârsta exploatabilităţii arboretului.

Tabelul nr. 5 - Indicele de reducere a valorii vegetaţiei forestiere în raport cu calitatea arboretului (D2)

Clas
e de
vătă
mare
(%
Cate nr.
goria arbor
de i
vârst vătă
ă maţi)
13
6 >
0 61
-
- --
1 6
5 36
5 0
00
0
000
< 1/2 ,
1 ,,,
TE* 9
987
5
D2
00
>= 00
,,
1/2 1, ,
76
TE 98
55

* Vârsta exploatabilităţii arboretului.

Tabelul nr. 6 - Valoarea maximă a vegetaţiei forestiere a unui hectar de pădure (VijTAB)

-
lei/h

322
 a-
Inte
rval
e
de
SCvâr
pl stă
(ani
)
16123456789>
--111111111
I391234567891
238876654430
I 271233456678
I 675308631974
M I 261123344566
oI 112840629517
I 149112233445
V663383727161
V136911122233
125836926925
I271233456778
785319753186
I 261223445667
I 373063073074
BI 151122334456
rI 951627384950
I 148112233344
V537371604937
V136111222333
136036036036
I281234456788
816420975319
I 281234456788
I 806420864208
LI 151122334455
aI 830616273839
I 151122334455
V840617273849
V925811112223
987514792581
I148112233
536371604
I 136111222
PI 136036036
i I 824791111
I 548272479
I 513468911
V763962913

323
 V391234567
228776544
I137111222
374148259
I 925811112
I 986514792
PI 724681111
i I 412350247
I 512457811
V048371601
V391234567
218765443
I261223445667
493074185295
I 251122344556
I 071728405173
FI 149112233445
aI 662383726160
I 136111222333
V249037047148
V825711112212
850502570297
I1369111
1135259
I 9258111
I 7753136
M I 8246911
eI 1369313
I 6135781
V3753190
V4123467
3247924
I312345678911
601122334401
I 381234566789
I 067643209865
GI 261223445667
oI 373073074074
I 149112233445
V799494949494
V137111222333
251047158259
I281234556789
957542198653
I 261223445667
GI 373073074074
oI 151112334455
I 710575050616
I 137111223334
V375158260471

324
 V825711112222
951602570358
I7246811
0000002
I 7246811
I 1001102
CI 6135781
aI 2753190
I 5134679
V2505050
V3912345
4899998
I412346789111
324791469123
I 312345678911
I 701123344501
SI 281234556789
tI 946532097643
I 261123345567
V353962952952
V151122334455
820516172728
I391234567891
108765432100
I 271233456678
I 655207520752
SI 261123344566
tI 102840628407
I 151122334455
V700505050505
V137111222333
250047148158
I2361112
0480370
I 1258111
I 7998147
TI 1247911
eI 4371514
I 1135791
V1988771
V8124578
8494838
I151122334556
961628395061
I 149112233445
CI 663483827261
eI 137111223334
I 387159360482
I 136911122233
V001125814703

325
 V724691111222
925811358025
I251122344556
071738406173
I 149112233445
I 675493838272
GI 137111223334
âI 187159370482
I 125811122223
V099814703692
V724681111122
724681357924
I237111222
151047158
I 125811112
I 674203691
SI 124681111
tI 200000246
I 812456891
V237158261
V591234567
408765432
I249112233
987494949
I 237111223
I 398159371
SI 125811122
tI 798814703
I 113579111
V199887135
V712345789
113579135

Tabelul nr. 7 - Valoarea maximă a vegetaţiei forestiere a unui hectar de pădure (VijTAB)

-
lei/h
a-
SCInte
pl rval
e
de
vâr
stă

326
 (ani
)
161122>
--16163
I1581112
4991470
I158111
I341036
SI14791
aI17151
I73467
V91739
V5214
6295
I1469111
1693036
I136811
I091302
SI83578
aI95310
I62346
V14681
V4123
6877
I1691122
2793603
I9579111
I7057257
PI846911
l I312102
I63468
V52952
V31234
99998
I21223
84296
I2112
I4184
PI1811
l I6226
I1571
V0170
V9460
269
I191112
964988
SI19112
aI83283
I16911
I24626

327
 I1691
V2122
V6346
5285

(6) Coproprietarii şi vecinii proprietari de fond forestier, persoane fizice sau juridice, de drept public sau privat, au un
drept de preempţiune, în ordinea prevăzută la art. 1.746 din Codul civil şi în condiţiile prezentei legi, la cumpărarea de
terenuri din fondul forestier aflate în proprietate privată, la preţ şi în condiţii egale.
(7) Vânzătorul are obligaţia de a-i înştiinţa în scris pe toţi preemptorii, prin executorul judecătoresc sau notarul public,
despre intenţia de vânzare, arătând şi preţul cerut pentru terenul ce urmează a fi vândut. În cazul în care coproprietarii
sau vecinii fondului, alţii decât administratorul pădurilor proprietate publică a statului, nu au domiciliul ori sediul cunoscut,
înştiinţarea ofertei de vânzare se înregistrează la primăria sau, după caz, primăriile în raza cărora este situat terenul şi se
afişează, în aceeaşi zi, la sediul primăriei, prin grija secretarului consiliului local.
(8) Titularii dreptului de preempţiune trebuie să îşi manifeste în scris intenţia de cumpărare şi să comunice acceptarea
ofertei de vânzare sau, după caz, să o înregistreze la sediul primăriei unde aceasta a fost afişată, în termen de 30 de zile
de la comunicarea ofertei de vânzare ori, după caz, de la afişarea acesteia la sediul primăriei.
(9) În situaţia în care terenul ce urmează a fi vândut este limitrof cu fondul forestier proprietate publică a statului sau a
unităţilor administrativ-teritoriale, exercitarea dreptului de preempţiune al statului ori al unităţilor administrativ-teritoriale în
termenul prevăzut la alin. (8) prevalează în raport cu dreptul de preempţiune al vecinilor.
(10) Dacă în termenul arătat la alin. (8) niciunul dintre preemptori nu îşi manifestă intenţia de cumpărare, vânzarea
terenului este liberă. În faţa notarului public dovada înştiinţării preemptorilor se face cu copie de pe comunicările făcute
sau, dacă este cazul, cu certificatul eliberat de primărie, după expirarea termenului de 30 de zile în care trebuia
manifestată intenţia de cumpărare.
(11) Nerespectarea de către vânzător a obligaţiei prevăzute la alin. (7) sau vânzarea terenului la un preţ mai mic ori în
condiţii mai avantajoase decât cele arătate în oferta de vânzare atrage anulabilitatea vânzării.
(12) Dispoziţiile prezentului articol privitoare la exercitarea dreptului de preempţiune se completează cu prevederile de
drept comun.
Art. 46. - (1) Pentru realizarea schimbului de terenuri în situaţiile în care unul dintre terenuri este proprietate publică,
schimbul trebuie să îndeplinească cel puţin una dintre următoarele condiţii:
a) să conducă la eliminarea de enclave din fondul forestier proprietate publică a statului;

328
 b) să determine comasarea terenurilor forestiere proprietate publică a statului;
c) să asigure majorarea suprafeţelor împădurite din zonele deficitare în păduri.
(2) Schimbul de terenuri prevăzut la alin. (1) se iniţiază de administratorul fondului forestier proprietate publică sau de
proprietar, în cazul fondului proprietate publică a unităţilor administrativ-teritoriale şi se aprobă prin ordin al conducătorului
autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură.
(3) În situaţia în care suprafaţa fondului forestier este sub 30% din suprafaţa judeţului, schimbul de terenuri se poate
realiza doar în cadrul aceluiaşi judeţ.
(4) Schimbul se realizează numai cu fond forestier, cu excepţia situaţiilor prevăzute la alin. (1) lit. a) şi c), în care
schimbul se poate face cu terenuri cu altă destinaţie.
Art. 47. - (1) Schimbarea categoriei de folosinţă silvică a terenurilor cu destinaţie forestieră, pe perioada de aplicare a
amenajamentului silvic, în altă categorie de folosinţă silvică se aprobă prin ordin al conducătorului autorităţii publice
centrale care răspunde de silvicultură.
(2) Schimbarea categoriei de folosinţă silvică a terenurilor cu destinaţie forestieră de la folosinţa "pădure" la altă
categorie de folosinţă silvică se face cu plata unei taxe echivalente cu taxa de scoatere definitivă din fondul forestier
naţional, care se virează în fondul de ameliorare a fondului funciar cu destinaţie silvică.
(3) Fac excepţie de la prevederile alin. (2) terenurile destinate construcţiei de drumuri forestiere, realizării de lucrări de
corectare a torenţilor, terenurile destinate înfiinţării de pepiniere silvice cu o suprafaţă de maximum 0,5 ha, constituirii
culoarului de frontieră şi fâşiei de protecţie a frontierei de stat, cele destinate realizării unor obiective din cadrul Sistemului
Integrat de Securizare a Frontierei de Stat.
(4) Schimbarea categoriei de folosinţă a terenurilor pentru constituirea culoarului de frontieră şi a fâşiei de protecţie a
frontierei de stat, a celor destinate realizării unor obiective din cadrul Sistemului Integrat de Securizare a Frontierei de
Stat, precum şi a celor destinate realizării unor centre de antrenament se face la solicitarea instituţiilor din sistemul
naţional de ordine publică.

CAPITOLUL V
Prevenirea şi stingerea incendiilor

Art. 48. - Proprietarii terenurilor forestiere, ai perdelelor forestiere de protecţie şi ai terenurilor degradate pe care s-au
realizat lucrări de împădurire, precum şi ocoalele silvice care asigură servicii silvice sau administrarea acestora sunt

329
obligaţi să aplice şi să respecte normele specifice de apărare împotriva incendiilor, aprobate prin ordin al conducătorului
autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură.
Art. 49. - Prefecţii, primarii, consiliile judeţene şi locale, unităţile autorităţilor competente ale statului în domeniul
protecţiei civile, al combaterii efectelor calamităţilor şi dezastrelor, potrivit atribuţiilor legale ce le revin, au obligaţia de a
interveni în acţiunile de prevenire şi stingere a incendiilor în fondul forestier şi în vegetaţia forestieră din afara acestuia.
Art. 50. - Persoanele fizice care constată incendii în fondul forestier naţional sunt obligate să le anunţe imediat la
numărul unic de urgenţă şi să participe la stingerea lor.

CAPITOLUL VI
Paza şi protecţia pădurilor

Art. 51. - (1) Proprietarii de păduri sunt obligaţi să asigure paza pădurii împotriva tăierilor ilegale de arbori, a furturilor,
a distrugerilor, a degradărilor, a păşunatului şi a altor fapte păgubitoare pentru fondul forestier, în condiţiile legii.
(2) Personalul silvic care are atribuţii pentru paza pădurilor este dotat cu armament de serviciu, în condiţiile legii.
(21) Personalul silvic cu atribuţii de pază răspunde patrimonial, în conformitate cu prevederile Legii nr. 53/2003 - Codul
muncii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, pentru pagubele produse pe suprafeţele de fond forestier
sau în terenurile din afara fondului forestier pe care le are în pază, în situaţia în care în termen de 24 de ore de la
constatarea pagubelor nu informează, în scris, ocolul silvic; şeful ocolului silvic răspunde patrimonial, în conformitate cu
prevederile Legii nr. 53/2003, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, pentru pagubele produse pe
suprafeţele de fond forestier sau în terenurile din afara fondului forestier, dacă nu sesizează unităţile de poliţie şi/sau
parchetul teritorial cele mai apropiate, în maximum 24 de ore de la înregistrarea informaţiei referitoare la constatarea
pagubelor.
(3) În exercitarea atribuţiilor de serviciu privind paza fondului forestier, precum şi constatarea contravenţiilor şi a faptelor
ce constituie infracţiuni silvice, personalul silvic este învestit cu exerciţiul autorităţii publice, în limitele competenţelor
stabilite de lege.
Art. 52. - Unităţile de poliţie şi jandarmerie, potrivit atribuţiilor ce le revin conform legii, asigură sprijin de specialitate în
organizarea pazei pădurilor.
Art. 53. - (1) Se interzice păşunatul în fondul forestier, în perdelele forestiere de protecţie şi în perimetrele de
ameliorare a terenurilor degradate sau în alunecare.

330
 (2) Prin excepţie de la prevederile alin. (1), în caz de forţă majoră, autoritatea publică centrală care răspunde de
silvicultură sau unităţile teritoriale de specialitate ale acesteia, după caz, pot aproba păşunatul în fondul forestier, dacă
sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiţii:
a) se desfăşoară pe durată limitată;
b) se practică doar în anumite perimetre ale pădurii;
c) solicitările de aprobare aparţin autorităţilor publice locale;
d) s-a obţinut acordul proprietarului;
e) este solicitat în cazuri temeinic justificate.
(3) Nu poate fi aprobat păşunatul în arboretele în curs de regenerare, în plantaţiile şi regenerările tinere, precum şi în
pădurile care îndeplinesc funcţii speciale de protecţie.
(4) În cazul pădurilor proprietate publică a statului, acordul prevăzut la alin. (2) lit. d) se dă de administrator.
(5) Trecerea animalelor domestice prin fondul forestier spre zonele de păşunat, adăpat şi adăpostire se aprobă de
ocolul silvic, cu acordul proprietarului fondului forestier, pe trasee delimitate şi în perioade precizate. Pentru fondul
forestier proprietate publică a statului, aprobarea se dă de către conducătorii structurilor prevăzute la art. 10 alin. (2).
(6) Se interzice trecerea animalelor domestice prin pădure în arboretele în curs de regenerare, în plantaţiile şi
regenerările tinere, în ariile naturale protejate de interes naţional, în perimetrele de ameliorare, precum şi în perdelele
forestiere de protecţie.
(7) Cu aprobarea ocolului silvic se permite amplasarea în mod gratuit a stupilor de albine în fondul forestier proprietate
publică a statului, pe perioada pastoralului.
(8) Cuantumul plăţii pentru acţiunile prevăzute la alin. (2) şi (5) se stabileşte prin înţelegerea părţilor.
Art. 54. - (1) Accesul public pedestru în pădure este permis pe răspunderea celui care intră în pădure numai în zone
amenajate, pe trasee şi poteci marcate în acest sens, pe drumurile forestiere şi în pădurile cu funcţii de protecţie,
predominant sociale.
(11) Accesul public cu bicicleta în pădure este permis numai pe drumurile forestiere, pe potecile şi pe traseele
amenajate, pe răspunderea celui care intră în pădure şi cu respectarea condiţiilor stabilite de administratorul fondului
forestier/proprietar, după caz.
(2) Accesul public în fondul forestier naţional cu autovehicule, motociclete, ATV-uri sau mopede este interzis, cu
excepţia activităţilor sportive, de recreere şi turism organizate, care se pot practica pe drumurile forestiere sau pe trasee
special marcate şi omologate, numai cu acordul:

331
 a) şefului ocolului silvic, în cazul administrării;
b) proprietarului, cu avizul şefului ocolului silvic, în cazul asigurării serviciilor silvice.
(3) În cazul organizaţiilor neguvernamentale, accesul în fondul forestier cu autovehicule, motociclete, ATV-uri sau
mopede este permis doar în urma semnării unui protocol cu administratorul, în cazul fondului forestier proprietate publică
a statului, sau cu administratorul/proprietarul, în cazul fondului forestier proprietate privată.
(4) Amenajarea în fondul forestier naţional de poteci şi trasee pentru plimbare, alergare şi biciclete se face cu acordul
administratorului, pentru fondul forestier proprietate publică a statului, sau cu acordul proprietarului, pentru fondul
forestier, altul decât proprietate publică a statului. În pădurile încadrate în tipul I funcţional, amenajările se pot realiza
numai cu aprobarea administratorului ariei naturale protejate.
(5) Potecile şi traseele pentru plimbare, alergare şi biciclete pot fi realizate numai din pământ, lemn şi pietriş. Realizarea
acestora nu face obiectul scoaterii definitive/ocupărilor temporare din fondul forestier naţional, nu necesită autorizaţie de
construcţie şi este permisă numai în situaţia în care nu implică tăieri de arbori, defrişări.
Art. 55. - (1) Supravegherea stării de sănătate a pădurilor şi stabilirea lucrărilor necesare pentru prevenirea şi
combaterea bolilor şi a dăunătorilor se realizează prin serviciul de specialitate din cadrul autorităţii publice centrale care
răspunde de silvicultură.
(2) Măsurile dispuse de serviciul prevăzut la alin. (1) sunt obligatorii pentru toţi deţinătorii de fond forestier.
Art. 56. - Ocoalele silvice realizează lucrările de depistare şi prognoză a atacurilor bolilor şi dăunătorilor pădurii, în
conformitate cu normele tehnice privind protecţia pădurilor împotriva bolilor şi dăunătorilor.
Art. 57. - (1) Lucrările de combatere a bolilor şi dăunătorilor pădurilor, indiferent de forma de proprietate, prin mijloace
avio, se realizează în mod unitar sub coordonarea serviciului prevăzut la art. 55.
(2) Efectuarea celorlalte lucrări de combatere a bolilor şi dăunătorilor se realizează de ocolul silvic în care sunt
necesare aceste lucrări şi se suportă de proprietar, respectiv de administrator, pentru pădurile proprietate publică a
statului.

CAPITOLUL VII
Produsele specifice fondului forestier naţional

Art. 58. - (1) Produsele specifice fondului forestier naţional sunt bunurile ce se realizează din acesta, respectiv
produse lemnoase şi nelemnoase.

332
 (2) Produsele lemnoase specifice fondului forestier naţional sunt reprezentate prin:
a) produse principale, rezultate din tăieri de regenerare a pădurilor;
b) produse secundare, rezultate din tăieri de îngrijire şi conducere a arboretelor;
c) produse accidentale, rezultate în urma acţiunii factorilor biotici şi abiotici destabilizatori sau din defrişări de pădure
legal aprobate;
d) produse de igienă, rezultate din procesul normal de eliminare naturală;
e) alte produse: arbori şi arbuşti ornamentali, pomi de Crăciun, răchită, puieţi şi diferite produse din lemn.
(3) Produsele nelemnoase specifice fondului forestier naţional sunt reprezentate prin:
a) faună de interes cinegetic;
b) peşte din apele de munte, din crescătorii, bălţi şi iazuri din fondul forestier;
c) fructe de pădure;
d) seminţe forestiere;
e) trufe şi alte ciuperci comestibile din flora spontană din cuprinsul acestuia;
f) plante medicinale şi aromatice din cuprinsul acestuia;
g) răşină;
h) alte produse.
(4) Produsele pădurii aparţin proprietarilor sau deţinătorilor acesteia, după caz, cu excepţia faunei de interes cinegetic
şi a peştelui din apele de munte.
(5) Recoltarea şi/sau achiziţionarea produselor nelemnoase specifice fondului forestier naţional se fac/se face pe baza
autorizaţiilor emise de ocolul silvic care asigură administrarea sau serviciile silvice, conform instrucţiunilor aprobate prin
ordin al autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură, precum şi pe baza autorizaţiei de recoltare/achiziţionare
emise de autoritatea competentă pentru protecţia mediului.
(6) În cazul fondului forestier care nu se află în administrarea unui ocol silvic, autorizaţiile prevăzute la alin. (5) se vor
emite doar în baza acordului scris al proprietarului fondului forestier.
Art. 59. - (1) Volumul maxim de lemn care se recoltează ca produse principale într-o unitate de gospodărire nu poate
depăşi posibilitatea acestora, stabilită prin amenajamentul silvic, pentru perioada de valabilitate a acestuia.
(2) Volumul maxim de lemn prevăzut la alin. (1), care se recoltează anual ca produse principale într-o unitate de
gospodărire, nu poate depăşi posibilitatea anuală.
(3) Prin excepţie de la prevederile alin. (2), se poate depăşi posibilitatea anuală, în următoarele situaţii:

333
 a) dacă reglementarea procesului de producţie lemnoasă se realizează la nivel de arboret;
b) cu volumul de lemn nerecoltat, până la nivelul posibilităţii anuale, în anii anteriori de aplicare a amenajamentului
silvic în vigoare.
c) recoltarea produselor accidentale I, cu aprobarea structurii teritoriale de specialitate a autorităţii publice centrale care
răspunde de silvicultură.
(4) Suprafaţa arboretelor prevăzută în amenajamentul silvic a fi parcursă cu lucrări de îngrijire şi de conducere este
minimală.
(5) Volumul prevăzut prin amenajamentul silvic pentru extragere, prin lucrările de îngrijire şi conducere, este orientativ şi
se recoltează cu respectarea prevederilor normelor tehnice specifice şi în funcţie de starea arboretelor.
(51) Lucrările de îngrijire şi conducere a arboretelor, tăierile de igienă executate în fondul forestier proprietate publică a
statului se realizează de către administratorii prevăzuţi de lege, în următoarea ordine:
a) prin exploatare în regie proprie, cu forţe proprii;
b) prin exploatare în regie proprie, prin prestări servicii cu operatori economici atestaţi pentru lucrări de exploatare
forestieră;
c) prin valorificare ca masă lemnoasă pe picior; valorificarea ca masă lemnoasă pe picior se poate face numai pentru
volumul din actele de punere în valoare care depăşeşte capacitatea proprie de exploatare la nivelul ocolului silvic/bazei
experimentale şi după organizarea a cel puţin două proceduri de achiziţie publică, în condiţiile legii. Volumul lemnului de
foc rezultat din masa lemnoasă valorificată pe picior se oferă spre valorificare în ordinea de priorităţi prevăzută la alin.
(52).
(52) Volumul disponibil rezultat ca lemn de lucru cu diametrul la capătul gros de maximum 24 cm şi ca lemn de foc din
lucrările de îngrijire şi conducere a arboretelor, din tăierile de igienă din fondul forestier proprietate publică a statului se
valorifică în următoarea ordine de priorităţi:
a) pentru necesarul de lemn al populaţiei, pe bază de solicitare individuală sau în baza solicitărilor centralizate de
unităţile administrativ-teritoriale pe suprafaţa cărora este amplasat fondul forestier administrat de ocolul silvic de stat;
această cantitate se valorifică prin vânzare directă, iar cumpărătorul acesteia nu are dreptul de comercializare;
b) pentru consumul propriu al unităţilor de interes local finanţate, integral sau parţial, de la bugetul de stat sau bugetul
local, care nu desfăşoară activitate economică în sensul reglementărilor comunitare în domeniul ajutorului de stat, în
baza solicitării unităţii de interes local sau în baza solicitărilor centralizate de unităţile administrativ-teritoriale pe suprafaţa

334
cărora estre amplasat fondul forestier; această cantitate se valorifică prin vânzare directă, iar cumpărătorul acesteia nu
are dreptul de comercializare;
c) consumul propriu al administratorilor fondului forestier proprietate publică a statului.
(53) Volumul disponibil rezultat ca lemn de lucru cu diametrul la capătul gros de maximum 24 cm şi ca lemn de foc din
lucrările de îngrijire şi conducere a arboretelor, din tăierile de igienă executate în fondul forestier proprietate publică a
unităţilor administrativ-teritoriale se valorifică în condiţiile Regulamentului de valorificare a masei lemnoase din fondul
forestier proprietate publică în vigoare, în următoarea ordine de priorităţi:
a) pentru necesarul de lemn populaţiei din raza unităţii administrativ-teritoriale; această cantitate se valorifică prin
vânzare directă, iar cumpărătorul acesteia nu are dreptul de comercializare;
b) pentru consumul propriu al unităţilor de interes local de pe raza unităţii administrativ-teritoriale finanţate, integral sau
parţial, de la bugetul de stat sau bugetul local, care nu desfăşoară activitate economică în sensul reglementărilor
comunitare în domeniul ajutorului de stat; această cantitate se valorifică prin vânzare directă, iar cumpărătorul acesteia
nu are dreptul de comercializare;
c) consumul propriu al administratorilor fondului forestier proprietate publică a unităţilor administrativ-teritoriale;
d) în situaţia în care nu se poate asigura necesarul de lemn de foc din resursa prevăzută mai sus, unităţile
administrativ- teritoriale pot hotărî să se asigure necesarul de lemn de foc şi din volumul rezultat prin aplicarea celorlalte
categorii de lucrări silvotehnice.
(54) «abrogat»
(55) Volumul disponibil de lemn de lucru cu diametrul la capătul gros de maximum 24 cm şi de lemn de foc, rămas după
acoperirea necesarului de lemn în condiţiile alin. (52) şi (53), se valorifică în condiţiile regulamentului de valorificare a
masei lemnoase din fondul forestier proprietate publică, în vigoare.
(56) Volumul de lemn prevăzut la alin. (51) se adaugă la volumul maxim care poate fi valorificat ca materiale lemnoase
fasonate de către administratorii fondului forestier proprietate publică a statului, stabilit în condiţiile regulamentului de
valorificare a masei lemnoase din fondul forestier proprietate publică.
(57) Pentru judeţele deficitare în păduri, solicitările formulate către unităţile administrativ-teritoriale se centralizează la
nivelul prefecturilor şi se transmit Regiei Naţionale a Pădurilor - Romsilva în vederea comunicării către acestea a
existenţei în judeţele limitrofe a eventualelor volume de lemn de lucru cu diametrul la capătul gros de maximum 24 cm şi
de lemn de foc, disponibile spre vânzare.

335
 (58) Persoanele fizice care au în proprietate fond forestier din care îşi pot acoperi cantitatea de lemn necesară încălzirii
locuinţelor, de minimum 10 mc/an, nu pot beneficia de lemn de foc pentru încălzirea locuinţelor în condiţiile alin. (52) -
(54).
(59) Materialele lemnoase prevăzute la alin. (52) - (54), comercializate de către cumpărătorii acestora, sunt fără
provenienţă legală şi se confiscă fizic sau valoric, după caz, în condiţiile legii.
(6) Produsele accidentale se recoltează integral din fondul forestier; în situaţia în care volumul produselor accidentale I
cumulat cu volumul recoltat anterior apariţiei acestora depăşeşte posibilitatea, ocolul silvic care asigură
administrarea/serviciile silvice, după caz, întocmeşte documentaţia potrivit metodologiei prevăzute la alin. (61) şi o
transmite spre aprobare structurii teritoriale de specialitate a autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură. În
ariile naturale protejate se respectă legislaţia specifică protecţiei mediului.
(61) Depăşirea posibilităţii prevăzute la alin. (6) se aprobă prin decizie a conducătorului structurii teritoriale de
specialitate a autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură, în baza metodologiei aprobate prin ordin al
conducătorului autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură.
Pus în aplicare la data de 09/04/2020 prin Metodologia privind aprobarea depăşirii posibilităţii/posibilităţii anuale în vederea recoltării
produselor accidentale I, din 23.07.2018
(62) În termen de 5 zile lucrătoare de la aprobare, structura teritorială de specialitate a autorităţii publice centrale care
răspunde de silvicultură transmite Comisiei tehnice de avizare pentru silvicultură decizia de aprobare a depăşirii
posibilităţii, care decide aprobarea/respingerea elaborării unui nou amenajament silvic; la stabilirea posibilităţii din noul
amenajament silvic se ia în considerare volumul cu care s-a depăşit posibilitatea din amenajamentul anterior.
(63) Pentru suprafeţele de fond forestier cuprinse între 10,1 şi 100 ha, pentru care nu există amenajament silvic
elaborat, produsele accidentale se pot recolta numai după elaborarea unui addendum la un amenajament silvic în vigoare
şi aprobarea acestuia în Comisia tehnică de avizare pentru silvicultură.
(7) Volumul produselor accidentale I înregistrate în unităţi de gospodărire în care se reglementează procesul de
producţie lemnoasă, precum şi volumul arborilor tăiaţi ilegal se precomptează din posibilitatea de produse principale.
(8) Precomptarea se realizează în cadrul aceleiaşi proprietăţi.
(9) Se interzice compensarea volumului de recoltat, prevăzut de amenajamentul silvic din unităţi amenajistice
inaccesibile, cu volume echivalente din unităţi amenajistice situate în zone accesibile, cu excepţia situaţiilor apariţiei
produselor accidentale I.

336
 (10) În situaţia în care volumul masei lemnoase afectate de factori biotici şi/sau abiotici este mai mare decât
posibilitatea anuală, aceasta poate fi depăşită în condiţiile stabilite prin metodologia aprobată prin ordin al conducătorului
autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură.
Pus în aplicare la data de 09/04/2020 prin Metodologia privind aprobarea depăşirii posibilităţii/posibilităţii anuale în vederea recoltării
produselor accidentale I, din 23.07.2018
(11) Volumul masei lemnoase prevăzut la alin. (10), care depăşeşte posibilitatea anuală, se precomptează în anii
următori de aplicare a amenajamentului silvic.
Art. 60. - (1) Produsele lemnoase ale pădurii şi ale vegetaţiei forestiere din afara fondului forestier se recoltează pe
bază de autorizaţie de exploatare eliberată de ocolul silvic.
(2) Estimarea cantitativă şi calitativă a produselor lemnoase se face prin acte de evaluare întocmite de ocoalele silvice,
conform normelor tehnice silvice specifice.
(3) Ocolul silvic care eliberează autorizaţia de exploatare are obligaţia să execute predarea spre exploatare, controlul
exploatării şi reprimirea parchetelor.
(4) Valorificarea masei lemnoase din fondul forestier proprietate publică se face potrivit regulamentului aprobat prin
hotărâre a Guvernului.
Pus în aplicare la data de 21/02/2019 prin Regulamentul de valorificare a masei lemnoase din fondul forestier proprietate publică din
05.10.2017
(5) În elaborarea regulamentului prevăzut la alin. (4) se au în vedere următoarele principii:
a) valorificarea superioară a masei lemnoase;
a1) expedierea materialelor lemnoase obţinute din fondul forestier naţional şi din vegetaţia din afara fondului forestier
naţional se face numai după măsurarea materialelor lemnoase;
b) sprijinirea dezvoltării rurale prin prelucrarea locală a masei lemnoase;
c) valorificarea masei lemnoase pe picior se face doar către operatori economici atestaţi; un operator economic/grup de
operatori economici poate cumpăra la licitaţie sau negociere, după caz, materiale lemnoase rezultate din produse
principale sau accidentale I, sub formă de lemn rotund fasonat la drum auto, doar în cazul în care asigură prin
capacitatea proprie procesarea a cel puţin 40% din materialul lemnos achiziţionat;
d) prioritatea alocării resurselor de materiale lemnoase din pădurile proprietate publică, necesare încălzirii locuinţelor
populaţiei;
e) transparenţa vânzării şi comercializării masei lemnoase;

337
 f) un operator economic/grup de operatori economici nu poate achiziţiona/procesa mai mult de 30% din volumul dintr-
un sortiment industrial de masă lemnoasă din fiecare specie, stabilit ca medie a ultimilor 3 ani în baza actelor de punere
în valoare autorizate la exploatare şi exploatate la nivel naţional, indiferent de forma de proprietate;
g) asigurarea cu prioritate de masă lemnoasă pentru producătorii din industria mobilei din păduri proprietate publică a
statului sub formă de lemn fasonat, pe baza necesarului anual estimat; aceştia au drept de preempţiune la cumpărarea
de masă lemnoasă, la oferta de preţ şi în condiţii egale de vânzare.
(6) Începând cu data de 1 ianuarie 2025, masa lemnoasă recoltată din fondul forestier proprietate publică a statului şi
din fondul forestier proprietate publică a unităţilor administrativ- teritoriale se valorifică preponderent ca lemn fasonat.
(7) Începând cu data de 1 ianuarie 2023, cel puţin 50% din masa lemnoasă recoltată din fondul forestier proprietate
publică a statului şi din fondul forestier proprietate publică a unităţilor administrativ-teritoriale se valorifică ca lemn
fasonat.
(8) Administratorii fondului forestier proprietate publică a statului prevăzuţi la art. 11 alin. (1) sau
proprietarii/administratorii fondului forestier proprietate publică a unităţii administrativ- teritoriale sunt obligaţi să ia măsuri
pentru încadrarea în prevederile alin. (6) şi (7).
(9) Licitaţiile publice pentru executarea prestărilor de servicii de exploatare forestieră derogă de la prevederile Legii nr.
98/2016 privind achiziţiile publice, cu modificările şi completările ulterioare.
Art. 61. - Produsele nelemnoase specifice fondului forestier se recoltează în conformitate cu normele tehnice aprobate
prin ordin al conducătorului autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură.

CAPITOLUL VIII
Exploatarea masei lemnoase

Art. 62. - (1) Exploatarea masei lemnoase se face după obţinerea autorizaţiei de exploatare şi predarea parchetului,
cu respectarea regulilor silvice şi în conformitate cu instrucţiunile privind termenele, modalităţile şi perioadele de
colectare, scoatere şi transport ale materialului lemnos, aprobate prin ordin al conducătorului autorităţii publice centrale
care răspunde de silvicultură. În zonele de deal şi de munte se dă prioritate tehnologiilor bazate pe funiculare.
Pus în aplicare la data de 28/04/2021 prin Instrucţiunea privind termenele, modalităţile şi perioadele de colectare, scoatere şi transport al
materialului lemnos din 03.06.2011

338
 (2) Exploatarea masei lemnoase se face doar de operatori economici atestaţi de către comisia de atestare, care
funcţionează în cadrul asociaţiei patronale şi profesionale din domeniul forestier recunoscută la nivel naţional.
(3) Fac excepţie de la prevederile alin. (2) proprietarii de fond forestier, persoane juridice şi fizice, care pot exploata din
proprietatea lor, fără să deţină certificat de atestare pentru lucrări de exploatare forestieră, un volum de până la 20 mc/an,
în condiţiile legii, şi ocoalele silvice care pot exploata masa lemnoasă provenită din tăieri de îngrijire şi conducere a
arboretelor tinere - curăţări.
(4) De prevederile alin. (3) beneficiază şi persoanele fizice care au facilităţile prevăzute de Legea nr. 33/1996 privind
repunerea în unele drepturi economice a locuitorilor Munţilor Apuseni, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi
membrii formelor de proprietate asociative prevăzute de lege.
(41) În scopul prevenirii inundaţiilor, Administraţia Naţională «Apele Române» şi subunităţile acesteia pot efectua
lucrările de exploatare a vegetaţiei forestiere din albia minoră şi de pe suprafaţa construcţiilor hidrotehnice, fără a deţine
certificat de atestare.
(42) În vederea exploatării materialului lemnos în condiţiile art. 62 alin. (3), ocolul silvic nominalizat poate stabili un
program săptămânal pentru efectuarea lucrărilor de transport valabil pentru întreg teritoriul unităţii administrativ-teritoriale.
Programul astfel stabilit se comunică consiliului local în vederea aducerii la cunoştinţa persoanelor fizice şi juridice
interesate.
(43) Prevederile art. 62 alin. (3) şi (42) se aplică şi în cazul materialului lemnos exploatat din afara fondului forestier.
(5) Regulamentul privind organizarea, funcţionarea şi componenţa comisiei prevăzute la alin. (2), precum şi criteriile de
atestare pentru activitatea de exploatare forestieră se aprobă prin ordin al conducătorului autorităţii publice centrale care
răspunde de silvicultură, la propunerea instituţiilor, organizaţiilor şi asociaţiilor profesionale şi patronale din domeniu, a
reprezentanţilor naţionali ai proprietarilor de pădure şi a structurilor asociative ale autorităţilor locale.
Pus în aplicare la data de 14/10/2021 prin Regulamentul privind organizarea, funcţionarea şi componenţa Comisiei de atestare a operatorilor
economici pentru activitatea de exploatare forestieră, precum şi criteriile de atestare pentru activitatea de exploatare forestieră, din 21.11.2018
(6) Autorizaţia de exploatare se eliberează de ocolul silvic care asigură administrarea sau serviciile silvice.
Art. 63. - Pus în aplicare la data de 15/04/2021 prin Regulamentul privind forma şi modul de utilizare a dispozitivelor speciale de marcat,
precum şi modul de marcare a arborilor sau a unor loturi de arbori din 02.05.2011
(1) Arborii destinaţi tăierii se inventariază şi, după caz, în funcţie de natura tăierii, se marchează cu dispozitive speciale
de marcat de către personalul silvic împuternicit, în conformitate cu normele tehnice.

339
 (2) Forma şi modul de utilizare a dispozitivelor speciale de marcat, precum şi modul de marcare a arborilor sau a unor
loturi de arbori se stabilesc prin regulament aprobat prin ordin al conducătorului autorităţii publice centrale care răspunde
de silvicultură.
Art. 64. - (1) Dispozitivele speciale de marcat au regimul mărcilor şi al sigiliilor, iar tiparele lor se înregistrează şi se
păstrează la birourile notariale.
(2) Operaţiunile prevăzute la alin. (1) sunt scutite de taxa de timbru prevăzută de lege pentru primirea în depozit la
birourile notariale a înscrisurilor sau a documentelor.
(3) Conducătorul autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură poate aproba utilizarea unor dispozitive
speciale de marcat care nu au regimul mărcilor şi al sigiliilor.
(4) Prin metodologie, aprobată prin ordin al conducătorului autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură, se
pot stabili, pe zone-pilot, constituite la nivel de ocol silvic, modalităţi experimentale de recoltare a arborilor, fără utilizarea
dispozitivelor speciale de marcat.
Art. 65. - (1) La exploatarea masei lemnoase se folosesc tehnologii de recoltare, de colectare, lucrări în platforma
primară şi de transport al lemnului din pădure care să nu producă degradarea solului, a drumurilor forestiere şi a malurilor
apelor, distrugerea sau vătămarea seminţişului utilizabil, precum şi a arborilor nedestinaţi exploatării, peste limitele
admise de normele tehnice.
(2) Titularii autorizaţiilor de exploatare răspund pe toată durata exploatării pentru prejudiciile produse în cuprinsul
parchetului şi drumurilor auto forestiere pe care circulă.
Art. 66. - (1) În scopul asigurării fondurilor necesare pentru acoperirea cheltuielilor privind eventualele prejudicii de
natura celor prevăzute la art. 65 alin. (1), inclusiv pentru refacerea elementelor de drum forestier distruse din vina
titularilor autorizaţiilor de exploatare, aceştia depun la ocolul silvic, anticipat emiterii autorizaţiei de exploatare, o cauţiune
de minimum 5% din valoarea contractului.
(2) Cuantumul cauţiunii prevăzute la alin. (1) se stabileşte la data contractării masei lemnoase sau a lucrării de
exploatare a lemnului.
Art. 67. - (1) Pentru colectarea lemnului din păduri se construiesc căi de acces şi instalaţii pasagere, în conformitate
cu instrucţiunile prevăzute la art. 62 alin. (1).
(2) Colectarea lemnului prin traversarea terenurilor aparţinând altor proprietari se face cu plata servituţii de trecere şi,
după caz, a despăgubirilor stabilite prin înţelegerea părţilor.

340
 CAPITOLUL IX
Provenienţa şi circulaţia materialelor lemnoase
Pus în aplicare la data de 20/04/2022 prin Normele referitoare la provenienţa, circulaţia şi comercializarea materialelor lemnoase, la regimul
spaţiilor de depozitare a materialelor lemnoase şi al instalaţiilor de prelucrat lemn rotund, precum şi cele privind provenienţa şi circulaţia
materialelor lemnoase destinate consumului propriu al proprietarului şi unele măsuri de aplicare a prevederilor Regulamentului (UE) nr.
995/2010 al Parlamentului European şi al Consiliului din 20 octombrie 2010 de stabilire a obligaţiilor care revin operatorilor care introduc pe
piaţă lemn şi produse din lemn, 25.06.2020
Art. 68. - (1) Materialele lemnoase, indiferent de provenienţa lor, se transportă numai însoţite de documente specifice
de transport, din care să rezulte cu certitudine legalitatea provenienţei acestora.
(2) Sunt interzise primirea spre încărcare şi transportul cu orice mijloace de transport al materialelor lemnoase
neînsoţite de documentele de transport prevăzute la alin. (1).
(21) Transportul cu orice mijloace de transport al materialelor lemnoase, în volum de peste 10 m3, neînsoţite de
documentele specifice de transport prevăzute la alin. (1), constituie infracţiune şi se sancţionează cu amendă sau cu
închisoare de la 6 luni la un an şi cu confiscarea materialelor lemnoase care fac obiectul transportului.
(22) Sunt supuse confiscării mijloacele de transport materiale lemnoase şi orice alte bunuri care au fost folosite, în orice
mod, sau destinate a fi folosite la săvârşirea infracţiunii prevăzute la alin. (21).
(3) Prestaţiile silvice în vegetaţia din afara fondului forestier sunt realizate pe raza unei unităţi administrativ-teritoriale de
către ocolul silvic nominalizat.
Art. 69. - (1) Controlul circulaţiei materialelor lemnoase se efectuează de către:
a) personalul silvic;
b) ofiţeri, subofiţeri şi agenţi din cadrul Poliţiei Române, Poliţiei de Frontieră Română şi Jandarmeriei Române;
c) personalul cu atribuţii de control din cadrul Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală.
(2) Personalul prevăzut la alin. (1) lit. b) şi c) este obligat să sprijine personalul silvic în acţiunile de control al circulaţiei
materialelor lemnoase, în condiţiile legii.
Art. 70. - Materialele lemnoase găsite în circulaţie fără documentele specifice de transport, cu documente specifice de
transport a căror valabilitate a expirat sau care nu au înscrisă provenienţa legală se confiscă de personalul prevăzut la
art. 69 alin. (1) şi se valorifică potrivit legii.
Art. 71. - (1) Materialele lemnoase însoţite de documente specifice de transport care nu sunt completate
corespunzător se reţin şi se predau în custodie.

341
 (2) Custodia materialelor lemnoase se asigură de cel mai apropiat ocol silvic sau de persoane fizice ori juridice care
deţin spaţii corespunzătoare de depozitare, cu acordul acestora.
(3) Dacă, în termenul stabilit de personalul împuternicit care a dispus reţinerea sau ca urmare a hotărârii judecătoreşti,
nu se confirmă provenienţa legală a materialelor lemnoase, acestea se confiscă potrivit prevederilor legale.
(4) În cazul în care s-a stabilit provenienţa legală, materialele lemnoase reţinute se restituie.
(5) Materialele lemnoase confiscate conform prevederilor alin. (3) se restituie proprietarilor, dacă aceştia sunt identificaţi
şi nu sunt autorii faptelor ilegale care au impus confiscarea, sau se valorifică potrivit legii.
(6) Cheltuielile ocazionate de reţinere, custodie şi transport se suportă de persoana care nu a făcut dovada
provenienţei legale a materialelor lemnoase reţinute.
Art. 72. - (1) Se interzic primirea, depozitarea, prelucrarea, transportul şi comercializarea materialelor lemnoase fără
documente specifice de transport ale acestora sau cu documente din care nu rezultă cu certitudine provenienţa legală a
acestora.
(11) Se interzic transportul şi comercializarea materialelor lemnoase care nu corespund documentelor care atestă
provenienţa materialelor lemnoase.
(12) Se interzic primirea, depozitarea şi prelucrarea materialelor lemnoase care nu corespund documentelor care atestă
provenienţa materialelor lemnoase, astfel cum este definită în anexa nr. 1 pct. 38, cu luarea în considerare a toleranţelor
de măsurare specificate prin normele referitoare la provenienţa, circulaţia şi comercializarea materialelor lemnoase
prevăzute la art. 73.
(2) Materialele lemnoase prevăzute la alin. (1) se confiscă şi se valorifică potrivit legii.
(3) Pentru evitarea degradării, materialele lemnoase prevăzute la alin. (1) se pot valorifica. Contravaloarea acestora se
consemnează într-un cont special până la soluţionarea definitivă a cauzei.
Art. 73. - Pus în aplicare la data de 20/04/2022 prin Normele referitoare la provenienţa, circulaţia şi comercializarea materialelor
lemnoase, la regimul spaţiilor de depozitare a materialelor lemnoase şi al instalaţiilor de prelucrat lemn rotund, precum şi cele privind
provenienţa şi circulaţia materialelor lemnoase destinate consumului propriu al proprietarului şi unele măsuri de aplicare a prevederilor
Regulamentului (UE) nr. 995/2010 al Parlamentului European şi al Consiliului din 20 octombrie 2010 de stabilire a obligaţiilor care revin
operatorilor care introduc pe piaţă lemn şi produse din lemn, 25.06.2020
Normele referitoare la provenienţa, circulaţia şi comercializarea materialelor lemnoase, la regimul spaţiilor de
depozitare a materialelor lemnoase şi al instalaţiilor de prelucrat lemn rotund, precum şi cele privind provenienţa şi

342
circulaţia materialelor lemnoase destinate consumului propriu al proprietarului se stabilesc prin hotărâre a Guvernului, la
propunerea autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură.
CAPITOLUL X
Cercetarea ştiinţifică din silvicultură

Art. 74. - Autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură sprijină prin programe activitatea de cercetare
ştiinţifică şi dezvoltare tehnologică din domeniu şi urmăreşte folosirea eficientă a rezultatelor obţinute, în vederea
fundamentării tehnico-ştiinţifice a măsurilor de gospodărire a pădurilor.
Art. 75. - (1) Cercetarea ştiinţifică şi dezvoltarea tehnologică din domeniul silviculturii se realizează prin Institutul de
Cercetări şi Amenajări Silvice care se reorganizează, prin hotărâre a Guvernului, în Institutul Naţional de Cercetare-
Dezvoltare în Silvicultură "Marin Drăcea", în coordonarea autorităţii publice centrale pentru cercetare ştiinţifică, dezvoltare
tehnologică şi inovare ca institut naţional cu personalitate juridică, precum şi prin alte persoane juridice de drept public şi
privat care au ca obiect de activitate cercetarea ştiinţifică şi dezvoltarea tehnologică din domeniu.
(2) Activitatea de dezvoltare tehnologică pentru fondul forestier proprietate publică a statului se realizează prin Institutul
de Cercetări şi Amenajări Silvice, care se reorganizează în Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare în Silvicultură
"Marin Drăcea". Regia Naţională a Pădurilor - Romsilva acordă direct realizarea de servicii pentru activitatea de
dezvoltare tehnologică Institutului de Cercetări şi Amenajări Silvice.
(3) Avizarea şi aprobarea proiectelor de amenajare a pădurilor şi a altor proiecte referitoare la fondul forestier naţional
se realizează de autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură.
Art. 76. - Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare în Silvicultură "Marin Drăcea" administrează prin baze
experimentale fondul forestier proprietate publică a statului deţinut, în care se efectuează cercetări în vederea
generalizării rezultatelor în practica silvică.
Art. 77. - Cercetarea ştiinţifică în domeniul silviculturii este finanţată de la bugetul de stat, prin bugetul autorităţii
publice centrale care răspunde de silvicultură, precum şi din alte surse, potrivit legii.

CAPITOLUL XI
Dezvoltarea conştiinţei forestiere

343
 Art. 78. - (1) Autoritatea publică centrală pentru educaţie, cu consultarea autorităţii publice centrale care răspunde de
silvicultură, va include în curricula de la formele de învăţământ obligatorii noţiuni privitoare la păduri, la conservarea
acestora, precum şi la rolul şi importanţa lor în cadrul biosferei şi în viaţa omenirii, în general.
(2) Noţiunile prevăzute la alin. (1) se vor dezvolta diferenţiat şi progresiv, în funcţie de forma de învăţământ.
Art. 79. - Autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură are obligaţia realizării acţiunilor specifice, prin căi şi
mijloace adecvate, pentru următoarele scopuri:
a) formarea conştiinţei forestiere;
b) crearea unui minimum de cunoştinţe profesionale la proprietarii de păduri.
Art. 80. - (1) Autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură înfiinţează Centrul Naţional pentru
Perfecţionare în Silvicultură.
(2) Regulamentul de organizare şi funcţionare a centrului prevăzut la alin. (1) se va stabili prin ordin al conducătorului
autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură.
Art. 81. - (1) În perioada 15 martie - 15 aprilie a fiecărui an, autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură
organizează "Luna plantării arborilor".
(2) Luna plantării arborilor se organizează cu participarea consiliilor judeţene, a prefecturilor, a primăriilor, a
inspectoratelor şcolare teritoriale, a instituţiilor confesionale, a unităţilor militare, precum şi a altor instituţii cu caracter
public.
(3) Cu prilejul organizării manifestărilor prevăzute la alin. (1), autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură,
prin unităţile aflate în subordinea, în coordonarea sau sub autoritatea acesteia, va pune la dispoziţia celor interesaţi
materialul săditor şi logistica necesară.
(4) În perioada prevăzută la alin. (1), autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură, administratorii pădurilor
proprietate publică a statului şi ocoalele silvice private sunt obligaţi să desfăşoare acţiuni publice de popularizare şi
educare privind rolul şi importanţa pădurii şi activităţi practice de realizare de plantaţii forestiere, întreţinerea şi
conducerea arboretelor.
Art. 82. - Autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură sprijină iniţiativa şi acţiunile instituţiilor publice, ale
mass-media şi ale organizaţiilor neguvernamentale referitoare la apărarea, dezvoltarea şi gospodărirea pădurilor.

CAPITOLUL XII
Accesibilizarea pădurilor

344
 Art. 83. - (1) Mărirea gradului de accesibilizare a fondului forestier naţional constituie o condiţie de bază a gestionării
durabile a pădurilor, cu respectarea prevederilor planurilor de management aprobate în condiţiile legii, în cazul ariilor
naturale protejate.
(2) Drumurile forestiere sunt căi de transport tehnologic, de utilitate privată, utilizate pentru: gospodărirea pădurilor,
desfăşurarea activităţilor de vânătoare şi pescuit sportiv, intervenţii în caz de avarii, calamităţi sau dezastre, fiind închise
circulaţiei publice, cu excepţia activităţilor sportive, de recreere şi turism, organizate, care se pot practica numai cu
acordul proprietarului, iar în cazul pădurilor proprietate publică a statului, cu acordul administratorului acestora, cu
respectarea prevederilor art. 54 alin. (2), precum şi pentru accesul proprietarilor la terenuri în vederea gospodăririi
acestora.
(3) Condiţiile de acces se afişează pe indicatoare specifice, la intrarea pe drumul forestier.
(4) Pentru construirea drumurilor forestiere nu este necesară obţinerea autorizaţiei de construire.
Art. 84. - Construirea drumurilor forestiere se realizează după aprobarea schimbării categoriei de folosinţă forestieră,
în condiţiile art. 47 alin. (1), la solicitarea proprietarului sau administratorului, după caz, după cum urmează:
a) pentru drumurile forestiere care se realizează în fondul forestier proprietate publică a statului, de administratorul
acestora;
b) pentru drumurile forestiere care se realizează în fondul forestier, altul decât cel proprietate publică a statului, de către
proprietar.
Art. 85. - (1) Proiectarea şi construcţia drumurilor forestiere se realizează pe baza principiilor care respectă încadrarea
în peisaj şi nu afectează calitatea apei, a solului şi a habitatelor.
(2) Proiectarea de drumuri forestiere se realizează de persoane fizice sau juridice atestate de o comisie înfiinţată în
acest scop.
(3) Metodologia, criteriile de atestare şi comisia de atestare se stabilesc prin ordin al conducătorului autorităţii publice
centrale care răspunde de silvicultură, cu consultarea asociaţiilor profesionale de profil.
Pus în aplicare la data de 24/11/2015 prin Ordinul nr. 576/2009 pentru aprobarea Metodologiei, criteriilor de atestare şi a Comisiei de
atestare a persoanelor fizice şi juridice care realizează proiectarea de drumuri forestiereANEXĂ -

METODOLOGIA,
criteriile de atestare şi Comisia de atestare a

345
 persoanelor fizice şi juridice care realizează
proiectarea de drumuri forestiere

CAPITOLUL I
Dispoziţii generale

Art. 1. -
(1) Prezenta metodologie stabileşte procedura prin care se asigură cadrul organizatoric şi regulile unitare pentru atestarea capacităţii
profesionale şi tehnico-economice a persoanelor fizice şi juridice pentru proiectarea de drumuri forestiere.
(2) Atestarea persoanelor fizice şi juridice în domeniul proiectării drumurilor forestiere are în vedere respectarea principiilor generale ale
dezvoltării reţelei de drumuri forestiere şi protecţiei mediului şi îndeplinirea cerinţelor tehnice şi calitative minimale prevăzute în normativele în
vigoare.
Art. 2. -
În înţelesul prezentei metodologii, proiectarea de drumuri forestiere cuprinde activităţi specifice care se execută în scopul:
a) construirii drumurilor forestiere noi;
b) intervenţiilor la drumurile forestiere existente care constau în lucrări de refacere, consolidare, reabilitare, reparare.
Art. 3. -
(1) Domeniul de atestare a persoanelor fizice şi juridice este proiectarea de drumuri forestiere prin elaborarea documentaţiilor tehnico-
economice necesare.
(2) Atestarea persoanelor fizice şi juridice se face pentru domeniul de activitate prevăzut la alin. (1) şi se poate solicita cu respectarea
condiţiilor prevăzute în prezenta metodologie.
Art. 4. -
Persoanele fizice care solicită atestarea trebuie să îndeplinească cumulativ următoarele condiţii:
a) să aibă studii superioare de lungă durată absolvite cu diplomă de licenţă în specializări la care s-a predat cursul de drumuri forestiere sau
drumuri;
b) să aibă experienţă de minimum 3 ani în proiectarea de drumuri forestiere sau în elaborarea a cel puţin 5 studii de fezabilitate/documentaţii
de avizare a lucrărilor de intervenţii/proiecte tehnice de drumuri forestiere.
c) să nu fi fost condamnate penal pentru săvârşirea cu intenţie a unei infracţiuni de serviciu sau în legătură cu serviciul.
Art. 5. -
(1) Persoanele juridice care solicită atestarea trebuie să îndeplinească cumulativ următoarele condiţii:
a) să fie constituite şi să funcţioneze în condiţiile legii;
b) să aibă ca obiect de activitate ingineria şi consultanţa tehnică;
c) să aibă încheiat un contract individual de muncă pe durată nedeterminată/o convenţie civilă de prestări servicii, cu o persoană fizică
atestată pentru proiectarea de drumuri forestiere;

346
 d) să deţină un minimum de mijloace tehnice necesare pentru proiectarea de drumuri forestiere, în stare de funcţionare.
(2) Se exceptează de la obligativitatea asigurării condiţiei prevăzute la alin. (1) lit. c) persoana juridică al cărei administrator/asociat este
atestat ca persoană fizică pentru proiectarea de drumuri forestiere.

CAPITOLUL II
Documentele şi procedura de atestare

Art. 6. -
Atestarea persoanelor fizice şi juridice este coordonată de direcţia de specialitate cu atribuţii în domeniul accesibilizării fondului forestier
naţional din cadrul autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură.
Art. 7. -
(1) Atestarea persoanelor fizice şi juridice se face de către o comisie de atestare a persoanelor fizice şi juridice care realizează proiectarea de
drumuri forestiere, denumită în continuare comisia de atestare.
(2) Componenţa Comisiei de atestare este prevăzută în anexa nr. 1.
Art. 8. -
Documentele necesare atestării persoanelor fizice sunt următoarele:
a) cerere pentru atestare, conform modelului prevăzut în anexa nr. 2;
b) actul de identitate al solicitantului, în copie;
c) curriculum vitae;
d) lista documentaţiilor tehnico-economice realizate prin forţe proprii sau în colaborare, din care să rezulte experienţa prevăzută la art. 4 lit.
b);
e) diploma de licenţă cu foaia matricolă prin care se atestă că solicitantul a urmat cursul de drumuri forestiere sau drumuri, în copie;
f) extras de pe carnetul de muncă, în copie, sau un alt document din care să rezulte îndeplinirea condiţiilor prevăzute la art. 4 lit. b);
g) certificatul de cazier judiciar;
h) documentul care dovedeşte achitarea tarifului stabilit pentru atestare, potrivit prevederilor art. 31 alin. (1) si (2).
Art. 9. -
Documentele necesare în vederea atestării persoanelor juridice sunt următoarele:
a) cerere pentru atestare, conform modelului prevăzut în anexa nr. 3;
b) actul de identitate al reprezentantului legal al persoanei juridice, în copie;
c) memoriu de activitate care să conţină: lista principalelor documentaţii executate în domeniul proiectării de drumuri forestiere, personalul
tehnic şi economic angajat şi experienţa acestuia, lista mijloacelor tehnice deţinute pentru proiectarea de drumuri forestiere, în special a celor
necesare pentru măsurătorile de teren, în stare de funcţionare;
d) certificatul de înregistrare la registrul comerţului sau, după caz, un document echivalent eliberat de autoritatea competentă în ţara de
origine membră a Uniunii Europene, însoţit de traducerea în limba română, în copie;

347
 e) contractul individual de muncă pe durată nedeterminată sau convenţia civilă pentru persoanele fizice atestate, conform art. 5 alin. (1) lit. c),
în copie;
f) atestatul persoanei fizice care îndeplineşte condiţia de angajat/administrator/asociat la persoana juridică, în copie.
g) documentul care dovedeşte achitarea tarifului stabilit pentru atestare, potrivit prevederilor art. 31 alin. (1) şi (2).
Art. 10. -
(1) Documentele prevăzute la art. 8 şi 9 se depun prin delegat sau se trimit prin poştă, în dosare de atestare cu menţiunea "Pentru comisia de
atestare în proiectarea de drumuri forestiere", la sediul Regiei Naţionale a Pădurilor - Romsilva, str. Petricani nr. 9A, sectorul 2, cod 023841,
Bucureşti şi se înregistrează într-un registru special al Comisiei de atestare.
(2) Dosarele prevăzute la alin. (1) sunt analizate de către Comisia de atestare, în şedinţe de lucru programate de preşedintele acesteia.
(3) În urma analizării dosarelor, Comisia de atestare stabileşte admiterea sau respingerea documentaţiei depuse, ca urmare a îndeplinirii sau
a neîndeplinirii condiţiilor prevăzute în prezenta metodologie.
(4) Rezultatele analizării dosarelor se consemnează în procesul-verbal de şedinţă sub forma "admis/respins" şi se comunică în scris de către
secretariatul comisiei solicitanţilor, în termen de maximum 5 zile lucrătoare de la data analizării, cu motivarea respingerii dacă este cazul.
Art. 11. -
În termen de 30 de zile de la data şedinţei de atestare, persoanele fizice şi juridice îndreptăţite primesc certificatul de atestare, al cărui model
este prevăzut în anexa nr. 4.
Art. 12. -
Persoanele fizice atestate sunt obligate să îşi confecţioneze parafa având dimensiunile 7 cm/4 cm, conform modelului prevăzut în anexa nr.
5, şi să înainteze Comisiei de atestare specimenul acesteia în cadrul unei declaraţii pe propria răspundere al cărei model este prevăzut în
anexa nr. 6.
CAPITOLUL III
Comisia de atestare

Art. 13. -
(1) Comisia de atestare este formată din 7 membri care îndeplinesc condiţiile prevăzute la art. 85 alin. (4) din Legea nr. 46/2008 - Codul silvic,
republicată.
(2) Preşedintele Comisiei de atestare este nominalizat dintre persoanele care îşi desfăşoară activitatea în cadrul autorităţii publice centrale
care răspunde de silvicultură.
(3) Secretariatul Comisiei de atestare este asigurat de reprezentantul Regiei Naţionale a Pădurilor - Romsilva, acesta având şi calitatea de
membru al Comisiei de atestare.
Art. 14. -
Atribuţiile preşedintelui Comisiei de atestare sunt următoarele:
a) aprobă programarea şedinţelor Comisiei de atestare;
b) conduce lucrările şedinţelor Comisiei de atestare;

348
 c) semnează, în conformitate cu hotărârile Comisiei de atestare, certificatele de atestare, precum şi corespondenţa Comisiei de atestare.
Art. 15. -
Atribuţiile secretariatului Comisiei de atestare sunt următoarele:
a) programează şi organizează, împreună cu preşedintele, activitatea Comisiei de atestare, stabilind periodic datele de întrunire a acesteia;
b) înregistrează cererile de atestare însoţite de documentele necesare şi păstrează evidenţa acestora în registrul special prevăzut la art. 10;
c) asigură convocarea membrilor Comisiei de atestare;
d) redactează documentele Comisiei de atestare;
e) păstrează şi completează registrul cu procesele-verbale ale Comisiei de atestare;
f) păstrează documentele Comisiei de atestare şi asigură arhivarea acestora;
g) păstrează ştampila Comisiei de atestare.
Art. 16. -
Comisia de atestare ia decizii cu privire la:
a) admiterea ori respingerea cererilor de atestare a persoanelor fizice sau juridice, în funcţie de îndeplinirea condiţiilor prevăzute la art. 4 şi 5;
b) suspendarea şi/sau retragerea certificatului de atestare.
Art. 17. -
(1) Comisia de atestare funcţionează în prezenţa a cel puţin 5 membri.
(2) Deciziile Comisiei de atestare se iau prin vot deschis, cu majoritatea simplă a membrilor prezenţi.
Art. 18. -
Membrii Comisiei de atestare au următoarele drepturi şi obligaţii:
a) să participe la şedinţele Comisiei de atestare, cu drept de vot direct;
b) să semneze procesele-verbale întocmite la fiecare şedinţă;
c) să solicite consemnarea în procesele-verbale ale şedinţelor a opiniilor şi punctelor de vedere separat faţă de hotărârile adoptate;
d) să nu divulge date şi informaţii care nu sunt de interes public, de care iau cunoştinţă în cadrul procesului de atestare.
Art. 19. -
(1) Contestaţiile împotriva deciziilor Comisiei de atestare se depun în termen de 3 zile lucrătoare de la comunicarea rezultatelor şi se
adresează conducătorului direcţiei de specialitate cu atribuţii în domeniul accesibilizării fondului forestier naţional din cadrul autorităţii publice
centrale care răspunde de silvicultură, care le şi soluţionează.
(2) Împotriva deciziei conducătorului prevăzut la alin. (1) se poate formula plângere la instanţa judecătorească competentă, potrivit legii.

CAPITOLUL IV
Drepturile şi obligaţiile persoanelor fizice
şi juridice atestare

Art. 20. -

349
 Persoanele fizice şi juridice care au fost atestate au dreptul, după caz:
a) de a participa la procedurile de achiziţie organizate de autorităţile contractante;
b) de a încheia contracte şi convenţii de colaborare;
c) de a acorda consultanţă şi asistenţă tehnică;
d) de a elabora documentaţii tehnico-economice pentru lucrări de drumuri forestiere.
Art. 21. -
Persoanele fizice şi juridice care au fost atestate au următoarele obligaţii:
a) să îşi desfăşoare activitatea în domeniul proiectării de drumuri forestiere, cu respectarea dispoziţiilor legale aplicabile;
b) să parafeze documentaţiile tehnico-economice pe care le elaborează în domeniul proiectării de drumuri forestiere, prin aplicarea parafei
prevăzute la art. 12;
c) să informeze comisia cu privire la orice schimbare în urma căreia condiţiile iniţiale de acordare a atestatului nu mai sunt îndeplinite.
CAPITOLUL V
Suspendarea şi retragerea certificatului de atestare

Art. 22. -
Nerespectarea obligaţiilor prevăzute la art. 21 de către persoanele fizice sau juridice atestate potrivit prezentei metodologii poate atrage
suspendarea ori retragerea certificatului de atestare, după caz.
Art. 23. -
Suspendarea sau retragerea, după caz, a certificatului de atestare se dispune prin decizie a preşedintelui Comisiei de atestare, pe baza
actelor de constatare încheiate de membrii acesteia, ca urmare a semnalărilor primite, sau în temeiul comunicării punerii în mişcare a acţiunii
penale împotriva persoanei atestate în legătură cu activitatea pentru care a fost atestată.
Art. 24. -
Certificatul de atestare al persoanei fizice sau juridice se suspendă în următoarele cazuri:
a) când persoana elaborează documentaţii tehnico-economice în domeniul proiectării de drumuri forestiere fără să respecte prevederile
metodologiilor, normativelor tehnice departamentale şi ale ghidurilor de bune practici. Perioada suspendării este de 6 luni sau, dacă ducerea la
îndeplinire a măsurilor şi termenelor dispuse prin actele de constatare prevăzute la art. 23 durează mai mult de 6 luni, suspendarea are loc pe
perioada necesară. Îndeplinirea măsurilor dispuse se constată prin încheierea unui nou act de constatare de către persoanele prevăzute la art.
23 şi determină de drept încetarea sancţiunii suspendării certificatului de atestare;
b) când împotriva persoanei atestate s-a pus în mişcare o acţiune penală în legătură cu activitatea pentru care a fost atestată. În acest caz
suspendarea certificatului de atestare se dispune până la soluţionarea definitivă a cauzei;
c) când persoana juridică desfăşoară activitatea în domeniul proiectării de drumuri forestiere fără să respecte prevederile art. 5 alin. (1) lit. c).
În acest caz suspendarea certificatului de atestare se dispune până la îndeplinirea condiţiilor prevăzute la art. 5 alin. (1) lit. c).
Art. 25. -
Certificatul de atestare al persoanelor fizice şi juridice se retrage în următoarele cazuri:

350
 a) când a fost suspendat de două ori, iar a treia oară se săvârşesc abateri similare celor pentru care s-au dispus suspendările anterioare ale
acestuia;
b) când persoanele fizice atestate semnează şi parafează documentaţii pe care nu le-au elaborat, precum şi atunci când elaborează
documentaţii pentru domenii de activitate în care nu au fost atestate;
c) când persoanele fizice şi cele juridice atestate îşi continuă activitatea în perioada de suspendare a certificatului de atestare.
Art. 26. -
(1) Suspendarea sau retragerea certificatului de atestare se comunică persoanelor fizice şi juridice în cauză, în scris, de către Comisia de
atestare.
(2) Măsura prevăzută la alin. (1) poate fi contestată, în scris, în termen de 10 zile lucrătoare de la comunicare, la autoritatea publică centrală
care răspunde de silvicultură.
(3) Împotriva soluţiei autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură se poate formula plângere la instanţa judecătorească
competentă, potrivit legii.

CAPITOLUL VI
Dispoziţii finale

Art. 27. -
(1) Certificatele de atestare ale persoanelor fizice sunt valabile pentru o perioadă nedeterminată.
(2) Certificatele de atestare ale persoanelor juridice sunt valabile pentru o perioadă de 5 ani, cu condiţia îndeplinirii cu continuitate a cerinţelor
prevăzute la art. 5.
(3) În cazul persoanelor juridice atestate care au solicitat şi obţinut viza anuală, perioada de valabilitate a certificatelor de atestare prevăzută
la alin. (2) începe de la 1 ianuarie a anului imediat următor anului în care a fost obţinută viza.
Art. 28. -
O persoană fizică atestată poate desfăşura activităţi în domeniul proiectării de drumuri forestiere în cadrul a cel mult două persoane juridice
atestate.
Art. 29. -
(1) La cerere, în cadrul aceleiaşi şedinţe de atestare, se pot analiza atât dosarele persoanelor fizice, cât şi dosarul persoanei juridice în cadrul
căreia sunt încadrate acestea, cu respectarea prevederilor prezentei metodologii.
(2) În situaţia prevăzută la alin. (1), analizarea dosarului persoanei juridice se realizează numai după ce Comisia de atestare a hotărât
atestarea persoanei fizice angajate de persoana juridică respectivă.
Art. 30. -
(1) Degradarea, distrugerea sau pierderea certificatului de atestare ori a parafei se declară, în scris, la Comisia de atestare în termen de 48
de ore de la constatare şi totodată va fi publicată în Monitorul Oficial al României, Partea a III-a, de către persoana în cauză.

351
 (2) După publicarea anunţului, prevăzută la alin. (1), Comisia de atestare eliberează un duplicat al certificatului de atestare sau aprobă, după
caz, confecţionarea unei noi parafe, pe baza unei cereri scrise, însoţită de copia anunţului publicat în Monitorul Oficial al României, Partea a III-
a.
(3) În cazul în care persoana fizică/juridică atestată îşi schimbă numele/denumirea, aceasta solicită Comisiei de atestare un nou certificat,
anexând la cerere certificatul de atestare iniţial, în original, documentul care justifică schimbarea numelui/denumirii, în copie, precum şi o
declaraţie pe propria răspundere pentru confecţionarea unei noi parafe în cazul persoanelor fizice, dacă este cazul.
Art. 31. -
(1) Tariful pentru atestare se stabileşte diferenţiat pentru persoanele fizice şi juridice, astfel: 300 lei pentru persoanele fizice şi 600 lei pentru
persoanele juridice.
(2) Persoanele care solicită atestarea au obligaţia de a depune valoarea tarifului în numerar la casieria Regiei Naţionale a Pădurilor -
Romsilva sau prin ordin de plată la prezentare, în contul deschis separat pentru această activitate.
(3) Sumele încasate din tarifele prevăzute la alin. (1) sunt destinate acoperirii cheltuielilor referitoare la organizarea şi funcţionarea Comisiei
de atestare, decontării cheltuielilor de deplasare şi plăţii indemnizaţiei de participare a membrilor Comisiei de atestare.
Art. 32. -
Anexele nr. 1-6 fac parte integrantă din prezenta metodologie.
ANEXA Nr. 1
la metodologie

Componenţa Comisiei de atestare

Comisia de atestare a persoanelor fizice şi juridice care realizează proiectarea de drumuri forestiere este alcătuită din următorii 7 membri:
1. Radu Sbîrnea - preşedinte (reprezentant al autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură);
2. Mihai Lucan - secretar (reprezentant al Regiei Naţionale a Pădurilor - Romsilva);
3. Gheorghe Ignea - membru (reprezentant al Facultăţii de Silvicultură şi Exploatări Forestiere Braşov);
4. Viorel Popovici - membru (reprezentant al asociaţiei patronale-profesionale Asociaţia Constructorilor Forestieri);
5. Radu Miloevici - membru (reprezentant al autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură);
6. Ilie Dobre - membru (reprezentant al Societăţii "Progresul Silvic");
7. Corina Gancz - membru (reprezentant al Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare în Silvicultură "Marin Drăcea").

ANEXA Nr. 2
la metodologie

CERERE
pentru atestarea persoanelor fizice

352
 - Model -

Către
Comisia de atestare a persoanelor fizice şi juridice care realizează proiectarea de drumuri forestiere
Subsemnatul/Subsemnata, . . . . . . . . . ., născut/născută la data de . . . . . . . . . . în localitatea . . . . . . . . . ., judeţul . . . . . . . . . ., ţara . . . . . . . .
. ., având cetăţenia . . . . . . . . . ., domiciliat/domiciliată în localitatea . . . . . . . . . ., str. . . . . . . . . . . nr. . . . . . . . . . ., bl. . . . . . . . . . ., et. . . . . . . . . .
., ap. . . . . . . . . . ., judeţul/sectorul . . . . . . . . . ., ţara . . . . . . . . . ., posesor/posesoare al/a diplomei de inginer în specializarea . . . . . . . . . .,
nr. . . . . . . . . . ., eliberată de . . . . . . . . . ., din localitatea . . . . . . . . . ., promoţia . . . . . . . . . ., ţara . . . . . . . . . ., solicit atestarea în domeniul
proiectării de drumuri forestiere, în conformitate cu prevederile Ordinului ministrului agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale nr. 576/2009 pentru
aprobarea Metodologiei, criteriilor de atestare şi a Comisiei de atestare a persoanelor fizice şi juridice care realizează proiectarea de drumuri
forestiere, cu modificările şi completările ulterioare.
În susţinerea cererii anexez următoarele documente:
1. actul de identitate, în copie;
2. curriculum vitae;
3. lista documentaţiilor tehnico-economice realizate prin forţe proprii sau în colaborare;
4. diploma de studii şi foaia matricolă, în copie;
5. extras de pe carnetul de muncă, în copie/extras REVISAL*;
6. certificatul de cazier judiciar.
7. documentul care dovedeşte achitarea tarifului stabilit pentru atestare.
Menţionez că în prezent sunt angajat/colaborator în baza unei convenţii civile* la . . . . . . . . . ., cu sediul în localitatea . . . . . . . . . .,
judeţul . . . . . . . . . ., ţara . . . . . . . . . ., unde deţin funcţia de . . . . . . . . . . .
Declar că am luat cunoştinţă de obligaţiile ce îmi revin, potrivit Ordinului ministrului agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale nr. 576/2009, cu
modificările şi completările ulterioare, sunt de acord cu ele şi mă angajez să le respect.

Data
....
....
..
Sem
nătur
a...
....
...

* Se alege varianta corespunzătoare.

353
 ANEXA Nr. 3
la metodologie

CERERE
pentru atestarea persoanelor juridice

- Model -

Societatea . . . . . . . . . .
Nr. din registrul comerţului . . . . . . . . . .
CUI . . . . . . . . . .
Sediul social în statul . . . . . . . . . .
Localitatea: . . . . . . . . . . ., strada . . . . . . . . . . nr. . . . . . . . . . ., bloc . . . . . . . . . ., scara . . . . . . . . . ., ap. . . . . . . . . . ., judeţul/sectorul . . . . . . .
. . ., ţara . . . . . . . . . .
Tel. . . . . . . . . . . . . , fax . . . . . . . . . . , e-mail . . . . . . . . . . .
Cod IBAN . . . . . . . . . .
Banca . . . . . . . . . .
Nr. . . . . . . . . . . din . . . . . . . . . .

Către:
Comisia de atestare a persoanelor fizice şi juridice care realizează proiectarea de drumuri forestiere

Subscrisa . . . . . . . . . ., având datele de identificare din antet, reprezentată prin . . . . . . . . . ., în calitate de . . . . . . . . . . ., solicit atestarea în
domeniul proiectării de drumuri forestiere, în conformitate cu prevederile Ordinului ministrului agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale nr.
576/2009 pentru aprobarea Metodologiei, criteriilor de atestare şi a Comisiei de atestare a persoanelor fizice şi juridice care realizează
proiectarea de drumuri forestiere, cu modificările şi completările ulterioare.
În susţinerea cererii se anexează următoarele documente:
1. actul de identitate al reprezentantului legal, în copie;
2. memoriu de activitate;
3. certificatul de înregistrare la registrul comerţului, în copie/documentul echivalent eliberat de autoritatea competentă în ţara de origine,
însoţit de traducerea în limba română*;
4. contractul individual de muncă/convenţia civilă* încheiat(ă) cu dl/dna . . ., în copie;

354
 5. certificatul de atestare al dlui/dnei . . , în copie;
6. documentul care dovedeşte achitarea tarifului stabilit pentru atestare.
Declar că am luat cunoştinţă de obligaţiile ce îmi revin, potrivit Ordinului ministrului agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale nr. 576/2009, cu
modificările şi completările ulterioare, sunt de acord cu ele şi mă angajez să le respect.

Sem
Data nătur
.... a...
.... ....
.. . . .
L.S

* Se alege varianta corespunzătoare.

ANEXA Nr. 4
la metodologie

MINISTERUL MEDIULUI, APELOR ŞI PĂDURILOR

Comisia de atestare a persoanelor fizice şi juridice care realizează proiectarea de drumuri forestiere

CERTIFICAT DE ATESTARE
Nr. . . . . . . . . . . din data . . . . . . . . . .

În baza prevederilor Ordinului ministrului agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale nr. 576/2009 pentru aprobarea Metodologiei, criteriilor de
atestare şi a Comisiei de atestare a persoanelor fizice şi juridice care realizează proiectarea de drumuri forestiere, cu modificările şi
completările ulterioare, s-a eliberat prezentul certificat dlui/dnei/Societăţii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ., cu domiciliul/sediul în
localitatea . . . . . . . . . ., str. . . . . . . . . . . nr. . . . . . . . . . ., bl. . . . . . . . . . ., et. . . . . . . . . . ., ap. . . . . . . . . . ., judeţul . . . . . . . . . .,
ţara . . . . . . . . . ., C.I./C.U.I. . . . . . . . . . .,
în baza căruia are dreptul să elaboreze documentaţii tehnico-economice în domeniul proiectării de drumuri forestiere.
Prezentul certificat de atestare se eliberează pe perioadă nedeterminată1/pe o perioadă de 5 ani şi este valabil până la . . . . . . . . . .2.
1
Pentru persoane fizice.
2
Pentru persoane juridice.

355
 Preş
edint
e,
Secr
....
etar,
....
....
. .
....
L.S.
..
....
....
..

ANEXA Nr. 5
la metodologie

Model de parafă

Num
ele şi
pren
umel
e
....
....
..
CNP
....
....
..
ATE
STA
T
de
către
Minis
terul
Medi
ului,
Apel
or şi
Pădu

356
 rilor
prin
Certi
ficat
ul nr.
....
....
. .
din .
....
....
. să
efect
ueze
proie
ctare
a de
drum
uri
fores
tiere

ANEXA Nr. 6
la metodologie

Declaraţie pe propria răspundere persoane fizice

Subsemnatul, . . . . . . . . . ., legitimat cu B.I./C.I. seria . . . . . . . . . ., nr. . . . . . . . . . ., eliberat(ă) de . . . . . . . . . . la data de . . . . . . . . . .,

domiciliat în . . . . . . . . . ., judeţul . . . . . . . . . ., localitatea . . . . . . . . . ., str. . . . . . . . . . . nr. . . . . . . . . . ., bl. . . . . . . . . . ., scara . . . . . . . . . ., etaj .
. . . . . . . . ., ap. . . . . . . . . . ., sectorul . . . . . . . . . ., cod poştal . . . . . . . . . ., telefon . . . . . . . . . ., fax . . . . . . . . . .,
declar pe propria răspundere, sub sancţiunea prevăzută de art. 326 din Codul penal, că acesta este specimenul parafei pe care o deţin şi pe
care o folosesc conform prevederilor art. 21 lit. b) din Metodologie, criteriile de atestare şi Comisia de atestare a persoanelor fizice şi juridice
care realizează proiectarea de drumuri forestiere, aprobate prin Ordinul ministrului agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale nr. 576/2009, cu
modificările şi completările ulterioare.
Loc pentru parafă

Data

357
 ....
....
..
Sem
nătur
a...
....
...

(4) Comisia de atestare este compusă din specialişti din cadrul autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură,
specialişti în cercetare, proiectare şi în construcţia de drumuri forestiere, specialişti din învăţământul superior de profil şi
reprezentanţi ai asociaţiilor patronale-profesionale recunoscute la nivel naţional.
(5) Activităţile de proiectare şi de construire a drumurilor forestiere se desfăşoară în conformitate cu ghidurile de bune
practici şi cu normativele aprobate de autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură.
(6) Studiile de fezabilitate pentru dezvoltarea reţelei de drumuri forestiere se realizează în corelare cu cele pentru
lucrările de corectare a torenţilor.
(7) Supravegherea şi controlul execuţiei drumurilor forestiere revin proiectantului, beneficiarului şi autorităţilor de la care
s-au obţinut avizele.
(8) Recepţia lucrărilor privind drumurile forestiere se efectuează de beneficiar şi de reprezentanţi ai autorităţilor de la
care s-au obţinut avizele, în prezenţa reprezentanţilor proiectantului şi ai constructorului.
Art. 86. - Lucrările de corectare a torenţilor şi întreţinerea investiţiilor efectuate pentru corectarea torenţilor în fondul
forestier se realizează cu fonduri publice, în conformitate cu prevederile Strategiei naţionale pentru dezvoltarea fondului
forestier naţional şi ale Strategiei naţionale de management al riscului la inundaţii.
Art. 87. - (1) Întreţinerea şi repararea drumurilor forestiere sunt în sarcina proprietarului, respectiv a administratorului,
pentru drumurile forestiere aflate în fondul forestier proprietate publică a statului, cu respectarea normativelor sau a
ghidurilor de bune practici aprobate prin ordin al conducătorului autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură.
(2) Modul de utilizare şi transportul pe drumurile auto forestiere se reglementează prin metodologie aprobată prin ordin
al conducătorului autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură.

TITLUL IV
Dezvoltarea durabilă a fondului forestier naţional

358
 CAPITOLUL I
Dezvoltarea fondului forestier naţional

Art. 88. - (1) Dezvoltarea fondului forestier naţional şi extinderea suprafeţelor de pădure constituie o obligaţie a
autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură şi o prioritate naţională, în vederea asigurării echilibrului ecologic
la nivel local, naţional şi global, şi se realizează prin Programul naţional de împădurire.
(2) Programul naţional de împădurire prevăzut la alin. (1) se aprobă prin hotărâre a Guvernului, la propunerea autorităţii
publice centrale care răspunde de silvicultură.
(3) Realizarea Programului naţional de împădurire prevăzut la alin. (1) se face prin lucrări de împădurire a terenurilor
din afara fondului forestier naţional şi a terenurilor cu destinaţie agricolă, în vederea îmbunătăţirii condiţiilor de mediu şi a
optimizării peisajului, a asigurării şi creşterii recoltelor agricole, a prevenirii şi combaterii eroziunii solului, a protejării căilor
de comunicaţie, a digurilor şi a malurilor, a localităţilor şi a obiectivelor economice, sociale şi strategice, urmărindu-se
împădurirea unor terenuri cu altă destinaţie decât cea silvică, în suprafaţă de 2 milioane ha, până în anul 2035.
(4) Regia Naţională a Pădurilor - Romsilva poate să achiziţioneze terenuri în vederea împăduririi, cu prioritate terenuri
degradate, astfel încât suprafaţa fondului forestier proprietate publică a statului să crească.
(5) Finanţarea acţiunilor prevăzute la alin. (4) se asigură din: fonduri proprii ale Regiei Naţionale a Pădurilor - Romsilva,
fondul de ameliorare a fondului funciar cu destinaţie silvică, fondul de conservare şi regenerare a pădurilor, precum şi de
la bugetul de stat.
Art. 89. - (1) Autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură realizează continuu şi actualizează periodic, la
fiecare 5 ani, inventarul forestier naţional, denumit în continuare I.F.N., aliniat la standardele Uniunii Europene, în scopul
obţinerii de informaţii actualizate despre starea şi evoluţia vegetaţiei forestiere de pe întreg teritoriul ţării.
(2) Metodologia de inventariere statistică a tuturor resurselor forestiere din România, pe baza căreia se realizează
I.F.N., se aprobă de conducătorul autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură.
Art. 90. - (1) Autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură asigură realizarea cu continuitate a Sistemului
naţional al perdelelor forestiere de protecţie, potrivit legii.
(2) Realizarea Sistemului naţional al perdelelor forestiere de protecţie constituie obiectiv de utilitate publică. Execuţia
lucrărilor de înfiinţare a perdelelor forestiere de protecţie se face în baza studiilor tehnico-economice prevăzute la art. 7
alin. (3) din Legea nr. 289/2002 privind perdelele forestiere de protecţie, republicată, cu modificările şi completările

359
ulterioare, şi cu respectarea cerinţelor prevăzute la art. 7 alin. (4) şi (6) - (8) din Legea nr. 289/2002, republicată, cu
modificările şi completările ulterioare, fără a fi necesară obţinerea altor avize/aprobări/autorizaţii/acorduri.
Art. 91. - Finanţarea Programului naţional de împădurire prevăzut la art. 88 şi a Sistemului naţional al perdelelor
forestiere de protecţie prevăzut la art. 90 se face din fondul de ameliorare a fondului funciar, fondul de conservare şi
regenerare a pădurilor, alocaţii de la bugetul de stat şi din alte fonduri prevăzute de lege.

CAPITOLUL II
Forme asociative ale proprietarilor de păduri

Art. 92. - (1) Persoanele fizice şi/sau juridice care au în proprietate terenuri forestiere se pot constitui în asociaţii,
potrivit legii.
(2) Principiile care stau la baza constituirii asociaţiilor prevăzute la alin. (1) sunt următoarele:
a) libera asociere;
b) respectarea regimului silvic;
c) gospodărirea durabilă a pădurilor.
(3) Înfiinţarea asociaţiilor de proprietari de păduri se face în vederea realizării obiectivelor de ordin economic, ecologic
şi de management durabil al pădurilor, urmărindu-se:
a) consolidarea proprietăţii;
b) comercializarea în condiţii de profitabilitate a produselor fondului forestier;
c) crearea de ocoale silvice proprii;
d) creşterea capacităţii de absorbţie a fondurilor interne şi externe;
e) reprezentarea drepturilor proprietarilor în raport cu autorităţile.
Art. 93. - Asociaţiile de proprietari de păduri se înfiinţează potrivit prevederilor art. 92 alin. (1) şi funcţionează în
conformitate cu dispoziţiile Ordonanţei Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociaţii şi fundaţii, aprobată cu modificări şi
completări prin Legea nr. 246/2005, cu modificările şi completările ulterioare.
Art. 94. - (1) Pentru a beneficia de sprijin conform legii, asociaţiile de proprietari de păduri şi formele asociative
prevăzute la art. 92 alin. (1) trebuie să se înscrie în Registrul naţional al asociaţiilor de proprietari de păduri, ţinut la nivelul
autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură.

360
 (2) Conţinutul, modelul şi procedura de înscriere în Registrul naţional al asociaţiilor de proprietari de păduri se aprobă
prin ordin al conducătorului autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură.
Art. 95. - (1) Obştile de moşneni în devălmăşie, obştile de moşneni în indiviziune, obştile răzeşeşti nedivizate,
composesoratele, pădurile grănicereşti, pădurile urbariale, comunele politice, alte comunităţi şi forme asociative cu
diferite denumiri, existente anterior anului 1948, fac parte din tezaurul istoric al României.
(2) Proprietatea formelor asociative prevăzute la alin. (1) este garantată, indivizibilă şi inalienabilă, acesteia fiindu-i
aplicabile dispoziţiile art. 27 din Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole
şi celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 şi ale Legii nr. 169/1997, cu modificările
şi completările ulterioare.
(3) Formele asociative prevăzute la alin. (1), rezultat al manifestării voinţei comunităţilor locale, sunt persoane juridice;
organizarea şi funcţionarea acestora se vor reglementa prin lege specială.
(4) Scoaterea definitivă a terenurilor din fondul forestier aparţinând formelor asociative prevăzute la alin. (1) este
permisă pentru realizarea şi/sau extinderea obiectivelor şi lucrărilor prevăzute la art. 36 şi art. 37 alin. (1) lit. a) şi d) -f);
terenurile oferite în compensare intră în proprietatea formelor asociative şi întregesc drepturile membrilor proporţional cu
cotele deţinute.
Art. 96. - Autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură sprijină constituirea şi dezvoltarea asociaţiilor de
proprietari de păduri şi a formelor asociative, prin bugetul său.

CAPITOLUL III
Modalităţi de sprijin pentru dezvoltarea durabilă a pădurilor

Art. 97. - Pus în aplicare la data de 06/07/2017 prin Norma metodologică de acordare, utilizare şi control al sumelor anuale destinate
gestionării durabile a fondului forestier proprietate privată a persoanelor fizice şi juridice şi a celui proprietate publică şi privată a unităţilor
administrativ-teritoriale din 22.07.2009
(1) În scopul gestionării durabile a fondului forestier proprietate privată a persoanelor fizice şi juridice şi a celui
proprietate publică şi privată a unităţilor administrativ- teritoriale, statul alocă anual de la buget, prin bugetul autorităţii
publice centrale care răspunde de silvicultură, sume pentru:
a) asigurarea integrală de la bugetul de stat a costurilor necesare asigurării serviciilor silvice pentru suprafeţele de fond
forestier de maximum 30 ha, aflate în proprietatea sau în deţinerea persoanelor fizice sau juridice, indiferent dacă

361
acestea sunt sau nu sunt cuprinse într-o asociaţie, care au încheiate contracte de servicii silvice cu ocoale silvice
nominalizate; plata se face către ocolul silvic nominalizat, în baza devizului întocmit de acesta, pentru suprafeţele pentru
care are încheiate contracte de servicii silvice;
a1) «abrogat»
a2) devizul prevăzut la lit. a) se calculează ca produs între suprafaţa prevăzută în contractele de servicii silvice şi
costurile medii/ha, pe suprafeţele aferente formelor de relief, potrivit anexei nr. 2.
b) acordarea unor compensaţii reprezentând contravaloarea produselor pe care proprietarii nu le recoltează, datorită
funcţiilor de protecţie stabilite prin amenajamente silvice care determină restricţii în recoltarea de masă lemnoasă;
c) asigurarea diferenţei dintre sumele necesare pentru finanţarea integrală a lucrărilor prevăzute la art. 33 alin. (3) lit. a)
-d) şi sumele calculate la nivelul maxim în fondul de conservare şi regenerare a pădurilor;
d) contravaloarea lucrărilor de combatere a bolilor şi dăunătorilor prevăzute la art. 57 alin. (1), numai pentru fondul
forestier proprietate privată a persoanelor fizice şi juridice, dacă suprafaţa proprietăţii forestiere este mai mică sau egală
cu 30 ha, indiferent dacă aceasta este sau nu este cuprinsă într-o asociaţie;
e) refacerea pădurilor, dacă sumele constituite la nivelul maxim din fondul de conservare şi regenerare a pădurilor sunt
insuficiente, şi a căilor forestiere de transport afectate de calamităţi naturale sau de incendii, cu autor necunoscut;
f) sprijinirea înfiinţării şi dezvoltării asociaţiilor de proprietari de păduri;
g) punerea la dispoziţia proprietarilor de păduri a materialelor de educaţie forestieră privind ocrotirea şi conservarea
pădurilor.
(2) Limitarea dreptului de proprietate asupra terenurilor din fondul forestier naţional peste nivelul regimului silvic, aşa
cum este definit în anexa nr. 1 pct. 42, se face numai cu acordarea de compensaţii, cu excepţia situaţiilor în care dreptul
de proprietate este limitat la iniţiativa şi prin voinţa expresă a proprietarului.
(21) Impunerea de restricţii proprietarilor de păduri prin amenajamente silvice, prin planurile de management şi
regulamente ale ariilor naturale protejate se face doar cu acordarea prealabilă de plăţi reparatorii care să compenseze
integral veniturile nerealizate anual de proprietarul de pădure, persoană fizică sau juridică, de drept public sau privat.
(22) În măsura în care nu sunt asigurate prin fonduri europene, statul alocă anual de la buget, prin bugetul autorităţii
publice centrale pentru protecţia mediului, sumele necesare pentru efectuarea plăţilor prevăzute la alin. (2).
(3) Pentru gestionarea durabilă a fondului forestier proprietate publică a statului se alocă administratorului acestuia, prin
bugetul autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură, sume pentru refacerea căilor forestiere de transport
afectate de calamităţi naturale.

362
 Art. 971. - (1) În scopul gestionării durabile a fondului forestier proprietate privată a persoanelor fizice şi juridice şi a
celui proprietate publică şi privată a unităţilor administrativ- teritoriale, statul acordă ajutoare de stat în silvicultură, în
conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 702/2014 din 25 iunie 2014 al Comisiei de declarare a anumitor categorii de
ajutoare în sectoarele agricol şi forestier şi în zonele rurale ca fiind compatibile cu piaţa internă, în aplicarea articolelor
107 şi 108 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene.
(2) Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor asigură elaborarea reglementărilor sectoriale şi gestionarea fondurilor
financiare, necesare acordării ajutoarelor de stat prevăzute la alin. (1), prin bugetul propriu, respectiv prin bugetul
autorităţii publice care gestionează Fondul pentru mediu, constituit conform prevederilor Ordonanţei de urgenţă a
Guvernului nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 105/2006, cu
modificările şi completările ulterioare.
(3) Instituţiile responsabile pentru implementarea ajutoarelor de stat prevăzute la alin. (1) sunt Ministerul Mediului,
Apelor şi Pădurilor, Administraţia Fondului pentru Mediu, respectiv autoritatea publică centrală care răspunde de
silvicultură.
(4) Beneficiarii ajutoarelor de stat prevăzute la alin. (1) sunt proprietarii de fond forestier proprietate privată a
persoanelor fizice şi juridice şi proprietate publică şi privată a unităţilor administrativ-teritoriale, înscrişi în Registrul
naţional al asociaţiilor de proprietari de păduri.
(5) Ajutorul de stat prevăzut la alin. (1) se acordă pentru:
a) costurile reprezentând contravaloarea cheltuielilor de instalare a vegetaţiei forestiere şi de întreţinere a acesteia
până la închiderea stării de masiv pe suprafeţele compacte de fond forestier, de minimum 0,5 ha, afectate de factori
biotici şi/sau abiotici; costurile se aprobă pe bază de deviz de către structura teritorială de specialitate a autorităţii publice
centrale care răspunde de silvicultură;
b) contravaloarea pierderii de creştere, care se acordă anual, pe o perioadă de 10 ani, pentru suprafeţele prevăzute la
lit. a); compensaţia se acordă începând cu data de 1 ianuarie a anului următor anului în care s-a produs afectarea;
c) contravaloarea costurilor generate de recoltarea produselor accidentale.
(6) Pentru fondul forestier proprietate publică a statului, costurile reprezentând contravaloarea cheltuielilor de instalare
a vegetaţiei forestiere şi de întreţinere a acesteia până la închiderea stării de masiv pe suprafeţele compacte de fond
forestier, de minimum 0,5 ha, afectate de factori biotici şi/sau abiotici, se suportă din fondul de rezervă al Guvernului.
Art. 98. - Sumele prevăzute la art. 97 alin. (1) lit. a), c), d) şi e) se pun la dispoziţia ocolului silvic care asigură
administrarea/serviciile silvice, după caz, cele prevăzute la art. 97 alin. (1) lit. b), f) şi g) şi alin. (21) şi (22) şi la art. 101 se

363
pun la dispoziţia proprietarilor, iar cele prevăzute la art. 21 alin. (4) se pun la dispoziţia structurilor teritoriale de
specialitate ale autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură.
Art. 99. - (1) Normele metodologice de acordare, utilizare şi control al sumelor anuale prevăzute la art. 98 se aprobă
prin hotărâre a Guvernului, la propunerea autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură, în termen de 90 de zile
de la data intrării în vigoare a prezentului cod.
Pus în aplicare la data de 06/07/2017 prin Hotărârea nr. 447/2017 pentru aprobarea Normelor metodologice de acordare, utilizare şi control
al compensaţiilor reprezentând contravaloarea produselor pe care proprietarii nu le recoltează, datorită funcţiilor de protecţie stabilite prin
amenajamente silvice care determină restricţii în recoltarea de masă lemnoasă
Pus în aplicare la data de 06/07/2017 prin Norma metodologică de acordare, utilizare şi control al sumelor anuale destinate gestionării
durabile a fondului forestier proprietate privată a persoanelor fizice şi juridice şi a celui proprietate publică şi privată a unităţilor administrativ-
teritoriale din 22.07.2009
(2) Prin normele metodologice prevăzute la alin. (1) se aprobă şi procedura de realizare a serviciilor silvice şi de
efectuare a controalelor de fond.
Pus în aplicare la data de 23/11/2016 prin Procedura de realizare a serviciilor silvice şi de efectuare a controalelor de fond din 22.07.2009
Art. 100. - Realizarea cadastrului aferent fondului forestier naţional, a I.F.N., a monitoringului sol-vegetaţie forestieră
este finanţată anual de la bugetul de stat, prin bugetul autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură.
Art. 101. - (1) Persoanele fizice sau juridice care sunt de acord şi pe ale căror terenuri agricole se înfiinţează perdele
forestiere de protecţie rămân în continuare proprietari pe terenul respectiv şi pe pădurea astfel înfiinţată şi primesc anual,
până la închiderea stării de masiv, o compensaţie a pierderii de venit în cuantum de 10 ori preţul mediu al unui metru cub
de masă lemnoasă pe picior, stabilit în condiţiile legii, la hectar, corespunzător suprafeţei efectiv ocupate de perdelele
forestiere de protecţie.
(2) În termen de 60 de zile de la intrarea în vigoare a prezentului cod, autoritatea publică centrală care răspunde de
silvicultură elaborează metodologia de acordare a compensaţiei prevăzute la alin. (1), pe care o aprobă prin ordin al
conducătorului acesteia.
(3) Plata compensaţiei prevăzute la alin. (1) se face din:
a) fondul de ameliorare a fondului funciar, constituit potrivit Legii fondului funciar nr. 18/1991, republicată, cu
modificările şi completările ulterioare;
b) alocaţii de la bugetul de stat;
c) alte surse prevăzute de lege.

364
 (4) Persoanele juridice care au concesionate terenuri proprietate publică a statului cu altă destinaţie decât cea
forestieră, în condiţiile legii, pe care se realizează perdele forestiere de protecţie, sunt scutite de la plata redevenţei
aferente suprafeţei ocupate de perdelele forestiere.

TITLUL V
Controlul aplicării şi respectării regimului silvic

Art. 102. - Autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură organizează şi realizează prin personalul propriu
împuternicit şi prin personalul împuternicit de la structurile teritoriale de specialitate ale autorităţii publice centrale care
răspunde de silvicultură:
a) controlul aplicării şi respectării regimului silvic în fondul forestier naţional;
b) controlul modului în care se aplică şi se respectă normele specifice în vegetaţia forestieră din afara fondului
forestier;
c) controlul circulaţiei materialelor lemnoase, al instalaţiilor de prelucrat şi al spaţiilor de depozitare a materialelor
lemnoase;
d) controlul circulaţiei produselor nelemnoase din fondul forestier naţional.
Art. 103. - (1) Deţinătorii de fond forestier şi de vegetaţie forestieră din afara fondului forestier, inclusiv ocoalele silvice,
sunt obligaţi să permită accesul personalului silvic împuternicit pentru controlul respectării regimului silvic sau a normelor
tehnice specifice, după caz, după înştiinţarea prealabilă a acestora.
(2) Personalul silvic împuternicit pentru controlul respectării regimului silvic are dreptul să pătrundă pe proprietăţile
forestiere în vederea îndeplinirii sarcinilor de serviciu.

TITLUL VI
Răspunderi şi sancţiuni

Art. 104. - Încălcarea prevederilor prezentului cod atrage, după caz, răspunderea disciplinară, materială, civilă,
contravenţională sau penală, potrivit legii.
Art. 105. - (1) Prejudiciul adus fondului forestier naţional, denumit în continuare prejudiciu, indiferent de natura juridică
a proprietăţii, se evaluează de către personalul silvic, în condiţiile legii.

365
 (2) Valoarea prejudiciului prevăzut la alin. (1), produs prin fapte care constituie infracţiuni sau contravenţii, se stabileşte
prin însumarea valorii pagubei produse pădurii cu valoarea funcţiilor pădurii nerealizate.
(21) Valoarea pagubei produse pădurii se calculează conform legii.
(22) Valoarea funcţiilor pădurii nerealizate se calculează după cum urmează:
a) pentru pădurile încadrate în tipurile funcţionale T V şi T VI: prin aplicarea factorului 0,5 la valoarea pagubei produse
pădurii;
b) pentru pădurile încadrate în tipurile funcţionale T III şi T IV: prin aplicarea factorului 0,7 la valoarea pagubei produse
pădurii;
c) pentru pădurile încadrate în tipul funcţional T II: prin aplicarea factorului 1,0 la valoarea pagubei produse pădurii;
d) pentru pădurile încadrate în tipul funcţional T I: prin aplicarea factorului 1,5 la valoarea pagubei produse pădurii;
e) pentru fondul forestier pentru care nu există obligativitatea întocmirii amenajamentului silvic în condiţiile art. 20 alin.
(2): prin aplicarea factorului 0,5 la valoarea pagubei produse pădurii.
(3) În situaţiile în care prejudiciul evaluat potrivit prevederilor alin. (1) nu a fost recuperat de ocolul silvic care asigură
serviciile silvice sau administrarea fondului forestier, potrivit dispoziţiilor Ordonanţei Guvernului nr. 92/2003 privind Codul
de procedură fiscală*), republicată, cu modificările şi completările ulterioare, acesta se recuperează, în baza procesului-
verbal, actului de control de fond forestier/parţial întocmit de personalul silvic, de către organele fiscale competente
subordonate Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală pentru prejudiciul stabilit în sarcina persoanelor juridice. Sumele
astfel realizate se fac venit la bugetul de stat, iar pentru prejudiciul stabilit în sarcina persoanelor fizice de către organele
fiscale ale unităţilor administrativ-teritoriale, sumele astfel realizate se fac venit la bugetul local.
*) La 1 ianuarie 2016 va intra în vigoare Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, publicată în Monitorul
Oficial al României, Partea I, nr. 547 din 23 iulie 2015.

(4) Sumele care reprezintă valoarea funcţiilor pădurii nerealizate sunt destinate integral fondului de ameliorare a
fondului funciar cu destinaţie silvică. Pentru aceste valori de compensare stă în instanţă autoritatea publică centrală care
răspunde de silvicultură şi/sau structurile teritoriale de specialitate ale acesteia.
Art. 106. - (1) Reducerea suprafeţei fondului forestier naţional fără respectarea dispoziţiilor art. 36 şi 37 constituie
infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la un an sau cu amendă.

366
 (2) Cu pedeapsa prevăzută la alin. (1) se sancţionează şi schimbarea destinaţiei obiectivului pentru care s-a obţinut
aprobarea de scoatere din fondul forestier naţional sau de ocupare a fondului forestier naţional, dacă schimbarea
destinaţiei se produce în termen de 5 ani de la aprobarea scoaterii din fondul forestier.
(3) Autorul faptelor prevăzute la alin. (1) şi (2) este obligat să elibereze terenul forestier de orice construcţii sau instalaţii
amplasate ilegal.
(4) Reinstalarea vegetaţiei forestiere se execută, pe cheltuiala autorului faptelor prevăzute la alin. (1) şi (2), de către
ocolul silvic care realizează serviciile silvice sau administrarea pădurii respective, pe amplasamentul care face obiectul
infracţiunii.
Art. 107. - (1) Ruperea, distrugerea, degradarea ori scoaterea din rădăcini, fără drept, de arbori, puieţi sau lăstari din
fondul forestier naţional, indiferent de forma de proprietate, constituie infracţiune silvică şi se pedepseşte după cum
urmează:
a) cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă, dacă valoarea prejudiciului produs este de cel puţin 5 ori mai mare
decât preţul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior la data comiterii faptei;
b) cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă, dacă valoarea prejudiciului produs nu depăşeşte limita prevăzută
la lit. a), dar fapta a fost săvârşită de cel puţin două ori în interval de un an, iar valoarea cumulată a prejudiciului produs
depăşeşte limita prevăzută la lit. a);
c) cu închisoare de la un an la 5 ani, dacă valoarea prejudiciului produs este de cel puţin 20 de ori mai mare decât
preţul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior la data comiterii faptei;
d) cu închisoare de la 2 la 7 ani, dacă valoarea prejudiciului produs este de cel puţin 50 de ori mai mare decât preţul
mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior, la data comiterii faptei.
(11) Tăierea fără drept de arbori din fondul forestier naţional, indiferent de forma de proprietate, constituie infracţiune
silvică şi se pedepseşte după cum urmează:
a) cu închisoare de la 6 luni la un an sau cu amendă, dacă valoarea prejudiciului produs este de până la 5 ori preţul
mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior la data constatării faptei;
b) cu închisoare de la un an la 3 ani, dacă valoarea prejudiciului produs este cuprinsă între limita prevăzută la lit. a) şi
de cel mult 20 de ori mai mare decât preţul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior la data constatării
faptei;
c) cu închisoare de la 2 la 7 ani, dacă valoarea prejudiciului produs este de cel puţin 20 de ori mai mare decât preţul
mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior la data constatării faptei.

367
 (2) Limitele speciale ale pedepselor prevăzute la alin. (1) şi (11) se majorează cu jumătate, în cazul în care faptele au
fost săvârşite în următoarele împrejurări:
a) de o persoană având asupra sa o armă sau o substanţă narcotică ori paralizantă;
b) în timpul nopţii;
c) în pădurea situată în arii naturale protejate de interes naţional;
d) de personal silvic.
(3) Tentativa se pedepseşte.
(4) Prejudiciile inevitabile constatate de către personalul silvic abilitat, ca urmare a activităţilor autorizate de exploatare
a lemnului, nu constituie infracţiuni, cu condiţia ca operatorul economic care exploatează să depună la ocolul silvic o
solicitare scrisă în care să specifice volumul prejudiciat.
Art. 1071. - (1) Folosirea dispozitivelor speciale de marcat prevăzute la art. 63 fără drept sau cu nerespectarea
reglementărilor specifice în vigoare constituie infracţiune silvică şi se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu
amendă.
(2) În cazul falsificării dispozitivelor speciale de marcat prevăzute la art. 63, sunt aplicabile dispoziţiile art. 317 din Codul
penal.
Art. 108. - (1) Păşunatul în pădurile sau în suprafeţele de pădure în care acesta este interzis constituie infracţiune
silvică şi se pedepseşte după cum urmează:
a) cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă, dacă valoarea prejudiciului este de cel puţin 5 ori mai mare decât
preţul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior, la data comiterii faptei;
b) cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă, dacă valoarea prejudiciului este de cel puţin 20 de ori mai mare
decât preţul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior, la data comiterii faptei;
c) cu închisoare de la unu la 5 ani sau cu amendă, dacă valoarea prejudiciului este de cel puţin 50 de ori mai mare
decât preţul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior, la data comiterii faptei.
(2) Limitele speciale ale pedepselor prevăzute la alin. (1) se majorează cu jumătate, în cazul în care faptele au fost
săvârşite în următoarele împrejurări:
a) în timpul nopţii;
b) în fondul forestier naţional situat în arii naturale protejate de interes naţional.

368
 Art. 109. - (1) Furtul de puieţi sau lăstari care au fost tăiaţi ori scoşi din rădăcini, din păduri, perdele forestiere de
protecţie, din terenuri degradate care au fost ameliorate prin lucrări de împădurire constituie infracţiune şi se pedepseşte
după cum urmează:
a) cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă, dacă valoarea materialului lemnos sustras este de cel puţin 5 ori
mai mare decât preţul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior;
b) cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă, dacă fapta a fost săvârşită de cel puţin două ori în interval de un
an, iar valoarea cumulată a materialului lemnos depăşeşte valoarea prevăzută la lit. a);
c) cu închisoare de la un an la 5 ani, dacă valoarea materialului lemnos sustras este de cel puţin 20 de ori mai mare
decât preţul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior;
d) cu închisoare de la 2 la 7 ani, dacă valoarea materialului lemnos sustras depăşeşte de 50 de ori preţul mediu al unui
metru cub de masă lemnoasă pe picior.
(11) Furtul de arbori doborâţi sau rupţi de fenomene naturale ori de arbori care au fost tăiaţi ori scoşi din rădăcini, din
păduri, perdele forestiere de protecţie, din terenuri degradate care au fost ameliorate prin lucrări de împădurire şi din
vegetaţia forestieră din afara fondului forestier naţional, precum şi al oricăror alte produse specifice ale fondului forestier
naţional constituie infracţiune şi se pedepseşte după cum urmează:
a) cu închisoare de la 6 luni la un an sau cu amendă, dacă valoarea prejudiciului produs este de până la 5 ori preţul
mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior la data constatării faptei;
b) cu închisoare de la un an la 3 ani, dacă valoarea prejudiciului produs este cuprinsă între limita prevăzută la lit. a) şi
de cel mult 20 de ori mai mare decât preţul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior la data constatării
faptei;
c) cu închisoare de la 2 la 7 ani, dacă valoarea prejudiciului produs este de cel puţin 20 de ori mai mare decât preţul
mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior la data constatării faptei.
(2) Limitele speciale ale pedepselor prevăzute la alin. (1) şi (11) se majorează cu jumătate în cazul în care faptele au
fost săvârşite în următoarele împrejurări:
a) de o persoană având asupra sa o armă sau o substanţă narcotică ori paralizantă;
b) în timpul nopţii;
c) în pădurea situată în arii naturale protejate de interes naţional;
d) de personal silvic.

369
 Art. 110. - Nerespectarea obligaţiei prevăzute la art. 30 alin. (1) constituie infracţiune silvică şi se pedepseşte cu
amendă.
Art. 111. - Pe lângă organele de urmărire penală, sunt competente să constate faptele prevăzute la art. 106, 107-109
şi 110 personalul silvic din cadrul autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură şi al structurilor teritoriale cu
specific silvic, personalul silvic din cadrul Regiei Naţionale a Pădurilor - Romsilva şi al structurilor sale teritoriale,
personalul silvic din cadrul ocoalelor silvice de regim autorizate, ofiţerii şi subofiţerii din cadrul Jandarmeriei Române.
Art. 112. - (1) Personalul silvic prevăzut la art. 111 are competenţa să identifice şi să inventarieze, în locurile unde se
află, materialele lemnoase provenite din săvârşirea unor fapte ce pot fi calificate ca infracţiuni silvice.
(2) Materialele lemnoase prevăzute la alin. (1) se reţin de personalul silvic împuternicit să constate aceste fapte.
(3) Procedura de reţinere prevăzută la alin. (2) se aprobă prin hotărâre a Guvernului, la propunerea autorităţii publice
centrale care răspunde de silvicultură.
Art. 113. - (1) În cazul constatării prejudiciilor produse prin fapte ce pot fi calificate ca infracţiuni, persoana care are
calitatea să le constate depune actul de constatare la unitatea sau la instituţia în care îşi desfăşoară activitatea.
(2) Conducătorul unităţii sau al instituţiei prevăzute la alin. (1) transmite actul de constatare la parchetul de pe lângă
instanţa competentă din punct de vedere material şi teritorial.
Art. 114. - Prevederile prezentului titlu se completează cu dispoziţiile Codului penal şi ale Codului de procedură
penală.

TITLUL VII
Dispoziţii tranzitorii şi finale

Art. 115. - (1) Autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură elaborează, în termen de 12 luni de la intrarea
în vigoare a prezentului cod, normele, regulamentele, instrucţiunile şi ghidurile de bune practici şi le aprobă prin ordin al
conducătorului acesteia, exercitând şi controlul aplicării lor.
(2) Până la elaborarea şi aprobarea actelor normative prevăzute la alin. (1) se aplică normele, regulamentele şi
instrucţiunile aflate în vigoare la data intrării în vigoare a prezentului cod.
Art. 116. - Preţul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă se aprobă prin lege, pentru o perioadă de 5 ani, la
propunerea autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură.

370
 Art. 117. - Regulamentul de pază a fondului forestier se aprobă prin hotărâre a Guvernului, la propunerea autorităţii
publice centrale care răspunde de silvicultură.
Art. 118. - (1) Stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor silvice se reglementează prin lege specială, în termen de 6 luni
de la intrarea în vigoare a prezentului cod.
(2) Până la intrarea în vigoare a legii speciale prevăzute la alin. (1) se aplică prevederile referitoare la contravenţiile
silvice din Ordonanţa Guvernului nr. 96/1998 privind reglementarea regimului silvic şi administrarea fondului forestier
naţional, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 139/2005
privind administrarea pădurilor din România, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 38/2006, cu modificările
ulterioare, şi din Legea nr. 31/2000*) privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor silvice, cu modificările şi completările
ulterioare.
*) Legea nr. 31/2000 privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor silvice a fost abrogată prin Legea nr. 171/2010
privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor silvice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 513 din 23
iulie 2010, rectificată, cu modificările ulterioare.

Art. 119. - Autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură prezintă anual Guvernului raportul privind starea
pădurilor.
Art. 120. - (1) Personalul silvic de toate gradele este obligat să poarte, în exerciţiul atribuţiilor de serviciu, uniforma şi
însemnele distinctive stabilite prin ordin al conducătorului autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură.
Pus în aplicare la data de 30/08/2018 prin Ordinul nr. 797/2018 pentru aprobarea Regulamentului privind modelul uniformei de serviciu şi a
însemnelor distinctive ale personalului silvic

ANEXA Nr. 2

ÎNSEMNELE DISTINCTIVE
pentru personalul silvic

Art. 1. -
Însemnele distinctive pentru personalul silvic realizează diferenţierea în funcţie de entitatea angajatoare şi gradul profesional al personalului
silvic.
Art. 2. -

371
 (1) Însemnele distinctive sunt reprezentate de ecuson.
(2) Modelul ecusonului este prevăzut în figura din prezenta anexă.
(3) Pe ecuson se înscriu denumirea entităţii angajatoare şi gradul şi gradaţia profesională.
(4) Entităţile angajatoare pot fi:
a) autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură sau structurile teritoriale de specialitate a acesteia;
b) administratorii fondului forestier proprietate publică a statului şi, după caz, structura ierarhică/structura de rang superior/ocolul
silvic/administraţia parcului/baza experimentală;
c) structura de rang superior, dacă este constituită, şi ocolul silvic de regim.
(5) Gradele şi gradaţiile profesionale care se inscripţionează pe ecuson sunt cele prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezenta
anexă; gradaţiei I îi corespund trei stele, gradaţiei II îi corespund două stele, iar gradaţiei III îi corespunde o stea.

Figură - Model ecuson

372
373
 ANEXĂ
la anexa nr. 2

Gradele şi gradaţiile profesionale care se inscripţionează pe ecuson

Nr. crt. Gradul profesional Gradaţia

1 Inginer consilier silvic -

2 Inginer inspector general silvic II

III

3 Inginer inspector silvic II

III

4 Inginer şef silvic II

III

5 Inginer silvic II

III

6 Inginer silvic debutant -

7 Subinginer silvic principal/inginer silvic colegiu principal II

III

I
8 Subinginer silvic/inginer silvic colegiu
II

374
 III

9 Subinginer silvic debutant/inginer silvic colegiu debutant -

10 Tehnician silvic principal II

III

11 Tehnician silvic II

III

12 Tehnician silvic debutant -

13 Pădurar principal II

III

14 Pădurar II

III

15 Pădurar debutant -

Pus în aplicare la data de 08/10/2018 prin Regulamentul privind modelul uniformei de serviciu a personalului silvic din 03.08.2018
(2) Uniforma şi însemnele prevăzute la alin. (1) se asigură gratuit de angajator, fără a fi impozitate, iar pentru personalul
silvic din cadrul autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură se asigură gratuit, prin bugetul acesteia.
(3) Gradele profesionale, drepturile şi îndatoririle personalului silvic se stabilesc prin statutul personalului silvic, aprobat
prin lege specială.
(4) Indemnizaţiile aferente gradelor profesionale pentru personalul silvic din cadrul autorităţii publice centrale care
răspunde de silvicultură şi subunităţile teritoriale ale acesteia se stabilesc prin hotărâre a Guvernului, în termen de 60 de
zile de la data intrării în vigoare a prezentului cod.

375
 (5) Personalul silvic din cadrul autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură, al subunităţilor teritoriale ale
acesteia, al ocoalelor silvice de regim, al structurilor silvice de rang superior, al Regiei Naţionale a Pădurilor - Romsilva şi
al Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare în Silvicultură «Marin Drăcea» beneficiază de un spor de risc de 25% din
salariul de bază.
(6) Inginerii silvici cu pregătire superioară de lungă durată, cu cel puţin 3 ani vechime în domeniul silviculturii, sunt
autorizaţi să execute măsurători topografice.
(7) Inginerii silvici cu pregătire superioară de lungă durată, cu tema de doctorat în domeniul măsurătorilor terestre sau
având cel puţin 5 semestre de studiu în domeniul măsurătorilor terestre, pot să efectueze lucrări de geodezie.
(8) 20% din cuantumul amenzilor încasate şi 35% din contravaloarea materialelor lemnoase confiscate rămân la
dispoziţia persoanei juridice în structura căreia îşi desfăşoară activitatea personalul silvic care a aplicat amenda sau a
realizat confiscarea.
(9) Sumele prevăzute la alin. (8) se utilizează de fiecare persoană juridică, după cum urmează:
a) pentru stimularea personalului silvic care îşi desfăşoară activitatea în cadrul autorităţii publice centrale care răspunde
de silvicultură şi al structurilor teritoriale silvice ale acesteia;
b) 50% pentru stimularea personalului silvic din cadrul Regiei Naţionale a Pădurilor - Romsilva şi ocoalelor silvice
private, iar 50% pentru investiţii legate de paza fondului forestier şi susţinerea financiară a unor acţiuni în instanţă iniţiate
de persoana juridică.
Art. 121. - (1) La data intrării în vigoare a prezentului cod se interzice efectuarea de studii sumare de amenajare şi de
transformare a păşunilor împădurite.
(2) Studiile de transformare a păşunilor împădurite şi amenajamentele silvice, aprobate până la data intrării în vigoare a
prezentului cod, rămân valabile până la întocmirea amenajamentului silvic în condiţiile prezentului cod, dar nu mai târziu
de expirarea valabilităţii acestora.
(3) Studiile sumare de amenajare aprobate rămân în vigoare până la data întocmirii amenajamentului silvic, în condiţiile
prezentului cod.
(4) După data intrării în vigoare a prezentului cod, pe terenurile forestiere retrocedate ca urmare a aplicării prevederilor
legilor funciare, ocoalele silvice realizează lucrările prevăzute în amenajamentele silvice în vigoare.
Art. 122. - La data intrării în vigoare a prezentului cod sunt interzise punerea în valoare şi autorizarea spre exploatare
de masă lemnoasă din păduri pentru care nu sunt asigurate serviciile silvice, în condiţiile prezentului cod.

376
 Art. 123. - Până la elaborarea metodologiei prevăzute la art. 43 se aplică metodologia în vigoare la data intrării în
vigoare a prezentului cod.
Art. 124. - (1) Ocoalele silvice prevăzute la art. 10 alin. (2), înfiinţate până la data intrării în vigoare a prezentului cod,
sunt obligate să se înscrie în Registrul naţional al administratorilor de păduri şi al ocoalelor silvice, în termen de 12 luni de
la data intrării în vigoare a prezentului cod, şi sunt continuatoarele în drepturi ale vechilor persoane juridice.
(2) Persoanele juridice prevăzute la alin. (1) se radiază din Registrul comerţului, respectiv din Registrul asociaţiilor şi
fundaţiilor, în temeiul autorizaţiei emise conform prevederilor prezentei legi, pe baza normelor metodologice aprobate prin
ordin comun al ministrului justiţiei şi al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale.
(3) Autorizaţiile de funcţionare ale ocoalelor silvice private eliberate anterior intrării în vigoare a prezentului cod sunt
valabile 12 luni de la data intrării în vigoare a prezentului cod.
Art. 125. - (1) Prelucrarea lemnului rotund în instalaţii şi/sau utilaje aparţinând persoanelor juridice se realizează
numai după autorizarea persoanei juridice şi a fiecărei instalaţii şi/sau utilaj de o comisie constituită de autoritatea publică
centrală care răspunde de silvicultură şi după înregistrarea acesteia în Registrul instalaţiilor şi/sau al utilajelor de prelucrat
lemn rotund, ţinut la nivelul autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură.
(2) Prelucrarea lemnului rotund în instalaţii şi/sau cu utilaje aparţinând persoanelor fizice se realizează după
înregistrarea persoanei fizice în Registrul instalaţiilor şi/sau al utilajelor de prelucrat lemn rotund, ţinut la nivelul
subunităţilor teritoriale ale autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură.
(3) Procedura şi criteriile de înregistrare şi autorizare a persoanelor şi instalaţiilor prevăzute la alin. (1) şi (2) se aprobă
prin hotărâre a Guvernului, la propunerea autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură.
Art. 126. - (1) Pentru fondul forestier proprietate publică nu se plătesc taxe şi impozite.
(2) Pentru clădirile amplasate în fondul forestier se plătesc taxele şi impozitele prevăzute de lege.
Art. 127. - Regia Naţională a Pădurilor - Romsilva poate utiliza fondul forestier proprietate publică a statului, pe care îl
administrează în scopurile prevăzute la art. 11 alin. (4) şi (5), potrivit metodologiei aprobate prin hotărâre a Guvernului, la
propunerea autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură.
Art. 128. - (1) Până la punerea în posesie a terenurilor forestiere în temeiul legilor funciare, Regia Naţională a
Pădurilor - Romsilva are obligaţia să execute lucrările tehnice silvice conform amenajamentelor silvice şi reglementărilor
impuse de regimul silvic, acordând proprietarilor profitul rezultat din valorificarea masei lemnoase respective.
(2) Profitul rezultat se acordă în bani sau în natură, la cererea proprietarilor, pentru perioada dintre validare şi punerea
în posesie.

377
 (3) Dreptul de proprietate asupra terenurilor forestiere se exercită de la data emiterii procesului-verbal de punere în
posesie a acestora, dată la care noii proprietari sunt obligaţi să-şi asigure administrarea/serviciile silvice în condiţiile
prezentei legi.
Art. 129. - (1) Regia Naţională a Pădurilor - Romsilva plăteşte administratorului sau ocolului silvic care asigură
serviciile silvice pentru suprafeţele de fond forestier retrocedate sumele din fondul de conservare şi regenerare a
pădurilor aferente valorii masei lemnoase recoltate prin tăieri de produse principale şi accidentale I, diminuate cu sumele
cheltuite pentru regenerare pentru perioada de la validare, cu stabilirea amplasamentului, până la punerea în posesie a
suprafeţei.
(2) Sumele prevăzute la alin. (1) se plătesc pentru suprafeţele de pădure neregenerate, indiferent de data punerii în
posesie, şi nu pot fi mai mici decât sumele necesare împăduririi şi efectuării lucrărilor de întreţinere până la realizarea
stării de masiv, în termen de 12 luni de la data intrării în vigoare a prezentului cod.
Art. 130. - «abrogat»
Art. 131. - Legislaţia subsecventă Legii nr. 26/1996 - Codul silvic, cu modificările şi completările ulterioare, Ordonanţei
Guvernului nr. 96/1998, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.
139/2005, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 38/2006, cu modificările ulterioare, rămâne în vigoare până
la elaborarea legislaţiei în condiţiile prezentului cod.
Art. 132. - La data intrării în vigoare a prezentei legi se abrogă:
a) Legea nr. 26/1996 - Codul silvic, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 93 din 8 mai 1996, cu
modificările şi completările ulterioare;
b) Ordonanţa Guvernului nr. 96/1998 privind reglementarea regimului silvic şi administrarea fondului forestier naţional,
republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 122 din 26 februarie 2003, cu modificările şi completările
ulterioare;
c) Ordonanţa Guvernului nr. 81/1998 privind unele măsuri pentru ameliorarea prin împădurire a terenurilor degradate,
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 313 din 27 august 1998, aprobată cu modificări şi completări prin
Legea nr. 107/1999;
d) art. 4-9 din Hotărârea Guvernului nr. 954/2002 privind aprobarea Regulamentului pentru stabilirea modalităţilor
concrete de gospodărire a pădurilor şi de repartizare a resurselor materiale şi a surselor financiare cuvenite persoanelor
fizice şi juridice pentru pădurile pe care le au în proprietate şi pe care le administrează prin structuri silvice de stat, pe

378
bază contractuală, precum şi a obligaţiilor acestora, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 686 din 17
septembrie 2002, cu modificările ulterioare;
e) Legea nr. 545/2002 privind trecerea unor terenuri forestiere în administrarea Regiei Autonome "Administraţia
Patrimoniului Protocolului de Stat", publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 726 din 4 octombrie 2002;
f) Ordonanţa Guvernului nr. 77/2004 pentru stimularea asocierii proprietarilor de păduri private în scopul gospodăririi
durabile a acestora, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 791 din 27 august 2004, aprobată cu
modificări prin Legea nr. 515/2004, cu modificările ulterioare;
g) Ordonanţa Guvernului nr. 82/2004 privind măsurile necesare pentru accesibilizarea fondului forestier prin construirea
de drumuri forestiere, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 796 din 27 august 2004, aprobată cu
modificări prin Legea nr. 514/2004;
h) art. 5 alin. (2) din Ordonanţa Guvernului nr. 81/2004 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea crescătoriilor de
vânat şi a complexurilor de vânătoare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 795 din 27 august 2004,
aprobată cu modificări prin Legea nr. 486/2004;
i) art. 1-9, art. 11-16 şi art. 18 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 139/2005 privind administrarea pădurilor din
România, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 939 din 20 octombrie 2005, aprobată cu modificări şi
completări prin Legea nr. 38/2006, cu modificările ulterioare;
j) orice altă dispoziţie contrară prevederilor prezentului cod.
Art. 133. - Anexele nr. 1 şi 2 fac parte integrantă din prezenta lege.
ANEXA Nr. 1

DEFINIŢII

1. Administrarea pădurilor - totalitatea activităţilor cu caracter tehnic, economic şi juridic desfăşurate de ocoalele silvice
de regim şi de Regia Naţională a Pădurilor - Romsilva în scopul asigurării gestionării durabile a pădurilor, cu respectarea
regimului silvic
2. Amenajament silvic - studiul de bază în gestionarea pădurilor, fundamentat ecologic, cu conţinut tehnico-
organizatoric, juridic şi economic. Addendumul este parte a amenajamentului silvic, iar avizarea elaborării şi aprobarea
acestuia se fac de către Comisia tehnică de avizare pentru silvicultură.

379
 3. Amenajarea pădurilor - ansamblul de preocupări şi măsuri menite să asigure aducerea şi păstrarea pădurilor în stare
corespunzătoare din punctul de vedere al funcţiilor ecologice, economice şi sociale pe care acestea le îndeplinesc şi este
activitate de dezvoltare tehnologică
4. Amenajările necesare pentru realizarea pădurilor-parc - Amenajările permise în pădurile-parc sunt:
a) alei realizate din materiale ecologice, cu lăţimea de maximum 2 m sau piste pentru biciclete;
b) bănci;
c) iluminat;
d) puncte de informare;
e) toalete ecologice;
f) construcţii provizorii din lemn cu suprafaţa construită de maximum 15 m2. În pădurile-parc se pot realiza împăduriri cu
specii care nu sunt din tipul natural fundamental în locul arborilor extraşi. Pădurile-parc se vor constitui la solicitarea
proprietarului/administratorului, în baza unor studii de specialitate, cu avizul Comisiei tehnice de avizare pentru
silvicultură.
5. Arboret - porţiunea omogenă de teren forestier, atât din punctul de vedere al fitocenozei de arbori, cât şi al condiţiilor
staţionale, în care se aplică aceeaşi lucrare silviculturală
6. Arboretum - suprafaţa de teren pe care este cultivată, în scop ştiinţific sau educaţional, o colecţie de arbori şi arbuşti
7. Beneficiari direcţi ai serviciilor ecosistemelor forestiere - persoanele care beneficiază nemijlocit de efectele de
protecţie pe care le generează ecosistemele forestiere
8. Beneficiari indirecţi ai serviciilor ecosistemelor forestiere - persoanele care beneficiază în mod indirect de efectele de
protecţie pe care le generează ecosistemele forestiere, prin întreruperea unui beneficiar direct
9. Circulaţia materialelor lemnoase - acţiunea de transport al materialelor lemnoase între două locaţii, folosindu-se în
acest scop orice mijloc de transport, şi/sau transmiterea proprietăţii asupra materialelor lemnoase
10. Compoziţie-ţel - combinaţia de specii urmărită a se realiza de un arboret care îmbină în mod optim, atât prin
proporţie, cât şi prin gruparea lor, exigenţele biologice cu obiectivele multiple, social- economice ori ecologice
11. Consistenţa - gradul de spaţiere a arborilor în cadrul arboretului. Consistenţa se exprimă prin următorii indici:
a) indicele de desime;
b) indicele de densitate;
c) indicele de închidere a coronamentului;
d) indicele de acoperire.

380
 12. Control de fond - totalitatea acţiunilor efectuate în fondul forestier, în condiţiile legii, de către personalul silvic care
asigură administrarea pădurilor sau controlul regimului silvic, în scopul:
a) verificării stării limitelor şi bornelor amenajistice;
b) verificării suprafeţei de pădure în scopul identificării, inventarierii şi evaluării valorice a arborilor tăiaţi în delict, a
seminţişurilor utilizabile distruse sau vătămate, a oricăror altor pagube aduse pădurii, precum şi stabilirii cauzelor care le-
au produs;
c) verificării oportunităţii şi calităţii lucrărilor silvice executate;
d) identificării lucrărilor silvice necesare;
e) verificării stării bunurilor mobile şi imobile aferente pădurii respective;
f) inventarierii stocurilor de produse ale pădurii existente pe suprafaţa acesteia;
g) stabilirii pagubelor şi/sau daunelor aduse pădurii, precum şi propuneri de recuperare a acestora.
Controlul de fond devine titlu executoriu, după comunicare şi necontestarea acestuia în termen de 15 zile.
13. Defrişare - acţiunea de înlăturare completă a vegetaţiei forestiere, fără a fi urmată de regenerarea acesteia, cu
schimbarea folosinţei şi/sau a destinaţiei terenului
14. Deţinător - proprietarul, administratorul, prestatorul de servicii silvice, transportatorul, depozitarul, custodele, precum
şi orice altă persoană fizică sau juridică în temeiul unui titlu legal de fond forestier sau de materiale lemnoase
15. Dispozitiv special de marcat - ciocanele silvice de marcat, instrumentele folosite de personalul silvic pentru
marcarea arborilor, a cioatelor şi a materialului lemnos
16. Ecosistem forestier - unitatea funcţională a biosferei, constituită din biocenoză, în care rolul predominant îl au
populaţia de arbori şi staţiunea în care se află aceasta
17. Exploatare forestieră - procesul de producţie prin care se extrage din păduri lemnul brut în condiţiile prevăzute de
regimul silvic
18. Gestionarea durabilă a pădurilor - administrarea şi utilizarea pădurilor astfel încât să îşi menţină şi să îşi amelioreze
biodiversitatea, productivitatea, capacitatea de regenerare, vitalitatea, sănătatea, în aşa fel încât să asigure, în prezent şi
în viitor, capacitatea de a exercita funcţiile multiple ecologice, economice şi sociale permanente la nivel local, regional,
naţional şi global fără a crea prejudicii altor ecosisteme
19. Management forestier durabil - administrarea şi utilizarea pădurilor şi terenurilor cu vegetaţie forestieră astfel încât
să îşi menţină şi să îşi amelioreze biodiversitatea, productivitatea, capacitatea de regenerare, vitalitatea, sănătatea, în

381
aşa fel încât să asigure, în prezent şi în viitor, capacitatea de a exercita funcţiile multiple ecologice, economice şi sociale
permanente la nivel local, regional, naţional şi global fără a crea prejudicii altor ecosisteme
20. Masă lemnoasă - totalitatea arborilor pe picior şi/sau doborâţi, întregi sau părţi din aceştia, inclusiv cei aflaţi în
diferite stadii de transformare şi mişcare în cadrul procesului de exploatare forestieră
21. Materiale lemnoase - lemnul brut rotund sau despicat, chiar cojit şi lemnul de foc sub formă de trunchiuri, butuci,
crăci, vreascuri sau forme similare; cherestelele tivite şi netivite, capetele şi flancurile buştenilor; traversele din lemn
pentru căi ferate, mangalul, lemnul ecarisat şi lemnul cioplit; lemnul sub formă de aşchii sau particule, rumeguşul,
tocătura provenită din lemn, coaja arborilor şi resturile de lemn. Materialele lemnoase nu sunt bunuri divizibile.
22. Material forestier de reproducere - materialul biologic vegetal prin care se realizează reproducerea arborilor din
speciile şi hibrizii artificiali, importanţi pentru scopuri forestiere; aceste specii şi aceşti hibrizi se stabilesc prin lege
specială.
23. Ocol silvic - unitatea silvică înfiinţată în scopul administrării sau asigurării serviciilor pentru fondul forestier naţional,
având suprafaţa minimă de constituire după cum urmează:
a) în regiunea de câmpie - 3.000 ha fond forestier;
b) în regiunea de deal - 5.000 ha fond forestier;
c) în regiunea de munte - 7.000 ha fond forestier.
Ocoalele silvice sunt:
a) ocoale silvice de stat, care pot fi înfiinţate de Regia Naţională a Pădurilor - Romsilva şi de Regia Autonomă
Administraţia Patrimoniului Protocolului de Stat, după caz;
b) baze experimentale, care sunt înfiinţate de Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare în Silvicultură «Marin
Drăcea»;
c) ocoale silvice de regim, care pot fi înfiinţate de:
(i) proprietari persoane fizice sau juridice sau de asociaţii ale acestora şi pot funcţiona ca asociaţii şi fundaţii sau ca
societăţi reglementate de Legea societăţilor nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;
(ii) unităţi administrativ-teritoriale sau de asociaţii ale acestora şi pot funcţiona ca regii de interes local;
(iii) asociaţii între unităţi administrativ-teritoriale şi/sau persoane fizice şi/sau juridice şi pot funcţiona ca asociaţii şi
fundaţii sau ca societăţi reglementate de Legea nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare; pentru
proprietatea publică a unităţilor administrativ-teritoriale, aceste ocoale silvice pot asigura numai servicii silvice.

382
 La constituirea şi funcţionarea ocoalelor silvice de regim se iau în calcul numai suprafeţele de fond forestier aflate în
proprietate sau ale proprietarilor/asociaţiei de proprietari care au/a solicitat constituirea ocolului silvic.
Se exceptează de la condiţia minimă de suprafaţă prevăzută de prezenta lege ocolul silvic înfiinţat de Regia Autonomă
Administraţia Patrimoniului Protocolului de Stat şi bazele experimentale înfiinţate de Institutul Naţional de Cercetare-
Dezvoltare în Silvicultură «Marin Drăcea».
24. Ocupare temporară a terenului - schimbarea temporară a folosinţei unui teren cu destinaţie forestieră în scopuri şi
pe perioade stabilite în condiţiile legii
25. Parchet - suprafaţa de pădure în care se efectuează recoltări de masă lemnoasă în scopul realizării unei tăieri de
îngrijire, a unui anumit tratament, a lucrărilor de conservare sau a extragerii produselor accidentale sau de igienă
26. Parc recreativ/tematic/educaţional - amenajările cu caracter permanent sau nepermanent, care se execută în
scopul desfăşurării activităţilor recreative, cu sau fără defrişarea vegetaţiei forestiere, de tipul:
a) pergole şi/sau locuri de joacă pentru copii;
b) aventura parc sau instalaţii pentru căţărare sau iniţiere în alpinism;
c) terenuri pentru paintball;
d) piste pentru biciclete şi alte infrastructuri specifice sau favorabile circulaţiei bicicletelor, precum şi, după caz, poteci
de pământ pentru deplasare pedestră şi alergare şi, separat, pentru ciclism montan şi pentru deplasare ecvestră, piste
pentru alergare, piste pentru deplasare pe dispozitive cu role, punţi, pasarele şi podeţe aferente acestor căi de
comunicaţie;
e) căi de acces aferente;
f) acţiunile tematice şi educaţionale.
Parcurile recreative/tematice/educaţionale se constituie, cu avizul Comisiei tehnice de avizare pentru silvicultură, la
solicitarea proprietarului/administratorului, în baza unor studii de specialitate realizate pentru păduri cu funcţii de recreere,
zonate corespunzător prin amenajamentul silvic.
27. Precomptare - acţiunea de înlocuire a volumului de lemn prevăzut a fi recoltat din arboretele incluse în planurile
decenale de recoltare a produselor principale cu volume rezultate din exploatarea masei lemnoase din arborete afectate
integral de factori biotici sau abiotici ori din arborete cu vârste mai mari de 1/2 din vârsta exploatabilităţii tehnice, afectate
parţial de factori biotici sau abiotici ori provenite din defrişări legale şi tăieri ilegale

383
 28. Perdele forestiere de protecţie - formaţiunile cu vegetaţie forestieră, amplasate la o anumită distanţă unele faţă de
altele sau faţă de un obiectiv, cu scopul de a-l proteja împotriva efectelor unor factori dăunători şi/sau pentru ameliorarea
climatică, economică şi estetico-sanitară a terenurilor
29. Perimetru de ameliorare - terenurile degradate sau neproductive agricol care pot fi ameliorate prin împădurire, a
căror punere în valoare este necesară din punctul de vedere al protecţiei solului, al regimului apelor, al îmbunătăţirii
condiţiilor de mediu şi al diversităţii biologice
30. Plantaj - cultura forestieră constituită din arbori proveniţi din mai multe clone sau familii, identificate, în proporţii
definite, izolată faţă de surse de polen străin şi care este condusă astfel încât să producă în mod frecvent recolte
abundente de seminţe, uşor de recoltat
31. Posibilitate - volumul de lemn care poate fi recoltat ca produse principale dintr-o unitate de gospodărire, în baza
amenajamentului silvic, pe perioada de aplicare a acestuia
32. Posibilitate anuală - volumul de lemn care poate fi recoltat ca produse principale dintr-o gospodărire, rezultat ca
raport între posibilitate şi numărul anilor de aplicabilitate a amenajamentului silvic
33. Prejudiciu - efectul unei acţiuni umane prin care sunt afectate integritatea pădurii şi/sau realizarea funcţiilor pe care
aceasta ar trebui să le asigure sau integritatea vegetaţiei forestiere din afara fondului forestier naţional. Aceste acţiuni pot
afecta fondul forestier şi vegetaţia forestieră din afara fondului forestier naţional:
a) în mod direct, prin acţiuni desfăşurate ilegal;
b) în mod indirect, prin acţiuni al căror efect asupra pădurii poate fi cuantificat în timp.
Se încadrează în acest tip efectele produse asupra acestora în urma poluării, realizării de construcţii, exploatării de
resurse naturale, cu identificarea relaţiei cauză-efect certificate prin studii realizate de organisme abilitate, neamenajarea
zonelor de limitare a propagării incendiilor, precum şi neasigurarea dotării minime pentru intervenţie în caz de incendiu.
Prejudiciul produs prin lucrările de exploatare forestieră, stabilit conform instrucţiunilor tehnice, nu reprezintă prejudiciu
adus pădurii.
Prejudiciul are două componente:
1. paguba produsă pădurii sau vegetaţiei forestiere din afara fondului forestier naţional, componentă evaluabilă ca
valoare materială;
2. valoarea funcţiilor pădurii nerealizate, componentă care se evaluează convenţional, în funcţie de valoarea pagubei
produse pădurii, în condiţiile art. 105 alin. (22).

384
 În cazul vegetaţiei forestiere din afara fondului forestier naţional, a lucrărilor de exploatare forestieră, atât în fond
forestier, cât şi în afara acestuia, nu se calculează valoarea funcţiilor pădurii nerealizate.
34. Prestaţie silvică - lucrări cu caracter tehnic silvic efectuate de ocoale silvice pe bază de contract
35. Principiul teritorialităţii - efectuarea administrării şi serviciilor silvice, după caz, pe bază de contract, pentru fondul
forestier aparţinând persoanelor fizice, juridice şi unităţilor administrativ-teritoriale care nu şi-au constituit ocol silvic de
regim, de către unul din ocoalele silvice autorizate care administrează fondul forestier aflat în limitele teritoriale ale
judeţului sau în judeţele limitrofe în raza cărora se află proprietatea
36. Produse accidentale I - arborii dintr-un arboret afectaţi integral de factori biotici şi/sau abiotici, arborii dintr-un
arboret cu vârsta mai mare de 1/2 din vârsta exploatabilităţii tehnice, afectaţi parţial de factori biotici şi/sau abiotici sau
arbori/arborete pentru care sunt aprobări legale de defrişare
37. Produse accidentale II - arborii dintr-un arboret cu vârsta mai mică sau egală cu 1/2 din vârsta exploatabilităţii
tehnice, afectaţi parţial de factori biotici şi/sau abiotici
38. Provenienţa materialelor lemnoase - sursa localizată de unde acestea au fost obţinute în mod legal, respectiv:
a) parchetele autorizate şi predate spre exploatare, constituite în fondul forestier naţional sau în vegetaţia forestieră de
pe terenuri din afara acestuia;
b) depozite, centre de sortare şi prelucrare a materialelor lemnoase;
c) pieţele, târgurile, oboarele şi altele asemenea, autorizate pentru comercializarea materialelor lemnoase;
d) statele membre ale Uniunii Europene;
e) statele din afara Uniunii Europene.
39. Preţul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă - preţul mediu de vânzare a unui metru cub de masă lemnoasă,
la nivel naţional, determinat ca medie a datelor statistice din ultimii 3 ani, potrivit Institutului Naţional de Statistică. În
situaţia în care, în perioada de 3 ani aprobată, valoarea preţului mediu de vânzare a unui metru cub de masă lemnoasă,
determinată anual de Institutul Naţional de Statistică, diferă cu mai mult de 30% decât valoarea aprobată, se aprobă un
nou preţ mediu al unui metru cub de masă lemnoasă, determinat ca medie a datelor statistice din ultimii 3 ani.
40. Regimul codrului - modul general de gospodărire a unei păduri, bazat pe regenerarea din sămânţă
41. Regimul crângului - modul general de gospodărire a unei păduri, bazat pe regenerarea vegetativă
42. Regimul silvic - sistemul unitar de norme tehnice silvice, economice şi juridice privind amenajarea, cultura,
exploatarea, protecţia şi paza fondului forestier, în scopul asigurării gestionării durabile

385
 43. Schimbarea categoriei de folosinţă - schimbarea folosinţei terenului cu menţinerea destinaţiei forestiere, în scopul
executării de lucrări şi realizării de obiective necesare administrării şi gestionării durabile a fondului forestier
44. Scoaterea definitivă din fondul forestier naţional - schimbarea destinaţiei forestiere a unui teren din fondul forestier
naţional în altă destinaţie, în condiţiile legii
45. Sezon de vegetaţie - perioada din an cuprinsă între intrarea în vegetaţie şi repausul vegetativ al unui arboret
46. Servicii silvice - activităţile cu caracter tehnic desfăşurate de ocoalele silvice de regim sau de Regia Naţională a
Pădurilor - Romsilva în scopul asigurării pazei şi supravegherii stării de sănătate a pădurilor şi stabilirii anuale a lucrărilor
silvice prevăzute de amenajamentul silvic, cu respectarea regimului silvic; executarea lucrărilor silvice stabilite se face în
regie proprie, de către ocoalele silvice care asigură administrarea sau serviciile silvice ori prin prestări de servicii, în
condiţiile legii.
47. Silvicultura - ansamblul de preocupări şi acţiuni privind cunoaşterea pădurii, crearea şi îngrijirea acesteia, recoltarea
şi valorificarea raţională a produselor sale, precum şi organizarea şi conducerea întregului proces de gestionare durabilă
a pădurii
48. Spaţii de depozitare a materialelor - spaţiile delimitate, în care deţinătorul materialelor lemnoase are dreptul să
realizeze depozitarea acestora în vederea expedierii pentru transport, a prelucrării primare şi industriale, a comercializării,
precum şi platformele primare de la locul de recoltare a masei lemnoase pe picior
49. Stare de masiv - stadiul din care o regenerare se poate dezvolta independent, ca urmare a faptului că exemplarele
componente ale acesteia realizează o desime care asigură condiţionarea lor reciprocă în creştere şi dezvoltare, fără a
mai fi necesare lucrări de completări şi întreţineri
50. Subunitate de gospodărire - diviziunea unei unităţi de producţie/protecţie, constituită ca urmare a grupării
arboretelor din unitatea de producţie şi/sau protecţie în funcţie de ţelul de gospodărire
51. Teren aferent activelor vândute - suprafaţa de teren din documentaţia tehnică aprobată pentru vânzarea unui activ
al Regiei Naţionale a Pădurilor - Romsilva, în condiţiile legii. Suprafaţa din documentaţia tehnică nu poate depăşi
suprafaţa unităţii amenajistice pe care este amplasat activul.
52. Teren neproductiv - terenul în suprafaţă de cel puţin 0,1 ha, care nu prezintă condiţii staţionale care să permită
instalarea şi dezvoltarea unei vegetaţii forestiere
53. Terenuri degradate din afara fondului forestier naţional - terenurile care prin eroziune, poluare sau acţiunea
distructivă a unor factori antropici şi-au pierdut definitiv capacitatea de producţie agricolă, dar pot fi ameliorate prin
împădurire, şi anume:

386
 a) terenurile cu eroziune de suprafaţă foarte puternică şi excesivă;
b) terenurile cu eroziune de adâncime - ogaşe, ravene, torenţi;
c) terenurile afectate de alunecări active, prăbuşiri, surpări şi scurgeri noroioase;
d) terenurile nisipoase expuse erodării de către vânt sau apă;
e) terenurile cu aglomerări de pietriş, bolovăniş, grohotiş, stâncării şi depozite de aluviuni torenţiale;
f) terenurile cu exces permanent de umiditate;
g) terenurile sărăturate sau puternic acide;
h) terenurile poluate cu substanţe chimice, petroliere sau noxe;
i) terenurile ocupate cu halde miniere, deşeuri industriale sau menajere, gropi de împrumut;
j) terenurile neproductive, dacă acestea nu se constituie ca habitate naturale;
k) terenurile cu nisipuri mişcătoare, care necesită lucrări de împădurire pentru fixarea acestora;
l) terenurile din oricare dintre categoriile menţionate la lit. a)-k), care au fost ameliorate prin plantaţii silvice şi de pe care
vegetaţia a fost înlăturată.
54. Tip funcţional - totalitatea categoriilor funcţionale care necesită acelaşi regim de gestionare
55. Unitate de producţie/protecţie - suprafaţa de fond forestier pentru care se elaborează un amenajament silvic. La
constituirea unei unităţi de producţie/protecţie se au în vedere următoarele principii:
a) se pot constitui pe bazine sau pe bazinete hidrografice sau proprietăţi;
b) delimitarea se realizează prin limite naturale, artificiale permanente, pe limitele unităţilor administrativ-teritoriale sau
pe limita proprietăţii forestiere, după caz;
c) suprafaţa minimă a unităţii de producţie/protecţie pentru care se elaborează un amenajament silvic este de 100 ha;
d) se includ într-o unitate de producţie şi/sau protecţie proprietăţi întregi, nefragmentate; proprietăţile se pot fragmenta
numai dacă suprafaţa acestora este mai mare decât suprafaţa maximă stabilită de normele tehnice pentru o unitate de
producţie/protecţie.
56. Vegetaţie forestieră din afara fondului forestier naţional - vegetaţia forestieră situată pe terenuri din afara fondului
forestier naţional, care nu îndeplineşte unul sau mai multe criterii de definire a pădurii, fiind alcătuită din următoarele
categorii:
a) plantaţiile cu specii forestiere de pe terenuri agricole;
b) vegetaţia forestieră de pe păşuni cu consistenţă mai mică de 0,4;
c) fâneţele împădurite: arbori situaţi în fâneţe;

387
 d) arborii din zonele de protecţie a lucrărilor hidrotehnice şi de îmbunătăţiri funciare;
e) arborii situaţi de-a lungul cursurilor de apă şi a canalelor;
f) zonele verzi din intravilan, altele decât cele definite ca păduri;
g) arboretumurile, altele decât cele cuprinse în păduri;
h) aliniamentele de arbori situate de-a lungul căilor de transport şi comunicaţie.
57. Zonă deficitară în păduri - judeţul în care suprafaţa fondului forestier reprezintă mai puţin de 30% din suprafaţa
totală a acestuia

ANEXA Nr. 2

METODOLOGIE
de calcul al cheltuielilor destinate asigurării serviciilor silvice pentru suprafeţele de fond forestier de maximum 30 ha
inclusiv

Art. 1. - Valoarea sumelor destinate serviciilor silvice (Vtss) se calculează cu formula: Vtss = Vss x SpSp - suprafaţa
pentru care se asigură serviciile silvice - ha;
Vss = [(Smbe x 12/Smc) + Ca x 12/Smc] x 145%;
Vss - contravaloarea serviciilor silvice/an/ha - lei;
Smbe - salariul mediu brut pe economie comunicat de Institutul Naţional de Statistică pentru luna decembrie a anului
precedent efectuării serviciilor silvice - lei;
Smc*) - suprafaţa medie a unui canton silvic, respectiv:
*) La calculul suprafeţei medii a unui canton silvic se are în vedere echivalenţa pe forme de relief, iar la încadrarea pe
forme de relief se ia în calcul altitudinea maximă, atunci când aceasta este variabilă.

400 ha în zona de câmpie; se încadrează terenurile forestiere cu altitudine de maximum 300 m;

700 ha în zona de deal; se încadrează terenurile forestiere cu altitudine cuprinsă între 301 şi 800 m;
1.100 ha în zona de munte; se încadrează terenurile forestiere cu altitudine > de 800 m;
Ca - valoare cote angajator aferente Smbe - lei;
45% - cheltuieli indirecte

388
 Art. 2. - (1) Ocolul silvic nominalizat întocmeşte cererea de decontare şi fişa de calcul al sumelor pentru asigurarea
serviciilor silvice, al cărei model este prevăzut în tabelul nr. 1 la prezenta metodologie, semnate de şeful ocolului silvic.
(2) Şeful ocolului silvic transmite structurii teritoriale de specialitate a autorităţii publice centrale care răspunde de
silvicultură cererea de decontare şi fişa de calcul al sumelor pentru asigurarea serviciilor silvice, în vederea decontării,
trimestrial, în primele 15 zile ale trimestrului următor.
Art. 3. - (1) Structura teritorială de specialitate a autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură verifică
documentele prevăzute la art. 2 alin. (2) în termen de maximum 15 zile lucrătoare de la data primirii acestora şi, în
situaţia în care sunt conforme, procedează astfel:
a) inspectorul-şef avizează fişa de calcul;
b) întocmeşte decontul justificativ privind acordarea alocaţiilor bugetare proprietarilor de păduri în vederea gestionării
durabile a fondului forestier, potrivit modelului prevăzut în tabelul nr. 2 la prezenta metodologie;
c) transmite documentele prevăzute la lit. a) şi b), centralizat pe ocoale silvice şi pe unităţi administrativ-teritoriale, cu
adresă de înaintare, către structura coordonatoare din cadrul autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură.
(2) În situaţia în care structura teritorială de specialitate a autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură
constată neconformităţi în documentele prevăzute de art. 2 alin. (2), solicită ocolului silvic care asigură serviciile silvice
clarificări, informaţii sau documente suplimentare, după caz, returnează pentru refacere sau respinge motivat
documentaţia depusă, în termen de maximum 15 zile lucrătoare de la data primirii acesteia.
Art. 4. - Structura teritorială de specialitate a autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură transmite către
structura coordonatoare din cadrul acesteia următoarele:
a) cererea de decontare;
b) fişa de calcul al sumelor pentru asigurarea serviciilor silvice, întocmită de ocolul silvic nominalizat care efectuează
serviciile silvice, avizată de structura teritorială de specialitate a autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură;
c) formularul de decont justificativ privind acordarea alocaţiilor bugetare proprietarilor de păduri în vederea gestionării
durabile a fondului forestier.
Art. 5. - (1) Structura coordonatoare din cadrul autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură verifică
documentele prevăzute la art. 4 şi le transmite, pentru realizarea deconturilor aferente, direcţiei care gestionează bugetul
din cadrul autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură, în termen de 30 de zile de la data primirii acestora.
(2) Un exemplar, în copie, al documentelor prevăzute la art. 4 se păstrează şi de către structura coordonatoare din
cadrul autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură.

389
 Art. 6. - (1) Direcţia care gestionează bugetul din cadrul autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură
primeşte şi analizează documentaţia şi transmite plăţile către structura teritorială de specialitate a autorităţii publice
centrale care răspunde de silvicultură, competentă teritorial, care efectuează plăţile către ocoalele silvice care asigură
serviciile silvice, în condiţiile legii.
(2) Documentele prevăzute la art. 5, actele de decontare şi de evidenţă a cheltuielilor efectuate din alocaţiile bugetare
pentru administrare sau servicii silvice se îndosariază distinct şi se înregistrează în conturi separat de orice alte
cheltuieli.
(3) Plăţile efectuate din alocaţiile bugetare sunt supuse controlului financiar preventiv, potrivit reglementărilor legale în
vigoare.

Tabelul nr. 1

Se
aviz
ează
Insp
ector
-şef,
....
....
..

FIŞA DE CALCUL
al sumelor pentru asigurarea serviciilor silvice
- model -

Nr. For Supr Valo Num Valo

390
 area
unita
ră
calc
ulată ăr
conf zile
ma
orm asig
de area
afaţa meto urar
relief total
crt. - ha dolo e
*) ă**)
- giei servi
- ha - lei -
- cii
-
lei/a silvic
n/ha/ e
form
e de
relief
-
5=2
x3x
0 1 2 3 4 4/nr.
zile
an
câm
pie
deal
munt
e
Total x x

*) Încadrarea pe forme de relief se face în funcţie de amenajamentul silvic în vigoare sau, în situaţia în care
amenajamentul silvic nu mai este în vigoare, încadrarea se face în funcţie de ultimul amenajament silvic elaborat pentru
suprafaţa respectivă.
**) Valoarea se exprimă în lei cu două zecimale.

Şeful
ocol
ului
silvic

391
 ,
....
....
..

Tabelul nr. 2

Autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură (. . . . . . . . . .)

Garda Forestieră

DECONT JUSTIFICATIV*)
privind acordarea alocaţiilor bugetare pentru fondul forestier în suprafaţă de maximum 30 ha inclusiv, potrivit prevederilor
art. 16 alin. (5) din Legea nr. 46/2008 - Codul silvic, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, trimestrul..........
anul..........

1. Amplasamentul suprafeţei pentru care se asigură serviciile silvice: judeţul . . . . . . . . . ., localitatea . . . . . . . . . .,

Ocolul Silvic . . . . . . . . . .
2. Beneficiarii lucrării:

Nr. Doc Titul Nr. UP ua For Supr Valo Num Valo

crt. ume arul şi ma afaţa area ăr are
nte docu data de - ha unita zile total
privi ment actul relief - ră asig ă -
nd elor ui de calc urar lei -
ident privi cons ulată e
ificar nd tatar conf servi
ea ident e orm cii
teren ificar potri meto silvic
ului ea vit dolo e
fores teren art. giei -
tier** ului 16 lei/a
) fores alin. n/ha/
tier (7) form
din e de
Lege relief

392
 a nr.
46/2
008,
repu
blica
tă,
cu
modi ***) -
ficări
le şi
com
pletă
rile
ulteri
oare
10 =
7x8
X 9/
0 1 2 3 4 5 6 7 8**) 9
nr.
zile
an

TOT
AL
X X X X X X
OCO
L
Din Câm
care: pie
Deal
Munt
e

3. Ocolul silvic care realizează serviciile silvice/denumirea . . . . . . . . . .

Sediul: comuna/oraşul . . . . . . . . . ., str. . . . . . . . . . . nr. . . . . . . . . . .
Numărul de înmatriculare în registrul comerţului/Numărul de înregistrare în Registrul asociaţiilor şi
fundaţiilor . . . . . . . . . .

393
 Codul unic de înregistrare . . . . . . . . . .
Contul ocolului silvic în care se transmit sumele . . . . . . . . . .

Şeful
Insp servi
ector ciului
-şef, finan
.... ciar-
.... cont
.. abil,
(num ....
ele ....
şi ..
pren (num
umel ele
e, şi
sem pren
nătur umel
a) e,
L.S./ sem
S. nătur
a)

*) Se întocmeşte un decont pentru toate suprafeţele de fond forestier în suprafaţă de maximum 30 ha inclusiv, potrivit
prevederilor art. 16 alin. (5) din Legea nr. 46/2008, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, pentru care sunt
asigurate serviciile silvice de acelaşi ocol silvic.
**) Identificarea terenului se face prin: proces-verbal de punere în posesie/titlu de proprietate/act administrativ, în
original, emis de unitatea administrativ- teritorială, prin care se face dovada înregistrării terenului forestier, în care este
înscrisă şi suprafaţa.
***) La prima decontare, coloana 8 se calculează de la data din coloana 3 până la sfârşitul perioadei pentru care se
întocmeşte decontul.
Tabelul nr. 3
- model -

394
 Autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură
Garda Forestieră . . . . . . . . . .

DECONT JUSTIFICATIV*)
privind acordarea alocaţiilor bugetare proprietarilor de păduri în vederea gestionării durabile a fondului forestier Trimestrul
. . . . . . . . . . anul . . . . . . . . . .

1. Amplasamentul suprafeţei pentru care se asigură serviciile silvice: judeţul . . . . . . . . . ., localitatea . . . . . . . . . .,

Ocolul Silvic . . . . . . . . . .
2. Beneficiarii lucrării:

Num
ele
Nr.
şi Tipul
şi
pren , nr.
data
umel şi
contr Supr
e/De data Valo
Nr. CNP actul afaţa
numi actul UP ua area
crt. /CUI ui de - ha
rea ui de - lei -
servi -
pers prop
cii
oane rietat
silvic
i e
e
juridi
ce

Total

3. Ocolul silvic care realizează serviciile silvice:

Denumirea . . . . . . . . . .

395
 Sediul: comuna/oraşul . . . . . . . . . ., str. . . . . . . . . . . nr. . . . . . . . . . .
Numărul de înmatriculare în registrul comerţului/Numărul de înregistrare în Registrul asociaţiilor şi
fundaţiilor . . . . . . . . . .
Numărul unic de înregistrare . . . . . . . . . .
Contul ocolului silvic în care se transmit sumele . . . . . . . . . .

Şeful
servi
ciului
Insp
finan
ector
ciar-
-şef,
cont
....
abil,
....
....
..
....
(num
..
ele
(num
şi
ele
pren
şi
umel
pren
e)
umel
L.S./
e,
S.S.
sem
nătur
a)

*) Se întocmeşte un decont justificativ la nivel de ocol silvic pentru toate suprafeţele de fond forestier pentru care sunt
încheiate contracte de servicii silvice cu proprietari.
NOTĂ:
Reproducem mai jos prevederile art. II şi III din Legea nr. 133/2015 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 46/2008
- Codul silvic care nu sunt încorporate în forma republicată a Legii nr. 46/2008 - Codul silvic şi care se aplică, în
continuare, ca dispoziţii proprii ale actului modificator:

396
 " Art. II. - (1) Autorizaţiile de funcţionare a ocoalelor silvice prevăzute la art. 10 din Legea nr. 46/2008 - Codul silvic,
cu modificările şi completările ulterioare, astfel cum a fost modificată şi completată prin prezenta lege, emise anterior
intrării în vigoare a prezentei legi, rămân valabile.
(2) Prevederile art. 14 alin. (5)* din Legea nr. 46/2008, cu modificările şi completările ulterioare, astfel cum a fost
modificată şi completată prin prezenta lege, se aplică ocoalelor silvice autorizate.
* Alin. (5) a devenit prin renumerotare alin. (6).

(3) Obligaţia coordonării acţiunii de identificare a pădurilor prevăzute la art. 23 alin. (1) din Legea nr. 46/2008, cu
modificările şi completările ulterioare, astfel cum a fost modificată şi completată prin prezenta lege, până la momentul
amenajării lor în conformitate cu prevederile prezentei legi, revine structurilor teritoriale de specialitate ale autorităţii
publice centrale care răspunde de silvicultură, în baza unei fundamentări realizate de către persoane juridice autorizate
pentru amenajarea pădurilor şi a instituţiilor de învăţământ cu specific silvic, în termen de 12 luni de la intrarea în vigoare
a prezentei legi.
(4) Prevederile art. 42 din Legea nr. 46/2008, cu modificările şi completările ulterioare, astfel cum au fost modificate prin
prezenta lege, se aplică ocupărilor temporare aprobate după intrarea în vigoare a prezentei legi.
(5) În termen de 12 luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi, sumele prevăzute la art. 136** alin. (1) din Legea
nr. 46/2008, cu modificările şi completările ulterioare, astfel cum a fost modificat prin prezenta lege, se plătesc pentru
suprafeţele de pădure neregenerate sau care nu au realizat starea de masiv.
** Art. 136 a devenit prin renumerotare art. 129.

(6) Contravaloarea surplusului de unităţi de reţinere prin sechestrare - RMU aferente Sectorului «Utilizarea terenurilor,
schimbarea utilizării terenurilor şi silvicultură» din cadrul Inventarului Naţional al Emisiilor de Gaze cu Efect de Seră se
virează în fondul de ameliorare a fondului funciar cu destinaţie forestieră, beneficiari fiind proprietarii de terenuri
forestiere. Stabilirea cadrului instituţional privind administrarea, valorificarea, utilizarea şi gestionarea surplusului de
unităţi de reţinere prin sechestrare se face prin hotărâre a Guvernului, la propunerea autorităţii publice centrale care
răspunde de silvicultură şi autorităţii publice centrale pentru mediu şi schimbări climatice.
(7) Strategia Forestieră Naţională se elaborează de către autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură şi se
aprobă prin hotărâre a Guvernului.

397
 (8) Se înfiinţează Consiliul Naţional pentru Silvicultură ca organizaţie profesională, fără personalitate juridică. Înfiinţarea
şi regulamentul de organizare şi funcţionare se aprobă prin ordin al conducătorului autorităţii publice centrale care
răspunde de silvicultură.
(9) Începând cu data intrării în vigoare a prezentei legi, ocoalele silvice private, prevăzute la art. 12 şi 13 din Legea nr.
46/2008, cu modificările şi completările ulterioare, devin ocoale silvice de regim.
(10) Sursa de finanţare prevăzută la art. 11 alin. (7) lit. f1)*** din Legea nr. 46/2008, cu modificările şi completările
ulterioare, astfel cum a fost modificat prin prezenta lege, se achită începând cu luna următoare intrării în vigoare a
prezentei legi.
*** Lit. f1) a devenit prin renumerotare lit. g).

(11) Structurile silvice de rang superior, prevăzute la art. 13 din Legea nr. 46/2008, cu modificările şi completările
ulterioare, astfel cum a fost modificat prin prezenta lege, care au dobândit personalitate juridică din momentul înscrierii
acestora în Registrul naţional al administratorilor de păduri şi al ocoalelor silvice, îşi păstrează personalitatea juridică
astfel dobândită.
(12) Sancţiunea prevăzută la art. 14 alin. (21)**** din Legea nr. 46/2008, cu modificările şi completările ulterioare,
introdus prin prezenta lege, se aplică începând cu luna următoare intrării în vigoare a prezentei legi.
**** Alin. (21) a devenit prin renumerotare alin. (3).

(13) Şefii ocoalelor silvice care la data intrării în vigoare a prezentei legi sunt numiţi în funcţie fără respectarea
prevederilor art. 14 alin. (3) şi (4)***** din Legea nr. 46/2008, cu modificările şi completările ulterioare, astfel cum au fost
modificate prin prezenta lege, sunt obligaţi să obţină avizul de numire în funcţie, în termen de 90 de zile de la data intrării
în vigoare a prezentei legi.
***** Alin. (3) şi (4) au devenit prin renumerotare alin. (4) şi (5).

(14) În cazul ocoalelor silvice care se regăsesc în situaţia prevăzută la alin. (13), termenul prevăzut la art. 14 alin.
(5)****** din Legea nr. 46/2008, cu modificările şi completările ulterioare, se prelungeşte cu 90 de zile.
****** Alin. (5) a devenit prin renumerotare alin. (6).

398
 (15) Ocoalele silvice care au dobândit calitatea de persoană juridică în condiţiile prevăzute la art. 15 din Legea nr.
46/2008, cu modificările şi completările ulterioare, până la intrarea în vigoare a prezentei legi, îşi păstrează această
calitate şi după intrarea în vigoare a acesteia.
(16) Contractele de administrare sau servicii silvice prevăzute la art. 16 din Legea nr. 46/2008, cu modificările şi
completările ulterioare, astfel cum a fost modificat prin prezenta lege, încheiate anterior intrării în vigoare a prezentei legi,
rămân valabile în condiţiile legale în vigoare la momentul încheierii acestora.
(17) Amenajamentele silvice prevăzute la art. 20 din Legea nr. 46/2008, cu modificările şi completările ulterioare,
aprobate până la data intrării în vigoare a prezentei legi, îşi păstrează valabilitatea până la data intrării în vigoare a actului
ce reglementează aplicarea prevederilor unui nou amenajament silvic întocmit în condiţiile prezentei legi.
(18) Prevederile art. 33 alin. (2) lit. a), c), f) şi g) din Legea nr. 46/2008, cu modificările şi completările ulterioare, astfel
cum a fost modificat prin prezenta lege, se aplică începând cu luna următoare intrării în vigoare a prezentei legi.
(19) Restituirea sumelor prevăzute la art. 33 alin. (7) din Legea nr. 46/2008, cu modificările şi completările ulterioare,
astfel cum a fost modificat prin prezenta lege, se face la finele anului fiscal în care a avut loc ultima recepţie de executare
a lucrărilor prevăzute la art. 33 alin. (3) lit. a)-d) din Legea nr. 46/2008, cu modificările şi completările ulterioare, astfel
cum a fost modificat prin prezenta lege.
(20) Documentaţiile de scoatere definitivă sau ocupare temporară din fondul forestier naţional, depuse anterior intrării în
vigoare a prezentei legi, dar care nu au fost aprobate, se vor reface cu respectarea prevederilor art. 36 alin. (4) şi art. 37
din Legea nr. 46/2008, cu modificările şi completările ulterioare, astfel cum a fost modificat prin prezenta lege.
(21) Aprobările privind scoaterea definitivă sau ocuparea temporară din fondul forestier naţional emise în condiţiile
legale existente la data emiterii acestora, anterior intrării în vigoare a prezentei legi, rămân valabile.
(22) Metodologia privind scoaterea definitivă, ocuparea temporară şi schimbul de terenuri şi de calcul al obligaţiilor
băneşti, prevăzută la art. 43 şi 45 alin. (3) şi (41)******* din Legea nr. 46/2008, cu modificările şi completările ulterioare,
astfel cum a fost modificată prin prezenta lege, se aprobă prin ordin al autorităţii publice centrale care răspunde de
silvicultură, în termen de 6 luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi. Până la aprobarea acestei metodologii se va
utiliza Metodologia de stabilire a echivalenţei valorice a terenurilor şi de calcul al obligaţiilor băneşti aflată în vigoare la
data intrării în vigoare a prezentei legi.
******* Alin. (41) a devenit prin renumerotare alin. (5).

399
 (23) Normele specifice de apărare împotriva incendiilor, prevăzute la art. 48 din Legea nr. 46/2008, cu modificările şi
completările ulterioare, astfel cum a fost modificat prin prezenta lege, se aprobă prin ordin al autorităţii publice centrale
care răspunde de silvicultură, în termen de 3 luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi. Până la aprobarea
normelor rămân în vigoare normele legale existente la data intrării în vigoare a prezentei legi.
(24) Multiplicarea de două ori a valorii prejudiciilor, prevăzute la art. 105 alin. (1) din Legea nr. 46/2008, cu modificările
şi completările ulterioare, astfel cum a fost modificat prin prezenta lege, în pădurile încadrate prin amenajamente silvice
în grupa I funcţională, se va aplica, după intrarea în vigoare a prezentei legi, numai dacă prejudiciul a rezultat ca urmare
a unor fapte care constituie infracţiuni sau contravenţii.
(25) Orice referire din actele normative în vigoare la ocoalele silvice private va fi considerată a fi făcută la ocoalele
silvice de regim.
Art. III. - La data intrării în vigoare a prezentei legi, se abrogă:
a) Hotărârea Guvernului nr. 85/2004 pentru aprobarea Regulamentului de vânzare a masei lemnoase de către
deţinătorii de fond forestier proprietate publică, către agenţii economici, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea
I, nr. 121 din 10 februarie 2004, cu modificările şi completările ulterioare;
b) pct. 8 al art. 202 din Legea nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal,
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 757 din 12 noiembrie 2012, cu modificările ulterioare."

400
Parlamentul României - Lege nr. 348/2003 din 10 iulie 2003

Legea pomiculturii nr. 348/2003

În vigoare de la 26 octombrie 2003
Formă aplicabilă de la 17 aprilie 2008

Consolidarea din data de 01 mai 2022 are la bază republicarea din Monitorul Oficial, Partea I nr. 300 din 17 aprilie 2008
şi include modificările aduse prin următoarele acte: L 325/2009; L 131/2015; L 25/2018;
Ultimul amendament în 21 ianuarie 2018.

CAPITOLUL I
Dispoziţii generale

Art. 1. - Prezenta lege reglementează cadrul de dezvoltare a pomiculturii, înfiinţarea şi exploatarea plantaţiilor
pomicole, producerea şi valorificarea fructelor, pe baza fundamentării ştiinţifice şi extensiei progresului tehnic, în condiţiile
organizării comune de piaţă în sectorul fructelor.
Art. 2. - (1) Organul de specialitate al administraţiei publice centrale în domeniu care elaborează strategia de
dezvoltare a pomiculturii este Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.
(2) Obiectivele strategice ale dezvoltării pomiculturii sunt:
a) concentrarea şi specializarea producţiei pomicole;
b) introducerea în cultură a speciilor şi soiurilor competitive pe plan european;
c) dezvoltarea centrelor şi bazinelor cu tradiţie în domeniu, care să asigure specializarea pe produse de calitate cu
denumire de origine geografică.
Art. 3. - (1) Organizarea comună de piaţă în sectorul fructelor conţine reguli privind:
a) patrimoniul pomicol şi potenţialul de producţie pomicolă;
b) siguranţa alimentară şi valorificarea fructelor şi produselor din fructe în condiţii de calitate;
c) organizaţiile profesionale, interprofesionale şi organismele pe filieră;

1
 d) instrumentele şi mecanismele de reglementare a pieţei.
(2) Speciile de pomi, arbuşti fructiferi şi căpşuni cultivate în România sunt prevăzute în anexa nr. 1.

CAPITOLUL II
Patrimoniul pomicol
Pus în aplicare la data de 17/04/2008 prin Norma metodologică de aplicare a Legii pomiculturii nr. 348/2003 din 12.02.2004 CAPITOLUL I
Producţia pomicolă -

SECŢIUNEA 1
Patrimoniul pomicol

Art. 1. -
(1) Lucrările de zonare teritorială a arealelor pomicole, pe bazine, centre şi exploataţii pomicole, alcătuite din livezi, se fac de specialiştii din
domeniul pomiculturii din sectorul de cercetare, împreună cu reprezentanţii producătorilor, constituiţi în comisii judeţene, şi se definitivează de o
comisie centrală.
(2) Componenţa Comisiei centrale şi a comisiilor judeţene privind lucrările de zonare a pomiculturii se stabilesc prin ordin al ministrului
agriculturii, pădurilor, apelor şi mediului.
Art. 2. -
Delimitarea teritorială a zonelor pomicole se evidenţiază distinct în cadastrul pomicol, ca parte componentă a cadastrului agricol, iar normele
metodologice de realizare şi ţinere a evidenţei cadastrului pomicol se stabilesc prin ordin comun al ministrului agriculturii, pădurilor, apelor şi
mediului şi al ministrului administraţiei şi internelor.
Art. 3. -
Definiţiile elementelor componente ale patrimoniului pomicol sunt prevăzute în anexa nr. 1.

ANEXA Nr. 1
la normele metodologice

A. Definiţii privind elementele componente ale patrimoniului pomicol din punct de vedere teritorial
1. Zona pomicolă este suprafaţa de teren dintr-un mare ecosistem natural cu structură geografică şi de climă relativ asemănătoare.
2. Bazinul pomicol este suprafaţa de teren în care speciile pomicole întâlnesc condiţii speciale de cultură privind factorii de climă şi sol, unde
se pot cultiva mai multe specii pomicole cu caractere asemănătoare.

2
 3. Centrele şi exploataţiile pomicole sunt entităţi componente ale unui bazin pomicol şi se caracterizează printr-o specializare mai accentuată
a culturii anumitor specii pomicole.
B. Sisteme de cultură
1. Sistemul extensiv sau sistemul clasic se caracterizează prin pomi de vigoare mare, cu coroane globuloase şi cu 150-200 pomi/ha; durata
economică a plantaţiei este mai mare.
2. Sistemul intensiv se caracterizează prin pomi de vigoare mică sau mijlocie, cu 600-1.200 pomi/ha, iar fructele sunt de calitate net
superioară.
3. Sistemul superintensiv se caracterizează prin pomi de vigoare mică, conduşi prin tăieri în coroane aplatizate cu densitate foarte mare, cu
până la 2.500 pomi/ha şi care produc fructe de calitate foarte bună.
4. Pomii răzleţi sunt pomi izolaţi care se găsesc în curţi şi grădini, pe aliniamentele drumurilor, la marginea pădurilor, pe păşuni şi fâneţe şi
care nu prezintă importanţă economică.
Art. 4. - (1) Patrimoniul pomicol se compune din următoarele grupe: pomi, duzi şi arbuşti fructiferi, indiferent de
sistemul de cultură, căpşunării, pepiniere, inclusiv terenurile pentru asolamente, terenurile în pregătire pentru plantare şi
terenurile din intravilan plantate cu pomi, duzi, arbuşti fructiferi şi căpşuni.
(2) Păstrarea patrimoniului pomicol, menţinerea şi ridicarea valorii biologice şi a potenţialului productiv al plantaţiilor de
pomi, arbuşti fructiferi şi căpşuni şi protejarea mediului înconjurător, a apei, solului şi păstrarea ecosistemului şi
biodiversităţii revin cultivatorilor.
Art. 5. - (1) Patrimoniul pomicol se clasifică în următoarele categorii:
a) plantaţii tinere, până la intrarea pe rod;
b) plantaţii pe rod, în plină producţie;
c) plantaţii pe rod, în declin;
d) pepiniere pomicole şi de duzi;
e) colecţii pomologice, culturi de concurs şi loturi experimentale;
f) terenuri în pregătire pentru înfiinţarea plantaţiilor.
(2) Sistemul de cultură se defineşte prin densitate, sortimente, tehnologii, performanţe tehnice şi economice şi se
clasifică în următoarele grupe:
a) sistem extensiv;
b) sistem intensiv;
c) sistem superintensiv;
d) pomi răzleţi.

3
 Art. 6. - (1) Plantaţiile de pomi fructiferi, arbuşti fructiferi şi căpşuni se realizează cu precădere în zonele consacrate,
pe terenuri cu condiţii ecologice favorabile fiecărei specii, denumite areale pomicole.
(2) Arealele pomicole reprezintă zona geografică a culturii pomilor şi arbuştilor fructiferi, constituie o categorie distinctă
a fondului funciar şi sunt prevăzute în anexa nr. 2.
(3) Pomii şi arbuştii fructiferi situaţi în curţi, grădini, păşuni, fâneţe, aliniamente şi ale căror produse nu fac obiectul
comercializării pe piaţă fac parte din categoria pomi răzleţi şi nu se evidenţiază în cadastrul pomicol.
(4) Evidenţa pomilor răzleţi se ţine separat, în scop statistic.
Art. 7. - (1) Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale şi Ministerul Internelor şi Reformei Administrative organizează
inventarierea patrimoniului pomicol o dată la 5 ani.
(2) Procedurile pentru desfăşurarea inventarierii şi modelul formularelor pentru inventarierea plantaţiilor pomicole se
stabilesc prin ordin comun al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale şi al ministrului internelor şi reformei
administrative.
Art. 8. - Tehnologiile de înfiinţare şi întreţinere a plantaţiilor pomicole, pe specii, se reactualizează şi se elaborează de
Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Pomicultură Piteşti Mărăcineni şi se distribuie prin Agenţia Naţională de
Consultanţă Agricolă, denumită în continuare ANCA.

CAPITOLUL III
Înfiinţarea, exploatarea şi defrişarea plantaţiilor pomicole
Pus în aplicare la data de 17/04/2008 prin Norma metodologică de aplicare a Legii pomiculturii nr. 348/2003 din 12.02.2004 CAPITOLUL I
Producţia pomicolă -

SECŢIUNEA a 2-a
Înfiinţarea, exploatarea şi defrişarea plantaţiilor pomicole

Art. 4. -
(1) Înfiinţarea plantaţiilor de pomi fructiferi cu suprafaţa mai mare de 0,5 ha şi a celor de arbuşti fructiferi cu suprafaţa mai mare de 0,2 ha se
efectuează pe baza autorizaţiei de plantare, care se eliberează de către direcţiile pentru agricultură şi dezvoltare rurală judeţene şi a
municipiului Bucureşti pe baza unei cereri adresate de către producătorii interesaţi. Direcţiile pentru agricultură şi dezvoltare rurală judeţene şi a
municipiului Bucureşti vor ţine evidenţa suprafeţelor ce se înfiinţează cu pomi fructiferi şi arbuşti fructiferi.

4
 (2) Cererea pentru obţinerea autorizaţiei de plantare se depune la direcţia pentru agricultură şi dezvoltare rurală judeţeană a municipiului
Bucureşti, cu cel puţin o lună înainte de data începerii înfiinţării plantaţiei. Cererea va conţine informaţiile necesare pentru completarea
autorizaţiei de plantare şi va fi vizată de specialistul de la centrul agricol din comuna unde se înfiinţează plantaţia. Cererea pentru obţinerea
autorizaţiei de plantare va fi însoţită de un proiect de înfiinţare a exploataţiei pomicole, în conformitate cu prevederile art. 19 alin. (2), din Legea
pomiculturii nr. 348/2003, denumită în continuare lege.
(3) Autorizaţia de plantare cuprinde următoarele elemente:
a) numele/denumirea producătorului, persoană fizică sau juridică;
b) adresa/sediul producătorului;
c) locul plantării: comuna, satul, tarlaua sau parcela cu denumirea cunoscută local;
d) suprafaţa totală ce urmează a se planta, defalcată pe ani;
e) specia, soiul/soiurile folosite la plantare;
f) tipul plantaţiei şi numărul de pomi/ha.
(4) Cererile-tip pentru solicitarea autorizaţiei de plantare, modelul de autorizaţie de plantare, precum şi formularele pentru inventarierea
plantaţiilor pomicole se stabilesc prin ordin al ministrului agriculturii, pădurilor, apelor şi mediului.
Art. 5. -
(1) Categoriile de soiuri prevăzute la art. 16 alin. (1) din lege se definesc astfel:
a) soiuri autorizate sunt acele soiuri care sunt înscrise în Catalogul oficial al soiurilor (hibrizilor) de plante de cultură din România, precum şi
soiurile înscrise în cataloagele soiurilor de plante cultivate ale ţărilor membre ale Uniunii Europene, în conformitate cu legislaţia în vigoare;
b) soiuri recomandate sunt soiurile prevăzute în lucrările de zonare a speciilor de pomi fructiferi şi arbuşti fructiferi pentru cultură în cadrul
fiecărei zone, bazin sau centru pomicol; aceste soiuri sunt recomandate a fi prevăzute în proiectele de înfiinţare a plantaţiilor comerciale;
c) soiuri autorizate temporar sunt acele soiuri aflate în curs de omologare, cele introduse din ţări terţe, aflate în curs de testare, soiuri vechi,
locale, dintr-o anumită zonă cu tradiţie, şi care sunt solicitate de consumatori;
d) soiuri interzise sunt soiurile care nu sunt prevăzute în Catalogul oficial al soiurilor de plante de cultură din România, precum şi soiurile
provenite din ţări terţe înainte de a fi testate.
(2) Soiurile speciilor pomicole folosite la plantare sunt din categoriile autorizate şi recomandate pentru cultura pe fiecare zonă, iar lista
acestora, pe specii, este prevăzută în anexa nr. 2.
Art. 6. -
Condiţiile privind amenajările de plantaţii de pomi fructiferi şi arbuşti fructiferi pe terenuri în pantă, slab fertile şi cu fenomene de eroziune,
precum şi fondurile necesare acestei acţiuni, în conformitate cu prevederile art. 18 din lege, se vor stabili prin ordin al ministrului agriculturii,
pădurilor, apelor şi mediului.
Art. 7. -
Proprietarii sau deţinătorii legali ai plantaţiilor pomicole, persoane fizice sau juridice, au obligaţia de a executa lucrările de întreţinere a
acestora, în special tratamentele pentru combaterea bolilor şi dăunătorilor, în aşa fel încât să asigure producţiile specifice soiurilor cultivate,
ţinând cont de protecţia mediului şi a apei.

5
 Art. 8. -
Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Pomicultură elaborează tehnologii de cultură adaptate diferitelor zone şi tipuri de plantaţii, pe specii
şi soiuri, care se difuzează anual către cultivatorii de pomi fructiferi, arbuşti fructiferi şi căpşuni, prin Agenţia Naţională de Consultanţă Agricolă.
Art. 9. -
Deţinătorii de plantaţii pomicole au obligaţia de a asigura protecţia solurilor şi a amenajărilor hidroameliorative, existente pe suprafeţele pe
care le exploatează, prin curăţarea şi repararea canalelor de colectare a apelor de pe versanţi, menţinerea în stare de funcţionare a sistemelor
de irigaţii, precum şi întreţinerea căilor de acces, a drumurilor de exploatare şi a zonelor de întoarcere.
Art. 10. -
(1) Autorizaţiile de defrişare a plantaţiilor pomicole se eliberează de către direcţia pentru agricultură şi dezvoltare rurală judeţeană şi a
municipiului Bucureşti pe baza cererilor adresate acesteia de către deţinătorii plantaţiilor pomicole.
(2) Autorizaţia de defrişare va cuprinde:
a) numele/denumirea deţinătorului, persoană fizică sau juridică;
b) adresa/sediul deţinătorului;
c) amplasarea plantaţiei: comuna, satul, tarlaua, parcela sau punctul, cu denumirea cunoscută local;
d) suprafaţa pentru care se solicită autorizaţia de defrişare;
e) data defrişării: anul, luna;
f) specia/speciile şi soiul/soiurile din plantaţia propusă pentru defrişare;
g) vârsta plantaţiei - ani;
h) procentul de goluri din plantaţie;
i) motivaţia defrişării;
j) modul de folosinţă a terenului după defrişare.
(3) Formularele-tip pentru cererea de defrişare, precum şi modelul autorizaţiei de defrişare se stabilesc prin ordin al ministrului agriculturii,
pădurilor, apelor şi mediului.
(4) Suprafeţele de pomi fructiferi, arbuşti fructiferi şi căpşuni, care constituie colecţii, culturi pomicole de concurs şi parcele experimentale, se
exceptează de la obţinerea autorizaţiei de defrişare, defrişarea acestora aprobându-se de consiliile ştiinţifice ale unităţilor de cercetare din
domeniul pomiculturii.
Art. 11. -
(1) Cererea pentru eliberarea autorizaţiei de defrişare a plantaţiilor pomicole se depun la direcţia pentru agricultură şi dezvoltare rurală
judeţeană şi a municipiului Bucureşti cu cel puţin 3 luni înainte de data defrişării. Cererea cuprinde informaţiile necesare pentru completarea
autorizaţiei de defrişare şi va fi vizată de specialistul de la centrul agricol teritorial.
(2) Dacă deţinătorul plantaţiei pomicole care urmează a fi defrişată schimbă categoria de folosinţă a terenului, acesta are obligaţia de a
notifica direcţia pentru agricultură şi dezvoltare rurală judeţeană şi a municipiului Bucureşti, cu 3 luni înaintea defrişării, şi va motiva în scris
decizia luată.
Art. 12. -

6
 Durata normată de funcţionare a plantaţiilor de pomi fructiferi, arbuşti fructiferi şi căpşuni se stabileşte pe specii şi este prevăzută în anexa nr.
3.
Art. 13. -
Criteriile care stau la baza defrişării nucilor şi castanilor comestibili sunt:
a) plantaţia nu se justifică din punct de vedere economic, prezentând goluri şi pomi uscaţi în proporţie de peste 60%;
b) plantaţia este amplasată pe traseul unei autostrăzi sau al altui obiectiv de importanţă naţională;
c) nucii şi castanii răzleţi pot fi defrişaţi dacă prezintă coroană uscată în proporţie de 70%;
d) dacă sunt amplasaţi în perimetrul construibil al unui obiectiv de importanţă strategică.
Art. 14. -
Direcţia pentru agricultură şi dezvoltare rurală judeţeană, respectiv a municipiului Bucureşti, va inventaria nucii şi castanii comestibili din
plantaţii în masiv şi răzleţi, o dată pe an, în luna ianuarie, şi va consemna datele de identificare a proprietarilor sau deţinătorilor legali, iar
rezultatele se vor înscrie într-un registru special care va fi în responsabilitatea specialistului de la centrul agricol. Centralizarea datelor se va
face la serviciul producţiei vegetale de la direcţia pentru agricultură şi dezvoltare rurală judeţeană şi a municipiului Bucureşti.

ANEXA Nr. 2
la normele metodologice

Soiurile speciilor pomicole cultivate în România

1. Cais: Callatis, Cea mai bună de Ungaria, Comandor, Dacia, Dana, Excelsior, Favorit, Litoral, Selena, Tudor, Umberto, Sulmona, Olimp,
Roşii de Băneasa ş.a.
2. Cireş: Amar Galata, Amar Maxut, Bigarreau Burlat, Bing, Boambe de Cotnari, Stella, Germersdorf, Negre de Bistriţa, Pietroase Donissen,
Roşii de Bistriţa, Sam, Van.
3. Vişin: Bucovina, Crişana, de Botoşani, Iva, Meteor, Mocăneşti, Nana, Oblacinska, Schattenmorelle, Timpurii de Osoi ş.a.
4. Piersic: Cardinal, Collins, Congres, Flacăra, Jerseyland, Redhaven, Springcrest, Superbă de toamnă, NJC 108, Vesuvio.
5. Prun: Carpatin, Record, Rivers timpuriu, Renclod Althan, Tita, Vâlcean, Renclod de Caransebeş, Minerva, Centenar, D'Agen, Dâmboviţa,
Gras românesc, Pescăruş, Silvia, Stanley, Tuleu gras, Tuleu timpuriu, Vinete de Italia, Vinete româneşti.
6. Nectarin: Cora, Crimsongold, Delta, Nectared, Romamer 2, Fantasia.
7. Migdal: Ferragnes, Mărculeşti, Nikitski, Pomorae, Texas.
8. Castan: Gureni, Hobiţa, Iza, Mara, Polovraci, Tismana.
9. Nuc: Argeşan, Geoagiu 65, Jupâneşti, Miroslava, Muscelean, Novaci, Sibişel 44, Orăştie, Velniţa, Sarmis.
10. Măr: Aromat de vară, Auriu de Bistriţa, Ciprian, Delia, Delicios de Voineşti, Fălticeni, Florina, Frumos de Voineşti, Generos, Golden
Delicious, Goldspur, Granny Smith, Idared, Jonagold, Jonathan, Mutzu, Parmen auriu, Pionier, Prima, Rădăşeni, Red Melba, Romus, Romus 1,
Romus 2, Starkrimson, T120, T195, Wagner premiat.

7
 11. Păr: Abatele Fetel, Argessis, Aniversare, Carpica, Conference, Cure, Favorita lui Clapp, Highland, Monica, Napoca, Timpurii de
Dâmboviţa, Triumf, Untoasă Bosc, Williams, Williams roşu.

Soiurile speciilor de arbuşti fructiferi cultivate în România

12. Afin: Augusta, Azur, Coville, Ivanhoe, Pemberton.
13. Agriş: Careless, Rezistent de Cluj, Someş, White Smith, Zenit.
14. Alun: Cozia, Romavel, Uriaşe de Halle, Vâlcea 22.
15. Cătină: Serpeni.
16. Coacăz negru: Abanos, Amurg, Blackdown, Perla neagră, Record, Joseni 17, Bogatar.
17. Coacăz roşu: Abundent, Red Lake, Roşu timpuriu.
18. Măceş: Braşov, Can.
19. Mur: Darrow, Smoothstem.
20. Scoruş negru: Nero.
21. Soc: Brădet, Flora, Ina, Nero.
22. Trandafir pentru petale: Rosa centifolia, Rosa damascena.
23. Zmeur: Cayuga, Citria, Ruvi, Englezesc Exploit, Newburg, Star.
24. Căpşun: Elsanta, Gorella, Premial, Răzvan, Red Gauntlet, Sătmărean, Senga Sengana, Magic, Coral.

ANEXA Nr. 3
la normele metodologice

DURATA NORMATĂ DE FUNCŢIONARE

a plantaţiilor de pomi fructiferi, arbuşti fructiferi şi căpşuni

Den
umir
ea
Ani
plant
aţiilo
r
Plant 30
aţii
clasi
ce
de

8
meri,
peri,
pruni
,
gutui
,
migd
ali,
cast
ani
Plant
aţii
clasi
ce
de
cireş
i,
20
vişini
,
piers
ici,
aluni
şi
caişi
Plant
aţii
inten
sive
20
de
meri,
peri,
pruni
Plant
aţii
inten
sive
de
20
cireş
i,
piers
ici şi
caişi
Plant 40
aţii

9
 de
nuci
Plant
aţii
de
agriş
,
coac
10
ăz şi
trand
afiri
de
dulc
eaţă
Plant
aţii
de
zme
ur,
afin,
mur, 10
soc
şi alţi
arbu
şti
fructi
feri
Plant
aţii
de 4
căpş
un

Art. 9. - (1) Înfiinţarea plantaţiilor de pomi, duzi, arbuşti fructiferi şi căpşuni se face în zone consacrate, alegerea
speciilor şi soiurilor este opţiunea liberă a oricărui proprietar sau deţinător de teren, la recomandarea specialiştilor
autorizaţi în acest scop, conform prevederilor legale.
(2) Plantarea pomilor fructiferi din categoria pomi răzleţi în grădini şi curţi, precum şi în terenurile din extravilan se face
respectându-se distanţele faţă de limita proprietăţii vecinilor, astfel:
a) la 2 m de răzor sau gard, pomi cu talie mică;
b) la cel puţin 3 m de răzor sau gard, pomi cu talie mare.

10
 Art. 10. - Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale şi institutul de cercetare-dezvoltare pentru pomicultură, prin ANCA,
fac recomandări periodice cu privire la soiurile speciilor pomicole performante, care asigură producţii de calitate,
competitive, solicitate de piaţă, pentru a fi introduse în cultură.
Art. 11. - Proprietarii şi deţinătorii legali de terenuri, care doresc să înfiinţeze plantaţii pomicole şi de dud, beneficiază
de ajutoare financiare din partea statului, în conformitate cu legislaţia în vigoare.
Art. 12. - Amenajarea unor terenuri în pantă, slab fertile şi cu fenomene de eroziune a solului şi valorificarea acestora
prin culturi pomicole sunt considerate activităţi de interes naţional pentru protejarea mediului şi se bucură de sprijinul
statului, asigurat prin Fondul de ameliorare a fondului funciar, potrivit legislaţiei în vigoare.
Art. 13. - (1) Plantaţiile de pomi cu suprafaţă mai mare de 0,5 ha şi cele de arbuşti fructiferi de peste 0,2 ha, situate în
zone, bazine şi centre consacrate, se înfiinţează în baza autorizaţiei de plantare eliberate de direcţiile pentru agricultură şi
dezvoltare rurală judeţene şi, respectiv, a municipiului Bucureşti.
Pus în aplicare la data de 10/05/2016 prin Ordinul nr. 149/2004 privind aprobarea formularelor-tip privind autorizarea plantării şi defrişării
plantaţiilor pomicole

ANEXA Nr. 1

Se
Prop apro
une bă.
m Dire
apro ctor
bare DAJ
a Nr. .
Cam ....
era ....
agric ./ . . .
olă ....
...

CERERE
pentru eliberarea autorizaţiei de plantare de pomi fructiferi şi arbuşti fructiferi

11
 Subsemnatul/Subsemnata, . . . . . . . . . ., (numele şi prenumele/denumirea persoanei fizice/juridice/persoanei titulare a unei forme de
organizare recunoscute conform Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 44/2008 privind desfăşurarea activităţilor economice de către
persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale şi întreprinderile familiale, cu modificările şi completările ulterioare) în calitate de
proprietar/deţinător legal de teren agricol, cu domiciliul/sediul în localitatea . . . . . . . . . ., str. . . . . . . . . . . nr. . . . . . . . . . ., judeţul . . . . . . . . . .,
telefon . . . . . . . . . ., fax . . . . . . . . . ., înregistrată la Oficiul Naţional al Registrului Comerţului cu nr. . . . . . . . . . ., reprezentat prin . . . . . . . . . .,
având funcţia de . . . . . . . . . ., solicit eliberarea autorizaţiei de plantare în zona . . . . . . . . . ., comuna . . . . . . . . . ., satul . . . . . . . . . ., tarlaua . . .
. . . . . . ., parcela . . . . . . . . . ., în punctul denumit local . . . . . . . . . ., pe suprafaţa totală de . . . . . . . . . . ha, pe perioada de . . . . . . . . . . ani, din
care:
- anul . . . . . . . . . . ha, din specia . . . . . . . . . ., soiurile . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .,
Tipul plantaţiei . . . . . . . . . . (Se inserează datele din proiectul de înfiinţare a plantaţiei aprobat.) numărul de pomi/ha . . . . . . . . . .
Menţionez pe propria răspundere că:
1. am luat cunoştinţă de prevederile art. 9, 10 şi 13 din Legea pomiculturii nr. 348/2003, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;
2. deţin documentele însoţitoare privind provenienţa şi calitatea materialului săditor pomicol folosit la plantare;
3. □ * plantaţia se va înfiinţa pe terenuri ocupate de pajişti permanente şi se încadrează în categoria obiectivelor de investiţii realizate din
fonduri europene, conform prevederilor art. II lit. d) din Legea nr. 86/2014 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 34/2013
privind organizarea, administrarea şi exploatarea pajiştilor permanente şi pentru modificarea şi completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991,
cu modificările ulterioare, cu excepţia celor care fac obiectul prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor
naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011, cu
modificările şi completările ulterioare;
* Se bifează numai dacă este cazul.

4. respect toate verigile tehnologice recomandate de cercetarea ştiinţifică în domeniul pomiculturii prin tehnologiile-cadru de înfiinţare a
plantaţiilor pomicole;
5. anexez copie de pe actul de proprietate (deţinere legală) asupra terenului.

Data VIZA
.... T
.... ISCT
.. PVL
Sem F**
nătur
a
solici
tantu
lui
....
....

12
 ..

** Inspecţia de Stat pentru Controlul Tehnic în Producerea şi Valorificarea Legumelor şi Fructelor.

NOTE:

1. Cererile se soluţionează în termen de o lună de la data înregistrării.

2. Cererile se întocmesc în două exemplare, dintre care un exemplar rămâne la solicitant, iar celălalt se depune la direcţia pentru agricultură
judeţeană.

ANEXA Nr. 2

MINISTERUL AGRICULTURII ŞI DEZVOLTĂRII RURALE

Direcţia pentru Agricultură a Judeţului . . . . . . . . . .

AUTORIZAŢIE
de plantare pomi fructiferi/arbuşti fructiferi
Nr. . . . . . . . . . ./ . . . . . . . . . .

În conformitate cu prevederile art. 9, 10 şi art. 13 alin. (1) din Legea pomiculturii nr. 348/2003, republicată, cu modificările şi completările
ulterioare, precum şi ale art. 4 şi 10 din Normele metodologice de aplicare a Legii pomiculturii nr. 348/2003, aprobate prin Hotărârea Guvernului
nr. 156/2004, în baza cererii aprobate, înregistrate cu nr. . . . . . . . . . ./ . . . . . . . . . ., se autorizează persoana fizică/juridică/persoana titulară a
unei forme de organizare recunoscute conform Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 44/2008 privind desfăşurarea activităţilor economice de
către persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale şi întreprinderile familiale, cu modificările şi completările ulterioare, . . . . . . . . . ., din
localitatea . . . . . . . . . ., judeţul . . . . . . . . . ., să planteze suprafaţa totală de . . . . . . . . . . ha pomi fructiferi/arbuşti fructiferi, în zona . . . . . . . . . .,
comuna . . . . . . . . . ., satul . . . . . . . . . ., tarlaua . . . . . . . . . ., parcela . . . . . . . . . ., în punctul denumit local . . . . . . . . . .,
din care în:
- anul/anii . . . . . . . . . . ha, specia . . . . . . . . . ., soiul/soiurile . . . . . . . . . .
Tipul plantaţiei . . . . . . . . . ., (Se inserează datele din proiectul de înfiinţare a plantaţiei aprobat.) numărul de pomi/ha . . . . . . . . . .
□ * plantaţiile de pomi şi/sau arbuşti fructiferi pentru care se eliberează prezenta se încadrează în categoria obiectivelor de investiţii realizate
din fonduri europene, conform dispoziţiilor art. II lit. d) din Legea nr. 86/2014 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 34/2013
privind organizarea, administrarea şi exploatarea pajiştilor permanente şi pentru modificarea şi completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991,
cu modificările ulterioare.

13
 * Se bifează numai dacă este cazul.

Prezenta autorizaţie este valabilă pentru suprafaţa totală de plantare, eşalonată pe o perioadă de . . . . . . . . . . ani, cu excepţia în care
solicitantul este autorizat să realizeze plantaţia de pomi fructiferi/arbuşti fructiferi cu finanţare din fonduri europene, situaţie în care valabilitatea
autorizaţiei începe de la data încheierii contractului de finanţare şi se extinde pe toată perioada acestuia, cu respectarea prevederilor legale
referitoare la schimbarea categoriei de folosinţă a terenului.

Data Dire
elibe ctor
rării DAJ
.... ....
.... ....
.. ..

(2) Pentru plantaţiile de pomi cu suprafaţa mai mare de 2 ha şi pentru plantaţiile de arbuşti fructiferi cu suprafaţa mai
mare de 0,5 ha autorizaţia de plantare se eliberează în baza unui proiect de înfiinţare a plantaţiei pomicole elaborat de
persoane autorizate şi avizat de institutul de cercetare-dezvoltare pentru pomicultură sau de staţiunea de cercetare-
dezvoltare pomicolă din zonă.
(3) Sunt exceptate de la obţinerea autorizaţiei de plantare colecţiile de pomi şi arbuşti fructiferi, culturile pomicole de
concurs şi parcelele experimentale.
Art. 14. - (1) Defrişarea plantaţiilor de pomi şi arbuşti fructiferi de interes comercial aparţinând persoanelor fizice sau
juridice se face numai în baza autorizaţiei de defrişare eliberate de direcţiile pentru agricultură şi dezvoltare rurală
judeţene şi, respectiv, a municipiului Bucureşti, în condiţiile prevăzute de legislaţia în vigoare, şi are scop statistic.*)
Pus în aplicare la data de 17/04/2008 prin Ordinul nr. 149/2004 privind aprobarea formularelor-tip privind autorizarea plantării şi defrişării
plantaţiilor pomicole

ANEXA Nr. 3

P S
r e
o a
p p
u r

14
n
e
m
a
p
o
r
b
o
ă
b
a
r
e
a
D
ir
e
ct
o
r
D
A
D
R
N
r.
..
..
..
/.
..
..
.

CER
ERE
pentr
u
elibe
rare
a
autor
izaţi
ei de
defri
şare

15
 a
plant
aţiei
de
pomi
fructi
feri
şi
arbu
şti
fructi
feri

Subs
emn
atul/
Subs
emn
ata .
....
....
....
....
....
....
....
....
....
....
....
.
(num
ele
şi
pren
umel
e/de
numi
rea
pers
oane
i
fizice
/jurid

16
ice),
în
calit
ate
de
prop
rietar
(deţi
nător
legal
)*),
cu
domi
ciliul/
sedi
ul în
locali
tatea
....
....
,
str. .
....
....
. nr. .
.. .,
avân
d
funcţ
ia de
....
....
.,
solici
t
elibe
rare
a
autor
izaţi
ei de
defri
şare
a

17
parc
elei .
....
....
. din
com
una .
....
. .,
satul
....
.,
tarla
ua . .
....
, în
punc
tul
denu
mit
local
....
....
., pe
supr
afaţa
total
ă
de . .
. .
ha,
pe
perio
ada
de . .
. .
ani,
din
spec
iile .
....
....
....
....

18
....
. ,
soiur
ile . .
....
....
....
....
...
____
____
___
*) Se
va
ataş
a
copi
e
xero
x de
pe
titlul
de
prop
rietat
e/do
cum
entul
legal
de
deţin
ere a
teren
ului.

Vârs
ta
plant
aţiei
prop
use
pentr
u
defri

19
şare
este
de . .
. .
ani
şi
prezi
ntă .
. . .
%
golur
i.
Solic
it
autor
izaţi
a de
defri
şare
pentr
u
plant
aţia
de
pomi
fructi
feri/a
rbuşt
i
fructi
feri
din
urmă
toare
le
moti
ve: .
....
....
....
....
....
....
....

20
....
....
....
....
....
.
Dup
ă
defri
şare
teren
ul va
avea
/nu
va
avea
acee
aşi
cate
gorie
de
folos
inţă,
fiind
utiliz
at
pentr
u...
....
....
....
...
Mă
oblig
ca în
term
en
de
30
de
zile
de la
data
defri

21
şării
plant
aţiei
de
pomi
fructi
feri/a
rbuşt
i
fructi
feri
să
anun
ţ
ofici
ul
terito
rial
de
cada
stru
agric
ol şi
orga
nizar
ea
terito
riului
agric
ol
desp
re
schi
mbar
ea
cate
gorie
i de
folos
inţă
a
teren
ului.

22
 ..
..
..
..
..
..
..
..
..
..
..
..
..
..
..
..
..
..
.
(s
e
m
n
ăt
u
( r
d a
at s
a ol
) ic
it
a
nt
ul
ui
)

NOTĂ:
1. Cererile se întocmesc în 3 exemplare, dintre care un exemplar se depune la direcţia pentru agricultură şi dezvoltare rurală teritorială, altul
rămâne la solicitant şi un exemplar se înaintează la oficiul teritorial de cadastru agricol şi organizarea teritoriului agricol.
2. Cererile se soluţionează în termen de 3 luni de la data înregistrării.

ANEXA Nr. 4

MINISTERUL AGRICULTURII, PĂDURILOR, APELOR ŞI MEDIULUI

Direcţia pentru agricultură şi dezvoltare rurală
Judeţul .................../Municipiul Bucureşti

23
 AUTORIZAŢIE
pentru defrişarea plantaţiei de pomi fructiferi/arbuşti fructiferi
Nr. ........../..........

În conformitate cu prevederile art. 21 din Legea pomiculturii nr. 348/2003 şi ale art. 13 din Normele metodologice de aplicare a Legii
pomiculturii nr. 348/2003, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 156/2004, în baza cererii aprobate cu nr. ...../...., se autorizează persoana
fizică/juridică ..........., din localitatea ........., judeţul ................, proprietar/deţinător legal, să defrişeze plantaţia de pomi fructiferi/arbuşti
fructiferi ................... din comuna ............., satul .........., tarlaua ................, în punctul denumit local ......., pe suprafaţa totală de ...... ha, în
perioada .........., din speciile .............................., soiurile ........................ .
Plantaţia de pomi fructiferi/arbuşti fructiferi supusă defrişării are vârsta de ...... ani şi prezintă ......% goluri.
Alte motive pentru care se solicită defrişarea sunt: ........................

Directorul direcţiei pentru agricultură şi dezvoltare rurală,

..............................................................

Data eliberării
..................
(2) Condiţiile minime pentru autorizarea defrişării plantaţiilor pomicole sunt:
a) plantaţia prezintă goluri şi pomi uscaţi în proporţie de 60%;
b) plantaţia se află în declin şi prezintă infecţii provocate de micoze, bacterii, viruşi, a căror combatere nu se justifică
economic;
c) au durata normală de funcţionare expirată;
d) în cazurile când se solicită defrişarea plantaţiilor de nuc şi de castan comestibil în masiv, cererea de defrişare va fi
însoţită de documente privind expertiza tehnică efectuată de un institut de cercetare-dezvoltare pentru agricultură sau de
staţiunea de cercetare-dezvoltare pomicolă din zonă; criteriile care stau la baza documentaţiei în vederea autorizării
tăierii exemplarelor de nuc şi castan comestibil, precum şi a defrişării lor când sunt în masiv se stabilesc conform
prevederilor prezentei legi.
(3) Cererea pentru obţinerea autorizaţiei de defrişare se depune la direcţiile pentru agricultură şi dezvoltare rurală
judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, cu 3 luni înainte de executarea defrişării.

24
 (4) Sunt exceptate de la obţinerea autorizaţiei de defrişare colecţiile de pomi şi arbuşti fructiferi, culturile pomicole de
concurs şi parcelele experimentale, care se aprobă de consiliile ştiinţifice ale unităţilor respective.

*) A se vedea Ordinul ministrului agriculturii, pădurilor, apelor şi mediului nr. 149/2004 privind aprobarea formularelor-tip
privind autorizarea plantării şi defrişării plantaţiilor pomicole, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 186 din
3 martie 2004.

Art. 15. - (1) Materialul lemnos rezultat din defrişarea plantaţiilor pomicole şi a nucilor este proprietatea fiecărui
deţinător legal al plantaţiei şi al pomilor răzleţi, care îl poate comercializa sau utiliza în mod liber.
(2) În cazul comercializării, materialul lemnos trebuie să fie însoţit de autorizaţia de defrişare eliberată în conformitate
cu prevederile prezentei legi, precum şi de avizul de însoţire a materialului lemnos.
Art. 16. - (1) Durata de funcţionare a plantaţiilor de pomi şi arbuşti fructiferi, în condiţiile de exploatare normală, precum
şi modalitatea defrişării acestora sunt prevăzute în normele metodologice de aplicare a prezentei legi.**)
(2) În cazul în care, după defrişare, terenul respectiv nu se replantează, deţinătorii au obligaţia să înainteze la direcţiile
pentru agricultură şi dezvoltare rurală judeţene şi, respectiv, a municipiului Bucureşti, cu 3 luni înaintea defrişării,
documentaţia necesară pentru schimbarea categoriei de folosinţă a terenurilor, în conformitate cu prevederile legale în
vigoare.
(3) Regimul de exploatare a plantaţiilor pomicole şi arbuştilor fructiferi aparţinând instituţiilor de învăţământ, cu scop
didactic, şi al parcelelor experimentale ale unităţilor de cercetare se va stabili prin planurile de învăţământ, respectiv prin
programele de cercetare ale unităţilor respective.

**) A se vedea Hotărârea Guvernului nr. 156/2004 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii
pomiculturii nr. 348/2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 149 din 19 februarie 2004.

Art. 17. - Cultura nucului din categoria pomi răzleţi este supusă şi următoarelor prevederi speciale:
a) plantarea nucilor se face cu materialul săditor selecţionat, provenit din pepiniere autorizate; terenurile supuse
eroziunii se pot planta şi cu biotipuri locale provenite de la pepiniere silvice;
b) tăierea nucilor şi castanilor comestibili din categoria pomi răzleţi, indiferent de proprietar, se face pe baza
autorizaţiei-model prevăzute în anexa nr. 3;

25
 c) cererea pentru tăierea nucilor/castanilor comestibili din categoria pomi răzleţi solicitată de persoanele fizice sau
juridice se depune cu cel puţin o lună înaintea executării tăierii, iar aceasta se verifică şi se aprobă de specialiştii
direcţiilor pentru agricultură şi dezvoltare rurală judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti;
d) criteriile care stau la baza documentaţiei în vederea autorizării tăierii nucilor răzleţi/castanilor comestibili sunt:
1. pomii sunt îmbătrâniţi şi prezintă ramuri uscate în proporţie de 60% din coroană;
2. pomii sunt amplasaţi într-un perimetru unde urmează să se construiască obiective de interes naţional sau de interes
al comunităţii locale;
3. pomii sunt amplasaţi pe aliniamentele drumurilor naţionale şi se pune în pericol siguranţa circulaţiei rutiere.
Art. 18. - (1) În termen de 90 de zile de la publicarea prezentei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I, organele
abilitate vor organiza inventarierea nucilor şi a castanilor comestibili aflaţi în plantaţii sau ca pomi răzleţi, cu consemnarea
proprietarilor şi a parcelelor cadastrale în care se găsesc.
(2) Nucii şi castanii comestibili pentru care s-a obţinut autorizaţia de defrişare se vor marca după sistemul practicat la
marcarea speciilor forestiere.
Art. 19. - În programele de împădurire şi combatere a eroziunii solului din zonele de cultură a nucului şi castanului se
vor introduce şi aceste specii. Regia Naţională a Pădurilor-Romsilva şi alţi deţinători de terenuri forestiere vor utiliza la
plantare material săditor din soiuri autorizate şi recomandate, precum şi biotipurile locale.

CAPITOLUL IV
Valorificarea fructelor
Pus în aplicare la data de 17/04/2008 prin Norma metodologică de aplicare a Legii pomiculturii nr. 348/2003 din 12.02.2004

CAPITOLUL II
Valorificarea fructelor

Art. 15. -
(1) Fructele destinate comercializării în stare proaspătă se clasifică pe categorii de calitate, conform standardelor de calitate armonizate cu
standardele Uniunii Europene.
(2) Fructele proaspete care se supun clasificării standardelor de calitate sunt prezentate în anexa nr. 4.
Art. 16. -

26
 (1) Producătorii, deţinătorii, comercianţii, precum şi alte categorii de operatori nu pot expune la vânzare şi nu pot comercializa fructele decât
dacă îndeplinesc cerinţele impuse de standardele de calitate.
(2) Operatorii prevăzuţi la alin. (1) sunt responsabili pentru respectarea conformităţii cu standardele de calitate a fructelor care se
comercializează pe întreaga filieră a produsului.
Art. 17. -
Fructele destinate consumului uman circulă pe filiera de produs însoţite de un certificat de conformitate cu standardele de calitate, emis de
Inspecţia de stat pentru controlul tehnic în producerea şi valorificarea legumelor şi fructelor, denumită în continuare ISCTPVLF, al cărui model
este prevăzut în anexa nr. 5, în conformitate cu prevederile art. 30 din lege.
Art. 18. -
Se exceptează de la cerinţele de conformitate cu standardele de calitate:
a) produsele oferite de către producători la centrele speciale de preluare, pregătire, ambalare, marcare, destinate vânzărilor de gros sau în
detaliu;
b) produsele expediate în vrac către unităţile şi fabricile de procesare.
Art. 19. -
Producătorii de fructe constituiţi în exploataţii comerciale vor ţine evidenţa tratamentelor şi a substanţelor folosite în procesul de producţie
pentru tratamentele fitosanitare într-un registru pe care îl vor pune la dispoziţie inspectorilor ISCTPVLF la solicitarea acestora.
Art. 20. -
Fructele destinate prelucrării industriale trebuie să îndeplinească cerinţele minime de calitate impuse de procesul tehnologic de prelucrare, şi
anume:
a) să îndeplinească condiţiile pentru asigurările calităţii produselor finite;
b) să fie proaspete, întregi, să aibă culoarea, mărimea şi forma specifice soiului, fără lovituri mecanice, neatacate de boli şi dăunători, curate,
fără urme de substanţe chimice, fără corpuri străine;
c) să fie recoltate la maturitatea industrială.
Art. 21. -
Fructele destinate prelucrării industriale circulă însoţite de certificatul de destinaţie industrială, emis de ISCTPVLF, al cărui model este
prevăzut în anexa nr. 6.
Art. 22. -
Producătorii de fructe şi produse prelucrate din fructe, precum şi ceilalţi operatori prevăzuţi la art. 16 alin. (1) sunt obligaţi să comercializeze
pentru consumul uman fructe în stare proaspătă sau pentru industrializare, numai dacă acestea respectă condiţiile de siguranţă alimentară
prevăzute de legislaţia în vigoare.
Art. 23. -
Dreptul de folosire de către producători a unor denumiri de origine pentru anumite loturi de fructe proaspete sau prelucrate cu certificat de
atestare a originii geografice se acordă şi se înregistrează de către Oficiul de Stat pentru Invenţii şi Mărci, la cererea producătorilor interesaţi,
pe baza unei documentaţii care se întocmeşte în conformitate cu legislaţia în vigoare.

27
 Art. 24. -
Producerea şi comercializarea băuturilor alcoolice româneşti rezultate din fructe, cu denumirea generică de "palincă", "horincă", "turţ",
precum şi ambalarea şi etichetarea lor se fac în conformitate cu legislaţia în vigoare.
Art. 25. -
Anexele nr. 1-6 fac parte integrantă din prezentele norme metodologice.

ANEXA Nr. 4
la normele metodologice

LISTA
fructelor care se supun clasificării prin standardele de calitate

C
Fr
o
u
d
ct
C
ul
N
0 N
8 u
0 ci
2 în
c
o
aj
ă
0 M
8 er
0 e,
8 p
er
e
şi
g
ut
ui
0 C
8 ai
0 s

28
9 e,
ci
re
ş
e,
vi
şi
n
e,
pi
er
si
ci
şi
n
e
ct
ar
in
e,
pr
u
n
e
0 Fr
8 u
1 ct
0 el
e
d
e
ar
b
u
şt
i
fr
u
ct
if
er
i
(
m

29
 ur
e,
z
m
e
ur
ă,
af
in
e,
a
gr
iş
e,
c
o
a
c
ă
z
e
et
c.
)
C
ă
p
ş
u
ni
Fruct
e
care
fac
obie
ctul
impo
rtului
0 B
8 a
0 n
3 a
0 n
0 e

30
1 pr
1 o
a
s
p
et
e
0 B
8 a
0 n
3 a
0 n
0 e
9 u
0 s
c
at
e
0 S
8 m
0 o
4 c
2 hi
0 n
1 e
0 pr
o
a
s
p
et
e
0 A
8 n
0 a
4 n
3 a
0 s
0
0
0 G
8 u
0 a
4 v

31
5 a,
0 m
0 a
0 n
g
o
0 Ci
8 tri
0 c
5 e
(l
ă
m
âi
,
p
or
to
c
al
e,
m
a
n
d
ar
in
e,
s
at
s
u
m
e,
cl
e
m
e
nt
in
e,
gr
e
pf

32
 ru
t)
0 St
8 ru
0 g
6 ur
1 i
0 d
2 e
1, m
2 a
9, s
3 ă
0,
4
0,
5
0,
6
1,
6
0
0 P
8 e
0 p
7 e
ni
v
er
zi
şi
p
e
p
e
ni
g
al
b
e
ni

33
 ANEXA Nr. 5
la normele metodologice

CERTIFICAT DE CONFORMITATE
cu standardele de calitate pentru fructe proaspete

┌─────────────────────────────────────────────┬───────────────────────────────────────────────┐
│1. Operator │Certificat de conformitate cu standardul │
│(producător, asociaţia de producători, staţia│nr. ..................... care se aplică pentru│
│de ambalare) ................................│produsul ......................................│
│.............................................│ │
│.............................................│ │
│.............................................│Nr. ................. │
├─────────────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────┤
│2. Identitatea celui care face ambalarea în │ │
│ambalaje (dacă este altul decât comerciantul)│3. Emitent │
│ │...............................................│
│ ├───────────────────────────────────────────────┤
│ │4. Locul ambalării │
│ │...............................................│
├─────────────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────┤
│5. Mijlocul de transport │6. Destinaţia │
├─────────────────┬───────────────────────────┼──────────────────────┬────────────────────────┤
│7. Ambalaje │8. Tipul produsului │9. Calitatea │10. Greutatea totală │
│Număr şi tip │(soiul) ...................│ │în kg/netă │
│ │...........................│ │ │
├─────────────────┴───────────────────────────┴──────────────────────┴────────────────────────┤
│11. Perioada de valabilitate ......... zile Locul şi data emiterii .................. │
│ Semnătura emitentului │

34
│ ..................... │
├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│12. Comentarii │
└─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘

ANEXA Nr. 6
la normele metodologice

CERTIFICAT DE DESTINAŢIE INDUSTRIALĂ

pentru fructe destinate industrializării

┌──────────────────────────────────────────────┬─────────────────────────────────────────────┐
│1. Operator │Certificat de destinaţie industrială │
│ │(Fructe proaspete ce fac obiectul │
│ │industrializării conform Legii nr. 348/2003) │
├──────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────┤
│2. Mijlocul de transport │3. Inspecţia care emite certificatul │
├──────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────┤
│4. Destinaţia industrială a produsului/Numele │5. Organul de inspecţie al zonei unde are loc│
│şi adresa fabricii de prelucrare industrială │prelucrarea industrială │
├──────────────────────────────────────────────┼───────────────────────┬─────────────────────┤
│6. Numărul ambalajelor sau menţiunea "en gros"│7. Felul produsului/ │8. Greutatea totală │
│ │Originea │în kg, bruto/neto │
├──────────────────────────────────────────────┴───────────────────────┴─────────────────────┤
│9. │
│............................................. ...................... │
│Biroul vamal vizat: intrare/ieşire Locul şi data emiterii Ştampila │
│.................................. ...................... │

35
│Controlor (numele scris cu litere de tipar) Semnătura │
├────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│10. Comentarii │
├────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│11. Procesatorul certifică faptul că produsul menţionat mai sus a făcut obiectul prelucrării│
│ industriale. │
│ │
│Locul şi data ...................... Semnătura Ştampila │
│ ................. │
├────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│12. Prezentul certificat trebuie să fie returnat în urma certificării procesatorului (căsuţa│
│ 11), după prelucrarea mărfurilor identificate la căsuţele 6, 7 şi 8, organismului de │
│ control (inspecţie) menţionat în căsuţa 5. │
└────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘

Art. 20. - (1) Fructele destinate a fi livrate pentru consumul uman se clasifică în categorii de calitate, conform
standardelor de comercializare, care dobândesc caracterul de obligativitate.***)
(2) Se supun standardelor de calitate următoarele fructe: cireşele, vişinele, caisele, piersicile şi nectarinele, căpşunile,
merele, perele, prunele, gutuile, nucile în coajă, fructele de arbuşti fructiferi, precum şi fructele de orice fel care fac
obiectul importului.
(3) Se exceptează de la cerinţele de conformitate cu standardele de calitate:
a) produsele oferite de către producători la centrul special de pregătire, ambalare, marcare, destinate vânzărilor angro
sau în detaliu;
b) produsele expediate în vrac către unităţile şi fabricile de procesare.

***) A se vedea Ordinul ministrului agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale nr. 532/2004 privind aprobarea Listei
standardelor de comercializare pentru legume şi fructe proaspete, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.
712 din 6 august 2004.

36
 Art. 21. - (1) Comercializarea fructelor, potrivit prevederilor art. 20 alin. (1), este supusă controlului de conformitate pe
filiera produsului.
(2) Controlul de conformitate se face la faţa locului, în toate stadiile de comercializare, de către organismele autorizate
prin lege.
Art. 22. - (1) Analiza fructelor care fac obiectul vânzării pe piaţă pentru consumul uman privind conţinutul de reziduuri
de pesticide, contaminanţi şi alte substanţe este obligatorie şi se efectuează de laboratoarele acreditate, cel puţin o dată
pe an sau la cererea beneficiarilor.
(2) Evidenţa tratamentelor şi a substanţelor utilizate în plantaţiile pomicole, destinate comercializării fructelor, se ţine de
către producători şi se supune controlului Inspecţiei de stat pentru controlul tehnic în producerea şi valorificarea
legumelor şi fructelor, organism autorizat prin lege în acest scop.
Art. 23. - (1) Fructele proaspete destinate consumului uman, care se comercializează de operatorii economici, vor fi
însoţite de documente fiscale în care se vor înscrie de către emitent calitatea şi conformitatea cu standardele de
comercializare.
(2) Micii producători, persoane fizice, care nu sunt organizaţi în forme asociative pot comercializa fructe în pieţele
stradale sau tradiţionale organizate şi au obligaţia de a expune la vânzare produsele în condiţii de calitate şi igienă,
pentru a asigura protecţia şi siguranţa alimentară a consumatorului.
(3) Fructele care fac obiectul comercializării la export pentru consum în stare proaspătă vor fi însoţite de un certificat de
conformitate cu standardul de comercializare emis de organismul de control autorizat conform legii.
Art. 24. - (1) Prelucrarea fructelor în scop comercial poate fi făcută de către operatori economici autorizaţi pentru
această activitate, cu mijloace proprii sau grupaţi în diferite forme de cooperare.
(2) Fructele destinate prelucrării industriale circulă însoţite de documente fiscale de conformitate, emise de producător
sau comerciant, după caz, pe care se va înscrie destinaţie industrială, şi trebuie să prezinte condiţii minime de calitate.
(3) Fructele comercializate la export pentru prelucrarea industrială vor fi însoţite de un certificat de destinaţie industrială
emis de către organismele de control autorizate conform legii.
(4) Modelul certificatului de conformitate cu standardele de calitate, precum şi modelul certificatului de destinaţie
industrială sunt prevăzute în normele metodologice de aplicare a prezentei legi.*)

*) A se vedea nota de subsol corespunzătoare asteriscului din finalul art. 16 alin. (1).

37
 Art. 25. - (1) Dreptul de folosire de către producători a unor denumiri de origine geografică sau produs tradiţional
pentru anumite loturi de fructe proaspete ori prelucrate se acordă prin certificat de atestare a originii geografice, în
condiţiile prevăzute de legislaţia în vigoare.
(2) Certificatul prevăzut la alin. (1) se eliberează de către organele abilitate în acest scop, pe baza verificărilor făcute de
specialişti împuterniciţi pentru controlul respectării condiţiilor impuse pentru producerea fructelor şi prelucrarea acestora.
Art. 26. - Statul sprijină constituirea organizaţiilor de producători şi a organizaţiei interprofesionale pentru fructe, pe
baza iniţiativei libere a producătorilor, în conformitate cu legislaţia în vigoare.

CAPITOLUL V
Inspecţia şi controlul calităţii fructelor şi a produselor obţinute din fructe

Art. 27. - Pus în aplicare la data de 17/04/2008 prin Ordinul nr. 591/2006 privind organizarea şi funcţionarea Inspecţiei de stat pentru
controlul tehnic în producerea şi valorificarea legumelor şi fructelor, în vederea executării controalelor de conformitate pentru fructe şi legume
proaspete
(1) În vederea implementării prevederilor prezentei legi se înfiinţează ca direcţie în cadrul Ministerului Agriculturii şi
Dezvoltării Rurale Inspecţia de stat pentru controlul tehnic în producerea şi valorificarea legumelor şi fructelor, denumită
în continuare I.S.C.T.P.V.L.F., cu structuri organizatorice în cadrul direcţiilor pentru agricultură şi dezvoltare rurală
judeţene şi, respectiv, a municipiului Bucureşti, care se aprobă prin ordin al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale, cu
respectarea numărului de personal, în limita bugetului aprobat.**)
(2) Atribuţiile I.S.C.T.P.V.L.F. vor fi stabilite prin norme metodologice.

**) A se vedea Ordinul ministrului agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale nr. 591/2006 privind organizarea şi
funcţionarea Inspecţiei de stat pentru controlul tehnic în producerea şi valorificarea legumelor şi fructelor, în vederea
executării controalelor de conformitate pentru fructe şi legume proaspete, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea
I, nr. 815 din 3 octombrie 2006.

CAPITOLUL VI
Sancţiuni

38
 Art. 28. - Defrişarea fără autorizaţie a plantaţiilor de pomi fructiferi, indiferent de forma de proprietate, cu o suprafaţă
mai mare de 0,5 ha, sau a plantaţiilor de arbuşti fructiferi cu o suprafaţă mai mare de 0,2 ha, precum şi a nucilor sau a
castanilor comestibili, indiferent de sistemul de cultură, constituie contravenţie şi se pedepseşte cu amendă de la 5.000
lei la 10.000 lei.
Art. 29. - Constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 1.000 lei la 5.000 lei următoarele fapte:
a) înfiinţarea plantaţiilor cu suprafeţe mai mari de 0,5 ha de pomi fructiferi şi a suprafeţelor mai mari de 0,2 ha de arbuşti
fructiferi de fiecare operator economic sau de familie ori extinderea peste această limită a celor existente, fără autorizaţie
de plantare, cu nerespectarea dispoziţiilor art. 13;
b) nerespectarea prevederilor art. 23 privind obligativitatea consemnării în documentele fiscale şi/sau în avizele de
expediţie emise de producător ori comerciant a calităţii şi conformităţii cu standardele de comercializare, reglementate în
legislaţia comunitară, în cazul comercializării fructelor proaspete destinate consumului uman, precum şi a destinaţiei
industriale, în cazul celor destinate prelucrării industriale;
c) nerespectarea prevederilor art. 22 alin. (1) privind analiza conţinutului de reziduuri, contaminanţi şi alte substanţe,
precum şi a celor privind evidenţa tratamentelor şi a substanţelor utilizate;
d) nerespectarea prevederilor art. 25 privind folosirea neautorizată a denumirii de origine geografică sau de produs
tradiţional.
Art. 30. - Constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 1.500 lei la 3.500 lei obstrucţionarea inspectorilor
I.S.C.T.P.V.L.F. în exercitarea atribuţiilor lor privind controlul respectării reglementărilor în vigoare de către importatorii,
exportatorii, comercianţii, producătorii, depozitele şi responsabilii centrelor de expediere sau de oricare altă persoană
implicată în producerea sau comercializarea fructelor.
Art. 31. - Pus în aplicare la data de 09/10/2018 prin Ordinul nr. 106/2018 pentru desemnarea personalului Ministerului Afacerilor Interne
competent să constate contravenţii şi să aplice sancţiuni contravenţionale prevăzute în acte normativeArt. 1. -

Se desemnează personalul din cadrul Ministerului Afacerilor Interne competent să constate contravenţii şi să aplice sancţiuni
contravenţionale prevăzute de acte normative, potrivit anexei care face parte integrantă din prezentul ordin.
Pus în aplicare la data de 04/11/2020 prin Ordinul nr. 106/2018 pentru desemnarea personalului Ministerului Afacerilor Interne competent să
constate contravenţii şi să aplice sancţiuni contravenţionale prevăzute în acte normative ANEXĂ - Nr. crt. Actul normativ Personalul desemnat
Temeiul abilitării -

39
 8. Legea pomiculturii nr. 348/2003, ofiţerii şi agenţii de poliţie din cadrul art. 31
republicată, cu modificările şi Poliţiei Române
completările ulterioare

Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor prevăzute în prezenta lege se fac prin proces-verbal încheiat de
organele de control abilitate din cadrul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Ministerului Economiei şi Finanţelor şi
Ministerului Internelor şi Reformei Administrative, potrivit atribuţiilor ce le revin conform legii.
Art. 32. - Contravenţiilor prevăzute la art. 29 le sunt aplicabile dispoziţiile Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001 privind
regimul juridic al contravenţiilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările şi
completările ulterioare.

CAPITOLUL VII
Dispoziţii finale

Art. 33. - (1) Înfiinţarea, întreţinerea şi defrişarea de plantaţii pomicole, arbuşti fructiferi şi căpşunării, condiţiile pe care
trebuie să le îndeplinească fructele pentru valorificare în stare proaspătă şi conservate, precum şi produsele distilate
obţinute din fructe, condiţiile de atribuire a denumirii produselor cu indicaţie geografică, normele de comercializare,
precum şi alte măsuri se stabilesc prin normele metodologice de aplicare a prezentei legi, elaborate de Ministerul
Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, cu avizul Ministerului Sănătăţii Publice, Ministerului Economiei şi Finanţelor, Ministerului
Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Locuinţelor, Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor şi Ministerului Justiţiei.
(2) Normele metodologice de aplicare a prezentei legi vor fi elaborate în termen de 90 de zile de la publicarea acesteia
în Monitorul Oficial al României, Partea I, şi se supun Guvernului spre aprobare.*)

*) Normele metodologice de aplicare a Legii pomiculturii nr. 348/2003 au fost aprobate prin Hotărârea Guvernului nr.
156/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 149 din 19 februarie 2004.

Art. 34. - (1) Prezenta lege intră în vigoare în termen de 90 de zile de la data publicării ei în Monitorul Oficial al
României, Partea I.

40
 (2) La data intrării în vigoare a prezentei legi se abrogă Legea pomiculturii nr. 11/1974, publicată în Buletinul Oficial,
Partea I, nr. 105 din 29 iulie 1974.
Art. 35. - Anexele nr. 1-3 fac parte integrantă din prezenta lege.

NOTĂ:
Reproducem mai jos prevederile art. II din Legea nr. 60/2007 pentru modificarea şi completarea Legii pomiculturii nr.
348/2003, care nu este încorporat în textul republicat al Legii nr. 348/2003 şi care se aplică, în continuare, ca dispoziţii
proprii ale Legii nr. 60/2007:
" Art. II. - Normele metodologice de aplicare a prezentei legi se aprobă prin ordin al ministrului agriculturii şi dezvoltării
rurale, în termen de 90 de zile de la publicarea acesteia în Monitorul Oficial al României, Partea I."

ANEXA Nr. 1

SPECIILE
de pomi, arbuşti fructiferi şi căpşuni cultivate în România

Spec
ia
A.
Pomi
fructi
feri
Măr

Păr
Gutu
i
Prun

Cireş

Vişin

41
 Cais
Piers
ic şi
Nect
arin
Nuc
Migd
al
Alun
Cast
an
B.
Arbu
şti
fructi
feri
Coac
ăz
negr
u
Coac
ăz
roşu
Coac
ăz
alb
Agriş
Zme
ură
de
grădi
nă
Afin
de
cultu
ră
Mur
de
grădi
nă

42
 Măc
eş
Soc
negr
u
Tran
dafir
pentr
u
petal
e
Loni
cera
caer
ulea
Corn
Cătin
ă
Goji
C.
Căpş
un
D.
Dud
Dud
alb
Dud
negr
u

ANEXA Nr. 2

ZONAREA SPECIILOR POMICOLE

For Spaţi Spec

maţi ul ii

43
 une
de geog
vege rafic cultiv
taţie ocup ate
natur at
ală
Subz Deal Coac
ona uri ăz,
pădu între agriş
rilor 500- ,
de 800 afin,
fag- m unel
sube altitu e
tajul dine soiur
i de
măr
Subz Deal Zme
ona uri ur,
pădu mijlo măr,
rilor cii şi prun,
de parte vişin,
goru a unel
n inferi e
oară soiur
a i de
celor păr
înalt
e,
300-
800
m
altitu
dine
Subz Part Măr,
ona ea păr,
pădu nordi prun,
rilor că a gutui
de Câm ,
cer, piei cireş
garni Rom ,
ţă şi âne, vişin,
steja Piem nuc,
r ontul alun,
Geti căpş

44
 c şi un
rama
exter
nă a
deal
urilor
din
vest
ul
ţării;
50-
500
m
altitu
dine
Zona Supr Toat
de afeţe e
silvo mai speci
step mari ile
ă sau pomi
mai cole,
mici cultiv
în ate
toate cu
provi deos
nciile ebire
; 50- în
500 regi
m m
altitu irigat
dine
Zona Part Cais,
step ea piers
ei de ic,
danu est migd
bien şi de al,
e sud prun,
a cireş
Câm ,
piei vişin,
Rom soiur
âne, i
Dobr vărat
ogea ice

45
 , de
Platf măr
orma şi
Bârl păr,
adul nuc,
ui, în
insul cond
e în iţii de
Câm irigar
pia e
Siret
ului;
0-
200
m
altitu
dine

ANEXA Nr. 3

AUTORIZAŢIE DE TĂIERE/DEFRIŞARE
- model -

MINI MINI
STE STE
RUL RUL
AGR AGR
ICUL ICUL
TUR TURI
II ŞI I ŞI
DEZ DEZ
VOL VOL
TĂRI TĂRI
I I
RUR RUR
ALE ALE
DIR DIR
ECŢI ECŢI
A A
PEN PEN

46
TRU TRU
AGR AGR
ICUL ICUL
TUR TUR
Ă ŞI Ă ŞI
DEZ DEZ
VOL VOL
TAR TAR
E E
RUR RUR
ALĂ ALĂ
.... ....
.... ....
.... ....
.... ....
.... ....
.... ....
.... ....
AUT AUT
ORI ORIZ
ZAŢI AŢIE
E Nr. Nr. .
.... ....
.... ....
. . /. . . /. . .
.... ....
.... ....
.. .

Oper În
atoru conf
l ormit
econ ate
omic cu
/pers prev
oana ederi
fizică le
.... Legii
.... pomi
.... cultu
.... rii nr.
. . ., ....
cu . . Se
sedi autor

47
ul/do izeaz
micili ă
ul în oper
com atoru
una/ l
oraş econ
ul . . omic
.... /pers
.... oana
.... fizică
.... ....
., ....
judeţ ....
ul . . ....
.... ....
.... . . .,
.... cu
.... sedi
.... ul/do
.... micili
.... ul în
. . ., com
solici una/
tă oraş
tăier ul . .
ea/d ....
efriş ....
area ....
a... ,
.. .. judeţ
ha/b ul . .
ucăţi ....
nuci/ ....
cast ....
ani .
com pentr
estib u
ili. tăier
ea/d
efriş
area
a...
....
....

48
 ....
. . . .
ha/b
ucăţi
nuci/
cast
ani
com
estibi
li din
locur
ile
urmă
toare
le: . .
....
....
....
....
....
....
....
....
....
....
....
....
....
Solic
itant
ul a
plant
at
nuci/
cast
ani
com
estibi
li . . .
.
ha/b
ucăţi
în
zona

49
 ....
....
...

Dire Direc
ctor tor
exec exec
utiv, utiv,
.... ....
.... ....
.... ....
.... ....
.. ..
(num (num
e şi e şi
pren pren
ume) ume)
Sem Sem
nătur nătur
a şi a şi
ştam ştam
pila pila

Data Data
elibe elibe
rării . rării .
.... ....
.... ....
... ...

N.B.:
Auto
rizaţi
a se
tipăr
eşte
pe o
sing
ură
faţă
în
regis
tru

50
de
100
file şi
se
com
plete
ază
într-
un
sing
ur
exe
mpla
r.

51
Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale - Ordin nr. 532/2004
din 28 iulie 2004

Ordinul nr. 532/2004 privind aprobarea Listei standardelor

de comercializare pentru legume şi fructe proaspete
În vigoare de la 06 august 2004

Publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 712 din 06 august 2004. Formă
aplicabilă la 01 mai 2022.

Văzând Referatul de aprobare nr. 93.824 din 23 iulie 2004 al Direcţiei

generale de reglementare şi implementare,
având în vedere prevederile art. 27 din Legea pomiculturii nr. 348/2003, ale
art. 9 din Legea nr. 312/2003 privind producerea şi valorificarea legumelor de
câmp şi ale art. 11 din Legea nr. 469/2003 privind producerea şi valorificarea
legumelor, florilor şi plantelor ornamentale de seră,
în temeiul Hotărârii Guvernului nr. 409/2004 privind organizarea şi
funcţionarea Ministerului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale, cu
modificările ulterioare,

ministrul agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale emite următorul ordin:

Art. 1. - Se aprobă Lista standardelor de comercializare pentru legume şi

fructe proaspete prevăzută în anexa care face parte integrantă din prezentul
ordin.
Art. 2. - Standardele de comercializare pentru legume şi fructe sunt
adoptate ca standarde române pentru legumele şi fructele comercializate în
stare proaspătă, care sunt prevăzute în anexa nr. 1 a Regulamentului (CE) nr.
2.200/1996 privind organizarea de piaţă în sectorul de legume şi fructe
proaspete.
Art. 3. - Se aprobă Standardul de eşantionare SR ISO 874:2004, adoptat
după Standardul internaţional ISO 874:1980, care stabileşte reguli privind
prelevarea corectă a probelor în vederea executării controlului de conformitate
cu standardele de comercializare.
Art. 4. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea
I.

Ministrul agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale,

Petre Daea

Bucureşti, 28 iulie 2004.

1
 Nr. 532.

ANEXĂ*)

*) Anexa este reprodusă în facsimil.

LISTA
standardelor de comercializare pentru legume şi fructe
proaspete, transpuse după standardele Uniunii
Europene şi adoptate ca standarde române

Standard CEE/ONU Număr standard român (SR) preluat Denumirea standardului Specia Înlocuieşte STAS/SR
FFV-35:2002 SR 3179:2003 Fructe şi legume proaspete SR 3179-1993
Căpşuni
FFV-37:1996 SR 3654:2003 Fructe şi legume proaspete STAS 3654-1988
Pepeni verzi
FFV-23:2002 SR 3653:2003 Fructe şi legume proaspete STAS 3653-88
Pepeni galbeni
FFV-09:2000 SR 1418:2003 Fructe şi legume proaspete STAS 1418-85 şi
Varză STAS 3597-85
FFV-10:1998 SR 3278:2003 Fructe şi legume proaspete STAS 3278-89
Morcov
FFV-11:2000 SR 3678:2003 Fructe şi legume proaspete SR 3678:1999
Conopidă
FFV-15:1989 SR 1416:2003 Fructe şi legume proaspete SR 1416:1997
Castraveţi
FFV-34:1988 SR 7164:2003 Fructe şi legume proaspete SR 7164:1993
Spanac
FFV-27:2002 SR 8947:2003 Fructe şi legume proaspete SR 8947:1997
Mazăre verde
FFV-21:2002 SR 5767:2003 Fructe şi legume proaspete SR 5767:1995
Praz
FFV-36:2000 SR 1421:2003 Fructe şi legume proaspete SR 1421:1999
Tomate
FFV-28:2001 SR 1422:2003 Fructe şi legume proaspete SR 1422:1993
Ardei dulci
FFV-05:2000 SR 1423:2003 Fructe şi legume proaspete STAS 1423-88
Vinete
FFV-26:1994 SR 3156:2003 Fructe şi legume proaspete SR 3156:1995
Piersici şi nectarine
FVV-06:2002 SR 8948:2003 Fructe şi legume proaspete SR 8948:1993
Fasole păstăi
FFV-08:1988 SR 11981:2003 Fructe şi legume proaspete STAS 11981-84

2
 Varză de Bruxelles
FFV-50:2002 SR 2714:2003 Fructe şi legume proaspete STAS 2714-87
Mere
FFV-51:2002 SR 2324:2003 Fructe şi legume proaspete STAS 2324:87
Pere
FFV-02:1992 SR 3178:2003 Fructe şi legume proaspete SR 3178:1993
Caise
FFV-13:1988 SR 3155:2003 Fructe şi legume proaspete SR 3155:1995
Cireşe şi vişine
FFV-14:2002 SR 11084:2003 Fructe şi legume proaspete SR 11084:1996
Fructe citrice
FFV-18:1998 SR 1425:2004 Fructe şi legume proaspete SR 1425:1994
Usturoi
FFV-29:2002 SR 2197:2004 Fructe şi legume proaspete SR 2197:1998
Prune
FFV-19:2003 SR 1490:2004 Fructe şi legume proaspete SR 1490:1999
Struguri de masă
FFV-41:2003 SR 1417:2004 Fructe şi legume proaspete SR 1417:1993
Dovlecei
FFV-24:2000 SR 7280:2004 Fructe şi legume proaspete STAS 7280-90
Ciuperci de cultură
FFV-25:2003 SR 1424:2004 Fructe şi legume proaspete STAS 1424-86
Ceapă
FFV-04:1999 SR 11583:2004 Fructe şi legume proaspete SR 11583:1997
Sparanghel
FFV-22:2001 SR 7217:2004 Fructe şi legume proaspete STAS 7217-83
Salată toate tipurile
FFV-03:2003 SR 13488:2004 Fructe şi legume proaspete -
Anghinare
FFV-38:1992 SR 7216:2004 Fructe şi legume proaspete SR 7216:1996
Andive
FFV-46:1991 SR 13487:2004 Fructe şi legume proaspete -
Fructe Kiwi
FFV-42:2003 SR 13489:2004 Fructe şi legume proaspete -
Avocado
DDF-05 S-51 SR 12752:2004 Fructe şi legume proaspete STAS 12752-89
Migdale dulci în coajă
DF-01:2002 SR 1288:2004 Fructe şi legume proaspete STAS 1288-85
Nuci în coajă

NOTĂ:

3
 Standardele sunt disponibile la Asociaţia de Standardizare din România
(ASRO), str. Mendeleev nr. 24-25, sectorul 1, Bucureşti, cod poştal 70168, tel:
211.32.96, fax: 210.08.33.

4
Ministerul Agriculturii, Pădurilor, Apelor şi Mediului - Ordin nr. 149/2004
din 26 februarie 2004

Ordinul nr. 149/2004 privind aprobarea formularelor-tip

privind autorizarea plantării şi defrişării plantaţiilor
pomicole
În vigoare de la 03 martie 2004

Consolidarea din data de 01 mai 2022 are la bază publicarea din Monitorul
Oficial, Partea I nr. 186 din 03 martie 2004 şi include modificările aduse prin
următoarele acte: Ordin 799/2016;
Ultimul amendament în 10 mai 2016.

Având în vedere prevederile art. 19 alin. (1) şi ale art. 21 alin. (1) din Legea
pomiculturii nr. 348/2003, precum şi ale art. 4 şi 10 din Normele metodologice
de aplicare a Legii pomiculturii nr. 348/2003, aprobate prin Hotărârea
Guvernului nr. 156/2004, văzând Referatul Direcţiei generale de reglementare
şi implementare nr. 91.751/2004, aprobat de ministrul agriculturii, pădurilor,
apelor şi mediului,
în temeiul Hotărârii Guvernului nr. 739/2003 privind organizarea şi
funcţionarea Ministerului Agriculturii, Pădurilor, Apelor şi Mediului, cu
modificările ulterioare,

ministrul agriculturii, pădurilor, apelor şi mediului emite următorul ordin:

Art. 1. - Se aprobă formularele-tip privind autorizarea plantării şi defrişării

plantaţiilor pomicole, prevăzute în anexele nr. 1-4 care fac parte integrantă din
prezentul ordin.
Art. 2. - Prezentul ordin se va publica în Monitorul Oficial al României,
Partea I.

Ministrul agriculturii, pădurilor, apelor şi mediului,

Ilie Sârbu

Bucureşti, 26 februarie 2004.

Nr. 149.

ANEXA Nr. 1

1
 Se aprobă.
Propunem aprobarea
Director DAJ
Camera agricolă
Nr. . . . . . . . . . ./ . . . . . . . . . .

CERERE
pentru eliberarea autorizaţiei de plantare de pomi fructiferi şi arbuşti fructiferi

Subsemnatul/Subsemnata, . . . . . . . . . ., (numele şi prenumele/denumirea

persoanei fizice/juridice/persoanei titulare a unei forme de organizare
recunoscute conform Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 44/2008 privind
desfăşurarea activităţilor economice de către persoanele fizice autorizate,
întreprinderile individuale şi întreprinderile familiale, cu modificările şi
completările ulterioare) în calitate de proprietar/deţinător legal de teren agricol,
cu domiciliul/sediul în localitatea . . . . . . . . . ., str. . . . . . . . . . . nr. . . . . . . . . . .,
judeţul . . . . . . . . . ., telefon . . . . . . . . . ., fax . . . . . . . . . ., înregistrată la Oficiul
Naţional al Registrului Comerţului cu nr. . . . . . . . . . ., reprezentat prin . . . . . . .
. . ., având funcţia de . . . . . . . . . ., solicit eliberarea autorizaţiei de plantare în
zona . . . . . . . . . ., comuna . . . . . . . . . ., satul . . . . . . . . . ., tarlaua . . . . . . . . .
., parcela . . . . . . . . . ., în punctul denumit local . . . . . . . . . ., pe suprafaţa
totală de . . . . . . . . . . ha, pe perioada de . . . . . . . . . . ani, din care:
- anul . . . . . . . . . . ha, din specia . . . . . . . . . ., soiurile . . . . . . . . . . . . . . . . . .
. .,
Tipul plantaţiei . . . . . . . . . . (Se inserează datele din proiectul de înfiinţare a
plantaţiei aprobat.) numărul de pomi/ha . . . . . . . . . .
Menţionez pe propria răspundere că:
1. am luat cunoştinţă de prevederile art. 9, 10 şi 13 din Legea pomiculturii nr.
348/2003, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;
2. deţin documentele însoţitoare privind provenienţa şi calitatea materialului
săditor pomicol folosit la plantare;
3. □ * plantaţia se va înfiinţa pe terenuri ocupate de pajişti permanente şi se
încadrează în categoria obiectivelor de investiţii realizate din fonduri europene,
conform prevederilor art. II lit. d) din Legea nr. 86/2014 pentru aprobarea
Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 34/2013 privind organizarea,
administrarea şi exploatarea pajiştilor permanente şi pentru modificarea şi
completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991, cu modificările ulterioare, cu
excepţia celor care fac obiectul prevederilor Ordonanţei de urgenţă a
Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea
habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, aprobată cu modificări şi
completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările şi completările ulterioare;
* Se bifează numai dacă este cazul.

4. respect toate verigile tehnologice recomandate de cercetarea ştiinţifică în

domeniul pomiculturii prin tehnologiile-cadru de înfiinţare a plantaţiilor
pomicole;
5. anexez copie de pe actul de proprietate (deţinere legală) asupra
terenului.

2
 Data
.......... VIZAT
Semnătura solicitantului ISCTPVLF**
..........

** Inspecţia de Stat pentru Controlul Tehnic în Producerea şi Valorificarea

Legumelor şi Fructelor.

NOTE:

1. Cererile se soluţionează în termen de o lună de la data înregistrării.

2. Cererile se întocmesc în două exemplare, dintre care un exemplar
rămâne la solicitant, iar celălalt se depune la direcţia pentru agricultură
judeţeană.

ANEXA Nr. 2

MINISTERUL AGRICULTURII ŞI DEZVOLTĂRII RURALE

Direcţia pentru Agricultură a Judeţului . . . . . . . . . .

AUTORIZAŢIE
de plantare pomi fructiferi/arbuşti fructiferi
Nr. . . . . . . . . . ./ . . . . . . . . . .

În conformitate cu prevederile art. 9, 10 şi art. 13 alin. (1) din Legea

pomiculturii nr. 348/2003, republicată, cu modificările şi completările ulterioare,
precum şi ale art. 4 şi 10 din Normele metodologice de aplicare a Legii
pomiculturii nr. 348/2003, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 156/2004, în
baza cererii aprobate, înregistrate cu nr. . . . . . . . . . ./ . . . . . . . . . ., se
autorizează persoana fizică/juridică/persoana titulară a unei forme de
organizare recunoscute conform Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.
44/2008 privind desfăşurarea activităţilor economice de către persoanele fizice
autorizate, întreprinderile individuale şi întreprinderile familiale, cu modificările
şi completările ulterioare, . . . . . . . . . ., din localitatea . . . . . . . . . ., judeţul . . . .
. . . . . ., să planteze suprafaţa totală de . . . . . . . . . . ha pomi fructiferi/arbuşti
fructiferi, în zona . . . . . . . . . ., comuna . . . . . . . . . ., satul . . . . . . . . . ., tarlaua
. . . . . . . . . ., parcela . . . . . . . . . ., în punctul denumit local . . . . . . . . . .,
din care în:
- anul/anii . . . . . . . . . . ha, specia . . . . . . . . . ., soiul/soiurile . . . . . . . . . .
Tipul plantaţiei . . . . . . . . . ., (Se inserează datele din proiectul de înfiinţare a
plantaţiei aprobat.) numărul de pomi/ha . . . . . . . . . .
□ * plantaţiile de pomi şi/sau arbuşti fructiferi pentru care se eliberează
prezenta se încadrează în categoria obiectivelor de investiţii realizate din
fonduri europene, conform dispoziţiilor art. II lit. d) din Legea nr. 86/2014
pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 34/2013 privind

3
organizarea, administrarea şi exploatarea pajiştilor permanente şi pentru
modificarea şi completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991, cu modificările
ulterioare.
* Se bifează numai dacă este cazul.

Prezenta autorizaţie este valabilă pentru suprafaţa totală de plantare,

eşalonată pe o perioadă de . . . . . . . . . . ani, cu excepţia în care solicitantul
este autorizat să realizeze plantaţia de pomi fructiferi/arbuşti fructiferi cu
finanţare din fonduri europene, situaţie în care valabilitatea autorizaţiei începe
de la data încheierii contractului de finanţare şi se extinde pe toată perioada
acestuia, cu respectarea prevederilor legale referitoare la schimbarea
categoriei de folosinţă a terenului.

Data eliberării Director DAJ

.......... ..........

ANEXA Nr. 3

Propunem aprobarea Se aprobă

Director DADR
Nr. . . . . . . /. . . . . .

CERERE
pentru eliberarea autorizaţiei de defrişare a plantaţiei de pomi
fructiferi şi arbuşti fructiferi

Subsemnatul/Subsemnata . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
(numele şi prenumele/denumirea persoanei fizice/juridice), în calitate de proprietar
(deţinător legal)*), cu domiciliul/sediul în localitatea . . . . . . . . , str. . . . . . . . . . . nr. . . . . ,
având funcţia de . . . . . . . . ., solicit eliberarea autorizaţiei de defrişare a parcelei . . . . . . .
. . . din comuna . . . . . . ., satul . . . . ., tarlaua . . . . . . , în punctul denumit local . . . . . . . .
., pe suprafaţa totală de . . . . ha, pe perioada de . . . . ani, din speciile . . . . . . . . . . . . . . . .
. . . . . . , soiurile . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

___________
*) Se va ataşa copie xerox de pe titlul de proprietate/documentul legal de deţinere a
terenului.

Vârsta plantaţiei propuse pentru defrişare este de . . . . ani şi prezintă . . . . % goluri.

Solicit autorizaţia de defrişare pentru plantaţia de pomi fructiferi/arbuşti fructiferi din
următoarele motive: . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

După defrişare terenul va avea/nu va avea aceeaşi categorie de folosinţă, fiind utilizat
pentru . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Mă oblig ca în termen de 30 de zile de la data defrişării plantaţiei de pomi fructiferi/arbuşti

fructiferi să anunţ oficiul teritorial de cadastru agricol şi organizarea teritoriului agricol
despre schimbarea categoriei de folosinţă a terenului.

................ .....................
(data) (semnătura solicitantului)

4
 NOTĂ:
1. Cererile se întocmesc în 3 exemplare, dintre care un exemplar se depune
la direcţia pentru agricultură şi dezvoltare rurală teritorială, altul rămâne la
solicitant şi un exemplar se înaintează la oficiul teritorial de cadastru agricol şi
organizarea teritoriului agricol.
2. Cererile se soluţionează în termen de 3 luni de la data înregistrării.

ANEXA Nr. 4

MINISTERUL AGRICULTURII, PĂDURILOR, APELOR ŞI MEDIULUI

Direcţia pentru agricultură şi dezvoltare rurală
Judeţul .................../Municipiul Bucureşti

AUTORIZAŢIE
pentru defrişarea plantaţiei de pomi fructiferi/arbuşti fructiferi
Nr. ........../..........

În conformitate cu prevederile art. 21 din Legea pomiculturii nr. 348/2003 şi

ale art. 13 din Normele metodologice de aplicare a Legii pomiculturii nr.
348/2003, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 156/2004, în baza cererii
aprobate cu nr. ...../...., se autorizează persoana fizică/juridică ..........., din
localitatea ........., judeţul ................, proprietar/deţinător legal, să defrişeze
plantaţia de pomi fructiferi/arbuşti fructiferi ................... din comuna .............,
satul .........., tarlaua ................, în punctul denumit local ......., pe suprafaţa
totală de ...... ha, în perioada .........., din speciile .............................., soiurile
........................ .
Plantaţia de pomi fructiferi/arbuşti fructiferi supusă defrişării are vârsta de
...... ani şi prezintă ......% goluri.
Alte motive pentru care se solicită defrişarea sunt: ........................

Directorul direcţiei pentru agricultură şi dezvoltare rurală,

..............................................................

Data eliberării
..................

5
Ministerul Afacerilor Interne - MAI - Ordin nr. 106/2018 din 28 septembrie
2018

Ordinul nr. 106/2018 pentru desemnarea personalului

Ministerului Afacerilor Interne competent să constate
contravenţii şi să aplice sancţiuni contravenţionale
prevăzute în acte normative
În vigoare de la 09 octombrie 2018

Consolidarea din data de 01 mai 2022 are la bază publicarea din Monitorul
Oficial, Partea I nr. 854 din 09 octombrie 2018 şi include modificările aduse
prin următoarele acte: Ordin 155/2020;
Ultimul amendament în 04 noiembrie 2020.

Având în vedere formula utilizată în cuprinsul unor acte normative, prin care
se instituie, cu caracter general, faptul că personalul Ministerului Afacerilor
Interne este "împuternicit, abilitat sau desemnat" să constate contravenţii şi să
aplice sancţiunile contravenţionale, fără ca legiuitorul să prevadă, în mod
expres, structurile Ministerului Afacerilor Interne din care fac parte agenţii
constatatori, aspect ce implică necesitatea unei delimitări clare a
competenţelor acestora,
în temeiul art. 7 alin. (5) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 30/2007
privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Afacerilor Interne, aprobată cu
modificări prin Legea nr. 15/2008, cu modificările şi completările ulterioare,

ministrul afacerilor interne emite următorul ordin:

Art. 1. - Se desemnează personalul din cadrul Ministerului Afacerilor

Interne competent să constate contravenţii şi să aplice sancţiuni
contravenţionale prevăzute de acte normative, potrivit anexei care face parte
integrantă din prezentul ordin.
Art. 2. - La data intrării în vigoare a prezentului ordin se abrogă:
a) Ordinul ministrului administraţiei şi internelor nr. 1.411/2006 pentru
desemnarea personalului Ministerului Afacerilor Interne abilitat să constate
contravenţii şi să aplice sancţiunile contravenţionale prevăzute în anumite acte
normative*);
*) Ordinul ministrului administraţiei şi internelor nr. 1.411/2006 pentru
desemnarea personalului Ministerului Administraţiei şi Internelor abilitat să
constate şi să aplice sancţiunile contravenţionale prevăzute de anumite acte
normative nu a fost publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I,
deoarece avea ca obiect reglementări din domeniul de apărare a ţării şi
securităţii naţionale.

1
 b) Ordinul ministrului afacerilor interne nr. 47/2016 privind desemnarea
personalului Ministerului Afacerilor Interne competent să constate
contravenţiile şi să aplice sancţiuni contravenţionale prevăzute de Legea nr.
349/2002 pentru prevenirea şi combaterea efectelor consumului produselor
din tutun, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 183 din 11
martie 2016.
Art. 3. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea
I.

Ministrul afacerilor interne,

Carmen Daniela Dan

Bucureşti, 28 septembrie 2018.

Nr. 106.

ANEXĂ

Nr.
Actul normativ Personalul desemnat Temeiul abilitării
crt.

1. Legea nr. 17/1990 privind regimul juridic al apelor a) ofiţerii şi agenţii de poliţie din cadrul Poliţiei art. 60 alin. (1)
maritime interioare, al mării teritoriale, al zonei Române;
contigue şi al zonei economice exclusive ale b) ofiţerii şi agenţii de poliţie din cadrul Poliţiei de
României, republicată Frontieră Române

2. Legea nr. 10/1995 privind calitatea în construcţii, personalul abilitat din cadrul Direcţiei generale art. 39
republicată, cu modificările şi completările logistice să exercite controlul de stat al calităţii în
ulterioare construcţii pentru obiectivele din cadrul
Ministerului Afacerilor Interne

3. Legea nr. 126/1995 privind regimul materiilor a) ofiţerii şi agenţii de poliţie din cadrul Poliţiei art. 39 alin. (1)
explozive, republicată Române;
b) ofiţerii şi agenţii de poliţie din cadrul Poliţiei de
Frontieră Române

4. Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi a) ofiţerii şi agenţii de poliţie din cadrul Poliţiei art. 192 alin. (2)
drepturile conexe, republicată, cu modificările şi Române;
completările ulterioare b) ofiţerii şi agenţii de poliţie din cadrul Poliţiei de
Frontieră Române

2
5. Legea nr. 119/1996 cu privire la actele de stare ofiţerii şi agenţii de poliţie din cadrul Direcţiei art. 64
civilă, republicată, cu modificările şi completările pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea
ulterioare Bazelor de Date

6. Legea nr. 349/2002 pentru prevenirea şi a) ofiţerii şi agenţii de poliţie din cadrul Poliţiei art. 141
combaterea efectelor consumului produselor din Române;
tutun, cu modificările şi completările ulterioare b) ofiţerii şi agenţii de poliţie din cadrul Poliţiei de
Frontieră Române;
c) personalul din cadrul Inspectoratului General
pentru Situaţii de Urgenţă şi inspectoratelor pentru
situaţii de urgenţă judeţene/Bucureşti-Ilfov;
d) ofiţerii şi subofiţerii din cadrul Jandarmeriei
Române

7. Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru ofiţerii şi agenţii de poliţie din cadrul Poliţiei art. 53 alin. (1)
asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor Române
publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri,
prevenirea şi sancţionarea corupţiei, cu modificările
şi completările ulterioare

8. Legea pomiculturii nr. 348/2003, republicată, cu ofiţerii şi agenţii de poliţie din cadrul Poliţiei art. 31
modificările şi completările ulterioare Române

9. Legea nr. 535/2004 privind prevenirea şi ofiţerii şi agenţii de poliţie din cadrul Poliţiei art. 42 alin. (3)
combaterea terorismului, cu modificările şi Române
completările ulterioare

10. Legea nr. 205/2004 privind protecţia animalelor, a) ofiţerii şi agenţii de poliţie din cadrul Poliţiei art. 29 alin. (1)
republicată, cu completările ulterioare Române;
b) ofiţerii şi subofiţerii din cadrul Jandarmeriei
Române

11. Legea nr. 295/2004 privind regimul armelor şi al a) ofiţerii şi agenţii de poliţie din cadrul Poliţiei art. 131
muniţiilor, republicată, cu modificările şi Române;
completările ulterioare b) ofiţerii şi agenţii de poliţie din cadrul Poliţiei de
Frontieră Române;
c) ofiţerii şi subofiţerii din cadrul Jandarmeriei
Române

3
12. Legea nr. 248/2005 privind regimul liberei circulaţii a) ofiţerii şi agenţii de poliţie din cadrul Poliţiei art. 48
a cetăţenilor români în străinătate, cu modificările Române;
şi completările ulterioare b) ofiţerii şi agenţii de poliţie din cadrul Poliţiei de
Frontieră Române;
c) ofiţerii şi agenţii de poliţie din cadrul serviciilor
publice comunitare de paşapoarte;
d) ofiţerii şi agenţii de poliţie din cadrul Direcţiei
Generale de Paşapoarte

13. Legea nr. 273/2006 privind finanţele publice locale, ofiţerii şi agenţii de poliţie din cadrul Poliţiei art. 78 alin. (3)
cu modificările şi completările ulterioare Române

14. Legea nr. 211/2011 privind regimul deşeurilor, a) ofiţerii şi agenţii de poliţie din cadrul Poliţiei art. 61 alin. (2)
republicată, cu modificările şi completările Române;
ulterioare b) ofiţerii şi subofiţerii Jandarmeriei Române

15. Legea nr. 141/2015 privind arborarea şi folosirea ofiţerii şi agenţii de poliţie din cadrul Poliţiei art. 5 alin. (2)
de către unităţile administrativ-teritoriale a Române
steagurilor proprii

16. Ordonanţa Guvernului nr. 82/2000 privind ofiţerii şi agenţii de poliţie din cadrul Poliţiei art. 61 alin. (3)
autorizarea operatorilor economici care desfăşoară Române
activităţi de reparaţii, de reglare, de modificări
constructive, de reconstrucţie a vehiculelor rutiere,
precum şi de dezmembrare a vehiculelor scoase
din uz, aprobată cu modificări şi completări prin
Legea nr. 222/2003, cu modificările şi completările
ulterioare

17. Ordonanţa Guvernului nr. 99/2000 privind ofiţerii şi agenţii de poliţie din cadrul Poliţiei art. 76 lit. d)
comercializarea produselor şi serviciilor de piaţă, Române
republicată, cu modificările şi completările
ulterioare

18. Ordonanţa Guvernului nr. 43/2000 privind protecţia ofiţerii şi agenţii de poliţie din cadrul Poliţiei art. 29 alin. (1)
patrimoniului arheologic şi declararea unor situri Române lit. d)
arheologice ca zone de interes naţional,
republicată, cu modificările şi completările
ulterioare

19. Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 271/2000 ofiţerii şi agenţii de poliţie din cadrul Poliţiei art. 14 alin. (1)
privind regimul activităţilor de transport, Române
comercializare şi recuperare a ţiţeiului, gazolinei,
condensatului, etanului lichid, benzinei, motorinei şi
a altor produse petroliere, aprobată cu modificări
prin Legea nr. 207/2001, cu modificările şi
completările ulterioare

4
20. Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 155/2001 a) ofiţerii şi agenţii de poliţie din cadrul Poliţiei art. 15
privind aprobarea programului de gestionare a Române;
câinilor fără stăpân, aprobată cu modificări şi b) ofiţerii şi agenţii de poliţie din cadrul Poliţiei de
completări prin Legea nr. 227/2002, cu modificările Frontieră Române;
şi completările ulterioare c) ofiţerii şi subofiţerii din cadrul Jandarmeriei
Române

21. Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 55/2002 a) ofiţerii şi agenţii de poliţie din cadrul Poliţiei art. 20 alin. (1)
privind regimul de deţinere al câinilor periculoşi Române;
sau agresivi, republicată b) ofiţerii şi agenţii de poliţie din cadrul Poliţiei de
Frontieră Române;
c) ofiţerii şi subofiţerii din cadrul Jandarmeriei
Române

22. Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 194/2002 a) ofiţerii şi agenţii de poliţie din cadrul art. 136
privind regimul străinilor în România, republicată, Inspectoratului General pentru Imigrări;
cu modificările şi completările ulterioare b) ofiţerii şi agenţii de poliţie din cadrul Poliţiei de
Frontieră Române;
c) ofiţerii şi agenţii de poliţie din cadrul Poliţiei
Române

23. Ordonanţa Guvernului nr. 39/2005 privind ofiţerii şi agenţii de poliţie din cadrul Poliţiei art. 69
cinematografia, aprobată cu modificări şi Române
completări prin Legea nr. 328/2006, cu modificările
şi completările ulterioare

24. Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 97/2005 a) ofiţerii şi agenţii de poliţie din cadrul Direcţiei art. 44
privind evidenţa, domiciliul, reşedinţa şi actele de pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea
identitate ale cetăţenilor români, republicată, cu Bazelor de Date;
modificările şi completările ulterioare b) ofiţerii şi agenţii de poliţie din cadrul Poliţiei
Române;
c) ofiţerii şi agenţii de poliţie din cadrul Poliţiei de
Frontieră Române

25. Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 102/2005 a) ofiţerii şi agenţii de poliţie din cadrul art. 38 alin. (2)
privind libera circulaţie pe teritoriul României a Inspectoratului General pentru Imigrări;
cetăţenilor statelor membre ale Uniunii Europene, b) ofiţerii şi agenţii de poliţie din cadrul Poliţiei
Spaţiului Economic European şi a cetăţenilor Române;
Confederaţiei Elveţiene, republicată, cu c) ofiţerii şi agenţii de poliţie din cadrul Poliţiei de
modificările şi completările ulterioare Frontieră Române

26. Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 19/2006 a) ofiţerii şi agenţii de poliţie din cadrul Poliţiei art. 8 alin. (2)
privind utilizarea plajei Mării Negre şi controlul Române; lit. c)
activităţilor desfăşurate pe plajă, aprobată cu b) ofiţerii şi agenţii de poliţie din cadrul Poliţiei de
modificări şi completări prin Legea nr. 274/2006, Frontieră Române;
cu modificările şi completările ulterioare c) ofiţerii şi subofiţerii din cadrul Jandarmeriei
Române

5
27. Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2008 a) ofiţerii şi agenţii de poliţie din cadrul Poliţiei art. 32 alin. (2)
privind organizarea şi funcţionarea Sistemului Române, pentru contravenţiile prevăzute de art. 32
naţional unic pentru apeluri de urgenţă, aprobată alin. (1) lit. a) şi b);
cu modificări şi completări prin Legea nr. b) ofiţerii şi subofiţerii din cadrul Jandarmeriei
160/2008, cu modificările şi completările ulterioare Române, pentru contravenţia prevăzută de art. 32
alin. (1) lit. a) şi b)

28. Hotărârea Guvernului nr. 237/2001 pentru
aprobarea Normelor cu privire la accesul, evidenţa
şi protecţia turiştilor în structuri de primire turistice,
republicată
a) ofiţerii şi agenţii de poliţie din cadrul Poliţiei art. 4 alin. (1)
Române;
b) ofiţerii şi agenţii de poliţie din cadrul
Inspectoratului General pentru Imigrări, pentru
contravenţiile prevăzute la art. 3 alin. (1) lit. d), f) şi
h)

29. Hotărârea Guvernului nr. 452/2003 privind a) ofiţerii şi agenţii de poliţie din cadrul Poliţiei art. 12
desfăşurarea activităţii de agrement nautic Române;
b) ofiţerii şi subofiţerii Jandarmeriei Române

30. Hotărârea Guvernului nr. 348/2004 privind ofiţerii şi agenţii de poliţie din cadrul Poliţiei art. 34 alin. (1)
exercitarea comerţului cu produse şi servicii de Române lit. d)
piaţă în unele zone publice, cu modificările şi
completările ulterioare

31. Hotărârea Guvernului nr. 2.293/2004 privind a) ofiţerii şi agenţii de poliţie din cadrul Poliţiei art. 8 lit. c)
gestionarea deşeurilor rezultate în urma Române;
procesului de obţinere a materialelor lemnoase, cu b) ofiţerii şi subofiţerii din cadrul Jandarmeriei
modificările ulterioare Române

32. Hotărârea Guvernului nr. 984/2005 privind ofiţerii şi agenţii de poliţie din cadrul Poliţiei art. 11 alin. (4)
stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor la normele Române
sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor,
cu modificările şi completările ulterioare

33. Hotărârea Guvernului nr. 1.136/2007 pentru a) ofiţerii şi agenţii de poliţie din cadrul Poliţiei art. 23 alin. (4)
aprobarea Normelor metodologice privind Române;
organizarea serviciilor publice de salvare acvatică b) ofiţerii şi agenţii de poliţie din cadrul Poliţiei de
- salvamar şi a posturilor de prim ajutor pe plajă Frontieră Române;
c) ofiţerii şi subofiţerii din cadrul Jandarmeriei
Române

34. Hotărârea Guvernului nr. 1.175/2007 pentru a) ofiţerii şi agenţii de poliţie din cadrul Poliţiei art. 31 lit. e) şi
aprobarea Normelor de efectuare a activităţii de Române; art. 42
transport rutier de mărfuri periculoase în România b) ofiţerii şi agenţii de poliţie din cadrul Poliţiei de
Frontieră Române

6
35. Hotărârea Guvernului nr. 1.061/2008 privind a) ofiţerii şi agenţii de poliţie din cadrul Poliţiei art. 26
transportul deşeurilor periculoase şi nepericuloase Române;
pe teritoriul României b) ofiţerii şi agenţii de poliţie din cadrul Poliţiei de
Frontieră Române;
c) personalul din cadrul Inspectoratului General
pentru Situaţii de Urgenţă şi inspectoratelor pentru
situaţii de urgenţă judeţene/Bucureşti-Ilfov

7
Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale - MADR - Ordin nr. 82/2010 din
01 aprilie 2010

Ordinul nr. 82/2010 privind comercializarea materialului de

înmulţire şi plantare fructifer destinat producţiei de fructe,
pe teritoriul României
În vigoare de la 30 septembrie 2012

Publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 222 din 08 aprilie 2010. Formă
aplicabilă la 01 mai 2022.

Având în vedere Referatul de aprobare nr. 70.870 din 16 martie 2010

întocmit de Inspecţia Naţională pentru Calitatea Seminţelor,
luând în considerare necesitatea armonizării legislaţiei româneşti cu
Directiva 2008/90/CE a Consiliului din 29 septembrie 2008 privind
comercializarea materialului de înmulţire şi plantare fructifer destinat producţiei
de fructe, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L 267 din 8
octombrie 2008,
în baza prevederilor art. 12 din Legea nr. 266/2002 privind producerea,
prelucrarea, controlul şi certificarea calităţii, comercializarea seminţelor şi a
materialului săditor, precum şi înregistrarea soiurilor de plante,
în temeiul prevederilor art. 7 alin. (5) din Hotărârea Guvernului nr. 25/2010
pentru organizarea şi funcţionarea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării
Rurale,

ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale emite prezentul ordin.

Art. 1. - (1) Prezentul ordin se aplică pentru comercializarea materialului de

înmulţire şi plantare fructifer destinat producţiei de fructe, pe teritoriul
României.
(2) Prezentul ordin se aplică genurilor şi speciilor enumerate în anexa care
face parte integrantă din prezentul ordin, precum şi hibrizilor acestora. De
asemenea, acesta se aplică portaltoaielor şi altor părţi ale plantelor aparţinând
altor genuri sau specii decât cele enumerate în anexă ori hibrizilor lor, dacă
materialul ce aparţine genurilor sau speciilor enumerate în anexă sau hibrizilor
acestora este sau trebuie altoit pe ele.
(3) Prezentul ordin se aplică fără a aduce atingere normelor fitosanitare
prevăzute în Hotărârea Guvernului nr. 563/2007 pentru aprobarea normelor
metodologice de aplicare a Ordonanţei Guvernului nr. 136/2000 privind
măsurile de protecţie împotriva introducerii şi răspândirii organismelor de
carantină dăunătoare plantelor sau produselor vegetale în România, cu
modificările şi completările ulterioare.

1
 (4) Prezentul ordin nu se aplică materialului de înmulţire şi plantare fructifer
destinat exportului către ţări terţe, cu condiţia ca acesta să fie identificat ca
atare şi menţinut suficient de izolat.
(5) Implementarea prevederilor alin. (4), în special a celor referitoare la
identificare şi izolare, se realizează potrivit măsurilor elaborate de Comisia
Europeană.
Art. 2. - Termenii utilizaţi în cadrul prezentului ordin au următoarele
semnificaţii:
1. material de înmulţire - seminţe, părţi ale plantei şi întreaga plantă, inclusiv
portaltoaiele, destinate înmulţirii şi producţiei de material fructifer;
2. material de plantare fructifer - plante destinate plantării sau replantării,
după comercializarea lor;
3. soi - grup de plante dintr-un singur taxon botanic, de rangul cel mai de jos
cunoscut, care poate fi:
a) definit prin expresia caracterelor rezultate dintr-un genotip dat sau dintr-o
combinaţie de genotipuri;
b) distinct faţă de orice alt grup de plante prin exprimarea a cel puţin uneia
dintre caracteristicile menţionate; şi
c) considerat ca o entitate, din punctul de vedere al aptitudinii de a fi înmulţit
fără a se modifica;
4. clonă - descendenţa vegetativă, uniformă din punct de vedere genetic,
dintr-o singură plantă;
5. material Prebază - materialul de înmulţire care:
a) a fost produs conform metodelor general acceptate, în vederea menţinerii
identităţii soiului, inclusiv a caracteristicilor pomologice relevante, precum şi în
vederea prevenirii bolilor;
b) este destinat producerii de material Bază sau Certificat, altul decât
materialul de plantare fructifer;
c) îndeplineşte cerinţele specifice aplicabile materialului Prebază; şi
d) în urma unei inspecţii oficiale, a fost recunoscut că îndeplineşte condiţiile
menţionate la lit. a), b) şi c);
6. material Bază - materialul de înmulţire care:
a) a fost produs direct sau printr-un număr cunoscut de etape, pe cale
vegetativă, din materialul Prebază, în conformitate cu metodele general
acceptate pentru menţinerea identităţii soiului, inclusiv a caracteristicilor
pomologice relevante, precum şi în vederea prevenirii bolilor;
b) este destinat producerii de material Certificat;
c) îndeplineşte cerinţele specifice aplicabile materialului Bază; şi
d) în urma unei inspecţii oficiale, a fost recunoscut că îndeplineşte condiţiile
menţionate la lit. a), b) şi c);
7. material Certificat:
a) materialul de înmulţire care:
(i) a fost produs direct pe cale vegetativă din material Bază sau din material
Prebază ori, dacă este destinat utilizării pentru producerea de portaltoi, din

2
seminţe certificate care provin din material Bază sau Certificat al
portaltoaielor;
(ii) este destinat producerii de material de plantare fructifer;
(iii) îndeplineşte cerinţele specifice pentru materialul Certificat; şi
(iv) în urma unei inspecţii oficiale, a fost recunoscut că îndeplineşte condiţiile
menţionate la pct. (i), (ii) şi (iii);
b) material de plantare fructifer care:
(i) a fost produs direct din material de înmulţire Certificat, Bază sau
Prebază;
(ii) este destinat producerii de fructe;
(iii) îndeplineşte cerinţele specifice pentru materialul Certificat; şi
(iv) în urma unei inspecţii oficiale, a fost recunoscut că îndeplineşte condiţiile
menţionate la pct. (i), (ii) şi (iii);
8. material CAC (Conformitas Agraria Communitatis) - materialul de înmulţire
şi plantare fructifer care:
a) are identitate varietală şi puritate varietală corespunzătoare;
b) este destinat:
- producerii de material de înmulţire;
- producerii de material de plantare fructifer; şi/sau
- producerii de fructe;
c) îndeplineşte cerinţele specifice pentru materialul CAC stabilite în
prezentul ordin;
9. furnizor - orice persoană fizică sau juridică care desfăşoară la nivel
profesional cel puţin una dintre următoarele activităţi legate de materialul de
înmulţire şi de plantare fructifer: înmulţire, producere, păstrare şi/sau tratare,
import şi comercializare;
10. comercializare - vânzarea, deţinerea în vederea vânzării, oferta de
vânzare, precum şi orice formă de cedare, furnizare sau transfer destinat
exploatării comerciale al materialului de înmulţire sau de plantare fructifer
către terţe părţi, indiferent dacă este sau nu remunerată;
11. autoritate competentă:
a) autoritatea competentă stabilită prin Legea nr. 266/2002 privind
producerea, prelucrarea, controlul şi certificarea calităţii, comercializarea
seminţelor şi a materialului săditor, precum şi înregistrarea soiurilor de plante
este Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR), prin Inspecţia
Naţională pentru Calitatea Seminţelor (INCS);
b) autoritatea competentă stabilită prin Legea nr. 266/2002 pentru testarea şi
înregistrarea soiurilor de plante este Institutul de Stat pentru Testarea şi
Înregistrarea Soiurilor (ISTIS);
c) autorităţile competente stabilite la nivel teritorial, în subordinea autorităţii
competente prevăzute la alin. (1) lit. a), sunt inspectoratele teritoriale pentru
calitatea seminţelor şi materialului săditor, denumite în continuare ITCSMS, şi
Laboratorul Central pentru Calitatea Seminţelor şi a Materialului Săditor,
denumit în continuare LCCSMS;
d) autorităţile competente fitosanitare de la nivel central şi teritorial;

3
 12. inspecţie oficială - inspecţia efectuată de autoritatea competentă sau sub
responsabilitatea acesteia;
13. lot - un număr de unităţi ale unui singur produs, care este identificat prin
omogenitatea compoziţiei şi a originii sale.
Art. 3. - (1) Materialul de înmulţire şi plantare fructifer poate fi comercializat
numai dacă:
a) materialul de înmulţire a fost certificat oficial ca material Prebază, material
Bază sau material Certificat sau dacă îndeplineşte condiţiile pentru a fi calificat
ca material CAC;
b) materialul de plantare fructifer a fost certificat oficial ca material Certificat
sau dacă îndeplineşte condiţiile pentru a fi calificat ca material CAC.
(2) Materialul de înmulţire şi plantare fructifer provenit dintr-un organism
modificat genetic, în sensul prevederilor art. 2 pct. 1 şi 3 din Ordonanţa de
urgenţă a Guvernului nr. 43/2007 privind introducerea deliberată în mediu şi
introducerea pe piaţă a organismelor modificate genetic, aprobată cu
modificări şi completări prin Legea nr. 247/2009, se introduce pe piaţă numai
dacă organismul modificat genetic a fost autorizat în conformitate cu
prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 43/2007, aprobată cu
modificări şi completări prin Legea nr. 247/2009, sau ale Regulamentului (CE)
nr. 1.829/2003 al Parlamentului European şi al Consiliului din 22 septembrie
2003 privind produsele alimentare şi furajele modificate genetic, publicat în
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L 268 din 18 octombrie 2003.
(3) În cazul în care produsele derivate din materialul de înmulţire şi plantare
fructifer sunt destinate utilizării ca aliment sau încorporării în alimente în
sensul art. 3 din Regulamentul (CE) nr. 1.829/2003 ori utilizării ca furaj sau
încorporării în furaje în sensul art. 15 din Regulamentul (CE) nr. 1.829/2003,
materialul de înmulţire şi plantare fructifer vizat se introduce pe piaţă numai
dacă alimentul ori furajul derivat din acest material a fost autorizat în
conformitate cu prevederile Regulamentului (CE) nr. 1.829/2003.
(4) Fără a aduce atingere prevederilor alin. (1), autoritatea competentă
autorizează furnizorii să introducă pe piaţă cantităţi adecvate de material de
înmulţire şi de plantare fructifer destinate:
a) testărilor sau folosirii în scopuri ştiinţifice;
b) lucrărilor de selecţie; sau
c) unor măsuri care vizează conservarea diversităţii genetice.
(5) Autorizarea prevăzută la alin. (4) se realizează potrivit condiţiilor
elaborate de Comisia Europeană.
Art. 4. - (1) Furnizorii de material de înmulţire şi plantare fructifer trebuie să
fie înregistraţi oficial pentru comercializarea materialului de înmulţire şi
plantare fructifer destinat producţiei de fructe, în conformitate cu măsurile de
implementare stabilite de Comisia Europeană.
(2) Se exceptează de la prevederile privind înregistrarea prevăzute la alin.
(1) furnizorii care comercializează material de înmulţire şi plantare fructifer
numai către consumatori finali neprofesionişti.

4
 Art. 5. - (1) Materialul Prebază, Bază, Certificat, precum şi materialul CAC
sunt produse sub răspunderea furnizorilor implicaţi în producerea sau
reproducerea materialului de înmulţire şi de plantare fructifer. În acest sens,
furnizorii trebuie:
a) să identifice şi să monitorizeze punctele critice ale procesului de producţie
care influenţează calitatea materialului;
b) să păstreze informaţiile referitoare la monitorizarea prezentată la lit. a) în
vederea unei eventuale examinări, în cazul în care este solicitată de către
autoritatea competentă;
c) să preleve eşantioane, în cazul în care este necesar, în vederea efectuării
de analize de laborator; şi
d) să se asigure că pe parcursul producţiei loturile de material de înmulţire
sunt identificabile separat.
(2) În cazul în care în spaţiile furnizorului se constată existenţa unui
organism dăunător dintre cele enumerate în Hotărârea Guvernului nr.
563/2007, cu modificările şi completările ulterioare, aceşti furnizori informează
imediat autoritatea fitosanitară de la nivel teritorial, fără a se aduce atingere
obligaţiilor de raportare stabilite prin Hotărârea Guvernului nr. 563/2007, cu
modificările şi completările ulterioare, şi aplică măsurile indicate de aceste
autorităţi sau orice altă măsură necesară pentru reducerea riscului răspândirii
organismelor dăunătoare respective.
(3) În cazul în care materialul de înmulţire şi plantare fructifer este
comercializat, furnizorii trebuie să păstreze înregistrările privind vânzările sau
achiziţiile efectuate timp de cel puţin 3 ani.
(4) Se exceptează de la prevederile alin. (3) furnizorii care comercializează
material de înmulţire şi plantare fructifer numai către consumatori finali
neprofesionişti, în conformitate cu prevederile art. 4 alin. (2).
(5) Aplicarea prevederilor alin. (1) se realizează în conformitate cu măsurile
de implementare stabilite de Comisia Europeană.
Art. 6. - (1) Materialul de înmulţire şi plantare fructifer este comercializat cu
o menţiune referitoare la soiul căruia îi aparţine. În cazul portaltoaielor, când
materialul nu aparţine unui soi, se face referire la specia sau hibridul
interspecific respectiv.
(2) Menţiunea referitoare la soi prevăzută la alin. (1) se face dacă soiul:
a) constituie obiectul unei protecţii juridice a soiurilor de plante, în
conformitate cu dispoziţiile privind protecţia noilor soiuri;
b) este înregistrat în mod oficial în conformitate cu prevederile alin. (4); sau
c) este notoriu, un soi fiind considerat notoriu dacă:
(i) a fost deja înregistrat oficial în alt stat membru;
(ii) face obiectul unei cereri de înregistrare oficiale în orice stat membru sau
al unei cereri de dobândire a unui drept de protecţie a soiurilor de plante
menţionat la lit. a); sau
(iii) a fost comercializat înainte de 30 septembrie 2012 pe teritoriul României
sau al unui alt stat membru, pe baza unei descrieri recunoscute oficial.

5
 (3) Menţiunea referitoare la un soi care nu are nicio valoare intrinsecă pentru
producţia pe scară comercială a materialului fructifer se face dacă acesta
dispune de o descriere oficial recunoscută, iar materialul de înmulţire şi
plantare fructifer este comercializat pe teritoriul României ca material CAC,
fiind identificat printr-o etichetă şi/sau un document care să conţină o referire
la aceasta.
(4) Pe cât posibil, fiecare soi trebuie să fie cunoscut sub aceeaşi denumire în
toate statele membre, potrivit normelor elaborate de Comisia Europeană sau,
în absenţa acestora, în conformitate cu metodele internaţionale acceptate.
(5) Soiurile pot fi înregistrate oficial dacă au fost considerate conforme cu
anumite condiţii aprobate oficial şi dacă au o descriere oficială sau dacă
materialul lor a fost deja comercializat pe teritoriul României înainte de 30
septembrie 2012, pe baza unei descrieri recunoscute oficial.
(6) Un soi modificat genetic poate fi înregistrat oficial numai dacă organismul
modificat genetic din care provine a fost autorizat în conformitate cu
prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 43/2007, aprobată cu
modificări şi completări prin Legea nr. 247/2009, sau ale Regulamentului (CE)
nr. 1.829/2003.
(7) În cazul în care produsele derivate din material de înmulţire şi plantare
fructifer sunt destinate utilizării ca aliment sau încorporării în alimente în
sensul art. 3 din Regulamentul (CE) nr. 1.829/2003 ori utilizării ca furaj sau
încorporării în furaje în sensul art. 15 din Regulamentul (CE) nr. 1.829/2003,
soiul respectiv este înregistrat oficial numai dacă alimentul ori furajul derivat
din materialul respectiv a fost autorizat în conformitate cu prevederile
Regulamentului (CE) nr. 1.829/2003.
(8) Înregistrarea oficială a soiurilor prevăzută la alin. (5)-(7) se face potrivit
normelor elaborate de Comisia Europeană.
Art. 7. - În cazul materialului de înmulţire sau de plantare fructifer
aparţinând unui soi modificat genetic, pe eticheta oficială, eticheta furnizorului
sau pe orice document oficial sau al furnizorului, care îi este ataşat sau care
însoţeşte materialul, se indică, în mod clar, faptul că soiul a fost modificat
genetic, cu precizarea organismelor modificate genetic.
Art. 8. - Până la data de 31 decembrie 2010 şi fără a aduce atingere
dispoziţiilor Hotărârii Guvernului nr. 563/2007, cu modificările şi completările
ulterioare, autoritatea competentă aplică, în cazul importului de material de
înmulţire şi plantare fructifer din ţări terţe, condiţii cel puţin echivalente cu cele
aplicabile producţiei de material de înmulţire şi plantare fructifer pe teritoriul
României.
Art. 9. - Autoritatea competentă are acces liber la toate spaţiile furnizorilor,
pentru a se asigura, prin inspecţii oficiale efectuate pe parcursul producerii şi
comercializării materialului de înmulţire şi plantare fructifer, că sunt respectate
cerinţele şi condiţiile prevăzute în prezentul ordin.
Art. 10. - (1) Materialul de înmulţire şi plantare fructifer produs pe teritoriul
României se comercializează numai dacă respectă cerinţele prezentului ordin.

6
 (2) În cazul în care se constată că materialul de înmulţire şi plantare fructifer
comercializat de către un anumit furnizor nu respectă cerinţele şi condiţiile
stabilite prin prezentul ordin, autoritatea competentă aplică sancţiunile
prevăzute la art. 47-50 din Legea nr. 266/2002. Dacă unui furnizor i se
interzice comercializarea materialului de înmulţire şi plantare fructifer,
autoritatea competentă informează Comisia Europeană şi autorităţile
competente naţionale ale statelor membre cu privire la acest fapt.
(3) Autoritatea competentă revocă măsurile luate potrivit art. 47 din Legea
nr. 266/2002 imediat ce se stabileşte că materialul de înmulţire şi plantare
fructifer destinat comercializării de către furnizor respectă cerinţele şi condiţiile
stabilite prin prezentul ordin.
Art. 11. - (1) Autoritatea competentă transmite Comisiei Europene textul
prezentului ordin, însoţit de un tabel de concordanţă între prevederile acestuia
şi Directiva 2008/90/CE a Consiliului din 29 septembrie 2008 privind
comercializarea materialului de înmulţire şi plantare fructifer destinat producţiei
de fructe.
(2) Autoritatea competentă comunică Comisiei Europene textele principalelor
dispoziţii de drept intern pe care le adoptă în domeniul reglementat de
prezentul ordin.
Art. 12. - (1) Comercializarea pe teritoriul României a materialului de
înmulţire şi plantare fructifer este permisă, până la 31 decembrie 2018, numai
dacă acesta:
a) este obţinut din plantaţii-mamă care au fost certificate oficial, înainte de 30
septembrie 2012; sau
b) îndeplineşte condiţiile pentru a fi considerat material CAC, înainte de 31
decembrie 2018.
(2) După data de 31 decembrie 2018 materialul de înmulţire şi plantare
fructifer poate fi comercializat numai dacă sunt îndeplinite cerinţele stabilite
prin prezentul ordin.
Art. 13. - La comercializare, materialul de înmulţire şi plantare fructifer
prevăzut la art. 12 alin. (1) se identifică prin înscrierea pe etichetă şi/sau în
documentul de însoţire a unei menţiuni referitoare la art. 12.
Art. 14. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea
I, şi intră în vigoare la data de 30 septembrie 2012.
Art. 15. - La data intrării în vigoare a prezentului ordin, Ordinul ministrului
agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale nr. 1.295/2005 pentru aprobarea
Regulilor şi normelor tehnice privind producerea în vederea comercializării,
controlul, certificarea calităţii şi/sau comercializarea materialului de înmulţire şi
plantare fructifer, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 66 bis
din 24 ianuarie 2006, se abrogă.
*
Prezentul ordin transpune Directiva 2008/90/CE a Consiliului din 29
septembrie 2008 privind comercializarea materialului de înmulţire şi plantare
fructifer destinat producţiei de fructe, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii
Europene nr. L 267 din 8 octombrie 2008.

7
 p. Ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale,

Adrian Rădulescu,

secretar de stat

Bucureşti, 1 aprilie 2010.

Nr. 82.

ANEXĂ

LISTA
genurilor şi speciilor cărora li se aplică prevederile Ordinului
privind comercializarea materialului de înmulţire şi plantare
fructifer destinat producţiei de fructe, pe teritoriul României

1. Castanea sativa Mill.

2. Citrus L.
3. Corylus avellana L.
4. Cydonia oblonga Mill.
5. Ficus carica L.
6. Fortunella Swingle
7. Fragaria L.
8. Juglans regia L.
9. Malus Mill.
10. Olea europaea L.
11. Pistacia vera L.
12. Poncirus Raf.
13. Prunus amygdalus Batsch
14. Prunus armeniaca L.
15. Prunus avium (L.) L.
16. Prunus cerasus L.
17. Prunus domestica L.
18. Prunus persica (L.) Batsch
19. Prunus salicina Lindley
20. Pyrus L.
21. Ribes L.
22. Rubus L.
23. Vaccinium L.

8
Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale - Normă din 22 octombrie 2004

Norma cu privire la natura, conţinutul, fabricarea, calitatea, ambalarea, etichetarea,

marcarea, depozitarea şi transportul amestecului de fructe în conservă din 22.10.2004
În vigoare de la 09 mai 2006

Consolidarea din data de 01 mai 2022 are la bază publicarea din Monitorul Oficial, Partea I nr. 391bis din 09 mai 2005 şi
include modificările aduse prin următoarele acte: Ordin 217/2006;
Ultimul amendament în 22 august 2006.

CAPITOLUL I
Dispoziţii generale

Art. 1. - Prezenta normă prevede cerinţele minime de siguranţă alimentară, igiena alimentară, calitate şi identificare a
produsului, care trebuiesc respectate la fabricarea şi/sau comercializarea amestecului de fructe în conservă pe teritoriul
României, pentru a putea garanta că aceste produse nu prezintă nici un risc pentru consumul uman şi sunt descrise
corect, conform principiilor de bază privind protecţia consumatorului.
Art. 2. - Reglementările prezentei norme nu se aplică amestecurilor de fructe în conservă produse în gospodării
individuale pentru consumul propriu şi nici acelora care sunt în tranzit sau care sunt depozitate temporar, ca bunuri care
tranzitează ţara, dacă nu prezintă un pericol pentru sănătatea umană sau pentru mediu.
Art. 3. - Prevederile art. 4, 5, 7, 8, 9 şi 11 nu se aplică produselor fabricate şi/sau comercializate în mod legal într-un
stat membru al Uniunii Europene sau în Turcia ori care sunt fabricate în mod legal într-un stat semnatar al acordului
privind Spaţiul Economic European, cu condiţia ca cerinţele aplicabile acestui produs în statul respectiv să asigure un
nivel de protecţie echivalent cu cel prevăzut în prezenta normă.
CAPITOLUL II
Natură. Conţinut

1
 Art. 4. "Amestec de fructe în conservă" este denumirea de produs finit fabricat în scopul vânzării, dată alimentelor
preparate din patru sau cinci specii de fructe sănătoase, proaspete, congelate sau preconservate, care păstrează
identitatea fructelor specificate în anexa nr. 1 la prezenta normă, conservate într-unul din mediile lichide specificate în
anexa nr. 3 la prezenta normă, în conţinutul căruia se poate adăuga unul sau mai multe din ingredientele specificate în
anexa nr. 2 la prezenta normă, introduse în ambalaje care se închid ermetic, supuse unui tratament termic, înainte sau
după introducerea lor în ambalaj, pentru a împiedica alterarea lor.
Art. 5. - Denumirea sub care se vinde produsul trebuie să indice corect natura alimentului şi pentru aceasta trebuie să
includă cel puţin următoarele informaţii:
(1) denumirea materiei prime: "5 (4) fructe" sau "cinci (patru) fructe"; fructele se vor menţiona în lista ingredientelor;
(2) denumirea mediului fluid în care sunt conservate fructele, conform definiţiilor şi descrierilor din anexa nr. 3 la
prezenta normă, spre ex.: "în apă", "în suc", "în sirop slab îndulcit", "în sirop cu mult zahăr", etc.
(3) denumirea ingredientului care conferă produsului o aromă sau caracteristică specifică: ex. "cu X";

CAPITOLUL III
Fabricarea

Art. 6. - Alimentul "Amestec de fructe în conservă", definit şi descris în prezenta normă, trebuie să fie sănătos, salubru,
corespunzător pentru consumul uman, preparat din materii prime şi auxiliare sănătoase, fabricat şi ambalat în condiţii de
igienă impuse de reglementările în vigoare.
Art. 7. - Materia primă folosită la fabricarea amestecului de fructe în conservă, definită şi descrisă în anexa nr. 1 la
prezenta normă, trebuie să îndeplinească cerinţele de calitate şi siguranţă alimentară pentru fructe proaspete prevăzute
de reglementările în vigoare.
Art. 8. - Ingredientele utilizate la fabricarea amestecului de fructe în conservă, trebuie să îndeplinească cerinţele
specificate în anexa nr. 2 la prezenta normă, să corespundă reglementărilor în vigoare şi să nu depăşească limitele
maxim admise.
Art. 9. - Lichidul sau mediul în care este conservat amestecul de fructe trebuie să îndeplinească cerinţele din anexa nr.
3 la prezenta normă şi cerinţele de calitate şi siguranţă alimentară prevăzute de reglementările în vigoare.

2
 Art. 10. - Spaţiile în care se fabrică amestecul de fructe în conservă, incluzând instalaţiile şi echipamentele aferente,
trebuie să îndeplinească cerinţele de igienă alimentară, iar personalul să îndeplinească cerinţele de sănătate şi calificare,
stabilite prin reglementările în vigoare.

CAPITOLUL IV
Calitate. Siguranţa alimentară

Art. 11. - Amestecul de fructe în conservă trebuie să îndeplinească cerinţele organoleptice şi fizico-chimice prevăzute
în anexa nr. 4, respectiv anexa nr. 5, la prezenta normă. Produsele care nu îndeplinesc aceste cerinţe nu pot fi denumite
şi descrise conform prevederilor prezentei norme.
Art. 12. - Prezenţa în produsul finit a microorganismelor, paraziţilor şi substanţelor generate de microorganisme trebuie
să nu depăşească limitele maxim admise prevăzute de reglementările în vigoare.
Art. 13. - Se interzice fabricarea şi comercializarea amestecului de fructe în conservă care conţine cantităţi de
contaminanţi şi reziduuri pesticide peste limitele maxim admise prevăzute prin reglementările în vigoare.

CAPITOLUL V
Ambalare, etichetare, marcare, depozitare şi transport

Art. 14. - Ambalajele care intră în contact direct cu alimentul definit în prezenta normă, trebuie să fie confecţionate din
materiale care îndeplinesc cerinţele prevăzute de reglementările în vigoare.
Art. 15. - Ambalajele de transport trebuie să asigure integritatea produsului, să fie curate, uscate, în stare bună. Aceste
ambalaje pot fi confecţionate din lemn, carton, folie termocontractibilă, sau alte materiale care trebuie să corespundă
reglementărilor în vigoare.
Art. 16. - Etichetarea şi marcarea produselor finite trebuie să se facă cu respectarea reglementărilor în vigoare privind
etichetarea alimentelor, înscrierea tuturor informaţiile necesare, astfel încât consumatorul să fie informat corect la
momentul cumpărării şi trebuie să conţină cel puţin următoarele informaţii:
(1) denumirea sub care este vândut alimentul, conform Art. 4 şi Art. 5 din prezenta normă;
(2) cantitatea netă;
(3) cantitatea netă fără lichid;

3
 (4) lista ingredientelor;
(5) menţionarea tratamentului termic;
(6) condiţiile de depozitare, atunci când acestea necesită indicaţii speciale;
(7) data durabilităţii minimale se înscrie sub forma "a se consuma, de preferinţă, înainte de ...." cu menţionarea lunii şi
anului;
(8) "o menţiune care să permită identificarea lotului" (această menţiune nu este obligatorie în cazul în care data
durabilităţii minimale este indicată prin menţionarea clară şi necodificată cel puţin a zilei şi lunii, în această ordine);
(9) numele şi adresa producătorului sau ale ambalatorului sau ale distribuitorului sau ale importatorului produsului;
(10) ţara de origine a produsului.
Art. 17. - Pentru produsele care se comercializează pe teritoriul României informaţiile de pe etichete trebuie să fie
înscrise în limba română, indiferent de ţara producătoare, fără a exclude însă prezentarea lor în alte limbi.
Art. 18. - Depozitarea produsului definit în prezenta normă se face în încăperi curate, aerisite, ferite de razele solare
sau îngheţ şi cu respectarea condiţiilor impuse de producător.
Art. 19. - Transportul produsului definit prin prezenta normă trebuie să se facă cu vehicule curate, acoperite, în condiţii
care să asigure integritatea ambalajelor, menţinerea calităţii produselor şi protecţia contra razelor solare sau a îngheţului.
Art. 20. - Fiecare transport de amestec de fructe în conservă trebuie să fie însoţit de documente care să ateste
originea, provenienţa şi securitatea alimentară a produsului.

CAPITOLUL VI
Dispoziţii finale

Art. 21. - Anexele nr. 1 până la nr. 5 inclusiv fac parte integrantă din prezenta normă.

ANEXA Nr. 1
la normă

Materia primă. Definiţii şi descriere

4
 (1) Fructele utilizate la prepararea amestecului de fructe în conservă trebuie să fie întregi, sănătoase, cu aspect
proaspăt, fără lovituri mecanice, ajunse la maturitate, fără codiţe, tije şi frunze, fără gust şi/sau miros străin.
(2) Amestecul de fructe în conservă se fabrică din următoarele specii de fructe:

(1) Orice soi de piersici aparţinând specia Prunus persica L. de culoare galbenă, cu pulpa fermă cu
Piersici sâmbure detaşabil sau aderent la pulpă, depelate, fără sâmburi şi divizate în cuburi;

(2) Orice soi de pere aparţinând speciei Pyrus sinensis L., depelate, fără casă seminală şi divizate în
Pere cuburi;
(3) Orice soi de ananas aparţinând speciei Ananas comosus L. depelat, fără zona dură şi fibroasă şi
Ananas divizat în felii având forma unui sector de cerc sau cuburi;

(4) Orice soi de cireşe din specia Prunus cerasus întregi cu sau fără sâmburi, sau jumătăţi; cireşele
Cireşe pot fi colorate în roşu şi aromatizate utilizând arome naturale sau identic naturale;

(5) Struguri Orice soi de struguri din speciile Vitis vinifera L. sau Vitis labrusca L., întregi.

(3) La prepararea amestecului din patru fructe se pot omite cireşele sau strugurii.

ANEXA Nr. 2
la normă

Ingrediente. Limite admise

Ingredientul Limita admisă

Fructe Conform tabelului nr. 1
Apă În cantităţi stabilite prin tehnologia de fabricaţie cu
respectarea prevederilor din anexa nr. 3 la normă
Suc de fructe

Apă şi suc de fructe

Amestec de sucuri de fructe

Zaharuri: zaharoză, dextroză, sirop de zahăr În cantităţi stabilite prin tehnologia de fabricaţie
invertit, sirop de glucoză.

5
Plante aromatice În cantităţi stabilite prin tehnologia de fabricaţie
Mentă În cantităţi stabilite prin tehnologia de fabricaţie
Aromatizanţi:
(a) esenţe naturale de fructe; (a) şi (b) concentraţia maximă se stabileşte prin tehnologia de
fabricaţie
(b) alţi aromatizanţi naturali sau identic
naturali;
(c) ulei de prunus laurocerasus (doar pentru (c) 10 mg/kg de produs
aromatizarea cireşelor);
(d) ulei de migdale amare (doar pentru (d) 40 mg/kg de produs
aromatizarea cireşelor)
Coloranţi:
Eritrozina (E 127), opţional pentru colorarea În cantitate stabilită prin tehnologia de fabricaţie
cireşelor;
Antioxidanţi:
Acidul ascorbic (E) 500 mg/kg de produs

Tabelul nr. 1

Cantitatea de fructe în amestec

(raportată la cantitatea netă fără lichid)

Fructul Amestec sau cocteil de 5 fructe Amestec sau cocteil de 4 fructe

Piersici 30% - 50% 30% - 50%
Pere 25% - 45% 25% - 45%
Ananas 6% - 16% 6% - 25%
Struguri 6% - 20% Opţional; 6% - 20%
Cireşe 2% - 6% Opţional; 2% - 15%

6
 ANEXA Nr. 3
la normă

Lichidul de conservare. Definiţii şi descriere

(1) Amestecul de fructe se conservă în mediu lichid, după cum urmează:

(a) Apa sau amestecul format din apă cu unul sau mai multe sucuri de fructe în care predomina apă. În denumirea
acestor produse se va include menţiunea: "în apă" sau "conservat în apă";
(b) Amestecul format din apă cu unul sau mai multe sucuri din fructele specificate în anexa nr. 1 la prezenta normă, în
care sucul sau sucurile deţin o pondere mai mare de 50% în volum. În denumirea acestor produse se va include
menţiunea: "în suc de X (numele fructului) cu apă" sau "în suc de fructe cu apă";
(c) Sucul unui fruct sau un amestec de sucuri din fructele specificate în anexa nr. 1 la prezenta normă. În denumirea
acestor produse se va include menţiunea: "în suc de X (numele fructului)", sau "în suc de fructe";
(2) În lichidele de conservare de la aliniatul (1) se poate adăuga unul sau un amestec de zaharuri: zaharoză, dextroză,
zahăr invertit, sirop de glucoză.
(3) Dacă în lichidul de conservare s-au adăugat zaharuri denumirile produselor respective se completează cu
descrierile din Tabelul nr. 2, spre ex. "în suc de X (numele fructului) slab îndulcit", "în apă slab îndulcită", "în sirop
concentrat", etc.
(4) Dacă în lichidul de conservare nu s-au adăugat zaharuri, se menţionează: "fără adaos de zaharuri".

Tabelul nr. 2

Descrierea lichidelor de conservare cu adaos de zaharuri

Conţinutul în substanţă
Lichid de conservare
uscată solubilă (în °Brix)
Dacă lichidul de conservare îndulcit este sucul unui fruct sau un amestec de sucuri
din fructe, lichidul final nu trebuie să scadă sub 14°Brix şi se defineşte după cum
urmează:
a) Suc de fructe cu puţin zahăr, sau slab îndulcit min. 14

7
 b) Suc de fructe cu mult zahăr sau puternic îndulcit min. 18
Dacă lichidul de conservare îndulcit este apă sau un amestec de apă cu unul sau
mai multe sucuri din fructe, lichidul final se defineşte după cum urmează:

c) Sirop cu puţin zahăr, slab îndulcit, sirop subţire min. 14 - max. 18

d) Sirop cu mult zahăr, puternic îndulcit, sirop concentrat min. 18 - max. 22
Opţional se pot prepara următoarele medii de conservare îndulcite:
e) Apă îndulcită, apă slab îndulcită, apă cu puţin zahăr min. 10 - max. 14
f) Sirop foarte concentrat min. 22

(5) Densitatea finală a sucului de fructe sau siropului se determină ca valoare medie a probelor prelevate, dar nici o
probă nu trebuie să prezinte o densitate exprimată în °Brix mai mică decât densitatea minimă a categoriei imediat
inferioare.

ANEXA Nr. 4
la normă

Cerinţe organoleptice

Caracteristică Condiţii de admisibilitate

Aspectul exterior al Curat, ermetic închis, nebombat, fără fisuri, fără pete de rugină la exteriorul sau în
recipientului interiorul recipientelor ori peliculă de lac desprinsă de pe interiorul cutiei, cu etichetă
curată, vizibil imprimată cu toate elementele de identificare, lipită simetric în planul
recipientului; la cutiile metalice se admit uşoare deformări la corp, dar nu la falţ.

Aspectul
conţinutului:
(1) Culoare (1) Caracteristică soiului, tipului de conservă şi sortimentului fabricat.
(2) Gust şi miros (2) Gustul şi mirosul trebuie să fie plăcute, caracteristic sortimentului fabricat şi
ingredientelor folosite, fără gust şi miros străin.

8
(3) Textură (3) Amestecul de fructe în conservă trebuie să prezinte o textură satisfăcătoare: fructe
potrivit de tari, nedestrămate, suficient de cărnoase.

(4) Uniformitate (4) Conform tabelului nr. 3 din prezenta anexă.

dimensională
(5) Defecte admise: (5) Conform tabelului nr. 4 din prezenta anexă.

Tabelul nr. 3

Mărimi şi forme admise

Condiţii de
Fructul Forma şi mărimea
admisibilitate
Piersici Cuburi a căror latură este mai mică de 20 mm şi nu trec prin ciurul cu
ochiurile de 8 mm. min. 75%

Pere Cuburi a căror latură este mai mică de 20 mm şi nu trec prin ciurul cu
ochiurile de 8 mm. min. 75%

Ananas
(a) cuburi (a) Cu latura mai mică de 20 mm şi nu trec prin ciurul cu ochiurile de 8 mm. min. 75%
(b) sectoare (b) lungimea arcului exterior:
10 mm - 25 mm
grosimea sectorului: min. 80%
10 mm - 15 mm
lăţimea sectorului:
20 mm - 40 mm
Cireşe (a) întregi: formă normală, fără exemplare zdrobite, rupte în două sau mai
multe bucăţi. min. 90%

(b) jumătăţi: fără exemplare rupte, sau zdrobite (a) şi (b) se determină ca
valoare medie a probelor prelevate min. 80%

Struguri Întregi, având formă normală, fără exemplare zdrobite, rupte în două sau mai
multe bucăţi; se determină ca valoare medie a probelor prelevate min 90%

9
 Tabelul nr. 4

Defecte admise

Limita maximă admisă (raportată

Defectul
la cantitatea netă fără lichid)
(1) Fructe cu aspect modificat: fructe atacate de insecte sau boli, lovite, 20% m/m
crăpate, cu pete, sau fructe a căror culoare este modificată.

(2) Pieliţe, se stabilesc pentru media probelor prelevate. 25 cm2 suprafaţă însumată la 1 kg

(3) Sâmburi sau fragmente de sâmburi care depăşesc 5 mm sau prezintă 1 sâmbure sau fragmente de
vârfuri sau muchii ascuţite; (se stabilesc pentru media probelor sâmburi la 2 kg.
prelevate).
(4) Pedunculi mici, de mărimea celor proveniţi la de struguri (se stabilesc 5 pedunculi la 1 kg
pentru media probelor prelevate)

(5) Pedunculi mari, de mărimea celor proveniţi de la piersici, pere sau 1 peduncul mare sau echivalentul
cireşe (se stabilesc pentru media probelor prelevate) lui în fragmente, la 1 kg

Acceptarea lotului
Orice recipient de amestec de fructe în conservă care nu îndeplineşte condiţiile de calitate enumerate în anexa nr. 4,
exceptându-le pe cele de la punctele (2), (3), (4) şi (5) din tabelul nr. 4, este considerat necorespunzător.
Un lot de amestec de fructe în conservă va fi considerat corespunzător:
(a) dacă numărul recipientelor "necorespunzătoare" nu depăşeşte criteriul de acceptare (c) al planului de eşantionare
specific, prezentat în "Planurile de eşantionare pentru produse alimentare preambalate" Nivel de Calitate Acceptabil NCA
= 6,5, din Codex Alimentarius, şi
(b) cerinţele de acceptare calculate ca valori medii ale probelor, conform tabelului nr. 4, sunt îndeplinite.

ANEXA Nr. 5
la normă

10
 Cerinţe fizico-chimice

Limita de
Denumirea caracteristicii Metode de analiză
admisibilitate
Cantitatea de fructe conţinută într-un Calculată ca procent din greutatea volumului de apă
recipient cu produs sau cantitatea netă min. 60% distilată conţinută de recipientul complet umplut şi
fără lichid (în kg/kg) închis, măsurată la temperatura de 20°C.

Gradul de umplere admis pentru un Calculat ca procent din volumul de apă distilată
recipient cu produs (inclusiv lichidul în conţinut de recipientul complet umplut şi închis,
minim 90%
care sunt conservate)1) măsurat la temperatura de 20°C.

1
) În cazul produselor ambalate în recipiente de sticlă, volumul de apă distilată conţinută de recipientul complet umplut
şi închis, măsurată la temperatura de 20°C, diminuează cu 20 mililitri.

Acceptarea lotului
Un recipient cu produs care nu îndeplineşte cerinţele minime pentru criteriul gradului de umplere se consideră
"necorespunzător".
(1) Un lot de amestec de fructe în conservă va fi acceptat din punct de vedere calitativ dacă numărul recipientelor
"necorespunzătoare" nu depăşeşte criteriul de acceptare (c) al planului de eşantionare specific, prezentat în "Planurile de
eşantionare pentru produse alimentare preambalate" - Nivel de Calitate Acceptabil NCA = 6,5, din Codex Alimentarius.
(2) La verificarea prin metoda conţinutului minim de fructe în recipient după îndepărtarea lichidului (cantitatea netă fără
lichid), se consideră că lotul corespunde cerinţelor, dacă greutatea medie a conţinutului tuturor recipientelor examinate nu
este mai mică decât valoarea minimă cerută, cu condiţia ca nici un recipient să nu prezinte o valoare exagerat de mică.

11
Ministerul Agriculturii, Pădurilor, Apelor şi Mediului - Normă din 05
august 2003

Norma cu privire la natura, compoziţia, fabricarea şi

etichetarea sucurilor din fructe şi ale altor produse similare
destinate consumului uman din 05.08.2003
În vigoare de la 17 septembrie 2004

Consolidarea din data de 01 mai 2022 are la bază publicarea din Monitorul
Oficial, Partea I nr. 660 din 17 septembrie 2003 şi include modificările aduse
prin următoarele acte: Ordin 278/2010; Ordin 173/2013;
Ultimul amendament în 28 octombrie 2013.

Art. 1. - Prezentele norme se aplică în cazul produselor definite în anexa nr.

1 care sunt introduse pe piaţa Uniunii Europene în conformitate cu
Regulamentul (CE) nr. 178/2002 al Parlamentului European şi al Consiliului
din 28 ianuarie 2002 de stabilire a principiilor şi a cerinţelor generale ale
legislaţiei alimentare, de instituire a Autorităţii Europene pentru Siguranţa
Alimentară şi de stabilire a procedurilor în domeniul siguranţei produselor
alimentare. Produsele definite la anexa nr. 1 fac obiectul dispoziţiilor dreptului
Uniunii Europene aplicabile alimentelor, cum ar fi Regulamentul (CE) nr.
178/2002, cu excepţia cazurilor în care prezentele norme prevăd altfel.
Art. 2. «abrogat»
Art. 3. - Actele normative în vigoare privind etichetarea alimentelor se aplică
în cazul produselor definite în anexa nr. 1, în următoarele condiţii:
1.
a) Denumirile produselor din anexa nr. 1 se aplică doar în cazul produselor
menţionate în prezenta anexă şi se vor utiliza în cazul comercializării acestora,
fără a se aduce atingere lit. b), pentru a le desemna.
b) Ca o alternativă la denumirea produselor menţionate la lit. a), anexa nr. 3
stabileşte o listă de denumiri speciale. Aceste denumiri pot fi utilizate în limba
şi în condiţiile stabilite în anexa nr. 3.
2.
a) În cazul în care produsul este extras dintr-o singură specie de fructe,
denumirea acestei specii înlocuieşte cuvântul "fruct".
b) În cazul produselor obţinute din două sau mai multe tipuri de fructe, cu
excepţia cazului în care se utilizează suc de lămâie şi/sau suc de lămâie
verde, în conformitate cu condiţiile stabilite în anexa nr. 1 partea a II-a pct. 2,
denumirea produselor este alcătuită dintr-o listă a fructelor utilizate, enumerate
în ordine descrescătoare în funcţie de volumele de suc de fructe sau de piure
incluse, astfel cum se menţionează în lista ingredientelor. În cazul produselor
obţinute însă din 3 sau mai multe tipuri de fructe, indicarea fructelor utilizate

1
poate fi înlocuită fie cu cuvintele «diverse fructe» sau cu un text similar, fie cu
numărul tipurilor de fructe utilizate.
c) În cazul produselor obţinute din trei sau mai multe specii de fructe,
indicarea fructelor utilizate poate fi înlocuită de cuvintele "diferite fructe", de un
text similar sau de numărul speciilor de fructe utilizate.
3. «abrogat»
4.
a) Reconstituirea produselor definite la pct. 1 al părţii I din anexa nr. 1, în
starea lor originală, cu ajutorul componentelor strict necesare pentru această
operaţiune, nu atrage după sine obligaţia de a include în etichetă lista
ingredientelor utilizate în acest scop.
b) Adaosul de pulpă sau miez de fruct la sucul de fructe, conform anexei nr.
2, se menţionează pe etichetă.
5. Pentru amestecurile din sucuri de fructe şi sucuri de fructe obţinute din
concentrate, precum şi pentru nectarul de fructe obţinut integral sau parţial din
unul sau mai multe produse concentrate, etichetarea trebuie să cuprindă
cuvintele "obţinut din suc(uri) concentrat(e)" sau "obţinut parţial din suc(uri)
concentrat(e)", după caz. Această informaţie este inclusă lângă denumirea sub
care se vinde produsul, putând fi uşor identificată pe orice fond şi având
caractere vizibile.
6. În cazul nectarului de fructe obţinut atât din suc dintr-o specie de fructe
(limite menţionate individual în anexa nr. 4), cât şi din amestecuri de sucuri de
fructe, etichetarea trebuie să cuprindă conţinutul minim de suc(uri) de fructe,
piure de fructe sau orice alt amestec al acestor ingrediente, prin menţiunea
"conţinut de fructe: minimum ...%". Această informaţie se găseşte în acelaşi
câmp vizual cu denumirea produsului.
Art. 4. - Etichetarea sucului de fructe concentrat menţionat în anexa nr. 1
partea I pct. 2, care nu este destinat livrării către consumatorul final, include o
menţiune care indică prezenţa şi cantitatea adăugată de suc de lămâie, de suc
de lămâie verde sau de agenţi acidifianţi autorizaţi de Regulamentul (CE) nr.
1.333/2008 al Parlamentului European şi al Consiliului din 16 decembrie 2008
privind aditivii alimentari. Această menţiune apare pe unul dintre suporturile
următoare:
- pe ambalaj;
- pe o etichetă aplicată pe ambalaj; sau
- într-un document însoţitor.
Art. 5. - Pentru fabricarea produselor definite în partea I din anexa nr. 1, se
pot utiliza numai tratamentele şi substanţele cuprinse în partea a II-a din
anexa nr. 1 şi materiile prime care sunt în conformitate cu anexa nr. 2. În cazul
nectarului de fructe se aplică prevederile din anexa nr. 4.
Art. 51. - (1) Produsele introduse pe piaţă sau etichetate înainte de 28
octombrie 2013 în conformitate cu Directiva 2001/112/CE a Consiliului din 20
decembrie 2001 privind sucurile de fructe şi anumite produse similare
destinate consumului uman pot fi comercializate în continuare până la 28
aprilie 2015.

2
 (2) Menţiunea «începând cu 28 aprilie 2015, niciun suc de fructe nu conţine
adaos de zaharuri», prevăzută la art. 3 (2) din Directiva 2012/12/UE a
Parlamentului European şi a Consiliului din 19 aprilie 2012 de modificare a
Directivei 2001/112/CE a Consiliului privind sucurile de fructe şi anumite
produse similare destinate consumului uman, poate apărea pe etichetă în
acelaşi câmp vizual cu denumirea produselor menţionate în anexa nr. 1 partea
I pct. 1-4 până la 28 octombrie 2016.
Art. 6. - Anexele nr. 1-5 fac parte integrantă din prezentele norme.
ANEXA Nr. 1
la norme

DENUMIRILE PRODUSELOR, DEFINIŢII ŞI CARACTERISTICI

PARTEA I
Definiţii

1.
a) Sucul de fructe este produsul fermentabil, dar nefermentat, obţinut din
partea comestibilă a fructelor sănătoase şi coapte, proaspete sau conservate
prin refrigerare ori congelare, din una sau mai multe varietăţi amestecate, care
are culoarea, aroma şi gustul caracteristice sucului fructului din care provine.
Aroma, pulpa şi celulele obţinute prin mijloace fizice adecvate din aceeaşi
specie de fructe pot fi restituite sucului.
În cazul citricelor, sucul de fructe trebuie să fie extras din endocarp. Sucul
de lămâie verde poate fi obţinut totuşi din întregul fruct.
În cazul sucurilor care sunt obţinute din fructe cu sâmburi, seminţe şi coajă,
părţile sau componentele sâmburilor, seminţelor şi cojilor nu sunt încorporate
în suc. Această dispoziţie nu se aplică în cazul în care părţi sau componente
ale sâmburilor, seminţelor şi cojilor nu pot fi îndepărtate utilizând bunele
practici de fabricaţie.
La producerea sucului de fructe este autorizat amestecul de suc de fructe
cu piure de fructe.
b) Sucul de fructe obţinut din concentrat este produsul obţinut prin
reconstituirea sucului de fructe concentrat, definit la pct. 2, cu apă potabilă
care îndeplineşte criteriile stabilite în Directiva 98/83/CE a Consiliului din 3
noiembrie 1998 privind calitatea apei destinate consumului uman.
Conţinutul de substanţă uscată solubilă din produsul finit trebuie să respecte
valorile Brix minime pentru suc reconstituit, specificate în anexa nr. 5 la
norme.
Dacă sucul obţinut din concentrat este produs dintr-un fruct nemenţionat în
anexa nr. 5 la norme, valoarea Brix minimă a sucului reconstituit este valoarea
Brix a sucului extras din fructul utilizat la producerea concentratului.
Aroma, pulpa şi celulele obţinute prin mijloace fizice adecvate din aceeaşi
specie de fructe pot fi restituite sucului de fructe obţinut din concentrat.

3
 Sucul de fructe obţinut din concentrat trebuie să fie preparat prin procedee
adecvate, prin care să se păstreze caracteristicile fizice, chimice,
organoleptice şi nutriţionale esenţiale ale unui tip mediu de suc din fructele
respective.
La producerea sucului de fructe obţinut din concentrat este autorizat
amestecul de suc de fructe şi/sau de suc de fructe concentrat cu piure de
fructe şi/sau cu piure de fructe concentrat.
2. Sucul de fructe concentrat este produsul obţinut din suc de fructe din una
sau mai multe specii de fructe prin îndepărtarea fizică a unei anumite părţi din
conţinutul de apă. În cazul în care produsul este destinat consumului direct,
partea îndepărtată este de minimum 50% din conţinutul de apă.
Aroma, pulpa şi celulele obţinute prin mijloace fizice adecvate din aceeaşi
specie de fructe pot fi restituite sucului de fructe concentrat.
3. Sucul de fructe extras cu apă este produsul obţinut prin difuzia în apă:
- a fructului cu pulpă întreg, al cărui suc nu poate fi extras prin mijloace
fizice; sau
- a fructului întreg deshidratat.
4. Sucul de fructe deshidratat/sub formă de praf este produsul obţinut din
suc de fructe din una sau mai multe specii de fructe prin îndepărtarea fizică a
cvasitotalităţii conţinutului de apă.
5. Nectarul de fructe este produsul fermentabil, dar nefermentat, care:
- se obţine prin adăugarea de apă, cu sau fără adaosul de zaharuri şi/sau de
miere, la produsele definite la pct. 1-4, la piureul de fructe şi/sau la piureul de
fructe concentrat şi/sau la un amestec din aceste produse; şi
- îndeplineşte cerinţele prevăzute în anexa nr. 4 la norme.
Fără a aduce atingere Regulamentului (CE) nr. 1924/2006 al Parlamentului
European şi al Consiliului din 20 decembrie 2006 privind menţiunile
nutriţionale şi de sănătate înscrise pe produsele alimentare, în cazul
nectarurilor de fructe produse fără adaos de zaharuri sau cu o valoare
energetică redusă, zaharurile pot fi înlocuite total sau parţial cu îndulcitori, în
conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1.333/2008 al Parlamentului European
şi al Consiliului din 16 decembrie 2008 privind aditivii alimentari.
Aroma, pulpa şi celulele obţinute prin mijloace fizice adecvate din aceeaşi
specie de fructe pot fi restituite nectarului de fructe.

PARTEA II
Ingrediente, tratamente şi substanţe autorizate

1. Compoziţie
La prepararea sucurilor de fructe, a piureurilor de fructe şi a nectarurilor de
fructe, care poartă denumirea de produs a fructului respectiv sau denumirea
comună a produsului, se utilizează speciile corespunzătoare denumirilor
botanice enumerate în anexa nr. 5 la norme. În cazul speciilor de fructe
neincluse în anexa nr. 5 la norme, se utilizează denumirea botanică sau
denumirea comună corectă.

4
 Valoarea Brix a sucului de fructe este cea a sucului care se extrage din fruct
şi nu poate fi modificată, cu excepţia cazului în care se amestecă sucuri de
fructe din aceeaşi specie.
Valorile Brix minime stabilite în anexa nr. 5 la norme pentru sucul de fructe
reconstituit şi piureul de fructe reconstituit nu ţin seama de conţinutul de
substanţă uscată solubilă al ingredientelor şi aditivilor opţionali încorporaţi.
2. Ingrediente autorizate
Doar ingredientele ce urmează pot fi adăugate la produsele menţionate în
partea I:
- vitaminele şi mineralele autorizate de Regulamentul (CE) nr. 1.925/2006 al
Parlamentului European şi al Consiliului din 20 decembrie 2006 privind
adaosul de vitamine şi minerale, precum şi de anumite substanţe de alt tip în
produsele alimentare;
- aditivii alimentari autorizaţi în conformitate cu Regulamentul (CE) nr.
1.333/2008;
şi în plus:
- în cazul sucurilor de fructe, sucurilor de fructe obţinute din concentrate şi
sucurilor de fructe concentrate: aroma, pulpa şi celulele restituite;
- în cazul sucului de struguri: sărurile restituite ale acizilor tartarici;
- în cazul nectarurilor de fructe: aroma, pulpa şi celulele restituite; zaharuri
şi/sau miere, doar în cantităţi de până la 20% din masa totală a produsului
finit, şi/sau îndulcitori.
Menţiunea conform căreia nu s-au adăugat zaharuri la nectarul de fructe
sau orice altă menţiune care i-ar putea da de înţeles acest lucru
consumatorului poate fi introdusă doar în cazurile în care produsul nu conţine
niciun adaos de mono- ori dizaharide sau orice alt aliment folosit pentru
îndulcire, inclusiv îndulcitori, astfel cum prevede Regulamentul (CE) nr.
1.333/2008. Dacă nectarul conţine zaharuri în mod natural, menţiunea "conţine
zaharuri prezente în mod natural" ar trebui să apară, de asemenea, pe
etichetă;
- în cazul produselor menţionate la lit. a), lit. b) prima liniuţă, lit. c), lit. e) a
doua liniuţă şi lit. h) din anexa nr. 3 la norme: zaharuri şi/sau miere;
- în cazul produselor definite în partea I pct. 1-5, pentru corectarea gustului
acid: suc de lămâie şi/sau suc de lămâie verde şi/sau suc de lămâie
concentrat şi/sau suc de lămâie verde concentrat, până la 3 g pe litru de suc,
exprimat ca acid citric anhidru;
- în cazul sucului de roşii şi al sucului de roşii obţinut din concentrat: sare,
condimente şi ierburi aromatice.
3. Tratamente şi substanţe autorizate
Doar următoarele tratamente pot fi utilizate şi doar următoarele substanţe
pot fi adăugate la produsele menţionate în partea I:
- procedee de extragere mecanică;
- procedee fizice uzuale, inclusiv extracţia "in-line" cu apă (difuzia) a părţii
comestibile a fructelor, altele decât strugurii, pentru producerea sucurilor de

5
fructe concentrate, cu condiţia ca sucurile de fructe astfel obţinute să
îndeplinească cerinţele prevăzute în partea I pct. 1;
- în cazul sucului de struguri, dacă s-a recurs la sulfitarea strugurilor cu
dioxid de sulf, este autorizată desulfitarea prin mijloace fizice, cu condiţia ca în
produsul final cantitatea totală de SO2 să nu depăşească 10 mg/l;
- preparate enzimatice: pectinaze (pentru descompunerea pectinei),
proteinaze (pentru descompunerea proteinelor) şi amilaze (pentru
descompunerea amidonului), care îndeplinesc cerinţele Regulamentului (CE)
nr. 1.332/2008 al Parlamentului European şi al Consiliului din 16 decembrie
2008 privind enzimele alimentare şi de modificare a Directivei 83/417/CEE a
Consiliului, a Regulamentului (CE) nr. 1.493/1999 al Consiliului, a Directivei
2000/13/CE, a Directivei 2001/112/CE a Consiliului şi Regulamentului (CE) nr.
258/97;
- gelatină comestibilă;
- taninuri;
- gel de siliciu;
- cărbune;
- azot;
- bentonită ca argilă absorbantă;
- adjuvanţi de filtrare inerţi din punct de vedere chimic şi agenţi de precipitare
(inclusiv perlit, diatomit spălat, celuloză, poliamidă insolubilă,
polivinilpolipirolidon, polistiren) care îndeplinesc cerinţele Regulamentului (CE)
nr. 1.935/2004 al Parlamentului European şi al Consiliului din 27 octombrie
2004 privind materialele şi obiectele destinate să vină în contact cu produsele
alimentare şi de abrogare a Directivelor 80/590/CEE;
- adjuvanţi de adsorbţie inerţi din punct de vedere chimic care respectă
cerinţele Regulamentului (CE) nr. 1.935/2004 şi care se utilizează pentru a
reduce conţinutul de limonoid şi de naringin din sucul de citrice fără a afecta în
mod semnificativ conţinutul de glucozide limonoide, de acid, de zaharuri
(inclusiv de oligozaharide) sau de minerale.

ANEXA Nr. 2
la norme

DEFINIŢIILE MATERIILOR PRIME

În cadrul prezentelor norme se aplică următoarele definiţii:

1. Fructele sunt toate speciile de fructe. Roşiile sunt considerate fructe.
Fructul este sănătos, suficient de copt şi proaspăt sau conservat prin mijloace
fizice ori tratamente, inclusiv tratamente după recoltare aplicate în
conformitate cu dreptul Uniunii Europene.
2. Piureul de fructe este produsul fermentabil, dar nefermentat, obţinut prin
procedee fizice adecvate, precum pasarea, pisarea sau măcinarea părţii
comestibile a fructului întreg ori curăţat de coajă, fără a îndepărta sucul.

6
 3. Piureul de fructe concentrat este produsul obţinut din piure de fructe prin
îndepărtarea fizică a unei anumite părţi din conţinutul de apă. În cazul piureului
de fructe concentrat, poate fi restituită aroma obţinută prin mijloace fizice
adecvate, astfel cum se prevede în partea II pct. 3 din anexa nr. 1 la norme şi
care provine în totalitate de la aceeaşi specie de fructe.
4. Aromele destinate restituirii, fără a aduce atingere Regulamentului (CE)
nr. 1.334/2008 al Parlamentului European şi al Consiliului din 16 decembrie
2008 privind aromele şi anumite ingrediente alimentare şi de modificare a
Regulamentului (CEE) nr. 1.601/91 al Consiliului, a Regulamentului (CE) nr.
2.232/96 şi (CE) nr. 110/2008 şi a Directivei 2000/13/CE, cu proprietăţi
aromatizante destinate utilizării în şi pe produsele alimentare, se obţin în
cursul procesării fructului prin aplicarea unor procedee fizice adecvate.
Procedeele fizice respective pot fi utilizate pentru a menţine, a conserva sau a
stabiliza calitatea aromei şi includ, în special, stoarcerea, extracţia, distilarea,
filtrarea, adsorbţia, evaporarea, fracţionarea şi concentrarea.
Aromele se obţin din partea comestibilă a fructului; pot fi însă obţinute şi din
ulei de coji de citrice presat la rece sau dintr-un compus de sâmburi.
5. Zaharuri:
- zaharuri definite în Directiva 2001/111/CE a Consiliului din 20 decembrie
2001 privind anumite tipuri de zahăr destinate consumului uman;
- sirop de fructoză;
- zaharuri derivate din fructe.
6. Mierea trebuie să corespundă produsului definit în Directiva 2001/110/CE
a Consiliului din 20 decembrie 2001 privind mierea.
7. Pulpa sau celulele sunt produsele obţinute din partea comestibilă a
fructelor din aceeaşi specie, fără a îndepărta sucul. În plus, în cazul citricelor,
pulpa sau celulele constau în veziculele cu suc extrase din endocarp.

ANEXA Nr. 3
la norme

DENUMIRI SPECIALE
pentru anumite produse enumerate în anexa nr. 1 la norme

a) "vruchtendrank", pentru nectaruri de fructe;

b) "Siiβmost". Denumirea "Siißmost" se poate utiliza numai în asociere cu
denumirile de produs "Fruchtsaft" sau "Fruchtnektar" pentru:
- nectarul de fructe obţinut exclusiv din sucuri de fructe, din sucuri de fructe
concentrate ori dintr-un amestec al acestor produse care nu pot fi consumate
în stare naturală din cauza acidităţii lor naturale ridicate;
- sucul de fructe obţinut din mere sau din pere, cu adaos de mere dacă este
cazul, dar fără adaos de zahăr;
c) "succo e polpa" sau "sumo e polpa", pentru nectarurile de fructe obţinute
exclusiv din piure de fructe şi/sau din piure de fructe concentrat;
d) "arfblemost", pentru sucul de mere fără adaos de zahăr;

7
 e)
- "sur. ..saft", împreună cu denumirea (în limba daneză) a fructului utilizat,
pentru sucurile fără adaos de zahăr obţinute din coacăze negre, cireşe,
coacăze roşii, coacăze albe, zmeură, căpşuni sau soc;
- "sod. ..saft" sau "sedet. ..saft", împreună cu denumirea (în limba daneză) a
fructului utilizat, pentru sucurile obţinute din acest fruct, cu un adaos de zahăr
mai mare de 200 g pe litru;
f) "appelmust/applemust", pentru sucul de mere fără adaos de zahăr;
g) "mosto", sinonim pentru sucul de struguri;
h) "smiltserksku sula ar cukuru" sau "astelpaju mahl suhkruga" sau
"stodzony sok z rokitnika", pentru sucuri obţinute din fructe de cătină albă, cu
un adaos de zahăr de cel mult 140 g pe litru.

ANEXA Nr. 4
la norme

DISPOZIŢII SPECIALE
privind nectarurile de fructe

Conţinutul minim de suc

şi/sau de piure
Nectaruri de fructe obţinute din
(% din volumul produsului
finit)

I. Fructe cu suc acid, neconsumabil în stare naturală

Fructul pasiunii 25

Quito naranjillos 25

Coacăze negre 25

Coacăze albe 25

Coacăze roşii 25

Agrişe 30

Cătină albă 25

Porumbe 30

Prune 30

Quetsches 30

Scoruşe 30

Măceşe 40

Vişine 35

Alte cireşe 40

8
Afine 40

Soc 50

Zmeură 40

Caise 40

Căpşuni 40

Dude/Mure 40

Merişoare 30

Gutui 50

Lămâi şi lămâi verzi 25

Alte fructe din această categorie 25

II. Fructe cu conţinut scăzut de acid, cu pulpă abundentă sau foarte aromate, al căror
suc nu poate fi consumat în stare naturală

Mango 25

Banane 25

Guave 25

Papaya 25

Lychee 25

Azerole (fructe de moşmon din Napoli) 25

Fructele arbustului Annona muricata 25

Fructele arborelui Annona reticulata 25

Mere dulci (fructele arborelui sau arbustului Annona cherimola) 25

Rodii 25

Nuci de Cajou 25

Prune spaniole (Spondia purpurea) 25

Fructe Umbu (Spondia tuberosa aroda) 25

Alte fructe din această categorie 25

III. Fructe al căror suc poate fi consumat în stare naturală

Mere 50

Pere 50

Piersici 50

Citrice, cu excepţia lămâilor şi a lămâilor verzi 50

Ananas 50

Roşii 50

Alte fructe din această categorie 50

ANEXA Nr. 5
la norme

9
 VALORILE BRIX MINIME
pentru sucul de fructe reconstituit şi pentru piureul de fructe reconstituit

Valorile Brix
Denumirea comună a fructului Denumirea botanică
minime

Măr (*) Malus domestica Borkh. 11,2

Caisă (**) Prunus armeniaca L. 11,2

Banană (**) Musa x paradisiaca L. (cu excepţia bananelor plantain) 21,0

Coacăză neagră (*) Ribes nigrum L. 11,0

Strugure (*) Vitis vinifera L. sau hibrizii acesteia Vitis labrusca L. sau hibrizii 15,9
acesteia

Grepfrut (*) Citrus x paradisi Macfad. 10,0

Guavă (**) Psidium guajava L. 8,5

Lămâie (*) Citrus limon (L.) Burm.f. 8,0

Mango (**) Mangifera indica L. 13,5

Portocală (*) Citrus sinensis (L.) Osbeck 11,2

Fructul pasiunii (*) Passiflora edulis Sims 12,0

Piersică (**) Prunus persica (L.) Batsch var. persica 10,0

Pară (**) Pyrus communis L. 11,9

Ananas (*) Ananas comosus (L.) Merr. 12,8

Zmeură (*) Rubus idaeus L. 7,0

Vişină (*) Prunus cerasus L. 13,5

Căpşună (*) Fragaria x ananassa Duch. 7,0

Roşie (*) Lycopersicon esculentum Mill. 5,0

Mandarină (*) Citrus reticulata Blanco 11,2

Pentru produsele marcate cu un asterisc (*), produse sub formă de suc, se

determină o densitate relativă minimă în raport cu apa la 20/20°C.
Pentru produsele marcate cu dublu asterisc (**), produse sub formă de
piure, se determină numai o valoare Brix minimă, necorectată (fără corectarea
acidităţii).

10
Notiuni
introductive
 Ce reglementari studiem la
cursul de Legislatie?
Legislatie nationala
Infiintare societati comerciale - ferme comerciale
Pomicultura
Viticultura si vinificatie
Legumicultura
Spatii verzi
Productie ecologica
Plante modificate genetic
Grupuri de producatori
Protectia soiurilor de plante
Conditii notare VP

Nota grila - 60%

Nota referat – 40%

Referatul consta intr-o simulare:

-Fiecare student isi infiinteaza la alegere un tip de societate comerciala
-- in cadrul fermei isi stabileste un asolament si in functie de activitatile
pe care le presteaza va preciza care sunt reglementarile de care are
nevoie
 Notiuni introductive
- reglemetari nationale
- reglementari europene
-institutii
- diverse

https://europa.eu/

https://europa.eu/european-union/about-eu/institutions-bodies/court-justice_ro

https://europa.eu/european-union/topics/agriculture_ro

https://e-justice.europa.eu/content_legal_professions-29-se-ro.do?member=1

https://eur-lex.europa.eu/homepage.html

https://curia.europa.eu/jcms/jcms/j_6/ro/

http://legislatie.just.ro/

http://www.cdep.ro/pls/legis/legis_pck.frame

http://www.clr.ro/
Norma juridica=regulă de conduită generală şi impersonală,
instituită sau recunoscută de forţa coercitivă a statului.
SCOP: - de a orienta comportarea oamenilor în direcţia
promovării şi consolidării relaţiilor sociale conform idealurilor şi
valorilor ce guvernează societatea respectivă.

MO DE L U L O RICĂ REI N ORME JU RIDI CE POATE FI

RE P RE Z E N TAT A S T F E L :
 Structura
logico-juridică

IPOTEZA DISPOZIŢIA SANCŢIUNEA

stabileşte condiţiile,
împrejurările sau faptele
în prezenţa cărora se Prevede
cere o anumită conduită, drepturile şi obligaţiile garantarea realizării
precum şi categoria subiectelor vizate dispoziţiei normei
subiecţilor la care
se referă prevederile
de norma juridică
dispoziţiei
Clasificarea legilor:

după sfera de
după forţa juridică: reglementare:

constituţionale generale

legi organice speciale

legi ordinare
excepţionale
 LEGILE ORGANICE ex

a) sistemul electoral;
b) organizarea, funcţionarea şi finanţarea partidelor politice;
c) statutul deputaţilor şi al senatorilor, stabilirea indemnizaţiei şi a drepturilor acestora;
d) organizarea şi desfăşurarea referendumului;
e) organizarea Guvernului şi a Consiliului Suprem de Apărare a Ţării;
f) regimul stării de mobilizare parţială sau totală a forţelor armate;
g) regimul stării de asediu şi al stării de urgenţă;
h) infracţiunile, pedepsele şi regimul executării acestora;
i) acordarea amnistiei sau a graţierii colective;
j) statutul funcţionarilor publici;
k) contenciosul administrativ;
l) org. şi funcţ CSM, a instanţelor judecătoreşti, a Ministerului Public şi a Curţii de Conturi;
m) regimul juridic general al proprietăţii şi al moştenirii;
n) organizarea generală a învăţământului;
o) organizarea administraţiei publice locale, a teritoriului, autonomia locală;
p) regimul gen. privind raporturile de muncă, sindicatele, patronatele şi protecţia socială;
r) statutul minorităţilor naţionale din România;
s) regimul general al cultelor;
Acte normative subordonate legii

Guvernul adoptă hotărâri şi ordonanţe

Seful statului – decrete;

Organele centrale executive – hotărâri, ordonanţe, regulamente,

ordine, instrucţiuni, decizii;

Acte ale organelor locale.

Actele normative subordonate legii

trebuie să aibă în vedere:

ca acestea să fie în conformitate cu legile şi să nu conţină dispoziţii

contrare acestora;
ele nu pot da reglementări primare sau în domenii pentru care s-a
prevăzut reglementarea numai prin lege;
să se înscrie în limitele competenţei materiale şi teritoriale a organului
de la care emană;

să fie date în forma şi cu procedura specifică;

să respecte ierarhia forţei juridice.

Hotărârile se emit pentru organizarea executării legilor.

Ordonanţele se emit în temeiul unei legi speciale de abilitare, în limitele şi în condiţiile

prevăzute de aceasta.

Hotărârile şi ordonanţele adoptate de Guvern se semnează de primul-ministru, se

contrasemnează de miniştrii care au obligaţia punerii lor în executare şi se publică în
Monitorul Oficial al României. Nepublicarea atrage inexistenţa hotărârii sau a
ordonanţei. Hotărârile care au caracter militar se comunică numai instituţiilor
interesate
Se supun spre dezbatere şi adoptare Camerei Deputaţilor, ca primă Cameră sesizată, proiectele de
legi şi propunerile legislative pentru ratificarea tratatelor sau a altor acorduri internaţionale şi a
măsurilor legislative ce rezultă din aplicarea acestor tratate sau acorduri, precum şi unele proiecte
ale legilor organice.

Celelalte proiecte de legi sau propuneri legislative se supun dezbaterii şi adoptării, ca primă
Cameră sesizată, Senatului.

Prima Cameră sesizată se pronunţă în termen de 45 de zile.

EXC = coduri şi alte legi de complexitate deosebită = 60 de zile.

!!!! În cazul depăşirii acestor termene se consideră că proiectele de legi sau propunerile legislative
au fost adoptate.

• După adoptare/respingere de către prima Cameră sesizată, proiectul sau propunerea

legislativă se trimite celeilalte Camere care va decide definitiv.

• = trebuie sa existe acord intre cele 2 Camere.

 Ordonanţa de urgenţă
1. numai în situaţii extraordinare a căror reglementare nu poate fi amânată, cu
obligaţia de a motiva urgenţa în cuprinsul acestora.
2. ordonanţa de urgenţă intră în vigoare numai după depunerea sa spre dezbatere
în procedură de urgenţă la Camera competentă să fie sesizată şi după publicarea ei
în Monitorul Oficial al României.

3. Camerele, dacă nu se află în sesiune, se convoacă în mod obligatoriu în 5 zile de la

depunere sau, după caz, de la trimitere. Dacă în termen de cel mult 30 de zile de la
depunere, Camera sesizată nu se pronunţă asupra ordonanţei, aceasta este considerată
adoptată şi se trimite celeilalte Camere care decide de asemenea în procedură de
urgenţă. Ordonanţa de urgenţă cuprinzând norme de natura legii organice se
aprobă cu majoritatea membrilor fiecărei Camere.

 Ordonanţele de urgenţă nu pot fi adoptate în domeniul legilor constituţionale, nu

pot afecta regimul instituţiilor fundamentale ale statului, drepturile, libertăţile şi
îndatoririle prevăzute de Constituţie, drepturile electorale şi nu pot viza măsuri de
trecere silită a unor bunuri în proprietate publică.

Ordonanţele cu care Parlamentul a fost sesizat se aprobă sau se resping printr-o lege
în care vor fi cuprinse şi ordonanţele ale căror efecte au încetat. Prin legea de aprobare
sau de respingere se vor reglementa, dacă este cazul, măsurile necesare cu privire la
efectele juridice produse pe perioada de aplicare a ordonanţei.
Actele normative subordonate legii

trebuie să aibă în vedere:

să fie în conformitate cu legile şi să nu conţină dispoziţii

contrare acestora;
nu pot da reglementări primare sau în domenii pentru care s-a
prevăzut reglementarea numai prin lege;
se înscrie în limitele competenţei materiale şi teritoriale a
organului de la care emană;

să fie date în forma şi cu procedura specifică;

să respecte ierarhia forţei juridice.

 deputaţi,
Guvern senatori

cel puţin 100.000

de cetăţeni cu
drept de vot

INŢIATIVA LEGISLATIVĂ

Cetăţenii care îşi manifestă dreptul la

iniţiativă legislativă trebuie să provină
din cel puţin un sfert din judeţele ţării, Nu pot face obiectul iniţiativei Propunerile legislative se supun
iar în fiecare din aceste judeţe, legislative a cetăţenilor problemele dezbaterii mai întâi Camerei
respectiv în municipiul Bucureşti, fiscale, cele cu caracter internaţional, competente să le adopte, ca primă
trebuie să fie înregistrate cel puţin amnistia şi graţierea. Cameră sesizată.
5.000 de semnături în sprijinul acestei
iniţiative.
Adoptarea legilor şi a hotărârilor

Legile organice şi hotărârile privind

regulamentele Camerelor se adoptă cu votul
majorităţii membrilor fiecărei Camere.

Legile ordinare şi hotărârile se adoptă cu votul

majorităţii membrilor prezenţi din fiecare
Cameră.

La cererea Guvernului sau din proprie iniţiativă,

Parlamentul poate adopta proiecte de legi sau
propuneri legislative cu procedură de urgenţă,
stabilită potrivit regulamentului fiecărei Camere.
Promulgarea legii

Legea se trimite, spre promulgare, Preşedintelui României. Promulgarea

legii se face în termen de cel mult 20 de zile de la primire.

Înainte de promulgare, Preşedintele poate cere Parlamentului, o singură

dată, reexaminarea legii.

Dacă Preşedintele a cerut reexaminarea legii ori dacă s-a cerut verificarea
constituţionalităţii ei, promulgarea legii se face în cel mult 10 zile de la
primirea legii adoptate după reexaminare sau de la primirea deciziei Curţii
Constituţionale, prin care i s-a confirmat constituţionalitatea.
 Intrarea în
vigoare a legii

Legea se publică în Monitorul Oficial al României

şi intră în vigoare la 3 zile de la data publicării sau
la o dată ulterioară prevăzută în textul ei.
 Ieşirea din vigoare a actelor normative
directă
expresă
abrogare indirectă
tacită sau
implicită
Abrogare directă - noul act normativ prevede în mod expres şi direct ceea ce abrogă, adică întreg
actul normativ sau anumite articole ale acestuia
Abrogare indirectă - noul act normativ se limitează să prevadă că se abrogă toate actele normative
sau prevederile contrare dispoziţiilor sale;
- Abrogare tacită - noul act normativ nu conţine nici o prevedere expresă de abrogare, dar
reglementarea pe care o cuprinde se deosebeşte atât de mult de reglementările din actele normative
vechi, încât acestea nu se mai pot aplica şi deci se consideră că legiuitorul le-a abrogat implicit
Dispoziţiile din legile şi ordonanţele în vigoare, precum şi cele din regulamente, constatate ca fiind
neconstituţionale, îşi încetează efectele juridice la 45 de zile de la publicarea deciziei Curţii
Constituţionale dacă, în acest interval, Parlamentul sau Guvernul, după caz, nu pun de acord
prevederile neconstituţionale cu dispoziţiile Constituţiei. Pe durata acestui termen, dispoziţiile
constatate ca fiind neconstituţionale sunt suspendate de drept.
 Aquis-ul comunitar

Surse oficiale:
❖Tratatele constituţionale ale Comunităţii – care reprezintă acte ale statelor membre;
❖Actele legislative ale instituţiilor politice ale Comunităţii;
❖Deciziile Curţii de Justiţie şi principiile legale generale şi drepturile fundamentale recunoscute
şi elaborate de aceasta.

Legislaţia secundară http://eur-lex.europa.eu/advanced-search-

form.html?qid=1519549769838&action=update
Directive - ea introduce o obligaţie cu privire la rezultatul care trebuie atins, însă lasă
libertate statelor membre în ceea ce priveşte mijloacele utilizate în acest sens.;
➢Regulamente - este obligatoriu în toate elementele sale şi se aplică direct în fiecare
stat membru;
➢Decizii - este un act cu caracter juridic obligatoriu care poate avea o aplicabilitate
generală sau poate fi adresată unui destinatar precis.
 Armonizare

Transpunere Implementare Impunere

Adaptarea
sau
Creare
modificarea Monitorizare
instituţii
legilor
existente

Adoptarea
unor noi Alocare Controale
acte bugete locale
normative

Acordarea de
permise,
aprobarea Sancţiuni
unui plan
etc.
Dreptul internaţional şi dreptul intern (Art. 11 din
Constitutie)

Statul român se obligă să îndeplinească întocmai şi cu bună-

credinţă obligaţiile ce-i revin din tratatele la care este parte.

Tratatele ratificate de Parlament, potrivit legii, fac parte din

dreptul intern.

!!!! În cazul în care un tratat la care România urmează să

devină parte cuprinde dispoziţii contrare Constituţiei,
ratificarea lui poate avea loc numai după revizuirea
Constituţiei.
Accesul liber la justiţie (Art. 21 din Constitutie)

Orice persoană se poate adresa justiţiei pentru apărarea

drepturilor, a libertăţilor şi a intereselor sale legitime.

Nici o lege nu poate îngrădi exercitarea acestui drept.

Părţile au dreptul la un proces echitabil şi la soluţionarea cauzelor

într-un termen rezonabil.

Jurisdicţiile speciale administrative sunt facultative şi gratuite.

 Instituţiile UE

Parlamentul European

Consiliul European

Comisia Europeană;

Curtea de Justiţie

Curtea de Auditori

Sistemul European de Bănci Centrale şi Banca

Centrală Europeană.
 Parlamentul European

Este compus din reprezentanţii cetăţenilor aparţinând statelor

Uniunii.

Parlamentul European este alcătuit din 705 de deputaţi

Romania -33+1 deputati

Din 1979, deputaţii sunt aleşi prin vot universal direct pentru o perioadă de 5 ani.

Parlamentul European îşi desfăşoară activitatea în 3 sedii:

Bruxelles (Belgia)- reuniunile comisiilor parlamentare
Luxemburg - sediul administrativ
Strasbourg (Franţa)- sesiuni plenare.
http://www.europarl.europa.eu/about-parliament/ro/powers-
and-procedures/legislative-powers

• Adoptă legile europene – în colaborare

cu Consiliul, în multe domenii de politici
Parlamentul publice.
îndeplineşte 3 • Exercită controlul democratic asupra
funcţii principale: celorlalte instituţii UE, în special asupra
Comisiei. Deţine puterea de a aproba sau
de a respinge comisarii nominalizaţi şi are
dreptul de a cere întregii Comisii să
demisioneze.
• Controlul finanţelor publice.
Preşedintele Parlamentului European -Roberta Metsola (2022)

Rol:

asigură desfăşurarea corespunzătoare a procedurilor parlamentare

monitorizează activităţile Parlamentului şi comisiile parlamentare

reprezintă Parlamentul în toate chestiunile juridice şi în relaţiile

internaţionale

îşi dă acordul final asupra bugetului UE

Consiliul Uniunii Europene

Rol: reprezintă guvernele statelor membre ale UE, adoptă legislația

europeană și coordonează politicile UE

Membri: miniștrii din fiecare țară a UE care răspund de domeniul de

politică supus discuțiilor

Președinte: fiecare stat membru al UE deține președinția prin rotație, pe o

perioadă de 6 luni - până în iunie 2023 –președintia suedeza

Înființare: 1958 (sub denumirea de Consiliul Comunității Economice

Europene)

Sediu: Bruxelles (Belgia)

Consiliul UE

Negociază și adoptă legislația UE, împreună

cu Parlamentul European, pe baza propunerilor înaintate
de Comisia Europeană.

Coordonează politicile țărilor UE.

Elaborează politica externă și de securitate a UE, plecând

de la orientările Consiliului European.

Încheie acorduri între UE și alte țări sau organizații

internaționale.

Adoptă bugetul anual al UE, în colaborare cu Parlamentul

European.
 Consiliul UE nu trebuie confundat cu:

Consiliul European - summit

trimestrial în cadrul căruia
Consiliul Europei- instituție
liderii UE se reunesc pentru a
care nu face parte din UE.
stabili direcțiile generale ale
politicii europene
 Consiliul European
- format din șefi de stat sau de guvern ai statelor membre
https://www.consilium.europa.eu/ro/european-council/

Consiliul European joacă un rol important în

a adoptat o anumite proceduri de numire în posturi de
„agendă importanță majoră la nivelul UE.
strategică” a Consiliul European răspunde de:
definește
domeniilor - alegerea președintelui Consiliului European
orientările și
prioritare care - propunerea președintelui Comisiei Europene
prioritățile
necesită acțiune -numirea Înaltului Reprezentant al Uniunii
politice generale
și atenție din pentru afaceri externe și politica de securitate
ale UE.
partea UE pe -numirea oficială a întregului organ colegial al
termen lung comisarilor
-numirea Comitetului executiv al Băncii Centrale
Europene (BCE), inclusiv a președintelui BCE
 !!!!!!
Consiliul Europei este o organizatie interguvernamentala ale carei obiective sunt:

Protejarea drepturilor omului, a democratiei pluraliste si a suprematiei dreptului;

Favorizarea constientizarii si incurajarea dezvoltarii identitatii si diversitatii culturale ale Europei;

Cautarea solutiilor pentru problemele cu care se confrunta societatea europeana: discriminarea minoritatilor,
xenofobia, intoleranta, bioetica si clonarea umana, terorismul, traficul de fiinte umane, crima organizata si coruptia,
cibercriminalitatea, violenta contra copiilor etc.;

Dezvoltarea stabilitatii democratice in Europa prin sustinerea reformelor politice, legislative si constitutionale.

47 de state membre

https://www.coe.int/en/web/portal/home
Comisia europeana
https://commission.europa.eu/index_ro

Rol: apără interesul general al UE, propunând acte

legislative, asigurând respectarea acestora și
implementând politicile și bugetul Uniunii

Membri: o echipă de comisari, câte unul din fiecare țară

a UE

Președinte: Ursula von der Leyen

Înființare: 1958

Sediu: Bruxelles (Belgia)

 Comisia Europeană
Comisia este compusă din 24 departamente – Directoare Generale,
care la rândul lor sunt formate din Divizii. Pe lângă acestea există şi o
serie de servicii specializate, inclusiv Serviciul Legal.

Comisia: Atribuţii:
Iniţiativă legislativă;

formulează recomandări sau avize în materiile Execuţie;

care fac obiectul tratatului, dacă acesta prevede
în mod expres sau dacă Comisia le consideră
necesare;
dispune de putere de decizie proprie şi participă
la procesul de formare a actelor Consiliului şi
Parlamentului European;
Supraveghere (controlului aplicării
tratatelor comunitare; poate să
declanşeze anumite proceduri
juridice care au menirea de a
stabili dacă Consiliul ori SM
îndeplinesc obligaţiile ce le revin
din tratate).

Reprezentare (reprezintă
exercită atribuţiile conferite de Consiliu pentru interesele Comunităţii pe plan
aplicarea normelor stabilite de acesta. internaţional)
 Curtea Europeană de Justiţie - Luxemburg

Rol: se asigură că legislația UE este interpretată și aplicată în același mod în toate țările UE;
garantează că țările și instituțiile UE se supun dreptului european.

Membri:

• Curtea de Justiție: câte 1 judecător din fiecare țară a UE + 11 avocați generali

• Tribunalul: câte 2 judecători din fiecare țară a UE

Înființare: 1952
Componenta- 2 instanțe:
Curtea de Justiție - se ocupă de cererile de hotărâre preliminară adresate
de instanțele naționale și de anumite acțiuni în anulare și recursuri.

Tribunalul - se pronunță asupra acțiunilor în anulare introduse de persoane

fizice, întreprinderi și, în anumite cazuri, de guvernele UE. În practică,
această instanță se ocupă în principal cu legislația privind concurența,
ajutorul de stat, comerțul, agricultura și mărcile comerciale.

Judecătorii și avocații generali sunt numiți de statele membre, de comun

acord, pentru un mandat de 6 ani, care poate fi reînnoit. Judecătorii din
cadrul fiecărei instanțe aleg un președinte, pentru un mandat de 3 ani, care
poate fi reînnoit.
Principalele atribuţii ale Curţii de Justiţie sunt:

controlul legalităţii actelor instituţiilor;

controlul respectării de către SM a obligaţiilor care le sunt impuse de către tratate;

interpretarea regulilor comunitare şi negocierea validităţii actelor instituţiilor.

Tribunalul UE al Funcţiei Publice se pronunţă în litigiile apărute între Uniunea

Europeană şi funcţionarii săi.

Misiunea Curţii este să se asigure că legislaţia UE este interpretată şi aplicată în mod

uniform în toate statele membre UE, astfel încât legile să se aplice în mod egal tuturor
cetăţenilor. Spre exemplu, Curtea se asigură că instanţele naţionale nu pronunţă sentinţe
diferite în acelaşi caz.
 Curtea pronunţă sentinţe în cazurile care îi sunt înaintate spre soluţionare.

Cele 5 tipuri de cazuri întâlnite frecvent sunt:

-acţiuni pentru pronunţarea unei hotărâri preliminare – când instanţele

naţionale îi cer Curţii de Justiţie să interpreteze un act legislativ european

acţiuni în constatarea neîndeplinirii obligaţiilor – intentate guvernelor

care nu aplică legislaţia europeană

acţiuni în anulare – când se consideră că anumite acte legislative ale UE

încalcă tratatele europene sau drepturile fundamentale

-acţiuni în constatarea abţinerii de a acţiona – când instituţiile UE nu

acţionează pentru a lua deciziile pe care au obligaţia de a le lua

-acţiuni directe – intentate de persoane fizice, întreprinderi sau

organizaţii împotriva deciziilor sau acţiunilor UE
 O persoană fizică sau o întreprindere care consideră că a avut de suferit de pe urma acțiunii
sau a lipsei de acțiune din partea unei instituții UE sau a angajaților acesteia se poate adresa
Curții în două moduri:

indirect, prin intermediul instanțelor naționale (care pot decide să înainteze cazul Curții de
Justiție)

direct, sesizând Tribunalul - dacă reclamantul a fost afectat direct și personal de o decizie
luată de o instituție a UE.

https://ec.europa.eu/info/about-europission/contact/problems-and-coean-
commmplaints/help-defending-your-rights/individuals_ro
 Au un rol esenţial în funcţionarea UE:
Comitetul Economic şi Social European reprezintă actorii economici şi sociali din societatea civilă organizată, precum
angajatorii şi angajaţii, sindicatele şi organizaţiile de consumatori;

Comitetul Regiunilor reprezintă autorităţile regionale şi locale;

Banca Europeană de Investiţii finanţează investiţiile în proiecte de dezvoltare economică în interiorul şi în exteriorul UE şi
susţine micile întreprinderi prin Fondul European de Investiţii;

Banca Centrală Europeană este responsabilă de politica monetară europeană;

Ombudsmanul European acţionează ca intermediar între cetăţean şi autorităţile UE. Are dreptul de a primi şi investiga
plângerile trimise de cetăţenii, companiile şi organizaţiile din UE şi de orice persoană cu domiciliul sau sediul într-un
stat membru UE. Plângerile pot avea ca obiect: nedreptate; discriminare; abuz de putere; necomunicarea sau refuzul de
a comunica informaţii; întârzieri nejustificate; proceduri incorecte.
Controlorul European pentru Protecţia Datelor asigură protecţia datelor cu caracter personal ale cetăţenilor.
 CEDO https://www.echr.coe.int/Pages/home.aspx?p=applicants/rum

Curtea Europeana a Drepturilor Omului, instituita de Conventia amendata de Protocolul nr. 11, se compune dintr-un numar de
judecatori egal cu acela al statelor contractante.
45 de judecatori , ce își desfășoară activitatea cu titlu individual și nu reprezintă niciun stat.

Plângerile individuale se referă la:

disparitii si asasinate;

tortura si rele tratamente pentru detinuti;

privarea arbitrara de libertate;

absenta accesului la un tribunal;

absenta unui proces echitabil într-un timp rezonabil;

ascultarea telefoanelor;

deportarea si extradarea;

discriminarea homosexualilor;

libertatea presei;

drepturile parintilor copiilor plasati în institutii;

ingerinte asupra dreptului la proprietate;

dezvoltarea partidelor politice.

 In Romania, autoritatea
judecatoreasca se compune
din:

Instantele judecatoresti
sunt:

- instantele judecatoresti,
*Judecatoriile,
- Ministerul Public
*Tribunalele
, *Tribunalele specializate,
*Curtile de Apel
*Inalta Curte de Casatie si
Justitie.

http://portal.just.ro/SitePages/acasa.aspx
 Instanţele judecătoreşti

Judecatoriile sunt instante fara personalitate juridica, organizate in judete si

în sectoarele municipiului Bucuresti

Tribunalele specializate sunt:

a) tribunale pentru minori si familie;

b) tribunale de munca si asigurari sociale;

c) tribunale comerciale;

d) tribunale administrativ-fiscale.

Tribunalele au de regula sediul in fiecare resedinta de judet, si in Municipiul Bucuresti. In

circumscriptia fiecarui tribunal, sunt cuprinse toate judecatoriile din judet.

In cadrul tribunalelor functioneaza sectii pentru cauze civile si sectii pentru cauze penale
si, in raport cu natura si numarul cauzelor, sectii maritime si fluviale sau pentru alte
materii.
Curtile de apel (15) sunt instante cu personalitate juridica, în circumscriptia carora
functioneaza mai multe tribunale si tribunale specializate.
Curtea de Apel Bucuresti functioneaza si ca instanta specializata pentru judecarea cauzelor
privind proprietatea intelectuala, potrivit legii.
Curtile de apel, cu sediul stabilit de lege in localitatea de resedinta a unui judet sau a
municipiului Bucuresti

In cadrul curtilor de apel functioneaza sectii pentru cauze civile, cauze penale, cauze
comerciale, cauze cu minori si de familie, cauze de contencios administrativ si fiscal, cauze
privind conflicte de munca si asigurari sociale, precum si, in raport cu natura si numarul
cauzelor, sectii maritime si fluviale sau pentru alte materii.
In legile organice (ex. codul de procedura civila, penala, alte legi speciale) sunt prevazute
expres dispozitii referitoare la competenta solutionarii cauzelor pentru curtea de apel.
Inalta Curte de Casatie si Justitie are, in principal, competenta de a
judeca recursul în casatie si de a asigura interpretarea si aplicarea unitara
a legii de catre celelalte instante judecatoresti.

Sectiile Inaltei Curti de Casatie si Justitie, in raport cu competenta

fiecareia solutioneaza:

• cererile de stramutare, pentru motivele prevazute în codurile de procedura;

• conflictele de competenta, in cazurile prevazute de lege;
• recursurile declarate impotriva hotararilor nedefinitive sau a actelor judecatoresti, de
orice natura, care nu pot fi atacate pe nici o alta cale, iar cursul judecatii a fost intrerupt in
fata curtilor de apel;
• orice alte cereri prevazute de lege.
 Termene
Termenele se inteleg pe zile libere, neintrand in socoteala nici ziua cand a inceput, nici
ziua cand s-a sfarsit termenul.
Termenele statornicite pe ore incep sa curga de la miezul noptii zilei urmatoare.
Termenele statornicite pe ani, luni sau saptamani se sfarsesc in ziua anului, lunii sau
saptamanii corespunzatoare zilei de plecare.
Termenul care, incepand la 29, 30 sau 31 ale lunii, se sfarseste intr-o luna care nu are o
asemenea zi, se va socoti implinit in ziua cea din urma a lunii.
Termenul care se sfarseste intr-o zi de sarbatoare legala, sau cand serviciul este
suspendat, se va prelungi pana la sfarsitul primei zile de lucru urmatoare.

Termenele incep sa curga de la data comunicarii actelor de procedura daca legea nu

dispune altfel. Termenele incep sa curga si impotriva partii care a cerut comunicarea, de
la data cand a cerut-o.

Actele de procedura trimise prin posta instantelor judecatoresti se socotesc indeplinite in

termen daca au fost predate recomandat la oficiul postal inainte de implinirea lui.
 Sunt subiecte ale raportului juridic:

Persoana fizică = omul, privit individual, ca titular de drepturi şi de obligaţii civile.

Persoana juridică = orice formă de organizare care, întrunind condiţiile cerute de

lege, este titulară de drepturi şi de obligaţii civile (art. 25 din NCC).

 Cetăţenii străini şi apatrizii sunt asimilaţi, în condiţiile legii, cu cetăţenii români,

în ceea ce priveşte drepturile şi libertăţile lor civile. Asimilarea se aplică în mod
corespunzător şi persoanelor juridice străine (art. 27 din NCC).
Exploataţiile
agricole
NOTIUNE. FORME DE
CONSTITUIRE

Atentie: s-a abrogat OUG

108/2001
 Legea nr. 37/2015 privind clasificarea
fermelor şi exploataţiilor agricole
Monitorul Oficial, Partea I nr. 172 din 12
martie 2015, modificata prin L 285/2015
 NOTIUNE
* fermă agricolă - unitatea economică de bază pentru producţia
agricolă formată din terenul agricol şi/sau incinta în care se află
construcţiile, spaţiile de depozitare, utilajele şi echipamentele agricole,
alte anexe, animale şi păsări, precum şi utilităţile aferente care
concură la desfăşurarea activităţilor agricole;

* fermier - persoană fizică sau juridică ori un grup de persoane fizice

sau juridice care au în proprietate sau în folosinţă o fermă agricolă în
care realizează, singur sau împreună cu membrii familiei sale ori alţi
membri asociaţi, producţia agricolă;

* exploataţie agricolă - formă de organizare alcătuită din ansamblul

unităţilor utilizate pentru activităţile agricole şi gestionate de un
fermier, situate pe teritoriul aceluiaşi stat membru al Uniunii
Europene;
 Exploataţiile
agricole pot fi Exploatatiile pot
formate din: aparţine:
• unuia sau
. • multor
proprietari
mijloace
necesare
terenuri, procesului animale
de
producţie
agricolă
,,Activitate agricolă” =

(i) producția, creșterea sau cultivarea de

produse agricole, inclusiv recoltarea,  suprafață agricolă =
mulgerea, reproducerea animalelor și ❑ orice suprafață de teren arabil,
deținerea acestora în scopuri agricole,
❑ de pășune permanentă
(ii) menținerea unei suprafețe agricole ❑ de fâneață permanentă sau cultivată
într-o stare care o face adecvată pentru cu culturi permanente;
pășunat sau pentru cultivare, fără nicio
acțiune pregătitoare care depășește
cadrul metodelor și al utilajelor
agricole uzuale, pe baza criteriilor
definite de statele membre în cadrul
stabilit de Comisie, sau

(iii) efectuarea unei activități minime

definite de către statele membre, pe
suprafețele agricole menținute în mod
natural într-o stare adecvată pentru
pășunat sau pentru cultivare;
„Dimensiune Economică - se
determină pe baza producţiei
standard totale a exploataţiei
agricole, exprimată în euro,
stabilită în conformitate cu
prevederile Regulamentului
(CE) nr. 1.242/2008 al Comisiei
din 8 decembrie 2008 de
stabilire a unei tipologii
comunitare pentru exploataţii
agricole
„pepiniere” =suprafețe plantate cu plante
tinere lemnoase cultivate în aer liber,
destinate transplantării ulterioare:
❖ pepiniere viticole și vii-mamă pentru
portaltoi;
❖ pepiniere de pomi fructiferi și de fructe
de pădure;
❖ pepiniere de plante ornamentale;
❖ pepiniere comerciale de arbori de
pădure, cu excepția arborilor pentru
nevoile proprii ale exploatației, crescuți
în zona împădurită;
❖ pepiniere de arbori și arbuști pentru
plantarea în grădini, parcuri, pe
marginea drumurilor, pe rambleuri (de
exemplu, plante pentru garduri vii,
trandafiri și alți arbuști ornamentali,
conifere ornamentale), precum și
portaltoii acestora și materialul săditor;
 Regulamentul
delegat (UE) nr. „categoria de
1198/2014 al exploatații”: un
„informații
Comisiei din 1 ansamblu de
contabile”
august 2014 de exploatații
reprezintă orice
completare a agricole care fac
informații tehnice,
Regulamentului parte din aceeași
financiare sau
(CE) categorie în ceea șef de
economice
nr. 1217/2009 al ce privește tipul exploatație”
referitoare la o
Consiliului privind de exploatație și înseamnă
exploatație
crearea unei dimensiunea persoana fizică
agricolă, derivate
rețele de economică a responsabilă de
din conturi care
colectare de exploatației, așa gestionarea zilnică
constau în
informații cum sunt definite a unei exploatații
înregistrări
contabile agricole în tipologia agricole
efectuate în mod
privind veniturile comunitară a
sistematic și
și activitatea exploatațiilor
periodic pe
economică a agricole stabilită
întreaga durată a
exploatațiilor în Regulamentul
anului contabil.
agricole în (CE) nr.
Uniunea 1242/2008;
Europeană
 În funcţie de dimensiunea economică, fermele şi exploataţiile agricole se clasifică
şi se definesc după cum urmează:
a) fermă de subzistenţă - exploataţie agricolă având dimensiunea economică sub
1.999 SO;
b) fermă de semisubzistenţă - exploataţie agricolă având dimensiunea economică
între 2.000-7.999 SO;
c) fermă mică - exploataţie agricolă având dimensiunea economică între 8.000-11.999
SO;
d) fermă de dimensiune medie - exploataţie agricolă având dimensiunea economică
între 12.000-250.000 SO;
e) fermă mare --exploataţie agricolă având dimensiunea economică peste 250.000
SO.

!!!!! Fermele de semi-subzistenţă pot procesa din producţia proprie produse tradiţionale,
cu respectarea prevederilor legale în vigoare.

!!! Fermele şi exploataţiile agricole mici, medii si mari reprezintă forme de comasare a
terenurilor agricole şi pot dispune şi de unităţi proprii de procesare, cu respectarea
prevederilor legale în vigoare.
 Regulamentul (CE) nr. 1242/2008-stabilire a
unei tipologii comunitare pentru exploatații
agricole

producţia standard totală - reprezintă

valoarea standard a producţiei brute (SO)

SO se calculează înmulțind suprafața, respectiv

numărul de animale din exploatație, cu
coeficienții fiecărei culturi, respectiv specii.
În scopul calculării producțiilor standard pentru anchetele Uniunii privind
structura exploatațiilor agricole pentru anul N, ( articolul 5b alineatul (2)
din Regulamentul (CE) nr. 1217/2009), perioada de referință constă în cei
cinci ani succesivi, începând de la anul N-5, până la anul N-1.

Producțiile standard sunt determinate cu ajutorul valorilor medii de bază

calculate pentru perioada de referință și, în general, sunt denumite
„producții standard N-3”.

Pentru a se ține cont de tendințele economice, aceste producții standard

N-3 sunt actualizate cel puțin cu ocazia fiecărei anchete a Uniunii privind
structura exploatațiilor agricole.

http://www.madr.ro/coeficienti-calcul-ude-si-tipologie-agricola.html
http://www.madr.ro/coeficienti-calcul-ude-si-tipologie-agricola.html
B_1_6_12

Plante medicinale şi aromatice inclusiv ceaiul, cafeaua şi cicoarea pentru cafea:

muşeţel, mătrăguna, menta, mac, angelica,chimen, genţiana, iasomia, lavanda,
levănțica, origanul, şofranul, salvia,valeriana, gălbeneaua, etc. 937,85

B_1_6_99

Alte plante industriale - cicoarea, trestia de zahăr, alte plante tehnice

nemenţionate în altă parte, sorgul tehnic (pentru maturi) 717,56

Flori - în câmp
- bulbi de flori, cormi şi tuberculi
B_1_8_1
- flori tăiate şi boboci 25527,46
- plante cu flori şi plante ornamentale
Flori - în sere şi solarii
- bulbi de flori, cormi şi tuberculi
B_1_8_2 83743,81
- flori tăiate şi boboci
- plante cu flori şi plante ornamentale
 Legume proaspete, pepeni şi căpşuni - în câmp –
- varza, conopida, broccoli, sparanghel
- legume pt. frunze (praz, salata, spanac, etc.)
- tomate
- porumb dulce
- legume cultivate pentru fructe - vinete, ardei, dovleci şi
dovlecei, castraveciori
B_1_7_1_1 6196,49
- legume cultivate pentru rădăcină, bulbi, tuberculi
(excepţie cartofi): morcovi, păstârnac, ceapa,usturoi,ridichii,
napi
- legume păstăi(fasole, mazăre cu excepţia lintei şi a
năutului)
- fructele plantelor neperene(căpşuni, pepeni galbeni,
pepeni verzi, ananas)
 Legume proaspete, pepeni şi căpşuni - în gradina destinate
comercializării:
- varza,conopida, broccoli, sparanghel
- legume pt. frunze (praz, salata, spanac, etc.)
- tomate
- porumb dulce
B_1_7_1_2 - legume cultivate pentru fructe - vinete, ardei, dovleci şi
7176,16
dovlecei, castraveciori
- legume cultivate pentru rădăcină, bulbi, tuberculi (excepţie
cartofi): morcovi, păstârnac, ceapa,usturoi,ridichii, napi
- legume păstăi (fasole, mazăre cu excepţia lintei şi a năutului)
- fructele plantelor neperene (căpşuni, pepeni galbeni, pepeni
verzi, ananas)
 Legume proaspete, pepeni şi căpşuni - în sere şi
solarii:
- varza, conopida, broccoli, sparanghel
- legume pt. frunze (praz, salata, spanac, etc.)
- tomate
- porumb dulce
- legume cultivate pentru fructe - vinete, ardei,
B_1_7_2 dovleci şi dovlecei, castraveciori
27507,66
- legume cultivate pentru rădăcină, bulbi, tuberculi
(excepţie cartofi): morcovi, păstârnac, ceapa,
usturoi,ridichii, napi
- legume păstăi (fasole, mazăre cu excepţia lintei şi
a năutului)
- fructele plantelor neperene (căpşuni, pepeni
galbeni, pepeni verzi, ananas)
 Seminţe şi seminceri
-seminţe de graminee(altele decât cerealele de
baza)
B_1_10 -seminţe pentru horticultură
2993,73
-seminţe şi răsaduri pentru teren arabil cu
excepţia cerealelor, a boabelor de leguminoase
uscate, a cartofilor, a plantelor oleaginoase

Alte plante (culturi de mică importanţă

B_1_11 economică care nu pot fi încadrate în altă 592,99
categorie)
 Fructe, pomi şi arbuşti - climă temperată:
Mere
B_4_1_1_1 Pere
2812,04
Piersici şi nectarine
Alte fructe: vişine, cireşe, caise, prune, gutui
Livezi de coacăz, smochin, zmeur, muri, agrişe,
B _4_1_2 3958,34
cătină, afin, goji
B_4_1_3 Fructe, pomi şi arbuşti – nuci, alune 1754,40

B_4_4_1 Vii - vin nobil 1981,83

B_4_4_2 Vii - alte vinuri 1889,96
B_4_4_3 Vii – struguri de masă 2170,52
B_4_5 Pepiniere 5614,25

Alte culturi permanente: răchita, papura,

B_4_6 487,35
bambus, salcie, brazi de crăciun
B_6_1 Ciupercării pe 100 mp (Nr. recolte pe an = 4) 4456,78
 In functie de tipul general de activitate agricola, exploatatiile se clasifica
astfel:
A. Exploatatii specializate – culturi
1) exploatatii specializate in culturi de câmp;
2) exploatatii specializate in horticultura;
3) exploatatii specializate in culturi permanente.

B. Exploatatii specializate – productie animala

1) exploatatii specializate in cresterea animalelor erbivore;
2) exploatatii specializate in cresterea animalelor granivore.

C. Exploatatii mixte
1) exploatatii de culturi mixte;
2) exploatatii mixte de crestere a animalelor;
3) exploatatii mixte de culturi si cresterea animalelor;
4) exploatatii neclasificate.
 Conducerea/administrarea
fermei

Exploataţiile agricole
comerciale vor fi conduse sau
administrate de personal
calificat tehnic şi economic în
domeniul agricol.

Exploataţiile agricole
familiale pot fi conduse şi
administrate de respectivii
proprietari, atestaţi în
pregătirea agricolă.
După forma de proprietate,
exploataţiile agricole sunt: După natura activităţii pe
care o desfăşoară,
exploataţiile agricole sunt:
 Exploataţiile agricole se pot constitui din:

terenurile dobândite în proprietate de persoanele fizice

sau juridice, conform prevederilor Legii fondului funciar
nr. 18/1991, republicată şi ale Legii nr. 1/2000;

terenurile dobândite prin acte juridice între vii şi

pentru cauză de moarte;

terenurile rezultate prin asocierea liber

consimţită a proprietarilor individuali;

terenurile arendate;

terenurile concesionate;

terenurile în proprietate comună, deţinute

în devălmăşie;
terenurile în proprietate comună, pe cote-
părţi (indiviziune).
animale de producţie şi reproducţie şi alt
capital agricol.
 Acte juridice între vii si pentru cauza de moarte
 convenţie,
 testament, Gradul de rudenie se
stabileşte astfel:
 moştenire legală,
a) în linie dreaptă, după
 accesiune,
numărul naşterilor: astfel, copiii
 uzucapiune, şi părinţii sunt rude de gradul
 ca efect al posesiei de bună- întâi, nepoţii şi bunicii sunt
credinţă în cazul bunurilor rude de gradul al doilea;
mobile şi al fructelor, prin b) în linie colaterală, după
ocupaţiune, numărul naşterilor, urcând de
 tradiţiune, la una dintre rude până la
 hotărâre judecătorească, când ascendentul comun şi
este translativă de proprietate. coborând de la acesta până
la cealaltă rudă; astfel, fraţii
!!!! în cazul bunurilor imobile sunt rude de gradul al doilea,
dreptul de proprietate se unchiul sau mătuşa şi nepotul,
dobândeşte prin înscriere în de gradul al treilea, verii
cartea funciară primari, de gradul al patrulea.
Cota soţului supravieţuitor este de:

un sfert din moştenire, dacă vine în concurs cu

descendenţii defunctului;

o treime din moştenire, dacă vine în concurs atât cu

ascendenţi privilegiaţi, cât şi cu colaterali privilegiaţi ai
defunctului;

o jumătate din moştenire, dacă vine în concurs fie numai

cu ascendenţi privilegiaţi, fie numai cu colaterali privilegiaţi
ai defunctului;

trei sferturi din moştenire, dacă vine în concurs fie cu

ascendenţi ordinari, fie cu colaterali ordinari ai defunctului.

Moștenitorii rezervatari au dreptul să primească în mod obligatoriu

jumătate din cota succesorală la care aveau dreptul. Aceștia sunt, potrivit NCC:
•soțul supraviețuitor;
•descendenții;
•ascendenții privilegiați.
Moştenirea se cuvine soţului supravieţuitor şi rudelor defunctului, şi
anume descendenţilor, ascendenţilor şi colateralilor acestuia, după caz.

•Descendenţii şi ascendenţii au vocaţie la moştenire indiferent de

gradul de rudenie cu defunctul, iar colateralii numai până la gradul al
patrulea inclusiv.

În lipsa moştenitorilor legali sau testamentari, patrimoniul defunctului se

transmite comunei, oraşului sau, după caz, municipiului în a cărui rază
teritorială se aflau bunurile la data deschiderii moştenirii.

•Pot veni la moştenire prin reprezentare succesorală numai

descendenţii copiilor defunctului şi descendenţii fraţilor sau surorilor
defunctului
 Întinderea dreptului de proprietate asupra terenurilor

 Proprietatea terenului se întinde şi asupra subsolului şi a spaţiului de deasupra

terenului, cu respectarea limitelor legale.
 Proprietarul poate face toate construcţiile, plantaţiile şi lucrările pe care le găseşte de
cuviinţă, în afară de excepţiile stabilite de lege, şi poate trage din ele toate foloasele
pe care acestea le-ar produce.
Dar, el este ţinut să respecte, în condiţiile şi în limitele determinate de lege,
drepturile terţilor asupra resurselor minerale ale subsolului, izvoarelor şi apelor
subterane, lucrărilor şi instalaţiilor subterane şi altora asemenea.
 Apele de suprafaţă şi albiile acestora aparţin proprietarului terenului pe care se
formează sau curg, în condiţiile prevăzute de lege.
 Proprietarul unui teren are dreptul de a apropria şi de a utiliza, în condiţiile legii,
apa izvoarelor şi a lacurilor aflate pe terenul respectiv, apa freatică, precum şi apele
pluviale
 Proprietarii terenurilor învecinate sunt obligaţi să contribuie la grăniţuire prin
reconstituirea hotarului şi fixarea semnelor corespunzătoare, suportând, în mod egal,
cheltuielile ocazionate de aceasta.
 Orice proprietar poate să îşi îngrădească proprietatea, suportând, în condiţiile legii,
cheltuielile ocazionate..
„vânzare” înseamnă vânzarea sau orice altă
formă de transfer definitiv al dreptului de
proprietate asupra terenului sau al drepturilor la
plată;

nu este inclusă vânzarea de terenuri în cazul în

care terenurile sunt transferate către autoritățile
publice sau în scopul utilizării în interes public și
în cazul în care transferul se efectuează în
scopuri care nu au legătură cu agricultura;
 Tradiţiune (sau tradiţie), mod de dobandire a drepturilor reale, constand în
simpla predare materială a obiectului;
 Uzucapiunea (prescripţia achizitivă) este modul de dobândire a
proprietăţii (sau a altor drepturi reale), prin posedarea
neîntreruptă (a imobilului) în termenul şi condiţiile prevăzute de
lege.
Uzucapiunea poate fi invocată:
 pe cale de acţiune în justiţie (prin cerere de chemare în judecată),
 pe cale de excepţie.
!!!! Pentru a putea opera uzucapiunea mai este necesar ca bunurile
imobile (terenuri) să se afle în circuitul civil, bunurile nu trebuie să fi
fost declarate inalienabile.
!!!! poate fi obţinut dreptul de proprietate asupra imobilelor-terenuri prin
uzucapiune şi prin acţiune formulată împotriva unei persoane fizice, mai
precis împotriva fostului proprietar sau moştenitorilor acestuia.
 Dreptul de proprietate asupra unui imobil şi dezmembrămintele sale pot fi înscrise
în cartea funciară, în temeiul uzucapiunii, în folosul celui care l-a posedat timp de
10 ani, dacă (art. 930-931 NCC):
 a) proprietarul înscris în cartea funciară a decedat ori, după caz, şi-a încetat
existenţa;
 b) a fost înscrisă în cartea funciară declaraţia de renunţare la proprietate;
 c) imobilul nu era înscris în nicio carte funciară.

!!!!! În toate cazurile, uzucapantul poate dobândi dreptul numai dacă şi-a
înregistrat cererea de înscriere în cartea funciară înainte ca o terţă persoană să
îşi fi înregistrat propria cerere de înscriere a dreptului în folosul său, pe baza unei
cauze legitime, în cursul sau chiar după împlinirea termenului de uzucapiune.

!!!!!Drepturile celui care a fost înscris, fără cauză legitimă, în cartea funciară, ca
proprietar al unui imobil sau titular al unui alt drept real, nu mai pot fi contestate
când cel înscris cu bună-credinţă a posedat imobilul timp de 5 ani după
momentul înregistrării cererii de înscriere, dacă posesia sa a fost neviciată.
 Legea nr. 204/2008 privind protejarea
exploataţiilor agricole

păstrarea amplasamentelor exploataţiilor agricole care au fost înfiinţate şi

funcţionează cu respectarea prevederilor legale în vigoare

In Horticultura:

• construcţiile şi amenajările anexe ale exploataţiilor agricole;

• fermele de pomi, de viţă de vie şi de cercetare.

În perimetrele limitrofe construcţiilor reprezentând exploataţii agricole sau anexe

gospodăreşti ale acestora delimitate prin planuri urbanistice cu respectarea distanţelor
de protecţie în care s-a instituit un regim de restricţii privind amplasarea de locuinţe sau
obiective socioeconomice, solicitantul va obţine avizul conform al direcţiei pentru
agricultură şi dezvoltare rurală judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti.
Exploatatii agricole care utilizeaza suprafete agricole si/ sau detin animale,
dupa statutul juridic al exploatatiilor agricole
TOTAL din care:
Statutul juridic al exploatatii Cu suprafete Numai
Numai cu efective
exploatatiilor agricole agricole agricole si efective cu suprafete
de animale
de animale agricole

Exploatatii agricole
individuale 4462221 3396310 881005 184906
Unitati cu personalitate
juridica: 22672 3596 18450 626
Societati/ asociatii agricole 2261 333 1891 37
Societati comerciale 6138 1416 4290 432
Unitati ale administratiei
publice 5698 944 4674 80
Unitati cooperatiste 87 7 70 10
Alte tipuri 8488 896 7525 67

TOTAL 4484893 3399906 899455 185532

 Categorii de folosinta ale Numar exploatatii Suprafata
suprafetei agricole utilizate agricole cultivata (hectare)

Legume proaspete, pepeni si

capsuni
a) in camp
- legume proaspete 225447 39846,13
- pepeni verzi si galbeni 54004 23181,06
- capsuni 7257 1060,85
b) in gradini, pentru
comercializare
- legume proaspete 187651 12576,54
- pepeni verzi si galbeni 6129 2346,15
- capsuni 2820 245,69
c) in sere si solarii
- legume proaspete 18424 2252,04
- pepeni verzi si galbeni 404 172,18

- capsuni 147 47,28

Categorii de folosinta ale Numar exploatatii Suprafata
suprafetei agricole utilizate agricole cultivata (hectare)

Flori si plante
ornamentale

a) in camp 1402 239,68

b) in sere si solarii 755 218,66

Persoana juridică

NCC- republicat 2011-

Titlul IV, capitolele I-VI
Societăți comerciale - o grupare de persoane constituită pe baza
unui contract de societate şi beneficiind de personalitate juridică, în care
asociaţii se înţeleg să pună în comun anumite bunuri, pentru exercitarea
unor activităţi de producţie, comerţ sau prestări de servicii, în scopul
realizării şi împărţirii profitului realizat
 NOTIUNI INTRODUCTIVE

Efectele personalității juridice

participă în nume propriu la circuitul civil și răspunde pentru obligațiile asumate cu bunurile
proprii, afară de cazul în care prin lege s-ar dispune altfel.

- nimeni nu poate invoca împotriva unei persoane de bună-credință calitatea de

subiect de drept a unei persoane juridice, dacă prin aceasta se urmărește ascunderea
unei fraude, a unui abuz de drept sau a unei atingeri aduse ordinii publice.
 Capacitatea de folosinţă a persoanei juridice

Data dobândirii capacităţii de folosinţă:

* Persoanele juridice care sunt supuse înregistrării au capacitatea de a avea drepturi şi

obligaţii de la data înregistrării lor.

* Celelalte persoane juridice au capacitatea de a avea drepturi şi obligaţii: de la data

actului de înfiinţare, de la data autorizării constituirii lor sau de la data îndeplinirii
oricărei alte cerinţe prevăzute de lege.

Conţinutul capacităţii de folosinţă:

* Persoana juridică poate avea orice drepturi şi obligaţii civile, afară de acelea care, prin
natura lor sau potrivit legii, nu pot aparţine decât persoanei fizice.

* Persoanele juridice fără scop lucrativ pot avea doar acele drepturi şi obligaţii civile
care sunt necesare pentru realizarea scopului stabilit prin lege, actul de constituire sau
statut.
!!! În cazul activităţilor care trebuie autorizate de organele
competente, dreptul de a desfăşura asemenea activităţi se naşte
numai din momentul obţinerii autorizaţiei respective, dacă prin lege
nu se prevede altfel.

!!! Actele şi operaţiunile săvârşite fără autorizaţiile prevăzute de

lege sunt lovite de nulitate absolută, iar persoanele care le-au făcut
răspund nelimitat şi solidar pentru toate prejudiciile cauzate,
independent de aplicarea altor sancţiuni prevăzute de lege.

!!! orice persoană juridică poate primi liberalităţi în condiţiile

dreptului comun, de la data actului de înfiinţare sau, în cazul
fundaţiilor testamentare, din momentul deschiderii moştenirii
testatorului, chiar şi în cazul în care liberalităţile nu sunt necesare
pentru ca persoana juridică să ia fiinţă în mod legal.
Nulitatea persoanei juridice – cauze(art 196 NCC)
Nulitate absolută:
lipseşte actul de înfiinţare sau nu a fost încheiat în
forma autentică în situaţiile anume prevăzute de lege;
toți fondatorii sau asociații au fost incapabili
la data înființării persoanei juridice
obiectul de activitate este ilicit, contrar
ordinii publice ori bunelor moravuri;
- lipseşte autorizaţia administrativă
necesară pentru înfiinţarea acesteia;
- actul de înfiinţare nu prevede denumirea,
sediul sau obiectul de activitate;
- actul de înfiinţare nu prevede aporturile fondatorilor
sau ale asociaţilor ori capitalul social subscris şi vărsat;
- s-au încălcat dispoziţiile legale privind patrimoniul
iniţial sau capitalul social minim, subscris şi vărsat;
 Nulitate relativă:

- nu s-a respectat numărul minim de fondatori sau asociaţi

prevăzut de lege;

- au fost nesocotite alte dispoziţii legale imperative prevăzute sub

sancţiunea nulităţii actului de înfiinţare a persoanei juridice.

!!! Nulitatea unei persoane juridice poate fi constatată sau, după caz,
declarată de instanţa judecătorească

!!! Nulitatea relativă poate fi invocată în termen de un an de la data

înregistrării sau înfiinţării acesteia

!!! Nulitatea absolută sau relativă a persoanei juridice se acoperă în toate

cazurile, dacă, până la închiderea dezbaterilor în faţa primei instanţe de
judecată, cauza de nulitate a fost înlăturată
 . Efectele nulităţii (198 NCC)
- persoana juridică încetează fără efect
retroactiv şi intră în lichidare.
- prin hotărârea judecătorească de
constatare sau declarare a nulităţii se
numesc lichidatorii.
- constatarea sau, după caz, declararea
nulităţii nu aduce atingere actelor
încheiate anterior în numele persoanei
juridice de către organele de administrare,
direct sau prin reprezentare.
- nici persoana juridică şi nici fondatorii
sau asociaţii nu pot opune terţilor
nulitatea acesteia, în afară de cazul în care
se dovedeşte că aceştia cunoşteau cauza
de nulitate la momentul încheierii actului.
!!! Hotărârea judecătorească
definitivă se comunică, din
oficiu, spre a fi notată în toate
registrele publice în care
persoana juridică a fost
înregistrată sau, după caz,
menţionată.
!!! În toate cazurile, fondatorii
sau asociaţii răspund, în
condiţiile legii, pentru obligaţiile
persoanei juridice care s-au
născut în sarcina acesteia de la
data înfiinţării ei şi până la data
notării în registrele publice a
hotărârii judecătoreşti.
 Legea societatilor nr. 31/1990, republicata in Monitorul Oficial, Partea I nr. 1066 din 17 noiembrie 2004 şi include modificările
aduse prin următoarele acte: L 302/2005; L 164/2006; L 85/2006; L 441/2006; OUG 82/2007; OUG 52/2008; L 88/2009; OUG 43/2010;
OUG 54/2010; OUG 90/2010; L 202/2010; OUG 37/2011; L 71/2011; OUG 2/2012; OUG 47/2012; L 76/2012; L 255/2013; L
187/2012; L 152/2015; L 163/2018; L 129/2019; L 162/2019; L 102/2020; L 223/2020; OUG 195/2020;

În vederea desfăşurării de activităţi cu scop lucrativ, persoanele fizice şi

persoanele juridice se pot asocia şi pot constitui societăţi comerciale

societăţi de persoane - se constituie dintr-un număr mic de

persoane, pe baza calităţilor personale (intuitu personae): *societatea în
nume colectiv; *societatea în comandită simplă;

societăţi de capitaluri - se constituie dintr-un număr mai mare de

asociaţi, elementul esenţial fiind capitalul investit (intuitu pecuniae):
*societatea pe acţiuni; *societatea în comandită pe acţiuni;

Societatea cu răspundere limitată are atât caractere de la societăţile de

persoane cât şi de la societăţile de capitaluri.
 Clasificarea societăților comerciale

a) Societatea în nume colectiv -obligaţiile sociale sunt garantate cu

patrimoniul social şi cu răspunderea nelimitată şi solidară a tuturor
asociaţilor.

b) Societatea în comandită simplă -obligaţiile sociale sunt garantate cu

patrimoniul social şi cu răspunderea nelimitată solidară a asociaţilor
comanditaţi; asociaţii comanditari răspund numai până la concurenţa
aportului lor.

c) Societatea pe acţiuni -capitalul social este împărţit în acţiuni, iar

obligaţiile sociale sunt garantate cu patrimoniul social; acţionarii răspund
numai în limita aportului lor.

d) Societatea în comandită pe acţiuni – capitalul social este împărţit în

acţiuni, iar obligaţiile sociale sunt garantate cu patrimoniul social şi cu
răspunderea nelimitată şi solidară a asociaţilor comanditaţi; asociaţii
comanditari răspund numai până la concurenţa aportului lor.

e) Societatea cu răspundere limitată este societatea ale cărei obligaţii

sociale sunt garantate cu patrimoniul social; asociaţii răspund numai în limita
aportului lor.
 Elementele constitutive ale persoanei juridice

organizare proprie,

patrimoniu propriu

scop propriu
Caracteristici:
- generalitatea,
- legalitatea

!!!! pentru existenţa persoanei juridice cele trei elemente

trebuie întrunite în totalitate, lipsa uneia dintre ele va
însemna că această entitate nu va avea calitatea de
persoană juridică; ele sunt şi exclusive, în sensul că ele nu
sunt numai necesare ci şi suficiente.
 patrimoniu propriu
= acel element constitutiv care constă în totalitatea
drepturilor şi obligaţiilor patrimoniale care au ca
titular persoana juridică.

Art. 31 NCC dispune că orice persoană fizică sau persoană juridică este titulară a
unui patrimoniu care include toate drepturile şi datoriile ce pot fi
evaluate în bani şi aparţin acesteia. Acesta poate face obiectul unei
diviziuni sau unei afectaţiuni numai în cazurile şi condiţiile prevăzute de lege.
 Patrimoniul propriu al persoanei juridice are două laturi:

- cea activă, cuprinzând drepturile patrimoniale

- cea pasivă care înglobează obligaţiile patrimoniale (contractuale sau

extracontractuale).

!!!! patrimoniul propriu permite persoanei juridice:

- să aibă o răspundere patrimonială proprie

- să participe la circuitul civil în nume propriu.

!!! patrimoniu = o universalitate de drept, un ansamblu în cadrul căruia

funcţionează corelaţia activului cu pasivul.
 Fondul de comerț
 Fondul de comerţ reprezintă un ansamblu de bunuri mobile şi imobile,
corporale şi incorporale pe care un profesionist le afectează desfăşurării
unei activităţi comerciale, în scopul atragerii clientelei şi implicit obţinerii
de profit.
 Noţiunea de fond de comerţ este distinctă de cea de patrimoniu.
 Fondul de comerţ nu cuprinde creanţele şi datoriile
profesionistului.
Elementele fondului de comerţ
Fondul de comerţ cuprinde bunurile necesare pentru desfăşurarea activităţii
comerciantului.
Valoarea fondului de comerţ depinde de aceste elemente care servesc la
gruparea şi reţinerea clientelei.

Sunt 3 categorii de elemente care formează fondul de comerţ:

- bunurile corporale,

- bunurile incorporale

raporturi de fapt, cu valoarea patrimonială.

1. Elementele corporale cuprind bunuri mobile şi bunuri imobile.

Bunurile mobile sunt cele care au o anumită stabilitate şi care servesc la

exploatarea fondului de comerţ cum sunt: mobilierul destinat comerţului,
stocurile de combustibili, mărfurile, materiile prime, ambalajele, utilajele,
instalaţiile etc.
Bogăţiile de orice natură ale solului şi subsolului, fructele neculese încă,
plantaţiile şi construcţiile încorporate în sol = mobile prin anticipaţie,
atunci când, prin voinţa părţilor, sunt privite în natura lor individuală în
vederea detaşării lor. Pentru opozabilitate faţă de terţi, este necesară notarea
în cartea funciară.

Consecinţele calificării fondului de comerţ ca un bun mobil

corporal sunt:
a) venitul unui fond de comerţ va fi urmărit silit după procedura
reglementată pentru bunurile mobile;
b) nu se aplică prescripţia extinctivă instantanee pentru că este o
universalitate şi nu un bun corporal individual;
c) poate fi închiriat sau înstrăinat prin acte între vii cu titlu gratuit sau cu titlu
oneros (art. 21 lit. a din Legea nr. 26/1990) prin moştenire ori poate face
obiectul unui aport în societate ori a unei transmisiuni prin uzufruct.
Bunurile imobile pot face parte din fondul de comerţ dacă profesionistul
exercită comerţul într-un imobil afectat acestui scop.

Imobilele afectate fondului de comerţ pot fi:

- prin natura lor, afectate acestui fond - clădirea în care comerciantul îşi
desfăşoară comerţul, hotelul pentru societatea hotelieră,
- imobile prin destinaţie, de exemplu, instalaţii, utilaje, maşini etc.

Sunt imobile terenurile, izvoarele şi cursurile de apă, plantaţiile prinse în

rădăcini, construcţiile şi orice alte lucrări fixate în pământ cu caracter
permanent, platformele şi alte instalaţii de exploatare a resurselor submarine
situate pe platoul continental, precum şi tot ceea ce, în mod natural sau
artificial, este încorporat în acestea cu caracter permanent.

!!!!! Rămân bunuri imobile materialele separate în mod provizoriu de un imobil,

pentru a fi din nou întrebuinţate, atât timp cât sunt păstrate în aceeaşi formă,
precum şi părţile integrante ale unui imobil care sunt temporar detaşate de
acesta, dacă sunt destinate spre a fi reintegrate.
Materialele aduse pentru a fi întrebuinţate în locul celor vechi devin bunuri
imobile din momentul în care au dobândit această destinaţie.
 Prezintă importanţă 3 categorii de imobile:

- Imobilele concesionate pentru industrie, comerţ,

activităţi economice şi servicii publice, unităţi de
producţie ale unor regii autonome şi terenuri
proprietate de stat, prin hotărâre a Guvernului.

- Imobilele închiriate.

- Imobilele în locaţie de gestiune .

 Dacă nu se prevede altfel, sunt supuse regulilor referitoare la
bunurile imobile şi drepturile reale asupra acestora. Celelalte drepturi
patrimoniale sunt supuse, în limitele prevăzute de lege, regulilor
referitoare la bunurile mobile.
 Bunurile accesorii
 Bunul care a fost destinat, în mod stabil şi exclusiv, întrebuinţării
economice a altui bun este accesoriu atât timp cât satisface această
utilizare.
 Destinaţia comună poate să fie stabilită numai de proprietarul
ambelor bunuri.
 Bunul accesoriu urmează situaţia juridică a bunului
principal, inclusiv în caz de înstrăinare sau de grevare a
bunului principal.
 Încetarea calităţii de bun accesoriu nu poate fi opusă unui terţ care
a dobândit anterior drepturi privitoare la bunul principal.
 Separarea temporară a unui bun accesoriu de bunul principal nu îi
înlătură această calitate.
 Drepturile unui terţ privitoare la un bun nu pot fi încălcate prin
transformarea acestuia în bun accesoriu.
 Produsele bunurilor (art. 548-550 NCC)

Produsele bunurilor sunt fructele şi productele.

 Fructele reprezintă acele produse care derivă din folosirea unui

bun, fără a diminua substanţa acestuia.
Fructele sunt:
Naturale = produsele directe şi periodice ale unui bun,
obţinute fără intervenţia omului, cum ar fi acelea pe care
pământul le produce de la sine, producţia şi sporul animalelor.

Industriale = produsele directe şi periodice ale unui bun,

obţinute ca rezultat al intervenţiei omului, cum ar fi recoltele
de orice fel.

Civile = veniturile rezultate din folosirea bunului de către o

altă persoană în virtutea unui act juridic, precum chiriile,
arenzile, dobânzile, venitul rentelor şi dividendele.

Productele sunt produsele obţinute dintr-un bun cu consumarea sau
diminuarea substanţei acestuia, precum copacii unei păduri, piatra
dintr-o carieră şi altele asemenea.

 Fructele şi productele se cuvin proprietarului, dacă prin lege nu se

dispune altfel.

Dreptul de proprietate asupra fructelor naturale şi industriale se

dobândeşte la data separării de bunul care le-a produs.

Dreptul de proprietate asupra fructelor civile se dobândeşte zi cu zi.

Cel care, fără acordul proprietarului, avansează cheltuielile necesare pentru

producerea şi perceperea fructelor sau productelor poate cere restituirea
cheltuielilor. În acest caz, produsele sau contravaloarea acestora pot fi
reţinute până la restituirea cheltuielilor. Cu toate acestea, proprietarul
poate cere obligarea posesorului la predarea produselor ori a contravalorii
acestora dacă furnizează o garanţie îndestulătoare.
 II. Elemente materiale incorporale sunt:

firma,

emblema,

alte semne distinctive,

mărci de fabrică, de comerţ şi de serviciu,

brevetele de invenţie,

denumirile de origine, indicaţiile de provenienţă;

licenţe de exclusivitate

licenţe de know-how.
Capitalul social - scop: asigurarea intereselor creditorilor societăţii
- pentru societatea pe acţiuni şi societatea în comandită pe acţiuni -90.000 lei.
 Guvernul va putea modifica cel mult odată la 2 ani valoarea nominală a capitalului social, astfel încât acest cuantum
să reprezinte echivalentul în lei a 25.000 euro (art.10 alin 1 Legea nr. 31/1990).

Acţiunile. Contractul de societate Părţile sociale. Societatea cu răspundere

trebuie să prevadă numărul şi valoarea
nominala a acţiunilor, cu specificarea
dacă sunt nominative sau la purtător.
Valoarea nominală a unei acţiuni nu
poate fi mai mică de 0,10 lei.
Dacă sunt mai multe categorii de
acţiuni, în contract trebuie să se
menţioneze numărul, valoarea nominală
şi drepturile conferite fiecărei categorii
de acţiuni. În cazul în care asociaţii vor
să restricţioneze dreptul de transfer al
acţiunilor, în contractul de societate
trebuie precizate condiţiile acestor
restricţii (clauze de agrement).
limitată nu poate avea un capital mai mic de
200 lei şi se divide în părţi sociale egale, care
nu pot fi mai mici de 10 lei (art. 11 alin. 1
Legea nr. 31/1990).
 În prezent, legea nu impune un plafon
pentru aporturi. Asociaţii sunt liberi să
stabilească cât din capitalul social va fi
reprezentat de aporturi în natură cât şi în
aporturi în numerar.
 Pentru celelalte forme de societate,
legea nu prevede o valoare minimă pentru
capitalul social.
Contractul de societate

 Prin contractul de societate două sau mai multe persoane se obligă reciproc
să coopereze pentru desfăşurarea unei activităţi şi să contribuie la aceasta prin
aporturi băneşti, în bunuri, în cunoştinţe specifice sau prestaţii, cu scopul de a împărţi
beneficiile sau de a se folosi de economia ce ar putea rezulta. Fiecare asociat
contribuie la suportarea pierderilor proporţional cu participarea la distribuţia
beneficiului, dacă prin contract nu s-a stabilit altfel. (art. 1881 C.civ).
 Trăsăturile acestui contract sunt:
- caracterul consensual,
- plurilateral,
- oneros,
- comutativ
- comercial.
 Acest contract trebuie să îndeplinească, pentru a fi valabil, toate
condiţiile necesare pentru validitatea unei convenţii (art. 948 C.civ) :
✓capacitatea,
✓consimţământul,
✓obiectul
✓cauza.
Se încheie prin simplul acord de voinţă al părţilor; forma scrisă este cerută ,, ad
probationem”. La încheierea sa participă 2 sau mai multe persoane, fiecare asumându-şi
anumite obligaţii. Fiecare asociat urmăreşte realizarea unui folos patrimonial. Întinderea
obligaţiei fiecărui asociat este cunoscută în momentul încheierii contractului.
 Consimţământul.
Pentru a angaja juridic pe cel care îl exprimă, consimţământul trebuie să fie:
-liber,
-să emane de la o persoană cu discernământ,
-să fie făcut cu intenţia de a produce efecte juridice şi să nu fie viciat.

Viciile de consimţământ sunt: eroarea, dolul, violenţa, leziunea (art 1206-

1224 NCC).
Eroarea presupune o falsă reprezentare a realităţii cu privire la persoana sau
persoanele cu care se asociază cel al cărui consimţământ se află în eroare sau cu
privire la identitatea obiectului contractului sau la calităţile esenţiale ale acestuia.
Întrucât contractul de societate este un contract „intuitu persoane”, este relevantă
eroarea cu privire la persoana cocontractantă.
Eroarea este esenţială:
1. când poartă asupra naturii sau obiectului contractului;
2. când poartă asupra identităţii obiectului prestaţiei sau asupra unei calităţi a
acestuia ori asupra unei alte împrejurări considerate esenţiale de către părţi în
absenţa căreia contractul nu s-ar fi încheiat;
3. când poartă asupra identităţii persoanei sau asupra unei calităţi a acesteia în
absenţa căreia contractul nu s-ar fi încheiat.
!!!! Eroarea de drept este esenţială atunci când priveşte o normă juridică
determinantă, potrivit voinţei părţilor, pentru încheierea contractului și nu
este esenţială, cu excepţia cazului în care prin voinţa părţilor asemenea motive au fost
considerate hotărâtoare.
 Dolul reprezintă o eroare provocată de asociaţi, prin folosirea unor
mijloace dolosive, frauduloase. De exemplu, s-ar putea pune problema
existenţei dolului în cazul subscrierii de acţiuni pe baza unui bilanţ fals,
întocmit astfel cu intenţia de a induce în eroare un asociat şi a-l determina
să subscrie la capitalul social.

 Violenţa se manifestă ca o formă de constrângere datorată unei

ameninţări cu un rău fizic sau psihic.

 Există leziune atunci când una dintre părţi, profitând de starea de nevoie, de
lipsa de experienţă ori de lipsa de cunoştinţe a celeilalte părţi, stipulează în
favoarea sa ori a unei alte persoane o prestaţie de o valoare considerabil mai
mare, la data încheierii contractului, decât valoarea propriei prestaţii. Existenţa
leziunii se apreciază şi în funcţie de natura şi scopul contractului.

 În toate situaţiile când se constată existenţa vreunui viciu de consimţământ

sancţiunea va fi nulitatea relativă a contractului
Obiectul contractului
cuprinde drepturile şi obligaţiile părţilor.
Principalele componente ale obiectului sunt:
obligaţia de aport;
elementul intenţional;
dreptul de a participa la beneficii şi pierderi.
!! Nu trebuie confundat cu obiectul
societăţii. Obiectul contractului de
societate comercială constă în prestaţiile
la care s-au obligat părţile contractante, în
timp ce obiectul societăţii constă în
activităţile pe care urmează să le realizeze
societatea, respectiv: producţie, comerţ,
import-export, prestare de servicii,
executare de lucrări etc.
obiectul trebuie să fie determinat sau
determinabil, să constea într-o prestaţie
a celui ce se obligă, să fie real, posibil,
licit, moral şi să nu contravină regulilor
de convieţuire socială
Cauza contractului
reprezintă scopul concret în vederea căruia se încheie actul juridic; acesta
trebuie înscris în contract.

motivaţia încheierii contractului de societate constă în crearea unei comunităţi

de bunuri afectate realizării activităţii de comerţ, cu scopul obţinerii unui profit
care urmează a fi împărţit între asociaţi, fie în funcţie de cota de participare la
capitalul social, fie în funcţie de înţelegerea asociaţilor care pot stabili un alt
procent de participare a fiecăruia la împărţirea beneficiilor.

trebuie să fie reală, licită, morală şi în concordanţă cu regulile de

convieţuire socială.

nerespectarea acestor condiţii are drept consecinţă nulitatea absolută a

contractului de societate încheiat, asociaţii fiind repuşi în situaţia anterioară
realizării acordului de voinţă.
Elementele de identificare
a societăţilor comerciale

1. Denumirea societatii

2. Emblema - nu este
obligatorie.

3. Sediul
Forme de organizare a societăţilor comerciale

1. Filiala (art. 42 – Legea 31/1990) = societăţi cu personalitate juridică şi se înfiinţează în una dintre
formele de societate: a) societate în nume colectiv; b) societate în comandită simplă; c) societate pe
acţiuni; d) societate în comandită pe acţiuni şi e) societate cu răspundere limitată şi în condiţiile
prevăzute pentru acea formă. Ele vor avea regimul juridic al formei de societate în care s-au constituit.

2. Sucursala (art. 43 – L31/1990)= dezmembrăminte fără personalitate juridică ale societăţilor şi se

înregistrează, înainte de începerea activităţii lor, în registrul comerţului din judeţul în care vor funcţiona.
Dacă sucursala este deschisă într-o localitate din acelaşi judeţ sau în aceeaşi localitate cu societatea, ea
se va înregistra în acelaşi registru al comerţului, însă distinct, ca înregistrare separată.

3. Birourile sau punctele de lucru, agenţiile etc. = sunt dezmembrăminte fără personalitate juridică ale
societăţilor şi se menţionează numai în cadrul înmatriculării societăţii în registrul comerţului de la sediul
principal

!!!!!!!!!!! Societăţile străine pot înfiinţa în România, cu respectarea legii române, filiale,
precum şi sucursale, agenţii, reprezentanţe sau alte sedii secundare, dacă acest drept le
este recunoscut de legea statutului lor organic.
 Înregistrarea persoanei juridice
Persoanele juridice sunt supuse înregistrării, dacă legile care le sunt aplicabile
prevăd această înregistrare.
 Prin înregistrare = înscrierea, înmatricularea sau, după caz, orice altă
formalitate de publicitate prevăzută de lege, făcută în scopul dobândirii
personalităţii juridice sau al luării în evidenţă a persoanelor juridice legal
înfiinţate.
Înregistrarea se face:
- la cerere sau,
- în cazurile anume prevăzute de lege, din oficiu.

!!! înregistrarea persoanei juridice are caracter constitutiv  persoana juridică nu

este legal înfiinţată cât timp înregistrarea nu a fost efectuată.
!!! dacă înregistrarea este cerută numai pentru opozabilitate faţă de terţi, actele sau
faptele juridice făcute în numele sau în contul persoanei juridice, pentru care nu s-a
efectuat publicitatea prevăzută în acest scop de lege, nu pot fi opuse terţilor, în afară
de cazul în care se face dovada că aceştia cunoşteau că publicitatea nu a fost
îndeplinită.

!!! Fondatorii, reprezentanţii persoanei juridice supuse înregistrării, precum şi

primii membri ai organelor de conducere, de administrare şi de control ale
acesteia răspund nelimitat şi solidar pentru prejudiciul cauzat prin
neîndeplinirea formalităţilor de înregistrare a persoanei juridice, dacă
aceste formalităţi trebuiau să fie cerute de aceste persoane.
Funcţionarea societăţilor comerciale

Dispoziţiile comune ale funcţionării societăţilor

comerciale privesc următoarele aspecte:

Titlul III al Legii nr. 31/1990.

Acest titlu conţine
dispoziţii comune
(capitolul1) şi dispoziţii
specifice funcţionării
fiecărei forme juridice de
societate comercială
(capitolele II-VI) + NCC-
ART 212-224
- actele emise de organele persoanei juridice, cauzele
de nulitate și suspendarea actelor atacate,
regimul juridic al bunurilor aduse ca aport în
societate,
dreptul asociaţiilor la dividende,
administratorii societăţii,

obligaţiile membrilor organelor de administrare și

răspunderea acestora.
 Regimul aporturilor

în cazul unei societăţi cu personalitate juridică, aporturile intră în

patrimoniul societăţii

în cazul unei societăţi fără personalitate juridică, aporturile devin

coproprietatea asociaţilor, afară de cazul în care au convenit, în mod
expres, că vor trece în folosinţa lor comună

Asociatul care întârzie să depună aportul social este răspunzător de

daunele pricinuite, iar dacă aportul a fost stipulat în numerar este obligat
şi la plata dobânzilor legale din ziua în care trebuia să facă vărsământul
• În cazul aportului unor bunuri imobile sau, după caz, al altor drepturi reale imobiliare,
contractul se încheie în formă autentică.
• Transferul drepturilor asupra bunurilor aportate este supus formelor de publicitate
prevăzute de lege.
 Despre administraţia societăţii pe acțiuni
Sistemul unitar
• este administrată de unul sau mai
mulţi administratori, numărul
acestora fiind totdeauna impar.
• mai mulţi administratori =
constituie un consiliu de
administraţie.
• SA ale căror situaţii financiare
anuale fac obiectul unei obligaţii
legale de auditare sunt
administrate de cel puţin 3
administratori.
• Administratorii sunt desemnaţi de
către adunarea generală ordinară
a acţionarilor, cu excepţia primilor
administratori, care sunt numiţi
prin actul constitutiv
• Pe durata îndeplinirii mandatului,
administratorii nu pot încheia cu
societatea un contract de muncă.
Sistemul dualist
• Prin actul constitutiv se
poate stipula că SA este
administrată de un
directorat şi de un
consiliu de
supraveghere.
• Actul constitutiv poate fi
modificat în cursul existenţei
societăţii prin hotărâre a
adunării generale
extraordinare a acţionarilor,
în vederea introducerii sau a
eliminării unei astfel de
prevederi.
• Prevederile legii privitoare la
cenzori nu sunt aplicabile
societăţilor care optează
pentru sistemul dualist de
administrare.
Durata mandatului administratorilor, respectiv al membrilor
directoratului şi ai consiliului de supraveghere, este stabilită
prin actul constitutiv, ea neputând depăşi 4 ani.

Directorii societăţii pe acţiuni, în sistemul unitar, respectiv

membrii directoratului, în sistemul dualist, sunt persoane
fizice.

O persoană fizică poate exercita concomitent cel mult 5

mandate de administrator şi/sau de membru al consiliului de
supraveghere în societăţi pe acţiuni al căror sediu se află pe
teritoriul României.
 Statutul juridic al administratorilor

Poate avea calitate de administrator o persoană fizică sau o persoană juridică

(numai în cazul societăţii pe acţiuni).

Dacă este vorba despre o persoană juridică, aceasta este obligată să îşi
desemneze un reprezentant prin care să-şi îndeplinească funcţia.
Reprezentantul trebuie să îndeplinească aceleaşi condiţii ca şi o persoană
fizică.
Persoana care este desemnată administrator trebuie să îndeplinească
condiţiile cerute de lege:
a) Capacitatea cerută administratorului este capacitatea deplină
de exerciţiu. Art. 73 din Legea nr. 31/1990 prevede că persoanele care
nu pot fi fondatori, nu pot fi nici administratori. Având în vedere că nu
pot fi fondatori persoanele care, în condiţiile legii, sunt incapabile,
înseamnă că nici administratorii nu pot fi incapabili. Actele juridice
încheiate de o astfel de persoană sunt lovite de nulitate.
b) Persoana desemnată ca administrator trebuie să aibă o
moralitate neştirbită.
c) Cetăţenia administratorului. În calitate de administrator al
unei societăţi comerciale poate fi desemnat un cetăţean român sau o
persoană străină dacă legea sau actele constitutive nu interzic.
d) În orice formă de societate comercială, administratorul poate
fi asociat sau neasociat. În cazul societăţilor în comandită, calitatea de
administrator o pot avea numai asociaţii comanditaţi (art. 88 şi art.188
din Legea nr. 31/1990).
e) În ceea ce priveşte cumulul calităţii de administrator cu alte funcţii,
Legea nr. 31/1990 cuprinde anumite interdicţii şi limitări.
Obligaţiile administratorului.

Principalele obligaţii ale administratorului sunt următoarele:

a) de a îndeplini formalităţile necesare constituirii societăţii (art. 36);

b) de a depune semnăturile la registrul comerţului, în cazul când a fost desemnat
reprezentant al societăţii (art. 45);
c) de a prelua şi păstra documentele privind constituirea societăţii [art. 30 alin.
(2)];
d) de a administra societatea, adică de a face toate operaţiile cerute pentru
îndeplinirea obiectului societăţii (art. 70);
e) de a urmări efectuarea de către asociaţi a vărsămintelor datorate (art. 70);

f) de a ţine registrele cerute de lege şi corecta lor ţinere (art. 73);

g)de a întocmi situaţia financiară anuală, precum şi de a asigura respectarea legii la
repartizarea profitului şi plata dividendelor (art. 73);
h) de a lua parte la toate adunările societăţii, la consiliile de administraţie şi
organele de conducere similare acestora [art. 70 alin. (2)];
i) de a aduce la îndeplinire hotărârile adunării generale a asociaţilor (art. 73).
j) de a îndeplini îndatoririle prevăzute de actul constitutiv, precum şi îndatoririle
stabilite de lege (art. 73).
 Încetarea funcţiei administratorului

 În cazul societăţii în nume colectiv, în comandită simplă şi SRL,

asociaţii care reprezintă majoritatea absolută a capitalului social pot
decide asupra revocării administratorilor sau a puterii lor (art.,
77,90, 197 alin. 3).
 În societatea pe acţiuni şi în comandită pe acţiuni,
administratorii sunt revocabili, revocarea fiind de competenţa
adunării generale ordinare a acţionarilor (art. 111).
Administratorul revocat poate face plângere instanţei
judecătoreşti.
 renunţare sau demisie din partea administratorului. În toate
cazurile de încetare trebuie îndeplinite formalităţile de publicitate.
cenzorii
Controlul gestiunii societăţii prin intermediul cenzorilor este
reglementat de lege pentru societatea pe acţiuni, în comandită
pe acţiuni şi cu răspundere limitată.

Societatea pe acţiuni şi în comandită pe acţiuni va avea trei

cenzori şi un supleant, dacă prin actul constitutiv nu se
prevede un număr mai mare. În toate cazurile, numărul trebuie
să fie impar (art. 159 din Legea nr. 31/1990).

Societăţile cu răspundere limitată pot avea unul sau mai mulţi

cenzori. Dacă numărul asociaţilor societăţii trece de 15,
numirea cenzorilor este obligatorie (art. 199 din Legea nr.
31/1990).
 Drepturile cenzorilor:

- au dreptul să participe la adunările administratorilor, fără să aibă drept de vot.

- au dreptul să obţină în fiecare lună de la administratori o situaţie despre

mersul operaţiunilor comerciale.

În scopul protejării intereselor societăţii, legea interzice cenzorilor să comunice

asociaţilor în particular sau terţilor datele referitoare la operaţiile societăţii de care au
luat cunoştinţă cu ocazia exercitării mandatului lor (art. 164 din Legea nr. 31/1990).

Obligaţiile cenzorilor:

să supravegheze gestiunea societăţii,

să verifice dacă situaţiile financiare sunt legal întocmite şi în concordanţă cu

registrele,
să verifice dacă registrele sunt regulat ţinute şi dacă evaluarea patrimoniului
societăţii s-a făcut potrivit regulilor stabilite pentru întocmirea situaţiilor financiare,
să aducă la cunoştinţa administratorilor sau, după caz, a adunării generale,
neregularităţile din activitatea societăţii şi încălcarea actelor statutare şi a
dispoziţiilor legale.
 Răspunderea cenzorilor.

Obligaţiile şi răspunderea cenzorilor sunt guvernate de regulile

mandatului şi de dispoziţiile legii societăţilor comerciale (art. 166 din
Legea nr. 31/1990).

Răspunderea cenzorilor poate fi civilă şi penală.

Cenzorii răspund solidar pentru nerespectarea obligaţiilor prevăzute

de art. 73 din Legea nr. 31/1990.

Acţiunea în răspunderea civilă contra cenzorilor se exercită în

condiţiile art. 155 1551 din Legea nr. 31/1990.

Cât priveşte răspunderea penală a cenzorilor, aceasta este

reglementată de art. 276 şi art. 277 din Legea nr. 31/1990.
 Modificarea actului constitutiv
Potrivit art. 204 din Legea nr. 31/1990 actul constitutiv poate fi modificat
prin:
 hotărârea adunării generale ori a Consiliului de administraţie,
respectiv a directoratului;
 hotărârea instanţei judecătoreşti în condiţiile prevăzute de lege.

Forma autentică a actului modificator este obligatorie în

următoarele cazuri:
• majorarea capitalului social prin subscrierea ca aport în natură a
unui teren;
• modificarea formei juridice a societăţii într-o societate în nume
colectiv sau în comandită simplă;
• majorarea capitalului social prin subscripţie publică.
După fiecare modificare a actului constitutiv, administratorii,
respectiv directoratul, vor depune la registrul comerţului actul
modificator şi textul complet al actului constitutiv, actualizat
cu toate modificările.
 Reducerea capitalului social

Potrivit art. 207 din Legea nr. 31/1990, republicată, reducerea

capitalului social se poate face:
prin micşorarea numărului de părţi sociale sau de acţiuni;
 prin reducerea valorii nominale a părţii sociale sau a acţiunii;
prin dobândirea propriilor acţiuni urmată de anularea lor.
Capitalul social se mai poate reduce, cu condiţia ca reducerea să nu
fie motivată de pierderi, prin:
a) scutirea totală sau parţială a asociaţilor de vărsămintele datorate;
b) restituirea către acţionari a unei cote-părţi din aporturi,
proporţională cu reducerea capitalului social şi calculată egal pentru
fiecare acţiune sau parte socială;
c) alte procedee prevăzute de lege (de exemplu, în cazul retragerii sau
excluderii din societate).
 Cu titlu imperativ, legea stabileşte că orice reducere a capitalului
social trebuie să respecte valoarea minimă a capitalului impusă de lege, să
arate motivele pentru care se face reducerea şi procedeul ce va fi utilizat
pentru efectuarea ei. Reducerea efectivă va putea fi făcută numai după
trecerea a 2 luni din ziua în care hotărârea a fost publicată în Monitorul
Oficial al României, Partea a IV-a.
 Majorarea capitalului social

emisiunea unor noi acţiuni

majorarea valorilor nominale a acţiunilor existente, dacă la societate

sunt aduse noi aporturi în natură şi numerar (art. 210 NCC)
-Pot fi emise acţiuni noi şi prin alte modalităţi:
 încorporarea în capitalul social a rezervelor societăţii, mai puţin rezervele
legale;
 încorporarea beneficiilor sau a primelor de emisiune;
 compensarea unor creanţe pe care anumiţi debitori le au asupra societăţii,
prin acordarea către aceştia a unor acţiuni din capitalul social în situaţia în care
creanţele sunt lichide şi exigibile.

!!!! Dacă majorarea capitalului social se face prin aporturi în natură, adunarea
generală care a hotărât aceasta va propune judecătorului-delegat numirea unuia
sau mai multor experţi pentru evaluarea acestor aporturi, în condiţiile art. 38 şi
39.
 Excluderea şi retragerea asociaţilor

Poate fi exclus din societatea în nume colectiv, în comandită simplă sau

SRL (Art. 222NCC) :

a) asociatul care, pus în întârziere, nu aduce aportul la care s-a obligat;

b) asociatul cu răspundere nelimitată în stare de faliment sau care a

devenit legalmente incapabil;

c) asociatul cu răspundere nelimitată care se amestecă fără drept în

administraţie ori folosește capitalul în interes propriu;

d) asociatul administrator care comite fraudă în dauna societăţii sau se

serveşte de semnătura socială sau de capitalul social în folosul lui sau al
altora.
Procedură: Excluderea se pronunţă prin hotărâre judecătorească la
cererea societăţii sau a oricărui asociat (se vor cita societatea şi asociatul
pârât).
Instanţa judecătorească va dispune, prin aceeaşi hotărâre, şi cu privire la
structura participării la capitalul social a celorlalţi asociaţi.

!!!! Hotărârea prin care instanţa se pronunţă asupra cererii de excludere

este supusă numai apelului.
Hotărârea definitivă de excludere se depune, în termen de 15 zile, la oficiul
registrului comerţului pentru a fi înscrisă în registru, iar dispozitivul hotărârii
se publică, la cererea societăţii, în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-
a.
 Dizolvarea societăţilor comerciale
Cauze de dizolvare a societăţilor comerciale
- reprezintă un mod
de încetare a Potrivit art. 227 alin. (1) din Legea nr. 31/1990, republicată sunt
societăţii comerciale cauze comune de dizolvare a societăţilor comerciale următoarele:
aplicabile în cazurile
prevăzute de lege şi - trecerea timpului stabilit pentru durata societăţii;

care presupune
- imposibilitatea realizării obiectului de activitate al societăţii sau
lichidarea. Dizolvarea realizarea acestuia;
priveşte însăşi
societatea comercială - declararea nulităţii societăţii;
ca entitate juridică şi
nu încetarea actului - hotărârea adunării generale;
constitutiv al
societăţii - hotărârea tribunalului, la cererea oricărui asociat, pentru motive
temeinice, precum neînţelegerile grave dintre asociaţi, care
împiedică funcţionarea societăţii;

- falimentul societăţii;

alte cauze prevăzute de lege sau de actul constitutiv al societăţii.

Efectele dizolvării
1. deschiderea procedurii lichidării patrimoniului societăţii. Prin excepţie,
dizolvarea are loc fără lichidare, în cazul fuziunii ori divizării totale a societăţii sau în
alte cazuri prevăzute de lege.

2. Interdicţia unor operaţiuni comerciale noi. Din momentul dizolvării, directorii,

administratorii, respectiv directoratul, nu mai pot întreprinde noi operaţiuni. În caz
contrar, aceştia sunt personal şi solidar răspunzători pentru acţiunile întreprinse, din
ziua expirării termenului fixat pentru durata societăţii ori de la data la care dizolvarea a
fost hotărâtă de adunarea generală sau declarată prin sentinţă judecătorească.

3. Pe perioada operaţiunilor lichidării, personalitatea juridică a societăţii se

păstrează, până în momentul radierii acesteia din registrul comerţului.
 Reorganizarea persoanei juridice (a se vedea și capitolul V
din NCC)
Reorganizarea persoanei juridice este operaţiunea juridică în care pot fi
implicate una sau mai multe persoane juridice şi care are ca efecte
înfiinţarea, modificarea ori încetarea acestora.

Modurile de reorganizare:
- fuziune,
- divizare
- transformare.

!!!
Reorganizarea se face cu respectarea condiţiilor prevăzute pentru
dobândirea personalităţii juridice, în afară de cazurile în care prin lege,
actul de constituire sau statut se dispune altfel.
 Fuziunea
= procedeu tehnico-juridic prin care se realizează restructurarea societăţilor comerciale
în scopul adaptării lor la exigenţele activităţii comerciale .

Ea poate fi definită şi ca o operaţiune prin care două sau mai multe societăţi se dizolvă şi
transmit întregul lor patrimoniu unei singure societăţi
Fuziunea se realizează fie prin absorbţia unei societăţi de către o altă
societate, fie prin contopirea a două sau mai multe societăţi pentru a
constitui o societate nouă.
Fuziunea transfrontalieră este operaţiunea prin care:
a) una sau mai multe societăţi, dintre care cel puţin două sunt guvernate de legislaţia a
două state membre diferite, sunt dizolvate fără a intra în lichidare şi transferă totalitatea
patrimoniului lor unei alte societăţi în schimbul repartizării către acţionarii/asociaţii
societăţii sau societăţilor absorbite de acţiuni/părţi sociale la societatea absorbantă şi,
eventual, al unei plăţi în numerar de maximum 10% din valoarea nominală a
acţiunilor/părţilor sociale astfel repartizate; sau
b) mai multe societăţi, dintre care cel puţin două sunt guvernate de legislaţia a două
state membre diferite, sunt dizolvate fără a intra în lichidare şi transferă totalitatea
patrimoniului lor unei societăţi pe care o constituie, în schimbul repartizării către
acţionarii/asociaţii lor de acţiuni/părţi sociale la societatea nou-înfiinţată şi, eventual, al
unei plăţi în numerar de maximum 10% din valoarea nominală a acţiunilor/părţilor sociale
astfel repartizate;
c) o societate este dizolvată fără a intra în lichidare şi transferă totalitatea patrimoniului
său unei alte societăţi care deţine totalitatea acţiunilor sale/părţilor sociale sau a altor
titluri conferind drepturi de vot în adunarea generală.
Efectele fuziunii

În cazul absorbţiei, drepturile şi obligaţiile

persoanei juridice absorbite se transferă în
patrimoniul persoanei juridice care o absoarbe.

În cazul contopirii persoanelor juridice,

drepturile şi obligaţiile acestora se transferă în
patrimoniul persoanei juridice nou-înfiinţate.
 Divizarea

- Potrivit art. 238 alin. 2 din Legea 31/1990 este operaţiunea prin care:

a) o societate, după ce este dizolvată fără a intra în lichidare, transferă mai multor societăţi
totalitatea patrimoniului său, în schimbul repartizării către acţionarii societăţii divizate de
acţiuni la societăţile beneficiare şi, eventual, al unei plăţi în numerar de maximum 10% din
valoarea nominală a acţiunilor astfel repartizate;

b) o societate, după ce este dizolvată fără a intra în lichidare, transferă totalitatea

patrimoniului său mai multor societăţi nou-constituite, în schimbul repartizării către
acţionarii societăţii divizate de acţiuni la societăţile nou constituite şi, eventual, al unei
plăţi în numerar de maximum 10% din valoarea nominală a acţiunilor astfel repartizate.

Divizarea poate avea loc şi prin transferul simultan al patrimoniului societăţii divizate
către una sau mai multe societăţi existente şi una sau mai multe societăţi nou-constituite.
 Lichidarea societăţilor comerciale

Lichidarea reprezintă o fază subsecventă a dizolvării şi este guvernată de următoarele principii:

- personalitatea juridică a societăţii subzistă pentru nevoile societăţii (art. 233 alin 4 din
Legea nr. 31/1990);

- lichidarea societăţii este facultativă, iar nu obligatorie (rezultă din interpretarea art.
233 din Legea nr. 31/1990);

- lichidarea se face în interesul asociaţilor

Consecinţele trecerii societăţii la lichidare sunt:

- modificarea obiectului şi scopului societăţii
- înlocuirea administratorilor cu lichidatorii societăţii
- predarea gestiunii societăţii.
 Destinaţia bunurilor rămase după lichidare

Oricare ar fi cauzele dizolvării, bunurile persoanei juridice rămase după lichidare vor primi destinaţia
stabilită în actul de constituire sau statut ori destinaţia stabilită în hotărârea organului
competent luată înainte de dizolvare.

În lipsa unei asemenea prevederi în actul de constituire sau statut ori în lipsa unei hotărâri, precum şi în
cazul în care prevederea sau hotărârea este contrară legii sau ordinii publice, la propunerea lichidatorului,
bunurile rămase după lichidare se atribuie de instanţa competentă, prin hotărâre supusă numai apelului,
unei persoane juridice cu scop identic sau asemănător, dacă prin lege nu se prevede altfel . Atunci când
există mai multe astfel de persoane juridice, lichidatorul propune cel puţin 3 persoane juridice, caz în care
bunurile se atribuie prin tragere la sorţi.

În cazul în care persoana juridică a fost dizolvată prin hotărârea organelor competente ale acestora, precum
şi în cazul în care nicio persoană juridică nu este de acord cu preluarea bunurilor rămase după lichidare,
acestea vor trece în proprietatea comunei, oraşului sau municipiului în a cărui rază teritorială se află
bunurile.

!!!! În toate cazurile, transmiterea dreptului de proprietate asupra bunurilor rămase după lichidare are loc
la data preluării lor de către beneficiari, dacă prin lege nu se prevede altfel.
O.U.G. nr. 6/2011 pentru stimularea înfiinţării şi
dezvoltării microîntrepriunderilor de către
întreprinzătorii debutanți în afaceri

au capacitate juridică deplină de exerciţiu;

Acestea pot fi
înfiinţate anterior datei înmatriculării societăţii în Registrul
Comerţului nu au mai deţinut şi nu deţin calitatea de
de întreprinzători acţionar sau asociat al unei întreprinderi constituite în
în următoarele spaţiul economic european;
condiţii:
înfiinţează pentru prima dată un SRL în condiţiile
Legii societăților nr. 31/1990 și ale OUG nr. 6/2011;

declară pe propria răspundere, sub sancţiunea legii penale

pentru declaraţii mincinoase, că îndeplinesc condiţiile
legale, pe care o depun la Registrul Comerţului odată cu
cererea de înmatriculare a societăţii.
 Societatea înfiinţată trebuie să
îndeplinească următoarele condiţii:
este societate cu răspundere limitată (SRL), care funcţionează pe
durată nedeterminată, în condiţiile Legii societăților nr. 31/1990,
republicată, cu modificările şi completările ulterioare;

se încadrează în categoria microîntreprinderilor în condiţiile Legii nr. 346/2004 şi

ale OUG nr. 6/2011;

este înfiinţată de un întreprinzător debutant, ca asociat unic, sau de cel mult 5

(cinci) întreprinzători debutanţi asociaţi. Condiţiile pentru întreprinzătorul
debutant trebuie îndeplinite de fiecare dintre asociaţi;

este administrată de asociatul unic sau de unul sau mai mulţi administratori
dintre asociaţi;

are în obiectul de activitate cel mult 5 grupe de activitate prevăzute de

clasificarea activităţilor din economia naţionala în vigoare (CAEN Rev 2).
obligaţii specifice:
a) să notifice în scris cu privire la înfiinţare oficiului teritorial pentru
întreprinderi mici şi mijlocii şi cooperaţie (O.T.I.M.M.C.) în a cărui rază de
competenţă îşi are sediul social, în termen de cel mult 30 de zile lucrătoare
de la înregistrare, în vederea luării în evidenţă;

b) să angajeze cu contract de muncă pe durată nedeterminată, cu normă

întreagă, şi să menţină în activitate cel puţin 2 salariaţi de la momentul
obţinerii facilităţilor prevăzute la art. 5 lit. a) şi/sau b) până la pierderea
calităţii de microîntreprindere aparţinând întreprinzătorului debutant în
afaceri;

c) să reinvestească anual cel puţin 50% din profitul realizat în anul fiscal
precedent;

d) să depună la O.T.I.M.M.C. situaţiile financiare semestriale şi anuale, cu

dovada înregistrării acestora la autorităţile competente, precum şi un raport
semestrial de progres.
Facilitati:
a) acordarea de către Departamentul pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii, Mediul de Afaceri
şi Turism, prin O.T.I.M.M.C. a unei alocaţii financiare nerambursabile reprezentând cel mult
50%, dar nu mai mult de 10.000 euro sau echivalentul în lei din valoarea proiectului aferent
planului de afaceri, pentru care face dovada surselor de cofinanţare. Alocaţiile financiare
nerambursabile se acordă în limita sumelor aprobate cu această destinaţie;
b) garanţii acordate de Fondul Naţional de Garantare a Creditelor pentru creditele
contractate de beneficiari în vederea realizării planurilor de afaceri acceptate de
O.T.I.M.M.C. cu respectarea condiţiilor prevăzute în normele şi procedurile interne ale
instituţiilor de credit şi ale F.N.G.C.I.M.M., până la cel mult 80% din valoarea creditului
solicitat, în limita sumei de 80.000 euro sau echivalentul în lei;

c) scutirea de la plata contribuţiilor de asigurări sociale datorate de angajatori, pentru

veniturile aferente timpului lucrat de cel mult 4 salariaţi, angajaţi pe perioadă
nedeterminată.

d) scutirea de la plata taxelor pentru operaţiunile de înmatriculare efectuate la oficiile

registrului comerţului pentru înregistrarea microîntreprinderii, precum şi de la plata
tarifului pentru publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a;

e) consiliere, instruire şi sprijin din partea O.T.I.M.M.C. în a cărui rază de competenţă îşi are
sediul social.
 • La data de 31 decembrie a anului în care se
împlinesc 3 ani de la data înregistrării;
• La data la care oricare dintre autorităţile
competente constată că societatea nu mai
Când se pierde îndeplineşte una dintre condiţiile prevăzute la art.
calitatea de 3 alin. (1) din OUG nr. 6/2011;
microîntreprindere • La data la care activitatea microîntreprinderii
aparţinând întreprinzătorului debutant a încetat
aparţinând voluntar sau când a fost declanşată procedura de
întreprinzătorului insolvenţă;
debutant? • La împlinirea a 45 de zile lucrătoare de la data
scadenţei unei obligaţii fiscale neîndeplinite;
• La data depunerii situaţiei financiare semestriale
sau anuale, dacă cifra de afaceri pe anul în curs a
atins echivalentul în lei al sumei de 500.000 euro.
Modificari cod fiscal

Prin OG 16/2022 s-au stabilit noi reguli de

încadrare a firmelor în sistemul de impunere pe
veniturile microîntreprinderilor.
 Condiții
microîntreprinderi

Limitări:
Dispare cota Restricții: domeniul
de 3%. bancar, domeniul
Reducerea asigurărilor și
plafonului - un Începând cu 1
ianuarie 2023, un acționar/asociat nu va reasigurărilor, al pieței
SRL trebuie să de capital, inclusiv
aibă o cifră de orice firmă putea să dețină titluri de
care vrea să participare/drept de vot activități de
afaceri care să nu
rămână (peste 25% din capital) la intermediere în aceste
depășească
microîntreprin mai mult de 3 MI domenii, domeniul
1.000.000 jocurilor de noroc, de
euro. Începând dere trebuie
să aibă minim explorare, dezvoltare,
cu veniturile pentru a rămâne exploatare a
obținute în anul un angajat cu
normă microîntreprindere nu zăcămintelor de petrol
2023 plafonul trebuie să se obțină venituri și gaze naturale
se va reduce la întreagă
din consultanță și
500.000 euro.
management mai mult de
20% din cifra de afaceri
realizată
Impozit pe dividende SRL
• cota de impozitare a dividendelor va fi majorată de la 5% la 8%.

Modificări impozit pe dividende:

• Modificarea se aplică în cazul dividendelor distribuite/plătite către persoane juridice
române, nerezidenților, dar și pentru cele către persoane fizice.
• Termenul de declarare și plată a impozitului pe dividende = până la 25 ianuarie 2023.

Pentru dividendele încasate se va plăti contribuția de asigurări sociale de

sănătate (CASS) în cotă de 10% după cum urmează:
• nivelul a 6 salarii minime brute pe ţară, dacă dividendele încasate sunt cuprinse între 6 şi 12
salarii minime brute pe ţară (3.000 lei x 6 = 18.000 lei – plafon; 18.000 x10% = 1.800 lei –
contribuția)
• nivelul de 12 salarii minime brute pe ţară, dacă dividendele încasate sunt cuprinse între 12 şi 24
de salarii minime brute pe ţară (3.000 lei x 12 = 36.000 lei – plafon; 36.000 x10% = 3.600 lei –
contribuția)
• nivelul de 24 de salarii minime brute pe ţară, dacă dividendele încasate sunt peste 24 de salarii
minime brute pe ţară (3.000 lei x 24 = 72.000 lei – plafon; 72.000 x10% = 7.200 lei –
contribuția)
 TERMENE:

termenul general de prescripţie este de 3 ani;

se prescrie în termen de 2 ani: dreptul la acţiune întemeiat pe un

raport de asigurare sau reasigurare, dreptul la acţiune privitor la plata
remuneraţiei cuvenite intermediarilor pentru serviciile prestate în baza
contractului de intermediere.

se prescrie în termen de un an dreptul la acţiune în cazul: profesioniştilor din alimentaţia publică

sau hotelierilor, pentru serviciile pe care le prestează; vânzătorilor cu amănuntul, pentru plata mărfurilor
vândute şi a furniturilor livrate; meşteşugarilor şi artizanilor, pentru plata muncii lor; inginerilor, arhitecţilor,
geodezilor, contabililor şi altor liber-profesionişti, pentru plata sumelor ce li se cuvin. Termenul
prescripţiei se va socoti din ziua când s-a terminat lucrarea.

În toate cazurile, continuarea lecţiilor, serviciilor, furniturilor, actelor sau

lucrărilor nu întrerupe prescripţia pentru sumele scadente.
 ex. termene stabilite prin legi speciale:

-3 ani privind dreptul la acţiune pentru restituirea dividendelor plătite

nelegal (art. 67 alin. 5 din Legea 31/1990).
- 6 luni de la data publicării în M. Of., Partea a IV-a, a hotărârii adunării
generale a acţionarilor care a decis dizolvarea anticipată pentru dreptul la
acţiunea în daune (art. 34 din Legea 31/1990).
-6 luni privind dreptul la acţiune în daune ale fondatorilor societăţii pe
acţiuni (art. 67 din Legea 31/1990).
- 3 ani de la data la care a fost cunoscută sau trebuia cunoscută
persoana care a cauzat apariţia stării de insolvenţă, dar nu mai târziu de
2 ani de la data pronunţării deschiderii procedurii (art. 136 din Legea
85/2006).

-1 an pentru acţiunea în despăgubiri pentru repararea prejudiciului cauzat

prin acte sau fapte de concurenţă neloaială (art. 12 din Legea 11/1991).
Calculul termenelor

 Când termenul este stabilit pe săptămâni, luni sau ani, el se

împlineşte în ziua corespunzătoare din ultima săptămână ori lună
sau din ultimul an.

 Dacă ultima lună nu are o zi corespunzătoare celei în care

termenul a început să curgă, termenul se împlineşte în ultima zi a
acestei luni.

 Mijlocul lunii se socoteşte a cincisprezecea zi.

 Dacă termenul este stabilit pe o lună şi jumătate sau pe mai

multe luni şi jumătate, cele 15 zile se vor socoti la sfârşitul
termenului.
 Când termenul se stabileşte pe zile, nu se ia în calcul prima şi ultima zi a
termenului.

 Termenul se va împlini la ora 24,00 a ultimei zile.

 Dacă este vorba de un act ce trebuie îndeplinit într-un loc de muncă,

termenul se va împlini la ora la care încetează programul normal de lucru.

 Dacă ultima zi a termenului este o zi nelucrătoare, termenul se consideră

împlinit la sfârşitul primei zile lucrătoare care îi urmează.

 Când termenul se stabileşte pe ore, nu se iau în calcul prima şi ultima oră a

termenului.
Actele de orice fel se socotesc făcute în termen, dacă înscrisurile care le
constată au fost predate oficiului poştal sau telegrafic cel mai târziu în ultima zi a
termenului, până la ora când încetează în mod obişnuit activitatea la acel oficiu.
 Contractul de vânzare-cumpărare
= contract prin care o parte (vânzătorul) se obligă să transmită
celeilalte părţi (cumpărătorul) proprietatea unui bun, în schimbul unui
preţ. Vânzarea-cumpărarea comercială îndeplineşte o funcţie de
intermediere în circulaţia bunurilor.
Caracterele juridice ale acestui tip de contract sunt:

 este sinalagmatic (dă naştere la obligaţii în sarcina

ambelor părţi contractante);

 translativ de proprietate;

 este cu titlu oneros (ambele părţi urmăresc

obţinerea unui profit);
 este comutativ (întinderea drepturilor şi obligaţiilor
sunt cunoscute din momentul încheierii contractului);
 are caracter consensual (pentru validare este
suficient simplul acord de voinţă al părţilor).
Elementele esenţiale ale contractului de
vânzare-cumpărare sunt:

- capacitatea părţilor;

- consimţământul;

- obiectul vânzării

- preţul.
 În materia vânzării-cumpărării, capacitatea este regula, iar incapacitatea reprezintă
o excepţie care, deci, este de strictă interpretare.
Incapacitatea de a cumpăra drepturi litigioase
Nu pot cumpăra, direct sau prin persoane interpuse, drepturi litigioase care sunt de
competenţa instanţei judecătoreşti în a cărei circumscripţie îşi desfăşoară
activitatea:
-judecătorii,
-procurorii,
-grefierii,
-executorii,
-avocaţii, notarii
-publici,
-consilierii juridici
-practicienii în insolvenţă.
Sancţiunea = nulitate absolută
Excepții:
a) cumpărarea drepturilor succesorale ori a cotelor-părţi din dreptul de
proprietate de la comoştenitori sau coproprietari, după caz;
b) cumpărarea unui drept litigios în vederea îndestulării unei creanţe care s-a
născut înainte ca dreptul să fi devenit litigios;
c) cumpărarea care s-a făcut pentru apărarea drepturilor celui ce stăpâneşte bunul
în legătură cu care există dreptul litigios.
(3) Dreptul este litigios dacă există un proces început şi neterminat cu privire la
existenţa sau întinderea sa.
Alte incapacităţi de a cumpăra
Sunt incapabili de a cumpăra, direct sau prin persoane interpuse, chiar
şi prin licitaţie publică
a) mandatarii, pentru bunurile pe care sunt însărcinaţi să le vândă;
b) părinţii, tutorele, curatorul, administratorul provizoriu, pentru
bunurile persoanelor pe care le reprezintă;
 Sancțiunea = nulitatea relativă

c) funcţionarii publici, judecătorii-sindici, practicienii în insolvenţă,

executorii, precum şi alte asemenea persoane, care ar putea
influenţa condiţiile vânzării făcute prin intermediul lor sau care are
ca obiect bunurile pe care le administrează ori a căror administrare
o supraveghează.
 Sancțiunea = nulitatea absolută.
 Incapacităţi de a vinde

Nu pot să vândă bunurile proprii pentru un preţ care constă într-o sumă de
bani provenită din vânzarea ori exploatarea bunului sau patrimoniului pe
care îl administrează ori a cărui administrare o supraveghează, după caz:

a) mandatarii, pentru bunurile pe care sunt însărcinaţi să le vândă;

b) părinţii, tutorele, curatorul, administratorul provizoriu, pentru bunurile
persoanelor pe care le reprezintă;
c) funcţionarii publici, judecătorii-sindici, practicienii în insolvenţă, executorii,
precum şi alte asemenea persoane, care ar putea influenţa condiţiile
vânzării făcute prin intermediul lor sau care are ca obiect bunurile pe care
le administrează ori a căror administrare o supraveghează
Dispoziţiile se aplică în mod corespunzător şi contractelor în care, în schimbul
unei prestaţii promise, cealaltă parte se obligă să plătească o sumă de bani.

 Cei cărora le este interzis să cumpere ori să vândă nu pot să ceară

anularea vânzării nici în nume propriu, nici în numele persoanei ocrotite.
Obiectul vânzării comerciale

un bun mobil,

corporal sau
incorporal,

bunuri prezente şi
viitoare,

lucrurile determinate
sau determinabile
 Obiectul vânzării
Orice bun poate fi vândut în mod liber, dacă vânzarea nu este interzisă ori limitată
prin lege sau prin convenţie ori testament.

 un bun viitor, cumpărătorul dobândeşte proprietatea în momentul în care bunul

s-a realizat. !!!! În privinţa construcţiilor, sunt aplicabile dispoziţiile corespunzătoare
în materie de carte funciară.

 bunuri dintr-un gen limitat care nu există la data încheierii contractului,

cumpărătorul dobândeşte proprietatea la momentul individualizării de către
vânzător a bunurilor vândute. Atunci când bunul sau, după caz, genul limitat nu se
realizează, contractul nu produce niciun efect. Dacă nerealizarea este determinată
de culpa vânzătorului, el este ţinut să plătească daune-interese.

 bunul se realizează numai parţial, cumpărătorul are alegerea fie de a cere

desfiinţarea vânzării, fie de a pretinde reducerea corespunzătoare a preţului. Aceeaşi
soluţie se aplică şi atunci când genul limitat s-a realizat numai parţial şi, din acest
motiv, vânzătorul nu poate individualiza întreaga cantitate de bunuri prevăzută în
contract. Dacă nerealizarea parţială a bunului sau, după caz, a genului limitat a fost
determinată de culpa vânzătorului, acesta este ţinut să plătească daune-interese.
Atunci când cumpărătorul şi-a asumat riscul nerealizării bunului sau
genului limitat, după caz, el rămâne obligat la plata preţului.

* bunul este considerat realizat la data la care devine apt de a fi folosit

potrivit destinaţiei în vederea căreia a fost încheiat contractul.

 Dacă în momentul vânzării unui bun individual determinat acesta

pierise în întregime, contractul nu produce niciun efect. Dacă bunul
pierise numai în parte, cumpărătorul care nu cunoştea acest fapt în
momentul vânzării poate cere fie anularea vânzării, fie reducerea
corespunzătoare a preţului.
 Preţul – art 1660-1665 NCC.
Pentru a încheia contractul de vânzare-cumpărare, părţile trebuie să cadă de
acord nu numai asupra lucrului vândut, ci şi asupra preţului care este obiectul
prestaţiei cumpărătorului.
Pentru a putea fi obiect al contractului de vânzare-cumpărare, preţul trebuie să
îndeplinească următoarele condiţii:
 să fie stabilit în bani;
 Este necesar să constea în bani, deoarece altfel am avea un contract de
schimb şi, nu de vânzare-cumpărare.
 să fie determinat sau determinabil;
Preţul este determinat când în contract s-a precizat concret suma de bani
datorată pentru lucrul vândut şi este determinabil când în contract s-au prevăzut
anumite elemente cu ajutorul cărora se va stabili în viitor cuantumul preţului.
! preţul poate fi determinat ulterior, dar nu mai târziu de data plăţii şi care
nu necesită un nou acord de voinţă al părţilor.
Determinarea preţului se poate realiza şi de către un terț. Atunci când
persoanele astfel desemnate nu determină preţul în termenul stabilit de
părţi sau, în lipsă, în termen de 6 luni de la încheierea contractului, la
cererea părţii interesate, preşedintele judecătoriei de la locul încheierii
contractului va desemna, de urgenţă, în camera de consiliu, prin încheiere
definitivă, un expert pentru determinarea preţului.

Remuneraţia expertului se plăteşte în cote egale de către părţi.

Dacă preţul nu a fost determinat în termen de un an de la încheierea
contractului, vânzarea este nulă, afară de cazul în care părţile au
convenit un alt mod de determinare a preţului.

!!!! Când preţul se determină în funcţie de greutatea lucrului vândut, la

stabilirea cuantumului său nu se ţine seama de greutatea ambalajului.

 să fie real (sincer, serios). Cât nu există un preţ real, adică un preţ care
să corespundă cu valoarea lucrului vândut, nu există vânzare. Dacă preţul
stabilit de părţi este fictiv sau derizoriu, contractul de vânzare-cumpărare este
nul deoarece obligaţia cumpărătorului în lipsa preţului sau a caracterului său
derizoriu este fără obiect iar obligaţia vânzătorului este fără cauză.
 Pactul de opţiune privind contractul de vânzare şi promisiunea de
vânzare

În cazul pactului de opţiune privind un contract de vânzare asupra unui

bun individual determinat, între data încheierii pactului şi data
exercitării opţiunii sau, după caz, aceea a expirării termenului de
opţiune nu se poate dispune de bunul care constituie obiectul
pactului.
Atunci când pactul are ca obiect drepturi tabulare, dreptul de opţiune se
notează în cartea funciară.
Dreptul de opţiune se radiază din oficiu dacă până la expirarea
termenului de opţiune nu s-a înscris o declaraţie de exercitare a
opţiunii, însoţită de dovada comunicării sale către cealaltă parte.
Când una dintre părţile care au încheiat o promisiune bilaterală de
vânzare refuză, nejustificat, să încheie contractul promis, cealaltă
parte poate cere pronunţarea unei hotărâri care să ţină loc de
contract, dacă toate celelalte condiţii de validitate sunt îndeplinite.
Dreptul la acţiune se prescrie în termen de 6 luni de la data la care
contractul trebuia încheiat.
Dispoziţiile se aplică în mod corespunzător în cazul promisiunii
unilaterale de vânzare sau de cumpărare, după caz.

În cazul promisiunii unilaterale de cumpărare a unui bun individual

determinat, dacă, mai înainte ca promisiunea să fi fost executată,
creditorul său înstrăinează bunul ori constituie un drept real asupra
acestuia, obligaţia promitentului se consideră stinsă.

În lipsă de stipulaţie contrară, sumele plătite în temeiul unei

promisiuni de vânzare reprezintă un avans din preţul convenit.
 DEROGARI:

- Cazul bunurilor determinate generic. Dacă obiectul contractului îl formează bunuri determinate
generic, transmiterea dreptului de proprietate şi a riscurilor operează în momentul individualizării
bunurilor, deoarece până la această dată nu se ştie care bunuri din genul respectiv urmează a fi vândute.
Până la momentul individualizării riscurile sunt suportate de vânzător.

- Vânzările cu clauza de rezervă a proprietăţii, în care părţile amână transmiterea proprietăţii

printr-o stipulaţie expresă (condiţie suspensivă).

O aplicaţie de amânare convenţională a transferării proprietăţii o reprezintă vânzarea în care vânzătorul

stipulează că proprietatea va trece la cumpărător numai la data la care acesta va fi plătit cea din urmă rată
de preţ (vânzarea cu plata preţului în rate). Odată îndeplinită condiţia, se consideră că transmiterea
dreptului de proprietate a operat de la data încheierii contractului. Dacă lucrul piere fortuit, riscul se
suportă diferit: dacă lucrul piere total, riscul îl suportă vânzătorul, dacă piere parţial, riscul îl suportă
cumpărătorul care primeşte lucrul în starea în care se află, dar plăteşte preţul convenit.
- Vânzarea cu pact de răscumpărare este o vânzare care conferă vânzătorului o "facultate de
răscumpărare" (el îşi rezervă dreptul de a lua înapoi lucrul vândut, restituind preţul precum şi unele
cheltuieli). Facultatea acordată vânzătorului constituie o condiţie rezolutorie expresă, nu o vânzare nouă.
Dacă până la realizarea condiţiei bunul piere fortuit, pierderea o suportă cumpărătorul.
 Obligaţiile vânzătorului

1. să transmită 3. să îl garanteze pe
proprietatea bunului cumpărător contra
2. să predea bunul;
sau, după caz, evicţiunii şi viciilor
dreptul vândut; bunului.
 Obligaţia de a preda lucrul vândut.

Prin predare se înţelege punerea efectivă a lucrului la dispoziţia

cumpărătorului, astfel încât acesta să-şi poată exercita toate drepturile asupra
acestuia.

➢ Se predau si accesoriile lucrului vândut şi tot ce a fost destinat uzului

perpetuum.
➢Predarea lucrului se face la termenul convenit de părţi. Dacă părţile nu au
stabilit un termen, predarea se va face potrivit principiilor generale, imediat după
realizarea acordului de voinţă.
➢În ceea ce priveşte locul de executare al obligaţiilor Codul civil stabileşte că
acesta este locul arătat prin contract. Dacă nu este prevăzut un loc, predarea
trebuie să se facă la locul care ar rezulta din natura operaţiunii ori intenţia părţilor
contractante.
➢Bunul trebuie să fie predat în starea în care se afla în momentul încheierii
contractului.
➢Cumpărătorul are obligaţia ca imediat după preluare să verifice starea bunului
potrivit uzanţelor.

Suportarea cheltuielilor predării revine vânzătorului.

Obligaţia de garanţie

a. Garanţia contra evicţiunii (art. 1695-1706 NCC)

Prin evicţiune se înţelege pierderea proprietăţii sau a posesiei bunului, care rezultă din valorificarea de către un terţ a unui drept
asupra lucrului vândut, drept care exclude dreptul dobândit de cumpărător în virtutea contractului de vânzare comercială.

 Obligaţia de garanţie contra evicţiunii este indivizibilă între debitori.

 Părţile pot conveni să extindă sau să restrângă obligaţia de garanţie. Acestea pot chiar conveni să îl exonereze pe
vânzător de orice garanţie contra evicţiunii.

Cumpărătorul poate cere rezoluţiunea vânzării dacă a fost evins de întregul bun sau de o parte a acestuia îndeajuns de
însemnată încât, dacă ar fi cunoscut evicţiunea, el nu ar mai fi încheiat contractul. Odată cu rezoluţiunea, cumpărătorul
poate cere restituirea preţului şi repararea prejudiciului suferit.

Vânzătorul este ţinut să înapoieze preţul în întregime chiar dacă, la data evicţiunii, valoarea bunului vândut a scăzut
sau dacă bunul a suferit deteriorări însemnate, fie din neglijenţa cumpărătorului, fie prin forţă majoră.

Dacă cumpărătorul a obţinut un beneficiu în urma deteriorărilor cauzate bunului, vânzătorul are dreptul să scadă din
preţ o sumă corespunzătoare acestui beneficiu.

Dacă lucrul vândut are, la data evicţiunii, o valoare mai mare, din orice cauză, vânzătorul este dator să plătească
cumpărătorului, pe lângă preţul vânzării, sporul de valoare acumulat până la data evicţiunii.
 Întinderea daunelor-interese

Daunele-interese datorate de vânzător cuprind:

a) valoarea fructelor pe care cumpărătorul a fost obligat să le restituie

celui care l-a evins;

b) cheltuielile de judecată efectuate de cumpărător în procesul cu cel ce

l-a evins, precum şi în procesul de chemare în garanţie a vânzătorului;

c) cheltuielile încheierii şi executării contractului de către cumpărător;

d) pierderile suferite şi câştigurile nerealizate de către cumpărător din

cauza evicţiunii.

Vânzătorul este ţinut să ramburseze cumpărătorului sau să facă să i se ramburseze de către

acela care evinge toate cheltuielile pentru lucrările efectuate în legătură cu bunul vândut, fie
că lucrările sunt autonome, fie că sunt adăugate, dar, în acest din urmă caz, numai dacă sunt
necesare sau utile.
Dacă vânzătorul a cunoscut cauza evicţiunii la data încheierii contractului, el este dator să
ramburseze cumpărătorului şi cheltuielile făcute pentru efectuarea şi, după caz, ridicarea
lucrărilor voluptuare.
În cazul în care evicţiunea parţială nu atrage rezoluţiunea contractului, vânzătorul trebuie să
restituie cumpărătorului o parte din preţ proporţională cu valoarea părţii de care a fost
evins şi, dacă este cazul, să plătească daune-interese.
b. Garanţia contra viciilor lucrului (art. 1707-1715 NCC).
În temeiul obligaţiei vânzătorului de
Vânzătorul datorează garanţie numai
pentru viciile ascunse.
Viciile ascunse sunt acele lipsuri
calitative ale lucrului care nu puteau
fi descoperite la predare, folosind
mijloacele obişnuite de verificare şi
care fac lucrul impropriu
întrebuinţării potrivit destinaţiei sale
sau îi micşorează întrebuinţarea.
Condiţii necesare pentru a exista
obligaţia de garanţie:
- viciile să fie ascunse,
- viciile existau în momentul vânzării,
- viciile sunt grave.
garanţie contra viciilor, cumpărătorul
poate obţine, după caz:
a) înlăturarea viciilor de către vânzător
sau pe cheltuiala acestuia;
b) înlocuirea bunului vândut cu un bun
de acelaşi fel, însă lipsit de vicii;
c) reducerea corespunzătoare a
preţului;
d) rezoluţiunea vânzării.
La cererea vânzătorului,
instanţa, ţinând seama de
gravitatea viciilor şi de scopul
pentru care contractul a fost
încheiat, precum şi de alte
împrejurări, poate dispune o
altă măsură decât cea
solicitată de cumpărător.
c. Garanţia calităţii produselor în condiţiile
reglementării speciale a protecţiei consumatorilor

Reglementarea raporturilor juridice dintre profesionisti şi

consumator sunt stabilite prin:
• Legea privind Codul consumului nr. 296/2004.
• O.G. nr. 21/1992 privind protecţia consumatorilor, republicata in 2007,
modificata ulterior.
• Legea nr. 245/2004 privind securitatea generală a produselor
• Ordonanţa de urgenţă nr. 140/2021 privind anumite aspecte
referitoare la contractele de vânzare de bunuri
• Ordonanţa de urgenţă nr. 140/2021 privind anumite aspecte
referitoare la contractele de vânzare de bunuri
• Legea nr. 240/2004 privind răspunderea producătorilor pentru
pagubele generate de produsele defecte.
 Obligaţiile cumpărătorului
plata preţului,
obligaţia de a primi lucrul
vândut şi uneori,
obligaţia de a suporta
cheltuielile vânzării.
În lipsa unei stipulaţii contrare, cumpărătorul
trebuie să plătească preţul la locul în care
bunul se afla în momentul încheierii
contractului şi de îndată ce proprietatea este
transmisă.
Dacă la data încheierii contractului bunurile se
află în tranzit, în lipsa unei stipulaţii contrare,
plata preţului se face la locul care rezultă din
uzanţe sau, în lipsa acestora, la locul
destinaţiei.
În cazul în care nu s-a convenit altfel,
cumpărătorul este ţinut să plătească dobânzi
asupra preţului din ziua dobândirii proprietăţii,
dacă bunul produce fructe civile sau naturale,
ori din ziua predării, dacă bunul nu produce
fructe, însă îi procură alte foloase
Sancţiunea neplăţii preţului

Când cumpărătorul nu a plătit, vânzătorul este îndreptăţit să obţină fie

executarea silită a obligaţiei de plată, fie rezoluţiunea vânzării, precum
şi, în ambele situaţii, daune-interese, dacă este cazul.

În cazul vânzării bunurilor mobile, cumpărătorul este de drept în întârziere cu

privire la îndeplinirea obligaţiilor sale dacă, la scadenţă, nici nu a plătit preţul şi
nici nu a preluat bunul.

În cazul bunurilor mobile supuse deteriorării rapide sau deselor schimbări de

valoare, cumpărătorul este de drept în întârziere în privinţa preluării lor, atunci
când nu le-a preluat în termenul convenit, chiar dacă preţul a fost plătit, sau
atunci când a solicitat predarea, fără să fi plătit preţul.

Când cumpărătorul unui bun mobil nu îşi îndeplineşte obligaţia de preluare sau
de plată, vânzătorul are facultatea de a depune lucrul vândut într-un depozit, la
dispoziţia şi pe cheltuiala cumpărătorului, sau de a-l vinde.
Vânzarea se va face prin licitaţie publică sau chiar pe preţul curent,
dacă lucrul are un preţ la bursă sau în târg ori stabilit de lege, de către
o persoană autorizată de lege pentru asemenea acte şi cu dreptul
pentru vânzător la plata diferenţei dintre preţul convenit la prima
vânzare şi cel efectiv obţinut, precum şi la daune-interese.

Dacă vânzarea are ca obiect bunuri fungibile supuse unui preţ curent,
iar contractul nu a fost executat din culpa vânzătorului, cumpărătorul
are dreptul de a cumpăra bunuri de acelaşi gen pe cheltuiala
vânzătorului, prin intermediul unei persoane autorizate.

Cumpărătorul are dreptul de a pretinde diferenţa dintre suma ce

reprezintă cheltuielile achiziţionării bunurilor şi preţul convenit cu
vânzătorul, precum şi la daune- interese, dacă este cazul.
Contractul de mandat comercial

Def. Mandatul este contractul prin care o parte, numită mandatar, se

obligă să încheie unul sau mai multe acte juridice pe seama celeilalte
părţi, numită mandant.
Mandatul este:
- cu titlu gratuit - mandatul dintre două persoane fizice se prezumă a fi
cu titlu gratuit.
-cu titlu oneros - mandatul dat pentru acte de exercitare a unei
activităţi profesionale se prezumă a fi cu titlu oneros (MANDATUL
COMERCIAL).
Dacă mandatul este cu titlu oneros, iar remuneraţia mandatarului nu
este determinată prin contract, aceasta se va stabili potrivit legii,
uzanţelor ori, în lipsă, după valoarea serviciilor prestate.

Dreptul la acţiunea pentru stabilirea cuantumului remuneraţiei se

prescrie odată cu dreptul la acţiunea pentru plata acesteia.

Mandatul este cu sau fără reprezentare.

Felurile mandatului

• În funcţie de întinderea puterilor conferite mandatarului, mandatul poate fi:

- general, în cazul în care mandatarul este împuternicit să încheie orice acte

juridice (de exemplu, actele de administrare sau de conservare), cu excepţia
acelora pentru care legea impune existenţa unui mandat special (procuratio
omnium bonorum);

- special, dacă mandatarul este împuternicit să încheie un anumit act juridic

(procuratio unicus res) sau anumite operaţiuni determinate (de exemplu, actele de
dispoziţie – încheierea unei tranzacţii, semnarea actului constitutiv al unei
societăţi comerciale, ipotecarea unui imobil).
• În cazul în care mandatul este redactat în termeni generali (de exemplu: „mandatul poate să
îndeplinească acte juridice în numele şi pe seama mandantului”), el va fi valabil pentru actele de
administrare (de exemplu, încheierea unui contract de închiriere) şi de conservare (de exemplu,
întocmirea unei notificări adresate debitorului).
 Obligaţiile mandatarului
Mandatarul:
- nu poate să depăşească limitele stabilite prin mandat.
- este obligat să îl înştiinţeze de îndată pe mandant cu privire la schimbările aduse executării
mandatului.
- este obligat să îl înştiinţeze pe mandant despre împrejurările care au apărut ulterior încheierii
mandatului şi care pot determina revocarea sau modificarea acestuia.
- este ţinut să dea socoteală despre gestiunea sa şi să remită mandantului tot ceea ce a primit în
temeiul împuternicirii sale, chiar dacă ceea ce a primit nu ar fi fost datorat mandantului.
- dacă mandatul este cu titlu oneros, mandatarul este ţinut să execute mandatul cu diligenţa
unui bun proprietar.
- dacă mandatul este cu titlu gratuit, mandatarul este obligat să îl îndeplinească cu diligenţa pe
care o manifestă în propriile afaceri.
- este obligat să conserve bunurile.
- datorează dobânzi pentru sumele întrebuinţate în folosul său începând din ziua întrebuinţării,
iar pentru cele cu care a rămas dator, din ziua în care a fost pus în întârziere.
În absenţa unei stipulaţii contrare, mandatul conferit mai multor persoane pentru a lucra
împreună nu are efect dacă nu a fost acceptat de către toate aceste persoane.
Când mai multe persoane au acceptat acelaşi mandat, actele lor îl obligă pe mandant chiar dacă
au fost încheiate numai de una dintre ele, afară de cazul când s-a stipulat că vor lucra
împreună.
În lipsă de stipulaţie contrară, mandatarii răspund solidar faţă de mandant dacă s-au obligat să
lucreze împreună.
Mandatarul este ţinut să îndeplinească personal mandatul, cu excepţia cazului
în care mandantul l-a autorizat în mod expres să îşi substituie o altă
persoană în executarea în tot sau în parte a mandatului.
Chiar în absenţa unei autorizări exprese, mandatarul îşi poate substitui un terţ
dacă:
a) împrejurări neprevăzute îl împiedică să aducă la îndeplinire mandatul;
b) îi este imposibil să îl înştiinţeze în prealabil pe mandant asupra acestor
împrejurări;
c) se poate prezuma că mandantul ar fi aprobat substituirea dacă ar fi
cunoscut împrejurările ce o justifică.
Dacă substituirea nu a fost autorizată de mandant, mandatarul răspunde
pentru actele persoanei pe care şi-a substituit-o ca şi cum le-ar fi îndeplinit
el însuşi.
Dacă substituirea a fost autorizată, mandatarul nu răspunde decât pentru
diligenţa cu care a ales persoana care l-a substituit şi i-a dat instrucţiunile
privind executarea mandatului.
În toate cazurile, mandantul are acţiune directă împotriva persoanei pe care
mandatarul şi-a substituit-o.
 Obligaţiile mandantului
- este obligat să pună la dispoziţia mandatarului mijloacele necesare executării
mandatului.
- va restitui mandatarului cheltuielile rezonabile avansate de acesta din urmă
pentru executarea mandatului, împreună cu dobânzile legale aferente,
calculate de la data efectuării cheltuielilor.

- este obligat să repare prejudiciul suferit de către mandatar în executarea

mandatului, dacă acest prejudiciu nu provine din culpa mandatarului.
 Dacă mandatul este cu titlu oneros, mandantul este obligat să plătească
mandatarului remuneraţia, chiar şi în cazul în care, fără culpa mandatarului,
mandatul nu a putut fi executat.

 Când mandatul a fost dat aceluiaşi mandatar de mai multe persoane pentru o
afacere comună, fiecare dintre ele răspunde solidar faţă de mandatar de toate
efectele mandatului.

 Pentru garantarea tuturor creanţelor sale împotriva mandantului izvorâte din

mandat, mandatarul are un drept de retenţie asupra bunurilor primite cu
ocazia executării mandatului de la mandant ori pe seama acestuia.
 Încetarea mandatului
a) revocarea sa de către mandant;
b) renunţarea mandatarului;
c) moartea, incapacitatea sau falimentul mandantului ori a mandatarului.
 Atunci când are ca obiect încheierea unor acte succesive în cadrul unei
activităţi cu caracter de continuitate, mandatul nu încetează dacă această
activitate este în curs de desfăşurare, cu respectarea dreptului de revocare
sau renunţare al părţilor ori al moştenitorilor acestora.
Mandantul poate oricând revoca mandatul, expres sau tacit, indiferent de forma în
care contractul de mandat a fost încheiat şi chiar dacă a fost declarat irevocabil.
Efectele revocării
Mandantul care revocă mandatul rămâne ţinut să îşi execute obligaţiile faţă de
mandatar. El este, de asemenea, obligat să repare prejudiciile suferite de
mandatar din cauza revocării nejustificate ori intempestive.
Atunci când părţile au declarat mandatul irevocabil, revocarea se consideră a fi
nejustificată dacă nu este determinată de culpa mandatarului sau de un caz
fortuit ori de forţă majoră.
Publicitatea revocării procurii autentice notariale
Dacă procura a fost dată în formă autentică notarială, în vederea informării terţilor,
notarul public căruia i se solicită să autentifice revocarea unei asemenea
procuri este obligat să transmită, de îndată, revocarea către Registrul naţional
notarial, ţinut în format electronic, potrivit legii.
 Mandatul fără reprezentare
 Mandatul fără reprezentare este contractul în temeiul căruia o parte,
numită mandatar, încheie acte juridice în nume propriu, dar pe seama
celeilalte părţi, numită mandant, şi îşi asumă faţă de terţi obligaţiile care
rezultă din aceste acte, chiar dacă terţii aveau cunoştinţă despre
mandat.
Terţii nu au niciun raport juridic cu mandantul.
Mandantul poate revendica bunurile mobile dobândite pe seama sa de
către mandatarul care a acţionat în nume propriu, cu excepţia
bunurilor dobândite de terţi prin efectul posesiei de bună-credinţă.
Dacă bunurile dobândite de mandatar sunt imobile, acesta este obligat să
le transmită mandantului. În caz de refuz, mandantul poate solicita
instanţei de judecată să pronunţe o hotărâre care să ţină loc de act de
transmitere a bunurilor dobândite.
Dispoziţiile se aplică prin asemănare şi bunurilor mobile supuse unor
formalităţi de publicitate.
Creditorii mandatarului nu pot urmări bunurile dobândite de acesta în
nume propriu, dar pe seama mandantului, dacă mandatul fără
reprezentare are dată certă şi aceasta este anterioară luării oricărei
măsuri asigurătorii sau de executare.
 Contractul de comision

Noţiunea si reglementarea contractului de comision – art. 2.043-2.053 N.C. civ.

Contractul de comision este mandatul care are ca obiect achiziţionarea sau vânzarea de
bunuri ori prestarea de servicii pe seama comitentului şi în numele comisionarului, care
acţionează cu titlu profesional, în schimbul unei remuneraţii numită comision.

Contractul de comision se încheie în formă scrisă, autentică sau sub semnătură privată.
Obligaţiile comisionarului

să execute mandatul încredinţat de comitent,

bună-credinţă și diligenţa unui profesionist,

instrucţiunile exprese primite de la comitent, dacă se abate este obligat să-l înștiinţeze pe
comitent

are obligaţia să îi cedeze acestuia de îndată acţiunile contra terţului, printr-un act de cesiune sub
semnătură privată, fără nicio contraprestaţie din partea comitentului.

răspunde pentru daunele cauzate comitentului, prin refuzul sau întârzierea cedării acţiunilor
împotriva terţului.

are obligaţia să respecte întocmai instrucţiunile exprese primite de la comitent.

- să vândă pe credit, art. 2.047 C. civ. – sancţiune răspunde personal,

- actul cu sine însuși, - titluri de credit ori bunuri cotate pe pieţe reglementate

(art. 2.050 C. civ.)- dreptul la comision.

Obligaţiile comitentului
- plata remuneraţiei (comisionul) comisionarului dacă nu s-a stabilit în
contractul de comision, uzanţe sau valoarea serviciilor prestate
- restituirea cheltuielilor făcute de comisionar art. 2.053 C. civ., drept de
retenţie – privilegiul mandatarului

Efectele executării contractului de comision faţă de terţi

- terţul contractant este ţinut direct faţă de comisionar pentru obligaţiile sale.
- în caz de neexecutare a obligaţiilor de către terţ, comitentul poate exercita
acţiunile decurgând din contractul cu terţul, subrogându-se, la cerere, în
drepturile comisionarului.
- Comisionarul nu răspunde faţă de comitent în cazul în care terţul nu îşi
execută obligaţiile decurgând din act. El îşi poate lua expres obligaţia de a
garanta pe comitent de executarea obligaţiilor terţului. În acest caz, în lipsă
de stipulaţie contrară, comitentul va plăti comisionarului un comision special
pentru garanţie sau pentru credit ori un alt asemenea comision stabilit prin
convenţia lor sau, în lipsă, de către instanţă, care va ţine cont de împrejurări
şi de valoarea obligaţiei garantate.
 Contractul de agenţie
Noţiune și reglementare
- Legea nr. 509/2002 + art. 2.072-2.095 C. civ.,
Prin contractul de agenţie comitentul îl împuterniceşte în mod statornic pe agent fie
atât să negocieze cât şi să încheie contracte, în numele şi pe seama comitentului, în
schimbul unei remuneraţii, în una sau în mai multe regiuni determinate.
Elementele definitorii ale agenţiei - art. 2.072 C. civ.,
A. Exclusivitatea - art. 2.074 C. civ.
B. Clauza de neconcurenţă
- restrângerea activităţii profesionale a agentului (art. 2.075).- regiunea si
operaţiunile - în scris, sub sancţiunea nulităţii absolute- max.2 ani de la incetare

Deosebirile dintre contractul de agenţie si contractul de mandat si

Comision - art. 2.095 C. civ.
a) caracter profesional si de durată
b) intermediar independent
c) nu poate fi revocat ad nutum (puterea discretionara de a revoca in orice moment
fara vreo justificare)
Efectele contractului de agenţie
A. Efectele contractului în raporturile dintre agent si comitent
a. Obligaţiile agentului
- îndeplinească obligaţiile care decurg din împuternicirea primită din partea
comitentului
- să-i comunice comitentului informaţiile ce interesează afacerile acestuia
- să îndeplinească împuternicirea în condiţii cât mai avantajoase pentru
comitent
- să respecte instrucţiunile rezonabile primite de la comitent
- să ţină evidenţa operaţiunilor efectuate în contul comitentului
- să păstreze bunurile primite de la comitent în condiţii corespunzătoare
b. Obligaţiile comitentului
- să transmită agentului toate datele, informaţiile si instrumentele necesare
executării contractului de agenţie
- să plătească agentului remuneraţia cuvenită
B. Efectele faţă de terţi

Remuneraţii si despăgubiri datorate încetării contractului

a. Comisioanele
b. Indemnizaţiile
c. Despăgubirile
Contractul de locaţiune
Noţiune

Locaţiunea este contractul prin care o parte, numită locator, se obligă să

asigure celeilalte părţi, numite locatar, folosinţa unui bun pentru o
anumită perioadă, în schimbul unui preţ, denumit chirie (Art. 1.777.
NCC) .

Felurile locaţiunii

!!!! Locaţiunea bunurilor imobile şi aceea a bunurilor mobile se

numeşte închiriere,
!!! Locaţiunea bunurilor agricole poartă denumirea de arendare.
!!! Locaţiunea spaţiilor destinate exercitării activităţii unui profesionist
este supusă contractului de locațiune
Obligaţiile principale ale locatorului

Locatorul este ţinut, chiar fără vreo stipulaţie expresă:

a) să predea locatarului bunul dat în locaţiune;
b) să menţină bunul în stare corespunzătoare de folosinţă pe toată durata
locaţiunii;
c) să asigure locatarului liniştita şi utila folosinţă a bunului pe tot timpul
locaţiunii. Locatarul are următoarele obligaţii principale:

Obligaţiile principale ale locatarului

a) să ia în primire bunul dat în locaţiune;
b) să plătească chiria în cuantumul şi la termenul stabilite prin contract;
c) să folosească bunul cu prudenţă şi diligenţă;
d) să restituie bunul la încetarea, din orice cauză, a contractului de locaţiune.

!!! Locatarul poate să încheie o sublocaţiune, totală sau parţială, ori chiar să
cedeze locaţiunea, în tot sau în parte, unei alte persoane, dacă această
facultate nu i-a fost interzisă în mod expres. Cu toate acestea, dacă bunul
este mobil, sublocaţiunea ori cesiunea nu este permisă decât cu acordul
scris al locatorului.
Încetarea contractului
 dacă locaţiunea a fost făcută fără determinarea duratei, oricare dintre
părţi poate denunţa contractul prin notificare.
 Atunci când, fără justificare, una dintre părţile contractului de
locaţiune nu îşi execută obligaţiile născute din acest contract,
cealaltă parte are dreptul de a rezilia locaţiunea, cu daune-interese,
dacă este cazul, potrivit legii
 Dacă bunul este distrus în întregime sau nu mai poate fi folosit
potrivit destinaţiei stabilite, locaţiunea încetează de drept.
 Desfiinţarea dreptului care permitea locatorului să asigure folosinţa
bunului închiriat determină încetarea de drept a contractului de
locaţiune.
 Locaţiunea nu încetează prin moartea locatorului sau a locatarului.
Cu toate acestea, în cazul locaţiunii cu durată determinată,
moştenitorii locatarului pot denunţa contractul în termen de 60 de
zile de la data la care au luat cunoştinţă de moartea locatarului şi
existenţa locaţiunii.
 Reguli particulare în materia arendării (art.
1836-1849 NCC)

Pot fi arendate orice bunuri agricole, cum ar fi:

a) terenurile cu destinaţie agricolă, şi anume terenuri agricole productive - arabile,

viile, livezile, pepinierele viticole, pomicole, arbuştii fructiferi, plantaţiile de hamei şi duzi,
păşunile împădurite, terenurile ocupate cu construcţii şi instalaţii agrozootehnice, amenajările
piscicole şi de îmbunătăţiri funciare, drumurile tehnologice, platformele şi spaţiile de
depozitare care servesc nevoilor producţiei agricole şi terenurile neproductive care
pot fi amenajate şi folosite pentru producţia agricolă;

b) animalele, construcţiile de orice fel, maşinile, utilajele şi alte

asemenea bunuri destinate exploatării agricole.
!!! Dacă durata nu este determinată, arendarea se
consideră a fi făcută pentru toată perioada necesară
recoltării fructelor pe care bunul agricol urmează să le
producă în anul agricol în care se încheie contractul.

!!! Arendaşul poate schimba categoria de folosinţă a

terenului arendat numai cu acordul prealabil dat în
scris de către proprietar şi cu respectarea dispoziţiilor
legale în vigoare.

!!! Arendaşul este obligat, chiar în lipsă de stipulaţie

expresă, să asigure bunurile agricole pentru riscul
pierderii recoltei ori al pieirii animalelor din cauza
unor calamităţi naturale.
 Condiţii de formă

Contractul de arendare trebuie încheiat în formă scrisă, sub sancţiunea

nulităţii absolute.

!!!! Sub sancţiunea unei amenzi civile stabilite de instanţa de judecată pentru fiecare
zi de întârziere, arendaşul trebuie să depună un exemplar al contractului la consiliul
local în a cărui rază teritorială se află bunurile agricole arendate, pentru a fi
înregistrat într-un registru special ţinut de secretarul consiliului local.

!!!! Când bunurile arendate sunt situate în raza teritorială a mai multor consilii
locale, câte un exemplar al contractului se depune la fiecare consiliu local în a cărui
rază teritorială sunt situate bunurile arendate.

!!!! Toate cheltuielile legate de încheierea, înregistrarea şi publicitatea contractului

de arendare revin arendaşului.
Reducerea arendei stabilite în bani în cazul pieirii recoltei

Atunci când, pe durata arendării, întreaga recoltă a unui an sau cel puţin
o jumătate din ea a pierit fortuit, arendaşul poate cere reducerea
proporţională a arendei dacă aceasta a fost stabilită într-o cantitate
determinată de produse agricole, într-o sumă de bani determinată
sau într-o sumă de bani determinabilă în funcţie de valoarea unei
cantităţi determinate de produse agricole.
Dacă arendarea este făcută pe mai mulţi ani, reducerea nu se va stabili
decât la sfârşitul arendării, când se va face o compensare a recoltelor
tuturor anilor de folosinţă.

Excepţii

!!! Arendaşul nu poate obţine reducerea arendei în cazul în care pieirea

recoltei a avut loc după ce a fost culeasă.
!!! Reducerea arendei nu va putea fi cerută nici atunci când cauza
pagubei era cunoscută la data încheierii contractului.
 Riscul pieirii fructelor în cazul în care arenda se plăteşte în
fructe
!!!! Atunci când arenda este stabilită într-o cotă din fructe sau într-o sumă de
bani determinabilă în funcţie de valoarea unei astfel de cote, pieirea
fortuită, în tot sau în parte, a fructelor de împărţit este suportată proporţional
şi nu dă nici uneia dintre părţi acţiune în despăgubire împotriva celeilalte.
!!!! Dacă însă pieirea s-a produs după culegerea fructelor şi una dintre
părţi întârzie în mod culpabil predarea sau recepţia lor, cota cuvenită
acesteia se reduce cu fructele pierdute, iar cota celeilalte părţi se consideră ca
şi cum nu ar fi survenit nicio pierdere, afară numai dacă fructele ar fi pierit
chiar dacă predarea şi recepţia fructelor se făceau la timp.
!!!! Atunci când arenda se plăteşte în fructe, în lipsa altui termen prevăzut în
contract, arendaşul este de drept în întârziere pentru predarea lor de la data
culegerii, iar arendatorul este de drept în întârziere pentru recepţie de la data
la care a fost notificat în scris de către arendaş.

!!! Subarendarea totală sau parţială este interzisă, sub sancţiunea nulităţii absolute.
!!! Contractul de arendare se reînnoieşte de drept, pentru aceeaşi durată, dacă
niciuna dintre părţi nu a comunicat cocontractantului, în scris, refuzul său cu
cel puţin 6 luni înainte de expirarea termenului, iar în cazul terenurilor cu
destinaţie agricolă, cu cel puţin un an.
!!! Arendașul are drept de preempțiune
Dreptul de preempţiune – ART 1730-1740 NCC

În condiţiile stabilite prin lege sau contract, titularul

dreptului de preempţiune, numit preemptor,
poate să cumpere cu prioritate un bun.

Titularul dreptului de preempţiune care a respins o

ofertă de vânzare nu îşi mai poate exercita acest
drept cu privire la contractul ce i-a fost propus.
Oferta se consideră respinsă dacă nu a fost acceptată
în termen de cel mult 10 zile, în cazul vânzării de
bunuri mobile, sau de cel mult 30 de zile, în cazul
vânzării de bunuri imobile.
În ambele cazuri, termenul curge de la comunicarea
ofertei către preemptor.
 Vânzătorul este obligat să notifice de îndată preemptorului cuprinsul
contractului încheiat cu un terţ. Notificarea poate fi făcută şi de acesta
din urmă.

Preemptorul îşi poate exercita dreptul prin comunicarea către vânzător

a acordului său de a încheia contractul de vânzare, însoţită de
consemnarea preţului la dispoziţia vânzătorului.

Dreptul convenţional de preempţiune în legătură cu un imobil se

notează în cartea funciară. Dreptul de preempţiune este indivizibil şi
nu se poate ceda.

Dreptul convenţional de preempţiune se stinge prin moartea

preemptorului, cu excepţia situaţiei în care a fost constituit pe un
anume termen. În acest din urmă caz, termenul se reduce la 5 ani de la
data constituirii, dacă a fost stipulat un termen mai lung.
 Viticultura
Vinificatie
 Legea viei şi vinului în sistemul organizării comune a pieţei
vitivinicole nr. 164/2015
Aplicata prin:
• Norma publicată în M.Of., nr. 585 din 02 august 2016
Productia viticola

Structura pietei vitivinicole

Practici si tratamente oenologice

Comercializarea vinului si a produselor

Gestiunea si controlul pietei

Autoritati de reglementare

Forme associative

Infractiuni si contraventii
Arealele de cultură şi potenţialul de producţie

Arealul viticol naţional

pentru producerea
strugurilor destinaţi
obţinerii de vin este Potenţialul de producţie reprezintă suprafaţa
încadrat în zonele plantată efectiv cu viţă-de-vie, cultivată cu soiuri
de struguri pentru vin, la care se adaugă drepturile
viticole ale Uniunii de replantare atribuite producătorilor, dar încă
Europene B, CI şi CII neutilizate şi drepturile de plantare existente în
rezervele judeţene şi în rezerva naţională.

Gestionarea potenţialului de producţie se

Regulamentul (UE) nr.
1.308/2013, cu
completările ulterioare.
realizează în sistem informatic prin Registrul
plantaţiilor viticole, la nivel judeţean de către
direcţiile pentru agricultură judeţene
 Regulament 1308/2013 modif
Apendice I - Zone viticole
2.Zona viticolă B cuprinde: a)în Germania, suprafeţele
1.Zona viticolă A cuprinde: a)în cultivate cu viţă-de-vie din regiunea determinată
Baden; b)în Franţa, suprafeţele cultivate cu viţă-de-vie
Germania: suprafeţele cultivate cu din departamentele ...........c)în Austria, zona viticolă
viţă-de-vie, altele decât cele austriacă; d)în Republica Cehă, regiunea viticolă
Morava ........(d); e)în Slovacia, suprafeţele cultivate cu
cuprinse la punctul (2) litera (a); viţă-de-vie din următoarele regiuni........... f)în Slovenia,
b)în Luxemburg: regiunea viticolă : - în regiunea Podravje: Stajerska Slovenija,
Prekmurje, - în regiunea Posavje: Bizeljsko Sremic,
din Luxemburg; c)în Belgia, Dolenjska şi Bela krajina şi suprafeţele cultivate cu
Danemarca, Irlanda, Ţările de Jos, viţă-de-vie din regiunile care nu sunt incluse la punctul
Polonia, Suedia şi Regatul Unit: 4 litera (d);
g)în România, zona
zonele viticole din aceste state Podişul Transilvaniei; h)în Croaţia,
membre; d)în Republica Cehă: suprafeţele cultivate cu viţă-de-vie din următoarele
subregiuni: Moslavina, Prigorje-Bilogora, Plesivica,
regiunea viticolă Cechy. Pokuplje şi Zagorje-Medimurje.

Zona viticolă C I cuprinde: a)în Franţa............;
b)în Italia, suprafeţele cultivate cu viţă-de-vie
din regiunea Valle d'Aosta, precum şi din
provinciile Sondrio, Bolzano, Trento şi
Belluno; c)în Spania, suprafeţele cultivate cu
viţă-de-vie din provinciile A Coruna, Asturias,
Cantabria, Guipuzcoa şi Vizcaya; d)în
Portugalia, suprafeţele plantate cu viţă-de-vie
din acea parte a regiunii Norte care
corespunde zonei viticole determinate "Vinho
Verde", precum şi din "Concelhos de
Bombarral, Lourinha, Mafra e Torres Vedras"
(cu excepţia "Freguesis da Carvoeira e Dois
Portos"), care fac parte din "Regiao viticola de
Extremadura"; e)în Ungaria, toate suprafeţele
cultivate cu viţă-de-vie; f)în Slovacia,
suprafeţele cultivate cu viţă-de-vie din Tokajska
vinohradnicka oblast; g)în România,
suprafeţele cultivate cu viţă-de-vie care nu
sunt incluse la punctul 2 litera (g) sau la
punctul 4 litera (f); h)în Croaţia, suprafeţele
cultivate cu viţă-de-vie din următoarele
subregiuni: Hrvatsko Podunavlje şi Slavonija
Zona viticolă C II cuprinde: a)în Franţa, suprafeţele cultivate cu
viţă-de-vie:...............; b)în Italia, Abruzzo, Campania, Emilia-
Romagna, Friuli- Venezia Giulia, Lazio, Liguria, Lombardia (cu
excepţia provinciei Sondrio), Marche, Molise, Piemonte, Toscana,
Umbria, Veneto (cu excepţia provinciei Belluno), inclusiv insulele
care aparţin acestor regiuni, de exemplu Elba şi celelalte insule
din arhipelagul toscan, insulele Ponziane, Capri şi Ischia; c)în
Spania, din următoarele provincii: - Lugo, Orense, Pontevedra, -
Avila (cu excepţia comunelor care ţin de "comarca" viticolă
desemnată Cebreros), Burgos, Leon, Palencia, Salamanca,
Segovia, Soria, Valladolid, Zamora; - La Rioja, - Alava, - Navarra,
- Huesca, - Barcelona, Girona, Lleida, - din partea provinciei
Zaragoza, situată la nord de râul Ebro; - din comunele din
provincia Tarragona incluse în denumirea de origine Penedes; din
partea provinciei Tarragona care corespunde cu "comarca"
viticolă desemnată Conca de Barbera; d)în Slovenia, regiuni: Brda
sau Goriska Brda, Vipavska dolina sau Vipava, Kras şi Slovenska
Istra; e)în Bulgaria, suprafeţele cultivate cu viţă-de-vie din
următoarele regiuni Dunavska Ravnina Chernomorski Rayon
Rozova Dolina f)în România, suprafeţele cultivate cu
viţă-de-vie din următoarele regiuni: Dealurile
Buzăului, Dealu Mare, Severinului şi Plaiurile
Drâncei, Colinele Dobrogei, Terasele Dunării,
regiunea viticolă sudică, inclusiv zonele nisipoase
şi alte regiuni favorabile; g)în Croaţia, suprafeţele cultivate
cu viţă-de-vie din următoarele subregiuni: Hrvatska Istra,
Hrvatsko primorje, Dalmatinska zagora, Sjeverna Dalmacija şi
Srednja i Juzna Dalmacija.
 Delimitare teritoriala

Delimitarea teritorială a ariei geografice pentru D.O.C. şi I.G., precum şi procedura aferentă
se realizează de către Oficiul Naţional al Viei şi Produselor Vitivinicole

Orice modificare a datelor unei parcele viticole înscrise în R.P.V. se comunică de către
proprietarul parcelei sau de împuternicitul acestuia, în termen de 30 de zile de la modificare,
către D.A.J. sau a municipiului Bucureşti, în vederea actualizării datelor din R.P.V.

Ordinul nr. 1205/2018 pentru aprobarea Nominalizării

arealelor viticole şi încadrării localităţilor pe regiuni viticole,
podgorii şi centre viticole
Podgoria Centrul viticol/Centrul viticol independent
Localităţi: Judeţul /Oraşe /Comune (Localităţi
componente ale oraşelor) /Sate
 Dosarul exploataţiei viticole
Producătorii de struguri pentru vin au obligaţia de a întocmi, actualiza şi
completa dosarul exploataţiei viticole.
Cuprinde:

a) formular pentru identificarea şi localizarea cultivatorului (nume, prenume,

CNP/CUI, codul din registrul fermelor, adresa, telefon, e-mail);

b) cererile de autorizare a plantării/replantării viţei-de-vie şi de înscriere în

R.P.V., după caz;

c) declaraţiile de sortiment ale parcelelor deţinute;

d) declaraţiile de defrişare a parcelelor cu viţă-de-vie şi cererile pentru ştergerea

acestora din R.P.V., după caz;

e) cererile de transfer al dreptului individual de replantare a viţei-de-vie, după

caz;
f) declaraţiile de defrişare ulterioară a viţei-de-vie şi cererile pentru eliminarea
parcelelor defrişate din R.P.V., după caz;
g) cererile de modificare a datelor parcelelor din R.P.V., după caz;
h. identificarea parcelelor viticole (ortofotoplanuri, măsurători, copii ale planurilor
cadastrale);
i) copii ale autorizaţiilor de producere a strugurilor şi/sau vinurilor cu D.O.C. şi/sau
I.G. emise de O.N.V.P.V., după caz;
j) drepturile de plantare acordate din rezervele de drepturi, după caz;
k) dosarele prin care s-au accesat măsuri de sprijin acordate de Uniunea Europeană,
după caz;
l) declaraţiile obligatorii, stabilite prin reglementările în vigoare;

m) caietele de sarcini pentru producerea vinurilor cu I.G. şi/sau D.O.C.

 Normele publicate in Monitorul Oficial, Partea I nr. 231 din 29 martie
2016, modificate 2021

1. Definitii

• parcela viticolă - suprafaţa de pământ continuă plantată cu viţă-de-vie delimitată de perimetrul

extern al butucilor de viţă-de-vie la care se adaugă o zonă-tampon a cărei lăţime corespunde
jumătăţii distanţei dintre rânduri;
• plantare - fixarea la loc definitiv a viţelor altoite sau a porţiunilor de viţă-de-vie înrădăcinate, în
scopul producerii de struguri, de coarde-altoi şi coarde-portaltoi;
• defrişare - eliminarea completă a butucilor de viţă, inclusiv a rădăcinilor;
• conversia drepturilor de plantare/replantare - procedura prin care se asigură trecerea de la
sistemul de drepturi de plantare/replantare la sistemul autorizaţiilor de plantare/replantare

2. Autorităţile cu atribuţii în gestionarea sistemului autorizaţiilor de

plantare a viţei-de-vie pentru struguri de vin

3. Gestionarea sistemului autorizaţiilor de plantare a viţei-de-vie pentru

struguri de vin
 Înfiinţarea, întreţinerea şi defrişarea plantaţiilor viticole. Materialul
săditor viticol (cap.III, LVV)
Viţa-de-vie se înmulţeşte, în
principal, pe cale vegetativă,
din porţiuni de plantă sau
ţesuturi, prin:
a) altoire;
b) butăşire
c) culturi "in vitro
• Producerea materialului săditor viticol se realizează în
următoarele tipuri de unităţi autorizate de Autoritate:
a) unităţi de selecţie;
b) unităţi de conservare şi de preînmulţire;
c) unităţi de înmulţire;
d) unităţi de producţie pentru viţe altoite şi nealtoite.
• Unităţile autorizate produc material biologic din categoriile:
a) material iniţial;
b) material bază;
c) material certificat;
d) material standard.
Unităţile producătoare de material de înmulţire
vegetativă a viţei-de-vie ţin evidenţa activităţilor şi a
rezultatelor obţinute în registre, pentru fiecare
categorie biologică în parte, însoţite de schiţe ale
plantaţiilor, pe care le prezintă organelor abilitate
pentru control. Registrele de evidenţă pentru
fiecare categorie biologică în parte stau la baza
verificării, îndrumării, certificării şi comercializării
materialului de înmulţire vegetativă a viţei-de-vie
 Categoria biologică pentru materialul de înmulţire vegetativă
a viţei-de-vie se stabileşte în funcţie de cea a materialului de
înmulţire folosit la altoire

material iniţial - se obţine prin folosirea la altoire a materialului amelioratorului atât pentru viţele-altoi, cât
şi portaltoi pentru înfiinţarea plantaţiilor iniţial- mamă destinate pentru producerea materialului iniţial;

material bază - se obţine prin folosirea de altoi, din plantaţii iniţial şi portaltoi din plantaţii iniţial-mamă
destinate pentru producerea materialului iniţial pentru obţinerea plantaţiilor-bază mamă destinate pentru
producerea materialului bază;

material certificat - se obţine prin folosirea de altoi şi portaltoi, din plantaţii bază şi portaltoi, din plantaţii-
mamă destinate pentru producerea materialului bază sau din altoi material iniţial şi plantaţii/portaltoi,
material certificat pentru obţinerea plantaţiilor-mamă destinate pentru producerea materialului certificat.
Din plantaţiile-mamă destinate pentru producerea materialului certificat se poate obţine material de
înmulţire vegetativă a viţei-de-vie din categoria certificat;

material standard - se obţine din toate combinaţiile de altoire în care unul dintre partenerii altoi sau
portaltoi este din categoria biologică standard
 a) butuci individuali
recunoscuţi ca plante-mamă
pentru recoltare cap clonă;

Materialul
de
b) plante-mamă destinate Schema selecţiei clonale, condiţiile
pentru producerea
înmulţire materialului iniţial pentru referitoare la cultură, condiţiile
vegetativă coarde altoi şi butaşi privind materialul de înmulţire şi
portaltoi;
a viţei-de- obţinerea de plante din categoriile
vie se c) plantaţii-mamă destinate
pentru producerea
biologice, obţinerea nucleului de
realizează materialului bază pentru premultiplicare, respectiv plantaţia de
din: coarde altoi şi butaşi
portaltoi;
viţă-de-vie din material iniţial şi
material bază se stabilesc de către
d) plantaţii-mamă destinate
pentru producerea I.C.D.V.V.
materialului certificat pentru
coarde altoi şi butaşi Schema selecţiei clonale –Ordinul
portaltoi. 914/2016
 Protocol de
lucru privind
selecţia clonală
la viţa-de-vie
 Materialul de înmulţire vegetativă al viţei-de-vie este constituit din:

a) coarde altoi - ramificaţii în vârstă de un an ale tulpinii, cu lemnul maturat, având

lungimea de cel puţin 8 ochi viabili şi diametrul minim de 7 mm, obţinute din plantaţii
recunoscute de viţe nobile, destinate obţinerii de altoi sau de butaşi pentru înrădăcinare;

b) butaşi din soiuri roditoare pentru înrădăcinare - porţiuni provenite din coarde altoi,
cu lungimea minimă de 30 cm şi diametrul de cel puţin 7 mm, având 1-2 ochi viabili în
partea lor superioară;

c) coarde portaltoi - ramificaţii în vârstă de un an ale tulpinii, cu lungimea de 40-80-120

cm (de 1-2-3 lungimi), obţinute în plantaţiile recunoscute de portaltoi, destinate obţinerii
de butaşi portaltoi cu lungimea de minimum 30 cm şi diametrul de minimum 7 mm;

d) butaşi portaltoi pentru altoire - porţiuni provenite din coarde portaltoi cu lungimea
minimă de 30 cm şi diametrul internodului de cel puţin 7 mm, măsurat la mijlocul
butaşului;

e) butaşi portaltoi pentru înrădăcinare - porţiuni provenite din coarde portaltoi, cu

lungimea minimă de 30 cm şi diametrul internodului de cel puţin 6 mm, măsurat la
mijlocul butaşului, având în partea lor superioară 1-2 ochi viabili.
!!! Înfiinţarea plantaţiilor de viţă-de-vie se face în areale viticole delimitate,
cu soiuri admise în Catalogul oficial al soiurilor de plante de cultură din
România.

Pot fi clasificate ca soiuri de struguri pentru vin numai cele care

îndeplinesc următoarele condiţii:

a) aparţin speciei Vitis vinifera;

b) provin din încrucişări complexe între soiurile de Vitis vinifera şi soiuri

aparţinând altor specii ale genului Vitis;

c) nu este unul dintre soiurile de hibrizi direct producători interzişi: Noah,

Othello, Isabelle, Jacquez, Clinton şi Herbemont.

Prin excepţie, pentru soiurile de struguri pentru vin este permisă plantarea,
replantarea sau altoirea pentru cercetare ştiinţifică şi în scop experimental în
suprafaţă de maximum 5 ha/soi.
În areale viticole, înfiinţarea de plantaţii de viţă-de-vie pe o suprafaţă
de peste 0,1 ha, de persoană fizică/juridică, şi extinderea peste această
limită a celei existente se face doar în baza unui drept de plantare/
replantare.

În afara arealelor viticole, în extravilanul localităţilor, înfiinţarea de

plantaţii de viţă-de-vie pe o suprafaţă cuprinsă între 0,1 ha şi 0,5 ha
pentru consumul familial se face numai în baza unui drept de plantare
nouă şi a unei cereri de plantare a viţei-de-vie.

Modelul cererii de plantare/replantare a viţei-de-vie şi de înscriere în

R.P.V. şi al certificatului de acordare a dreptului de plantare/replantare
a viţei-de-vie se aprobă prin ordin al Autorităţii.

Înfiinţarea de plantaţii viticole pe suprafeţe mai mari de 0,5 ha se face

numai pe baza unui proiect de înfiinţare a plantaţiei viticole, avizat de
unităţile teritoriale de cercetare vitivinicolă.
Cultivatorul plantaţiilor viticole are obligaţia de a respecta prevederile legale
privind respectarea bunelor condiţii agricole şi de mediu.

Suprafaţa plantată cu viţă-de-vie, pe care nu se mai efectuează lucrări tehnologice

conform bunelor practici agricole şi de mediu pe o perioadă de 3 ani, reprezintă
suprafaţă plantată cu viţă-de-vie abandonată.

Constatarea abandonului plantaţiilor viticole se realizează şi se consemnează de

către o comisie alcătuită dintr-un consilier cu atribuţii de inspecţie de stat pentru
controlul tehnic vitivinicol din cadrul Autorităţii şi un reprezentant al unităţii
administrativ- teritoriale în care este situată plantaţia şi care dispune evidenţierea
acestora în R.P.V.
În termen de 15 zile aduce la cunoştinţa proprietarului plantaţiei viticole abandonul
plantaţiei viticole.

Suprafaţa pentru care s-a constatat abandonul plantaţiei viticole, nu se constituie

drept de plantare în rezerva judeţeană.
 Autorizatii plantare conform Reg. 1308/2013

Viţa-de-vie care produce soiuri de struguri de vinificaţie poate fi plantată sau

replantată numai dacă se acordă o autorizaţie

Statele membre acordă autorizaţia corespunzător unei suprafeţe specifice exprimate

în hectare, fără costuri pentru producători, în urma prezentării unei cereri din
partea producătorilor care să respecte criterii de eligibilitate obiective şi
nediscriminatorii.

Autorizaţiile sunt valabile timp de trei ani de la data la care au fost acordate. Unui
producător care nu a utilizat o autorizaţie acordată în perioada de valabilitate a
acesteia i se aplică sancţiuni administrative (Regulamentul (UE) nr. 1306/2013).
Statele membre pun la dispoziţie în fiecare an autorizaţii pentru
plantări noi care corespund unui procent de 1 % din suprafaţa
totală cultivată în mod real cu viţă-de-vie pe teritoriul lor,
măsurată la data de 31 iulie a anului precedent.

Regulamentul stabileste criterii de eligibilitate obiective şi

nediscriminatorii pt acordarea autorizatiei:

• a)solicitantul dispune de o suprafaţă agricolă care nu este mai mică decât zona
pentru care solicită autorizaţia;
• b)solicitantul dispune de o pregătire şi o competenţă profesională
corespunzătoare;
• c)solicitantul nu prezintă un risc semnificativ de însuşire frauduloasă a reputaţiei
unei anumite denumiri de origine protejate, care se prezumă, cu excepţia cazului
în care prezenţa unui astfel de risc este demonstrată de autorităţile publice;
• d)în cazurile justificate corespunzător, unul sau mai multe criterii menţionate, cu
condiţia să fie aplicate în mod obiectiv şi nediscriminatoriu.
Dacă suprafaţa totală vizată de cererile eligibile depăşeşte într-un anumit an
suprafaţa pusă la dispoziţie de statul membru, autorizaţiile sunt acordate pe
baza împărţirii proporţionale a hectarelor între toţi solicitanţii, în funcţie de
suprafaţa pentru care au solicitat autorizaţia.

Acordarea de autorizaţii poate fi efectuată parţial sau integral în conformitate

cu unul sau mai multe dintre următoarele criterii de prioritate obiective şi
nediscriminatorii:

• a)producători care înfiinţează plantări de viţă-de-vie pentru prima dată şi care sunt numiţi şefi ai
exploataţiei (exploataţii nou înfiinţate);
• b)zone în care podgoriile contribuie la conservarea mediului;
• c)suprafeţe care urmează să fie nou plantate în cadrul unor proiecte de consolidare a terenurilor;
• d)suprafeţe care se confruntă cu constrângeri naturale sau alte constrângeri specifice;
• e)caracterul durabil al proiectelor de dezvoltare sau al replantărilor pe baza unei evaluări
economice;
• f)suprafeţe care urmează să fie nou plantate pentru a spori competitivitatea la nivel de exploataţie
agricolă şi la nivel regional;
• g)proiecte cu potenţial de îmbunătăţire a calităţii produselor cu indicaţii geografice;
• h)suprafeţe care urmează să fie nou plantate în cadrul creşterii dimensiunii exploataţiilor mici şi
mijlocii.
 Statele membre acordă în mod automat o
autorizaţie producătorilor care au defrişat o
suprafaţă plantată cu viţă-de- vie începând
cu 1 ianuarie 2016 şi care prezintă o cerere.

Această autorizaţie corespunde unei

suprafeţe de cultură pură echivalente cu
suprafaţa defrişată.
Gestionarea sistemului autorizaţiilor de plantare a viţei-de-vie
pentru struguri de vin –Ordin 364/2016, modif

Plantarea viţei-de-vie pentru struguri de vin se face

numai în baza unei autorizaţii de plantare/replantare.

Aceste autorizaţii se referă la plantări noi, replantări şi

la drepturi care urmează să fie convertite.

Autorizaţiile se eliberează fără costuri pentru

solicitanţi.

Autorizaţiile de plantare/replantare --- doar în arealul

viticol delimitat prin legislaţia naţională în vigoare
 Lista soiurilor de struguri de vin care pot fi
plantate, replantate, altoite pe teritoriul României
în scopul producerii vinului -Ordinul nr.
273/2020

Lista se notifică Comisiei Europene în cadrul

comunicărilor oficiale, prin sistemele de
comunicare existente la nivelul Uniunii stabilite
prin legislaţia europeană, respectiv prin sistemul
electronic de comunicare denumit ISAMM
autorizaţia pentru plantări noi - dreptul de a înfiinţa o plantaţie de viţă-de-
vie pentru struguri de vin care se acordă solicitanţilor în limita procentului
de 1% din suprafaţa totală cultivată efectiv cu viţă-de-vie şi stabilită la data
de 31 iulie a anului precedent;

autorizaţia de replantare - dreptul de a înfiinţa o plantaţie de viţă-de-vie

pentru struguri de vin pe o suprafaţă echivalentă în cultură pură cu cea a
suprafeţelor înscrise în R.P.V. care au fost defrişate;

conversia drepturilor de plantare/replantare - procedura prin care se

asigură trecerea de la sistemul de drepturi de plantare/replantare la sistemul
autorizaţiilor de plantare/replantare;

autorizaţia de plantare provenită din conversie - dreptul de a înfiinţa o

plantaţie de viţă-de-vie pentru struguri de vin, obţinut prin conversia
drepturilor de plantare acordate din rezerva naţională sau judeţeană
Structura act normativ

Procedura administrativă privind conversia

drepturilor de plantare/replantare

Conversia drepturilor de plantare acordate

din rezerva naţională sau judeţeană- model
cerere Anexa 4 si autorizatie –Anexa 5
Ordin 818/2016

Conversia drepturilor individuale de

replantare alocate în R.P.V. -model cerere
Anexa 6 si autorizatie –Anexa 7 Ordin
818/2016
 Gestionarea şi procedura de acordare a autorizaţiilor pentru replantare
Cererea de acordare a autorizaţiei de replantare se depune la D.A.J. în anul în care s-a efectuat
defrişarea sau cel târziu până la sfârşitul anului următor şi va fi însoţită de declaraţia de defrişare
vizată de structura cu atribuţii de inspecţie de stat pentru controlul tehnic vitivinicol.
!!!!!!!Nedepunerea cererii în termen duce la pierderea dreptului de a solicita eliberarea autorizaţiei de
replantare.

Modelul cererii de acordare a autorizaţiei de replantare este prevăzut în anexa nr. 8.

Valabilitate autorizaţia de replantare - 3 ani de la data la care a fost acordată şi se utilizează în

exploataţia aceluiaşi solicitant care a efectuat defrişarea.

Modelul autorizaţiei de replantare este prevăzut în anexa nr. 9.

Autorizaţiile de replantare se eliberează în termen de 3 luni de la depunerea cererilor, în 3 exemplare

originale. Un exemplar se înmânează solicitantului, un exemplar se păstrează la D.A.J. şi un exemplar
se transmite la O.N.V.P.V.
!!!! Neutilizarea autorizaţiei de replantare acordate duce la pierderea dreptului de a beneficia de
eliberarea unei noi autorizaţii de replantare pe o perioadă de 2 ani de la expirarea valabilităţii
autorizaţiei de replantare neutilizate.
Sistemul de autorizaţii pentru plantările de
viţă- de-vie nu se aplică în următoarele cazuri:

a) plantaţiile înfiinţate în scop experimental;

b) plantaţiile înfiinţate pentru viţa-mamă pentru altoi;

c) plantaţiile înfiinţate pentru consum propriu;

d) plantaţiile înfiinţate pentru portaltoi;

e) plantaţiile înfiinţate în urma unor măsuri de expropriere în

interes public.
Transferul de
autorizaţii, indiferent
că sunt transferate
Exceptii:
separat sau împreună cu
drepturile de dispunere
sau de proprietate
asupra suprafeţei
specifice pentru care a a) prin succesiune, în cazul decesului titularului autorizaţiei de
plantare/ replantare;
fost acordată
autorizaţia, este
interzis. b) prin fuziune, în cazul în care persoana juridică deţinătoare a
autorizaţiei de plantare/replantare este absorbită de o altă
persoană juridică şi, prin urmare, nu îşi poate păstra
personalitatea juridică;

c) prin divizare, în cazul în care persoana juridică deţinătoare a

!!!! se aplică tuturor autorizaţiei de plantare/replantare este divizată în diferite
persoane juridice şi dispare.
producătorilor,
indiferent dacă sunt
persoane fizice sau d) cazul în care persoana juridică deţinătoare a autorizaţiilor de
replantare este Agenţia Domeniilor Statului, care odată cu
juridice. concesionarea sau arendarea terenurilor destinate cultivării cu
viţă-de-vie pune la dispoziţia beneficiarului, prin contract, şi
autorizaţia de replantare în cauză.
 Defrisarea plantatiilor (art.14 LVV)
Defrişarea plantaţiilor de viţă-de-vie în suprafaţă mai mare
de 0,1 ha se face de către persoane fizice/juridice numai
după depunerea la D.A.J. şi a municipiului Bucureşti a
"Declaraţiei de defrişare a plantaţiilor de viţă-de-vie".

Modelul declaraţiei de defrişare a plantaţiei de viţă-de-vie =

Ordin 818/2016

Defrişarea generează un drept de replantare, în suprafaţă

echivalentă cu cea defrişată.
 DECLARAŢIE de defrişare a parcelelor de viţă-de-vie din R.P.V (anexa 2 O 818/2016).
Direcţia pentru Agricultură Judeţeană . . Declaraţie de defrişare a parcelelor de viţă- Înregistrare D.A.J.
........ de-vie din R.P.V. Nr . . . . . . . . . . /. . .
Campania . . . . . . . . . .
........
A. Adresa exploataţiei:
Judeţul comuna/oraşul. satul/localitate.. . .,cod postai. .. . . podgoria. .. . . centrul viticol. . . .,
arealul delimitat pentru DOC/IG

B. Datele personale ale cultivatorului parcelelor viticole:

CNP/CUI/CIF/. Numele şi prenumele. .. /fax. . . . . . . . . . ., e-mail. . . . . . . . . . . Judeţul. . . . . . . . . . ., comuna/oraşul. . . . . . . . . .
.,satul. . . . . ., bd. . . . . . . . . str. . . . . . . . . . . nr. . . . . . . . . . .,bl. . . . . . . . . . ., sc. . . . . . . . . . ., ap. . . . . . . . . . ., sectorul. . .
C.Tip exploataţie:
|_| exploatare directă; |_| arendă;
|_| concesiune; |_| închiriere |_| altele
D. Caracteristici ale parcelelor de viţă-de-vie defrişate
Nr. Total Suprafaţa Tipul de conducere
Nr. CNPV Soiul/Soi
Nr. tarla Parcelă (T) (cu două Anul - spalier
bloc parcele Nr. butuci urile şi în
(poligon) cadastral Parţial zecimale) plantării - araci
fizic viticole %
ă (P)S -ha- - liber

Total suprafaţă:
E. Declaraţia cultivatorului:
Declar că parcelele de viţă-de-vie menţionate la lit. D înscrise în R.P.V. au fost defrişate în ziua
de . . . . . . . . . . luna . . . . . . . . . . anul . . . . . . . . . .
Data . . . . . . . . . .
Semnătura cultivatorului . . . . . . . . . . Ştampila . . . . . . . . . . Semnătura
F. Raport tehnic al consilierului cu atribuţii de inspecţie de stat pentru controlul tehnic vitivinicol
Ţinând cont de defrişarea declarată la lit. E ale cărei caracteristici sunt conforme lit. E, certific faptul că s-a
realizat defrişarea pe suprafaţa de . . . . . . . . . . hectare
Numele şi prenumele:
Semnătura . . . . . . . . . . Data . . . . . . . . . . Stampila . . . . . . . . . .
 Plantări ilegale de viţă-de-vie
Plantaţiile ilegale sunt suprafeţele cu viţă-de-vie plantate fără un drept de plantare/replantare sau de
plantare nouă.

Plantaţiile ilegale se defrişează de către proprietari pe cheltuiala acestora, în prima campanie viticolă, după
constatarea lor de către consilierii cu atribuţii de inspecţie de stat pentru controlul tehnic vitivinicol din
cadrul Autorităţii.
Până la efectuarea defrişării, strugurii care provin de pe suprafeţele ce urmează să fie defrişate sunt puşi în
circulaţie doar în vederea distilării sau obţinerii de oţet din vin.

Suprafaţa plantată cu viţă-de-vie fără autorizaţie nu beneficiază de sprijinul financiar naţional şi de la

Uniunea Europeană.

O.N.V.P.V. notifică Comisiei Europene următoarele:

a) suprafeţele plantate cu viţă-de-vie fără drept de plantare;

b) suprafeţele defrişate ca urmare a constatarii plantatiilor ilegale

c) sancţiunile aplicate.
 În termen de 4 luni de la constatarea existentei plantatiilor ilegale,
cultivatorii plantaţiei sunt obligaţi să defrişeze pe propria
cheltuială.
În cazul în care nu se realizează defrişarea în termen, autoritatea
competentă asigură defrişarea suprafeţei respective în termen de 2
ani de la expirarea perioadei de 4 luni.
Costurile aferente sunt imputate cultivatorului plantaţiei şi se
adaugă la sancţiunea financiară aplicabilă prevăzută de legislaţia
naţională în vigoare.

Suprafeţele plantate cu viţă-de-vie fără autorizaţie nu beneficiază de

nicio măsură de sprijin naţională sau a Uniunii (art. 71, alin 5 din Reg).
 Termeni legaţi de produse (partea IV- Reg)
Producţie de vin de bază:
• mustul de struguri;
• vinul sau
• amestecul de musturi de struguri şi/sau
de vinuri cu diferite caracteristici,
destinate obţinerii unui anumit tip de
vin spumant.
Struguri proaspeţi= fructul viţei-de-vie utilizat în
vinificaţie, bine copt sau chiar uşor stafidit, care poate fi
zdrobit sau presat prin mijloace obişnuite în vinificaţie şi
care poate produce spontan o fermentaţie alcoolică.
Titru alcoolic volumic dobândit=numărul de volume de alcool pur la o
temperatură de 20 °C cuprinse în 100 de volume din produsul respectiv
la această temperatură.
Titru alcoolic volumic potenţial = numărul volumelor de alcool pur, la o
temperatură de 20 °C, care poate fi obţinut prin fermentarea totală a
zahărului conţinut în 100 de volume de produs la această temperatură.
Titru alcoolic volumic total =suma titrelor alcoolice dobândite şi
potenţiale.
Titru alcoolic volumic natural = titrul alcoolic volumic total al produsului
înainte de orice îmbogăţire.
Titru alcoolic masic dobândit = numărul kilogramelor de alcool pur
conţinute în 100 kg de produs.
Titru alcoolic masic potenţial = numărul kilogramelor de alcool pur care
pot fi produse prin fermentaţia totală a zahărului conţinut în 100 kg de
produs.
Titru alcoolic masic total =suma titrelor alcoolice dobândite şi potenţiale
 Produsele vinicole se încadrează în următoarele
categorii (art. 15 Norme LVV):
a) must de struguri;

b) suc de struguri;

c) alte musturi de struguri, decât cele parţial fermentate sau a căror fermentaţie a fost
oprită altfel decât cu adaos de alcool;

d) vinuri din struguri proaspeţi, inclusiv vinurile îmbogăţite sau cu adaos de alcool;
musturi de struguri cu exc. celor din Regulamentul (CE) nr. 1.214/2007 - cap. 20
"Preparate din legume, din fructe sau din alte părţi de plante" şi cap. 22 "Băuturi,
lichide alcoolice şi oţet";

e) oţet de vin;

f)
g) drojdie de de
tescovină vin;struguri.
 Clasificarea vinurilor (art.16 LVV)
Vinul = un Producţia de struguri este destinată pentru
produs alimentar obţinerea de:
obţinut exclusiv
prin fermentarea
alcoolică, totală vin cu D.O.C.;
sau parţială, a
strugurilor vin cu I.G.;
proaspeţi, presaţi
ori nu, sau a
mustului de vin linistit fără D.O.C. şi fără I.G., cu denumire de
struguri. soi, cu denumire de soi, care utilizează în vederea
comercializării numele soiului/soiurilor de
struguri de vinificaţie din care se obţine, cu
condiţia ca acesta să fie obţinut în proporţie de
cel puţin 85% din soiul utilizat la
etichetaredenumit în continuare vin varietal;

vin fără D.O.C., fără I.G. şi fără

denumire de soi, denumit în
continuare vin.
 Procedurile de control şi verificare în vederea certificării vinurilor cu
D.O.C. şi cu I.G. şi a vinurilor varietale (a se vedea modificarile aduse prin
Ordin 61/2022

Autoritatea competentă care verifică şi certifică vinurile cu denumire de origine

controlată, indicaţie geografică şi vinurile varietale în raport cu legislaţia de
referinţă este Oficiul Naţional al Viei şi Produselor Vitivinicole - O.N.V.P.V.

Vinul varietal este vinul fără denumire de origine controlată, fără indicaţie
geografică, care poartă numele unui soi şi care defineşte un produs ce respectă
următoarele cerinţe:
• provine din struguri recoltaţi din plantaţii de viţă-de-vie înscrise în R.P.V., cu denumirea soiului
admis pentru a produce vin varietal;
• strugurii din care este obţinut vinul varietal trebuie să provină în proporţie de cel puţin 85% din
unul dintre soiurile Aligote, Burgund mare, Băbească neagră, Chardonnay, Cabernet Sauvignon,
Fetească neagră, Fetească regală, Merlot, Muscat Ottonel, Pinot gris, Pinot noir, Riesling italian,
Sauvignon blanc, Syrah
• este produs în România, din struguri recoltaţi în arealele viticole, delimitate conform legislaţiei în
vigoare
 Autorizare

O.N.V.P.V. autorizează unităţile de vinificaţie pentru obţinerea vinurilor cu

denumire de origine controlată, indicaţie geografică şi/sau varietale

Producatorii pot depune o cerere până la data de 30 iunie a fiecărui an, în vederea
luării în evidenţă pentru autorizarea plantaţiilor, la inspectoratele teritoriale ale
O.N.V.P.V.

Eliberarea şi/sau validarea autorizaţiilor de producător de vinuri cu denumire de

origine controlată, indicaţie geografică şi/sau varietale se face până la data de 15
noiembrie a anului în care s-a formulat cererea.
 Certificarea vinurilor cu denumire de origine controlată,
vinurilor cu indicaţie geografică şi vinurilor varietale

Dreptul de utilizare a denumirii de origine controlată sau a indicaţiei geografice pentru comercializarea
vinurilor cu denumire de origine controlată şi a vinurilor cu indicaţie geografică se acordă la cerere,
după examinarea calitativă a vinurilor şi îndeplinirea condiţiilor stabilite în caietele de sarcini.

Certificarea în vederea comercializării a vinurilor varietale se acordă la cerere, după examinarea calitativă
a vinurilor şi îndeplinirea condiţiilor stabilite de legislaţia în vigoare.

Examinarea calitativă a vinurilor se realizează în cadrul comisiilor de degustare constituite la nivelul

fiecărui inspectorat teritorial al O.N.V.P.V. în conformitate cu prevederile legale.

Evaluarea vinurilor se face pe loturi, în faza anterioară îmbutelierii, în vederea comercializării.

Daca nu sunt respectate cerintele legale, O.N.V.P.V. poate dispune suspendarea sau anularea certificatului
de atestare a dreptului de comercializare şi sesizează inspectorii cu atribuţii de inspecţie de stat pentru
controlul tehnic vitivinicol pentru aplicarea prevederilor legale în vigoare.
 Însemnele de certificare sunt realizate şi gestionate de către O.N.V.P.V.

Însemnul de certificare va fi de tip marcaj distinctiv de securitate,

autoadeziv, personalizat, va avea o formă dreptunghiulară cu raza la
colţ de 1,5 mm, dimensiuni de 17 x 27 mm şi va conţine obligatoriu
următoarele:
• sigla Oficiului Naţional al Viei şi Produselor Vitivinicole - O.N.V.P.V.;
• textul «CERTIFICĂ ORIGINEA ŞI AUTENTICITATEA» scris cu caractere care să
permită citirea facilă;
• un element de securitate de tip semnătură opticomoleculară;
• seria unică formată din 9 caractere alfanumerice de tipul 2 litere şi 7 cifre, pe modelul
«literă-literă-cifră-cifră-cifră-cifrăcifră- cifră-cifră», inscripţionată în culoarea neagră;
• codul de bare QR unic, care generează linkul de accesare online a paginii de verificare şi
autentificare avansată;
• alte elemente de securitate încorporate în însemnul de certificare.

Dreptul folosirii însemnelor se acordă numai operatorilor economici

care îmbuteliază vinuri cu denumire de origine controlată, vinuri cu
indicaţie geografică sau vinuri varietale în vederea comercializării
 Pot utiliza numele unei D.O.C (art. 18 Norme LVV)

a) vin liniştit -vin;

b) vin spumant de calitate;
c) vin spumant de calitate de tip aromat;
d) vin licoros;
e) vin petiant;
f) vin din struguri stafidiţi;
g) vin din struguri supramaturaţi.
Definiţii privind produsele şi subprodusele vitivinicole
Anexa 3 Norme LVV

Vinurile speciale sunt

Pot utiliza numele unei
indicaţii geografice a) vinurile spumante, vinurile
spumante de calitate, vinurile
spumante de calitate de tip aromat şi
vinurile spumoase;
a) vin;
b) vinurile perlante şi petiante;

b) vin spumant; c) vinurile licoroase;

d) vinurile obţinute din struguri

c) vin perlant. stafidiţi şi vinurile obţinute din
struguri supramaturaţi.
 Vinul:

a) are un titru alcoolic volumic dobândit de cel puţin 8,5% vol., cu condiţia ca vinul să
provină exclusiv din struguri recoltaţi în zonele viticole A şi B, şi de cel puţin 9% vol. în alte
zone viticole;

b) are un titru alcoolic total de cel mult 15% vol. Cu toate acestea, prin excepţie:

(i) limita maximă a titrului alcoolic total poate ajunge până la 20% vol. în cazul vinurilor care
au fost obţinute fără nicio îmbogăţire, produse în anumite zone viticole din Uniunea
Europeană;

(ii) limita maximă a titrului alcoolic total poate depăşi 15% vol. în cazul vinurilor cu D.O.C.
care au fost obţinute fără îmbogăţire;

c) are un conţinut total de aciditate, exprimat în acid tartric, de cel puţin 3,5 grame la litru sau
46,6 miliechivalenţi pe litru.
În funcţie de conţinutul lor în zaharuri, exprimat în glucoză plus fructoză, vinurile pot
fi:
(i) seci, în cazul în care conţinutul de zahăr al vinului este de:

- maximum 4,0 g/L; sau

- maximum 9 g/L, cu condiţia ca aciditatea totală exprimată în grame de acid tartric pe litru să
nu fie cu mai mult de 2 grame sub conţinutul de zahăr (glucoză plus fructoză);
(ii) demiseci, în cazul în care conţinutul de zahăr (glucoză plus fructoză) al vinului este de:

- maximum 12,0 g/L;

- maximum 18 g/L, cu condiţia ca aciditatea totală exprimată în grame de acid tartric pe litru
să nu fie cu mai mult de 10 grame sub conţinutul de zahăr (glucoză plus fructoză);
(iii) demidulci, în cazul în care conţinutul de zahăr (glucoză plus fructoză) al vinului este
cuprins între 12,01 şi 45,0 g/L;
(iv) dulci, în cazul în care conţinutul de zahăr (glucoză plus fructoză) al vinului este mai mare
de 45 g/L.
 Vin licoros înseamnă un produs:
a) care are un titru alcoolic dobândit de cel puţin 15% vol. şi de cel mult 22% vol.;

b) care are un titru alcoolic total de cel puţin 17,5% vol., cu excepţia anumitor vinuri licoroase cu D.O.C. sau I.G. care figurează
pe o listă care urmează a fi întocmită de CE prin intermediul unor acte delegate;

c) care se obţine din: (i) must de struguri parţial fermentat; (ii) vin; (iii) amestecul produselor menţionate anterior; sau (iv) must
de struguri sau un amestec al acestuia cu vin, în cazul anumitor vinuri licoroase cu denumire de origine controlată sau indicaţie
geografică care urmează a fi stabilite de CE;

d) care are un titru alcoolic natural iniţial de cel puţin 12% vol., cu excepţia anumitor vinuri licoroase cu D.O.C. sau I.G. care
figurează pe o listă care urmează a fi întocmită de CE prin intermediul unor acte delegate;

e) la care s-au adăugat următoarele: (i) individual sau în amestec: - alcool neutru de origine viticolă, inclusiv alcoolul obţinut
prin distilarea strugurilor stafidiţi, având un titru alcoolic dobândit de cel puţin 96% vol.; - distilat de vin sau de struguri stafidiţi,
având un titru alcoolic dobândit de cel puţin 52% vol. şi cel mult 86% vol.; (ii) împreună cu unul sau mai multe dintre produsele
următoare, dacă este cazul: - must de struguri concentrat; - un amestec al unuia dintre produsele prevăzute la lit. e) pct. (i) cu un
must de struguri menţionat la lit. c) pct. (i) şi (iv);
 Vinul spumant

obţinut prin fermentaţie alcoolică primară sau secundară:

(i) din struguri proaspeţi;

(ii) din must de struguri; sau

(iii) din vin;

b) care, la deschiderea recipientului, degajă dioxid de carbon provenit exclusiv din fermentaţie
proprie;

c) care, conservat la o temperatură de 20°C în recipiente închise, prezintă o suprapresiune de

minimum 3 bari din cauza dioxidului de carbon în soluţie; şi

d) pentru care titrul alcoolic total al vinurilor utilizate ca materie primă nu trebuie să fie mai mic
de 8,5% vol.
 Vin spumant de calitate înseamnă un produs:

a) obţinut prin fermentaţie alcoolică primară sau secundară:

(i) din struguri proaspeţi;

(ii) din must de struguri; sau

(iii) din vin;

b) care, la deschiderea recipientului, degajă dioxid de carbon provenit exclusiv din

fermentaţie;
c) care, conservat la o temperatură de 20°C în recipiente închise, prezintă o
suprapresiune de minimum 3,5 bari din cauza dioxidului de carbon în soluţie; şi
d) pentru care titrul alcoolic total al producţiilor de vin de bază destinate preparării
sale nu trebuie să fie mai mic de 9% vol.
 Vinul spumant de calitate de tip aromat

a) care sunt obţinute prin utilizarea exclusivă, la alcătuirea producţiei de vin de bază, a
mustului de struguri sau a mustului de struguri parţial fermentat, care provine din anumite
soiuri de struguri de vinificaţie incluse pe o listă ce urmează a fi întocmită de CE

Vinurile spumante de calitate de tip aromat produse în mod tradiţional prin utilizarea
vinurilor la alcătuirea producţiei de vin de bază sunt stabilite de CE prin intermediul unor
acte delegate;

b) care, conservat la o temperatură de 20°C în recipiente închise, prezintă o suprapresiune de

minimum 3 bari din cauza dioxidului de carbon în soluţie;

c) al căror titru alcoolic dobândit nu poate fi mai mic de 6% vol.; şi

d) al căror titru alcoolic total nu poate fi mai mic de 10% vol.


Vin spumos
a) care se obţine din vin fără D.O.C. sau
I.G.;
b) care degajă, la deschiderea
recipientului, dioxid de carbon
provenind total sau parţial dintr-un
adaos al acestui gaz; şi
c) care prezintă, atunci când este
conservat la 20°C în recipiente închise,
o suprapresiune de minimum 3 bari din
cauza dioxidului de carbon în soluţie
Vinul petiant
a) care se obţine din vin, din vin nou aflat
încă în fermentaţie, din must de struguri
sau din must de struguri parţial fermentat,
cu condiţia ca aceste produse să aibă titru
alcoolic total de minimum 9% vol.;
b) care are un titru alcoolic dobândit de cel
puţin 7% vol.;
c) care prezintă, dacă este conservat la
20°C în recipiente închise, o suprapresiune
datorată dioxidului de carbon endogen în
soluţie de minimum 1 bar şi maximum 2,5
bari; şi
d) care este prezentat în recipiente de 60 de
litri sau mai mici.
 Vin perlant
Vinul din struguri
a) se obţine din vin, din vin nou
stafidiţi
aflat încă în fermentaţie, din must de
struguri sau din must de struguri
parţial fermentat;
b) are un titru alcoolic dobândit
de cel puţin 7% vol. şi un titru alcoolic a) care este obţinut fără îmbogăţire
total de cel puţin 9% vol.; din strugurii lăsaţi la soare sau la
umbră pentru a se deshidrata
c) prezintă, dacă este conservat la parţial;
20°C în recipiente închise, o
suprapresiune datorată dioxidului b) care are un titru alcoolic
de carbon în soluţie total sau total de cel puţin 16% vol. şi un
parţial adăugat de minimum 1 bar titru alcoolic dobândit de cel
şi maximum 2,5 bari; şi
puţin 9% vol.; şi
d) este prezentat în recipiente de
60 de litri sau mai mici. c) care are un titru alcoolic
natural de cel puţin 16% vol. (sau
272 de grame de zahăr/litru).
 Vinul din struguri
supramaturaţi
Oţetul de vin
a) este obţinut fără îmbogăţire;
a) se obţine exclusiv prin
fermentarea acetică a vinului;
şi
b) are un titru alcoolic natural de
cel puţin 15% vol.; şi b) are o aciditate totală de
cel puţin 60 grame pe litru,
exprimată în acid acetic
c) are un titru alcoolic total de cel
puţin 15% vol. şi un titru alcoolic
dobândit de cel puţin 12% vol.
 Subproduse vitivinicole

Drojdii de vin = reziduul:

Tescovină = a) care se depune în recipientele care conţin

reziduul din vin, după fermentare, în timpul stocării sau
tescuirea după tratarea autorizată;
strugurilor
proaspeţi,
fermentat sau nu. b) obţinut din filtrarea sau centrifugarea
produsului menţionat la lit. a);

c) care se depune în recipientele care conţin

must de struguri în timpul stocării sau după
tratarea autorizată; sau

d) obţinut din filtrarea sau centrifugarea

produsului menţionat la lit. c).
 Practici şi tratamente oenologice autorizate şi restricţii (cap. IV LVV si
Norme aplicare +art. 80 si Anexa VII, partea II din Reg. 1308/2013)

Practicile şi tratamentele oenologice

autorizate, care pot fi utilizate în Limitele conţinutului de anhidridă
obţinerea şi conservarea sulfuroasă din vinuri - în anexa
produselor vitivinicole , condiţiile, nr. 4.IB
restricţiile şi limitele de utilizare - în
anexa nr. 4.IA din normele
metodologice.

Practicile oenologice autorizate şi

restricţiile privind obţinerea Practicile oenologice autorizate şi
vinurilor spumante, restricţiile privind obţinerea
Limitele acidităţii volatile din vinurilor licoroase - în anexa
vinuri - în anexa nr. 4.IC
vinurilor spumante de
calitate şi vinurilor nr. 4.III
spumante de calitate de tip
aromat - în anexanr. 4.II.
 Îmbogăţirea, acidificarea şi dezacidificarea
Îmbogăţirea reprezintă
practica oenologică prin
care se corectează Îndulcirea este practica oenologică prin care se măreşte conţinutul de zaharuri al
conţinutul de zaharuri produsului vitivinicol, practică ce se efectuează cu ajutorul unuia sau mai multora
dintre produsele următoare: must de struguri, must de struguri concentrat sau
pentru mărirea titrului must de struguri concentrat rectificat.
alcoolic volumic natural
(in anii nefavorabili) Acidificarea/Dezacidificarea este practica oenologică prin care se
măreşte/reduce aciditatea produselor vinicole.
!!!! Acidificarea şi îmbogăţirea, precum şi acidificarea şi dezacidificarea
Creşterea tăriei naturale aceluiaşi produs se exclud reciproc.
alcoolice în volume nu
poate depăşi Strugurii proaspeţi, mustul de struguri, mustul de struguri
următoarele limite: parţial fermentat, vinul nou în fermentaţie şi vinul pot face
obiectul:
a) 2,0% vol., în zona
a) unei dezacidificări, în zonele viticole B şi CI;
viticolă B;
b) unei acidificări şi al unei dezacidificări, în zonele viticole CI şi CII.

b) 1,5% vol., în zona Acidificarea produselor , cu excepţia vinului, se poate face doar până la limita
viticolă C. maximă de 1,50 g/L exprimată în acid tartric sau 20 miliechivalenţi/L.

Acidificarea vinurilor se poate face doar până la limita maximă de 2,50 g/L
!!!Cu aprobare de la UE exprimată în acid tartric sau 33,3 miliechivalenţi/L.
–o crestere cu o,5%
Vol. Dezacidificarea vinurilor se poate face doar până la limita maximă de 1 g/L
exprimată în acid tartric sau 13,3 miliechivalenţi/L.
 Cupajul = amestecul vinurilor sau al musturilor de provenienţă
diferită, din soiuri diferite de viţă-de- vie, din ani diferiţi de
recoltă sau din categorii diferite de vin sau de must

Sunt considerate diferite

categorii de vinuri sau
musturi:
• vinuri roşii, vinuri albe şi
musturile adecvate obţinerii uneia
dintre aceste categorii de vin;
• vinurile care fac obiectul art. 17
din Lege, precum şi musturile sau
vinurile din care se poate obţine
una dintre aceste categorii de vin
• în cadrul prezentului articol,
vinul rose este considerat a fi vin
roşu
Produsele pot proveni din:
• state diferite din cadrul Uniunii
Europene;
• zone viticole diferite din cadrul
Uniunii Europene
!!!! Nu este permisă cupajarea vinurilor
albe cu vinurile roşii.
Nu sunt considerate cupaje:
a) îmbogăţirea prin adăugare de must de
struguri concentrat sau must de struguri
concentrat rectificat;
b) îndulcirea.
 Condiţii de realizare a practicilor oenologice

Îmbogăţirea, acidificarea şi dezacidificarea sunt permise numai în timpul procesării strugurilor proaspeţi, a
mustului de struguri, a mustului de struguri parţial fermentat sau a vinului nou în fermentaţie sau a vinului.

Fiecare practică se notifică consilierilor cu atribuţii de inspecţie de stat pentru controlul tehnic vitivinicol din judeţul respectiv.

Producătorii trebuie să înscrie în registrele prevăzute de legislaţie: efectuarea îmbogăţirii, a îndulcirii, stocurile de
zaharoză, must de struguri concentrat sau must de struguri concentrat rectificat utilizate pentru realizarea produselor.

Îmbogăţirea se efectuează pentru produsele provenite din recolta unui an, în aceeaşi campanie viticolă, astfel:

a) înainte de 1 ianuarie, în zonele viticole CI şi CII;

b) înainte de 16 martie, în zona viticolă B.

Celelalte practici oenologice pot fi aplicate vinurilor pe toată perioada anului viticol.
 Calitatea vinurilor
Vinurile proprii consumului uman trebuie să prezinte, în momentul
comercializării, însuşirile organoleptice caracteristice categoriei de calitate şi tipului
de vin, precum şi următorii parametri fizico-chimici, atestaţi prin analize efectuate în
laboratoare autorizate de către Autoritate:

a) tăria alcoolică la 20° C - minimum 8,5% alcool dobândit în volume;

b) aciditatea totală - minimum 3,5 g/L exprimată în acid tartric sau 46,6
miliechivalenţi pe litru, conform încadrării în zonele viticole ale UE B, CI şi CII;
c) aciditatea volatilă nu poate fi mai mare de:
(i) 18 miliechivalenţi pe litru sau 1,08 g/L acid acetic pentru musturile de struguri
parţial fermentate;
(ii) 18 miliechivalenţi pe litru sau 1,08 g/L acid acetic pentru vinurile albe sau rose;
(iii) 20 miliechivalenţi pe litru sau 1,2 g/L acid acetic pentru vinurile roşii. Aceste
limite pot fi depăşite numai pentru unele vinuri vechi, maturate cel puţin 2 ani în
vase din lemn de stejar, sau pentru unele vinuri produse după tehnologii speciale, cu
condiţia să nu aibă influenţă negativă asupra caracteristicilor organoleptice.
 Compoziţia vinurilor trebuie să se încadreze în parametrii
fizico-chimici de mai jos:
l) sulfaţi, 1,0 g/L, cu următoarele excepţii: (i) 1,5 g/L în
a) acid citric, 1 g/L; vinurile învechite cel puţin 2 ani în vase, în vinurile
îndulcite; (ii) 2 g/L în vinurile cu adaos de must concentrat şi
b) metanol: (i) 250 mg/L pentru vinurile albe şi în vinurile în mod natural dulci; (iii) 2,5 g/L la vinurile
rose; (ii) 400 mg/L pentru vinurile roşii; maturate sub peliculă de levuri şi alte vinuri de tip oxidativ;
c) arsen, 0,2 mg/L; m) diglicozidul malvidinei pentru vinurile roşii şi rose 15,0
mg/L (determinată prin metoda cantitativă oficială);
d) cadmiu, 0,01 mg/L;
n) etilen glicol, 10,0 mg/L;
e) cupru, 1,0 mg/L;

f) plumb, 0,2 mg/L; o) dietilen glicol, 10,0 mg/L;

g) sodiu excedentar, 60 mg/L;

p) propilen glicol: (i) 150 mg/L în vinuri; (ii) 3 00 mg/L
h) zinc, 5,0 mg/L; în vinuri spumante;

i) bor, 80 mg/L exprimat în acid boric;

q) ocratoxina A, 2 micrograme/L;
j) brom, 1,0 mg/L;
k) fluor, 1,0 mg/L şi 3,0 mg/L produse din struguri
recoltaţi în plantaţiile de soiuri nobile tratate cu r) raport glucoza fructoza, subunitar.
criolit;
 Vinurile care nu corespund categoriei de calitate sau parametrii
pentru consumul uman în care au fost încadrate sunt retrase de la
comercializare sau se denaturează după caz.

Vinurile vrac sunt admise la comercializare numai însoţite de

buletinul de analiză eliberat de laboratoarele autorizate.

Controlul oficial al parametrilor fizico-chimici şi caracteristicilor

organoleptice ale vinurilor se realizează în laboratoare acreditate
ISO/CEI 17025 a caror lista este publicata si comunicata Comisiei
Europene de către Autoritate (a se vedea Ordinul nr. 145/2017 ).
Vinurile care nu respectă parametrii organoleptici şi fizico-chimici
sunt improprii consumului uman si pot fi destinate, după caz,
distilării sau producerii oţetului.
 Interdictii
La producerea mustului, vinului şi a produselor vinicole sunt interzise:

a) adaosul de apă;

b) adaosul de alcool în practicile oenologice autorizate, cu unele excepţii;

c) cupajul unui vin originar dintr-o ţară terţă cu un vin din cadrul UE şi cupajarea între
vinuri originare din ţările terţe pe teritoriul UE;

d) suprapresarea strugurilor;

e) fermentarea drojdiei de vin şi a tescovinei pentru obţinerea unui produs destinat

consumului uman direct; produsele obţinute =pt obt. alcoolului, rachiului şi oţetului;

f) presarea drojdiei de vin;

g) folosirea în scopul vinificării şi adăugarea în vin a sucului de struguri şi a sucului de

struguri concentrat;
f) la care, s-au adăugat, în cazul anumitor vinuri licoroase cu D.O.C. sau I.G

(i) oricare dintre produsele enumerate la lit. e) pct. (i), individual sau în
amestec; sau

(ii) unul sau mai multe dintre produsele următoare:

- alcool de vin sau de struguri stafidiţi, cu un titru alcoolic dobândit de cel

puţin 95% vol. şi de cel mult 96% vol.;
- rachiu de vin sau de tescovină, cu un titru alcoolic dobândit de cel puţin
52% vol. şi de cel mult 86% vol.;
- rachiu de struguri stafidiţi, cu un titru alcoolic dobândit de cel puţin 52%
vol. şi de cel mult 94,5% vol. şi

(iii) unul sau mai multe dintre produsele următoare, dacă este cazul:
 Constituie falsificări Art 21 (2):
a) adaosul de alcool în vin;
b) adaosul de apă în vin;
c) prepararea musturilor, vinurilor şi a produselor vinicole din alte materii prime decât
cele stabilite prin normele metodologice de aplicare a prezentei legi sau schimbarea
compoziţiei acestora prin adăugarea ori amestecarea unor substanţe, altele decât cele
permise de legislaţia vitivinicolă;
d) modificarea compoziţiei musturilor şi vinurilor sau mascarea unor defecte ori
alterări ale vinurilor prin adaosul de substanţe, altele decât cele permise de legislaţia
vitivinicolă;
e) neîncadrarea în limitele raportului de glucoză/fructoză stabilit prin normele
metodologice de aplicare a prezentei legi;
f) folosirea substanţelor aromatizante de orice natură, a îndulcitorilor sintetici şi
coloranţilor la obţinerea vinurilor;
g) creşterea tăriei alcoolice naturale a vinurilor, prin adaos de zaharoză peste limitele
stabilite prin normele metodologice de aplicare a prezentei legi;
h) acidifierea/dezacidifierea vinurilor peste limitele stabilite prin normele
metodologice de aplicare a prezentei legi.
 Substituire = prezentarea
sub o identitate falsă a
vinului şi a celorlalte produse
vinicole. Identitate falsă = utilizarea fără
drept a denumirii unui soi de struguri,
a unui areal de producţie, a unei
categorii de vin, a unui an de
producţie, comercializarea unui vin
fără certificat de atestare a dreptului
de comercializare pentru vinurile cu
D.O.C. şi/sau I.G. şi fără aplicarea
însemnelor de certificare a calităţii
corespunzătoare categoriei de vin,
utilizarea unui ambalaj, etichetă sau
prezentarea oricăror informaţii care
pot induce în eroare consumatorul
privind originea, provenienţa sau
calităţile esenţiale ale produsului.
 Comercializarea vinului şi a produselor vinicole
La data punerii în consum, vinurile şi produsele vinicole trebuie să corespundă
parametrilor de calitate şi de compoziţie stabiliţi

Vinul vrac se comercializează cu respectarea prevederilor specifice (Ordinul 146/2017)

Responsabil pentru compoziţia şi calitatea vinurilor şi a produselor vinicole

comercializate în vrac este operatorul economic care le supune comercializării, iar
pentru produsele îmbuteliate răspunderea revine îmbuteliatorului.

Mustul, vinul şi celelalte produse vinicole destinate comercializării în vrac sunt însoţite
de documente de însoţire a transporturilor de produse vinicole vrac şi buletine de
analiză emise de un laborator acreditat şi autorizat în condiţiile legii

În situaţia în care analizele efectuate asupra vinului, de un laborator acreditat şi

autorizat în condiţiile legii, evidenţiază neconformităţi ale vinurilor analizate,
comerciantul de vin vrac sau îmbuteliatorul poate solicita efectuarea de noi analize,
în termen de 10 zile lucrătoare de la înştiinţare, la un laborator acreditat/autorizat
potrivit prevederilor legislaţiei UE, utilizând proba-martor care se găseşte la punctul de
prelevare a probelor ( Normele metodologice privind autorizarea laboratoarelor în
vederea efectuării de analize pentru vin şi celelalte produse pe bază de must şi vin ce
urmează a fi expediate în scopul comercializării pe piaţa internă din 11.05.2017)
 Ambalare, etichetare şi prezentare (a se vedea si art. 119-120
din Reg. 1308/2013)
Vinurile spumante de calitate cu D.O.C. pot fi păstrate în scopul vânzării sau
scoase pe piaţă numai în recipiente de sticlă închise cu ajutorul unui dop din
plută ori din alte materiale admise în comerţul internaţional, fixate cu ajutorul
unor legături de sârmă, acoperite, acolo unde este cazul, cu un capac şi învelite în
folie care acoperă dopul în totalitate, precum şi o parte a gâtului buteliei sau, în cazul
buteliilor cu o capacitate nominală de maximum 0,20 litri, cu un dispozitiv de
închidere adecvat.
!!!! Dispozitivele de închidere nu pot fi acoperite cu capsulă sau folie fabricate
pe bază de plumb.

La etichetarea produselor vitivinicole:

• indicaţii obligatorii
• indicaţii facultative.

Indicaţiile obligatorii trebuie grupate în acelaşi câmp vizual şi prezentate cu

caractere clare, lizibile, de neşters şi suficient de mari pentru a ieşi bine în evidenţă
de pe fondul pe care sunt imprimate şi pentru a putea fi distinse clar de celelalte
indicaţii scrise şi desene.
 Indicaţiile obligatorii sunt:

a) denumirea categoriei de produse viticole;

i) indicarea numărului lotului;
b) pentru vinurile cu D.O.C. sau cu I.G.: (i) menţiunea
"denumire de origine controlată" sau "indicaţie geografică";
şi (ii) denumirea de origine controlată sau indicaţia geografică;
j) menţiunile "sulfiţi" sau "dioxid de sulf", "ouă",
"proteine din ouă", …….sau pictogramele
c) tăria alcoolică dobândită;
corespunzătoare, după caz;

d) ţara de provenienţă; k) pentru vinurile spumante, spumoase, spumante

e) indicarea îmbuteliatorului sau, … numele producătorului sau
al comerciantului;
f) indicarea importatorului, în cazul vinurilor importate;
de calitate, spumante de calitate de tip aromat,
tipul produsului, în funcţie de conţinutul de zahăr;
l) în cazul vinului spumos şi al vinului perlant,
indicarea metodei de producţie: "obţinut prin
adăugare de dioxid de carbon";

g) indicarea tipului de vin, în funcţie de conţinutul de zahăr;

m) pentru menţiunile obligatorii, modalitatea de
înscriere în etichetare
h) volumul nominal al recipientului;
 Indicaţiile facultative sunt:
a) anul de recoltă, cu condiţia ca cel puţin 85% din cantitatea de struguri utilizată în procesul de producţie să fie
recoltată în anul respectiv

b) denumirea unuia sau a mai multor soiuri de struguri de vinificaţie . Numele soiurilor de viţă-de-vie pot fi
utilizate la etichetare numai dacă:

- sunt admise în cultură în arealele viticole din România;

- sunt utilizate pentru desemnarea unui vin cu D.O.C. sau cu I.G., în conformitate cu caietele de sarcini;

- sunt utilizate pentru desemnarea unui vin varietal şi sunt aprobate prin ordin al Autorităţii privind lista soiurilor pentru
obţinerea vinului varietal;

- în cazul în care se utilizează numele unui singur soi de viţă-de-vie sau un sinonim al acestuia, produsul să fi fost obţinut în
proporţie de cel puţin 85% din soiul menţionat;

- în cazul în care se utilizează două sau trei soiuri de viţă-de-vie sau sinonimele lor, produsul în cauză să fi fost obţinut în
proporţie de 100% din soiurile menţionate; soiurile trebuie să fie menţionate în ordinea descrescătoare a proporţiei, utilizându-
se caractere de aceeaşi dimensiune;
 continuare

c) menţiuni indicând conţinutul de zahăr, cu excepţia vinului spumant,

al vinului spumos, al vinului spumant de calitate sau al vinului spumant de
calitate de tip aromat;

d) în cazul vinurilor cu D.O.C. sau cu I.G., numele altei unităţi

geografice care este mai restrânsă sau mai extinsă decât zona care
determină denumirea de origine sau indicaţia geografică;

e) menţiunile tradiţionale, în cazul vinurilor cu D.O.C. sau cu I.G.;

f) simbolul Uniunii Europene care indică D.O.C. sau I.G.;

g) menţiuni referitoare la anumite metode de producţie ;

h) pentru a descrie vinurile spumante cu D.O.C. sau cu I.G. a unei ţări terţe sau vinurile spumante de calitate, menţiunile "fermentat în butelii de sticlă prin
metoda tradiţională", "metoda tradiţională", "metoda clasică" sau "metoda tradiţională clasică" pot fi utilizate numai cu condiţia ca produsul:

- să fi devenit spumant în urma unei a doua fermentaţii alcoolice în butelii de sticlă;

- să fi fost menţinut în permanenţă în prezenţa drojdiei timp de cel puţin nouă luni în cadrul aceleiaşi exploataţii din momentul constituirii producţiei;

- să fi fost separat de drojdie prin evacuare;

i) în cazul vinurilor cu D.O.C. sau cu I.G., numele unei subunităţi geografice care este mai restrânsă decât zona care determină D.O.C. sau I.G.;

j) culoarea specifică ;

k) mărcile comerciale ;

l) distincţiile acordate , numai pentru lotul în cauză;

m) pictograme utilizate la etichetarea produselor care permit o mai bună vizibilitate a informaţiilor, după modelul:
 Particularitati etichetare
La etichetarea vinurilor spumoase, vinurilor perlante, vinurilor spumante de calitate şi vinurilor
spumante de calitate de tip aromat se aplică norme specifice :

a) la etichetare, menţiunile "vin spumos" şi " vin perlant" se completează cu menţiunile

" obţinut prin adaos de dioxid de carbon" sau " obţinut prin adaos de anhidridă
carbonică" , scrise cu caractere de acelaşi tip şi de aceeaşi dimensiune, cu excepţia
cazului în care limba utilizată indică faptul că există adaos de dioxid de carbon;

b) menţiunile "obţinut prin adaos de dioxid de carbon" sau " obţinut prin adaos de
anhidridă carbonică " se adaugă chiar şi în cazul în care vinul materie primă este constituit
din vin varietal;

c) pentru vinurile spumante cu D.O.C . de tip aromat, descrierea de pe etichetă indică numele
soiului de viţă din care provin strugurii sau menţionează " obţinut din struguri de varietăţi
aromatice" .
 Evidenţa produselor vitivinicole

Producătorii de struguri pentru vin, indiferent de suprafaţa cultivată, care comercializează

struguri pentru vin au obligaţia de a ţine evidenţa producţiei şi a modului de valorificare a
acesteia în carnetul de viticultor (Ordinul nr. 224/2017 pentru aprobarea modelului de
carnet de viticultor şi a condiţiilor de utilizare a acestuia în scopul comercializării
producţiei de struguri pentru vin, Ordinul nr. 144/2017 privind aprobarea documentelor
de evidenţă a producţiei vitivinicole )

Campania vitivinicolă începe la data de 1 august a fiecărui an şi se termină la data de 31 iulie a

anului următor.

Persoanele fizice şi persoanele juridice care produc, depozitează, achiziţionează şi

comercializează produse vitivinicole au obligaţia, după caz, de a întocmi şi de a depune
declaraţiile de stocuri, de recoltă şi de producţie şi de a completa operativ registrele de
evidenţă obligatorii ale produselor vitivinicole

• Sunt scutite de întocmirea şi depunerea declaraţiilor de recoltă persoanele fizice şi juridice care utilizează
producţia de struguri pentru consum propriu., comercianţii care deţin o cantitate de până la 2.000 l de produse
vinicole si producătorii care obţin o cantitate de până la 10 hl de vin, destinat consumului propriu.
• Declaraţia de stocuri se completează şi se depune până la data de 15 august a fiecărui an, pentru producţia aflată în
stoc la data de 31 iulie a anului în curs si 10 decembrie a fiecărui an, pentru producţia anului în curs.
 Denumiri de origine controlată

Prin D.O.C. =numele unui areal viticol delimitat utilizat pentru a descrie un produs
vitivinicol realizat potrivit prevederilor din caietul de sarcini şi care respectă următoarele
cerinţe:

a) calitatea şi caracteristicile sale se datorează în mod esenţial sau exclusiv acestui areal
viticol delimitat, cu factorii săi naturali şi umani;

b) strugurii din care este produs vinul cu D.O.C. provin exclusiv din arealul viticol
delimitat pentru denumirea de origine respectivă;

c) producţia are loc în arealul viticol delimitat pentru denumirea de origine respectivă;

d) vinul este obţinut din soiuri de viţă-de-vie aparţinând exclusiv speciei Vitis vinifera.
Poarta numele unei D.O.C. toate produsele
vitivinicole care se produc exclusiv în cadrul
arealului viticol delimitat şi se realizează potrivit
prevederilor caietului de sarcini.

Condiţionarea şi îmbutelierea vinurilor cu D.O.C. se

pot realiza şi în afara arealului viticol delimitat în
care a avut loc producţia, sub condiţia notificării
O.N.V.P.V. şi dacă este prevăzut în caietul de sarcini.
În funcţie de stadiul de maturare a strugurilor şi de caracteristicile
lor calitative la cules, vinurile cu D.O.C. pot purta următoarele
menţiuni tradiţionale:

a) C.M.D. - vinul obţinut din struguri culeşi la maturitate deplină;

b) C.T. - vinul obţinut din struguri culeşi târziu;

c) C.I.B. - vinul obţinut din struguri culeşi la înnobilarea boabelor

 Indicatie geografica

Prin I.G. = numele unui areal viticol delimitat utilizat pentru a descrie un produs vitivinicol
realizat potrivit prevederilor caietului de sarcini care respectă următoarele cerinţe:

a) posedă o calitate, o reputaţie sau alte caracteristici specifice care pot fi atribuite unui areal
delimitat pentru indicaţia geografică respectivă;

b) cel mult 15% din cantitatea de struguri poate proveni din afara arealului geografic delimitat
pentru I.G. respectiv;

c) producţia are loc în arealul viticol delimitat pentru indicaţia geografică respectivă;

d) vinul este obţinut din soiuri de viţă-de-vie aparţinând speciei Vitis vinifera sau unei încrucişări
între Vitis vinifera şi alte specii din genul Vitis.
• Dreptul de utilizare a I.G. = dreptul de utilizare cu caracter public a numelui indicaţiei geografice corespunzător pentru
arealul viticol delimitat acordat producătorilor vinicoli care îşi desfăşoară activitatea în arealul viticol respectiv.
• Delimitarea ariei geografice a fiecărei I.G. - în caietul de sarcini
 Termenul de menţiune tradiţională

a) produsul are o D.O.C. sau o I.G. protejate prin dispoziţii ale

legislaţiei Uniunii Europene sau naţionale;

b) metoda de producere sau de maturare, calitatea, culoarea, locul

de provenienţă sau un eveniment deosebit sunt legate de istoria
produsului;

c) se admit spre utilizare menţiunile tradiţionale specificate în

caietele de sarcini D.O.C. şi I.G., aşa cum au fost formulate şi
definite în acestea.

Menţiunile tradiţionale utilizate sunt:

a) "rezervă";
b) "vin de vinotecă";
c) "vin tânăr".
Autorităţi de reglementare, atribuţii şi competenţe. Coordonarea şi
controlul producţiei vitivinicole

In realizarea producţiei şi
comercializării produselor
vitivinicole funcţionează:

a) structura cu atribuţii de
inspecţie de stat pentru controlul
tehnic vitivinicol din cadrul
Autorităţii;

b) O.N.V.P.V.
Asociaţii profesionale de producători

Asociaţiile Organizaţia
profesionale de interprofesională pe
producători se filiera vitivinicolă
constituie la iniţiativa O.I.P.A. pentru filiera
producătorilor şi în "struguri, vin, produse
pe bază de vin" este
baza legislaţiei recunoscută de către
naţionale în vigoare, Autoritate la nivel
ca forme asociative naţional, conform
pe filiera sectorului prevederilor legislaţiei
vitivinicol. Uniunii Europene
 Infracţiuni şi contravenţii
Încălcarea prevederilor prezentei legi atrage răspunderea
civilă, contravenţională sau penală, după caz.

Sanctiuni penale

Producerea, expunerea spre vânzare şi/sau vânzarea cunoscând că sunt falsificate sau substituite de vinuri şi
produse vinicole prin oricare din modalităţi se pedepsesc cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă
penală.

Producerea, expunerea spre vânzare şi/sau vânzarea cunoscând că sunt falsificate sau substituite de vinuri şi
produse vinicole care sunt vătămătoare sănătăţii se pedepsesc cu închisoare de la 3 luni la 3 ani sau cu amendă
penală şi interzicerea exercitării unor drepturi.

Exercitarea fără drept a oricărei activităţi pentru care prezenta lege prevede necesitatea emiterii unei autorizaţii
ori exercitarea acesteia în alte condiţii decât cele legale se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la un an sau cu
amendă penală.

Produsele falsificate sau substituite se vor confisca şi se vor distruge pe cheltuiala comerciantului, în cazul
vânzării vinului vrac, sau a îmbuteliatorului, în cazul comercializării de vinuri sub formă îmbuteliată
 Pomicultura

Legislatie specifica
 Cadrul general de reglementare:
Legea pomiculturii nr. 348/2003,
aplicata prin Hotărârea Guvernului nr.
156/2004, modificate ulterior

• Dispoziţii generale
• Patrimoniul pomicol
• Înfiinţarea, exploatarea şi defrişarea
Continut: plantaţiilor pomicole
• Valorificarea fructelor
• Inspecţia şi controlul calităţii fructelor şi
a produselor obţinute din fructe
• Sancţiuni
 Legea nr. 348/2003 , modificata,
Dispozitii generale

 cadrul de dezvoltare a Obiectivele strategice ale

pomiculturii, dezvoltării pomiculturii:
 înfiinţarea şi exploatarea
plantaţiilor pomicole, a) concentrarea şi specializarea
producţiei pomicole;
 producerea şi valorificarea
fructelor, b) introducerea în cultură a
speciilor şi soiurilor competitive;
c) dezvoltarea centrelor şi
bazinelor cu tradiţie în domeniu.

Organizarea comună de piaţă în sectorul fructelor conţine reguli

privind:

a) patrimoniul pomicol şi potenţialul de producţie pomicolă;

b) siguranţa alimentară şi valorificarea fructelor şi produselor din fructe în
condiţii de calitate;
c) organizaţiile profesionale, interprofesionale şi organismele pe filieră;
d) instrumentele şi mecanismele de reglementare a pieţei.
 B. Arbuşti fructiferi
Coacăz negru
Coacăz roşu
SPECIILE Coacăz alb
de pomi, arbuşti fructiferi şi căpşuni cultivate Agriş
în România Zmeură de grădină
Specia Afin de cultură
A. Pomi fructiferi Mur de grădină
Măr Măceş
Păr Soc negru
Gutui Trandafir pentru petale
Prun Lonicera caerulea
Cireş Corn
Vişin Cătină
Cais Goji
Piersic şi Nectarin C. Căpşun
Nuc
Migdal
Alun
Castan
D. Dud
Dud alb
Dud negru
 Patrimoniul pomicol
Se compune din următoarele grupe:
 pomi,
 duzi şi arbuşti fructiferi, indiferent de sistemul de cultură,
 căpşunării,
 pepiniere, inclusiv terenurile pentru asolamente,
 terenurile în pregătire pentru plantare şi terenurile din intravilan plantate
cu pomi, duzi, arbuşti fructiferi şi căpşuni.
Păstrarea, menţinerea şi ridicarea valorii biologice şi a potenţialului productiv al
patrimoniului pomicol şi protejarea mediului înconjurător revin cultivatorilor.

Patrimoniul pomicol se clasifică în următoarele categorii:

a) plantaţii tinere, până la intrarea pe rod;

b) plantaţii pe rod, în plină producţie;
c) plantaţii pe rod, în declin;
d) pepiniere pomicole şi de duzi;
e) colecţii pomologice, culturi de concurs şi loturi experimentale;
f) terenuri în pregătire pentru înfiinţarea plantaţiilor.
Zona pomicolă = suprafaţa de
teren dintr-un mare ecosistem
natural cu structură geografică şi
de climă relativ asemănătoare.

Sistemul de
cultură se
Bazinul pomicol = suprafaţa de defineşte prin:
teren în care speciile pomicole • densitate,
întâlnesc condiţii speciale de • sortimente,
cultură privind factorii de climă şi • tehnologii,
sol, unde se pot cultiva mai • performanţe
multe specii pomicole cu tehnice şi
caractere asemănătoare. economice
 Areale pomicole
Centrele şi exploataţiile pomicole =entităţi componente ale unui bazin pomicol
şi se caracterizează printr-o specializare mai accentuată a culturii anumitor specii
pomicole.
= zona geografică a culturii pomilor şi arbuştilor fructiferi,
= constituie o categorie distinctă a fondului funciar
inventarierea patrimoniului pomicol o dată la 5 ani.

!!!! Tehnologiile de înfiinţare şi întreţinere a plantaţiilor pomicole, pe specii, se

reactualizează şi se elaborează de I.C.D.P. P. Mărăcineni şi se distribuie prin
Agenţia Naţională de Consultanţă Agricolă.
Lucrările de zonare teritorială a arealelor pomicole, pe bazine, centre şi exploataţii
pomicole, alcătuite din livezi, se fac de specialiştii din domeniul pomiculturii din
sectorul de cercetare, împreună cu reprezentanţii producătorilor, constituiţi în
comisii judeţene - comisie centrală
Delimitarea teritorială a zonelor pomicole se evidenţiază distinct în cadastrul
pomicol, ca parte componentă a cadastrului agricol
 Formaţiune de
Spaţiul geografic ocupat Specii cultivate
vegetaţie naturală
Subzona pădurilor Dealuri între 500-800 m Coacăz, agriş, afin, unele soiuri
de fag-subetajul altitudine de măr
Subzona pădurilor Dealuri mijlocii şi partea Zmeur, măr, prun, vişin, unele
de gorun inferioară a celor înalte, soiuri de păr
300-800 m altitudine

Subzona pădurilor Partea nordică a Măr, păr, prun, gutui, cireş, vişin,
de cer, garniţă şi Câmpiei Române, nuc, alun, căpşun
stejar Piemontul Getic şi rama
externă a dealurilor din
vestul ţării; 50-500 m
altitudine

Zona de silvostepă Suprafeţe mai mari sau Toate speciile pomicole, cultivate
mai mici în toate cu deosebire în regim irigat
provinciile; 50-500 m
altitudine
Zona stepei Partea de est şi de sud Cais, piersic, migdal, prun, cireş,
danubiene a Câmpiei Române, vişin, soiuri văratice de măr şi
Dobrogea, Platforma păr, nuc, în condiţii de irigare
Bârladului, insule în
Câmpia Siretului; 0-200
m altitudine
Definitii norme: Sisteme de
cultura
Sistemul extensiv = pomi
!!!! pomi răzleţi = de vigoare mare, cu
coroane globuloase şi cu
pomii şi arbuştii 150-200 pomi/ha; durata
fructiferi situaţi în economică a plantaţiei este
curţi, grădini, păşuni, mai mare.
fâneţe, aliniamente,
ale căror produse nu Sistemul intensiv = pomi de
fac obiectul vigoare mică sau mijlocie, cu
comercializării pe 600-1.200 pomi/ha, iar
piaţă fructele sunt de calitate net
superioară.
!!!!! nu se
evidenţiază în
cadastrul pomicol. Sistemul superintensiv =pomi de
vigoare mică, conduşi prin tăieri
!!!! Evidenţa pomilor în coroane aplatizate cu
răzleţi se ţine densitate foarte mare, cu până la
separat, în scop 2.500 pomi/ha şi care produc
statistic. fructe de calitate foarte bună.
 Înfiinţarea plantaţiilor de pomi, arbuşti fructiferi şi căpşuni

în zone consacrate,

alegerea speciilor şi soiurilor este opţiunea

liberă a oricărui proprietar sau deţinător de
teren, la recomandarea specialiştilor
autorizaţi în acest scop
Plantaţiile de pomi cu suprafaţă
mai mare de 0,5 ha şi cele de
arbuşti fructiferi de peste 0,2 ha,
Plantarea pomilor fructiferi din categoria situate în zone, bazine şi centre
pomi răzleţi = respectându-se distanţele faţă consacrate, se înfiinţează în baza
autorizaţiei de plantare
de limita proprietăţii vecinilor, astfel: eliberate de direcţiile pentru
agricultură şi dezvoltare rurală
judeţene şi, respectiv, a
a) la 2 m de răzor sau gard, pomi cu municipiului Bucureşti (Ordin
149/2004 )
talie mică;
b) la cel puţin 3 m de răzor sau gard,
pomi cu talie mare.
 Autorizaţia de plantare cuprinde următoarele elemente:

a) numele/denumirea producătorului, persoană fizică sau juridică;

b) adresa/sediul producătorului;
c) locul plantării: comuna, satul, tarlaua sau parcela cu denumirea cunoscută local;
d) suprafaţa totală ce urmează a se planta, defalcată pe ani;
e) specia, soiul/soiurile folosite la plantare;
Propunem aprobarea
Camera agricolă Se aprobă.
Director DAJ
Nr. . . . . . . . . . ./ . . . . . . . . . .

CERERE
pentru eliberarea autorizaţiei de plantare de pomi fructiferi şi arbuşti fructiferi

Subsemnatul/Subsemnata, . . . . . . . . . ., (numele şi prenumele/denumirea persoanei fizice/juridice/persoanei titulare a unei forme

de organizare recunoscute conform Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 44/2008 privind desfăşurarea activităţilor economice de
către persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale şi întreprinderile familiale, cu modificările şi completările ulterioare) în
calitate de proprietar/deţinător legal de teren agricol, cu domiciliul/sediul în localitatea . . . . . . . . . ., str. . . . . . . . . . . nr. . . . . . . . . . .,
judeţul . . . . . . . . . ., telefon . . . . . . . . . ., fax . . . . . . . . . ., înregistrată la Oficiul Naţional al Registrului Comerţului cu nr. . . . . . . . . . .,
reprezentat prin . . . . . . . . . ., având funcţia de . . . . . . . . . ., solicit eliberarea autorizaţiei de plantare în zona . . . . . . . . . ., comuna . . .
. . . . . . ., satul . . . . . . . . . ., tarlaua . . . . . . . . . ., parcela . . . . . . . . . ., în punctul denumit local . . . . . . . . . ., pe suprafaţa totală de . . . .
. . . . . . ha, pe perioada de . . . . . . . . . . ani, din care:
- anul . . . . . . . . . . ha, din specia . . . . . . . . . ., soiurile . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .,
Tipul plantaţiei . . . . . . . . . . (Se inserează datele din proiectul de înfiinţare a plantaţiei aprobat.) numărul de pomi/ha . . . . . . . . . .
Menţionez pe propria răspundere că:
1. am luat cunoştinţă de prevederile art. 9, 10 şi 13 din Legea pomiculturii nr. 348/2003, republicată, cu modificările şi completările
ulterioare;
2. deţin documentele însoţitoare privind provenienţa şi calitatea materialului săditor pomicol folosit la plantare;
3. □ * plantaţia se va înfiinţa pe terenuri ocupate de pajişti permanente şi se încadrează în categoria obiectivelor de investiţii
realizate din fonduri europene, conform prevederilor art. II lit. d) din Legea nr. 86/2014 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a
Guvernului nr. 34/2013 privind organizarea, administrarea şi exploatarea pajiştilor permanente şi pentru modificarea şi completarea
Legii fondului funciar nr. 18/1991, cu modificările ulterioare, cu excepţia celor care fac obiectul prevederilor Ordonanţei de urgenţă a
Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, aprobată
cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările şi completările ulterioare;
* Se bifează numai dacă este cazul.

4. respect toate verigile tehnologice recomandate de cercetarea ştiinţifică în domeniul pomiculturii prin tehnologiile-cadru de
înfiinţare a plantaţiilor pomicole;
5. anexez copie de pe actul de proprietate (deţinere legală) asupra terenului.

Data
..........
Semnătura solicitantului
. . . . . . . . . . VIZAT
ISCTPVLF**
MINISTERUL AGRICULTURII ŞI DEZVOLTĂRII RURALE
Direcţia pentru Agricultură a Judeţului . . . . . . . . . .

AUTORIZAŢIE
de plantare pomi fructiferi/arbuşti fructiferi
Nr. . . . . . . . . . ./ . . . . . . . . . .

În conformitate cu prevederile art. 9, 10 şi art. 13 alin. (1) din Legea pomiculturii nr. 348/2003, republicată, cu modificările
şi completările ulterioare, precum şi ale art. 4 şi 10 din Normele metodologice de aplicare a Legii pomiculturii nr. 348/2003,
aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 156/2004, în baza cererii aprobate, înregistrate cu nr. . . . . . . . . . ./ . . . . . . . . . ., se
autorizează persoana fizică/juridică/persoana titulară a unei forme de organizare recunoscute conform Ordonanţei de
urgenţă a Guvernului nr. 44/2008 privind desfăşurarea activităţilor economice de către persoanele fizice autorizate,
întreprinderile individuale şi întreprinderile familiale, cu modificările şi completările ulterioare, . . . . . . . . . ., din localitatea . . .
. . . . . . ., judeţul . . . . . . . . . ., să planteze suprafaţa totală de . . . . . . . . . . ha pomi fructiferi/arbuşti fructiferi, în zona . . . . . .
. . . ., comuna . . . . . . . . . ., satul . . . . . . . . . ., tarlaua . . . . . . . . . ., parcela . . . . . . . . . ., în punctul denumit local . . . . . . . . .
.,
din care în:
- anul/anii . . . . . . . . . . ha, specia . . . . . . . . . ., soiul/soiurile . . . . . . . . . .
Tipul plantaţiei . . . . . . . . . ., (Se inserează datele din proiectul de înfiinţare a plantaţiei aprobat.) numărul de pomi/ha . . . .
......
□ * plantaţiile de pomi şi/sau arbuşti fructiferi pentru care se eliberează prezenta se încadrează în categoria obiectivelor
de investiţii realizate din fonduri europene, conform dispoziţiilor art. II lit. d) din Legea nr. 86/2014 pentru aprobarea
Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 34/2013 privind organizarea, administrarea şi exploatarea pajiştilor permanente şi
pentru modificarea şi completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991, cu modificările ulterioare.
* Se bifează numai dacă este cazul.

Prezenta autorizaţie este valabilă pentru suprafaţa totală de plantare, eşalonată pe o perioadă de . . . . . . . . . . ani, cu
excepţia în care solicitantul este autorizat să realizeze plantaţia de pomi fructiferi/arbuşti fructiferi cu finanţare din fonduri
europene, situaţie în care valabilitatea autorizaţiei începe de la data încheierii contractului de finanţare şi se extinde pe toată
perioada acestuia, cu respectarea prevederilor legale referitoare la schimbarea categoriei de folosinţă a terenului.

Data eliberării
. . . . . . . . . . Director DAJ
 Pomi >2 ha şi plantaţiile de arbuşti fructiferi >0,5 ha = autorizaţia de
plantare - se eliberează în baza unui proiect de înfiinţare a plantaţiei
pomicole elaborat de persoane autorizate şi avizat de institutul de
cercetare-dezvoltare pentru pomicultură sau de staţiunea de cercetare-
dezvoltare pomicolă din zonă.

!!! Exceptie de la obţinerea autorizaţiei de plantare colecţiile de pomi

şi arbuşti fructiferi, culturile pomicole de concurs şi parcelele
experimentale.
Defrişarea plantaţiilor de pomi şi arbuşti fructiferi de
interes comercial aparţinând persoanelor fizice sau
juridice se face numai în baza autorizaţiei de defrişare
eliberate de direcţiile pentru agricultură şi dezvoltare rurală
judeţene şi, respectiv, a municipiului Bucureşti (are scop
statistic.*)
 Condiţiile minime pentru autorizarea defrişării
plantaţiilor pomicole sunt:

a) plantaţia prezintă goluri şi pomi uscaţi în proporţie de 60%;

b) plantaţia se află în declin şi prezintă infecţii provocate de micoze,

bacterii, viruşi, a căror combatere nu se justifică economic;

c) au durata normală de funcţionare expirată;

d) în cazurile când se solicită defrişarea plantaţiilor de nuc şi de castan

comestibil în masiv, cererea de defrişare va fi însoţită de documente privind
expertiza tehnică efectuată de un institut de cercetare-dezvoltare pentru
agricultură sau de staţiunea de cercetare-dezvoltare pomicolă din zonă;
Propunem aprobarea Se aprobă
Director DADR
Nr. . . . . . . /. . . . . .

CERERE
pentru eliberarea autorizaţiei de defrişare a plantaţiei de pomi
fructiferi şi arbuşti fructiferi

Subsemnatul/Subsemnata . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
(numele şi prenumele/denumirea persoanei fizice/juridice), în calitate de proprietar (deţinător
legal)*), cu domiciliul/sediul în localitatea . . . . . . . . , str. . . . . . . . . . . nr. . . . . , având funcţia
de . . . . . . . . ., solicit eliberarea autorizaţiei de defrişare a parcelei . . . . . . . . . . din comuna .
. . . . . ., satul . . . . ., tarlaua . . . . . . , în punctul denumit local . . . . . . . . ., pe suprafaţa totală
de . . . . ha, pe perioada de . . . . ani, din speciile . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . , soiurile . . . . .
___________
*) Se va ataşa copie xerox de pe titlul de proprietate/documentul legal de deţinere a
terenului.
Vârsta plantaţiei propuse pentru defrişare este de . . . . ani şi prezintă . . . . % goluri.
Solicit autorizaţia de defrişare pentru plantaţia de pomi fructiferi/arbuşti fructiferi din
următoarele motive: . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
După defrişare terenul va avea/nu va avea aceeaşi categorie de folosinţă, fiind utilizat pentru
Mă oblig ca în termen de 30 de zile de la data defrişării plantaţiei de pomi fructiferi/arbuşti
fructiferi să anunţ oficiul teritorial de cadastru agricol şi organizarea teritoriului agricol despre
schimbarea categoriei de folosinţă a terenului.
(data) (semnătura solicitantului)
MINISTERUL AGRICULTURII, PĂDURILOR, APELOR ŞI MEDIULUI
Direcţia pentru agricultură şi dezvoltare rurală
Judeţul .................../Municipiul Bucureşti

AUTORIZAŢIE
pentru defrişarea plantaţiei de pomi fructiferi/arbuşti fructiferi
Nr. ........../..........
În conformitate cu prevederile art. 21 din Legea pomiculturii nr. 348/2003 şi ale
art. 13 din Normele metodologice de aplicare a Legii pomiculturii nr. 348/2003,
aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 156/2004, în baza cererii aprobate cu nr.
...../...., se autorizează persoana fizică/juridică ..........., din localitatea ........., judeţul
................, proprietar/deţinător legal, să defrişeze plantaţia de pomi fructiferi/arbuşti
fructiferi ................... din comuna ............., satul .........., tarlaua ................, în
punctul denumit local ......., pe suprafaţa totală de ...... ha, în perioada .........., din
speciile .............................., soiurile ........................ .
Plantaţia de pomi fructiferi/arbuşti fructiferi supusă defrişării are vârsta de ...... ani
şi prezintă ......% goluri.
Alte motive pentru care se solicită defrişarea sunt: ........................

Directorul direcţiei pentru agricultură şi dezvoltare rurală,

..............................................................
Materialul lemnos rezultat din defrişarea plantaţiilor
pomicole şi a nucilor este proprietatea fiecărui deţinător legal
al plantaţiei şi al pomilor răzleţi, care îl poate comercializa sau
utiliza în mod liber.

În cazul comercializării, materialul lemnos trebuie să fie însoţit

de:
- autorizaţia de defrişare
- avizul de însoţire a materialului lemnos.
 Cultura nucului din categoria pomi răzleţi este supusă şi următoarelor prevederi
speciale:

a) plantarea nucilor se face cu materialul săditor selecţionat, provenit din

pepiniere autorizate; terenurile supuse eroziunii se pot planta şi cu biotipuri
locale provenite de la pepiniere silvice;
b) tăierea nucilor şi castanilor comestibili din categoria pomi răzleţi,
indiferent de proprietar, se face pe baza autorizaţiei;
c) cererea pentru tăierea nucilor/castanilor comestibili din categoria pomi
răzleţi solicitată de persoanele fizice sau juridice se depune cu cel puţin o
lună înaintea executării tăierii, iar aceasta se verifică şi se aprobă de
specialiştii direcţiilor pentru agricultură şi dezvoltare rurală judeţene,
respectiv a municipiului Bucureşti;
d) criteriile care stau la baza documentaţiei în vederea autorizării tăierii
nucilor răzleţi/castanilor comestibili sunt:
 pomii sunt îmbătrâniţi şi prezintă ramuri uscate în proporţie de 60%
din coroană;
 pomii sunt amplasaţi într-un perimetru unde urmează să se
construiască obiective de interes naţional sau de interes al comunităţii
locale;
 pomii sunt amplasaţi pe aliniamentele drumurilor naţionale şi se pune în
pericol siguranţa circulaţiei rutiere.
Nucii şi castanii comestibili pentru care s-a obţinut autorizaţia de defrişare
se vor marca după sistemul practicat la marcarea speciilor forestiere
Durata normată de funcţionare a plantaţiilor de pomi fructiferi,
arbuşti fructiferi şi căpşuni
 Sprijinul financiar pentru pierderi cauzate de îngheţul târziu de primăvară
în pomicultură Ordin734/2008

Calculul sprijinului financiar se efectuează pentru fiecare beneficiar, (OUG

41/2008

Pentru acordarea sprijinului financiar, solicitanţii depun la DAJ o însoţită de

următoarele documente justificative:

a) original şi copie, în vederea certificării "conform cu originalul", de pe

buletinul de identitate/cartea de identitate a reprezentantului legal,
certificatul de înregistrare/actul de constituire, după caz;
b) original şi copie, în vederea certificării "conform cu originalul", de pe titlul de
proprietate, contractul de vânzare-cumpărare, contractul de arendă,
contractul de concesionare, contractul de închiriere, contractul de asociere
în participaţiune, contractul de comodat, contractul de asociere din care să
rezulte dreptul de folosinţă asupra terenului plantat cu pomi şi/sau arbuşti
fructiferi;
c) declaraţie pe propria răspundere din care să rezulte că suprafaţa pentru
care se solicită sprijin financiar a fost afectată de fenomenul de îngheţ târziu
de primăvară, precum şi intervalul de timp în care acesta s-a manifestat;
d) adeverinţa eliberată de consiliul local privind suprafeţele cultivate cu pomi
şi/sau arbuşti fructiferi, după caz, înregistrate în registrul agricol;
 e) dovada contului bancar;
f) copie de pe documentele din care să reiasă valoarea oricăror
forme de despăgubire încasate de beneficiar pentru suprafaţa
pentru care se solicită sprijin financiar sau declaraţie pe propria
răspundere din care să reiasă că pentru suprafaţa pentru care se
solicită sprijin financiar nu a beneficiat de nicio altă despăgubire,
semnată de administratorul şi contabilul unităţii;
g) copie de pe bilanţul contabil anual depus la administraţia
financiară responsabilă, precum şi documente contabile din care să
reiasă preţul de vânzare/kg, pentru 3 ani anteriori producerii
fenomenului de îngheţ târziu de primăvară şi pentru anul cu îngheţ;
h) tabel privind pierderile de venit, în format hârtie şi în format
electronic excel

sprijinul financiar care se acordă beneficiarilor se

calculează ca diferenţă între valoarea eligibilă
pentru sprijin, valoarea costurilor lucrărilor
neefectuate şi valoarea despăgubirilor primite.
 Valorificarea fructelor
Fructele destinate a fi livrate pentru consumul uman se clasifică în categorii de calitate,
conform standardelor de comercializare (Ordinul ministrului agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale nr.
532/2004 privind aprobarea Listei standardelor de comercializare pentru legume şi fructe proaspete)

Fructele se supun standardelor de calitate cu exceptia:

a) produsele oferite de către producători la centrul special de pregătire, ambalare, marcare,
destinate vânzărilor angro sau în detaliu;
b) produsele expediate în vrac către unităţile şi fabricile de procesare.
Comercializarea fructelor= supusă controlului de conformitate pe filiera produsului.
Controlul de conformitate =la faţa locului, în toate stadiile de comercializare, de către
organismele autorizate prin lege.
Analiza fructelor care fac obiectul vânzării pe piaţă pentru consumul uman privind
conţinutul de reziduuri de pesticide, contaminanţi şi alte substanţe =obligatorie şi se
efectuează de laboratoarele acreditate, cel puţin o dată pe an sau la cererea beneficiarilor.
Evidenţa tratamentelor şi a substanţelor utilizate în plantaţiile pomicole, destinate
comercializării fructelor, se ţine de către producători şi se supune controlului Inspecţiei
de stat pentru controlul tehnic în producerea şi valorificarea legumelor şi fructelor,
organism autorizat prin lege în acest scop.
Fructele proaspete destinate consumului uman, care se
comercializează de operatorii economici, vor fi însoţite
de documente fiscale în care se vor înscrie de către
emitent calitatea şi conformitatea cu standardele de
comercializare.

Micii producători, persoane fizice, care nu sunt

organizaţi în forme asociative pot comercializa fructe în
pieţele stradale sau tradiţionale organizate şi au
obligaţia de a expune la vânzare produsele în condiţii
de calitate şi igienă, pentru a asigura protecţia şi
siguranţa alimentară a consumatorului.
LISTA fructelor care se supun clasificării
prin standardele de calitate
Standard Număr standard│ Denumirea standardului CEE/ONU
român (SR) │ STAS/SR preluat
FFV-35:2002│ SR 3179: 2003 │SR 3179- 1993 │ Căpşuni
FFV-26:1994│ SR 3156: 2003 │SR 3156: 1995 │ Piersici şi nectarine
FFV-50:2002│ SR 2714: 2003 │ STAS 2714: 87 │ Mere
FFV-51:2002│ SR 2324: 2003 │ STAS 2324: 87 │ Pere
FFV-02:1992│ SR 3178: 2003 │ SR 3178: 1993 │ Caise
FFV-13:1988│ SR 3155: 2003 │ SR 3155: 1995 │ Cireşe şi vişine
FFV-14:2002│SR 11084:200 │SR 11084:1996│ Citrice
FFV-29:2002│SR 2197: 2004 │SR 2197: 1998 │ Prune
FFV-46:1991│SR 13487: 2004 │Fructe Kiwi
FFV-42:2003│SR 13489: 2004 │ Avocado
DDF-05 S-51│SR 12752: 2004│ STAS 12752-89│ Migdale dulci în coajă
DF-01: 2002 │ SR 1288: 2004 │ STAS 1288: 85 │ Nuci în coajă

ORDIN nr. 532 din 28 iulie 2004

 Inspecţia şi controlul calităţii fructelor şi a produselor obţinute din fructe
 Ordin nr. 591/2006
privind organizarea şi
funcţionarea Inspecţiei de stat
pentru controlul tehnic în
producerea şi valorificarea
legumelor şi fructelor, în
vederea executării controalelor
de conformitate pentru fructe şi
legume proaspete
aprobă structura organizatorică şi funcţionarea
I.S.C.T.P.V.L.F
Atribuţiile specifice I.S.C.T.P.V.L.F. ca
autoritate de coordonare
transmiterea către Comisia Europeană a
unor date prevazute de Regulamentul
Comisiei (CE) nr. 1.148/2001 privind
controalele de conformitate cu
standardele de comercializare aplicabile
în sectorul fructelor şi legumelor proaspete.
Fructele care fac obiectul comercializării la export pentru consum în stare
proaspătă vor fi însoţite de un certificat de conformitate cu standardul de
comercializare

Prelucrarea fructelor în scop comercial poate fi făcută de către operatori

economici autorizaţi pentru această activitate, cu mijloace proprii sau grupaţi în
diferite forme de cooperare.

Fructele destinate prelucrării industriale circulă însoţite de documente fiscale de

conformitate, emise de producător sau comerciant, după caz, pe care se va
înscrie destinaţie industrială, şi trebuie să prezinte condiţii minime de calitate.

Fructele comercializate la export pentru prelucrarea industrială vor fi însoţite de

un certificat de destinaţie industrială.

Dreptul de folosire de către producători a unor denumiri de origine geografică

sau produs tradiţional pentru anumite loturi de fructe proaspete ori prelucrate
se acordă prin certificat de atestare a originii geografice.

Certificatul se eliberează de către organele abilitate în acest scop, pe baza

verificărilor făcute de specialişti împuterniciţi pentru controlul respectării
condiţiilor impuse pentru producerea fructelor şi prelucrarea acestora.
 a) să îndeplinească condiţiile
pentru asigurările calităţii
produselor finite;

Fructele destinate
prelucrării industriale b) să fie proaspete, întregi, să aibă
trebuie să îndeplinească culoarea, mărimea şi forma specifice
cerinţele minime de soiului, fără lovituri mecanice, neatacate
calitate impuse de de boli şi dăunători, curate, fără urme de
procesul tehnologic de substanţe chimice, fără corpuri străine;
prelucrare:

c) să fie recoltate la maturitatea

industrială.
 contraventii
5.000 lei la 10.000 lei.
Defrişarea fără autorizaţie a plantaţiilor
obstrucţionarea inspectorilor
I.S.C.T.P.V.L.F. în exercitarea atribuţiilor
lor

1.000 lei la 5.000 lei

a) înfiinţarea plantaţiilor ………….fără autorizaţie

de plantare;

b) nerespectarea prevederilor privind obligativitatea

consemnării în documentele fiscale şi/sau în avizele de
expediţie emise de producător / comerciant a calităţii şi
conformităţii cu standardele de comercializare,
c) nerespectarea prevederilor privind analiza
conţinutului de reziduuri, contaminanţi şi alte substanţe,
precum şi a celor privind evidenţa tratamentelor şi a
substanţelor utilizate;
d) nerespectarea prevederilor privind folosirea
neautorizată a denumirii de origine geografică sau de
produs tradiţional.
 Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor prevăzute
în prezenta lege se fac prin proces-verbal încheiat de organele
de control abilitate din cadrul Ministerului Agriculturii şi
Dezvoltării Rurale, Ministerului Economiei şi Finanţelor şi
Ministerului Internelor şi Reformei Administrative

Contravenţiilor le sunt aplicabile dispoziţiile Ordonanţei

Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor,
aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002,
cu modificările şi completările ulterioare.

^^^Ordinul nr. 106/2018 = ofiţerii şi agenţii de poliţie din

cadrul Poliţiei Române
 Comercializarea materialului de înmulţire şi plantare –
Ordin nr. 82/2010
- se aplică genurilor şi speciilor enumerate
în anexa care face parte integrantă din
ordin, precum şi hibrizilor acestora.
- se aplică portaltoilor şi altor părţi ale
plantelor aparţinând altor genuri sau specii
decât cele enumerate în anexă ori hibrizilor
lor, dacă materialul ce aparţine genurilor
sau speciilor enumerate în anexă sau
hibrizilor acestora este sau trebuie altoit pe
ele.
- nu aduce atingere normelor fitosanitare
prevăzute în Hotărârea Guvernului nr.
563/2007 (măsurile de protecţie împotriva
introducerii şi răspândirii organismelor de
carantină dăunătoare în România)
- nu se aplică materialului de înmulţire şi
plantare fructifer destinat exportului către
ţări terţe, cu condiţia ca acesta să fie
identificat ca atare şi menţinut suficient de
izolat.
 material de înmulţire - seminţe,
părţi ale plantei şi întreaga plantă, inclusiv
portaltoaiele, destinate înmulţirii şi
producţiei de material fructifer;
 material de plantare fructifer -
plante destinate plantării sau replantării,
după comercializarea lor;
 soi - grup de plante dintr-un singur
taxon botanic, de rangul cel mai de jos
cunoscut, care poate fi:
a) definit prin expresia caracterelor
rezultate dintr-un genotip dat sau dintr-o
combinaţie de genotipuri;
b) distinct faţă de orice alt grup de
plante prin exprimarea a cel puţin uneia
dintre caracteristicile menţionate; şi
c) considerat ca o entitate, din punctul
de vedere al aptitudinii de a fi înmulţit
fără a se modifica;
 clonă - descendenţa vegetativă,
uniformă din punct de vedere genetic,
dintr-o singură plantă;
material Prebază - materialul de înmulţire care:
a) a fost produs conform metodelor general acceptate, în vederea menţinerii identităţii
soiului;
b) este destinat producerii de material Bază sau Certificat;
c) îndeplineşte cerinţele specifice aplicabile materialului Prebază; şi
d) în urma unei inspecţii oficiale, a fost recunoscut că îndeplineşte condiţiile;
 material Bază - materialul de înmulţire care:
a) a fost produs direct sau printr-un număr cunoscut de etape, pe cale vegetativă, din
materialul Prebază, în conformitate cu metodele general acceptate pentru menţinerea
identităţii soiului, caracteristicilor pomologice şi prevenirii bolilor;
b) este destinat producerii de material Certificat;
c) îndeplineşte cerinţele specifice aplicabile materialului Bază; şi
d) în urma unei inspecţii oficiale, a fost recunoscut că îndeplineşte condiţiile;
 material Certificat: materialul de înmulţire care:
(i) a fost produs direct pe cale vegetativă din material Bază sau din material Prebază
ori, dacă este destinat utilizării pentru producerea de portaltoi, din seminţe certificate
care provin din material Bază sau Certificat al portaltoaielor;
(ii) este destinat producerii de material de plantare fructifer;
(iii) îndeplineşte cerinţele specifice pentru materialul Certificat; şi
(iv) în urma unei inspecţii oficiale, a fost recunoscut că îndeplineşte condiţiile;
 b) material de plantare fructifer care:
(i) a fost produs direct din material de înmulţire Certificat, Bază sau Prebază;
(ii) este destinat producerii de fructe;
(iii) îndeplineşte cerinţele specifice pentru materialul Certificat; şi
(iv) în urma unei inspecţii oficiale, a fost recunoscut că îndeplineşte condiţiile;
 material C.A.C. (Conformitas Agraria Communitatis) - materialul de
înmulţire şi plantare fructifer care:
a) are identitate varietală şi puritate varietală corespunzătoare;
b) este destinat:
- producerii de material de înmulţire;
- producerii de material de plantare fructifer; şi/sau
- producerii de fructe;
c) îndeplineşte cerinţele specifice pentru materialul C.A.C.;
 furnizor - orice persoană fizică sau juridică care desfăşoară la nivel
profesional cel puţin una dintre următoarele activităţi legate de materialul
de înmulţire şi de plantare fructifer: înmulţire, producere, păstrare şi/sau
tratare, import şi comercializare;
 Comercializare - vânzarea, deţinerea în vederea vânzării, oferta de vânzare, precum şi
orice formă de cedare, furnizare sau transfer destinat exploatării comerciale al
materialului de înmulţire sau de plantare fructifer către terţe părţi, indiferent dacă este sau
nu remunerată;

!!!!!!Materialul de înmulţire şi plantare

Materialul de înmulţire
şi plantare fructifer
poate fi comercializat
numai dacă:
• a) materialul de înmulţire a
fost certificat oficial ca
material Prebază, material
Bază sau material Certificat
sau dacă îndeplineşte
condiţiile pentru a fi calificat
ca material C.A.C. ;
• b) materialul de plantare
fructifer a fost certificat
oficial ca material Certificat
sau dacă îndeplineşte
condiţiile pentru a fi calificat
ca material C.A.C.
fructifer provenit dintr-un OMG se introduce
pe piaţă numai dacă a fost autorizat
!!!!!! În cazul în care produsele derivate din
materialul de înmulţire şi plantare fructifer
sunt destinate utilizării ca aliment sau
încorporării în alimente materialul de înmulţire
şi plantare fructifer vizat se introduce pe piaţă
numai dacă alimentul ori furajul derivat din
acest material a fost autorizat.
- se autorizează furnizorii să introducă pe
piaţă cantităţi adecvate de material de
înmulţire şi de plantare fructifer destinate:
a) testărilor sau folosirii în scopuri ştiinţifice;
b) lucrărilor de selecţie; sau
c) unor măsuri care vizează conservarea
diversităţii genetice.
 Răspunderea furnizorilor

Pentru înregistrarea oficială pentru comercializarea materialului de

înmulţire şi plantare fructifer destinat producţiei de fructe, în conformitate
cu măsurile de implementare stabilite de Comisia Europeană.

Pentru:

• a) identificarea şi să monitorizarea punctelor critice ale procesului de producţie care

influenţează calitatea materialului;
• b) păstrarea informaţiilor referitoare la monitorizare în vederea unei eventuale examinări, în
cazul în care este solicitată de către autoritatea competentă;
• c) Prelevarea de eşantioane, în cazul în care este necesar, în vederea efectuării de analize
de laborator; şi
• d) asigurarea că pe parcursul producţiei loturile de material de înmulţire sunt identificabile
separat.
•Informarea imediată a autorităţilor fitosanitare de la nivel teritorial dacă se constată
existenţa unui organism dăunător
• să păstreze înregistrările privind vânzările sau achiziţiile efectuate timp de cel puţin 3 ani.
Materialul de înmulţire şi plantare fructifer este comercializat cu o menţiune
referitoare la soiul căruia îi aparţine. În cazul portaltoiului, când materialul nu
aparţine unui soi, se face referire la specia sau hibridul interspecific respectiv.
Menţiunea referitoare la soi se face dacă soiul:
a) constituie obiectul unei protecţii juridice a soiurilor de plante, în conformitate
cu dispoziţiile privind protecţia noilor soiuri;
b) este înregistrat în mod oficial; sau
c) este notoriu, un soi fiind considerat notoriu dacă:
(i) a fost deja înregistrat oficial în alt stat membru;
(ii) face obiectul unei cereri de înregistrare oficiale în orice stat membru
sau al unei cereri de dobândire a unui drept de protecţie a soiurilor de plante; sau
(iii) a fost comercializat înainte de 30 septembrie 2012 pe teritoriul
României sau al unui alt stat membru, pe baza unei descrieri recunoscute oficial.
Menţiunea referitoare la un soi care nu are nicio valoare intrinsecă pentru producţia
pe scară comercială a materialului fructifer se face dacă acesta dispune de o
descriere oficial recunoscută, iar materialul de înmulţire şi plantare fructifer este
comercializat pe teritoriul României ca material C.A.C, fiind identificat printr-o
etichetă şi/sau un document care să conţină o referire la aceasta.
!!!!!!!!!! Pe cât posibil, fiecare soi trebuie să fie cunoscut sub aceeaşi denumire în
toate statele membre, potrivit normelor elaborate de Comisia Europeană sau, în
absenţa acestora, în conformitate cu metodele internaţionale acceptate.
Înregistrarea soiurilor

* Soiurile pot fi înregistrate oficial dacă au fost considerate conforme cu

anumite condiţii aprobate oficial şi dacă au o descriere oficială sau dacă
materialul lor a fost deja comercializat pe teritoriul României înainte de 30
septembrie 2012, pe baza unei descrieri recunoscute oficial.

* Un soi modificat genetic poate fi înregistrat oficial numai dacă OMG din
care provine a fost autorizat

* Înregistrarea oficială a soiurilor se face potrivit normelor Comisiei

Europene.

M În cazul materialului de înmulţire sau de plantare fructifer aparţinând

unui soi modificat genetic, pe eticheta oficială, eticheta furnizorului sau pe
orice document oficial sau al furnizorului, care îi este ataşat sau care
însoţeşte materialul, se indică, în mod clar, faptul că soiul a fost modificat
genetic, cu precizarea organismelor modificate genetic.
1. Castanea sativa Mill.
LISTA genurilor şi speciilor cărora li se
2. Citrus L.
aplică prevederile Ordinului
3. Corylus avellana L.
privind comercializarea materialului de
4. Cydonia oblonga Mill.
înmulţire şi plantare
5. Ficus carica L.
fructifer destinat producţiei de fructe, pe
6. Fortunella Swingle
teritoriul României
7. Fragaria L.
8. Juglans regia L.
9. Malus Mill.
10. Olea europaea L.
11. Pistacia vera L.
12. Poncirus Raf.
13. Prunus amygdalus Batsch
14. Prunus armeniaca L.
15. Prunus avium (L.) L.
16. Prunus cerasus L.
17. Prunus domestica L.
18. Prunus persica (L.) Batsch
19. Prunus salicina Lindley
20. Pyrus L.
21. Ribes L.
22. Rubus L.
23. Vaccinium L.
 ORDIN nr.523/808/351 din 2003cu privire la natura, conţinutul, fabricarea şi
etichetarea gemurilor, jeleurilor şi marmeladelor de fructe, precum şi piureului
de castane îndulcit, destinate consumului uman

Continut:
- Produsele care se supun prevederilor legale
- Normele generale privind etichetarea
alimentelor
 Gemul = amestec cu consistenţă de gel,
obţinut din zaharuri, pulpa şi/sau piureul
uneia sau mai multor specii de fructe şi
apă. Gemul de citrice poate fi obţinut din
fructul întreg, tăiat în fâşii şi/sau felii.
Cantitatea de pulpă şi/sau de piure
utilizată pentru fabricarea a 1.000 grame
de produs finit trebuie să fie de
minimum:
- 350 grame în general;
- 250 grame în cazul coacăzelor roşii,
al scoruşelor, al fructelor de
cruşin/paţachină, al coacăzelor negre, al
măceşelor şi al gutuilor;
- 150 grame în cazul ghimbirului;
Gemul extra =amestec cu consistenţă de
gel, obţinut din zaharuri, pulpa
neconcentrată a uneia sau mai multor
specii de fructe şi apă.
Cantitatea de pulpă utilizată la
fabricarea a 1.000 grame de produs
finit trebuie să fie de minimum:
- 450 grame în general;
- 350 grame în cazul coacăzelor roşii,
al scoruşelor, al fructelor de
cruşin/paţachină, al coacăzelor negre, al
măceşelor şi al gutuilor;
- 250 grame în cazul ghimbirului;

- 160 grame în cazul merelor anacard; - 230 grame în cazul merelor

anacard;
- 60 grame în cazul fructelor pasiunii - 80 grame în cazul fructelor pasiunii.

Gemul extra de măceşe şi cel fără sâmburi de zmeură, mure, coacăze negre, afine şi coacăze roşii
=obţinut, în întregime sau parţial, din piureul neconcentrat din fructele respective.
Gemul extra de citrice =obţinut din fructul întreg, tăiat în fâşii şi/sau felii.
Fructele care nu se pot utiliza în amestec cu alte fructe la producerea gemului extra sunt
următoarele: mere, pere, prune cu sâmbure aderent, pepene galben, pepene verde, struguri,
dovleac, castraveţi şi roşii.

Jeleul =amestec cu consistenţă de gel, obţinut din
zaharuri şi sucul şi/sau extractele apoase din una sau mai
multe specii de fructe.
Cantitatea de suc şi/sau extracte apoase utilizată la
fabricarea a 1.000 grame de produs finit nu trebuie să fie
inferioară celei stabilite în cazul fabricării gemului. Aceste
cantităţi se calculează după scăderea masei apei utilizate
la prepararea extractelor apoase.
Jeleul extra =produsul gelificat obţinut prin fierberea cu
zaharuri a sucului de fructe şi/sau a extractelor apoase de
fructe, dintr-o singură specie sau mai multe specii de
fructe.
Cantitatea de suc de fructe şi/sau de extracte apoase
utilizată la fabricarea a 1.000 grame de produs finit nu
trebuie să fie inferioară celei stabilite pentru fabricarea
gemului extra.
Fructele care nu se pot utiliza în amestec cu alte fructe la
producerea jeleului extra sunt următoarele: mere, pere,
prune cu sâmbure aderent, pepene galben, pepene verde,
struguri, dovleac, castraveţi şi roşii.
Marmelada =amestec cu consistenţă de
gel, obţinut din apă, zaharuri şi unul sau
mai multe dintre produsele următoare,
obţinute din citrice: pulpă, piure, suc,
extracte apoase şi coaja fructelor.
Cantitatea de citrice utilizată pentru
fabricarea a 1.000 grame de produs finit
trebuie să fie de minimum 200 grame, din
care cel puţin 75 grame trebuie să provină
din endocarp.
Denumirea marmeladă jeleu =produsul
care nu conţine materii insolubile, cu
excepţia unor mici cantităţi de coajă
mărunţită.
Piureul de castane îndulcit =amestec cu
consistenţă de gel, obţinut din apă, zahăr
şi cel puţin 380 grame de piure de castane
(Castanea sativa) la 1.000 grame de
produs finit.
 Etichetarea
cuprinde indicarea conţinutului de fructe, incluzând cuvintele:
"preparat cu... grame de fructe pentru 100 grame" de produs finit.

!!!! În cazul utilizării extractelor apoase, calculul se face după scăderea masei
apei utilizate la prepararea extractelor.
a) Etichetarea cuprinde indicarea conţinutului total de zaharuri, incluzând
cuvintele "conţinutul total de zaharuri... grame pentru 100 grame", cifra
indicată reprezentând valoarea determinată cu ajutorul refractometrului la
20°C pentru 100 grame produs finit, supus unei toleranţe de ± 3 grade
refractometrice.

b) Conţinutul de zaharuri nu se indică în cazul în care zaharurile (glucidele)

sunt prezentate prin etichetarea nutriţională.

Elementele descrise apar în acelaşi câmp vizual cu denumirea produsului şi

în caractere clare, vizibile.

În cazul în care conţinutul rezidual de dioxid de sulf este mai mare de 10

mg/kg, se indică prezenţa acestuia pe etichetă, în lista ingredientelor.
Ingrediente
La fabricarea produselor se pot utiliza următoarele ingrediente:
- miere,în toate produsele, ca înlocuitor total sau parţial al zaharurilor;
- suc de fructe, numai în gem;
- suc de citrice, în produsele obţinute din alte specii de fructe, numai în gem,
gem extra, jeleu şi jeleu extra;
- suc de fructe roşii, numai în gem şi în gem extra obţinut din măceşe,
căpşuni, zmeură, agrişe, coacăze roşii, prune şi rubarbă;
- suc de sfeclă roşie, numai în gem şi jeleu obţinut din căpşuni, zmeură,
agrişe, coacăze roşii şi prune;
- uleiuri esenţiale de citrice, numai în marmeladă şi marmelada jeleu;
- uleiuri şi grăsimi comestibile ca agenţi antispumare, în toate produsele;
- pectină lichidă, în toate produsele;
- coajă de citrice, în gem, gem extra, jeleu şi jeleu extra;
- frunze de Pelargonium odoratissimum, în gem, gem extra, jeleu şi jeleu
extra, în cazul în care sunt obţinute din gutui;
- băuturi spirtoase, vin şi vin licoros, nuci, plante aromatice, condimente,
vanilie şi extracte de vanilie, în toate produsele;
- vanilină, în toate produsele.
 MATERII PRIME
a) Fruct:
- fructul proaspăt, sănătos, fără deteriorări, conţinând toate elementele constitutive
esenţiale şi suficient de copt pentru a putea fi utilizat după aplicarea procedeelor de
spălare, îndepărtare a petelor, a vârfului şi a cozii;
- în cadrul prezentelor norme, roşiile, părţile comestibile ale tulpinilor de rubarbă,
morcovii, cartofii dulci, castraveţii, dovlecii, pepenii galbeni şi pepenii verzi se
consideră ca fiind fructe;
- termenul ghimbir defineşte rădăcina comestibilă a plantei de ghimbir în stare
proaspătă sau conservată. Ghimbirul poate fi uscat sau conservat în sirop.
b) Pulpă (de fructe): partea comestibilă a fructului întreg, dacă este cazul fără
coajă, seminţe, sâmburi şi alte astfel de elemente, care poate fi tăiată sau zdrobită,
dar care nu a fost transformată în piure.
c) Piure (de fructe): partea comestibilă a fructului întreg, dacă este cazul fără
coajă, seminţe, sâmburi şi alte astfel de elemente, care a fost transformată în piure
prin pasare sau prin alt procedeu similar.
d) Extract apos (din fructe)
Extractele apoase din fructele care sunt supuse pierderilor în timpul procesului
normal de fabricaţie conţin toate componentele solubile în apă ale fructului utilizat.
e) Zaharuri
Se autorizează următoarele zaharuri:
1. zaharurile definite conform actelor normative în vigoare;
2. sirop de fructoză;
3. zaharuri extrase din fruct;
4. zahăr nerafinat.
2. Tratamentul materiilor prime
a) Produsele definite pot fi supuse următoarelor tratamente:
- încălzire, refrigerare sau congelare;
- liofilizare;
- concentrare, în măsura în care tehnic este posibil;
- cu excepţia materiilor prime utilizate la fabricarea produselor "extra", se admite
utilizarea dioxidului de sulf (E220) sau a sărurilor acestuia (E221, E222, E223, E224,
E226 şi E227) ca auxiliari tehnologici, cu condiţia să nu se depăşească, în produsele
definite la pct. 1 din anexa nr. 1 la norme, conţinutul maxim de dioxid de sulf stabilit
prin actele normative în vigoare.
b) Caisele şi prunele utilizate la fabricarea gemului pot fi tratate prin alte procedee
de deshidratare decât cele de liofilizare.
c) Coaja de citrice se poate conserva în saramură.
 Ordinul nr. O 510/203, modificat cu privire la natura, compoziţia, fabricarea şi
etichetarea sucurilor din fructe şi ale altor produse similare destinate consumului
uman
+ Sucul de fructe = produsul fermentescibil, dar nefermentat, obţinut din fructe sănătoase
şi coapte, proaspete sau refrigerate, din una sau mai multe specii amestecate, prezentând
culoarea, aroma şi gustul specifice fructelor utilizate.
!!!! Aromele fructelor, pulpa şi miezul provenite din sucuri şi separate în timpul procesării
acestora pot fi reintroduse în acelaşi suc.
Cazuri particulare:
citrice - sucul de fructe trebuie să provină din endocarp
lămâi verzi -poate fi obţinut şi din fructul întreg, prin procedee tehnologice speciale prin
care proporţia componentelor extrase din coaja fructului se reduce la maximum.
+ Sucul de fructe din concentrat = produsul obţinut prin adăugarea în sucul concentrat
de fructe a apei extrase din acel suc în timpul concentrării şi prin reconstituirea aromelor,
iar dacă este cazul, a pulpei şi miezului îndepărtat din suc, dar recuperate în timpul
procesului de producere a sucului de fructe respectiv sau a unui suc de fructe din aceeaşi
specie.
!!!! Apa adăugată trebuie să prezinte caracteristici corespunzătoare din punct de vedere
chimic, microbiologic şi organoleptic conform reglementărilor în vigoare, pentru a se
garanta calităţile esenţiale ale sucului.
Valorile Brix minime pentru sucurile de fructe obţinute din concentrate sunt indicate în
anexa nr. 5.
+Sucul de fructe concentrat = produsul obţinut din suc de fructe de unul sau mai
multe tipuri, prin îndepărtarea fizică a unei cantităţi din conţinutul de apă. În cazul în care
produsul este destinat consumului direct, cantitatea de apă îndepărtată este de cel puţin
50%.

+ Sucul de fructe deshidratat/sub formă de praf = produsul obţinut din suc de

fructe din unul sau mai multe tipuri, prin îndepărtarea fizică a aproape întregului conţinut
de apă.

+ Nectarul de fructe =produsul fermentescibil, dar nefermentat, obţinut prin adaos de

apă şi zaharuri şi/sau miere la unul dintre produsele definite la pct. 1, 2 şi 3 din anexă, la
piureul de fructe sau la un amestec al acestor produse, produsul respectiv fiind în
conformitate cu cerinţele din anexa nr. 4 la norme. Adaosul de zaharuri şi/sau miere se
permite doar în cantităţi de până la 20% din masa totală a produsului finit.

În cazul în care nectarurile de fructe se produc fără adaos de zahăr sau au o valoare
energetică scăzută, zaharurile pot fi înlocuite integral sau parţial cu îndulcitori, conform
Ordinului nr. 438/295/2002 pentru aprobarea Normelor privind aditivii alimentari destinaţi
utilizării în produsele alimentare pentru consumul uman
DEFINIREA MATERIILOR PRIME
1. Fructele =toate speciile de fructe comestibile; roşiile nu sunt considerate fructe.
2. Piureul de fructe =produsul fermentescibil, dar nefermentat, obţinut prin pasarea
părţii comestibile din fructul întreg sau curăţat de coajă, fără a îndepărta sucul.
3. Piureul de fructe concentrat = produsul obţinut din piure de fructe după
îndepărtarea fizică a unei proporţii din conţinutul de apă.
4. Zaharuri:
- zaharuri definite conform normelor în vigoare;
- sirop de fructoză;
- zaharuri derivate din fructe.
5. Miere
Acest produs trebuie să corespundă legislaţiei în vigoare (ORDIN nr.122/298 din
2001).
6. Pulpa sau miezul = produsul obţinut din partea comestibilă a fructelor din
aceeaşi specie, fără a îndepărta sucul. În cazul citricelor pulpa sau miezul este
constituit din veziculele cu suc obţinute din endocarp.
Denumirea sub care se poate vinde

= extras dintr-o singură specie de fructe, denumirea acestei specii înlocuieşte cuvântul "fruct".

= din două sau mai multe specii de fructe, denumirea produselor este însoţită de o listă a
fructelor utilizate, enumerate în ordine descrescătoare, în funcţie de volumul de suc de fructe
sau de piure introdus în fabricaţie.

!!!!! Excepţie de la această regulă este pentru situaţia în care se utilizează suc de lămâie

=din trei sau mai multe specii de fructe, indicarea fructelor utilizate poate fi înlocuită de cuvintele
"diferite fructe", de un text similar sau de numărul speciilor de fructe utilizate.

= fructe îndulcite prin adaos de zaharuri, denumirea sub care se vinde produsul include expresia
"îndulcit" sau "cu adaos de zaharuri", urmată de indicarea cantităţii maxime de zaharuri
adăugate, calculată ca substanţă uscată şi exprimată în grame pe litru.
= concentrate şi nectarul de fructe obţinut integral sau parţial din unul sau mai multe
produse concentrate, etichetarea trebuie să cuprindă cuvintele "obţinut din suc(uri)
concentrat(e)" sau "obţinut parţial din suc(uri) concentrat(e)", după caz. Această
informaţie este inclusă lângă denumirea sub care se vinde produsul, putând fi uşor
identificată pe orice fond şi având caractere vizibile.

=nectarul de fructe obţinut atât din suc dintr-o specie de fructe, cât şi din amestecuri
de sucuri de fructe, etichetarea trebuie să cuprindă conţinutul minim de suc(uri) de
fructe, piure de fructe sau orice alt amestec al acestor ingrediente, prin menţiunea
"conţinut de fructe: minimum ...%". Această informaţie se găseşte în acelaşi câmp
vizual cu denumirea produsului.

Etichetarea sucului de fructe concentrat care nu este destinat livrării către

consumator, trebuie să includă o menţiune cu privire la prezenţa şi cantitatea de
zaharuri adăugate sau la adaosul de suc de lămâie sau de acidifianţi autorizaţi
conform normelor sanitare în vigoare privind aditivii alimentari destinaţi utilizării în
produsele alimentare pentru consumul uman. Această menţiune apare pe ambalaj,
pe eticheta ataşată ambalajului sau pe un document însoţitor.
 Ingrediente autorizate

-poate fi autorizat adaosul de vitamine şi minerale

-aromele, pulpa şi miezul care au fost reintroduse în sucul de fructe, trebuie să fie
separate din acest suc în timpul procesării
-doar în cazul sucului de struguri aciditatea poate fi corectată utilizându-se săruri ale
acidului tartric.

- este autorizat adaosul de zaharurinumai pentru unele produse cu exceptia sucului de

struguri şi pere,.

-Pentru corectarea gustului acid, cantitatea de zaharuri adăugată (s.u.), nu poate

depăşi 15 g /l de suc.
-Pentru îndulcire cantitatea de zaharuri adăugată (s.u.), nu poate depăşi 150 g /l de
suc, cu condiţia ca zahărul adăugat, atât pentru corectarea acidităţii, cât şi pentru
îndulcire, să nu depăşească 150 g /l de suc.
-pentru corectarea acidităţii se autorizează adaosul de suc de lămâie şi/sau de suc de
lămâie concentrat până la o aciditate de 3 g/l de suc, exprimată în acid citric anhidru.
- dioxidului de carbon.

- Se interzice adaosul simultan, în acelaşi suc, al zaharurilor şi al sucului de lămâie,

concentrat sau nu, precum şi al acidifianţilor autorizaţi
 Tratamente şi substanţe autorizate

Substanţe autorizate:
- enzime pectolitice;
1. procedee de - enzime proteolitice;
stoarcere mecanică; - enzime amilolitice;
- gelatină alimentară;
2. procedee fizice curente, inclusiv - substanţe tanante;
extragerea succesivă a apei din partea
- bentonită;
comestibilă a fructelor, altele decât
struguri, pentru fabricarea sucurilor de - gel de silice;
fructe concentrate;
- cărbune;
- în cazul sucului de struguri, când s-a - adjuvanţi de filtrare inerţi din punct
realizat sulfitarea strugurilor cu dioxid de de vedere chimic şi agenţi de precipitare
sulf, desulfitarea prin metode fizice este (cum ar fi: perlit, diatomit spălat,
autorizată în cazul în care cantitatea celuloză, poliamidă insolubilă,
totală de dioxid de sulf prezentă în polivinilpolipirolidon, polistiren;
produsul final nu depăşeşte 10 mg/l.
- adjuvanţi de absorbţie inerţi care
sunt utilizati pentru a reduce conţinutul
de limonoid şi de naringin din sucul de
citrice,
 Ordin 217/2006, Natura, conţinutul,
fabricarea, calitatea, ambalarea, etichetarea,
marcarea, depozitarea şi transportul
amestecului de fructe în conservă

Scop: stabilirea cerinţelor minime de siguranţă

alimentară, igiena alimentară, calitate şi identificare a
Ordinul 777/1.494/321/2004
produsului, care trebuiesc respectate la fabricarea şi/sau
comercializarea amestecului de fructe în conservă pe
teritoriul României,
Natura. Continut
Amestec de fructe în conservă" =produs finit fabricat în scopul vânzării,
pt.alimentele preparate din 4 sau 5 specii de fructe sănătoase, proaspete,
congelate sau preconservate, care păstrează identitatea fructelor ( anexa nr. 1 ),
conservate într-unul din mediile lichide (anexa nr. 3), în conţinutul căruia se
poate adăuga unul sau mai multe din ingredientele specificate (anexa nr. 2),
introduse în ambalaje care se închid ermetic, supuse unui tratament termic,
înainte sau după introducerea lor în ambalaj, pentru a împiedica alterarea lor.

Denumirea sub care se vinde produsul trebuie să indice corect natura

alimentului şi pentru aceasta trebuie să includă cel puţin următoarele
informaţii:
(1) denumirea materiei prime: "5 (4) fructe" sau "cinci (patru) fructe"; fructele
se vor menţiona în lista ingredientelor;
(2) denumirea mediului fluid în care sunt conservate fructele, conform
definiţiilor şi descrierilor din anexa nr. 3 la prezenta normă, spre ex.: "în apă", "în
suc", "în sirop slab îndulcit", "în sirop cu mult zahăr", etc.
(3) denumirea ingredientului care conferă produsului o aromă sau caracteristică
specifică: ex. "cu X";
 Fabricarea

Alimentul trebuie să fie sănătos, salubru, corespunzător pentru consumul uman,

preparat din materii prime şi auxiliare sănătoase, fabricat şi ambalat în condiţii de
igienă.

Materia primă folosită la fabricarea amestecului de fructe în conservă descrisă

(anexa nr. 1), trebuie să îndeplinească cerinţele de calitate şi siguranţă
alimentară pentru fructe proaspete.

Ingredientele utilizate la fabricarea amestecului de fructe în conservă, trebuie să

îndeplinească cerinţele specificate în anexa nr. 2, să corespundă reglementărilor
în vigoare şi să nu depăşească limitele maxim admise.

Lichidul sau mediul în care este conservat amestecul de fructe trebuie să

îndeplinească cerinţele din anexa nr. 3 şi cerinţele de calitate şi siguranţă
alimentară.

Spaţiile în care se fabrică amestecul de fructe în conservă, incluzând instalaţiile şi

echipamentele aferente, trebuie să îndeplinească cerinţele de igienă alimentară,
iar personalul să îndeplinească cerinţele de sănătate şi calificare, stabilite prin
reglementările în vigoare.
 Ambalare, etichetare, marcare
- Cuprinde dispozitii referitoare la ambalajele care intră în contact direct cu alimentul si pt.
transport
Etichetarea şi marcarea produselor finite trebuie să se facă cu respectarea reglementărilor
privind etichetarea alimentelor (HG 106/2002, modif. ulterior)şi trebuie să conţină cel puţin
următoarele informaţii:
(1) denumirea sub care este vândut alimentul;
(2) cantitatea netă;
(3) cantitatea netă fără lichid;
(4) lista ingredientelor;
(5) menţionarea tratamentului termic;
(6) condiţiile de depozitare, atunci când acestea necesită indicaţii speciale;
(7) data durabilităţii minimale se înscrie sub forma "a se consuma, de preferinţă, înainte de
...." cu menţionarea lunii şi anului;
(8) "o menţiune care să permită identificarea lotului" (această menţiune nu este obligatorie în
cazul în care data durabilităţii minimale este indicată prin menţionarea clară şi necodificată cel puţin a
zilei şi lunii, în această ordine);
(9) numele şi adresa producătorului sau ale ambalatorului sau ale distribuitorului sau ale
importatorului produsului;
(10) ţara de origine a produsului.
- informaţiile de pe etichete trebuie să fie înscrise în limba română, fără a exclude însă
prezentarea lor în alte limbi.
Depozitarea produsului

Depozitarea produsului se face în încăperi curate, aerisite, ferite de razele solare

sau îngheţ şi cu respectarea condiţiilor impuse de producător.

Transportul produsului trebuie să se facă cu vehicule curate, acoperite, în condiţii

care să asigure integritatea ambalajelor, menţinerea calităţii produselor şi protecţia
contra razelor solare sau a îngheţului.

Fiecare transport de amestec de fructe în conservă trebuie să fie însoţit de

documente care să ateste originea, provenienţa şi securitatea alimentară a
produsului.
ANEXA Nr. 4
la normă
Tabelul nr. 3
 Tabelul nr. 4

Defecte admise
Anexa 5 Cerinţe fizico-chimice
 Ordonanţă de urgenţă nr. 103/2008 privind înfiinţarea
organizaţiilor interprofesionale pentru produsele agroalimentare

 a) produse agroalimentare - produse naturale, de origine vegetală sau animală,

inclusiv bioproduse şi produse semiprelucrate, procesate şi/sau conservate,
derivate din cele naturale şi destinate consumului uman;
 b) filiera produsului agroalimentar - sistemul de relaţii funcţionale care leagă
producătorii, procesatorii, transportatorii, depozitarii, distribuitorii,
profesioniștii şi/sau bursele de mărfuri care tranzacţionează acelaşi produs sau
grup de produse, în vederea utilizării şi/sau a consumului acestuia sau acestora;
 c) organizaţii profesionale - forme asociative cu personalitate juridică, fără
scop lucrativ, constituite la iniţiativa reprezentanţilor activităţilor economice din
cadrul filierei pe produs agroalimentar;
 d) acord interprofesional - ansamblu de reguli elaborate în cadrul unei
organizaţii interprofesionale şi asumate în unanimitate de organizaţiile
profesionale membre, în scopul armonizării cererii şi ofertei de produse, având
ca obiectiv creşterea calităţii pe filiera de produs agroalimentar;
 e) organizaţia comună a pieţelor agricole - sistem de reguli şi mecanisme
obligatorii la nivelul statelor membre care reglementează producţia, comerţul şi
procesarea produselor agricole.
OIPA trebuie să reprezinte o parte semnificativă a
producţiei şi/sau a comercializării şi/sau a procesării
produselor agroalimentare în regiunea ori în regiunile în
cauză şi, în cazul în care este vorba de mai multe
regiuni, OIPA trebuie să demonstreze un nivel minim de
reprezentativitate în fiecare regiune, pentru fiecare
domeniu pe care îl acoperă

OIPA este persoană juridică română de drept privat, de

interes public, cu caracter profesional, fără scop lucrativ,
recunoscută de Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi
Dezvoltării Rurale.
 OIPA se înfiinţează la iniţiativa a cel puţin o treime din numărul organizaţiilor
profesionale de pe filiera de produs care urmăresc îndeplinirea a cel puţin două
dintre următoarele obiective:
a) contribuţia la buna funcţionare a pieţelor, prin promovarea unor produse
adaptate cerinţelor pieţei din punct de vedere cantitativ şi calitativ;
b) asigurarea transparenţei necesare în funcţionarea corectă a organizării
comune a pieţelor agricole;
c) realizarea contractelor standard compatibile cu reglementările comunitare;
d) contribuţia la aplicarea, în sistem descentralizat, a politicilor agricole
naţionale şi comunitare;
e) întărirea siguranţei alimentare, în special prin asigurarea trasabilităţii
produselor, acţionând în interesul utilizatorilor şi al consumatorilor;
f) îmbunătăţirea sistemului informaţional privind cererea şi oferta, concentrarea
şi coordonarea ofertei şi comercializarea produselor membrilor producători;
g) realizarea unei mai bune valorificări a produselor, în special prin acţiuni de
marketing şi cercetare de piaţă, urmărind promovarea acestora pe piaţa internă şi
externă;
h) participarea organizaţiilor profesionale membre la elaborarea strategiilor şi
programelor de dezvoltare din sectorul pe care îl reprezintă;
i) realizarea de proiecte de cercetare şi studii cu privire la metodele noi de
producţie, procesare, distribuţie şi la evoluţia pieţei;
 Înfiinţarea OIPA are la bază încheierea de acorduri
interprofesionale între organizaţiile profesionale din cadrul
aceleiaşi filiere de produs agroalimentar, în scopul creării
unui mediu de afaceri stabil şi predictibil, prin dezvoltarea
unui sector agroalimentar competitiv şi în concordanţă cu
aşteptările consumatorilor.
 Ordin nr. 269/2011 recunoaşterea Organizaţiei
Interprofesionale Naţionale Prodcom Legume-Fructe din
România ca organizaţie interprofesională pe filiera "legume
şi fructe proaspete şi procesate
 Reglementari privind cultura legumelor, a
pepenilor şi a ciupercilor cultivate

 Legea nr. 312/2003 privind producerea şi

valorificarea legumelor
 Hotărâre nr. 1530/2007 pentru aprobarea
normelor metodologice de aplicare a Legii
nr. 312/2003
 Alte reglementari in materie

politica agricolă în domeniul legumiculturii,

privind producerea şi valorificarea legumelor.
 dezvoltarea durabilă a exploataţiilor agricole de profil, prin
ameliorarea sistemelor de producere şi profit ale
producătorilor agricoli;

diversificarea producţiei din punct de vedere cantitativ şi

calitativ;

repartizarea echitabila a veniturilor între producători,

Obiective procesatori şi comercianţi;

elaborarea strategiilor consolidate şi a politicilor structurale, în

colaborare cu toți cei implicați;

construcţii instituţionale pentru aplicarea mecanismelor de

reglementare a pieţei;

antrenarea cercetării şi a învăţământului în sprijinirea

fermierilor legumicultori.
 legume de câmp;

legume în spaţii
producerea protejate:
seminţelor de solarii, sere reci
legume. şi sere încălzite;
Sisteme de
cultură

producerea cultura
răsadurilor; pepenilor;

cultura
ciupercilor;
 Clasificarea legumelor se face potrivit următoarelor criterii:

a) botanice:

b) durata vieţii plantelor;

c) particularităţile părţilor comestibile;

d) cerinţele faţă de factorii de mediu şi tehnologiile aplicate;

e) capacitatea de menţinere a calităţii legumelor proaspete

Destinații producție

a) consum în stare proaspătă;

b) prelucrare industrială.
 Microzonarea = subsistem al zonării care conturează
arealul unor culturi legumicole la scară redusă

Microzonarea este impusă de amplitudinea variaţiei

Zonarea speciilor legumicole factorilor pedoclimatici şi social-economici specifici unei
zone.
 Reprezinta aprecierea de ansamblu
a factorilor climatici, edafici, suprafeţe de teren care sunt avantajoase pentru cultura
economici, sociali şi de protecţie a legumelor ---expoziţia sau protejarea naturală.
mediului, care să orienteze
delimitarea teritorială şi
amplasarea speciilor, soiurilor şi La stabilirea microzonelor se ţine cont de:
hibrizilor în zonele de cultivare
cele mai favorabile.
 Scop: imprimarea unui caracter condiţiile de mediu
zonal culturilor legumicole

elementele social-economice
 !!!! teren arabil – include
suprafeţele ocupate cu solarii-
tunel, solarii cu acoperiş în pantă,
individuale sau bloc, acoperite cu De ce?
materiale plastice.
• specializarea forţei de muncă
 Lucrările de zonare stau la baza
concentrării, profilării şi • puterea economică a fiecărei proprietăţi agricole.
specializării producţiei de legume
 1. Zona I este cea mai mare - circa 50% din suprafaţa totală ocupată cu legume -
cuprinde două subzone:
a) subzona I, cu un climat de stepă, caracterizată prin: 400-500 mm precipitaţii anuale,
temperatura medie anuală de 10-11°C, cu soluri în cea mai mare parte de tip cernoziom şi
soluri aluvionare cu fertilitate ridicată sau sol brun-deschis de stepă (Câmpia Băileştiului,
Boianului, Burnaşului şi Bărăganului, Lunca Dunării şi Dobrogea şi cuprinde judeţele Dolj, Olt,
Teleorman, Giurgiu, Călăraşi, Ialomiţa, partea de sud a judeţului Buzău, judeţele Brăila, Galaţi, Tulcea,
Constanţa şi partea de sud a judeţului Mehedinţi).
!! asigură posibilităţi de irigare: ardei, vinete, tomate, castraveţi, pepeni, fasole de grădină,
bame şi altele;
b) subzona a II-a, precipitaţii medii anuale cuprinse între 550 şi 650 mm, temperaturi
medii anuale de 10,5-11°C, umiditate relativă de 65-75% şi soluri de tip cernoziom, brun de
pădure, de luncă, lăcovişti şi nisipuri solificate (Ocupă Câmpia de Vest a Banatului şi Crişanei,
incluzând judeţele Timiş, Arad şi Bihor)

!!!! se poate cultiva majoritatea speciilor legumicole.

2. Zona a II-a, circa 30% din suprafaţa totală cultivată de legume- temperaturi medii anuale de 9-10°C, precipitaţii medii
anuale de 450-550 mm, umiditate relativă de 65-80%, solurile predominante sunt cele brune (cuprinde dealurile subcarpatice
joase din nordul Olteniei - partea de nord a judeţului Mehedinţi, judeţele Gorj şi Vâlcea, Muntenia - judeţele Argeş, Dâmboviţa,
Prahova şi nordul judeţului Buzău, Câmpia Moldovei cu spaţiul cuprins între Siret şi Prut şi luncile aflate la confluenţa cu unii
afluenţi ai Siretului - judeţele Vrancea, Bacău, Vaslui, Neamţ, Iaşi, Botoşani şi Suceava, Lunca Mureşului, Arieşului, Someşului,
cursul inferior al Târnavelor, Valea Crişurilor, judeţele Caraş-Severin, Satu Mare şi parţial Sălaj, Bistriţa-Năsăud, Cluj, Alba,
Mureş şi Hunedoara.

!!!! culturi din grupa verzei, rădăcinoasele, bulboasele, mazărea de grădină şi tomatele.

3. Zona a III-a ocupă circa 20% din suprafaţa de legume a României şi se caracterizează prin temperaturi medii anuale de 8-
8,7°C, precipitaţii medii anuale de 600-650 mm şi o umiditate relativă medie a aerului cuprinsă între 57% şi 65%. (Zona a III-a
acoperă regiuni de dealuri din Transilvania - o parte a judeţelor Alba, Cluj, Sălaj, Bistriţa-Năsăud, Mureş, Hunedoara şi judeţele
Braşov, Maramureş, Sibiu şi Covasna. Principalele tipuri de sol sunt cele brune de pădure slab sau mediu podzolite şi
aluvionare).

!!! în special legumele rădăcinoase, vărzoase şi bulboase, iar în anumite microzone se cultivă şi castraveţi, fasole de grădină şi
mazăre de grădină, legume din grupa verzei.
Producătorii agricoli pot înfiinţa culturi legumicole cu soiurile şi hibrizii prevăzuţi în Catalogul oficial al soiurilor de
plante de cultură al României, aprobat anual și cele/cei, înscrişi în cataloagele ţărilor membre ale Uniunii Europene.

Categoriile biologice de seminţe şi material săditor folosite în cultura legumelor sunt următoarele:

a) sămânţa de prebază;

b) sămânţa de bază;

c) sămânţa certificată;

d) sămânţa hibridă;

e) răsaduri provenite din seminţele acceptate.

• Producerea, prelucrarea şi/sau comercializarea seminţelor şi a materialului de plantare se

realizează de operatori economici, persoane fizice sau juridice, autorizaţi în condiţiile legii.
• Autorizarea producerii de răsaduri se va asigura, în principal, prin control la locul de cultivare,
luându-se în considerare toate elementele tehnologice ale culturii.
• Autorizarea operatorilor economici - de către Ministerul Agriculturii prin Direcţia selecţie vegetală şi
inspecţia naţională pentru calitatea seminţelor,prin autorităţile teritoriale
Catalogul oficial îl găsiți la adresa web:http://istis.ro/blogs/ro/pages/catalog_oficial_2013.aspx

!!!! Se aprobă prin Ordin….

În Catalogul oficial sunt înscrise soiurile examinate în reţeaua ISTIS şi înregistrate în Registrul soiurilor.

Pentru fiecare soi sunt indicate: denumirea soiului; menţinătorul soiului; anul înregistrării; anul
reînscrierii sau al radierii; data până când este permisă comercializarea după radiere; observaţii (menţiuni
specifice).

Soiurile aparţinând tuturor speciilor au fost testate din punct de vedere al distinctivităţii, uniformităţii şi
stabilităţii, iar soiurile din speciile de culturi de câmp şi din punct de vedere al valorii agronomice şi de
utilizare.

Soiurile din speciile de culturi de câmp, legume şi plante ornamentale anuale se menţin în Catalogul
oficial timp de 10 ani, iar soiurile din speciile pomicole, viţă de vie şi arbuşti ornamentali timp de 15 ani,
după care se radiază, dacă nu se solicită reînscrierea, primul an fiind considerat anul înscrierii în catalog.

Reînscrierea în catalog se poate face numai la solicitarea autorului sau a proprietarului soiului, pentru
perioade succesive de 5 ani.
 Definirea şi caracteristicile produselor prelucrate
Organizarea comună a pieţelor de legume
prelucrate se va realiza pentru următoarele
produse:
Conservele de legume trebuie să aibă gustul şi
mirosul plăcut, caracteristica legumelor
predominante, fără gusturi şi mirosuri străine.

Trebuie să se încadreze în normele sanitare în

vigoare:
a) legumele congelate, neprelucrate sau preparate prin fierbere ori la
abur;
b) legumele provizoriu conservate cu ajutorul gazului de dioxid de sulf,
în apă sărată, în apă sulfurată sau cu ajutorul altor soluţii de Materiile prime şi materialele auxiliare folosite la
conservare, care nu pot fi destinate în această stare consumului fabricarea conservelor de legume
imediat;
c) legumele uscate, întregi, tăiate în bucăţi sau felii, măcinate ori pudră,
fără a fi în alt fel prelucrate, cu excepţia cartofilor deshidrataţi în mod
artificial şi care nu sunt destinaţi consumului uman;
d) ardeii dulci uscaţi, nemăcinaţi şi nezdrobiţi; Conservele de legume din punct de vedere
microbiologic
e) legumele şi alte părţi de plante care urmează a fi conservate cu
ajutorul oţetului sau acidului acetic;
f) tomatele preparate sau conservate altfel decât cu ajutorul oţetului
ori acidului acetic; Conţinutul în metale grele şi pesticide existente
g) ciupercile sau trufele preparate ori conservate altfel decât cu în produs.
ajutorul oţetului sau acidului acetic;
h) alte legume preparate sau conservate altfel decât cu ajutorul
•Produsele destinate prelucrării industriale a legumelor
oţetului sau acidului acetic, congelate; trebuie să corespundă Normelor privind calitatea legumelor
i) alte legume preparate sau conservate altfel decât cu ajutorul oţetului proaspete şi procesate în România şi standardelor de
sau acidului acetic, necongelate. comercializare din Uniunea Europeană, care dobândesc
caracter de obligativitate.
Organizarea comună a pieţei legumelor acoperă următoarele produse:

a) tomate proaspete sau refrigerate;

b) ceapă, ceapă eşalotă, usturoi, praz şi alte aliacee proaspete sau refrigerate;

c) varză, conopidă, gulii şi alte legume comestibile din familia brassicaceae, proaspete sau
refrigerate;

d) salată şi cicoare proaspete sau refrigerate;

e) morcovi, napi, sfeclă de salată, barba caprei, ţelină, ridichi şi alte rădăcinoase comestibile
similare, proaspete sau refrigerate;

f) castraveţi şi cornişon, proaspeţi sau refrigeraţi;

g) leguminoase în păstăi sau boabe proaspete ori refrigerate;

h) alte legume, proaspete sau refrigerate;

i) pepeni galbeni, pepeni verzi, papaia proaspeţi

 Unele produse nu sunt supuse obligaţiei de conformitate cu
standardele de calitate sau cu unele dintre dispoziţiile acestora:
a) produsele expuse sau oferite spre vânzare, livrate sau comercializate în orice alt mod de către cultivator în pieţele angro, în special
în pieţele de producători situate în zona de producţie;

b) produsele transportate din pieţele angro către unităţile de sortare, pregătire şi ambalare sau către ariile de depozitare situate în
aceeaşi zonă de producţie;

c) produsele vândute sau livrate de cultivator către unităţile de sortare, pregătire, ambalare sau către ariile de depozitare ori
transportate de la exploataţia sa către aceste unităţi;

d) produsele transportate de la ariile de depozitare către unităţile de sortare, pregătire, ambalare.

(3) Următoarele produse se exceptează de la respectarea standardelor de calitate:

a) produsele transportate la unităţile de prelucrare;

b) produsele de pe exploataţia producătorului destinate uzului personal;

c) produsele dintr-o regiune dată care sunt vândute prin comerţ cu amănuntul în regiunea respectivă, pentru consumul local
tradiţional, în urma deciziei luate de Inspecţia de Stat pentru Controlul Tehnic în Producerea şi Valorificarea Legumelor şi Fructelor -
ISCTPVLF.
 Informaţiile solicitate prin standardele de calitate

trebuie să fie prezentate în mod lizibil, într-o poziţie vizibilă pe una dintre
părţile ambalajului, fie imprimate direct pe pachet, astfel încât să nu
Legumele, pepenii şi ciupercile comestibile pot
poată fi şterse, ori pe o etichetă ce este parte integrantă din ambalaj şi fi prezentate spre vânzare şi neambalate, cu
bine ataşată acestuia. condiţia ca vânzătorul cu amănuntul să expună,
pe lângă produsele de vânzare, un anunţ vizibil
şi lizibil care să indice informaţiile caracteristice
Pentru produsele de legume şi pepeni transportate în vrac şi încărcate
direct în mijloacele de transport - sunt prezentate în documentele ce
specificate în standardele de calitate cu privire
însoţesc marfa sau sunt expuse într-un loc vizibil în interiorul mijloacelor la:
de transport.

a) varietate - soi;
Pentru produsele preambalate se indică greutatea netă, în plus faţă de
informaţiile prevăzute de standardele comune de calitate.
b) originea produsului;

Pentru produsele vândute în mod normal la bucată, cerinţa de a indica

greutatea netă nu se aplică dacă numărul articolelor poate fi observat c) clasa din care face
clar şi uşor, putând fi numărate din exterior, sau în cazul în care acest parte.
lucru nu poate fi realizat, dacă numărul este indicat pe etichetă.
 Reguli şi norme tehnice privind producerea în vederea
comercializării, controlul şi certificarea calităţii şi/sau
comercializarea seminţelor de legume - Ordin nr. 1366/2005

transpune în
legislaţia naţională
prevederile Directivei
Consiliului
2002/55/CE privind
comercializarea Definiții noțiuni:
seminţelor de comercializare , legume,
legume, publicată în sămânţă Bază , sămânţă
Jurnalul Oficial al certificată, măsuri
Comunităţii oficiale, ambalaje mici
Europene nr. L 193
din 20 iulie
2002,mod. Ulterior

Cerințe: Inspecţia în câmp,

se aplică producerii Testarea seminţelor,
în vederea înscrierea în Catalogul
comercializării, soiurilor
prelucrării,
controlului şi
certificării calităţii
şi/sau comercializării
seminţelor de
legume numai în
cadrul UE

"ambalaje mici" = ambalajele care
conţin seminţe cu greutate netă de
maximum:
5 kg pentru leguminoase
500 g pentru asmăţui, ceapă,
dovlecel, dovleac, fetică, morcov,
napi, praz, sfeclă roşie, sfeclă de
peţiol, pepeni verzi, ridichi,
scorţonera, spanac, sparanghel;
100 g pentru toate celelalte specii de
legume
Inspecţia în câmp
a) Inspectorii trebuie:
i) să aibă calificarea tehnică necesară;
ii) să nu aibă alte activităţi private care au legătură cu activitatea de inspecţie;
iii) să fie acreditaţi oficial de către autoritatea de certificare a seminţelor şi această acreditare va
include un contract sau o declaraţie sub semnătură că se supune prevederilor regulilor privind
examinarea oficială;
iv) să efectueze inspecţiile sub supraveghere oficială în conformitate cu regulile şi normele
aplicabile inspecţiei oficiale.
b) Culturile de seminţe care trebuie inspectate trebuie să fie cultivate din seminţe controlate
oficial în post-control, iar rezultatele acestuia să fi fost corespunzător.
c) O proporţie de minim 5% din culturile semincere va fi controlată de inspectorii oficiali.
d) O proporţie a eşantioanelor din loturile de seminţe recoltate din culturile de seminţe va trebui
să fie prelevată pentru post-controlul oficial şi, unde este cazul, pentru testarea oficială a
seminţelor în laborator pentru stabilirea identităţii şi purităţii varietale.
Procedurile, condiţiile şi cerinţele inspecţiei în câmp sub supraveghere oficială în România sunt
stabilite prin Ordinul 449/2006

Seminţele de legume nu
pot fi certificate oficial sau
verificate ca seminţe
Standard şi
comercializate, decât dacă
soiul a fost oficial acceptat
în unul sau mai multe
state membre.
Un soi este acceptat numai dacă este distinct, stabil şi
suficient de uniform. În cazul cicorii industriale, soiul trebuie
să posede o valoare culturală şi de utilizare satisfăcătoare.
În cazul unui soi modificat genetic, soiul va fi acceptat numai
dacă au fost luate măsuri preventive de evitare a efectelor
asupra sănătăţii umane şi asupra mediului în concordanţă cu
legislaţia specifică în vigoare.
Când materialul derivat dintr-un soi este destinat să fie
folosit în alimentaţie sau ca furaj (Regulamentului nr.
1829/2003 PRIVIND alimentele şi furajele modificate
genetic), soiul va fi acceptat numai dacă a fost aprobat în
conformitate cu acest regulament

Comercializarea seminţei Bază,
seminţei Certificate şi seminţei
Standard se efectuează numai
dacă loturile sunt suficient de
omogene şi în ambalaje
sigilate, prevăzute cu un
mecanism de sigilare şi
marcare.
Ambalajele cu sămânţă Bază şi sămânţă Certificată, în
măsura în care sămânţa din ultima categorie nu se
prezintă sub formă de ambalaje mici, trebuie:
- să fie prevăzute cu o etichetă oficială care nu a mai fost
anterior folosită şi care satisface condiţiile şi ale cărei
informaţii sunt date în una din limbile oficiale ale
Comunităţii. Eticheta poate fi plasată în interiorul
ambalajelor transparente astfel încât să poată fi citită.
culoarea etichetei oficiale este albă pentru sămânţa
Bază, albastră pentru sămânţa Certificată. Când se
folosesc etichetele cu capse sau urechiuşa se sigilează cu
un sigiliu oficial;
în conformitate cu procedurile Comunităţii poate fi
autorizată imprimarea de neşters, sub control oficial, a
informaţiilor cerute pe ambalaje, în conformitate cu
modelul de etichetă.
 ETICHETA (ANEXA 4)
I. Informaţii obligatorii
1. "Reguli şi norme CE"; sau, până la aderării "Reguli şi norme RO"
2. Autoritatea de certificare: INCS - ITCSMS sau LCCSMS şi România sau RO.
2a. Numărul de ordine atribuit oficial.
3. Luna şi anul sigilării, exprimate prin menţiunea: "sigilat .... (luna şi anul)", sau luna şi anul ultimei eşantionări oficiale în vederea certificării,
exprimate prin menţiunea: "eşantionat ............. (luna şi anul)".
4. Numărul de referinţă al lotului.
5. Specia, menţionată cel puţin cu caractere latine, cu denumirea botanică, care poate fi dată sub formă prescurtată şi fără numele autorilor, sau
numele comun, sau ambele.
6. Soiul, indicat cel puţin cu caractere latine.
7. Categoria.
8. Ţara de producere.
9. Greutatea netă sau brută declarată, sau numărul de seminţe declarate.
10. În cazul în care se indică greutatea şi utilizarea pesticidelor granulate, a substanţelor de drajare sau a altor aditivi solizi, se indică şi tipul
aditivului precum şi raportul aproximativ dintre greutatea seminţelor pure şi greutatea totală.
11. În cazul varietăţilor care sunt hibrizi sau linii consangvinizate:
- pentru sămânţa Bază, pentru care hibridul sau linia consangvinizată din care provine sămânţa au fost oficial admise în conformitate cu Directiva
2002/55/EC: numele acestui component sub care a fost oficial admis, cu sau fără referire la varietatea finală, însoţit de cuvântul "component" în
cazul hibrizilor sau a liniilor consangvinizate care sunt destinate a fi utilizate numai în calitate de component pentru varietatea finală,
- pentru sămânţa Bază în celelalte cazuri: numele componentului însoţit de varietatea finală căreia îi aparţine sămânţa Bază, care poate fi
menţionat sub formă de cod, cu sau fără referire la funcţia acestuia (mascul sau femel), indicat prin cuvântul "component",
- pentru sămânţa Certificată: numele varietăţii căreia îi aparţine sămânţa, însoţit de cuvântul "hibrid".
12. În cazul când cel puţin germinaţia a fost reanalizată, se menţionează cuvintele "reanalizat .............. (luna şi anul)".
 ETICHETA FURNIZORULUI SAU INSCRIPŢIA PE AMBALAJE (seminţe Standard şi ambalaje mici din categoria
"sămânţă Certificată")

I. Informaţii obligatorii
1. "Reguli şi norme CE"; sau, până la data aderării, "Reguli şi norme RO".
2. Numele şi adresa persoanei responsabile pentru etichetare sau marca (codul) sau de identificare.
3. Anul de piaţă al sigilării sau a ultimei analize de germinaţie. Sfârşitul anului de piaţă poate fi indicat.
4. Specia, menţionată cel puţin cu caractere latine.
5. Soiul, indicat cel puţin cu caractere latine.
6. Categoria: în cazul ambalajelor mici, sămânţa Certificată poate fi marcată cu litera "C", iar sămânţa Standard cu
literele "ST".
7. Numărul de referinţă dat de persoana responsabilă cu etichetarea - în cazul seminţei Standard.
8. Numărul de referinţă atribuit oficial în cazul seminţei Certificate.
9. Greutatea netă sau brută sau numărul de seminţe declarate cu excepţia ambalajelor mici până la 500 grame.
10. În cazul în care se indică greutatea şi utilizarea pesticidelor granulate, a substanţelor de drajare sau a altor aditivi
solizi, se indică şi tipul aditivului precum şi raportul aproximativ dintre greutatea seminţelor pure şi greutatea totală.
Fără să aducă atingere liberei circulaţii a seminţelor pe teritoriul Comunităţii, autoritatea oficială ia toate măsurile
necesare pentru a se asigura că, în cazul comercializării unei cantităţi de peste 2 kg de seminţe importate din ţări
terţe, îi sunt furnizate următoarele informaţii:

i) specia;

ii) soiul;

iii) categoria;

iv) ţara producătoare şi autoritatea oficială de inspecţie;

v) ţara de destinaţie;

vi) importatorul;

vii) cantitatea de seminţe.

 Siguranţa alimentară şi calitatea legumelor,
pepenilor şi ciupercilor cultivate
 Legumele, pepenii şi ciupercile
cultivate, destinate comercializării
în vederea consumului uman în !!!! Controlul de
stare proaspătă, se clasifică în conformitate se
conformitate cu standardele de efectuează de către
comercializare, care au caracter Inspecţia de Stat pentru
obligatoriu în toate etapele Controlul Tehnic în
Producerea şi
comercializării pe filiera de Valorificarea Legumelor
produs. şi Fructelor.
 Excepții: cele expediate de către
producători la centrele de sortare,
calibrare, ambalare din zona de !!!! Controlul privind
producţie sau care sunt vândute de respectarea tehnologiilor
producători în zona de producţie, de producţie se exercită
în pieţele tradiţionale, în pieţele de personalul de
specialitate din cadrul
organizate în anumite zile, în acest Inspecţiei de Stat pentru
scop. Controlul Tehnic în
Producerea şi
Valorificarea Legumelor
!!!! Se supun controlului de şi Fructelor.
conformitate cu standardele de
comercializare.
 Se comercializează în spaţii
special amenajate, însoţite de
facturi pe care se înscriu de
către emitent calitatea şi
conformitatea cu standardele
de comercializare.

Facturile pot fi emise

de către:
- comerciant
- producător, în cazul
în care acesta face
livrarea directă către
beneficiar.
Excepție: micii producători,
persoane fizice, care
comercializează în condiţiile
legii legume în pieţele stradale
sau tradiţionale
!!! având obligaţia dovedirii
calităţii de producător şi a
prezentării produselor în
condiţii de calitate şi igienă.
 Se interzice comercializarea legumelor,
pepenilor şi a ciupercilor cultivate în stare
proaspătă sau procesată, destinate
consumului uman, care conţin reziduuri
de pesticide şi metale grele, azotaţi, Producătorii agricoli au obligaţia de a
azotiţi sau alte produse, care depăşesc practica metode de cultivare
nivelurile maxime admise stabilite de sănătoase, astfel încât:
legislaţia în vigoare.
să asigure siguranţa alimentară a
 consumatorilor,
Nu îndeplinesc cerințele - se retrag
de pe piaţă, se confiscă şi se distrug.
să respecte normele de mediu, în
scopul de a proteja apa şi solul
 Analizele privind conţinutul de reziduuri
de pesticide, metale grele, azotaţi, azotiţi
sau alte produse se fac de laboratoarele să ţină evidenţa tratamentelor
acreditate, la cererea producătorilor şi/sau fitosanitare şi a produselor chimice
a comercianţilor. utilizate în procesul de producţie.
 Comercianţii pot solicita de la producător Prelucrarea industrială a legumelor şi
buletine de analiză eliberate de laboratoare a ciupercilor cultivate în scop comercial
acreditate, pentru produsele proaspete pe se face în unităţi de producţie
care le pun în vânzare pentru consumul
uman.
 În legătură cu comercializarea…
 Ambalajele speciilor de legume care fac obiectul
controlului de conformitate cu standardele de
comercializare trebuie să aibă inscripţionate în mod
lizibil, într-o poziţie vizibilă, pe una dintre părţile Hotărâre nr. 1530/2007
ambalajului, fie imprimată direct pe acesta, astfel încât să pentru aprobarea
nu poată fi ştearsă, fie pe o etichetă ce este parte normelor metodologice
integrantă din ambalaj şi bine ataşată acestuia,
următoarele elemente: originea produsului, numele celui
care a ambalat produsul, soiul sau varietatea, cantitatea
şi grupa de calitate.

!!!! Pentru legumele şi pepenii transportaţi în vrac şi

încărcaţi direct în mijloacele de transport, elementele
prevăzute de standardele de comercializare sunt înregistrate pe
documentele de însoţire a mărfii.
!!!! În cazul comerţului cu amănuntul, atunci când produsele
sunt ambalate, informaţiile specifice conform standardelor de
comercializare trebuie să fie lizibile direct pe ambalaj sau pe
etichetă.
!!!! În cazul comerţului în vrac, informaţiile specifice
conform standardelor de comercializare trebuie menţionate pe
o etichetă în mod lizibil: varietatea, soiul, originea produsului
şi clasa de calitate din care face parte produsul.
 STANDARDE DE COMERCIALIZARE
 Regulamentul (CE) nr. 1234/2007 al Consiliului din 22 octombrie 2007 de instituire a unei
organizări comune a pieţelor agricole şi privind dispoziţii specifice referitoare la anumite
produse agricole („Regulamentul unic OCP”).
 Regulamentul de punere în aplicare nr. 543/2011 al Comisiei din 7 iunie 2011 de stabilire a
normelor de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1234/2007 al Consiliului în ceea ce privește
sectorul fructelor și legumelor și sectorul fructelor și legumelor prelucrate.
 Regulamentul de punere în aplicare nr. 302/2012 al Comisiei din 4 aprilie 2012 de
modificare a Regulamentului de punere în aplicare (UE) nr. 543/2011 de stabilire a normelor de
aplicare a Regulamentului nr. 1234/2007 al Consiliului în ceea ce privește sectorul fructelor și
legumelor și sectorul fructelor și legumelor prelucrate.
 Regulamentul (CE) nr.1182/2007 ale Consiliului în sectorul fructelor şi legumelor privind
standardele de comercializare
 pentru castraveţi, ceapă, ciuperci de cultură, fasole păstăi, morcovi, pătlăgele vinete, pepene
galben, pepene verde, usturoi, varză, caise, cireşe şi vişine, nuci şi prune, conform prevederilor
standardelor, CEE/ONU*;
 Standardele de comercializare pentru legume şi fructe sunt adoptate ca standarde române
pentru legumele şi fructele comercializate în stare proaspătă -Regulamentul (CE) nr. 2.200/1996
privind organizarea de piaţă în sectorul de legume şi fructe proaspete
 Standardul de eşantionare SR ISO 874:2004, adoptat după Standardul internaţional ISO
874:1980, care stabileşte reguli privind prelevarea corectă a probelor în vederea executării
controlului de conformitate cu standardele de comercializare.
 Lista standardelor de comercializare pentru legume -Ordin nr. 532/2004
 O. nr.874/2004 -legume rădăcinoase
deshidratate
O. nr.878/2004 - mazăre verde congelata
O. nr.877/2004 - broccoli congelate
O. nr.872/2004 -ciuperci deshidratate
O. nr.977/2004 -spanac congelat
Norme cu privire la natura, O. nr.976/2004 - fasole pastai congelate
conţinutul, fabricarea,
calitatea, ambalarea, O. nr.975/2004 -verza de Bruxelles congelate
etichetarea, marcarea, O. nr.974/2004 -conopida congelata
depozitarea şi
transportul…… O. nr.972/2004 -morcovi congelaţi
O. nr.771/2004 -mazăre rehidratată, în conservă
O. nr.772/2004 -mazăre verde în conservă-
O. nr.773/2004 -fasole păstăi în conservă
O. nr.778/2004 -sparanghel în conservă
 Exemplificare -O. nr.874/2004 -legume rădăcinoase deshidratate

 = cerinţele minime de siguranţă alimentară, igienă alimentară, calitate şi identificare a

produsului, care trebuie respectate la fabricarea şi/sau comercializarea legumelor
rădăcinoase deshidratate pe teritoriul României
 Definiție - "Legume rădăcinoase deshidratate" =produs finit, fabricat în scopul vânzării,
dată în general alimentelor preparate din rădăcini de morcovi (Daucus carota L.), ţelină
(Appium graveloens L.), pătrunjel (Petroselinum hortense Hoffm) sau păstârnac (Pastinaca
sativa L.), =sănătoase, proaspete, care păstrează identitatea speciei respective, deshidratate
prin procedee naturale sau artificiale pentru a împiedica alterarea lor.
Denumirea sub care se vinde produsul trebuie să indice corect natura alimentului şi pentru
aceasta trebuie să includă cei puţin următoarele informaţii:
(a) denumirea materiei prime: denumirea populară şi ştiinţifică a speciei şi soiului din care
a fost obţinut;
(b) denumirea formei de prezentare: "rondele", "tăiţei", "cuburi", etc.;
(c) menţionarea procedeului de conservare: "deshidratată";
(d) menţionarea clasei de calitate.
 Fabricarea
Spaţiile în care se
produc legumele
Legumele rădăcinoase rădăcinoase
deshidratate - trebuie deshidratate
să fie sănătoase, (instalaţiile şi
salubre,
echipamentele
corespunzătoare pentru
aferente), trebuie să
consumul uman,
îndeplinească cerinţele
preparate din materii
de igienă alimentară, iar
prime sănătoase,
personalul să
fabricate şi ambalate în
îndeplinească cerinţele
condiţii de igienă impuse
de sănătate şi calificare,
de reglementări
stabilite prin
reglementări

Materia primă folosită

la fabricarea legumelor
rădăcinoase
deshidratate - trebuie să
îndeplinească cerinţele
de calitate şi siguranţă
alimentară pentru
legume proaspete
prevăzute de
reglementările în
vigoare.
 Materia primă. Definiţii şi descriere
Legumele rădăcinoase trebuie să fie întregi, sănătoase, cu aspect proaspăt, fără pete, leziuni
mecanice sau cauzate de boli, insecte sau alţi dăunători, neramificate, netede, curate, netrecute în
tijă florală, nelemnificate, necrăpate, fără gust şi/sau miros străin.

!!!! Nu sunt restricţii cu privire la soiul utilizat.

 Legumele rădăcinoase deshidratate se pot fabrica în următoarea gamă sortimentală:
(a) rondele sau felii cu grosimea de maxim 5 mm;
(b) tăiţei cu lungimea minimă de 20 mm şi grosimea de maxim 5 mm;
(c) cuburi cu latura de maxim 10 mm;
(d) plăcuţe având dimensiunile de aproximativ 10 x 10 mm şi grosimea de maxim 5 mm;
Orice altă formă de prezentare a legumelor este admisă dacă:
(i) se deosebeşte de formele prezentate;
(ii) îndeplineşte cerinţele;
(iii) este descrisă clar în denumirea produsului şi pe etichetă astfel încât să nu inducă în eroare
consumatorul.
Clase de
calitate
Cerinţe fizico-chimice
 Ambalare

Ambalajele care intră în contact direct cu alimentul trebuie

să fie confecţionate din materiale care îndeplinesc cerinţele Ambalajele de
prevăzute de reglementările în vigoare şi: transport trebuie să
asigure integritatea
(a) să asigure produsului păstrarea calităţilor nutriţionale,
organoleptice, fizico-chimice;
produsului, să fie
curate, uscate, în
(b) să fie impermeabile la apă şi să protejeze produsul faţă
stare bună.
de lumină;
Aceste ambalaje pot
fi confecţionate din
(c) să protejeze produsul de contaminare microbiologică
sau de altă natură; lemn, carton, folie
termocontractibilă,
(d) să nu prezinte părţi inscripţionate în contact cu legumele
sau alte materiale
deshidratate; care trebuie să
corespundă
(e) să fie noi.
reglementărilor în
vigoare.
 Etichetarea şi marcarea produselor finite
- respectarea reglementărilor în vigoare privind etichetarea alimentelor + cel puţin următoarele informaţii:
(1) denumirea sub care este vândut alimentul;
(2) cantitatea netă;
(3) condiţiile de depozitare;
(4) data durabilităţii minimale se înscrie sub forma "a se consuma, de preferinţă, înainte de ...." cu
menţionarea lunii şi anului;
(5) "o menţiune care să permită identificarea lotului" (această menţiune nu este obligatorie în cazul în care
data durabilităţii minimale este indicată prin menţionarea clară şi necodificată cel puţin a zilei şi lunii, în
această ordine);
(6) numele şi adresa producătorului sau ale ambalatorului sau ale distribuitorului sau ale importatorului
produsului;
(7) ţara de origine a produsului;
(8) în cazul distribuţiei în vrac a produsului "legume rădăcinoase deshidratate", pe ambalaj se înscrie
denumirea produsului şi datele de identificare ale producătorului, importatorului sau distribuitorului şi data
durabilităţii minimale, celelalte informaţii pot fi înscrise fie pe ambalaj, fie în documentele însoţitoare.
Pentru produsele care se comercializează pe teritoriul României informaţiile de pe etichete trebuie să fie
înscrise în limba română, indiferent de ţara producătoare, fără a exclude însă prezentarea lor în alte limbi.
Depozitarea si transportul produsului

în încăperi uscate, curate, aerisite, ferite

de rozătoare sau de insecte, situate
departe de surse care degajă mirosuri
pătrunzătoare care pot afecta calitatea
produsului.

Transportul produsului trebuie să se facă

cu vehicule curate, acoperite, în condiţii
care să asigure integritatea ambalajelor,
menţinerea calităţii produselor şi
protejarea lor faţă de umezeală.

Fiecare transport de legume

rădăcinoase deshidratate trebuie să fie
însoţit de documente care să ateste
originea, provenienţa şi securitatea
alimentară a produsului.
CONȚINUT ACT
NORMATIV

 sucurile de legume = sunt produse obţinute din legume proaspete,

Definiţii, sănătoase şi coapte, nefermentate, prin zdrobire şi strecurare; acestea pot fi
conţinut, pasteurizate sau sterilizate şi ambalate în recipiente închise ermetic.
calitate Sucurile de legume pot fi:
- simple
Ambalare, - cu adaos de: sare, zahăr, miere, suc de fructe, condimente, plante
Natura, conţinutul, fabricarea,
marcare, aromatice şi extracte naturale cu rol de aromatizare.
calitatea,
depozitare,
ambalarea, etichetarea,
marcarea şi păstrarea
transport
Sucurilesucurilor de pot fi fabricate dintr-o singură specie de legume sau din
de legume
legume - Ordinul 1588/2004
amestecuri de legume.
Proprietăţi  Sucul de tomate = produsul obţinut direct prin zdrobirea şi strecurarea
organoleptice tomatelor proaspete, sănătoase, întregi, ajunse la maturitate industrială, de
ale sucurilor culoare roşie intensă, fără semne de fermentare sau mucegai, neatacate de
de legume boli, ori obţinute prin reconstituire cu apă fie din suc concentrat de tomate
care prezintă conţinutul de substanţă uscată solubilă naturală din roşii
Caracteristici cuprins între 8-18% (exclusiv), urmărindu-se menţinerea compoziţiei şi
fizico-chimice
ale sucurilor calităţii sucului, fie din concentrat de tomate care prezintă conţinutul de
de legume s.u. solubilă naturală din roşii cuprins între 18-24% (exclusiv).
.
 Ingredientele trebuie să corespundă următoarelor definiţii şi descrieri:

1. Legumele sunt produse proaspete………………………………………….

2. Apa utilizată în scopuri tehnologice - spălare, pasteurizare, sterilizare - trebuie să
corespundă normelor sanitare şi condiţiilor tehnice de calitate impuse de normativele în
vigoare referitoare la apa potabilă (Legea 458/2007).
3. Sarea folosită trebuie să fie de uz alimentar şi să cuprindă condiţiile de calitate
impuse de reglementările în vigoare.
4. Zahărul şi mierea utilizate trebuie să corespundă normativelor tehnice de calitate în
vigoare pe produs.
5. Condimentele, plantele aromatice şi extractele naturale cu rol de aromatizare
utilizate trebuie să corespundă normativelor tehnice de calitate în vigoare pe produs.
6. Sucul de fructe folosit trebuie să corespundă normativelor tehnice de calitate în
vigoare pe produs.
7. Aditivii alimentari folosiţi vor corespunde cerinţelor de puritate cerute de
reglementările în vigoare.
 La fabricarea sucurilor de legume nu este permisă..
adăugarea coloranţilor şi a substanţelor conservante.
diluarea pastei de tomate.
diluarea sucurilor de legume;
adaosul de alcool, în orice proporţie, sucului de legume.

!!!!! Este admisă adăugarea de sare şi/sau zahăr la sucul de tomate numai cu acordul
beneficiarului.

Sucurile de legume se ambalează în recipiente de diferite capacităţi, cu posibilităţi de

închidere ermetică, confecţionate din materiale pentru produse alimentare, avizate de
Ministerul Sănătăţii şi Familiei.
Ambalajele de transport trebuie să asigure integritatea produselor, să fie curate, uscate şi în
stare bună.
Ambalajele folosite sunt: lăzi din lemn, carton, folie termocontractibilă sau alte ambalaje
stabilite prin contract.
•Depozitarea sucurilor de legume se face în încăperi curate, uscate, ferite de razele solare
sau de îngheţ, la o temperatură de 4-20°C şi o umiditate relativă a aerului de maximum 75%.
 PROPRIETĂŢI ORGANOLEPTICE
ale sucurilor de legume
Examenul organoleptic se efectuează în conformitate cu prevederile SR 1754-94.
.

Caracteristici Condiţii de admisibilitate

Aspectul
recipientului:
- exterior curat, ermetic închis, cu capacul nebombat, neruginit, cu eticheta
curată, vizibil imprimată cu toate elementele de identificare, lipită
simetric în plan pe recipient; la cutia metalică se admit uşoare
deformări la corp, dar nu la falţ;
- interior curat; capacul şi cutia metalică fără pete de rugină sau exfolieri ale
peliculei protectoare
Aspectul lichid omogen cu particule fine de pulpă în suspensie, cu o uşoară
conţinutului tendinţă de separare prin sedimentare; nu este admisă prezenţa
seminţelor, fragmentelor de seminţe, fragmentelor de coji, a părţilor
verzi, a particulelor negre
Consistenţa fluidă, normală, de lichid în amestec cu pulpă
Culoarea specifică componentelor utilizate; la sucul de tomate culoarea este
roşie sau roşie-portocalie, caracteristica soiului de tomate
Gustul şi mirosul plăcut, bine exprimat, caracteristic componentelor; nu sunt admise
gustul şi mirosul străine, de fermentare, mucegai etc.
Corpuri străine nu se admit
 CARACTERISTICI FIZICO-CHIMICE ale sucurilor de
legume

Condiţii de
Caracteristici Metoda analizei
admisibilitate
Substanţă uscată solubilă (exclusiv adaosul de 6,0 STAS 5956/71
sare sau de zahăr), % grade refractometrice, la
20°C, minim
- pentru suc cu adaos de suc de fructe, % minim 8,0
Aciditate totală, exprimată în acid malic, 10,0 STAS 5952/79
raportată la substanţa uscată solubilă, % maxim

Aciditate volatilă, exprimată în acid acetic, 0,6 STAS 5952/79

raportată la substanţa uscată solubilă, % maxim

Clorură de sodiu, % maxim 1,0 STAS 5953/85

Impurităţi minerale insolubile, raportate la 0,015 STAS 5959/70
substanţa uscată solubilă, % maxim
Substanţă uscată solubilă (exclusiv adaosul de 5956/71
sare şi zahăr), % grade refractometrice, la 20°C
min.
- pentru suc de tomate, % minim 5,0
 Determinarea conţinutului de substanţă uscată solubilă la sucul de tomate cu adaos de
sare:

Substanţa uscată solubilă = S1 - 1,2 (C-1), în care:

S1 - conţinutul de substanţă uscată solubilă, în procente, corespunzător gradelor citite la refractometru, cu
corecţia de temperatură pentru 20°C;
C - conţinutul total de clorură de sodiu, în procente, determinat conform STAS 5953/85;
1 - conţinutul mediu de clorură de sodiu din tomate, în procente;
1,2 - grade refractometrice corespunzătoare unui procent de clorură de sodiu.

Determinarea conţinutului de substanţă uscată solubilă la sucul de tomate cu adaos de sare

şi zahăr:
Substanţa uscată solubilă = S1 - 1,2 (C - 1) - (Z - 2), în care:
S1, C, 1 şi 1,2 au aceeaşi semnificaţie ca mai sus;
Z - conţinutul total de zahăr, în procente;
2 - conţinutul mediu de zahăr din tomate, în procente.

Conţinutul total de zahăr se determină conform SR 3063-94.

 Etichetarea sucurilor de legume

Marcarea şi etichetarea sucurilor de legume = respectarea reglementărilor în vigoare privind

etichetarea alimentelor (HG 106/2002), înscrierea tuturor informaţiilor necesare, astfel încât
consumatorul să fie informat corect la momentul cumpărării produsului.
Elementele suplimentare de etichetare a sucurilor de legume sunt următoarele:
a) denumirea "suc" trebuie să fie urmată de indicarea speciei de legume din care provine; în
cazul amestecului de sucuri provenite de la legume de specii diferite, denumirea sub care se
vinde produsul se înscrie cu caractere identice şi va conţine enumerarea legumelor acestora în
ordinea descrescătoare a ponderii în amestec;
b) în cazul amestecurilor de sucuri de legume = expresia "cocteil de suc de legume", care va
fi urmată de enumerarea legumelor în ordinea descrescătoare a ponderii acestora în amestec;
c) denumirea "suc de roşii cocteil" = produsul suc de roşii la care s-au adăugat condimente şi
extracte aromatizante;
d) sucurile provin din concentrate, expresia «obţinut din concentrat de ...», urmată de
numele legumelor/fructelor, se va înscrie sub denumirea sub care se vinde produsul; caracterele
literelor vor fi de acelaşi tip şi aceeaşi mărime cu cele utilizate pentru înscrierea denumirii sub
care se vinde produsul;
- se interzice înscrierea termenului «natural»;
- eticheta trebuie să conţină lista completă a ingredientelor, înscrise în ordinea descrescătoare a
ponderii acestora; se exceptează de la înscriere apa utilizată la reconstituirea sucului din
concentrat.
 cerinţele minime de siguranţă alimentară, igienă alimentară,
calitate şi identificare a produsului, care trebuie respectate la
fabricarea şi/sau comercializarea conservelor şi a
produselor derivate din ciuperci comestibile pe teritoriul
6 anexe:
României
 nu se aplică: Definirea
produselor
Ordinulşi381/866/229/2004
- conservelor produselor derivate
cu din ciuperci comestibile
privire
preparate la natura, conţinutul,
în gospodării individuale pentru consumul propriu. Materia primă
fabricarea, calitatea, ambalarea,
etichetarea,care
- produselor marcarea,
suntdepozitarea
în tranzitşi sau care sunt depozitate
transportul conservelor Mediul de
temporar, ca bunuri caredetranzitează
ciuperci ţara, dacă nu prezintă un
comestibile şi al produselor derivate conservare
pericol pentru sănătatea umană ori pentru mediu.
Ingrediente. Limite
- produselor fabricate şi/sau comercializate în mod legal într- admise
un stat membru al UE sau în Turcia ori care sunt fabricate în
Cerinţe de calitate
mod legal într-un stat semnatar al acordului privind Spaţiul şi organoleptice
Economic European, cu condiţia ca cerinţele aplicabile
acestui produs în statul respectiv să asigure un nivel de Cerinte fizico-
chimice
protecţie echivalent cu cel prevăzut în prezenta normă.
 Norma cu privire la Denumirea sub care se vinde produsul
natura, conţinutul, trebuie să indice corect natura alimentului şi
fabricarea, calitatea, pentru aceasta trebuie să includă cel puţin
următoarele informaţii:
ambalarea, etichetarea,
marcarea, depozitarea şi
transportul produsului (1) denumirea materiei prime: "mazăre
rehidratată";
"Mazăre verde în
conservă"
(2) denumirea soiului şi/sau culorii pentru
Natură. Conţinut boabele care nu au culoarea verde, ex.
"mazăre brună" sau "mazăre galbenă";

Mazăre rehidratată, în conservă" este

denumirea de produs finit fabricat în scopul
vânzării, dată în general alimentelor preparate
din boabe de mazăre din specia Pisum sativum
L. din care se exclud subspeciile macrocarpum,
deshidratate, care sunt rehidratate înaintea
conservării, conservate în apă în care se poate
adaugă unul sau mai multe din ingredientele
specificate în anexa nr. 1, introduse în
(3) denumirea ingredientului care conferă
produsului o aromă sau caracteristică
specifică, ex. "în saramură", "în sos de unt"
sau "cu unt";
(4) în denumirea acestor produse se interzic
denumirile "verde" sau "de grădină" care
sunt utilizate la fabricarea produselor
similare din mazăre proaspătă sau congelată.

ambalaje care se închid ermetic, supuse unui

tratament termic înainte sau după
introducerea lor în ambalaj, pentru a împiedica
alterarea lor.
 Fabricarea
Produsul MAZAREA REHIDRATATA IN CONSERVA
rebuie să fie sănătos, salubru, corespunzător pentru
consumul uman, preparat din materii prime şi auxiliare
sănătoase, fabricat şi ambalat în condiţii de igienă
impuse de reglementările în vigoare.
Ingredientul
Limita admisă

Materia primă folosită la fabricarea mazărei în conservă, Mazăre rehidratată Conform anexa nr.
este mazărea uscată, rehidratată prin imersare în apă. 3
Boabele trebuie să fie curate, sănătoase, întregi, din soiuri Apă În cantităţi fixate
de mazăre verde, să îndeplinească cerinţele de calitate şi prin tehnologia de
Sare
siguranţă alimentară pentru legume proaspete fabricaţie
Zaharuri: zaharoză, dextroză, sirop de
zahăr invertit, sirop de glucoză şi
fructoză.
Plante aromatice, sucuri de legume
Ingredientele utilizate trebuie să îndeplinească cerinţele (lăptucă, ceapă, morcov etc.);
specificate în anexa nr. 1, să corespundă reglementărilor Legume simple sau în amestec (lăptucă, max. 15% m/m din
în vigoare şi să nu depăşească limitele maxim admise. ceapă, morcovi, bucăţi de ardei verde cantitatea netă fără
sau roşu) lichid
Coloranţi: max. 200 mg/kg
singuri sau în
(a) tartrazină (E102),
amestec, din
cantitatea netă a
Lichidul sau mediul în care este conservată mazărea (b) albastru brilliant produsului din
rehidratată trebuie să îndeplinească cerinţele de (E133), recipient
calitate şi siguranţa alimentară .
(c) verde S (E142)
Agenţi de întărire - clorură de calciu max. 350 mg/kg
(E509), lactat de calciu (E327), gluconat produs, exprimat în
de calciu (E578); agenţii de întărire nu Ca, singuri sau în
Spaţiile în care se fabrică mazărea rehidratată în vor fi utilizaţi simultan cu agenţii de amestec
conservă, incluzând instalaţiile şi echipamentele înmuiere.
aferente, trebuie să îndeplinească cerinţele de igienă Corectori de aciditate la operaţia de max. 150 mg/kg
alimentară, iar personalul să îndeplinească cerinţele înmuiere - carbonaţi de sodiu (E500), produs, exprimat în
de sănătate şi calificare. citrat de sodiu (E331); agenţii de Na, singuri sau în
înmuiere nu vor fi utilizaţi simultan cu amestec
agenţii de întărire.
Arome naturale sau identic naturale. În cantităţi fixate
prin tehnologia de
fabricaţie
Calitate. Siguranţă alimentară

Mazărea rehidratată în conservă

trebuie să îndeplinească cerinţele
organoleptice şi fizico-chimice
prevăzute în anexa nr. 2, respectiv
anexa nr. 3. Produsele care nu
îndeplinesc aceste cerinţe nu pot
fi denumite şi descrise conform
prevederilor prezentei norme.

Prezenţa în produsul finit a

microorganismelor, paraziţilor şi
substanţelor generate de
microorganisme trebuie să nu
depăşească limitele maxim
admise.

Se interzice fabricarea şi
comercializarea mazărei
rehidratate în conservă care
conţine cantităţi de contaminanţi
şi reziduuri pesticide peste
limitele maxim admise
 Ambalare, etichetare, marcare, depozitare şi transport
Ambalajele de transport
trebuie să asigure integritatea
produsului, să fie curate,
Ambalajele care intră în
uscate, în stare bună. Aceste
contact direct cu alimentul,
ambalaje pot fi confecţionate
trebuie să fie confecţionate
din lemn, carton, folie
din materiale care îndeplinesc
cerinţele prevăzute de
termocontractibilă, sau alte
materiale care trebuie să
reglementările în vigoare.
corespundă normelor
igienico-sanitare pentru
alimente, în vigoare.
Etichetarea şi marcarea produselor finite trebuie să se facă cu
respectarea reglementărilor în vigoare privind etichetarea alimentelor,
înscrierea tuturor informaţiilor necesare, astfel încât consumatorul să fie
informat corect la momentul cumpărării şi trebuie să conţină cel puţin
următoarele informaţii:
(1) denumirea sub care este vândut alimentul;
(2) cantitatea netă;
(3) cantitatea netă fără lichid;
(4) lista ingredientelor;
(5) menţionarea tratamentului termic;
(6) condiţiile de depozitare, atunci când acestea necesită indicaţii
speciale;
(7) data durabilităţii minimale se înscrie sub forma "a se consuma, de
preferinţă, înainte de ...." cu menţionarea lunii şi anului
(8) "o menţiune care să permită identificarea lotului" (această menţiune
nu este obligatorie în cazul în care data durabilităţii minimale este indicată
prin menţionarea clară şi necodificată cel puţin a zilei şi lunii, în această
ordine);
(9) numele şi adresa producătorului, sau ale ambalatorului, sau ale
distribuitorului sau ale importatorului;
(10) ţara de origine a produsului.
 Pentru produsele care se comercializează pe teritoriul României
informaţiile de pe etichete trebuie să fie înscrise în limba română,
indiferent de ţara producătoare, fără a exclude însă prezentarea lor în
alte limbi.

Depozitarea produsului se face în încăperi curate, aerisite, ferite de

razele solare sau îngheţ şi cu respectarea condiţiilor impuse de
producător.

Transportul produsului "Mazăre rehidratată în conservă" trebuie să

se facă cu vehicule curate, acoperite, în condiţii care să asigure
integritatea ambalajelor, menţinerea calităţii produselor şi protecţia
contra razelor solare sau a îngheţului.
Fiecare transport de mazăre rehidratată în conservă trebuie să fie
însoţit de documente care să ateste originea, provenienţa şi
securitatea alimentară a produsului.
 Caracteristica Condiţiile de admisibilitate
Curat, ermetic închis, nebombat, să nu prezinte fisuri, să nu prezinte
pete de rugină la exteriorul sau în interiorul recipientelor ori pelicula de
Aspectul exterior al recipientului lac desprinsă de pe interiorul cutiei, cu eticheta curată, vizibil imprimată
cu toate elementele de identificare, lipită simetric în planul recipientului;
la cutiile metalice se admit uşoare deformări la corp dar nu la falţ.
Aspectul conţinutului
(1) (1) Caracteristică soiului, tipului de conservare şi sortimentului
Culoare fabricat.
(2) (2) Gustul şi mirosul trebuie să fie plăcute, caracteristic sortimentului
Gust şi miros fabricat şi ingredientelor folosite, fără gust şi miros străin.
(3)Boabele de mazăre trebuie să prezinte o textură satisfăcătoare:
să fie fragede şi să prezinte grad de maturitate uniform.
(4) (4)Lichidul de conservare trebuie să aibă o consistenţă care să-i
Lichidul de conservare permită separarea de boabele de mazăre la temperatura de
20°C. Lichidul de conservare trebuie să fie limpede sau uşor
opalescent în cazul conservelor de mazăre deshidratată în apă,
cu sau fără adaos de sare, se admite prezenţa unui sediment
slab.
(5) Defecte admise:
a) Boabe uşor pătate; (a)max. 10% (m/m) din cantitatea netă fără lichid

b) Boabe foarte pătate; (b)max. 2% (m/m) din cantitatea netă fără lichid

c) Fragmente de boabe: cotiledoane (c)max. 10% (m/m) din cantitatea netă fără lichid
separate, cotiledoane zdrobite, coji
detaşate etc.;

d) Materii vegetale străine: cozi, (d)max. 0,5% (m/m) din cantitatea netă fără lichid
frunze sau păstăi de mazăre verde,
etc.;
Total defecte (a, b, c, d) max . 15% (m/m) din cantitatea netă fără lichid.

Anexa 2 Cerinţe organoleptice

 Denumirea Condiţii de
Metode de analiză
caracteristicii admisibilitate
Cantitatea de boabe Calculată ca procent
de mazăre din greutatea
rehidratată conţinută volumului de apă
într-un recipient cu distilată conţinută de
produs, sau recipientul complet
minim 60%
cantitatea netă fără umplut şi închis,
lichid (în kg/kg) măsurată la
temperatura de 20°C.

Gradul de umplere Calculat ca procent

admis pentru un din volumul de apă
recipient cu produs distilată conţinut de
(inclusiv lichidul în recipientul complet
care sunt minim 90% umplut şi închis,
conservate)1) măsurat la
temperatura de 20°C.

Conţinutul în Calculat ca procent

substanţă uscată al din greutatea
produsului. volumului de apă
distilată conţinută de
recipientul complet
minim 19,5%
umplut şi închis,
măsurată la
temperatura de 20°C.

Anexa 3 Cerinţe fizico-chimice

 conţinutul,
fabricarea,
Norma cu privire la calitatea,
conţinutul, fabricarea, ambalarea, etichetarea,
calitatea, ambalarea,
etichetarea, marcarea şi marcarea
păstrarea bulionului şi a pastei
de tomate păstrarea bulionului şi a
pastei de tomate
destinate
comercializării pentru
consum uman.
 bulionul şi pasta de tomate sunt
produse obţinute prin
zdrobirea şi strecurarea
tomatelor, la care se poate
adăuga sare sau zahăr, urmate
Definitii de concentrarea prin fierbere a
sucului obţinut, până la
consistenţa de bulion sau
pastă, ambalate în recipiente
ermetice sau neermetice.
 1. bulion de tomate tip 18, cu minimum 18%
substanţă uscată solubilă la 20°C (exclusiv
adaosul de sare);

2. pastă de tomate:

Bulionul si pasta de a) tip 24, cu minimum 24% substanţă uscată

tomate se clasifica solubilă la 20°C (exclusiv adaosul de sare);

după conţinutul de b) tip 28, cu minimum 28% substanţă uscată

substanţă uscată solubilă la 20°C (exclusiv adaosul de sare);

solubilă :
c) tip 36, cu minimum 36% substanţă uscată
solubilă la 20°C (exclusiv adaosul de sare);

d) tip 40, cu minimum 40% substanţă uscată

solubilă la 20°C (exclusiv adaosul de sare).
 1. tomatele sunt legume proaspete,
sănătoase, întregi, ajunse la maturitate
industrială, de culoare roşie intensă, fără
semne de fermentare sau mucegai,
neatacate de boli criptogamice;

2. apa utilizată în scopuri tehnologice

Materiile prime şi (spălare, sterilizare) trebuie să corespundă
normelor sanitare şi condiţiilor tehnice de
auxiliare utilizate la calitate impuse de normativele în vigoare
fabricarea bulionului şi a referitoare la apa potabilă;

pastei de tomate
3. sarea folosită trebuie să fie de uz
trebuie să corespundă alimentar şi să corespundă condiţiilor de
următoarelor definiţii şi calitate impuse de reglementările în
vigoare;
descrieri:
4. zahărul utilizat în scopul corectării
substanţei uscate solubile trebuie să
corespundă normativelor tehnice de calitate
în vigoare pe produs.
 La fabricarea bulionului
şi a pastei de tomate nu
este permisă
adăugarea coloranţilor,
substanţelor
conservante şi a
substanţelor de
îngroşare (amidon,
gume etc.).

Diverse La pasta de tomate dozată şi ambalată la

tuburi este permis adaosul de benzoat de
sodiu în limitele prevăzute şi stabilite de
normativele sanitare în vigoare.

Este admisă adăugarea de sare şi/sau de

zahăr la pasta de tomate la solicitarea
scrisă a beneficiarului.

Cantitatea maximă de sare admisă a se

adăuga la pasta de tomate ambalată la
butoaie este de 10%.
  1. proprietăţi microbiologice conform SR 8924-95
Conserve alimentare în recipiente închise
ermetic. Analiza microbiologică şi STAS 8731-85
Produse de legume şi fructe. Determinarea
conţinutului în filamente de mucegai;
 2. conţinutul de pesticide, conform:
 a) STAS 12497-86 Produse de legume şi fructe;
determinarea reziduurilor de pesticide
Metodele de analiză organoclorurate;

utilizate pentru  b) STAS 12905-90 Produse de legume şi fructe;

determinarea reziduurilor de pesticide

verificarea organofosforice;
 3. conţinutul de metale grele, conform:
caracteristicilor  a) STAS 5954/1-86 Produse de legume şi fructe;

organoleptice si fizico mineralizarea probelor în vederea determinării

metalelor;

chimice (anexa 1, 2)  b) STAS 7118-79 Determinarea arsenului;

 c) STAS 5955-86 Determinarea plumbului;
 d) STAS 7852-80 Determinarea cadmiului;
 e) STAS 5954/2-77 Determinarea cuprului;
 f) STAS 7119-91 Determinarea staniului.
 se ambalează în recipiente de
diferite capacităţi, cu posibilităţi
de închidere ermetică sau
neermetică, confecţionate din
materiale pentru produse
alimentare, avizate de Ministerul
Sănătăţii şi Familiei.
Ambalare,
marcare,
depozitare, Ambalajele de transport trebuie să
transport asigure integritatea produselor, să fie
curate, uscate, în stare bună;
ambalajele folosite sunt: lăzi din
lemn, carton, folie contractibilă sau
alte ambalaje stabilite prin contract şi
care trebuie să corespundă
prevederilor din normativele în
vigoare pe produs.

Menţiunile specifice produsului,
care trebuie inscripţionate
obligatoriu, precum şi
restricţionarea unor informaţii
care pot induce în eroare
consumatorul, sunt următoarele:
Depozitare
a) înscrierea cantităţii nete se face în
conformitate cu instrucţiunile de metrologie
legală în vigoare;
b) menţionarea substanţei uscate solubile,
exprimată în grade refractometrice la 20°C;
c) este interzisă înscrierea pe etichetă a
menţiunii "natural".
 Depozitarea bulionului şi a pastei de tomate se face
în încăperi curate, uscate, ferite de razele solare sau
de îngheţ, la o temperatură de maximum 20°C şi o
umiditate relativă a aerului de maximum 75%.
 Butoaiele cu pastă de tomate cu conţinut mic de sare
de 2-4% se păstrează în depozite frigorifice, iar
butoaiele cu pastă de tomate cu adaos de 8-10% sare
se pot depozita în încăperi ferite de razele solare, de
ploaie şi de îngheţ, la temperatura de circa 15°C.
 cerinţele minime de siguranţă alimentară,
igienă alimentară, calitate şi identificare a
produsului, care trebuie respectate la
fabricarea şi/sau comercializarea castraveţilor
conservaţi pe teritoriul României, pentru a
putea garanta că aceştia nu prezintă nici un
risc pentru consumul uman şi sunt prezentaţi
corect, conform principiilor de bază privind
protecţia consumatorului.

Natură. Conţinut

Calitate. Siguranţă alimentară

Ambalare, etichetare, marcare, depozitare şi transport

Norma cu privire la natura, conţinutul,

fabricarea, calitatea, ambalarea, etichetarea, Anexe

marcarea, depozitarea şi transportul

castraveţilor conservaţi MATERIA PRIMĂ. DEFINIŢII ŞI DESCRIERE

INGREDIENTE. LIMITE MAXIME

CERINŢE ORGANOLEPTICE PENTRU CASTRAVEŢII CONSERVAŢI

Toleranţele defectelor pentru castraveţii "întregi", "întregi curbaţi", "jumătăţi"

şi "julienne"

Toleranţele defectelor pentru castraveţii sub formă de "rondele", "felii" şi

"batoane"

PROPRIETĂŢILE FIZICO-CHIMICE ALE CASTRAVEŢILOR CONSERVAŢI

 Ordin nr. 591/2006privind organizarea şi funcţionarea Inspecţiei de stat pentru controlul tehnic în producerea şi
valorificarea legumelor şi fructelor, în vederea executării controalelor de conformitate pentru fructe şi legume
proaspete

 Autoritatea competentă =Ministerul Agriculturii,

 Inspecţia de stat pentru controlul tehnic în producerea
şi valorificarea legumelor şi fructelor-I.S.C.T.P.V.L.F.
 Sunt prevăzute atribuțiile instituțiilor

Proceduri, condiţii şi reguli privind
autorizarea oficială a laboratoarelor
pentru testarea seminţelor oficial şi
sub supraveghere oficială- Ordin
141/2012
Autorizarea laboratoarelor se poate realiza numai dacă:
a) există o descriere exactă a atribuţiilor pe care laboratorul le poate
desfăşura şi a condiţiilor în care le poate desfăşura;
b) există dovezi că laboratorul:
(i) dispune de expertiza, echipamentul şi infrastructura necesare
desfăşurării atribuţiilor care i se deleagă;
(ii) dispune de un personal suficient ca număr şi cu calificările şi
experienţa corespunzătoare; şi
(iii) este imparţial şi în cadrul său nu există niciun conflict de interese
cu privire la exercitarea atribuţiilor care îi sunt delegate.
Condiţii pentru laboratorul candidat:
 Condiţii de autorizare
 Cunoştinţe şi aptitudini – descriere in fisa post
 Organizare şi management
 Condiţii de lucru, echipamente şi întreţinerea lor, etalonarea
materialelor de referinţă şi testare
 Întocmirea şi eliberarea documentelor oficiale
 Sistemul de management al calităţii
 Obligaţiile laboratoarelor autorizate oficial, ale Comisiei şi ale
autorităţii oficiale
 Sancțiuni

 Încălcarea dispoziţiilor legale atrage răspunderea civilă

sau contravenţională, după caz.
 Sunt prevăzute 6 situații care atrag răspunderea contravențională
 Sancţiunile se aplică atât persoanelor fizice, cât şi persoanelor juridice.
 Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor se fac prin proces-verbal încheiat
de organele de control abilitate din cadrul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării
Rurale, potrivit atribuţiilor ce le revin prin lege.
 Prevederile se completează cu dispoziţiile Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001
privind regimul juridic al contravenţiilor
!! Aplicarea sancţiunii amenzii contravenţionale se prescrie în termen de 6 luni de
la data săvârşirii faptei
!!! Executarea sancţiunilor contravenţionale se prescrie dacă procesul-verbal de
constatare a contravenţiei nu a fost comunicat contravenientului în termen de o
lună de la data aplicării sancţiunii.
 Procesul-verbal de constatare a contravenţiei va cuprinde în mod obligatoriu:

 data şi locul unde este încheiat;

 numele, prenumele, calitatea şi instituţia din care face parte agentul constatator;
 datele personale din actul de identitate, inclusiv codul numeric personal, ocupaţia şi locul
de muncă ale contravenientului;
 descrierea faptei contravenţionale cu indicarea datei, orei şi locului în care a fost săvârşită,
precum şi arătarea tuturor împrejurărilor ce pot servi la aprecierea gravităţii faptei şi la
evaluarea eventualelor pagube pricinuite;
 indicarea actului normativ prin care se stabileşte şi se sancţionează contravenţia;
 indicarea societăţii de asigurări, în situaţia în care fapta a avut ca urmare producerea unui
accident de circulaţie;
 posibilitatea achitării în termen de 48 de ore a jumătate din minimul amenzii prevăzute de
actul normativ, dacă acesta prevede o asemenea posibilitate;
 termenul de exercitare a căii de atac şi organul la care se depune plângerea.
 Organizarea şi funcţionarea Sistemului Informaţional pentru Piaţa Produselor Agricole şi
Alimentare.

 Preţul mediu de primă punere în vânzare a produselor standardizate

 Colectarea preţurilor de la operatori trebuie să fie efectuată în  Ordonanţa de
acelaşi stadiu de comercializare, la acelaşi moment al zilei, pentru urgenţă a
toate punctele de referinţă unde se realizează colectarea Guvernului nr.
 Operatori economici reprezentativi = care vând produse 67/2008
condiţionate, categoria I.  Ordin 445/2004
 Este vorba de primul preţ de punere în vânzare pe piaţă (fără TVA) Metodologie -
către primul cumpărător. Aceştia pun la dispoziţie preţul mediu Monitorul Oficial,
ponderat, preţul minim şi cel maxim colectorilor din cadrul Partea I nr. 564 din
DADR-urilor. 25/07/2008
 Criterii de selecţie a raportorilor: suprafaţa cultivată cu legume
de la 1ha în sus. Se colectează preţurile la produsele condiţionate
categoria I pentru legume şi fructe, prevăzute în anexa la
Regulamentul (CE) nr. 877/2004.
 Responsabilitatea furnizării de date revine operatorilor
economici. În fiecare zi de colectare se selecţionează un grup de
operatori economici care raportează datele. Se pot combina operatori
mari cu operatori mici, pentru a putea colecta preţul la prima vânzare
pe piaţă
 reglementează cadrul de
organizare a pieţei plantelor
ornamentale şi a produselor din
floricultură

Legea nr. 305/2003

privind organizarea se stabilesc standarde de calitate,
calibrare şi condiţionare, prin care
pieţei plantelor acestea se clasifică pe categorii de
ornamentale şi a calitate, ambalare, prezentare şi marcare.

produselor din
floricultură pe pot fi comercializate dacă sunt conforme
cu standardele de calitate, calibrare şi
principiile comunitare condiţionare.

de piaţă
În vederea examinării problemelor legate de funcţionarea pieţei produselor din
domeniul floriculturii şi al plantelor ornamentale şi pentru elaborarea deciziilor
privind măsurile de adaptare a ofertei la cerere, se înfiinţează Consiliul tehnic al
pieţei produselor din floricultură şi a plantelor ornamentale

Măsurile speciale pentru plantele ornamentale şi produsele din floricultură se

referă la stabilirea unor noi acorduri în comerţul cu alte ţări, în scopul promovării
exportului şi al creării condiţiilor pentru dezvoltarea unui mediu concurenţial
normal pe piaţa internă.

Comercianţii de plante ornamentale şi produse din floricultură îşi pot desfăşura

activitatea numai dacă posedă autorizaţie de funcţionare şi sunt acreditaţi, în
condiţiile legii.
 Normele de aplicare a standardelor
de calitate pentru flori tăiate
proaspete şi foliaj proaspăt

Ordinulnr. 520/2003
privindnormelede aplicare
a standardelorde calitate, anexele nr. 1, 1A, 2 şi 2ª
calibrareşi condiţionare
pentruplantele
ornamentaleşi produsele
din floricultură Normele de aplicare a standardelor
de calitate la bulbi, tuberculi,
rădăcini tuberizate, rizomi şi alte
tulpini subterane în stare dormindă,
sunt prevăzute în anexa nr. 3
 se aplică florilor tăiate proaspete şi
Norma de aplicare a oricărui fel de muguri florali pentru
standardelor de calitate buchete sau în scopuri ornamentale

generale pentru flori Produsul trebuie tăiat sau cules cu

mare atenţie, în funcţie de specie, în
tăiate proaspete momentul corespunzător de creştere
 Clasa I

Produsul din această clasă trebuie să fie de bună

calitate, să aibă caracteristicile speciei şi, când
este nevoie, ale soiului.

Toate părţile florilor tăiate trebuie să fie întregi,

Clasificare:
proaspete, fără boli sau dăunători şi fără vătămări
produse de aceştia, fără reziduuri de pesticide şi
de alte substanţe care să afecteze prezentarea,
fără umflături, defecte de creştere.

Pentru garoafe caliciul crăpat nu este considerat

defect de creştere. Totuşi, în privinţa garoafelor
din soiurile americane, florile cu caliciul crăpat
trebuie să fie inelate, puse separat în loturi
uniforme şi ambalajele trebuie să fie marcate
corespunzător.

Tijele trebuie să fie rigide şi suficient de

viguroase pentru a susţine floarea/florile, în
funcţie de specie şi de soi
 Clasa extra
Clasa a II-a
• Produsele cu calităţi
de clasa I, fără nici o
toleranţă de calitate,
Această clasă include toate produsele care nu întrunesc toate
cerinţele pentru clasa I. pot fi marcate extra.
Totuşi această clasă
Toate părţile florilor tăiate trebuie să fie întregi, proaspete,
poate să nu fie
fără paraziţi. Totuşi florile pot avea următoarele defecte:
uşoare malformaţii, uşoare umflături, vătămări uşoare
folosită pentru
provocate de boli sau paraziţi, tije mai slabe, mai puţin rigide şi
pot prezenta mici urme ale tratamentelor cu pesticide. garoafele din soiuri
americane, care au
Defectele permise nu trebuie să dăuneze calităţii de păstrare,
prezentării sau utilizării produsului

caliciul crăpat.
 Calibrarea
Toleranţa de calitate

Toleranţele de calitate se admit în fiecare unitate de prezentare, după cum urmează:

1. clasa I - 5% din florile tăiate pot avea uşoare defecte, cu condiţia ca uniformitatea florilor
dintr-o unitate de prezentare să nu fie afectată;

2. clasa a II-a - 10% din florile tăiate se pot abate de la cerinţele acestei clase. Jumătate din acest
procent pot fi afectate de boli sau dăunători. Defectele în cauză nu trebuie să afecteze utilizarea
lor.

 Ambalarea şi prezentarea
Continut O unitate de prezentare (legătură, buchet, cutie etc.) trebuie să conţină 5, 10 sau multiplu
de 10 bucăţi. Totuşi florile vândute în mod obişnuit la bucată sau la greutate sunt exceptate
de la această regulă.

 Uniformitatea
 Fiecare unitate de prezentare (legătură, buchet, cutie etc.) trebuie să conţină flori din
acelaşi gen, specie, soi şi din aceeaşi clasă de calitate şi trebuie să aibă acelaşi stadiu de
dezvoltare.
 Amestecurile de flori sau amestecurile de flori cu frunze din diferite genuri, specii, soiuri
sunt totuşi admise atât timp cât sunt folosite produse din aceeaşi clasă şi sunt marcate
corespunzător.

 C. Ambalarea
 Ambalarea trebuie să protejeze adecvat produsul. Hârtia sau alte materiale care vin în
contact direct cu florile trebuie să fie noi.
 Marcarea
Următoarele specificaţii trebuie să însoţească
produsele:
 a) identificarea - expeditorul/ambalatorul, numele,
prenumele şi adresa sau marca de cod;
 b) natura produsului - genul, specia, soiul/varietatea,
culoarea florilor sau, unde este oportun, se înscrie
cuvântul "amestec" ori un termen echivalent;
 c) originea produsului (opţional) - zona de origine
sau numele local, regional, naţional;
 d) specificări comerciale - clasa, mărimea (codul de
lungime) sau lungimile maxime şi minime, număr ori
greutatea netă;
 e) marca de control oficial (opţional).
 PREVEDERI SPECIALE PENTRU MIMOZĂ
Mimoza trebuie să satisfacă cerinţele de calitate ale clasei I. Totuşi la această floare condiţia de rigiditate nu se aplică
părţilor superioare ale tijelor florale.

Baza ramurilor nu trebuie să fie lignificată.

Mimoza trebuie să mai îndeplinească şi următoarele cerinţe: tijele să fie bine îmbrăcate cu flori, iar vârfurile să fie în bună
stare şi nevătămate. Totuşi sunt admise tije cu vârfuri rupte când diametrul secţiunii rupte este mai mic de 2 mm.

Mimoza poate fi prezentată înflorită sau neînflorită.

Pentru mimoza înflorită, florile trebuie să fie specifice varietăţii, iar numărul de boboci în verde nu trebuie să depăşească
60% pentru specia Floribunda şi 20% pentru alte varietăţi şi specii. Florile trebuie să aibă culoare normală, să fie nepătate
şi ferm fixate în inflorescenţă.
Pentru mimoza neînflorită, 80% din boboci trebuie să fie galbeni, uşor verzui.

Prezentarea

Ramurile de mimoză trebuie aranjate în straturi sau în legături de 150 g, 250 g ori multiplu de 250 g.
Mimoza neînflorită trebuie ambalată în pungi mici de polietilenă sau materiale
asemănătoare.

Fiecare unitate de prezentare, chiar dacă este vrac, trebuie să aibă alcătuire
uniformă şi să conţină numai ramuri din aceeaşi specie/varietate.

Marcarea

Pe lângă indicarea ambalatorului sau a expeditorului, marcarea trebuie să includă:

genul, specia, varietatea/soiul, cuvintele "înflorit" sau "neînflorit", când este
oportun cuvintele "cu tijă scurtă" ori un termen echivalent, greutatea netă sau
totală ori număr de legături şi greutatea fiecăreia.
 Standardele se aplică pentru
frunzele ornamentale
proaspete, ramuri şi alte părţi
vegetative care intră sub
incidenţa codului tarifar 06.04
din Tariful vamal de import al
Normele de aplicare României.
a standardelor de
calitate generale Produsul trebuie să fie proaspăt, fără reziduuri de pesticide şi
pentru frunze alte substanţe exogene care să afecteze prezentarea, fără boli
sau paraziţi şi vătămări provocate de aceştia, care să dăuneze
ornamentale aspectului general, fără defecte cum ar fi umflături sau
uscături care ar afecta aspectul general, fără umiditate

proaspete exterioară excesivă, şi să aibă coloraţie specifică

speciei/varietăţii.

Produsul trebuie să fie tăiat cu atenţie şi să fi ajuns la un stadiu

suficient de maturizare.

PREVEDERI SPECIALE PENTRU ASPARAGUS

  se va aplica la bulbi, tuberculi, rădăcini
tuberizate, rizomi şi alte tulpini subterane
dorminde

Cerinţe minime de calitate

 Produsul trebuie să fie autentic, sănătos,
Normele de aplicare întreg, nevătămat, curat, fără o umiditate
anormală a suprafeţei, bine dezvoltat, fără
a standardelor de defecte.
calitate pentru bulbii  Produsul trebuie să satisfacă cerinţele
floriferi legitime ale consumatorului legate de
creştere şi înflorire.
Clasarea după mărime
 Limitele minime şi maxime trebuie indicate
sub următoarele produse
Ambalarea şi prezentarea
Marcarea
PRODUCTIA
ECOLOGICA
LEGISLATIE
 • cele mai bune practici de mediu,
Agricultura • un nivel inalt de biodiversitate,
• conservarea resurselor naturale,
ecologica = ,,un • aplicarea unor standarde inalte
sistem global de privind bunastarea animalelor
• o metoda de productie care
gestiune agricola si respecta preferintele anumitor
productie alimentara consumatori pentru produsele
obtinute cu ajutorul unor
care combina: substante si procese natural,,.
Ea are un impact limitat asupra mediului, pentru că încurajează:

utilizarea responsabilă a energiei și a resurselor naturale;

păstrarea biodiversității;

conservarea echilibrelor ecologice regionale;

creșterea fertilității solului;

menținerea calității apei.

Normele UE se referă la produsele agricole, inclusiv la drojdie și produsele obținute prin
acvacultură. Ele acoperă toate etapele procesului de producție, de la semințe până la
alimentele prelucrate finale.
Există dispoziții specifice care acoperă o gamă largă de produse, printre care:

semințe și material de înmulțire (butași, rizomi etc.) din care se cultivă plante sau culturi;

produse sau produse vii care nu necesită prelucrare ulterioară;

hrană pentru animale;

produse cu ingrediente multiple sau produse agricole prelucrate pentru a fi utilizate ca

alimente (vin, acvacultura)
„Agricultură ecologică”, termen protejat şi atribuit de U.E României pentru definirea
acestui sistem de agricultură este similar cu termenii ,,agricultură organică” sau
,,agricultură biologică” utilizaţi în alte state membre.

În perioda de producţie la fermă se interzice utilizarea organismelor modificate

genetic (OMG-uri şi derivatele acestora) a fertilizanţilor şi pesticidelor de sinteză, a
stimulatorilor şi regulatorilor de creştere, hormonilor, antibioticelor etc.

În etapa de procesare a alimentelor se interzice folosirea aditivilor alimentari, a

substanţelor complementare şi a substanţelor chimice de sinteză, pentru prepararea
alimentelor ecologice. Agricultura ecologică are o contribuţie majoră la dezvoltarea
durabilă a agriculturii, la creşterea activităţilor economice cu o importantă valoare
adăugată şi la sporirea interesului pentru dezvoltarea spaţiului rural.
DEFINITII

„producția ecologică” înseamnă utilizarea unei metode de producție care respectă normele stabilite prin
regulamentul 834/2007 în toate stadiile de producție, procesare și distribuție

„stadiile de producție, procesare și distribuție” înseamnă orice stadiu, începând cu, și incluzând, producția primară a
unui produs ecologic și terminând cu, și incluzând, depozitarea, procesarea, transportul, vânzarea sau furnizarea sa
către consumatorul final și, după caz, etichetarea, promovarea, activitățile de import, export și subcontractare;

„conversie” înseamnă trecerea de la agricultura convențională la cea ecologică într-o perioadă determinată de timp,
pe parcursul căreia se aplică dispozițiile privind producția ecologică;

„procesarea” înseamnă operațiunile de conservare și/sau procesare a produselor ecologice, inclusiv sacrificarea și
tranșarea, în cazul produselor de origine animală, precum și ambalarea, etichetarea și/sau modificarea etichetelor
privind modul de producție ecologic;
 REGULI GENERALE DE PRODUCTIE A
PRODUSELOR VEGETALE ECOLOGICE

Regulamentul European nr. 889/2008

Regulament European nr. 834/2007: • Articolul 3, Anexa I: Ingrasaminte, amendamente

pentru sol si nutrienti
• Articolul 5, Anexa II: Combaterea daunatorilor,
• Articolul 4: Principii generale bolilor si buruienilor
• Articolul 5: Principii specifice aplicabile agriculturii • Articolul 36: Conversia
• Articolul 11: Productia paralela
• Articolul 40: Productia paralela
• Articolul 12: Productia vegetala
• Articolul 17: Conversia • Articolul 45, 48 - 54: Seminte si materiale de
inmultire vegetative
• Articolul 62: Produse in conversie (etichetare)
• Articolul 63-73: Cerinte pentru control
Ordinul nr. 895/ 2016 pentru aprobarea regulilor privind organizarea sistemului de inspectie si certificare in agricultura ecologica;
Ordinul nr. 1253 / 2013 pentru aprobarea regulilor privind inregistrarea operatorilor in agricultura ecologica
NORME APLICABILE PRODUCTIEI

Interzicerea
utilizării OMG-
urilor

Interzicerea
utilizării
radiațiilor
ionizante
 NORME APLICABILE PRODUCȚIEI VEGETALE

fertilizarea și activitatea biologică a solului

sunt menținute și intensificate prin rotația
producția vegetală ecologică folosește
multianuală a culturilor, inclusiv a
practici de prelucrare a solului și de
Întreaga exploatație agricolă este leguminoaselor și a altor culturi pentru
cultivare ce mențin sau sporesc materia
gestionată în conformitate cu cerințele îngrășăminte verzi, precum și prin
organică a solului, ameliorează stabilitatea
aplicabile producției ecologice. aplicarea de îngrășăminte de origine
și biodiversitatea solului și previn tasarea
animală sau de materii organice, ambele
și eroziunea solului;
de preferință compostate, provenite din
producția ecologică;

fertilizatorii și amelioratorii de sol pot fi

este permisă utilizarea de preparate nu se folosesc îngrășăminte anorganice pe
folosiți doar dacă utilizarea lor în
biodinamice; bază de azot;
producția ecologică a fost autorizată
toate tehnicile de producție
vegetală utilizate previn sau
reduc la minimum orice
contribuție la contaminarea
mediului;
în cazul unei amenințări
constatate pentru o cultură,
produse fitofarmaceutice
pot fi utilizate numai dacă
folosirea lor în producția
ecologică a fost autorizată
prevenirea daunelor
selecționarea de specii și
cauzate de dăunători, boli și
varietăți, rotația culturilor,
buruieni se bazează în
principal pe protecția tehnici de cultivare și
inamicilor naturali, procedee termice;
se folosesc produse pentru
curățirea și dezinfecția
se utilizează numai semințe
producției vegetale numai
și material de înmulțire
dacă utilizarea acestora în
produse ecologic.
producția ecologică a fost
autorizată
ESTE INTERZIS!

Administrarea de azot (din ingrasaminte de origine animala) in

cantitati mai mari de 170 kg/an/ha suprafata agricola;

- Folosirea ingrasamintelor anorganice pe baza de azot (N);

- Namolurile provenite de la statiile de epurare a apelor uzate,

- Namolurile provenite din industria alimentara si agricultura,

- Composturi de deseuri menajere ce nu au fost sortate sau nu au

fost compostate;

- Materiile prime ce contin OMG-uri sau alti derivati ai acestora;

- Varul nestins (oxid de calciu) sau varul stins (hidroxidul de

calciu); este permis doar carbonat de calciu (sub forma de creta,
marna, roca calcica pulverizata, depozit de nisip cu alge
impregnate de calcar (marna), creta fosfatata) sau varul industrial
obtinut din fabricarea zaharului sau sarii.

- Ingrasamintele care nu sunt marcate ca EC Fertilizer sau RO

Ingrasamant
 Comisia autorizează utilizarea în producția ecologică și include pe o listă limitativă
produsele și substanțele care pot fi utilizate în cadrul agriculturii ecologice în următoarele
scopuri:
(a) ca produse de uz fitosanitar;

(b) ca îngrășăminte și amelioratori ai solurilor;

(c) ca materii prime neecologice de origine vegetală destinatehranei pentru animale, ca

materii prime de origine animalieră și minerală destinate hranei pentru animale,precum și
anumite substanțe utilizate în nutriția animalieră;

(d) ca aditivi alimentari și auxiliari tehnologici;

(e) ca produse pentru curățirea și dezinfectarea iazurilor, a cuștilor, a clădirilor și a

instalațiilor aferente producției animale;

(f) ca produse pentru curățirea și dezinfectarea clădirilor și a instalațiilor utilizate pentru

producția vegetală, inclusive pentru depozitarea într-o exploatație agricolă.
Conversia
Conversia unui teren incepe: - la data inregistrarii la DAJ si - la
data la care practicile devin conforme cu regulile de productie
ecologica
Culturi anuale: Pt conversie este importanta data insamantarii. Daca insamantarea este
facuta inainte de a trece cei 2 ani de conversie, atunci produsul recoltat va fi in conversie
chiar daca recoltarea va avea la o data ulterioara implinirii celor 2 ani de conversie. Daca
insamantarea are loc dupa ce trec cei 2 ani de la inregistrarea la DAJ atunci produsul
recoltat poate fi comercializat cu status ecologic.

Culturi perene: se ia in calcul data recoltarii. Daca recoltarea se face la o data ulterioara
implinirii a 3 ani dupa inregistrarea initiala la DAJ, atunci produsul poate fi recoltat si
comercializat ca si produs ecologic.

Exceptie, pe baza de cerere daca nu s-au aplicat subst. Interzise pe o perioada de 3 ani
anteriori conversiei (pentru suprafete agricole, cu exceptia pajistilor naturale) sau 1 an
(pentru pajisti naturale);
 Tipurile de seminte disponibile
pentru agricultura ecologica
sunt listate in baza de date a
semintelor ecologice ce poate fi
consultata pe site-ul MADR:
http://www.madr.ro/agricultura-
ecologica/bazade-date-seminte-
ecologice.html.
ROTATIA CULTURILOR IN AGRICULTURA
ECOLOGICA

Este interzisa productia hidroponica, o metoda de cultivare a plantelor care nu cresc in apa
in mod natural,

Ingrasamintele verzi sau culturile verzi sunt plante care se incorporeaza in sol in scopul
imbunatatirii proprietatilor acestuia -mazare, mazariche, rapita, mustar, lupin, sulfina

!!!! Semanarea culturilor verzi trebuie realizata in perioada 1 august – 30 septembrie, iar
biomasa formata trebuie sa fie incorporata in sol in perioada 15 februarie – 31 martie.
Conditii privind folosirea gunoiului de grajd:
- maxim 170 kg N/an/ha suprafata agricola utilizata;
sunt folosite doar deseuri menajere vegetale si animale (sunt in special autorizate:
servetele si batiste din hartie, filtre si zat de cafea, carton folosit in contact cu
alimentele, frunze, ramuri….);

Concentratiile maxime in mg/kg de substanta uscata: cadmiu: 0,7; cupru: 70; nichel: 25;
plumb: 45; zinc: 200; mercur: 0,4; crom (total): 70; crom (VI): nedetectabil

Produse fitosanitare – doar Anexa II din REC 889/2008

CONTROLUL BURUIENILOR IN AGRICULTURA ECOLOGICA

Controlul buruienilor se realizeaza prin aplicarea anumitor metode

care, in functie de momentul si modul de aplicare, pot fi: preventive
si curative:
• Combaterea manuala
• Combatere mecanica
• Combatere termica
• Combatere biotehnica
• Combatere biodinamica
• Combatere biologica
REGULI GENERALE DE PROCESARE, MANIPULARE SI COMERCIALIZARE
A PRODUSELOR ECOLOGICE
Regulament European nr.
834/2007:
• Articolul 1: Scopul și domeniul de aplicare
• Articolul 6: Principii specifice aplicabile
procesării alimentelor ecologice
• CAPITOLUL 4 producția de alimente
procesate:
• Articolul 19 Norme generale aplicabile
producției de alimente procesate
• Articolul 20 Norme generale aplicabile
producției de drojdie ecologica
Regulamentul European nr. 889/2008
• Capitolul 3 Produsele procesate:
• Articolul 26 Reguli pentru producția de alimente procesate si hrana
procesata pentru animale
• Articolul 27 Utilizarea anumitor produse si substanțe in procesarea
alimentelor
• Articolul 28, Anexa IX Utilizarea unor ingrediente neecologice de origine
agricola in procesarea produselor alimentare
• Articolul 29, Anexa VIII Autorizarea ingredientelor alimentare neecologice de
origine agricola de către statele membre
• Capitolul 4 Colectarea, ambalarea, transportul si depozitarea produselor
• Articolul 30 Colectarea produselor si transportul către unitățile de
procesare
• Articolul 31 Ambalarea si transportul produselor la alți operatori sau la alte
unități
• Articolul 33 Recepția produselor de la alte unități si de la alți operatori
• Articolul 34 Reguli speciale pentru recepția produselor dintr-o tara terță
• Articolul 35 Depozitarea produselor
 CONTINUARE

Regulamentul 852/2004 privind igiena produselor alimentare:

Articolul 2: Definiții

Regulamentul 178 / 2002 de stabilire a principiilor şi a cerințelor generale ale legislației alimentare, de instituire a
Autorității Europene pentru Siguranța Alimentară şi de stabilire a procedurilor în domeniul siguranței produselor
alimentare

- Articolul 3: Definiții

• Ordinul nr. 895/ 2016 pentru aprobarea regulilor privind organizarea sistemului de inspecţie şi certificare în agricultura ecologică;
• Ordinul nr. 1253 / 2013 pentru aprobarea regulilor privind înregistrarea operatorilor în agricultura ecologică
Procesare, manipulare si comercializare a produselor ecologice

Orice operator implicat in etapele de

producție, preparare si distribuție a
produselor ecologice trebuie sa fie
certificat ecologic conform REG CE
889/2008:
• - Procesatorii (inclusiv operatorii care manipulează,
depozitează sau repichetează);
• - Distribuitorii si comercianții de produse cu ridicata
sau cu amănuntul - Importatorii din tari terțe;
• - Subcontractorii operatorilor de mai sus sunt de
asemenea supuși controlului.
CUPRINS
Reguli generale de manipulare
Reguli privind compoziția produselor
procesare:
Substanțe ce pot fi utilizate la
procesarea alimentelor
ecologice:aditivii, auxiliarii tehnologici,
enzime, coloranti, apa, sare, minerale
Categorii de produse certificabile:
• a. Produsele ecologice cu minim 95
% ingrediente agricole ecologice;
• b. Produse cu procentaj variabil de
ingrediente agricole ecologice
(>70%);
• c. Produse cu ingredientul principal
provenit din vânătoare si pescuit;
• d. Produse in conversie la
agricultura ecologica
PRACTICI INTERZISE:

Prezenta unui ingredient ecologic împreună cu același ingredient în formă neecologică sau in conversie;

Utilizarea de substanțe sau tehnici ce reconstituie proprietățile pierdute în timpul procesării sau depozitării
alimentelor ecologice, ce corectează rezultatele neglijenței în timpul procesării sau care pot induce în
eroare în orice alt fel în privința adevăratei naturi a acestor produse.

Utilizarea radiațiilor ionizante pentru tratarea alimentelor ecologice, hrana animalelor sau a materiilor
prime utilizate în produsele alimentare ecologice sau hrana animalelor.

Utilizarea OMG-urilor și a produselor procesate din sau cu OMG-uri ca şi alimente, hrană pentru animale, a
adjuvanților tehnologici și microorganismelor
Colectarea vrac a produselor și Ambalarea și transportul produselor la alți
transportul la unități operatori / unități
Se pot colecta simultan produse ecologice si neecologice • Produsele ecologice trebuie transportate către alte unități,
daca: in ambalaje corespunzătoare, containere sau vehicule astfel
încât produsele sa nu poată fi înlocuite sau amestecate fără
• se iau masuri pentru a preveni orice amestec sau schimb lezarea sigiliului.
cu produse neecologice
• La recepția unui produs ecologic, se verifică închiderea
• daca se identifica permanent produsele cu statusuri ambalajului sau a containerului și prezența indicațiilor
diferite; prevăzute la mai sus; - Se va efectua un control încrucișat
al informațiilor de pe eticheta cu informațiile din
documentele de însoțire;
 REGULI GENERALE DE VINIFICATIE ECOLOGICA
· Regulament European nr. 834/2007:

· Regulamentul European nr. 889/2008 modificat prin Regulamentul European nr. 203/2012

Capitolul 3a Reguli specifice privind vinificația

Articolul 29b Domeniu de aplicare

Articolul 29c Utilizarea anumitor produse si substanțe

Articolul 29d Practici oenologice si restricții

ANEXA VIIIa Produse si substanțe autorizate pentru utilizarea sau adăugarea in produsele ecologice din sectorul vitivinicol, menționate la articolul 29c

· Regulamentul CE nr. 606/2009 în privința categoriilor de produse viticole, a practicilor oenologice și a restricțiilor care se aplică acestora

· Regulamentul CE nr. 1234/2007 de instituire a unei organizări comune a piețelor agricole și privind dispoziții specifice referitoare la anumite produse agricole

· Regulamentul CE nr. 607/2009 în ceea ce privește denumirile de origine protejate și indicațiile geografice protejate, mențiunile tradiționale, etichetarea și
prezentarea anumitor produse vitivinicole
· Ordinul nr. 895/ 2016 pentru aprobarea regulilor privind organizarea sistemului de inspecţie şi certificare în agricultura ecologică;

· Ordinul nr. 1253 / 2013 pentru aprobarea regulilor privind înregistrarea operatorilor în agricultura ecologic
REGULI GENERALE DE VINIFICATIE ECOLOGICA

CERINTE PRIVIND FABRICAREA

VINULUI ECOLOGIC
regulile de vinificație ecologica se aplica produselor
din sectorul vitivinicol: vin din struguri proaspeți
inclusiv vinuri alcoolizate, mustul de struguri, oțet
din vin, tescovina de struguri, rachiu de drojdie
îndoit cu apa, drojdie de vin, suc de struguri (inclusiv
Regulamentul CE
mustul de struguri).
606/2012 =cerințe
specifice privind producția
vinurilor ecologice
Exceptie- sucurile de struguri sau sucurile de
struguri concentrate.
CERINTE

Recepția strugurilor

Reguli de procesare

Analize ale conținutului de SO2

Produse și substanțe autorizate pentru

utilizarea sau adăugarea în produsele
ecologice din sectorul vitivinicol

Garanții
Etichetarea vinului
• - Vinurile obținute după 1.08.2012 poarta mențiunea „Vin ecologic”
• - Sigle UE este obligatorie pe una dintre părțile etichetei (eticheta,
contra eticheta)
• - Codul Organismului de Inspecție si certificare
• - Originea materiei prime (Agricultura UE, non-UE, UE/non-UE,
Romania etc
 IMPORTUL DE PRODUSE ECOLOGICE IN UNIUNEA
EUROPEANA

Regulament (CE) nr. 834/2007: TITLUL VI COMERŢUL CU STATE TERTE

• Articolul 32 Importul de produse conforme
• Articolul 33 Importul de produse ce oferă garanții echivalente Regulamentul (CE) nr. 889/2008
• Capitolul 5 Cerințe de control privind importurile de produse ecologice provenind din țări terțe
• Articolul 82 Masuri de control
• Articolul 83 Documente contabile
• Articolul 84 Informații privind loturile importate
• Articolul 85 Controale pe teren
• Capitolul 6 Cerințe de control pentru unitățile implicate în producția, pregătirea sau importul produselor ecologice și
care au contractat terților parțial sau total operațiunile efectuate în cauză
• Articolul 86 Masuri de control
• Regulamentul (CE) nr. 1235/2008 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 834/2007 al Consiliului în
ceea ce privește regimul de import al produselor ecologice din țări terțe
 Regulile principale generale în vederea posibilității efectuării unui import de
produse ecologice dintr-o țară terță în uniunea europeană sunt următoarele

Sa fie produs în conformitate cu
cerințele impuse de Reg. CE
834/2007 și Reg. CE 889/2008 iar
conformitatea produsului este
dovedită printr-un document
justificativ;
Exportatorul sa fie certificat de o
autoritate sau organism recunoscut
de către Comisia Europeană ca fiind
competent să efectueze controale și
să emită documente justificative în
țări terțe;
Conformitatea lotului este dovedită
printr-un certificat de inspecție emis
de către autoritățile competente,
autoritățile sau organismele de
control din țara terță recunoscute;
Punerea în liberă circulație în Uniune a unui lot de produse
ecologice și importate este condiționată de:
• Depunerea unui certificat de inspecție original la autoritatea competentă
relevantă a statului membru (în România este ANSVSA)
• Verificarea lotului și vizarea în căsuța 20 certificatul de inspecție de către
autoritatea competentă relevantă a statului membru (ANSVSA)
• Indicarea numărului certificatului de inspecție în declarația vamală pentru
punerea în liberă circulație menționată la articolul 158 alineatul (1) din
Regulamentul (UE) nr. 952/2013
CERTIFICATUL DE INSPECTIE (IMPORT) -

Autoritatea sau organismul de control recunoscute din țara terță, eliberează

pentru fiecare export de produse ecologice un certificat de inspecție în
original în conformitate cu Anexa V a Regulamentului CE 1235/2008.

Începând cu data 19 octombrie 2017 Certificatul de inspecție se emite

obligatoriu folosind sistemul electronic TRACES (Trade Control and Expert
System)

!!!! importul de produse ecologice din Elveția se face fără Certificat de

inspecție.
Noile norme privind agricultura ecologică vor intra în vigoare pe 1 ianuarie 2022.

normele privind producția vor fi simplificate prin eliminarea treptată a unor excepții și
derogări;

sistemul de control va fi consolidat datorită unor măsuri de precauție mai stricte și unor
controale riguroase de-a lungul întregului lanț de aprovizionare;

producătorii din țările terțe vor trebui să respecte același set de norme ca și producătorii
din UE;

normele privind produsele bio vor acoperi mai multe categorii de produse (ex. sare, plută,
ceară de albine, frunze de viță de vie, miez de palmier) și vor conține reguli suplimentare
privind producția (ex. cervide, iepuri și păsări de curte);

certificarea va fi simplificată pentru micii fermieri

se va aplica o abordare mai uniformă pentru reducerea riscului de contaminare accidentală

cu pesticide;

vor fi eliminate treptat derogările pentru producția în straturi înălțate în sere.

Noul cadru juridic privind agricultura ecologică din UE va fi susținut de planul de
acțiune în domeniu, lansat de Comisia Europeană în martie 2021

CUPRINS PLAN ACTIUNE

Axa 1: stimularea cererii și

asigurarea încrederii
consumatorilor

Axa 2: stimularea conversiei și

consolidarea întregului lanț
valoric

Axa 3: valorificarea puterii

exemplului: creșterea contribuției
agriculturii ecologice la
durabilitatea mediului
UE menține un sistem strict de control și de asigurare a respectării normelor privind produsele alimentare
ecologice.

Fiecare stat membru al UE numește organisme sau autorități de control care să inspecteze operatorii din lanțul
alimentar ecologic.

Producătorii, distribuitorii și comercianții de produse ecologice trebuie să se înregistreze la organismul lor local
de control înainte de a li se permite să își comercializeze produsele alimentare ca produse ecologice.

După ce au fost inspectate și verificate, producătorii primesc un certificat care confirmă că produsele lor
respectă standardele ecologice.

Toți operatorii sunt verificați cel puțin o dată pe an pentru a se vedea dacă respectă în continuare regulile.

Și alimentele ecologice importate fac obiectul unor proceduri de control pentru a se garanta că au fost
produse și expediate respectând principiile ecologice.
In Romania, controlul si certificarea produselor ecologice sunt asigurate
de Organisme de Inspectie si Certificare (OIC) private. Acestea sunt aprobate
de Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale, aprobare precedata, in mod obligatoriu,
de acreditarea acestora de catre un organism de acreditare (in Romania este RENAR)

!!! pe baza criteriilor de independenţă, imparţialitate şi competenţă stabilite

în Ordinul nr. 895/2016 pentru aprobarea Regulilor privind organizarea sistemului
de inspecţie şi certificare, de aprobare a organismelor de inspecţie şi certificare şi de
supraveghere a activităţii organismelor de control.
Pe eticheta aplicată unui produs ecologic sunt obligatorii următoarele menţiuni:
referire la producţia ecologică, siglele, numele şi codul organismului de inspecţie şi
certificare care a efectuat inspecţia şi a eliberat certificatul de produs ecologic.

Sigla naţională ,,ae”, specifică produselor ecologice, alături de sigla comunitară sunt
folosite pentru a completa etichetarea, în scopul identificării de către consumatori a
produselor obţinute în conformitate cu metodele de producţie ecologică.

Aplicarea logoului UE pe produsele alimentare preambalate este obligatorie începând

cu data de 1 iulie 2010 . Utilizarea acestuia rămâne opţională pentru produsele
importate.

https://www.madr.ro/docs/agricultura/agricultura-
ecologica/Manual-de-utilizare-al-logoului-comunitar.pdf
Regulile de utilizare a siglei ,,ae” sunt cuprinse în Anexa nr.1 la Ordinul comun pentru modificarea şi completarea Anexei la
Ordinul ministrului agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale nr. 317/2006 şi al preşedintelui Autorităţii Naţionale pentru
Protecţia Consumatorilor nr.190/2006 pentru aprobarea Regulilor specifice privind etichetarea produselor agroalimentare
ecologice.

Înregistrarea se realizează prin depunerea la DAJ a fișelor de înregistrare însoțite de contractul încheiat între operator şi
organismul de inspecţie şi certificare menţionat în fişa de înregistrare și declaraţia pe propria răspundere pentru deţinerea
documentelor necesare înscrierii în agricultura ecologică. Procedura de înregistrare a producătorilor în agricultura ecologică
este reglementată prin Ordinul nr. 1253/2013 pentru aprobarea Regulilor privind înregistrarea operatorilor în agricultura
ecologică

!!! A se vedea arhiva cu reglementarile in vigoare

 Cadastrul agricol
Cadastrul şi cartea funciară formează un sistem unitar şi obligatoriu de evidenţă
tehnică, economică şi juridică, de importanţă naţională, a tuturor imobilelor de pe
întregul teritoriu al ţării.
• Scopul acestui sistem este:

a) determinarea informaţiilor tehnice, economice şi juridice referitoare la imobile;

b) asigurarea publicităţii drepturilor reale imobiliare, a drepturilor personale, a

actelor şi faptelor juridice, precum şi a oricăror altor raporturi juridice, prin cartea
funciară;

c) furnizarea de date instituţiilor publice ale statului, necesare sistemului de

impozitare şi pieţei imobiliare;

d) contribuie la asigurarea securităţii tranzacţiilor imobiliare şi la facilitarea creditului

ipotecar.
 Cadastrul realizează identificarea, măsurarea, descrierea şi înregistrarea
imobilelor în documentele cadastrale şi reprezentarea acestora pe hărţi şi
planuri cadastrale.

Cartea funciară cuprinde descrierea imobilelor şi înscrierile referitoare la

drepturile reale imobiliare, la drepturile personale, la actele, faptele sau la
raporturile juridice care au legătură cu imobilele.

Evidenţa imobilelor înscrise în planul cadastral şi în cartea funciară se realizează

şi se actualizează din oficiu, la cererea persoanelor interesate sau la iniţiativa
autorităţilor public

Prin imobil= terenul, cu sau fără construcţii, de pe teritoriul unei unităţi

administrativ- teritoriale, aparţinând unuia sau mai multor proprietari, care se
identifică printr-un număr cadastral unic si se înscrie într-o carte funciară
Reglemetari principale

 Legea cadastrului şi a publicităţii imobiliare nr. 7/1996, modificată ulterior;

 Regulamentul de avizare, recepţie şi înscriere în evidenţele de cadastru şi
carte funciară din 09.07.2014
 Metodologia de realizare şi de întreţinere a cadastrului viticol din 18.07.2003
Realizare şi întreţinere a cadastrului
viticol
 Ordinul nr. 535/2001 -Regulament
pentru verificarea lucrărilor de
specialitate, realizate de persoane
fizice şi juridice autorizate;
 Ordinul nr. 536/2001 -Regulamentul
privind recepţia lucrărilor;
 Ordinul nr. 537/2001 -Regulamentul
privind controlul activităţii persoanelor
fizice şi juridice autorizate să realizeze
şi să verifice lucrări de specialitate;
 Hotărârea Guvernului nr.
590/2001 privind organizarea şi
funcţionarea Oficiului Naţional de
Cadastru, Geodezie şi Cartografie;
 Ordinul nr. 534/2001 privind aprobarea
Normelor tehnice pentru introducerea
cadastrului general;
• Cadastrul viticol=subsistemul de
evidenţă şi inventariere sistematică a
bunurilor imobile sub aspect tehnic şi
economic, cu respectarea Normelor
tehnice elaborate de Oficiul Naţional
de Cadastru, Geodezie şi Cartografie
şi a datelor de bază din cadastrul
general, privind suprafaţa viticolă,
categoria de folosinţă a parcelelor
viticole şi proprietarul.
Categoriile de terenuri cuprinse în
patrimoniul viticol naţional sunt:
a) plantaţiile de viţă de vie roditoare,
•
plantaţiile de portaltoi, plantaţiile-
mamă furnizoare de coarde altoi sau
butaşi pentru înrădăcinare şi şcolile
de viţă;
• b) terenurile din arealele viticole
rezultate în urma defrişării viilor, aflate
în perioada de pregătire pentru
plantare;
• c) alte terenuri din interiorul
arealelor viticole care, prin
amplasarea lor, completează sau
unesc masivele viticole existente şi
prezintă condiţii pentru a fi cultivate
cu viţă de vie.(Ordinul 530/2003)
 Cerinţele de bază Cerinţele specifice ale
ale cadastrului
viticol: cadastrului viticol:
• realizarea unui sistem • Pentru aplicarea cadastrului viticol trebuie să
se realizeze ansamblul de lucrări tehnice prin
de inventariere care se determină exact proprietăţile funciare
sistematică a viticole privind identificarea, măsurarea,
corpurilor de descrierea şi reprezentarea pe hărţi a
proprietate ce conţin acestora, în suprafaţă de minimum 100 m2 în
parcele cu categoria intravilan şi 300 m2 în extravilan.
de folosinţă vie;
• respectarea normelor • Pentru realizarea cadastrului viticol vor fi
tehnice elaborate de parcurse următoarele etape:
Oficiul Naţional de
Cadastru, Geodezie şi a) delimitarea teritorială a arealelor viticole;
Cartografie şi a b) delimitarea teritorială a arealelor viticole
datelor de bază din destinate producerii vinurilor de calitate cu
cadastrul general denumire de origine;
privind suprafaţa c) identificarea, înregistrarea şi reprezentarea
viticolă, categoria de pe hărţi şi planuri cadastrale a viilor răzleţe
folosinţă a parcelelor situate în afara arealelor viticole.
viticole şi proprietarul.
 Cerinţele specifice ale cadastrului viticol

• Delimitarea arealelor viticole şi a unităţilor teritoriale subordonate acestora -

hărţi şi planuri cadastrale, în funcţie de aria geografică la scări diferite, după
cum urmează:
a) regiuni viticole la scara 1:1.000.000;
b) podgorii la scara 1:100.000;
c) centre viticole şi plaiuri viticole la scara 1:10.000 sau 1:50.000.
• Pentru delimitarea arealelor viticole se vor utiliza toate documentaţiile grafice
şi scriptice obţinute prin lucrările existente de introducere şi întreţinere a
cadastrului general, lucrările de organizare a teritoriului şi prin proiectele de
înfiinţare a plantaţiilor de viţă de vie din fiecare zonă.
Ordin nr. 530/2003
 Structura pe etape a lucrărilor pentru realizarea cadastrului
viticol
• Actualizarea planurilor topografice, realizată de către executant cu respectarea prevederilor din Normele
tehnice de introducere a cadastrului general
• Delimitarea suprafeţei ocupate de obiectivele cadastrului viticol din arealele viticole şi din afara acestora
• Delimitarea corpurilor de proprietate ce conţin parcele viticole
• Numerotarea cadastrală în arealele viticole a parcelelor viticole în corelare cu numerotarea primită de la
cadastrul general
• Calculul analitic al suprafeţelor
• Stabilirea categoriilor de folosinţă ale parcelelor viticole
• Introducerea, validarea şi încărcarea bazei de date a cadastrului viticol pe baza datelor din Registrul
plantaţiilor viticole
• Întocmirea registrelor cadastrale cuprinzând suprafeţele viticole ale tuturor parcelelor, pe categorii de
folosinţă, terenurile şi construcţiile, editarea lor, soiul (soiurile); vârsta plantaţiei viticole; panta terenului; lucrări
de îmbunătăţiri funciare; clasele de calitate ale terenurilor; clasele de producţie ale terenurilor; datele
personale ale deţinătorului parcelei (persoană fizică/juridică); direcţia de producţie; suprafaţa parcelei pe
soi/soiuri; modul de conducere a plantaţiilor viticole; densitatea de plantare; irigare (da sau nu).
• Cartoeditarea planurilor cadastrale şi reprezentarea lor grafică şi/sau înregistrarea informaţiilor pe suporturi
magnetice.
Conţinutul documentaţiei care se predă beneficiarului
• Avizul de începere a lucrărilor
de la O.N.C.G.C. sau Oficiul
judeţean de cadastru, geodezie
şi cartografie, denumit în
continuare O.J.C.G.C.
• Tema lucrării.
• Memoriul tehnic.
• Documentaţia cadastrală
• Procesul-verbal de verificare,
recepţie şi avizare internă.
• Procesul-verbal de recepţie a
lucrărilor încheiat cu
reprezentanţii O.N.C.G.C. sau
O.J.C.G.C.
Înscrierea corpurilor de
proprietate în actele de publicitate
imobiliară
•
Până la introducerea
cadastrului general la nivelul
unităţilor administrativ-
teritoriale, atât în intravilan, cât
şi în extravilan, înscrierea
corpurilor de proprietate în
Cartea funciară se va face cu
caracter provizoriu, conform
prevederilor art. 61 din Legea
nr. 7/1996, pe baza lucrărilor
executate conform Hotărârii
Guvernului nr. 834/1991.
Formulare tipizate

 Anexe pentru cadastrul viticol:

 - Anexa nr. 7 - Proces-verbal de delimitare şi vecinătăţi ale parcelelor
viticole din domeniul ...
 - Anexa nr. 8*) - Modelul de schiţă-anexă a parcelei viticole (anexele nr. 8.1
şi 8.2);
 - Anexa nr. 9*) - Modelul Registrului cadastral al parcelelor viticole;
 - Anexa nr. 10*) - Modelul Registrului plantaţiilor viticole şi implementarea
acestuia în teritoriu:
 - Formularul de declaraţie de sortiment viticol (anexa nr. 10.1);
 - Modificarea datelor unei parcele viticole (anexa nr. 10.2).
Protecţia soiurilor de
plante
http://istis.ro/blogs/ro/pages/Legislatie.aspx
Soiul protejat =soiul cultivat care îndeplineşte condiţiile de
noutate, distinctivitate, omogenitate şi stabilitate, necesare
acordării protecţiei prin brevet pentru soi, de către OSIM.

Soiul pentru care se solicită protecţie trebuie să poarte o

denumire generică pentru a putea fi identificat cu uşurinţă pe
piaţă, denumire ce va fi folosită după acordarea brevetului atât
pe teritoriul României cât şi a altor state membre UPOV şi UE.
!!!!!! Este considerat soi şi hibridul cu formele parentale.
Legislaţia naţională în vigoare
în domeniul brevetelor de soi
Acorduri şi tratate
internaţionale la care România
este parte in domeniul
 •Legea nr. 255/1998 privind noile brevetelor de soi
soiuri de plante - republicată
 •H.G. nr. 984/ 2007 pentru
 •Convenţia internaţională pentru
aprobarea regulamentului pentru
protecţia noilor soiuri de plante
aplicarea Legii nr. 255/1998
din 2 decembrie 1961, revizuita la
privind protecţia noilor soiuri de
Geneva la 10 noiembrie 1972, 23
plante
octombrie 1978 şi 19 martie 1991
 • Ordonanţa guvernului nr. la care Romania a aderat prin
41/1998*) (*republicata*) privind Legea nr.186/2000 -
taxele în domeniul protecţiei M.Of.nr.547/06.11.2000
proprietăţii industriale şi regimul de
 •Regulamentul european (CE)
utilizare a acestora,
nr.2100/1994 al Consiliului din 27
iulie 1994
definitii

 soi candidat = soiul pentru care s-a depus la ISTIS o cerere de brevet pentru soi;
 soi esenţial derivat = soiul derivat dintr-un alt soi iniţial, care reţine expresia
caracterelor esenţiale, rezultate dintr-un genotip al soiului iniţial sau dintr-o combinaţie
de genotipuri. Soiul esenţial derivat trebuie să se distingă clar de soiul iniţial printr-unul
sau mai multe caractere care pot fi descrise precis;
 soi similar = soiul declarat de solicitant în cerere ca fiind cel mai apropiat de soiul
candidat;
 reprezentarea
 Desemnarea reprezentantului autorizat se face printr-o procură, transmisă la
ISTIS, în care sunt înscrise numele, prenumele şi semnătura solicitantului sau
ale titularului, după caz.

!!!!!!!!!!!!! Procura se va referi la o singură cerere de brevet pentru soi sau

la un brevet pentru soi.
 Orice act solicitat prin reprezentant autorizat cu privire la retragerea
cererii de brevet pentru soi, renunţarea la brevetul pentru soi, precum şi
orice cerere vizând transferul de drepturi cu privire la un soi se va face
numai pe baza unei procuri speciale care trebuie să menţioneze expres
actul retragerii, renunţării sau transmiterii.
 Procura se depune o dată cu cererea de brevet pentru soi.
 Solicitantul sau titularul nu poate avea decât un singur reprezentant autorizat.
 Obiectul protecţiei soiurilor
 Soiurile din toate genurile şi speciile botanice, inclusiv hibrizii acestora, pot
face obiectul protecţiei soiurilor de plante.
 Prin „soi” =un grup de plante dintr-un singur taxon botanic de cel mai jos rang
cunoscut şi care, fie că îndeplineşte sau nu în totalitate condiţiile de acordare a
protecţiei soiurilor de plante, poate:
a) să fie definit prin expresia caracterelor rezultând dintr-un anumit genotip sau
dintr-o anumită combinaţie de genotipuri;
b) să fie diferit de orice alt grup de plante prin expresia a cel puţin unuia dintre
caracterele menţionate la lit. (a);
c) să fie considerat o entitate având în vedere capacitatea sa de a fi reprodus ca
atare.
 Un grup de plante este constituit din plante întregi sau din părţi de plante în
măsura în care aceste părţi pot produce plante întregi = „constituenţi ai soiului”.
Cerinţe pentru acordarea protecţiei

a) nou;

b) distinct;

c) uniform;

d) stabil.

Soiul poartă o denumire

noutatea

Soiul este nou dacă la data înregistrării cererii de brevet pentru

soi sau la data invocării priorităţii materialul de înmulţire ori
recoltat nu a fost vândut sau nici nu a fost pus printr-un alt
mod la dispoziţia terţilor, de către ameliorator sau cu acordul
acestuia, în scopul exploatării comerciale a noului soi:

• pe teritoriul României, cu un an înaintea înregistrării cererii de brevet

pentru soi;
• pe teritoriul altor state, cu mai mult de 4 ani de la înregistrarea cererii
de brevet pentru soi, iar pentru pomi, arbori şi arbuşti ornamentali şi
viţă-de-vie, cu mai mult de 6 ani.
  Nu îşi pierde noutatea soiul care:
a) face obiectul unui contract de transmitere de drepturi, dacă anterior înregistrării cererii nu a avut
loc exploatarea comercială a noului soi;

b) face obiectul unui acord între ameliorator şi o altă persoană, în virtutea căruia amelioratorul
autorizează producerea materialului de înmulţire sub controlul său;

c) face obiectul unui acord al amelioratorului cu un terţ privind efectuarea unui studiu sau
experiment în plin câmp sau în laborator ori a unor experimentări pe un eşantion mic de plante în
vederea evaluării noului soi;
d) a fost pus la dispoziţie unui terţ, sub formă de material de înmulţire sau ca material recoltat şi
care nu este folosit pentru înmulţiri ulterioare, aceste acte nefiind considerate ca exploatare
comercială a noului soi.
e) a fost pus la dispoziţie, ca urmare a faptului că amelioratorul a expus soiul într-o expoziţie
recunoscută oficial;

f) a fost pus la dispoziţie unui organism oficial, în cadrul unei obligaţii legale sau pe bază de
contract, în vederea producerii, reproducerii, multiplicării, condiţionării sau a depozitării, fără ca
persoana care a solicitat protecţia să îşi piardă dreptul exclusiv de exploatare a soiului, cu condiţia
ca nicio altă punere la dispoziţie în scop comercial să nu fi fost făcută anterior;

g) a fost pus la dispoziţie de o unitate sau de o firmă unei alte unităţi sau unei firme căreia îi este
subordonată sau dacă amândouă unităţile sau firmele aparţin în întregime unei terţe unităţi sau
firme, cu condiţia să nu fi avut loc o altă punere la dispoziţie.
Distinctivitatea
Un soi = distinct dacă, oricare ar fi originea artificială sau naturală a variaţiei
iniţiale din care a rezultat, este în mod clar distinct, prin una sau mai multe
caracteristici importante de oricare alt soi notoriu cunoscut la data depunerii cererii
pentru soi sau la data de prioritate invocată.
= soi notoriu =în cazul în care, la data depunerii cererii:

(a) a făcut obiectul protecţiei soiurilor de plante sau este înscris într-un Catalog
oficial al soiurilor în statele membre ale Uniunii Europene sau într-un stat, sau pe
lângă orice organizaţie interguvernamentală competentă în domeniul respectiv;

(b) s-a introdus o cerere de acordare a protecţiei soiurilor de plante pentru acest soi
sau de înscriere a acestuia într-un Catalog oficial, cu condiţia ca, între timp, cererea
să fi dus la acordarea protecţiei sau la înscrierea în Catalog.

(c) se comercializează în România sau în alt stat.

Uniformitatea
* un soi trebuie privit ca fiind
suficient de uniform dacă, în afară
de puţine aberaţii, plantele din
care este compus sunt similare
sau genetic identice în ceea ce
priveşte caracteristicile, luate ca
un întreg, care sunt luate în
considerare în acest scop.
Stabilitatea
• Un soi se consideră stabil
dacă, după înmulţiri sau
multiplicări succesive sau la
sfârşitul fiecărui ciclu (unde
amelioratorul a definit un
ciclu specific de înmulţire sau
multiplicare), caracterele
lui esenţiale rămân la fel ca
în descrierea iniţială.
• Un soi uniform se consideră
a fi şi stabil.
Denumirea soiurilor
La prezentarea propunerii pentru denumirea soiului în formularul de cerere,
solicitantul trebuie să indice dacă denumirea propusă este prezentată sub forma
unui„nume” sau a unui „cod”.

Numele soiului se consideră dificil de recunoscut sau de reprodus dacă:

a) constă într-o singură literă;

b) este alcătuit sau conţine ca entitate separată o serie de litere care formează un
cuvânt care nu se poate pronunţa; totuşi, atunci când această serie este o abreviere
consacrată, aceasta trebuie să se limiteze la 2 grupe de câte 3 caractere cel mult,
situate la fiecare extremitate a denumirii;
c) conţine o cifră, exceptând cazul în care aceasta face parte integrantă din nume;
d) este alcătuit din mai mult de 3 cuvinte sau elemente;

e) conţine sau este alcătuit dintr-un cuvânt sau element foarte lung;

f) conţine un semn de punctuaţie sau alt simbol

Când denumirea se prezintă sub forma unui „cod”, aceasta nu corespunde dacă:

a) este alcătuită doar dintr-unul sau mai multe numere, cu excepţia cazului în care este
vorba despre o linie consangvinizată sau despre tipuri de soiuri similare;

b) este alcătuită dintr-o singură literă;

c) conţine mai mult de 10 litere sau litere şi numere;

d) conţine mai mult de patru grupuri diferite, formate dintr-o literă sau mai multe
litere şi dintr-un număr sau mai multe numere;

e) conţine un semn de punctuaţie sau un alt simbol, un indice, un exponent sau

un desen.
 prin „poate fi confundată cu” se înţelege în
special:
 o denumire de soi care diferă doar printr-o
literă sau unul sau mai multe accente de
O denumire de soiuri poate
denumirea soiului unei specii înrudite, să inducă în eroare sau să
oficial autorizată pentru a fi comercializată producă confuzie dacă:
în cadrul UE, SEE sau în cadrul unei părţi
contractante la Convenţia Uniunii
a) creează falsa impresie
Internaţionale pentru Protecţia Noilor că soiul posedă
Soiuri de Plante (UPOV), caracteristici speciale sau o
valoare specială;
 sau este subiectul unui drept de denumire
a unui soi în cadrul teritoriilor menţionate
anterior. b) creează falsa impresie că
soiul este înrudit sau derivă
!! nu se aplică în cazul unei diferenţe de o dintr-un alt soi;
singură literă într-o abreviere consacrată
care constituie o entitate separată de cea a c) conţine comparative sau
denumirii soiului. superlative sau denumirea
botanică sau denumirea
 în cazul codurilor o diferenţă de un singur comună a unei specii.
caracter, de o singură literă sau de o
singură cifră este considerată a fi o
distincţie suficientă
Etapele de parcurs pentru acordarea protecţiei unui nou soi

Procesul de verificare a soiului în vederea brevetării

presupune parcurgerea următoarelor etape:
• depunerea cererii de brevet pentru soi;
• examinarea formală a cererii de brevet pentru soi;
• examinarea pe fond a cererii de brevet pentru soi;
• examinarea tehnică a noului soi;
• hotărârile ISTIS;
• protecţia provizorie;
• eliberarea brevetului şi înregistrarea denumirii soiului;
• revocarea brevetului pentru soi.
 Conţinutul cererii de brevet pentru soi

Cererea de brevet pentru soi se depune în limba română, în două exemplare şi

trebuie să cuprindă:
a) solicitantul (persoană fizică sau juridică) şi datele lui de identificare;
b) reprezentantul autorizat (mandatarul), dacă este cazul;
c) denumirea speciei;
d) denumirea propusă soiului;
e) denumirea provizorie a soiului (denumirea de referinţă dată de ameliorator);
f) dacă soiul este modificat genetic;
g) amelioratorul/amelioratorii (numele şi adresa);
h) dacă amelioratorii nu sunt aceeaşi cu solicitantul, modul cum a fost transferat
soiul solicitantului;
i) informaţii despre orice alte solicitări făcute într-un stat membru al Uniunii
Europene sau UPOV;
j) dreptul la prioritate;
k) exploatarea comercială a soiului;
l) examinarea tehnică oficială.
 Cererea trebuie să fie însotita de:
a) chestionarul tehnic tip UPOV sau CPVO sau ghid naţional, completat de
ameliorator;
b) chestionarul tehnic partea confidenţială, numai pentru liniile parentale ale soiurilor
hibride (formularul tip nr. 2);
c) dovada de plată a tarifului de înregistrare a cererii;

d) procura de reprezentare a solicitantului în limba română sau însoţită de traducerea

autentificată în limba română;
e) formularul pentru desemnarea reprezentantului (mandatarului) completat de
solicitant, unde este cazul (formularul tip nr. 3);
f) numele amelioratorului şi o declaraţie din partea solicitantului, din care să rezulte că
după propria sa cunoştinţă nicio altă persoană nu a mai fost implicată în munca de
creare, descoperire şi dezvoltare a noului soi;
g) actul de cesiune a dreptului la acordarea brevetului pentru soi, dacă solicitantul nu
este aceeaşi persoană cu amelioratorul;
h) documente care confirmă dreptul de prioritate dintr-un alt stat;

i) alte documente şi informaţii cu privire la provenienţa şi condiţiile de cultură pentru

soiul candidat.
 Hotărârile ISTIS

In urma examinării formale şi pe fond a cererii şi a raportului de examinare tehnică,

ISTIS acordă soiului candidat brevetul pentru soi sau respinge cererea.

Dacă sunt îndeplinite condiţiile din lege şi s-a eliberat un raport de examinare tehnică
favorabil, ISTIS ia hotărârea de acordare a brevetului pentru soi şi publică menţiunea
acordării în primul număr al Buletinului oficial privind protecţia noilor soiuri de plante,
care apare după luarea hotărârii.
Dacă cererea este respinsă, motivele respingerii sunt notificate solicitantului, căruia
i se acordă un termen de 3 luni pentru răspuns.

Hotărârea de respingere poate fi contestată de solicitant la comisia de reexaminare în

termen de 2 luni de la comunicare, iar motivele contestării, în interval de până la 4
luni. Contestaţia va fi formulată în scris şi cu plata tarifului prevăzut.
Soluţionarea contestaţiilor se face de către comisia de reexaminare în termen de 90 de
zile de la depunerea contestaţiei.

Comisia de reexaminare este compusă din experţi ai Ministerului Agriculturii şi

Dezvoltării Rurale şi ai ISTIS.
Hotărârile comisiei de reexaminare pot fi atacate cu apel la Tribunalul Bucureşti, iar
hotărârea Tribunalului Bucureşti la Curtea de Apel Bucureşti, cu recurs.
Eliberarea brevetului pentru soi şi înregistrarea denumirii soiului
• Pe baza hotărârii de acordare a brevetului, ISTIS eliberează brevetul pentru soi.
• Soiul este înscris în Registrul naţional al brevetelor pentru soiuri, acesta fiind
deschis terţilor pentru inspectare publică, cu plata tarifului de inspectare.

Revocarea brevetului pentru soi

• In termen de 3 luni de la data publicării hotărârii acordării brevetului pentru soi în Buletinul oficial, orice
persoană poate formula în scris şi motivat la ISTIS, o cerere de revocare a brevetului dacă:

a) soiul nu este nou;

b) soiul nu este distinct;

c) soiul nu este uniform;

d) soiul nu este stabil;

e) solicitantul nu este persoana îndreptăţită la acordarea brevetului pentru soi;

f) denumirea soiului nu este corespunzătoare sau încalcă unele drepturi anterioare.

• Cererea de revocare va fi însoţită de documente justificative şi de dovada de plată a
tarifului de examinare a cererii de revocare prevăzut, iar persoana care a solicitat
revocarea are acces la documentaţia care a dus la acordarea protecţiei.
• Comisia de reexaminare desemnată va analiza şi va lua o hotărâre în termen de 3
luni de la depunerea cererii de revocare.
Durata de protecţie a soiului

= 25 de ani pentru
soiurile din speciile de
culturi de câmp şi plante
ornamentale
= 30 de ani pentru soiurile de
pomi, arbori şi arbuşti
ornamentali, viţa-de-vie, cartofi şi
hamei
Se calculează de la data acordării brevetului
pentru soi pâna la sfârşitul celui de-al 25-
lea,respectiv al 30-lea an calendaristic care
urmează anului acordării.
 Drepturile titularului de brevet pentru soi
 Titularul de brevet pentru soi beneficiază de dreptul exclusiv de exploatare a noului soi şi de
dreptul de a interzice oricărei persoane să efectueze, fără autorizaţia sa, următoarele acte privind
materialul de înmulţire sau materialul recoltat aparţinând soiului protejat:
a) producerea sau reproducerea;
b) condiţionarea în scopul înmulţirii;
c) oferirea spre vânzare;
d) vânzarea sau orice altă formă de comercializare;
e) importul;
f) exportul;
g) depozitarea pentru unul dintre scopurile prevăzute la lit. a)-f).
 Titularul de brevet pentru soi este îndreptăţit să solicite redevenţă a cărei valoare se va stabili prin
contract între titularul de brevet şi cel care multiplică şi exploatează pentru producţie şi/sau
comercializează sămânţa şi materialul săditor.
 Exercitarea drepturilor conferite de protecţia prin brevetul pentru soi nu poate încalca nicio
prevedere legală referitoare la moralitatea publică, ordine şi siguranţă publică, protecţia vieţii şi
sănătăţii oamenilor, animalelor şi plantelor, protecţia mediului, protecţia proprietăţii industriale
sau comerciale, ori în vederea salvgardării concurenţei, comerţului şi producţiei agricole.
Excepţii de la drepturile titularului de brevet pentru soi

a) soiul este cultivat de un fermier pentru necesităţile familiale sau de un

grădinar amator;
b) soiul este folosit în scop experimental, pentru obţinerea de noi soiuri, în
activitatea de creare de noi soiuri.

Privilegiul fermierului

Micii fermieri care cultivă plante din speciile de plante agricole, prevăzute în
anexa la lege, au dreptul să folosească seminţe şi să cultive soiuri protejate din
aceste specii fără a deţine autorizaţie sau o licenţă din partea titularului, cu
condiţia plăţii unei remuneraţii echitabile, mai scăzută decât preţul plătit pentru o
licenţă de înmulţire a materialului din categoria biologică minimală acceptată,
folosită pentru certificarea oficială a soiului protejat.
!!!!! nu se aplică aceasta dispozitie în cazul soiurilor protejate care sunt hibrizi
sau soiuri sintetice.
* Valoarea remuneraţiei, modul de plată şi data se vor stabili prin contract
încheiat între părţi, respectiv între titular şi fermier sau reprezentanţii acestora.
 Menţinerea soiului protejat

* Titularul de brevet pentru soi este obligat ca, pe toată durata de valabilitate a
brevetului pentru soi, să menţină soiul, astfel încât acesta să îşi păstreze toate
caracterele prezentate în descrierea oficială, la data acordării brevetului pentru soi.
* Pentru verificarea distinctivităţii, a uniformităţii şi a stabilităţii noului soi,
autoritatea naţională poate cere titularului de brevet pentru soi să furnizeze
seminţe, material de înmulţire, documente sau orice alte informaţii necesare
verificării.
* ISTIS poate cere titularului de brevet pentru soi, pe toată durata de valabilitate a
brevetului, informaţii şi documente din care să rezulte existenţa soiului şi
menţinerea caracteristicilor acestuia.
* Dacă titularul de brevet pentru soi nu dă curs cererii adresate de ISTIS, titularul
de brevet este decăzut din drepturile conferite de brevetul pentru soi
 Transmiterea drepturilor asupra soiului

Transmiterea drepturilor se poate face prin:

 cesiune,
 licenţă exclusivă sau neexclusivă
 succesiune legală sau testamentară.
Cererea de înscriere a transmiterii dreptului asupra unui soi va fi depusă
la ISTIS şi va fi însoţită, după caz, de copia autentificată a următoarelor
documente:
a) contract de cesiune sau
b) contract de licenţă exclusivă (se acordă pentru un interval de timp limitat)
sau neexclusivă (se acordă pentru motive de interes public, de către
Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale,)
c) act de succesiune legală/testamentară.
 Căile de atac împotriva hotărârilor ISTIS

Contestaţiile la hotărârile ISTIS, cererile de revocare, anulare sau revalidare a

brevetului pentru soi trebuie să fie formulate la ISTIS, în scris şi motivat, însoţite
de acte doveditoare şi de dovada plăţii tarifului în vigoare.

Contestaţia sau, după caz, cererea de revocare ori de anulare a brevetului

pentru soi, va fi examinată de către comisia de reexaminare în termen de 90
de zile dacă documentele doveditoare permit soluţionarea cauzei în acest
termen.

Pentru cazuri speciale, justificate, care necesită eventuale repetări ale

testelor de distinctivitate, uniformitate şi stabilitate în vegetaţie în vederea
soluţionării lor, termenul de luare a hotărârilor se poate prelungi.

Litigiile cu privire la calitatea de ameliorator, titular de brevet pentru soi, sau

cele cu privire la alte drepturi născute din brevetul pentru soi, inclusiv drepturile
patrimoniale ale amelioratorului, din contractul de cesiune sau licenţă sunt de
competenţa instanţelor judecătoreşti.
 Protecţia soiurilor la Oficiul comunitar

 Dacă un solicitant român doreşte să depună o cerere de protecţie la Oficiul

comunitar, acesta poate să o depună:
a) direct la Oficiul comunitar, printr-un mandatar cu sediul sau rezidenţa în Uniunea
Europeană; sau
b) la ISTIS, care va funcţiona ca oficiu receptor al cererii de protecţie.
 Cererea de protecţie a noului soi conţinând documentele prevăzute în
Regulamentul (CE) nr. 2100/1994 al Consiliului din 27 iulie 1994 de instituire a
unui regim de protecţie comunitară a soiurilor de plante, depusă la ISTIS, va fi
transmisă la Oficiul comunitar în interval de două săptămâni de la depunere, sub
condiţia plăţii tarifului de înregistrare a cererii.

 Data de depozit a cererii la Oficiul comunitar va fi data la care se primeşte o cerere

completă şi sunt plătite tarifele legale.

 Orice soi protejat prin dreptul comunitar nu mai poate constitui obiectul unui brevet
pentru soi naţional.
SPECIILE DE PLANTE AGRICOLE la care se aplică dispoziţiile privitoare la
privilegiul fermierului

b) Cereale Solanum tuberosum L. -

a) Plante furajere cartof
Avena sativa L. - ovăz
Cicer arietinum L. - năut
Hordeum vulgare L. - orz
Lupinus luteus L. - lupin d) Plante tehnice şi
galben Oryza sativa L. - orez oleaginoase
Medicago sativa L. - Phalaris canariensis L. - Brassica napus L.
lucernă iarba canarilor (partim.) - rapiţă pentru ulei
Pisum sativum L. Secale cereale L. - secară Brassica rapa L. - colza
(partim.) - mazăre de câmp X Triticosecale Wittm. - Linum usitatissimum L. -
Trifolium alexandrinum L. triticale in pentru ulei (cu excepţia
- trifoi de Alexandria Triticum aestivum L. inului pentru fibră)
Trifolium resupinatum L. - Emend, Fiori et Paol - grâu
trifoi persan comun
Vicia faba L. - bob Triticum durum Desf. -
grâu dur
Vicia sativa L. - măzăriche
Triticum spelta L. - grâu
Lolium multiflorum Lam. - spelta
raigras italian
c) cartof
Notiuni
introductive
 Ce reglementari studiem la
cursul de Legislatie?
Legislatie nationala
Infiintare societati comerciale - ferme comerciale
Pomicultura
Viticultura si vinificatie
Legumicultura
Spatii verzi
Productie ecologica
Plante modificate genetic
Grupuri de producatori
Protectia soiurilor de plante
Conditii notare VP

Nota grila - 60%

Nota referat – 40%

Referatul consta intr-o simulare:

-Fiecare student isi infiinteaza la alegere un tip de societate comerciala
-- in cadrul fermei isi stabileste un asolament si in functie de activitatile
pe care le presteaza va preciza care sunt reglementarile de care are
nevoie
 Notiuni introductive
- reglemetari nationale
- reglementari europene
-institutii
- diverse

https://europa.eu/

https://europa.eu/european-union/about-eu/institutions-bodies/court-justice_ro

https://europa.eu/european-union/topics/agriculture_ro

https://e-justice.europa.eu/content_legal_professions-29-se-ro.do?member=1

https://eur-lex.europa.eu/homepage.html

https://curia.europa.eu/jcms/jcms/j_6/ro/

http://legislatie.just.ro/

http://www.cdep.ro/pls/legis/legis_pck.frame

http://www.clr.ro/
Norma juridica=regulă de conduită generală şi impersonală,
instituită sau recunoscută de forţa coercitivă a statului.
SCOP: - de a orienta comportarea oamenilor în direcţia
promovării şi consolidării relaţiilor sociale conform idealurilor şi
valorilor ce guvernează societatea respectivă.

MO DE L U L O RICĂ REI N ORME JU RIDI CE POATE FI

RE P RE Z E N TAT A S T F E L :
 Structura
logico-juridică

IPOTEZA DISPOZIŢIA SANCŢIUNEA

stabileşte condiţiile,
împrejurările sau faptele
în prezenţa cărora se Prevede
cere o anumită conduită, drepturile şi obligaţiile garantarea realizării
precum şi categoria subiectelor vizate dispoziţiei normei
subiecţilor la care
se referă prevederile
de norma juridică
dispoziţiei
Clasificarea legilor:

după sfera de
după forţa juridică: reglementare:

constituţionale generale

legi organice speciale

legi ordinare
excepţionale
 LEGILE ORGANICE ex

a) sistemul electoral;
b) organizarea, funcţionarea şi finanţarea partidelor politice;
c) statutul deputaţilor şi al senatorilor, stabilirea indemnizaţiei şi a drepturilor acestora;
d) organizarea şi desfăşurarea referendumului;
e) organizarea Guvernului şi a Consiliului Suprem de Apărare a Ţării;
f) regimul stării de mobilizare parţială sau totală a forţelor armate;
g) regimul stării de asediu şi al stării de urgenţă;
h) infracţiunile, pedepsele şi regimul executării acestora;
i) acordarea amnistiei sau a graţierii colective;
j) statutul funcţionarilor publici;
k) contenciosul administrativ;
l) org. şi funcţ CSM, a instanţelor judecătoreşti, a Ministerului Public şi a Curţii de Conturi;
m) regimul juridic general al proprietăţii şi al moştenirii;
n) organizarea generală a învăţământului;
o) organizarea administraţiei publice locale, a teritoriului, autonomia locală;
p) regimul gen. privind raporturile de muncă, sindicatele, patronatele şi protecţia socială;
r) statutul minorităţilor naţionale din România;
s) regimul general al cultelor;
Acte normative subordonate legii

Guvernul adoptă hotărâri şi ordonanţe

Seful statului – decrete;

Organele centrale executive – hotărâri, ordonanţe, regulamente,

ordine, instrucţiuni, decizii;

Acte ale organelor locale.

Actele normative subordonate legii

trebuie să aibă în vedere:

ca acestea să fie în conformitate cu legile şi să nu conţină dispoziţii

contrare acestora;
ele nu pot da reglementări primare sau în domenii pentru care s-a
prevăzut reglementarea numai prin lege;
să se înscrie în limitele competenţei materiale şi teritoriale a organului
de la care emană;

să fie date în forma şi cu procedura specifică;

să respecte ierarhia forţei juridice.

Hotărârile se emit pentru organizarea executării legilor.

Ordonanţele se emit în temeiul unei legi speciale de abilitare, în limitele şi în condiţiile

prevăzute de aceasta.

Hotărârile şi ordonanţele adoptate de Guvern se semnează de primul-ministru, se

contrasemnează de miniştrii care au obligaţia punerii lor în executare şi se publică în
Monitorul Oficial al României. Nepublicarea atrage inexistenţa hotărârii sau a
ordonanţei. Hotărârile care au caracter militar se comunică numai instituţiilor
interesate
Se supun spre dezbatere şi adoptare Camerei Deputaţilor, ca primă Cameră sesizată, proiectele de
legi şi propunerile legislative pentru ratificarea tratatelor sau a altor acorduri internaţionale şi a
măsurilor legislative ce rezultă din aplicarea acestor tratate sau acorduri, precum şi unele proiecte
ale legilor organice.

Celelalte proiecte de legi sau propuneri legislative se supun dezbaterii şi adoptării, ca primă
Cameră sesizată, Senatului.

Prima Cameră sesizată se pronunţă în termen de 45 de zile.

EXC = coduri şi alte legi de complexitate deosebită = 60 de zile.

!!!! În cazul depăşirii acestor termene se consideră că proiectele de legi sau propunerile legislative
au fost adoptate.

• După adoptare/respingere de către prima Cameră sesizată, proiectul sau propunerea

legislativă se trimite celeilalte Camere care va decide definitiv.

• = trebuie sa existe acord intre cele 2 Camere.

 Ordonanţa de urgenţă
1. numai în situaţii extraordinare a căror reglementare nu poate fi amânată, cu
obligaţia de a motiva urgenţa în cuprinsul acestora.
2. ordonanţa de urgenţă intră în vigoare numai după depunerea sa spre dezbatere
în procedură de urgenţă la Camera competentă să fie sesizată şi după publicarea ei
în Monitorul Oficial al României.

3. Camerele, dacă nu se află în sesiune, se convoacă în mod obligatoriu în 5 zile de la

depunere sau, după caz, de la trimitere. Dacă în termen de cel mult 30 de zile de la
depunere, Camera sesizată nu se pronunţă asupra ordonanţei, aceasta este considerată
adoptată şi se trimite celeilalte Camere care decide de asemenea în procedură de
urgenţă. Ordonanţa de urgenţă cuprinzând norme de natura legii organice se
aprobă cu majoritatea membrilor fiecărei Camere.

 Ordonanţele de urgenţă nu pot fi adoptate în domeniul legilor constituţionale, nu

pot afecta regimul instituţiilor fundamentale ale statului, drepturile, libertăţile şi
îndatoririle prevăzute de Constituţie, drepturile electorale şi nu pot viza măsuri de
trecere silită a unor bunuri în proprietate publică.

Ordonanţele cu care Parlamentul a fost sesizat se aprobă sau se resping printr-o lege
în care vor fi cuprinse şi ordonanţele ale căror efecte au încetat. Prin legea de aprobare
sau de respingere se vor reglementa, dacă este cazul, măsurile necesare cu privire la
efectele juridice produse pe perioada de aplicare a ordonanţei.
Actele normative subordonate legii

trebuie să aibă în vedere:

să fie în conformitate cu legile şi să nu conţină dispoziţii

contrare acestora;
nu pot da reglementări primare sau în domenii pentru care s-a
prevăzut reglementarea numai prin lege;
se înscrie în limitele competenţei materiale şi teritoriale a
organului de la care emană;

să fie date în forma şi cu procedura specifică;

să respecte ierarhia forţei juridice.

 deputaţi,
Guvern senatori

cel puţin 100.000

de cetăţeni cu
drept de vot

INŢIATIVA LEGISLATIVĂ

Cetăţenii care îşi manifestă dreptul la

iniţiativă legislativă trebuie să provină
din cel puţin un sfert din judeţele ţării, Nu pot face obiectul iniţiativei Propunerile legislative se supun
iar în fiecare din aceste judeţe, legislative a cetăţenilor problemele dezbaterii mai întâi Camerei
respectiv în municipiul Bucureşti, fiscale, cele cu caracter internaţional, competente să le adopte, ca primă
trebuie să fie înregistrate cel puţin amnistia şi graţierea. Cameră sesizată.
5.000 de semnături în sprijinul acestei
iniţiative.
Adoptarea legilor şi a hotărârilor

Legile organice şi hotărârile privind

regulamentele Camerelor se adoptă cu votul
majorităţii membrilor fiecărei Camere.

Legile ordinare şi hotărârile se adoptă cu votul

majorităţii membrilor prezenţi din fiecare
Cameră.

La cererea Guvernului sau din proprie iniţiativă,

Parlamentul poate adopta proiecte de legi sau
propuneri legislative cu procedură de urgenţă,
stabilită potrivit regulamentului fiecărei Camere.
Promulgarea legii

Legea se trimite, spre promulgare, Preşedintelui României. Promulgarea

legii se face în termen de cel mult 20 de zile de la primire.

Înainte de promulgare, Preşedintele poate cere Parlamentului, o singură

dată, reexaminarea legii.

Dacă Preşedintele a cerut reexaminarea legii ori dacă s-a cerut verificarea
constituţionalităţii ei, promulgarea legii se face în cel mult 10 zile de la
primirea legii adoptate după reexaminare sau de la primirea deciziei Curţii
Constituţionale, prin care i s-a confirmat constituţionalitatea.
 Intrarea în
vigoare a legii

Legea se publică în Monitorul Oficial al României

şi intră în vigoare la 3 zile de la data publicării sau
la o dată ulterioară prevăzută în textul ei.
 Ieşirea din vigoare a actelor normative
directă
expresă
abrogare indirectă
tacită sau
implicită
Abrogare directă - noul act normativ prevede în mod expres şi direct ceea ce abrogă, adică întreg
actul normativ sau anumite articole ale acestuia
Abrogare indirectă - noul act normativ se limitează să prevadă că se abrogă toate actele normative
sau prevederile contrare dispoziţiilor sale;
- Abrogare tacită - noul act normativ nu conţine nici o prevedere expresă de abrogare, dar
reglementarea pe care o cuprinde se deosebeşte atât de mult de reglementările din actele normative
vechi, încât acestea nu se mai pot aplica şi deci se consideră că legiuitorul le-a abrogat implicit
Dispoziţiile din legile şi ordonanţele în vigoare, precum şi cele din regulamente, constatate ca fiind
neconstituţionale, îşi încetează efectele juridice la 45 de zile de la publicarea deciziei Curţii
Constituţionale dacă, în acest interval, Parlamentul sau Guvernul, după caz, nu pun de acord
prevederile neconstituţionale cu dispoziţiile Constituţiei. Pe durata acestui termen, dispoziţiile
constatate ca fiind neconstituţionale sunt suspendate de drept.
 Aquis-ul comunitar

Surse oficiale:
❖Tratatele constituţionale ale Comunităţii – care reprezintă acte ale statelor membre;
❖Actele legislative ale instituţiilor politice ale Comunităţii;
❖Deciziile Curţii de Justiţie şi principiile legale generale şi drepturile fundamentale recunoscute
şi elaborate de aceasta.

Legislaţia secundară http://eur-lex.europa.eu/advanced-search-

form.html?qid=1519549769838&action=update
Directive - ea introduce o obligaţie cu privire la rezultatul care trebuie atins, însă lasă
libertate statelor membre în ceea ce priveşte mijloacele utilizate în acest sens.;
➢Regulamente - este obligatoriu în toate elementele sale şi se aplică direct în fiecare
stat membru;
➢Decizii - este un act cu caracter juridic obligatoriu care poate avea o aplicabilitate
generală sau poate fi adresată unui destinatar precis.
 Armonizare

Transpunere Implementare Impunere

Adaptarea
sau
Creare
modificarea Monitorizare
instituţii
legilor
existente

Adoptarea
unor noi Alocare Controale
acte bugete locale
normative

Acordarea de
permise,
aprobarea Sancţiuni
unui plan
etc.
Dreptul internaţional şi dreptul intern (Art. 11 din
Constitutie)

Statul român se obligă să îndeplinească întocmai şi cu bună-

credinţă obligaţiile ce-i revin din tratatele la care este parte.

Tratatele ratificate de Parlament, potrivit legii, fac parte din

dreptul intern.

!!!! În cazul în care un tratat la care România urmează să

devină parte cuprinde dispoziţii contrare Constituţiei,
ratificarea lui poate avea loc numai după revizuirea
Constituţiei.
Accesul liber la justiţie (Art. 21 din Constitutie)

Orice persoană se poate adresa justiţiei pentru apărarea

drepturilor, a libertăţilor şi a intereselor sale legitime.

Nici o lege nu poate îngrădi exercitarea acestui drept.

Părţile au dreptul la un proces echitabil şi la soluţionarea cauzelor

într-un termen rezonabil.

Jurisdicţiile speciale administrative sunt facultative şi gratuite.

 Instituţiile UE

Parlamentul European

Consiliul European

Comisia Europeană;

Curtea de Justiţie

Curtea de Auditori

Sistemul European de Bănci Centrale şi Banca

Centrală Europeană.
 Parlamentul European

Este compus din reprezentanţii cetăţenilor aparţinând statelor

Uniunii.

Parlamentul European este alcătuit din 705 de deputaţi

Romania -33+1 deputati

Din 1979, deputaţii sunt aleşi prin vot universal direct pentru o perioadă de 5 ani.

Parlamentul European îşi desfăşoară activitatea în 3 sedii:

Bruxelles (Belgia)- reuniunile comisiilor parlamentare
Luxemburg - sediul administrativ
Strasbourg (Franţa)- sesiuni plenare.
http://www.europarl.europa.eu/about-parliament/ro/powers-
and-procedures/legislative-powers

• Adoptă legile europene – în colaborare

cu Consiliul, în multe domenii de politici
Parlamentul publice.
îndeplineşte 3 • Exercită controlul democratic asupra
funcţii principale: celorlalte instituţii UE, în special asupra
Comisiei. Deţine puterea de a aproba sau
de a respinge comisarii nominalizaţi şi are
dreptul de a cere întregii Comisii să
demisioneze.
• Controlul finanţelor publice.
Preşedintele Parlamentului European -Roberta Metsola (2022)

Rol:

asigură desfăşurarea corespunzătoare a procedurilor parlamentare

monitorizează activităţile Parlamentului şi comisiile parlamentare

reprezintă Parlamentul în toate chestiunile juridice şi în relaţiile

internaţionale

îşi dă acordul final asupra bugetului UE

Consiliul Uniunii Europene

Rol: reprezintă guvernele statelor membre ale UE, adoptă legislația

europeană și coordonează politicile UE

Membri: miniștrii din fiecare țară a UE care răspund de domeniul de

politică supus discuțiilor

Președinte: fiecare stat membru al UE deține președinția prin rotație, pe o

perioadă de 6 luni - până în iunie 2023 –președintia suedeza

Înființare: 1958 (sub denumirea de Consiliul Comunității Economice

Europene)

Sediu: Bruxelles (Belgia)

Consiliul UE

Negociază și adoptă legislația UE, împreună

cu Parlamentul European, pe baza propunerilor înaintate
de Comisia Europeană.

Coordonează politicile țărilor UE.

Elaborează politica externă și de securitate a UE, plecând

de la orientările Consiliului European.

Încheie acorduri între UE și alte țări sau organizații

internaționale.

Adoptă bugetul anual al UE, în colaborare cu Parlamentul

European.
 Consiliul UE nu trebuie confundat cu:

Consiliul European - summit

trimestrial în cadrul căruia
Consiliul Europei- instituție
liderii UE se reunesc pentru a
care nu face parte din UE.
stabili direcțiile generale ale
politicii europene
 Consiliul European
- format din șefi de stat sau de guvern ai statelor membre
https://www.consilium.europa.eu/ro/european-council/

Consiliul European joacă un rol important în

a adoptat o anumite proceduri de numire în posturi de
„agendă importanță majoră la nivelul UE.
strategică” a Consiliul European răspunde de:
definește
domeniilor - alegerea președintelui Consiliului European
orientările și
prioritare care - propunerea președintelui Comisiei Europene
prioritățile
necesită acțiune -numirea Înaltului Reprezentant al Uniunii
politice generale
și atenție din pentru afaceri externe și politica de securitate
ale UE.
partea UE pe -numirea oficială a întregului organ colegial al
termen lung comisarilor
-numirea Comitetului executiv al Băncii Centrale
Europene (BCE), inclusiv a președintelui BCE
 !!!!!!
Consiliul Europei este o organizatie interguvernamentala ale carei obiective sunt:

Protejarea drepturilor omului, a democratiei pluraliste si a suprematiei dreptului;

Favorizarea constientizarii si incurajarea dezvoltarii identitatii si diversitatii culturale ale Europei;

Cautarea solutiilor pentru problemele cu care se confrunta societatea europeana: discriminarea minoritatilor,
xenofobia, intoleranta, bioetica si clonarea umana, terorismul, traficul de fiinte umane, crima organizata si coruptia,
cibercriminalitatea, violenta contra copiilor etc.;

Dezvoltarea stabilitatii democratice in Europa prin sustinerea reformelor politice, legislative si constitutionale.

47 de state membre

https://www.coe.int/en/web/portal/home
Comisia europeana
https://commission.europa.eu/index_ro

Rol: apără interesul general al UE, propunând acte

legislative, asigurând respectarea acestora și
implementând politicile și bugetul Uniunii

Membri: o echipă de comisari, câte unul din fiecare țară

a UE

Președinte: Ursula von der Leyen

Înființare: 1958

Sediu: Bruxelles (Belgia)

 Comisia Europeană
Comisia este compusă din 24 departamente – Directoare Generale,
care la rândul lor sunt formate din Divizii. Pe lângă acestea există şi o
serie de servicii specializate, inclusiv Serviciul Legal.

Comisia: Atribuţii:
Iniţiativă legislativă;

formulează recomandări sau avize în materiile Execuţie;

care fac obiectul tratatului, dacă acesta prevede
în mod expres sau dacă Comisia le consideră
necesare;
dispune de putere de decizie proprie şi participă
la procesul de formare a actelor Consiliului şi
Parlamentului European;
Supraveghere (controlului aplicării
tratatelor comunitare; poate să
declanşeze anumite proceduri
juridice care au menirea de a
stabili dacă Consiliul ori SM
îndeplinesc obligaţiile ce le revin
din tratate).

Reprezentare (reprezintă
exercită atribuţiile conferite de Consiliu pentru interesele Comunităţii pe plan
aplicarea normelor stabilite de acesta. internaţional)
 Curtea Europeană de Justiţie - Luxemburg

Rol: se asigură că legislația UE este interpretată și aplicată în același mod în toate țările UE;
garantează că țările și instituțiile UE se supun dreptului european.

Membri:

• Curtea de Justiție: câte 1 judecător din fiecare țară a UE + 11 avocați generali

• Tribunalul: câte 2 judecători din fiecare țară a UE

Înființare: 1952
Componenta- 2 instanțe:
Curtea de Justiție - se ocupă de cererile de hotărâre preliminară adresate
de instanțele naționale și de anumite acțiuni în anulare și recursuri.

Tribunalul - se pronunță asupra acțiunilor în anulare introduse de persoane

fizice, întreprinderi și, în anumite cazuri, de guvernele UE. În practică,
această instanță se ocupă în principal cu legislația privind concurența,
ajutorul de stat, comerțul, agricultura și mărcile comerciale.

Judecătorii și avocații generali sunt numiți de statele membre, de comun

acord, pentru un mandat de 6 ani, care poate fi reînnoit. Judecătorii din
cadrul fiecărei instanțe aleg un președinte, pentru un mandat de 3 ani, care
poate fi reînnoit.
Principalele atribuţii ale Curţii de Justiţie sunt:

controlul legalităţii actelor instituţiilor;

controlul respectării de către SM a obligaţiilor care le sunt impuse de către tratate;

interpretarea regulilor comunitare şi negocierea validităţii actelor instituţiilor.

Tribunalul UE al Funcţiei Publice se pronunţă în litigiile apărute între Uniunea

Europeană şi funcţionarii săi.

Misiunea Curţii este să se asigure că legislaţia UE este interpretată şi aplicată în mod

uniform în toate statele membre UE, astfel încât legile să se aplice în mod egal tuturor
cetăţenilor. Spre exemplu, Curtea se asigură că instanţele naţionale nu pronunţă sentinţe
diferite în acelaşi caz.
 Curtea pronunţă sentinţe în cazurile care îi sunt înaintate spre soluţionare.

Cele 5 tipuri de cazuri întâlnite frecvent sunt:

-acţiuni pentru pronunţarea unei hotărâri preliminare – când instanţele

naţionale îi cer Curţii de Justiţie să interpreteze un act legislativ european

acţiuni în constatarea neîndeplinirii obligaţiilor – intentate guvernelor

care nu aplică legislaţia europeană

acţiuni în anulare – când se consideră că anumite acte legislative ale UE

încalcă tratatele europene sau drepturile fundamentale

-acţiuni în constatarea abţinerii de a acţiona – când instituţiile UE nu

acţionează pentru a lua deciziile pe care au obligaţia de a le lua

-acţiuni directe – intentate de persoane fizice, întreprinderi sau

organizaţii împotriva deciziilor sau acţiunilor UE
 O persoană fizică sau o întreprindere care consideră că a avut de suferit de pe urma acțiunii
sau a lipsei de acțiune din partea unei instituții UE sau a angajaților acesteia se poate adresa
Curții în două moduri:

indirect, prin intermediul instanțelor naționale (care pot decide să înainteze cazul Curții de
Justiție)

direct, sesizând Tribunalul - dacă reclamantul a fost afectat direct și personal de o decizie
luată de o instituție a UE.

https://ec.europa.eu/info/about-europission/contact/problems-and-coean-
commmplaints/help-defending-your-rights/individuals_ro
 Au un rol esenţial în funcţionarea UE:
Comitetul Economic şi Social European reprezintă actorii economici şi sociali din societatea civilă organizată, precum
angajatorii şi angajaţii, sindicatele şi organizaţiile de consumatori;

Comitetul Regiunilor reprezintă autorităţile regionale şi locale;

Banca Europeană de Investiţii finanţează investiţiile în proiecte de dezvoltare economică în interiorul şi în exteriorul UE şi
susţine micile întreprinderi prin Fondul European de Investiţii;

Banca Centrală Europeană este responsabilă de politica monetară europeană;

Ombudsmanul European acţionează ca intermediar între cetăţean şi autorităţile UE. Are dreptul de a primi şi investiga
plângerile trimise de cetăţenii, companiile şi organizaţiile din UE şi de orice persoană cu domiciliul sau sediul într-un
stat membru UE. Plângerile pot avea ca obiect: nedreptate; discriminare; abuz de putere; necomunicarea sau refuzul de
a comunica informaţii; întârzieri nejustificate; proceduri incorecte.
Controlorul European pentru Protecţia Datelor asigură protecţia datelor cu caracter personal ale cetăţenilor.
 CEDO https://www.echr.coe.int/Pages/home.aspx?p=applicants/rum

Curtea Europeana a Drepturilor Omului, instituita de Conventia amendata de Protocolul nr. 11, se compune dintr-un numar de
judecatori egal cu acela al statelor contractante.
45 de judecatori , ce își desfășoară activitatea cu titlu individual și nu reprezintă niciun stat.

Plângerile individuale se referă la:

disparitii si asasinate;

tortura si rele tratamente pentru detinuti;

privarea arbitrara de libertate;

absenta accesului la un tribunal;

absenta unui proces echitabil într-un timp rezonabil;

ascultarea telefoanelor;

deportarea si extradarea;

discriminarea homosexualilor;

libertatea presei;

drepturile parintilor copiilor plasati în institutii;

ingerinte asupra dreptului la proprietate;

dezvoltarea partidelor politice.

 In Romania, autoritatea
judecatoreasca se compune
din:

Instantele judecatoresti
sunt:

- instantele judecatoresti,
*Judecatoriile,
- Ministerul Public
*Tribunalele
, *Tribunalele specializate,
*Curtile de Apel
*Inalta Curte de Casatie si
Justitie.

http://portal.just.ro/SitePages/acasa.aspx
 Instanţele judecătoreşti

Judecatoriile sunt instante fara personalitate juridica, organizate in judete si

în sectoarele municipiului Bucuresti

Tribunalele specializate sunt:

a) tribunale pentru minori si familie;

b) tribunale de munca si asigurari sociale;

c) tribunale comerciale;

d) tribunale administrativ-fiscale.

Tribunalele au de regula sediul in fiecare resedinta de judet, si in Municipiul Bucuresti. In

circumscriptia fiecarui tribunal, sunt cuprinse toate judecatoriile din judet.

In cadrul tribunalelor functioneaza sectii pentru cauze civile si sectii pentru cauze penale
si, in raport cu natura si numarul cauzelor, sectii maritime si fluviale sau pentru alte
materii.
Curtile de apel (15) sunt instante cu personalitate juridica, în circumscriptia carora
functioneaza mai multe tribunale si tribunale specializate.
Curtea de Apel Bucuresti functioneaza si ca instanta specializata pentru judecarea cauzelor
privind proprietatea intelectuala, potrivit legii.
Curtile de apel, cu sediul stabilit de lege in localitatea de resedinta a unui judet sau a
municipiului Bucuresti

In cadrul curtilor de apel functioneaza sectii pentru cauze civile, cauze penale, cauze
comerciale, cauze cu minori si de familie, cauze de contencios administrativ si fiscal, cauze
privind conflicte de munca si asigurari sociale, precum si, in raport cu natura si numarul
cauzelor, sectii maritime si fluviale sau pentru alte materii.
In legile organice (ex. codul de procedura civila, penala, alte legi speciale) sunt prevazute
expres dispozitii referitoare la competenta solutionarii cauzelor pentru curtea de apel.
Inalta Curte de Casatie si Justitie are, in principal, competenta de a
judeca recursul în casatie si de a asigura interpretarea si aplicarea unitara
a legii de catre celelalte instante judecatoresti.

Sectiile Inaltei Curti de Casatie si Justitie, in raport cu competenta

fiecareia solutioneaza:

• cererile de stramutare, pentru motivele prevazute în codurile de procedura;

• conflictele de competenta, in cazurile prevazute de lege;
• recursurile declarate impotriva hotararilor nedefinitive sau a actelor judecatoresti, de
orice natura, care nu pot fi atacate pe nici o alta cale, iar cursul judecatii a fost intrerupt in
fata curtilor de apel;
• orice alte cereri prevazute de lege.
 Termene
Termenele se inteleg pe zile libere, neintrand in socoteala nici ziua cand a inceput, nici
ziua cand s-a sfarsit termenul.
Termenele statornicite pe ore incep sa curga de la miezul noptii zilei urmatoare.
Termenele statornicite pe ani, luni sau saptamani se sfarsesc in ziua anului, lunii sau
saptamanii corespunzatoare zilei de plecare.
Termenul care, incepand la 29, 30 sau 31 ale lunii, se sfarseste intr-o luna care nu are o
asemenea zi, se va socoti implinit in ziua cea din urma a lunii.
Termenul care se sfarseste intr-o zi de sarbatoare legala, sau cand serviciul este
suspendat, se va prelungi pana la sfarsitul primei zile de lucru urmatoare.

Termenele incep sa curga de la data comunicarii actelor de procedura daca legea nu

dispune altfel. Termenele incep sa curga si impotriva partii care a cerut comunicarea, de
la data cand a cerut-o.

Actele de procedura trimise prin posta instantelor judecatoresti se socotesc indeplinite in

termen daca au fost predate recomandat la oficiul postal inainte de implinirea lui.
 Sunt subiecte ale raportului juridic:

Persoana fizică = omul, privit individual, ca titular de drepturi şi de obligaţii civile.

Persoana juridică = orice formă de organizare care, întrunind condiţiile cerute de

lege, este titulară de drepturi şi de obligaţii civile (art. 25 din NCC).

 Cetăţenii străini şi apatrizii sunt asimilaţi, în condiţiile legii, cu cetăţenii români,

în ceea ce priveşte drepturile şi libertăţile lor civile. Asimilarea se aplică în mod
corespunzător şi persoanelor juridice străine (art. 27 din NCC).
Exploataţiile
agricole
NOTIUNE. FORME DE
CONSTITUIRE

Atentie: s-a abrogat OUG

108/2001
 Legea nr. 37/2015 privind clasificarea
fermelor şi exploataţiilor agricole
Monitorul Oficial, Partea I nr. 172 din 12
martie 2015, modificata prin L 285/2015
 NOTIUNE
* fermă agricolă - unitatea economică de bază pentru producţia
agricolă formată din terenul agricol şi/sau incinta în care se află
construcţiile, spaţiile de depozitare, utilajele şi echipamentele agricole,
alte anexe, animale şi păsări, precum şi utilităţile aferente care
concură la desfăşurarea activităţilor agricole;

* fermier - persoană fizică sau juridică ori un grup de persoane fizice

sau juridice care au în proprietate sau în folosinţă o fermă agricolă în
care realizează, singur sau împreună cu membrii familiei sale ori alţi
membri asociaţi, producţia agricolă;

* exploataţie agricolă - formă de organizare alcătuită din ansamblul

unităţilor utilizate pentru activităţile agricole şi gestionate de un
fermier, situate pe teritoriul aceluiaşi stat membru al Uniunii
Europene;
 Exploataţiile
agricole pot fi Exploatatiile pot
formate din: aparţine:
• unuia sau
. • multor
proprietari
mijloace
necesare
terenuri, procesului animale
de
producţie
agricolă
,,Activitate agricolă” =

(i) producția, creșterea sau cultivarea de

produse agricole, inclusiv recoltarea,  suprafață agricolă =
mulgerea, reproducerea animalelor și ❑ orice suprafață de teren arabil,
deținerea acestora în scopuri agricole,
❑ de pășune permanentă
(ii) menținerea unei suprafețe agricole ❑ de fâneață permanentă sau cultivată
într-o stare care o face adecvată pentru cu culturi permanente;
pășunat sau pentru cultivare, fără nicio
acțiune pregătitoare care depășește
cadrul metodelor și al utilajelor
agricole uzuale, pe baza criteriilor
definite de statele membre în cadrul
stabilit de Comisie, sau

(iii) efectuarea unei activități minime

definite de către statele membre, pe
suprafețele agricole menținute în mod
natural într-o stare adecvată pentru
pășunat sau pentru cultivare;
„Dimensiune Economică - se
determină pe baza producţiei
standard totale a exploataţiei
agricole, exprimată în euro,
stabilită în conformitate cu
prevederile Regulamentului
(CE) nr. 1.242/2008 al Comisiei
din 8 decembrie 2008 de
stabilire a unei tipologii
comunitare pentru exploataţii
agricole
„pepiniere” =suprafețe plantate cu plante
tinere lemnoase cultivate în aer liber,
destinate transplantării ulterioare:
❖ pepiniere viticole și vii-mamă pentru
portaltoi;
❖ pepiniere de pomi fructiferi și de fructe
de pădure;
❖ pepiniere de plante ornamentale;
❖ pepiniere comerciale de arbori de
pădure, cu excepția arborilor pentru
nevoile proprii ale exploatației, crescuți
în zona împădurită;
❖ pepiniere de arbori și arbuști pentru
plantarea în grădini, parcuri, pe
marginea drumurilor, pe rambleuri (de
exemplu, plante pentru garduri vii,
trandafiri și alți arbuști ornamentali,
conifere ornamentale), precum și
portaltoii acestora și materialul săditor;
 Regulamentul
delegat (UE) nr. „categoria de
1198/2014 al exploatații”: un
„informații
Comisiei din 1 ansamblu de
contabile”
august 2014 de exploatații
reprezintă orice
completare a agricole care fac
informații tehnice,
Regulamentului parte din aceeași
financiare sau
(CE) categorie în ceea șef de
economice
nr. 1217/2009 al ce privește tipul exploatație”
referitoare la o
Consiliului privind de exploatație și înseamnă
exploatație
crearea unei dimensiunea persoana fizică
agricolă, derivate
rețele de economică a responsabilă de
din conturi care
colectare de exploatației, așa gestionarea zilnică
constau în
informații cum sunt definite a unei exploatații
înregistrări
contabile agricole în tipologia agricole
efectuate în mod
privind veniturile comunitară a
sistematic și
și activitatea exploatațiilor
periodic pe
economică a agricole stabilită
întreaga durată a
exploatațiilor în Regulamentul
anului contabil.
agricole în (CE) nr.
Uniunea 1242/2008;
Europeană
 În funcţie de dimensiunea economică, fermele şi exploataţiile agricole se clasifică
şi se definesc după cum urmează:
a) fermă de subzistenţă - exploataţie agricolă având dimensiunea economică sub
1.999 SO;
b) fermă de semisubzistenţă - exploataţie agricolă având dimensiunea economică
între 2.000-7.999 SO;
c) fermă mică - exploataţie agricolă având dimensiunea economică între 8.000-11.999
SO;
d) fermă de dimensiune medie - exploataţie agricolă având dimensiunea economică
între 12.000-250.000 SO;
e) fermă mare --exploataţie agricolă având dimensiunea economică peste 250.000
SO.

!!!!! Fermele de semi-subzistenţă pot procesa din producţia proprie produse tradiţionale,
cu respectarea prevederilor legale în vigoare.

!!! Fermele şi exploataţiile agricole mici, medii si mari reprezintă forme de comasare a
terenurilor agricole şi pot dispune şi de unităţi proprii de procesare, cu respectarea
prevederilor legale în vigoare.
 Regulamentul (CE) nr. 1242/2008-stabilire a
unei tipologii comunitare pentru exploatații
agricole

producţia standard totală - reprezintă

valoarea standard a producţiei brute (SO)

SO se calculează înmulțind suprafața, respectiv

numărul de animale din exploatație, cu
coeficienții fiecărei culturi, respectiv specii.
În scopul calculării producțiilor standard pentru anchetele Uniunii privind
structura exploatațiilor agricole pentru anul N, ( articolul 5b alineatul (2)
din Regulamentul (CE) nr. 1217/2009), perioada de referință constă în cei
cinci ani succesivi, începând de la anul N-5, până la anul N-1.

Producțiile standard sunt determinate cu ajutorul valorilor medii de bază

calculate pentru perioada de referință și, în general, sunt denumite
„producții standard N-3”.

Pentru a se ține cont de tendințele economice, aceste producții standard

N-3 sunt actualizate cel puțin cu ocazia fiecărei anchete a Uniunii privind
structura exploatațiilor agricole.

http://www.madr.ro/coeficienti-calcul-ude-si-tipologie-agricola.html
http://www.madr.ro/coeficienti-calcul-ude-si-tipologie-agricola.html
B_1_6_12

Plante medicinale şi aromatice inclusiv ceaiul, cafeaua şi cicoarea pentru cafea:

muşeţel, mătrăguna, menta, mac, angelica,chimen, genţiana, iasomia, lavanda,
levănțica, origanul, şofranul, salvia,valeriana, gălbeneaua, etc. 937,85

B_1_6_99

Alte plante industriale - cicoarea, trestia de zahăr, alte plante tehnice

nemenţionate în altă parte, sorgul tehnic (pentru maturi) 717,56

Flori - în câmp
- bulbi de flori, cormi şi tuberculi
B_1_8_1
- flori tăiate şi boboci 25527,46
- plante cu flori şi plante ornamentale
Flori - în sere şi solarii
- bulbi de flori, cormi şi tuberculi
B_1_8_2 83743,81
- flori tăiate şi boboci
- plante cu flori şi plante ornamentale
 Legume proaspete, pepeni şi căpşuni - în câmp –
- varza, conopida, broccoli, sparanghel
- legume pt. frunze (praz, salata, spanac, etc.)
- tomate
- porumb dulce
- legume cultivate pentru fructe - vinete, ardei, dovleci şi
dovlecei, castraveciori
B_1_7_1_1 6196,49
- legume cultivate pentru rădăcină, bulbi, tuberculi
(excepţie cartofi): morcovi, păstârnac, ceapa,usturoi,ridichii,
napi
- legume păstăi(fasole, mazăre cu excepţia lintei şi a
năutului)
- fructele plantelor neperene(căpşuni, pepeni galbeni,
pepeni verzi, ananas)
 Legume proaspete, pepeni şi căpşuni - în gradina destinate
comercializării:
- varza,conopida, broccoli, sparanghel
- legume pt. frunze (praz, salata, spanac, etc.)
- tomate
- porumb dulce
B_1_7_1_2 - legume cultivate pentru fructe - vinete, ardei, dovleci şi
7176,16
dovlecei, castraveciori
- legume cultivate pentru rădăcină, bulbi, tuberculi (excepţie
cartofi): morcovi, păstârnac, ceapa,usturoi,ridichii, napi
- legume păstăi (fasole, mazăre cu excepţia lintei şi a năutului)
- fructele plantelor neperene (căpşuni, pepeni galbeni, pepeni
verzi, ananas)
 Legume proaspete, pepeni şi căpşuni - în sere şi
solarii:
- varza, conopida, broccoli, sparanghel
- legume pt. frunze (praz, salata, spanac, etc.)
- tomate
- porumb dulce
- legume cultivate pentru fructe - vinete, ardei,
B_1_7_2 dovleci şi dovlecei, castraveciori
27507,66
- legume cultivate pentru rădăcină, bulbi, tuberculi
(excepţie cartofi): morcovi, păstârnac, ceapa,
usturoi,ridichii, napi
- legume păstăi (fasole, mazăre cu excepţia lintei şi
a năutului)
- fructele plantelor neperene (căpşuni, pepeni
galbeni, pepeni verzi, ananas)
 Seminţe şi seminceri
-seminţe de graminee(altele decât cerealele de
baza)
B_1_10 -seminţe pentru horticultură
2993,73
-seminţe şi răsaduri pentru teren arabil cu
excepţia cerealelor, a boabelor de leguminoase
uscate, a cartofilor, a plantelor oleaginoase

Alte plante (culturi de mică importanţă

B_1_11 economică care nu pot fi încadrate în altă 592,99
categorie)
 Fructe, pomi şi arbuşti - climă temperată:
Mere
B_4_1_1_1 Pere
2812,04
Piersici şi nectarine
Alte fructe: vişine, cireşe, caise, prune, gutui
Livezi de coacăz, smochin, zmeur, muri, agrişe,
B _4_1_2 3958,34
cătină, afin, goji
B_4_1_3 Fructe, pomi şi arbuşti – nuci, alune 1754,40

B_4_4_1 Vii - vin nobil 1981,83

B_4_4_2 Vii - alte vinuri 1889,96
B_4_4_3 Vii – struguri de masă 2170,52
B_4_5 Pepiniere 5614,25

Alte culturi permanente: răchita, papura,

B_4_6 487,35
bambus, salcie, brazi de crăciun
B_6_1 Ciupercării pe 100 mp (Nr. recolte pe an = 4) 4456,78
 In functie de tipul general de activitate agricola, exploatatiile se clasifica
astfel:
A. Exploatatii specializate – culturi
1) exploatatii specializate in culturi de câmp;
2) exploatatii specializate in horticultura;
3) exploatatii specializate in culturi permanente.

B. Exploatatii specializate – productie animala

1) exploatatii specializate in cresterea animalelor erbivore;
2) exploatatii specializate in cresterea animalelor granivore.

C. Exploatatii mixte
1) exploatatii de culturi mixte;
2) exploatatii mixte de crestere a animalelor;
3) exploatatii mixte de culturi si cresterea animalelor;
4) exploatatii neclasificate.
 Conducerea/administrarea
fermei

Exploataţiile agricole
comerciale vor fi conduse sau
administrate de personal
calificat tehnic şi economic în
domeniul agricol.

Exploataţiile agricole
familiale pot fi conduse şi
administrate de respectivii
proprietari, atestaţi în
pregătirea agricolă.
După forma de proprietate,
exploataţiile agricole sunt: După natura activităţii pe
care o desfăşoară,
exploataţiile agricole sunt:
 Exploataţiile agricole se pot constitui din:

terenurile dobândite în proprietate de persoanele fizice

sau juridice, conform prevederilor Legii fondului funciar
nr. 18/1991, republicată şi ale Legii nr. 1/2000;

terenurile dobândite prin acte juridice între vii şi

pentru cauză de moarte;

terenurile rezultate prin asocierea liber

consimţită a proprietarilor individuali;

terenurile arendate;

terenurile concesionate;

terenurile în proprietate comună, deţinute

în devălmăşie;
terenurile în proprietate comună, pe cote-
părţi (indiviziune).
animale de producţie şi reproducţie şi alt
capital agricol.
 Acte juridice între vii si pentru cauza de moarte
 convenţie,
 testament, Gradul de rudenie se
stabileşte astfel:
 moştenire legală,
a) în linie dreaptă, după
 accesiune,
numărul naşterilor: astfel, copiii
 uzucapiune, şi părinţii sunt rude de gradul
 ca efect al posesiei de bună- întâi, nepoţii şi bunicii sunt
credinţă în cazul bunurilor rude de gradul al doilea;
mobile şi al fructelor, prin b) în linie colaterală, după
ocupaţiune, numărul naşterilor, urcând de
 tradiţiune, la una dintre rude până la
 hotărâre judecătorească, când ascendentul comun şi
este translativă de proprietate. coborând de la acesta până
la cealaltă rudă; astfel, fraţii
!!!! în cazul bunurilor imobile sunt rude de gradul al doilea,
dreptul de proprietate se unchiul sau mătuşa şi nepotul,
dobândeşte prin înscriere în de gradul al treilea, verii
cartea funciară primari, de gradul al patrulea.
Cota soţului supravieţuitor este de:

un sfert din moştenire, dacă vine în concurs cu

descendenţii defunctului;

o treime din moştenire, dacă vine în concurs atât cu

ascendenţi privilegiaţi, cât şi cu colaterali privilegiaţi ai
defunctului;

o jumătate din moştenire, dacă vine în concurs fie numai

cu ascendenţi privilegiaţi, fie numai cu colaterali privilegiaţi
ai defunctului;

trei sferturi din moştenire, dacă vine în concurs fie cu

ascendenţi ordinari, fie cu colaterali ordinari ai defunctului.

Moștenitorii rezervatari au dreptul să primească în mod obligatoriu

jumătate din cota succesorală la care aveau dreptul. Aceștia sunt, potrivit NCC:
•soțul supraviețuitor;
•descendenții;
•ascendenții privilegiați.
Moştenirea se cuvine soţului supravieţuitor şi rudelor defunctului, şi
anume descendenţilor, ascendenţilor şi colateralilor acestuia, după caz.

•Descendenţii şi ascendenţii au vocaţie la moştenire indiferent de

gradul de rudenie cu defunctul, iar colateralii numai până la gradul al
patrulea inclusiv.

În lipsa moştenitorilor legali sau testamentari, patrimoniul defunctului se

transmite comunei, oraşului sau, după caz, municipiului în a cărui rază
teritorială se aflau bunurile la data deschiderii moştenirii.

•Pot veni la moştenire prin reprezentare succesorală numai

descendenţii copiilor defunctului şi descendenţii fraţilor sau surorilor
defunctului
 Întinderea dreptului de proprietate asupra terenurilor

 Proprietatea terenului se întinde şi asupra subsolului şi a spaţiului de deasupra

terenului, cu respectarea limitelor legale.
 Proprietarul poate face toate construcţiile, plantaţiile şi lucrările pe care le găseşte de
cuviinţă, în afară de excepţiile stabilite de lege, şi poate trage din ele toate foloasele
pe care acestea le-ar produce.
Dar, el este ţinut să respecte, în condiţiile şi în limitele determinate de lege,
drepturile terţilor asupra resurselor minerale ale subsolului, izvoarelor şi apelor
subterane, lucrărilor şi instalaţiilor subterane şi altora asemenea.
 Apele de suprafaţă şi albiile acestora aparţin proprietarului terenului pe care se
formează sau curg, în condiţiile prevăzute de lege.
 Proprietarul unui teren are dreptul de a apropria şi de a utiliza, în condiţiile legii,
apa izvoarelor şi a lacurilor aflate pe terenul respectiv, apa freatică, precum şi apele
pluviale
 Proprietarii terenurilor învecinate sunt obligaţi să contribuie la grăniţuire prin
reconstituirea hotarului şi fixarea semnelor corespunzătoare, suportând, în mod egal,
cheltuielile ocazionate de aceasta.
 Orice proprietar poate să îşi îngrădească proprietatea, suportând, în condiţiile legii,
cheltuielile ocazionate..
„vânzare” înseamnă vânzarea sau orice altă
formă de transfer definitiv al dreptului de
proprietate asupra terenului sau al drepturilor la
plată;

nu este inclusă vânzarea de terenuri în cazul în

care terenurile sunt transferate către autoritățile
publice sau în scopul utilizării în interes public și
în cazul în care transferul se efectuează în
scopuri care nu au legătură cu agricultura;
 Tradiţiune (sau tradiţie), mod de dobandire a drepturilor reale, constand în
simpla predare materială a obiectului;
 Uzucapiunea (prescripţia achizitivă) este modul de dobândire a
proprietăţii (sau a altor drepturi reale), prin posedarea
neîntreruptă (a imobilului) în termenul şi condiţiile prevăzute de
lege.
Uzucapiunea poate fi invocată:
 pe cale de acţiune în justiţie (prin cerere de chemare în judecată),
 pe cale de excepţie.
!!!! Pentru a putea opera uzucapiunea mai este necesar ca bunurile
imobile (terenuri) să se afle în circuitul civil, bunurile nu trebuie să fi
fost declarate inalienabile.
!!!! poate fi obţinut dreptul de proprietate asupra imobilelor-terenuri prin
uzucapiune şi prin acţiune formulată împotriva unei persoane fizice, mai
precis împotriva fostului proprietar sau moştenitorilor acestuia.
 Dreptul de proprietate asupra unui imobil şi dezmembrămintele sale pot fi înscrise
în cartea funciară, în temeiul uzucapiunii, în folosul celui care l-a posedat timp de
10 ani, dacă (art. 930-931 NCC):
 a) proprietarul înscris în cartea funciară a decedat ori, după caz, şi-a încetat
existenţa;
 b) a fost înscrisă în cartea funciară declaraţia de renunţare la proprietate;
 c) imobilul nu era înscris în nicio carte funciară.

!!!!! În toate cazurile, uzucapantul poate dobândi dreptul numai dacă şi-a
înregistrat cererea de înscriere în cartea funciară înainte ca o terţă persoană să
îşi fi înregistrat propria cerere de înscriere a dreptului în folosul său, pe baza unei
cauze legitime, în cursul sau chiar după împlinirea termenului de uzucapiune.

!!!!!Drepturile celui care a fost înscris, fără cauză legitimă, în cartea funciară, ca
proprietar al unui imobil sau titular al unui alt drept real, nu mai pot fi contestate
când cel înscris cu bună-credinţă a posedat imobilul timp de 5 ani după
momentul înregistrării cererii de înscriere, dacă posesia sa a fost neviciată.
 Legea nr. 204/2008 privind protejarea
exploataţiilor agricole

păstrarea amplasamentelor exploataţiilor agricole care au fost înfiinţate şi

funcţionează cu respectarea prevederilor legale în vigoare

In Horticultura:

• construcţiile şi amenajările anexe ale exploataţiilor agricole;

• fermele de pomi, de viţă de vie şi de cercetare.

În perimetrele limitrofe construcţiilor reprezentând exploataţii agricole sau anexe

gospodăreşti ale acestora delimitate prin planuri urbanistice cu respectarea distanţelor
de protecţie în care s-a instituit un regim de restricţii privind amplasarea de locuinţe sau
obiective socioeconomice, solicitantul va obţine avizul conform al direcţiei pentru
agricultură şi dezvoltare rurală judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti.
Exploatatii agricole care utilizeaza suprafete agricole si/ sau detin animale,
dupa statutul juridic al exploatatiilor agricole
TOTAL din care:
Statutul juridic al exploatatii Cu suprafete Numai
Numai cu efective
exploatatiilor agricole agricole agricole si efective cu suprafete
de animale
de animale agricole

Exploatatii agricole
individuale 4462221 3396310 881005 184906
Unitati cu personalitate
juridica: 22672 3596 18450 626
Societati/ asociatii agricole 2261 333 1891 37
Societati comerciale 6138 1416 4290 432
Unitati ale administratiei
publice 5698 944 4674 80
Unitati cooperatiste 87 7 70 10
Alte tipuri 8488 896 7525 67

TOTAL 4484893 3399906 899455 185532

 Categorii de folosinta ale Numar exploatatii Suprafata
suprafetei agricole utilizate agricole cultivata (hectare)

Legume proaspete, pepeni si

capsuni
a) in camp
- legume proaspete 225447 39846,13
- pepeni verzi si galbeni 54004 23181,06
- capsuni 7257 1060,85
b) in gradini, pentru
comercializare
- legume proaspete 187651 12576,54
- pepeni verzi si galbeni 6129 2346,15
- capsuni 2820 245,69
c) in sere si solarii
- legume proaspete 18424 2252,04
- pepeni verzi si galbeni 404 172,18

- capsuni 147 47,28

Categorii de folosinta ale Numar exploatatii Suprafata
suprafetei agricole utilizate agricole cultivata (hectare)

Flori si plante
ornamentale

a) in camp 1402 239,68

b) in sere si solarii 755 218,66

Persoana juridică

NCC- republicat 2011-

Titlul IV, capitolele I-VI
Societăți comerciale - o grupare de persoane constituită pe baza
unui contract de societate şi beneficiind de personalitate juridică, în care
asociaţii se înţeleg să pună în comun anumite bunuri, pentru exercitarea
unor activităţi de producţie, comerţ sau prestări de servicii, în scopul
realizării şi împărţirii profitului realizat
 NOTIUNI INTRODUCTIVE

Efectele personalității juridice

participă în nume propriu la circuitul civil și răspunde pentru obligațiile asumate cu bunurile
proprii, afară de cazul în care prin lege s-ar dispune altfel.

- nimeni nu poate invoca împotriva unei persoane de bună-credință calitatea de

subiect de drept a unei persoane juridice, dacă prin aceasta se urmărește ascunderea
unei fraude, a unui abuz de drept sau a unei atingeri aduse ordinii publice.
 Capacitatea de folosinţă a persoanei juridice

Data dobândirii capacităţii de folosinţă:

* Persoanele juridice care sunt supuse înregistrării au capacitatea de a avea drepturi şi

obligaţii de la data înregistrării lor.

* Celelalte persoane juridice au capacitatea de a avea drepturi şi obligaţii: de la data

actului de înfiinţare, de la data autorizării constituirii lor sau de la data îndeplinirii
oricărei alte cerinţe prevăzute de lege.

Conţinutul capacităţii de folosinţă:

* Persoana juridică poate avea orice drepturi şi obligaţii civile, afară de acelea care, prin
natura lor sau potrivit legii, nu pot aparţine decât persoanei fizice.

* Persoanele juridice fără scop lucrativ pot avea doar acele drepturi şi obligaţii civile
care sunt necesare pentru realizarea scopului stabilit prin lege, actul de constituire sau
statut.
!!! În cazul activităţilor care trebuie autorizate de organele
competente, dreptul de a desfăşura asemenea activităţi se naşte
numai din momentul obţinerii autorizaţiei respective, dacă prin lege
nu se prevede altfel.

!!! Actele şi operaţiunile săvârşite fără autorizaţiile prevăzute de

lege sunt lovite de nulitate absolută, iar persoanele care le-au făcut
răspund nelimitat şi solidar pentru toate prejudiciile cauzate,
independent de aplicarea altor sancţiuni prevăzute de lege.

!!! orice persoană juridică poate primi liberalităţi în condiţiile

dreptului comun, de la data actului de înfiinţare sau, în cazul
fundaţiilor testamentare, din momentul deschiderii moştenirii
testatorului, chiar şi în cazul în care liberalităţile nu sunt necesare
pentru ca persoana juridică să ia fiinţă în mod legal.
Nulitatea persoanei juridice – cauze(art 196 NCC)
Nulitate absolută:
lipseşte actul de înfiinţare sau nu a fost încheiat în
forma autentică în situaţiile anume prevăzute de lege;
toți fondatorii sau asociații au fost incapabili
la data înființării persoanei juridice
obiectul de activitate este ilicit, contrar
ordinii publice ori bunelor moravuri;
- lipseşte autorizaţia administrativă
necesară pentru înfiinţarea acesteia;
- actul de înfiinţare nu prevede denumirea,
sediul sau obiectul de activitate;
- actul de înfiinţare nu prevede aporturile fondatorilor
sau ale asociaţilor ori capitalul social subscris şi vărsat;
- s-au încălcat dispoziţiile legale privind patrimoniul
iniţial sau capitalul social minim, subscris şi vărsat;
 Nulitate relativă:

- nu s-a respectat numărul minim de fondatori sau asociaţi

prevăzut de lege;

- au fost nesocotite alte dispoziţii legale imperative prevăzute sub

sancţiunea nulităţii actului de înfiinţare a persoanei juridice.

!!! Nulitatea unei persoane juridice poate fi constatată sau, după caz,
declarată de instanţa judecătorească

!!! Nulitatea relativă poate fi invocată în termen de un an de la data

înregistrării sau înfiinţării acesteia

!!! Nulitatea absolută sau relativă a persoanei juridice se acoperă în toate

cazurile, dacă, până la închiderea dezbaterilor în faţa primei instanţe de
judecată, cauza de nulitate a fost înlăturată
 . Efectele nulităţii (198 NCC)
- persoana juridică încetează fără efect
retroactiv şi intră în lichidare.
- prin hotărârea judecătorească de
constatare sau declarare a nulităţii se
numesc lichidatorii.
- constatarea sau, după caz, declararea
nulităţii nu aduce atingere actelor
încheiate anterior în numele persoanei
juridice de către organele de administrare,
direct sau prin reprezentare.
- nici persoana juridică şi nici fondatorii
sau asociaţii nu pot opune terţilor
nulitatea acesteia, în afară de cazul în care
se dovedeşte că aceştia cunoşteau cauza
de nulitate la momentul încheierii actului.
!!! Hotărârea judecătorească
definitivă se comunică, din
oficiu, spre a fi notată în toate
registrele publice în care
persoana juridică a fost
înregistrată sau, după caz,
menţionată.
!!! În toate cazurile, fondatorii
sau asociaţii răspund, în
condiţiile legii, pentru obligaţiile
persoanei juridice care s-au
născut în sarcina acesteia de la
data înfiinţării ei şi până la data
notării în registrele publice a
hotărârii judecătoreşti.
 Legea societatilor nr. 31/1990, republicata in Monitorul Oficial, Partea I nr. 1066 din 17 noiembrie 2004 şi include modificările
aduse prin următoarele acte: L 302/2005; L 164/2006; L 85/2006; L 441/2006; OUG 82/2007; OUG 52/2008; L 88/2009; OUG 43/2010;
OUG 54/2010; OUG 90/2010; L 202/2010; OUG 37/2011; L 71/2011; OUG 2/2012; OUG 47/2012; L 76/2012; L 255/2013; L
187/2012; L 152/2015; L 163/2018; L 129/2019; L 162/2019; L 102/2020; L 223/2020; OUG 195/2020;

În vederea desfăşurării de activităţi cu scop lucrativ, persoanele fizice şi

persoanele juridice se pot asocia şi pot constitui societăţi comerciale

societăţi de persoane - se constituie dintr-un număr mic de

persoane, pe baza calităţilor personale (intuitu personae): *societatea în
nume colectiv; *societatea în comandită simplă;

societăţi de capitaluri - se constituie dintr-un număr mai mare de

asociaţi, elementul esenţial fiind capitalul investit (intuitu pecuniae):
*societatea pe acţiuni; *societatea în comandită pe acţiuni;

Societatea cu răspundere limitată are atât caractere de la societăţile de

persoane cât şi de la societăţile de capitaluri.
 Clasificarea societăților comerciale

a) Societatea în nume colectiv -obligaţiile sociale sunt garantate cu

patrimoniul social şi cu răspunderea nelimitată şi solidară a tuturor
asociaţilor.

b) Societatea în comandită simplă -obligaţiile sociale sunt garantate cu

patrimoniul social şi cu răspunderea nelimitată solidară a asociaţilor
comanditaţi; asociaţii comanditari răspund numai până la concurenţa
aportului lor.

c) Societatea pe acţiuni -capitalul social este împărţit în acţiuni, iar

obligaţiile sociale sunt garantate cu patrimoniul social; acţionarii răspund
numai în limita aportului lor.

d) Societatea în comandită pe acţiuni – capitalul social este împărţit în

acţiuni, iar obligaţiile sociale sunt garantate cu patrimoniul social şi cu
răspunderea nelimitată şi solidară a asociaţilor comanditaţi; asociaţii
comanditari răspund numai până la concurenţa aportului lor.

e) Societatea cu răspundere limitată este societatea ale cărei obligaţii

sociale sunt garantate cu patrimoniul social; asociaţii răspund numai în limita
aportului lor.
 Elementele constitutive ale persoanei juridice

organizare proprie,

patrimoniu propriu

scop propriu
Caracteristici:
- generalitatea,
- legalitatea

!!!! pentru existenţa persoanei juridice cele trei elemente

trebuie întrunite în totalitate, lipsa uneia dintre ele va
însemna că această entitate nu va avea calitatea de
persoană juridică; ele sunt şi exclusive, în sensul că ele nu
sunt numai necesare ci şi suficiente.
 patrimoniu propriu
= acel element constitutiv care constă în totalitatea
drepturilor şi obligaţiilor patrimoniale care au ca
titular persoana juridică.

Art. 31 NCC dispune că orice persoană fizică sau persoană juridică este titulară a
unui patrimoniu care include toate drepturile şi datoriile ce pot fi
evaluate în bani şi aparţin acesteia. Acesta poate face obiectul unei
diviziuni sau unei afectaţiuni numai în cazurile şi condiţiile prevăzute de lege.
 Patrimoniul propriu al persoanei juridice are două laturi:

- cea activă, cuprinzând drepturile patrimoniale

- cea pasivă care înglobează obligaţiile patrimoniale (contractuale sau

extracontractuale).

!!!! patrimoniul propriu permite persoanei juridice:

- să aibă o răspundere patrimonială proprie

- să participe la circuitul civil în nume propriu.

!!! patrimoniu = o universalitate de drept, un ansamblu în cadrul căruia

funcţionează corelaţia activului cu pasivul.
 Fondul de comerț
 Fondul de comerţ reprezintă un ansamblu de bunuri mobile şi imobile,
corporale şi incorporale pe care un profesionist le afectează desfăşurării
unei activităţi comerciale, în scopul atragerii clientelei şi implicit obţinerii
de profit.
 Noţiunea de fond de comerţ este distinctă de cea de patrimoniu.
 Fondul de comerţ nu cuprinde creanţele şi datoriile
profesionistului.
Elementele fondului de comerţ
Fondul de comerţ cuprinde bunurile necesare pentru desfăşurarea activităţii
comerciantului.
Valoarea fondului de comerţ depinde de aceste elemente care servesc la
gruparea şi reţinerea clientelei.

Sunt 3 categorii de elemente care formează fondul de comerţ:

- bunurile corporale,

- bunurile incorporale

raporturi de fapt, cu valoarea patrimonială.

1. Elementele corporale cuprind bunuri mobile şi bunuri imobile.

Bunurile mobile sunt cele care au o anumită stabilitate şi care servesc la

exploatarea fondului de comerţ cum sunt: mobilierul destinat comerţului,
stocurile de combustibili, mărfurile, materiile prime, ambalajele, utilajele,
instalaţiile etc.
Bogăţiile de orice natură ale solului şi subsolului, fructele neculese încă,
plantaţiile şi construcţiile încorporate în sol = mobile prin anticipaţie,
atunci când, prin voinţa părţilor, sunt privite în natura lor individuală în
vederea detaşării lor. Pentru opozabilitate faţă de terţi, este necesară notarea
în cartea funciară.

Consecinţele calificării fondului de comerţ ca un bun mobil

corporal sunt:
a) venitul unui fond de comerţ va fi urmărit silit după procedura
reglementată pentru bunurile mobile;
b) nu se aplică prescripţia extinctivă instantanee pentru că este o
universalitate şi nu un bun corporal individual;
c) poate fi închiriat sau înstrăinat prin acte între vii cu titlu gratuit sau cu titlu
oneros (art. 21 lit. a din Legea nr. 26/1990) prin moştenire ori poate face
obiectul unui aport în societate ori a unei transmisiuni prin uzufruct.
Bunurile imobile pot face parte din fondul de comerţ dacă profesionistul
exercită comerţul într-un imobil afectat acestui scop.

Imobilele afectate fondului de comerţ pot fi:

- prin natura lor, afectate acestui fond - clădirea în care comerciantul îşi
desfăşoară comerţul, hotelul pentru societatea hotelieră,
- imobile prin destinaţie, de exemplu, instalaţii, utilaje, maşini etc.

Sunt imobile terenurile, izvoarele şi cursurile de apă, plantaţiile prinse în

rădăcini, construcţiile şi orice alte lucrări fixate în pământ cu caracter
permanent, platformele şi alte instalaţii de exploatare a resurselor submarine
situate pe platoul continental, precum şi tot ceea ce, în mod natural sau
artificial, este încorporat în acestea cu caracter permanent.

!!!!! Rămân bunuri imobile materialele separate în mod provizoriu de un imobil,

pentru a fi din nou întrebuinţate, atât timp cât sunt păstrate în aceeaşi formă,
precum şi părţile integrante ale unui imobil care sunt temporar detaşate de
acesta, dacă sunt destinate spre a fi reintegrate.
Materialele aduse pentru a fi întrebuinţate în locul celor vechi devin bunuri
imobile din momentul în care au dobândit această destinaţie.
 Prezintă importanţă 3 categorii de imobile:

- Imobilele concesionate pentru industrie, comerţ,

activităţi economice şi servicii publice, unităţi de
producţie ale unor regii autonome şi terenuri
proprietate de stat, prin hotărâre a Guvernului.

- Imobilele închiriate.

- Imobilele în locaţie de gestiune .

 Dacă nu se prevede altfel, sunt supuse regulilor referitoare la
bunurile imobile şi drepturile reale asupra acestora. Celelalte drepturi
patrimoniale sunt supuse, în limitele prevăzute de lege, regulilor
referitoare la bunurile mobile.
 Bunurile accesorii
 Bunul care a fost destinat, în mod stabil şi exclusiv, întrebuinţării
economice a altui bun este accesoriu atât timp cât satisface această
utilizare.
 Destinaţia comună poate să fie stabilită numai de proprietarul
ambelor bunuri.
 Bunul accesoriu urmează situaţia juridică a bunului
principal, inclusiv în caz de înstrăinare sau de grevare a
bunului principal.
 Încetarea calităţii de bun accesoriu nu poate fi opusă unui terţ care
a dobândit anterior drepturi privitoare la bunul principal.
 Separarea temporară a unui bun accesoriu de bunul principal nu îi
înlătură această calitate.
 Drepturile unui terţ privitoare la un bun nu pot fi încălcate prin
transformarea acestuia în bun accesoriu.
 Produsele bunurilor (art. 548-550 NCC)

Produsele bunurilor sunt fructele şi productele.

 Fructele reprezintă acele produse care derivă din folosirea unui

bun, fără a diminua substanţa acestuia.
Fructele sunt:
Naturale = produsele directe şi periodice ale unui bun,
obţinute fără intervenţia omului, cum ar fi acelea pe care
pământul le produce de la sine, producţia şi sporul animalelor.

Industriale = produsele directe şi periodice ale unui bun,

obţinute ca rezultat al intervenţiei omului, cum ar fi recoltele
de orice fel.

Civile = veniturile rezultate din folosirea bunului de către o

altă persoană în virtutea unui act juridic, precum chiriile,
arenzile, dobânzile, venitul rentelor şi dividendele.

Productele sunt produsele obţinute dintr-un bun cu consumarea sau
diminuarea substanţei acestuia, precum copacii unei păduri, piatra
dintr-o carieră şi altele asemenea.

 Fructele şi productele se cuvin proprietarului, dacă prin lege nu se

dispune altfel.

Dreptul de proprietate asupra fructelor naturale şi industriale se

dobândeşte la data separării de bunul care le-a produs.

Dreptul de proprietate asupra fructelor civile se dobândeşte zi cu zi.

Cel care, fără acordul proprietarului, avansează cheltuielile necesare pentru

producerea şi perceperea fructelor sau productelor poate cere restituirea
cheltuielilor. În acest caz, produsele sau contravaloarea acestora pot fi
reţinute până la restituirea cheltuielilor. Cu toate acestea, proprietarul
poate cere obligarea posesorului la predarea produselor ori a contravalorii
acestora dacă furnizează o garanţie îndestulătoare.
 II. Elemente materiale incorporale sunt:

firma,

emblema,

alte semne distinctive,

mărci de fabrică, de comerţ şi de serviciu,

brevetele de invenţie,

denumirile de origine, indicaţiile de provenienţă;

licenţe de exclusivitate

licenţe de know-how.
Capitalul social - scop: asigurarea intereselor creditorilor societăţii
- pentru societatea pe acţiuni şi societatea în comandită pe acţiuni -90.000 lei.
 Guvernul va putea modifica cel mult odată la 2 ani valoarea nominală a capitalului social, astfel încât acest cuantum
să reprezinte echivalentul în lei a 25.000 euro (art.10 alin 1 Legea nr. 31/1990).

Acţiunile. Contractul de societate Părţile sociale. Societatea cu răspundere

trebuie să prevadă numărul şi valoarea
nominala a acţiunilor, cu specificarea
dacă sunt nominative sau la purtător.
Valoarea nominală a unei acţiuni nu
poate fi mai mică de 0,10 lei.
Dacă sunt mai multe categorii de
acţiuni, în contract trebuie să se
menţioneze numărul, valoarea nominală
şi drepturile conferite fiecărei categorii
de acţiuni. În cazul în care asociaţii vor
să restricţioneze dreptul de transfer al
acţiunilor, în contractul de societate
trebuie precizate condiţiile acestor
restricţii (clauze de agrement).
limitată nu poate avea un capital mai mic de
200 lei şi se divide în părţi sociale egale, care
nu pot fi mai mici de 10 lei (art. 11 alin. 1
Legea nr. 31/1990).
 În prezent, legea nu impune un plafon
pentru aporturi. Asociaţii sunt liberi să
stabilească cât din capitalul social va fi
reprezentat de aporturi în natură cât şi în
aporturi în numerar.
 Pentru celelalte forme de societate,
legea nu prevede o valoare minimă pentru
capitalul social.
Contractul de societate

 Prin contractul de societate două sau mai multe persoane se obligă reciproc
să coopereze pentru desfăşurarea unei activităţi şi să contribuie la aceasta prin
aporturi băneşti, în bunuri, în cunoştinţe specifice sau prestaţii, cu scopul de a împărţi
beneficiile sau de a se folosi de economia ce ar putea rezulta. Fiecare asociat
contribuie la suportarea pierderilor proporţional cu participarea la distribuţia
beneficiului, dacă prin contract nu s-a stabilit altfel. (art. 1881 C.civ).
 Trăsăturile acestui contract sunt:
- caracterul consensual,
- plurilateral,
- oneros,
- comutativ
- comercial.
 Acest contract trebuie să îndeplinească, pentru a fi valabil, toate
condiţiile necesare pentru validitatea unei convenţii (art. 948 C.civ) :
✓capacitatea,
✓consimţământul,
✓obiectul
✓cauza.
Se încheie prin simplul acord de voinţă al părţilor; forma scrisă este cerută ,, ad
probationem”. La încheierea sa participă 2 sau mai multe persoane, fiecare asumându-şi
anumite obligaţii. Fiecare asociat urmăreşte realizarea unui folos patrimonial. Întinderea
obligaţiei fiecărui asociat este cunoscută în momentul încheierii contractului.
 Consimţământul.
Pentru a angaja juridic pe cel care îl exprimă, consimţământul trebuie să fie:
-liber,
-să emane de la o persoană cu discernământ,
-să fie făcut cu intenţia de a produce efecte juridice şi să nu fie viciat.

Viciile de consimţământ sunt: eroarea, dolul, violenţa, leziunea (art 1206-

1224 NCC).
Eroarea presupune o falsă reprezentare a realităţii cu privire la persoana sau
persoanele cu care se asociază cel al cărui consimţământ se află în eroare sau cu
privire la identitatea obiectului contractului sau la calităţile esenţiale ale acestuia.
Întrucât contractul de societate este un contract „intuitu persoane”, este relevantă
eroarea cu privire la persoana cocontractantă.
Eroarea este esenţială:
1. când poartă asupra naturii sau obiectului contractului;
2. când poartă asupra identităţii obiectului prestaţiei sau asupra unei calităţi a
acestuia ori asupra unei alte împrejurări considerate esenţiale de către părţi în
absenţa căreia contractul nu s-ar fi încheiat;
3. când poartă asupra identităţii persoanei sau asupra unei calităţi a acesteia în
absenţa căreia contractul nu s-ar fi încheiat.
!!!! Eroarea de drept este esenţială atunci când priveşte o normă juridică
determinantă, potrivit voinţei părţilor, pentru încheierea contractului și nu
este esenţială, cu excepţia cazului în care prin voinţa părţilor asemenea motive au fost
considerate hotărâtoare.
 Dolul reprezintă o eroare provocată de asociaţi, prin folosirea unor
mijloace dolosive, frauduloase. De exemplu, s-ar putea pune problema
existenţei dolului în cazul subscrierii de acţiuni pe baza unui bilanţ fals,
întocmit astfel cu intenţia de a induce în eroare un asociat şi a-l determina
să subscrie la capitalul social.

 Violenţa se manifestă ca o formă de constrângere datorată unei

ameninţări cu un rău fizic sau psihic.

 Există leziune atunci când una dintre părţi, profitând de starea de nevoie, de
lipsa de experienţă ori de lipsa de cunoştinţe a celeilalte părţi, stipulează în
favoarea sa ori a unei alte persoane o prestaţie de o valoare considerabil mai
mare, la data încheierii contractului, decât valoarea propriei prestaţii. Existenţa
leziunii se apreciază şi în funcţie de natura şi scopul contractului.

 În toate situaţiile când se constată existenţa vreunui viciu de consimţământ

sancţiunea va fi nulitatea relativă a contractului
Obiectul contractului
cuprinde drepturile şi obligaţiile părţilor.
Principalele componente ale obiectului sunt:
obligaţia de aport;
elementul intenţional;
dreptul de a participa la beneficii şi pierderi.
!! Nu trebuie confundat cu obiectul
societăţii. Obiectul contractului de
societate comercială constă în prestaţiile
la care s-au obligat părţile contractante, în
timp ce obiectul societăţii constă în
activităţile pe care urmează să le realizeze
societatea, respectiv: producţie, comerţ,
import-export, prestare de servicii,
executare de lucrări etc.
obiectul trebuie să fie determinat sau
determinabil, să constea într-o prestaţie
a celui ce se obligă, să fie real, posibil,
licit, moral şi să nu contravină regulilor
de convieţuire socială
Cauza contractului
reprezintă scopul concret în vederea căruia se încheie actul juridic; acesta
trebuie înscris în contract.

motivaţia încheierii contractului de societate constă în crearea unei comunităţi

de bunuri afectate realizării activităţii de comerţ, cu scopul obţinerii unui profit
care urmează a fi împărţit între asociaţi, fie în funcţie de cota de participare la
capitalul social, fie în funcţie de înţelegerea asociaţilor care pot stabili un alt
procent de participare a fiecăruia la împărţirea beneficiilor.

trebuie să fie reală, licită, morală şi în concordanţă cu regulile de

convieţuire socială.

nerespectarea acestor condiţii are drept consecinţă nulitatea absolută a

contractului de societate încheiat, asociaţii fiind repuşi în situaţia anterioară
realizării acordului de voinţă.
Elementele de identificare
a societăţilor comerciale

1. Denumirea societatii

2. Emblema - nu este
obligatorie.

3. Sediul
Forme de organizare a societăţilor comerciale

1. Filiala (art. 42 – Legea 31/1990) = societăţi cu personalitate juridică şi se înfiinţează în una dintre
formele de societate: a) societate în nume colectiv; b) societate în comandită simplă; c) societate pe
acţiuni; d) societate în comandită pe acţiuni şi e) societate cu răspundere limitată şi în condiţiile
prevăzute pentru acea formă. Ele vor avea regimul juridic al formei de societate în care s-au constituit.

2. Sucursala (art. 43 – L31/1990)= dezmembrăminte fără personalitate juridică ale societăţilor şi se

înregistrează, înainte de începerea activităţii lor, în registrul comerţului din judeţul în care vor funcţiona.
Dacă sucursala este deschisă într-o localitate din acelaşi judeţ sau în aceeaşi localitate cu societatea, ea
se va înregistra în acelaşi registru al comerţului, însă distinct, ca înregistrare separată.

3. Birourile sau punctele de lucru, agenţiile etc. = sunt dezmembrăminte fără personalitate juridică ale
societăţilor şi se menţionează numai în cadrul înmatriculării societăţii în registrul comerţului de la sediul
principal

!!!!!!!!!!! Societăţile străine pot înfiinţa în România, cu respectarea legii române, filiale,
precum şi sucursale, agenţii, reprezentanţe sau alte sedii secundare, dacă acest drept le
este recunoscut de legea statutului lor organic.
 Înregistrarea persoanei juridice
Persoanele juridice sunt supuse înregistrării, dacă legile care le sunt aplicabile
prevăd această înregistrare.
 Prin înregistrare = înscrierea, înmatricularea sau, după caz, orice altă
formalitate de publicitate prevăzută de lege, făcută în scopul dobândirii
personalităţii juridice sau al luării în evidenţă a persoanelor juridice legal
înfiinţate.
Înregistrarea se face:
- la cerere sau,
- în cazurile anume prevăzute de lege, din oficiu.

!!! înregistrarea persoanei juridice are caracter constitutiv  persoana juridică nu

este legal înfiinţată cât timp înregistrarea nu a fost efectuată.
!!! dacă înregistrarea este cerută numai pentru opozabilitate faţă de terţi, actele sau
faptele juridice făcute în numele sau în contul persoanei juridice, pentru care nu s-a
efectuat publicitatea prevăzută în acest scop de lege, nu pot fi opuse terţilor, în afară
de cazul în care se face dovada că aceştia cunoşteau că publicitatea nu a fost
îndeplinită.

!!! Fondatorii, reprezentanţii persoanei juridice supuse înregistrării, precum şi

primii membri ai organelor de conducere, de administrare şi de control ale
acesteia răspund nelimitat şi solidar pentru prejudiciul cauzat prin
neîndeplinirea formalităţilor de înregistrare a persoanei juridice, dacă
aceste formalităţi trebuiau să fie cerute de aceste persoane.
Funcţionarea societăţilor comerciale

Dispoziţiile comune ale funcţionării societăţilor

comerciale privesc următoarele aspecte:

Titlul III al Legii nr. 31/1990.

Acest titlu conţine
dispoziţii comune
(capitolul1) şi dispoziţii
specifice funcţionării
fiecărei forme juridice de
societate comercială
(capitolele II-VI) + NCC-
ART 212-224
- actele emise de organele persoanei juridice, cauzele
de nulitate și suspendarea actelor atacate,
regimul juridic al bunurilor aduse ca aport în
societate,
dreptul asociaţiilor la dividende,
administratorii societăţii,

obligaţiile membrilor organelor de administrare și

răspunderea acestora.
 Regimul aporturilor

în cazul unei societăţi cu personalitate juridică, aporturile intră în

patrimoniul societăţii

în cazul unei societăţi fără personalitate juridică, aporturile devin

coproprietatea asociaţilor, afară de cazul în care au convenit, în mod
expres, că vor trece în folosinţa lor comună

Asociatul care întârzie să depună aportul social este răspunzător de

daunele pricinuite, iar dacă aportul a fost stipulat în numerar este obligat
şi la plata dobânzilor legale din ziua în care trebuia să facă vărsământul
• În cazul aportului unor bunuri imobile sau, după caz, al altor drepturi reale imobiliare,
contractul se încheie în formă autentică.
• Transferul drepturilor asupra bunurilor aportate este supus formelor de publicitate
prevăzute de lege.
 Despre administraţia societăţii pe acțiuni
Sistemul unitar
• este administrată de unul sau mai
mulţi administratori, numărul
acestora fiind totdeauna impar.
• mai mulţi administratori =
constituie un consiliu de
administraţie.
• SA ale căror situaţii financiare
anuale fac obiectul unei obligaţii
legale de auditare sunt
administrate de cel puţin 3
administratori.
• Administratorii sunt desemnaţi de
către adunarea generală ordinară
a acţionarilor, cu excepţia primilor
administratori, care sunt numiţi
prin actul constitutiv
• Pe durata îndeplinirii mandatului,
administratorii nu pot încheia cu
societatea un contract de muncă.
Sistemul dualist
• Prin actul constitutiv se
poate stipula că SA este
administrată de un
directorat şi de un
consiliu de
supraveghere.
• Actul constitutiv poate fi
modificat în cursul existenţei
societăţii prin hotărâre a
adunării generale
extraordinare a acţionarilor,
în vederea introducerii sau a
eliminării unei astfel de
prevederi.
• Prevederile legii privitoare la
cenzori nu sunt aplicabile
societăţilor care optează
pentru sistemul dualist de
administrare.
Durata mandatului administratorilor, respectiv al membrilor
directoratului şi ai consiliului de supraveghere, este stabilită
prin actul constitutiv, ea neputând depăşi 4 ani.

Directorii societăţii pe acţiuni, în sistemul unitar, respectiv

membrii directoratului, în sistemul dualist, sunt persoane
fizice.

O persoană fizică poate exercita concomitent cel mult 5

mandate de administrator şi/sau de membru al consiliului de
supraveghere în societăţi pe acţiuni al căror sediu se află pe
teritoriul României.
 Statutul juridic al administratorilor

Poate avea calitate de administrator o persoană fizică sau o persoană juridică

(numai în cazul societăţii pe acţiuni).

Dacă este vorba despre o persoană juridică, aceasta este obligată să îşi
desemneze un reprezentant prin care să-şi îndeplinească funcţia.
Reprezentantul trebuie să îndeplinească aceleaşi condiţii ca şi o persoană
fizică.
Persoana care este desemnată administrator trebuie să îndeplinească
condiţiile cerute de lege:
a) Capacitatea cerută administratorului este capacitatea deplină
de exerciţiu. Art. 73 din Legea nr. 31/1990 prevede că persoanele care
nu pot fi fondatori, nu pot fi nici administratori. Având în vedere că nu
pot fi fondatori persoanele care, în condiţiile legii, sunt incapabile,
înseamnă că nici administratorii nu pot fi incapabili. Actele juridice
încheiate de o astfel de persoană sunt lovite de nulitate.
b) Persoana desemnată ca administrator trebuie să aibă o
moralitate neştirbită.
c) Cetăţenia administratorului. În calitate de administrator al
unei societăţi comerciale poate fi desemnat un cetăţean român sau o
persoană străină dacă legea sau actele constitutive nu interzic.
d) În orice formă de societate comercială, administratorul poate
fi asociat sau neasociat. În cazul societăţilor în comandită, calitatea de
administrator o pot avea numai asociaţii comanditaţi (art. 88 şi art.188
din Legea nr. 31/1990).
e) În ceea ce priveşte cumulul calităţii de administrator cu alte funcţii,
Legea nr. 31/1990 cuprinde anumite interdicţii şi limitări.
Obligaţiile administratorului.

Principalele obligaţii ale administratorului sunt următoarele:

a) de a îndeplini formalităţile necesare constituirii societăţii (art. 36);

b) de a depune semnăturile la registrul comerţului, în cazul când a fost desemnat
reprezentant al societăţii (art. 45);
c) de a prelua şi păstra documentele privind constituirea societăţii [art. 30 alin.
(2)];
d) de a administra societatea, adică de a face toate operaţiile cerute pentru
îndeplinirea obiectului societăţii (art. 70);
e) de a urmări efectuarea de către asociaţi a vărsămintelor datorate (art. 70);

f) de a ţine registrele cerute de lege şi corecta lor ţinere (art. 73);

g)de a întocmi situaţia financiară anuală, precum şi de a asigura respectarea legii la
repartizarea profitului şi plata dividendelor (art. 73);
h) de a lua parte la toate adunările societăţii, la consiliile de administraţie şi
organele de conducere similare acestora [art. 70 alin. (2)];
i) de a aduce la îndeplinire hotărârile adunării generale a asociaţilor (art. 73).
j) de a îndeplini îndatoririle prevăzute de actul constitutiv, precum şi îndatoririle
stabilite de lege (art. 73).
 Încetarea funcţiei administratorului

 În cazul societăţii în nume colectiv, în comandită simplă şi SRL,

asociaţii care reprezintă majoritatea absolută a capitalului social pot
decide asupra revocării administratorilor sau a puterii lor (art.,
77,90, 197 alin. 3).
 În societatea pe acţiuni şi în comandită pe acţiuni,
administratorii sunt revocabili, revocarea fiind de competenţa
adunării generale ordinare a acţionarilor (art. 111).
Administratorul revocat poate face plângere instanţei
judecătoreşti.
 renunţare sau demisie din partea administratorului. În toate
cazurile de încetare trebuie îndeplinite formalităţile de publicitate.
cenzorii
Controlul gestiunii societăţii prin intermediul cenzorilor este
reglementat de lege pentru societatea pe acţiuni, în comandită
pe acţiuni şi cu răspundere limitată.

Societatea pe acţiuni şi în comandită pe acţiuni va avea trei

cenzori şi un supleant, dacă prin actul constitutiv nu se
prevede un număr mai mare. În toate cazurile, numărul trebuie
să fie impar (art. 159 din Legea nr. 31/1990).

Societăţile cu răspundere limitată pot avea unul sau mai mulţi

cenzori. Dacă numărul asociaţilor societăţii trece de 15,
numirea cenzorilor este obligatorie (art. 199 din Legea nr.
31/1990).
 Drepturile cenzorilor:

- au dreptul să participe la adunările administratorilor, fără să aibă drept de vot.

- au dreptul să obţină în fiecare lună de la administratori o situaţie despre

mersul operaţiunilor comerciale.

În scopul protejării intereselor societăţii, legea interzice cenzorilor să comunice

asociaţilor în particular sau terţilor datele referitoare la operaţiile societăţii de care au
luat cunoştinţă cu ocazia exercitării mandatului lor (art. 164 din Legea nr. 31/1990).

Obligaţiile cenzorilor:

să supravegheze gestiunea societăţii,

să verifice dacă situaţiile financiare sunt legal întocmite şi în concordanţă cu

registrele,
să verifice dacă registrele sunt regulat ţinute şi dacă evaluarea patrimoniului
societăţii s-a făcut potrivit regulilor stabilite pentru întocmirea situaţiilor financiare,
să aducă la cunoştinţa administratorilor sau, după caz, a adunării generale,
neregularităţile din activitatea societăţii şi încălcarea actelor statutare şi a
dispoziţiilor legale.
 Răspunderea cenzorilor.

Obligaţiile şi răspunderea cenzorilor sunt guvernate de regulile

mandatului şi de dispoziţiile legii societăţilor comerciale (art. 166 din
Legea nr. 31/1990).

Răspunderea cenzorilor poate fi civilă şi penală.

Cenzorii răspund solidar pentru nerespectarea obligaţiilor prevăzute

de art. 73 din Legea nr. 31/1990.

Acţiunea în răspunderea civilă contra cenzorilor se exercită în

condiţiile art. 155 1551 din Legea nr. 31/1990.

Cât priveşte răspunderea penală a cenzorilor, aceasta este

reglementată de art. 276 şi art. 277 din Legea nr. 31/1990.
 Modificarea actului constitutiv
Potrivit art. 204 din Legea nr. 31/1990 actul constitutiv poate fi modificat
prin:
 hotărârea adunării generale ori a Consiliului de administraţie,
respectiv a directoratului;
 hotărârea instanţei judecătoreşti în condiţiile prevăzute de lege.

Forma autentică a actului modificator este obligatorie în

următoarele cazuri:
• majorarea capitalului social prin subscrierea ca aport în natură a
unui teren;
• modificarea formei juridice a societăţii într-o societate în nume
colectiv sau în comandită simplă;
• majorarea capitalului social prin subscripţie publică.
După fiecare modificare a actului constitutiv, administratorii,
respectiv directoratul, vor depune la registrul comerţului actul
modificator şi textul complet al actului constitutiv, actualizat
cu toate modificările.
 Reducerea capitalului social

Potrivit art. 207 din Legea nr. 31/1990, republicată, reducerea

capitalului social se poate face:
prin micşorarea numărului de părţi sociale sau de acţiuni;
 prin reducerea valorii nominale a părţii sociale sau a acţiunii;
prin dobândirea propriilor acţiuni urmată de anularea lor.
Capitalul social se mai poate reduce, cu condiţia ca reducerea să nu
fie motivată de pierderi, prin:
a) scutirea totală sau parţială a asociaţilor de vărsămintele datorate;
b) restituirea către acţionari a unei cote-părţi din aporturi,
proporţională cu reducerea capitalului social şi calculată egal pentru
fiecare acţiune sau parte socială;
c) alte procedee prevăzute de lege (de exemplu, în cazul retragerii sau
excluderii din societate).
 Cu titlu imperativ, legea stabileşte că orice reducere a capitalului
social trebuie să respecte valoarea minimă a capitalului impusă de lege, să
arate motivele pentru care se face reducerea şi procedeul ce va fi utilizat
pentru efectuarea ei. Reducerea efectivă va putea fi făcută numai după
trecerea a 2 luni din ziua în care hotărârea a fost publicată în Monitorul
Oficial al României, Partea a IV-a.
 Majorarea capitalului social

emisiunea unor noi acţiuni

majorarea valorilor nominale a acţiunilor existente, dacă la societate

sunt aduse noi aporturi în natură şi numerar (art. 210 NCC)
-Pot fi emise acţiuni noi şi prin alte modalităţi:
 încorporarea în capitalul social a rezervelor societăţii, mai puţin rezervele
legale;
 încorporarea beneficiilor sau a primelor de emisiune;
 compensarea unor creanţe pe care anumiţi debitori le au asupra societăţii,
prin acordarea către aceştia a unor acţiuni din capitalul social în situaţia în care
creanţele sunt lichide şi exigibile.

!!!! Dacă majorarea capitalului social se face prin aporturi în natură, adunarea
generală care a hotărât aceasta va propune judecătorului-delegat numirea unuia
sau mai multor experţi pentru evaluarea acestor aporturi, în condiţiile art. 38 şi
39.
 Excluderea şi retragerea asociaţilor

Poate fi exclus din societatea în nume colectiv, în comandită simplă sau

SRL (Art. 222NCC) :

a) asociatul care, pus în întârziere, nu aduce aportul la care s-a obligat;

b) asociatul cu răspundere nelimitată în stare de faliment sau care a

devenit legalmente incapabil;

c) asociatul cu răspundere nelimitată care se amestecă fără drept în

administraţie ori folosește capitalul în interes propriu;

d) asociatul administrator care comite fraudă în dauna societăţii sau se

serveşte de semnătura socială sau de capitalul social în folosul lui sau al
altora.
Procedură: Excluderea se pronunţă prin hotărâre judecătorească la
cererea societăţii sau a oricărui asociat (se vor cita societatea şi asociatul
pârât).
Instanţa judecătorească va dispune, prin aceeaşi hotărâre, şi cu privire la
structura participării la capitalul social a celorlalţi asociaţi.

!!!! Hotărârea prin care instanţa se pronunţă asupra cererii de excludere

este supusă numai apelului.
Hotărârea definitivă de excludere se depune, în termen de 15 zile, la oficiul
registrului comerţului pentru a fi înscrisă în registru, iar dispozitivul hotărârii
se publică, la cererea societăţii, în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-
a.
 Dizolvarea societăţilor comerciale
Cauze de dizolvare a societăţilor comerciale
- reprezintă un mod
de încetare a Potrivit art. 227 alin. (1) din Legea nr. 31/1990, republicată sunt
societăţii comerciale cauze comune de dizolvare a societăţilor comerciale următoarele:
aplicabile în cazurile
prevăzute de lege şi - trecerea timpului stabilit pentru durata societăţii;

care presupune
- imposibilitatea realizării obiectului de activitate al societăţii sau
lichidarea. Dizolvarea realizarea acestuia;
priveşte însăşi
societatea comercială - declararea nulităţii societăţii;
ca entitate juridică şi
nu încetarea actului - hotărârea adunării generale;
constitutiv al
societăţii - hotărârea tribunalului, la cererea oricărui asociat, pentru motive
temeinice, precum neînţelegerile grave dintre asociaţi, care
împiedică funcţionarea societăţii;

- falimentul societăţii;

alte cauze prevăzute de lege sau de actul constitutiv al societăţii.

Efectele dizolvării
1. deschiderea procedurii lichidării patrimoniului societăţii. Prin excepţie,
dizolvarea are loc fără lichidare, în cazul fuziunii ori divizării totale a societăţii sau în
alte cazuri prevăzute de lege.

2. Interdicţia unor operaţiuni comerciale noi. Din momentul dizolvării, directorii,

administratorii, respectiv directoratul, nu mai pot întreprinde noi operaţiuni. În caz
contrar, aceştia sunt personal şi solidar răspunzători pentru acţiunile întreprinse, din
ziua expirării termenului fixat pentru durata societăţii ori de la data la care dizolvarea a
fost hotărâtă de adunarea generală sau declarată prin sentinţă judecătorească.

3. Pe perioada operaţiunilor lichidării, personalitatea juridică a societăţii se

păstrează, până în momentul radierii acesteia din registrul comerţului.
 Reorganizarea persoanei juridice (a se vedea și capitolul V
din NCC)
Reorganizarea persoanei juridice este operaţiunea juridică în care pot fi
implicate una sau mai multe persoane juridice şi care are ca efecte
înfiinţarea, modificarea ori încetarea acestora.

Modurile de reorganizare:
- fuziune,
- divizare
- transformare.

!!!
Reorganizarea se face cu respectarea condiţiilor prevăzute pentru
dobândirea personalităţii juridice, în afară de cazurile în care prin lege,
actul de constituire sau statut se dispune altfel.
 Fuziunea
= procedeu tehnico-juridic prin care se realizează restructurarea societăţilor comerciale
în scopul adaptării lor la exigenţele activităţii comerciale .

Ea poate fi definită şi ca o operaţiune prin care două sau mai multe societăţi se dizolvă şi
transmit întregul lor patrimoniu unei singure societăţi
Fuziunea se realizează fie prin absorbţia unei societăţi de către o altă
societate, fie prin contopirea a două sau mai multe societăţi pentru a
constitui o societate nouă.
Fuziunea transfrontalieră este operaţiunea prin care:
a) una sau mai multe societăţi, dintre care cel puţin două sunt guvernate de legislaţia a
două state membre diferite, sunt dizolvate fără a intra în lichidare şi transferă totalitatea
patrimoniului lor unei alte societăţi în schimbul repartizării către acţionarii/asociaţii
societăţii sau societăţilor absorbite de acţiuni/părţi sociale la societatea absorbantă şi,
eventual, al unei plăţi în numerar de maximum 10% din valoarea nominală a
acţiunilor/părţilor sociale astfel repartizate; sau
b) mai multe societăţi, dintre care cel puţin două sunt guvernate de legislaţia a două
state membre diferite, sunt dizolvate fără a intra în lichidare şi transferă totalitatea
patrimoniului lor unei societăţi pe care o constituie, în schimbul repartizării către
acţionarii/asociaţii lor de acţiuni/părţi sociale la societatea nou-înfiinţată şi, eventual, al
unei plăţi în numerar de maximum 10% din valoarea nominală a acţiunilor/părţilor sociale
astfel repartizate;
c) o societate este dizolvată fără a intra în lichidare şi transferă totalitatea patrimoniului
său unei alte societăţi care deţine totalitatea acţiunilor sale/părţilor sociale sau a altor
titluri conferind drepturi de vot în adunarea generală.
Efectele fuziunii

În cazul absorbţiei, drepturile şi obligaţiile

persoanei juridice absorbite se transferă în
patrimoniul persoanei juridice care o absoarbe.

În cazul contopirii persoanelor juridice,

drepturile şi obligaţiile acestora se transferă în
patrimoniul persoanei juridice nou-înfiinţate.
 Divizarea

- Potrivit art. 238 alin. 2 din Legea 31/1990 este operaţiunea prin care:

a) o societate, după ce este dizolvată fără a intra în lichidare, transferă mai multor societăţi
totalitatea patrimoniului său, în schimbul repartizării către acţionarii societăţii divizate de
acţiuni la societăţile beneficiare şi, eventual, al unei plăţi în numerar de maximum 10% din
valoarea nominală a acţiunilor astfel repartizate;

b) o societate, după ce este dizolvată fără a intra în lichidare, transferă totalitatea

patrimoniului său mai multor societăţi nou-constituite, în schimbul repartizării către
acţionarii societăţii divizate de acţiuni la societăţile nou constituite şi, eventual, al unei
plăţi în numerar de maximum 10% din valoarea nominală a acţiunilor astfel repartizate.

Divizarea poate avea loc şi prin transferul simultan al patrimoniului societăţii divizate
către una sau mai multe societăţi existente şi una sau mai multe societăţi nou-constituite.
 Lichidarea societăţilor comerciale

Lichidarea reprezintă o fază subsecventă a dizolvării şi este guvernată de următoarele principii:

- personalitatea juridică a societăţii subzistă pentru nevoile societăţii (art. 233 alin 4 din
Legea nr. 31/1990);

- lichidarea societăţii este facultativă, iar nu obligatorie (rezultă din interpretarea art.
233 din Legea nr. 31/1990);

- lichidarea se face în interesul asociaţilor

Consecinţele trecerii societăţii la lichidare sunt:

- modificarea obiectului şi scopului societăţii
- înlocuirea administratorilor cu lichidatorii societăţii
- predarea gestiunii societăţii.
 Destinaţia bunurilor rămase după lichidare

Oricare ar fi cauzele dizolvării, bunurile persoanei juridice rămase după lichidare vor primi destinaţia
stabilită în actul de constituire sau statut ori destinaţia stabilită în hotărârea organului
competent luată înainte de dizolvare.

În lipsa unei asemenea prevederi în actul de constituire sau statut ori în lipsa unei hotărâri, precum şi în
cazul în care prevederea sau hotărârea este contrară legii sau ordinii publice, la propunerea lichidatorului,
bunurile rămase după lichidare se atribuie de instanţa competentă, prin hotărâre supusă numai apelului,
unei persoane juridice cu scop identic sau asemănător, dacă prin lege nu se prevede altfel . Atunci când
există mai multe astfel de persoane juridice, lichidatorul propune cel puţin 3 persoane juridice, caz în care
bunurile se atribuie prin tragere la sorţi.

În cazul în care persoana juridică a fost dizolvată prin hotărârea organelor competente ale acestora, precum
şi în cazul în care nicio persoană juridică nu este de acord cu preluarea bunurilor rămase după lichidare,
acestea vor trece în proprietatea comunei, oraşului sau municipiului în a cărui rază teritorială se află
bunurile.

!!!! În toate cazurile, transmiterea dreptului de proprietate asupra bunurilor rămase după lichidare are loc
la data preluării lor de către beneficiari, dacă prin lege nu se prevede altfel.