ALEGEREA MATERIALULUI UNEI ROTI

DINTATE CILINDRICE CU DINTI DREPTI

1.1. Notiuni fundamentale despre roti dintate.

Clasificare si descriere.

Rotile dintate sunt foarte raspandite in industria constructoare de masini,

ele intalnindu-se in aproape toate 333g64d transmisiile mecanice. Se intalnesc
in majoritatea subansamblelor, cum sunt : cutiile de viteza avand diverse
destinatii.

Rotile dintate pot transmite miscarea intre doua axe de rotatie paralele sau
incrucisate .

Partile componente ale rotilor dintate sunt:

- coroana

- butuc

- disc

- spite

Deoarece rotile dintate se proiecteaza si se executa intr-o mare

diversitate, atat in ceea ce priveste forma lor constructiva, cat si in ceea ce
priveste forma danturii, clasificarea lor se face dupa mai multe criterii, avand in
vedere forma geometrica a piesei care determina de cele mai multe ori si
particularitati tehnologice de prelucrare.
 Rotile dintate utilizate in constructia de masini pot fi clasificate dupa
urmatoarele criterii:

. Dupa forma si pozitia dintilor:

- cu dantura dreapta interioara sau exterioara

- cu dantura inclinata exterioara sau interioara

- cu dantura in V sau W

- cu dantura profil evolventic

- cu dantura profil cicloidal, arc de cerc, octoidal, spirala arhimedica

- cu dinti bombati

- cu dinti curbi

- cu dinti cu sectiunea variabila (conici)

- cu dinti din bolturi

. Dupa tipul de angrenaj pe care poate sa-l formeze, in functie de pozitia

relativa a axelor:

- angrenaje cu axe paralele

- angrenaje cu axe concurente

- angrenaje cu axe incrucisate la unghiul de 90º

- angrenaje cu axe incrucisate in spatiu

- angrenaje cu axe fixe sau mobile

 - angrenaje cu cremaliera

. Dupa forma rotilor componente ale angrenajelor, care la randul lor sunt
clasifi- cate in:

- angrenaje cilindrice

- angrenaje conice

- angrenaje melcate

- angrenaje hiperboloide

- angrenaje necirculare cu roti avand dinti eliptici, spirali, parabolici.

. Dupa forma constructiva:

- roti dintate monobloc

- roti dintate baladoare (formate din 2,3 si 4 roti dintate)

- coroane dintate

- roti dintate formate din mai multe bucati

- roti dintate cu un numar minim de dinti (1-2) si cu un numar de dinsi

nelimitat (cremaliere)

. Dupa materialele din care sunt confectionate rotile dintate:

- din aliaje feroase

- din aliaje neferoase

- din materiale plastice

- din textolit, ebonita

- din cauciuc vulcanizat

- din lemn de esenta tare

. Dupa modul de obtinere a danturii, rotile dintate pot fi realizate:

- prin turnare

- prin presare

- prin stantare

- prin trefilare

- prin deformare plastica superficiala

- prin presarea pulberilor metalice sau a carburilor metalice

- prin aschiere

- prin electrocoroziune

- prin coroziune chimica

- prin procedee combinate

. Dupa felul contactului in angrenare si dupa raportul de transmitere:

- cu contact liniar

- cu contact punctiform

- cu raport de transmitere variabil

 2. ANALIZA FUNCTIONALA, CONSTRUCTIVA SI TEHNOLOGICA A
PRODUSELOR, STABILIREA ITINERARIULUI TEHNOLOGIC DE
PRELUCRARE

Pentru prelucrarea rotilor dintate, se folosesc materiale foarte diferite ,

cum ar fi: oteluri, fonte, bronzuri, alame, materiale plastice, materiale lemnoase.

Aceste conditii formeaza un complex de criterii care trebuie sa stea la

baza deciziei asupra alegerii materialelor din care trebuie realizate rotile
conjugate, respectiv angrenajul.

2.1. Principalele elemente geometrice ale rotii dintate si

angrenajului

fig. 1

- Inaltimea dintilor h

Este limitata spre varf de cercul exterior cu raze Re > Rb, iar in interior,
de cercul interior Ri < Rb. Diferenta Rb - Ri = c se numeste joc de fund.
 - Cercul de rostogolire trece aproximativ pe la jumatatea distantei dintre
cercul de baza si cel exterior.

- Capul dintelui reprezinta distanta a dintre arcul de rostogolire si cel

exterior.

- Piciorul dintelui reprezinta distanta b dintre cercul de rostogolire si cel

interior.

Intre aceste marimi exista relatia a + b = h

Deoarece flancul dintelui coboara putin sub cercul de baza b > a, zona
activa a flancului dintelui este cuprinsa intre Db si De.

- Pasul circular p se obtine prin masurarea lungimii cercului pe cercul de

rostogo- lire (numit cerc de divizare de raza R r) intre flancurile de acelasi sens a
doi dinti alaturati.

- Modulul m, numit si pas diametral, numarul de dinti z al fiecarei roti

dintate sunt parametrii de baza in calculul mecanismelor cu roti dintate.

Modulul se alege conform STAS 822 - 61

- Raportul de transmitere i poate fi exprimat prin raportul numerelor de

dinti al celor doua roti z1 si z2.

Distanta dintre axele arborilor rotilor dintate A = Rr1 + Rr2 poate fi

exprimata prin parametrii de baza.

2.2. Schema de angrenare a unei perechi de roti dintate

cilindrice cu dinti drepti
 In aceasta figura sau introdus dupa STAS 915 - 50 urmatoarele notatii:

fig. 2

O1, O2 - centrele respectiv axele de rotatie ale celor doua roti dintate

ω1, ω2 - vitezele unghiulare ale celor doua roti dintate

K1, K2 - linie de angrenare, pe care se face contactul intre dinti si de-a

lungul careia actioneaza forta ce se transmite de la o roata la cealalta.

α - unghiul de angrenare

c1, c2 - cercurile de baza ale danturii

Rb1, Rb2 - razele cercurilor de baza (cercul exterior)

Ri1, Ri2 - razele cercurilor picioarelor dintilor (cercul interior)

P - punctul primitiv, in care linia de angrenare intersecteaza linia centrelor

si care este determinata pentru raportul de transmitere.
 cr1, cr2 - cercurile primitive (de rulare) care trece prin punctul p si care
permit reprezentarea miscarii rotilor dintate, prin rostogolirea celor doua
cercuri.

Rp1, Rp2 - razele cercurilor primitive

Raportul de transmitere al angrenajului poate fi scris sub forma:

S1, S2 - punctele de pe linia de angrenare, delimitate de cercurile

exterioare.

2.3. Detalii constructive

Formele constructive si tehnologia fabricatiei rotilor dintate depind in

mare masura de dimensiunile rotilor.

a). Cand diametrul pinionului este mic, in loc ca el sa se fixeze pe arbore

prin pre -

sare sau cu pene, se executa dintr-o bucata cu arborele.

Prin aceasta constructie se evita prelucrarea suprafetelor cilindrice de

presare si a locasurilor pentru pene, asigurand si o centricitate mai buna. Nu se
pot folosi materiale diferite pentru roata dintata si pentru arbore, ceea ce duce la
risipa de material, iar uneori arborele lung ingreuneaza prelucrarea danturii.

b). Cand diametrul rotii dintate este sub 500 mm, rotile dintate se executa
prin forjare sau matritare.
 Cand se depaseste diametrul de 500 mm se pot folosi roti dintate turnate
ceea ce reduce valorile rezistentelor admisibile fata de constructiile forjate.

Pentru economisirea otelurilor aliate deseori se folosesc constructii cu

bandaje aplicate peste corpul executat din otel obisnuit sau din fonta; bandajele
sunt presate sau frezate peste cap si asigurate contra deplasarii prin pene sau
prin suruburi.

La latimi mai mari decat 500 mm se folosesc bandaje duble, ceea ce

simplifica operatia de presare si permite folosind dintii inclinati, sa se evite
fortele axiale.

In unele cazuri, in locul danturii exterioare se foloseste dantura interioara

care prezinta avantaje in ceea ce priveste gabaritele transmisiei si posibilitatile
de incarcare mai ridicate pe unitatea de latime a rotii.

Fabricatia rotilor cu dantura interioara este insa mai dificila, ceea ce

franeaza inca raspandirea lor pe scara larga in constructiile de masini.

2.4. Parametrii constructivi

Pentru constructia rotilor dintate este recomandabila alegerea unor valori

sau rapoarte constructive recomandate in practica.

Recomandarile pot fi concretizate astfel:

- pentru obtinerea functionarii fara zgomot, cu dinti drepti, viteza

periferica nu trebuie sa depaseasca 4 m/s.

- numarul minim de dinti este de 17 - 20.

- raportul maxim de transmitere intr-o treapta este de 6 - 8.

 - raportul dintre latimea rotii L si distanta dintre axe A.

- raportul maxim dintre latime si diametrul .

Materiale utilizate in constructia rotilor dintate si caracteristicile

lor mecanice

TABEL 1

Materiale pentru roti dintate Recomandari de folosire

Felul Marca STAS Tipul angrenajului. Conditii de folosire.
materialului
0 1 2 3
Oteluri de uz OL 50 500/ Roti dintate foarte putin solicitate, la
general OL 60 2-80 viteze periferice mici sau moderate.
pentru OL 70

constructii
Oteluri OLC10 880- Roti dintate putin solicitate, la viteze
carbon de OLC 15 80 periferice moderate (6.12 m/s) si sarcini
calitate cu soc
pentru OLC 45 Roti dintate putin solicitate, la viteze
tratament periferice mici (< 6 m/s). Marcile de
OLC 50
termic, calitate superioara si continut controlat
destinate de sulf pot fi folosite pentru roti dintate
OLC 55
constructiei mediu solicitate, la viteze periferice
de masini OLC 60 moderate (6.12 m/s) si sarcini cu soc.
Oteluri aliate 15 Cr 8 791- Melci. Roti dintate puternic solicitate, la
pentru 80 viteze periferice mari si sarcini cu soc.
tratament 18 MnCr 10 Roti dintate puternic solicitate, la viteze
termic, 21 MoMnCr periferice mari (> 12 m/s) si sarcini cu
destinate soc. Melci.
constructiei 21TiMnCr12 Roti dintate pentru masini grele, la viteze
periferice mari (> 12 m/s) si sarcini cu
 de masini 28TiMnCr12 soc.
40 Cr 10 Roti dintate mediu solicitate, la viteze
periferice mici-medii (4. 12 m/s).
33 MoCr 11
Otel carbon OT 40-3 Roti dintate de dimensiuni mari, foarte
turnat in OT 50-3 putin solicitate.
piese
Otel aliat T35Mn14 1773- Roti dintate de dimensiuni mari, mediu
turnat in T30SiMn12 76 solicitate.
piese
Bronz cu CuSn 14 197/ Roti melcate, pentru viteze de alunecare
staniu turnat CuSn 12Ni 2-76 > 5 m/s.
in piese

Caracteristici mecanice ale otelurilor pentru piese tratate termic

TABEL 2

Marca Diametrul Felul Limita Rezistenta Alungirea Rezilienta Duritatea

otelului probei de tratamen-
de la la Brinell
tratament tului
termic
curgere tractiune rupere in stare
recoapta
OLC 45 - N 360 610 18 - 207
16 CR 480 700 - 840 14 40
OLC 60 - N 400 700 14 - 241
16 CR 570 830 - 980 11 -
15 Cr 08 11 Cr 460 790 - 10 - 174
1030
18 11 Cr 830 1080 - 9 - 217
MoCrNi 1420
13
 21 11 Cr 880 1180 - 9 - 217
MoMnC 1520
o 12
38 16 Cr 790 980 - 10 39 229
MoCrAl 1180
09
33 MoCr - I 800 1000 12 90 285
11

Compozitia chimica a otelurilor pe probe din metal lichid

TABEL 3

Compozitie chimica %
Marca de C Mn Si Cr Ni Mo Alte
otel elemente
OLC 45 0,42.0,50 0,50.0,80 0,17.0,37 - - - -

OLC 60 0,57.0,65 0,50.0,80 0,17.0,37 - - - -

15 Cr 08 0,12.0,18 0,40.0,70 0,17.0,37 0,70.1,00 - - -

18 MoCrNi 0,15.0,21 0,50.0,80 0,17.0,37 0,80.1,10 1,20.1,50 0,15.0,30 -

13
21 0,18.0,24 0,80.1,20 0,17.0,37 1,00.1,40 - 0,20.0,30 -

MoMnCr
12
38 MoCrAl 0,35.0,42 0,30.0,60 0,17.0,37 1,35.1,65 - 0,15.0,30 Al =
0,70.1,10
09
33 MoCr 11

Caracteristici fizico-mecanice ale unor materiale nemetalice

folosite la fabricarea rotilor dintate

TABEL 4
Materialu Greutate Rezistent Rezistent Rezistent Modulul Duritat Absorbti
l a a la a la a la de e a de apa
specifica tractiune incovoier compre- elasticitat Brinell in 24 de
e siune e ore
Textolit 1,3-1,4 500-800 1000- 2000 103(50- 15-20 1,5-2,4
1300 90)
Pertinax 1,35- 700-1000 1000 1400 103(40- 13 2,5-4,0
1,45 80)
Lemn 1,3 1100- 1000 1200 - 15 1-1,1
stratificat 1400
Fibra 1,3 800 - 2000 50 103 12 -
vulcan

Datorita rezistentei la incovoiere apropiata de cea a metalelor, precum si a

valorii reduse a coeficientului de ferecare, materialele neferoase (in special
masele plastice si lemnul stratificat) au capatat raspandire in fabricatia rotilor
dintate

Se recomanda fabricarea rotilor dintate din materiale plastice acolo unde

rotile dintate din metale nu satisfac conditiile impuse. In raport cu rotile din
materiale metalice, rotile dintate din materiale plastice prezinta urmatoarele
avantaje:

- mers linistit fara zgomot;

- greutate redusa de 5.6 ori;

- cost scazut;

- rezistenta la uzura si la actiunea agentilor chimici si atmosferici.

Datorita rezistentei reduse la temperaturi ridicate se folosesc pentru

transmiterea de sarcini la viteze periferice mici si mijlocii.
 Dintre materialele plastice folosite in constructia de roti dintate se
mentioneaza: celuloidul, acetil-celuloza, ebonita, textolitul, poliamida,
policarbonatii, lemnul stratificat.

3. STABILIREA MATRICII DE PROPRIETATI PE CARE TREBUIE SA

LE INDEPLINEASCA PRODUSUL.IERARHIZAREA LOR SI
STABILIREA PONDERII DE IMPORTANTA RELATIVA
3.1.Alegerea preliminara a marcilor de materiale

Materialul pentru roti dintate se alege in functie de conditiile in care

lucreaza angrenajul. Din acest punct de vedere trebuie sa se cunoasca bine
fortele care solicita angrenajul, viteza periferica, caracterul solicitarilor
(constante sau cu socuri), conditiile de functionare fara zgomot, conditiile de
mediu.

In functie de solicitari, se recomanda:

1) pentru roti dintate cu incarcari si viteze periferice reduse, cuprinse intre

0,5 si 2 m/s se recomanda folosirea aliajelor neferoase pe baza de zinc sau
cupru, materiale termoplastice si aliaje feroase: otel si fonta;

2) pentru roti dintate cu incarcari si viteze periferice medii, cuprinse intre

2 si 8 m/s se recomanda oteluri semidure nealiate sau slab aliate, precum si
fonte. Aceste roti se intalnesc la reductoare de dimensiuni mari , la unele masini
de ridicat si transportat, la masini agricole, combine miniere etc.;

3) pentru roti dintate cu incarcari si viteze periferice ridicate, cuprinse

intre 8 si 16 m/s, cu incarcari mari pe dinte, cu socuri in functionare, se
recomanda oteluri aliate si nealiate. In cazuri de solicitari deosebit de mari, se
recomanda folosirea otelurilor inalt aliate, de cementare, de tipul Cr-Ni, Cr-Ni-
Mn, Cr-Ni-W. Aceste roti se intalnesc in cutiile de viteza de la masinile-unelte,
nave autovehicule, avioane, turbine.

In vederea inlocuirii materialelor scumpe si deficitare , se folosesc pulberi

metalice ale unor materiale mai ieftine, semifabricatele obtinandu-se prin
metalurgia pulberilor.

Se utilizeaza pulberi ale unor metale pure, compusi chimici ai metalelor,

sau amestecuri metalice, care prin presare si sinterizare asigura formarea
semifabricatelor pentru roti dintate.

Calitatea materialelor metalice folosite la realizarea unei masini sau unei

constructii determina alaturi de conceptia de proiectare si de tehnologia de
fabricatie nivelul performantelor tehnico-economice pe care aceasta le poate
atinge.

Pe plan mondial asistam la o sporire continua a preocuparilor pentru

utilizarea rationala a materialelor in general avand ca obiectiv cresterea
eficientei si competitivitatii masinilor, utilajelor si constructiilor.

- OLC 45

- OLC 60

- 18 Mo Cr Ni 13

- 21 Mo Mn Cr 12

- 33 Mo Cr 11

3.2. Evaluarea plajei necesare pentru proprietatile

analizate si stabilirea calificativelor de apreciere
 O utilizare rationala a unui material inseamna de fapt prevederea sau
utilizarea acelui material care indeplineste cerintele minime de rezistenta si
durabilitate ale piesei in conditiile unui pret de cost minim.

Rolul proiectantului este foarte important atat in stabilirea conceptiei de

baza a proiectului cat si in determinarea cerintelor minime impuse materialului
si in consecinta alegerea acestuia.

Experienta tarilor industriale demonstreaza ca trebuie sa se tina cont de

dotarea tehnologica a intreprinderii pentru a evita consumurile nejustificate de
materiale scumpe . De aceea proiectantul are intreaga responsabilitate pentru
asigurarea unor performante satisfacatoare ale piesei pe care o concepe la un
pret de cost minim.

Astfel el trebuie sa prevada pe langa marca de otel adecvata si

conditiile tehnologice (tratamente termice, tehnologii de prelucrare etc.) care sa
permita obtinerea in piesa finita a caracteristicilor tehnice necesare precum si
metodele de control in masura sa conduca la realizarea acestuia conform
cerintelor impuse .

TABEL 5

Marca otelului Tratament termic Limita de Rezistenta la

Conditii de Medii de oboseala rupere
temperatura racire
OLC 45 C = 840ºC apa 360 610
r = 400ºC
OLC 60 C = 820ºC ulei 406 965
r = 580ºC apa
21 MoMnCr C = 840ºC ulei 452 1186
12 r = 190ºC apa
18 MoCrNi 13 C = 840ºC ulei 480 1092
 r = 190ºC apa
33MoCr11 C = ºC
r = ºC

3.3. Selectia materialului optim pe baza ponderii de

importanta relativa a proprietatilor

La alegerea materialului proiectantul trebuie sa gaseasca solutia optima

avand in vedere unul sau mai multe din urmatoarele considerente :

a) valorificarea experientei proprii in realizarea pieselor cu destinatie

similara;

b) utilizarea materialelor economice si usor procurabile;

c) valorificarea maxima a proprietatilor tehnologice ale materialului

astfel incat sa se compenseze caracteristicile de rezistenta, mai reduse
ale acestuia;

d) dotarea si experienta tehnologica din intreprinderea in care se va

realiza piesa.

a) Valorificarea experientei proprii in realizarea de piese cu destinatie

similara. Acest sistem s-a raspandit tot mai mult datorita urmatoarelor
elemente:

1. Ofera proiectantului o siguranta tehnica si psihologica mai mare ca

urmare a folosirii unui material cunoscut si verificat.

2. Se permite o standardizare a materialelor folosite pentru anumite

domenii de utilizare.

3. Se permite o unificare si standardizare a tehnologiei utilizate in

intreprinderile constructoare de masini.
 4. Este usurata activitatea de aprovizionare.

b) Promovarea si utilizarea materialelor economice si usor procurabile

La stabilirea gamelor de materiale se tine cont de domeniul de utilizare si

economic.

c) Valorificarea maxima a proprietatilor tehnologice ale materialului

Dintre cele mai importante proprietati tehnologice ale rotilor dintate fac
parte comportarea la tratament termic, aptitudinea de prelucrare a materialelor
plastice etc.

Uneori proprietatile tehnologice sunt antagoniste celor de rezistenta

mecanica fiind necesar stabilirea unui compromis optim.

d) Dotarea si experienta tehnologica din intreprinderea constructoare de

masini

Proiectarea economica a unui produs nu se poate face decat cunoscand in

amanunt dotarea tehnica din uzina executanta.

TABEL 6

Caracteristici Valoarea Nota

C1 - temperatura de calire OLC 60 = 820ºC 1
18 MoCrNi 13 = 840ºC 2
21 MoMnCr 12 = 840ºC 3
C2 - temperatura de OLC 60 = 580ºC 3
revenire 18 MoCrNi 13 = 180ºC 1
21 MoMnCr 12 = 190ºC 2
C3 - cost OLC 60 = 30 - 40 3
18 MoCrNi 13 = 20 - 30 2
21 MoMnCr 12 = 10 - 20 1
C4 - HB OLC 60 = 241 1
18 MoCrNi 13 = 217 2
21 MoMnCr 12 = 217 3
 TABEL 7
C1 C2 C3 C4
MARCA VALORI NOTA VALORI NOTA VALORI NOTA VALORI NOTA
OTELULUI
OLC 60 820 1 580 3 30000 1 241 1
18 MoCrNi 13 840 2 180 1 20000 2 217 2

21 MoMnCr 840 3 190 2 10000 3 217 3

12

CALCULUL PONDERII DE INFLUENTA

TABEL 8

C1 C2 C3 C4
C1 2 0 0
C2 2 2 2
C3 0 1 0
C4 0 1 0
Ti 2 2 + 1 +1 = 4 2 2
Pi 0,20 0,40 0,20 0,20

Alegerea finala a materialului folosit

Pentru a realiza care din materiale este mai bun se face urmatorul calul:
 Conform calculului otelul ales va fi 21 MoMnCr 12 , deoarece lui ii
corespunde valoarea cea mai mare din matricea finala si anume: 2,60.

4.ANALIZA SI VERIFICAREA MATERIALULUI SELECTAT

4.1. Analiza din punct de vedere al caracteristicilor de
rezistenta

Pentru rotile dintate greu solicitate, exploatate la viteze periferice ridicate

(12-16 m/s) cu incarcari mari pe dinte si socuri in functionare, se folosesc
oteluri cu tenacitate mare, la care se aplica durificarea structurala prin
tratamente termice si termo-chimice.

Otelurile care se preteaza la confectionarea acestor roti dintate sunt cele

nealiate sau aliate , iar in unele cazuri pot fi folosite si otelurile de imbunatatire.

Roti dintate greu solicitate sunt considerate cel care alcatuiesc cutiile de
viteze pentru masini unelte, avioane, nave, turbine , autovehicule.

Caracteristica principala a acestor roti este latimea redusa a danturii, ceea

ce are drept consecinta dezvoltarea unor presiuni de contact mari pe flancuri,
care conduce la aparitia fenomenului pitting. De aceea se impune realizarea
unei duritati mari pe flancurile dintilor (53-63 HRC).

4.2. Analiza procedeelor de durificare structurala,

eventualelor procedee de tratamente termice

In functie de domeniul de utilizare a rotilor dintate apar anumite conditii

predominante, dupa care se alege materialul care le satisface cat mai complet.
Prin faptul ca otelul poate fi tratat termic (complet sau la suprafata) si are
rezistenta ridicata, el a fost introdus pe scara mare pentru executarea rotilor
dintate.
 Numeroase organe de masini sunt solicitate local la tensiuni specifice
zonelor de contact, fapt care impune realizarea pe aceste suprafete a unor
duritati foarte mari prin aplicarea unui tratament structural.

Aceste tratamente structurale au ca obiectiv esential cresterea foarte mare

a duritatii suprafetei piesei in scopul imbunatatirii rezistentei piesei la oboseala
si la uzura mentinand o tenacitate ridicata.

Se pot distinge doua categorii mari de asemenea tratamente:

1) Calire dupa tratamente termochimice

2) calire dupa incalzire superficiala.

Alegerea intre aceste doua metode de durificare se face atat in functie de

cerintele impuse piesei respective cat si de dotarile existente in uzinele care vor
confectiona piesele propriu-zise.

Pentru materialele utilizate la fabricatia rotilor dintate prezinta importanta

(in afara rezistentei la limita de curgere, a rezistentei de rupere si la oboseala) si
rezistenta la presiunea de contact.

Aceasta rezistenta este direct legata de durificarea suprafetei si depinde

de felul tratamentului termic.

4.3.Verificarea comportarii la solicitari variabile a

materialului

Materiale pentru roti dintate cu incarcari si viteze reduse

Pentru incarcari pe dinte reduse si viteze periferice mici cuprinse intre 0,3
si 2 m/s se aleg aliaje neferoase pe baza de fonta cenusie si otelurile.
 In industria aparatelor de masura este necesara o precizie cinematica
mare, de exemplu la aparatele inregistratoare de diverse tipuri, la masinile de
calcul, sunt preferabile aliajele neferoase: bronzul, alama si aliajele de aluminiu,
iar unde vitezele si solicitarile sunt reduse, rotile dintate se executa din tabla de
otel sau aliaje neferoase.

Din grupa rotilor mai putin solicitate fac parte si unele mecanisme
actionate manual, cum sunt: cricurile , unele trolii. Aceste roti au dimensiuni
mai mari si ele se realizeaza din oteluri nealiate, semidure si uneori din fonte
cenusii Fc250, Fc300.

Tehnologia de realizare a semifabricatului este turnarea sub presiune in

cochila sau cu modele usor fuzibile sau turnarea in forme de pamant.

Materiale pentru roti dintate cu incarcari si viteze medii

Pentru rotile dintate supuse la solicitari variabile, exploatate la viteze

mici si mijlo- cii (2-8 m/s), sunt recomandate oteluri semidure nealiate si slab
aliate susceptibile a fi imbunatatite. Aceste roti sunt utilizate in diverse
domenii.

De exemplu, la unele reductoare de dimensiuni mari intalnite la

actionarea morilor si cuptoarelor de ciment, unele masini de ridicat si
transportat, masini agricole, combine miniere.

Semifabricatele se obtin prin turnare, din fonte sau otel, unele

semifabricate se obtin din laminate.

Materiale pentru roti dintate greu solicitate si la viteze periferice ridicate

Pentru roti dintate greu solicitate, exploatate la viteze periferice ridicate

(12-16m/s) cu incarcari mari pe dinte si socuri in functionare, se folosesc oteluri
cu tenacitate mare, la care se aplica durificarea superficiala prin tratamente
termice si termochimice.

Otelurile care se preteaza la confectionarea acestor roti dintate sunt cele

nealiate sau aliate, iar in unele cazuri pot fi folosite si otelurile de imbunatatire.

In cazurile in care solicitarile sunt deosebit de mari, este indicat a se

folosi oteluri inalt aliate, de cementare, cum sunt otelurile: Cr - Ni, Cr - Ni -
Mo, Cr - Ni - W.

Folosirea otelurilor cu Ni este recomandabila, deoarece Ni confera

rezistenta mare acestor roti.

4.4.Analiza comportarii tehnologice a materialului

O serie de tratamente termice si termo-chimice sunt aplicabile in scopul

cresterii gradului de prelucrabilitate (recoacere, detensionare), cresterea
durabilitatii si fiabilitatii in functionare (cementare, calire, revenire) sau in
scopul durificarii suprafetelor cum sunt tratamentele speciale (cianizarea,
surfizarea, feroxarea, fosfatarea, iononitrurarea).

Deci pentru a influenta si imbunatati prelucrabilitatea otelurilor si a

fontelor pentru confectionarea rotilor dintate este necesar sa se actioneze prin
tratamente termice asupra materialelor in vederea imbunatatirii conditiilor de
prelucrarea prin aschiere.

In cazul rotilor dintate obtinute din semifabricate forjate se recomanda ca

temperatura de forjare sa fie 1000-1250oC, pentru a se evita aparitia fisurilor si
crapaturi- lor. Daca unele roti dintate mici si pinioane se prelucreaza la rece
(prin extrudare sau matritare la rece) mai trebuie aplicat un tratament termic de
recoacere.
 Otelurile de nitrurare se utilizeaza pentru rotile dintate supuse la uzuri
puternice, deci greu incarcate. Elementele de aliere formeaza nitruri dure si
stabile. Pot fi nitrurate otelurile 38MoCA09 si 39MoCA06 pentru roti solicitate
la uzura (roti dintate, pinioane, roti de lant, melci, cremaliere). Aceste oteluri
sunt supuse unor tratamente termice de imbunatatire: calire dubla si revenire.

Duritatea stratului nitrurat scade pe adancime. Nitrurarea se face la o

temperatura de circa 500-600o C in functie de compozitia otelului, grosimea
stratului ajungand pana la 0,8 mm intr-un timp de circa 40-60 de ore in doua
etape succesive.

5. VARIANTE TEHNOLOGICE DE OBTINERE A

CARACTERISTICILOR IMPUSE MATERIALULUI
5.1. Alegerea tratamentelor termice primare

Tratamentele termo-fizice si termo-chimice sunt larg utilizate in

tehnologia de executie a rotilor dintate. Tratamentele termice aplicate acestei
categorii de piese depind atat de materialul din care se executa acestea , de rolul
si scopul functional pe care il au, cat si de modul cum a fost obtinut
semifabricatul (turnat, forjat, laminat).

Pentru a influenta si imbunatati prelucrabilitatea otelurilor si a fontelor

pentru confectionarea rotilor dintate este necesar sa se actioneze prin
tratamentele termice asupra materialelor in vederea imbunatatirii conditiilor de
prelucrare prin aschiere.

Pentru a releva importanta tratamentului termic, pentru functionarea in

viitor a rotii dintate , se poate afirma ca un tratament termic gresit este mai
neavenit decat o alegere necorespunzatoare a materialului.
 Orice tratament termic poate avea asupra materialelor pentru roti dintate
o serie de efecte printre care:

- modificarea starii structurale a materialului rotilor dintate, cu efecte

pozitive asupra caracteristicilor mecanice;

- modificarea tensiunilor interne din roata dintata, ceea ce conduce la

imbunatatirea preciziei dimensionale a acestora;

- marirea duratei de exploatare;

- imbunatatirea posibilitatilor de a fi prelucrate cu scule aschietoare.

Tratamentul termic de revenire se face la temperaturi de 500 0C - 5700 C

in instalatii cu bai de saruri sau cuptoare cu circulatie fortata de aer in cicluri de
3 reprize a cate o ora fiecare.

RECOACEREA

Acest tratament termic se aplica mai des materialelor pentru roti dintate
in scopul imbunatatirii prelucrarii lor prin aschiere.

Pentru anumite oteluri recoacerea ce se face la o temperatura mai scazuta

(7400C) este mai economica decat cea efectuata la temperatura mai ridicata
(9000C). Este recomandabil ca recoacerea la temperaturi mai joase, sa se aplice
otelurilor din care se vor confectiona roti dintate, fara preturi prea mari privind
sarcinile pe care le transmit.

NORMALIZAREA

Tratamentul termic de normalizare este de fapt o varianta a recoacerii,

aplicat pe scara larga pentru imbunatatirea prelucrarii prin aschiere a otelurilor
din care se fabrica roti dintate. Temperaturile la care se face normalizarea sunt
hotaratoare. Dupa operatia de normalizare se face o revenire, realizandu-se
structuri care permit viteze de aschiere marite.

Numai prin aplicarea unei simple normalizari nu se pot obtine rezultate

spectaculoase privind prelucrarea otelurilor destinate confectionarii de roti
dintate, fapt ce conduce la un consum mare de scule si energie.

5.2. Alegerea tratamentelor termice secundare

Tratamentul termic secundar se realizeaza pentru obtinerea proprietatilor

mecanice proiectate. O extindere deosebita o cunosc tratamentele in vid, care se
caracterizeaza printr-o difuzibilitate superioara fata de mediul oxidant.

Rotile dintate executate din oteluri care pot fi tratate termic trebuie sa
satisfaca doua conditii de baza: sa aiba atat proprietati mecanice (rezistenta,
plasticitate) mai ridicate si sa posede proprietati tehnologice bune (deformare
plastica, aschiere, calibilitate).

Aceste oteluri se impart in:

- oteluri de cementare

- oteluri de imbunatatire

Otelurile de cementare se supun dupa tratamentul termo-chimic, de

carburare a suprafetelor dintilor (sau a rotilor) mici, tratamentul termic de calire
dupa care se executa o revenire joasa.

Tratamentul termic primar, cel mai indicat pentru semifabricatele pentru

roti dintate este revenirea inalta, aproape de punctul A1.

Se poate aplica si un tratament de imbunatatire cu calire totala in ulei si o

revenire inalta. Tratamentul final al rotilor dintate fabricate din oteluri de
cementare consta im imbogatirea stratului superficial de carbon sau azot,
durificarea acestui strat prin calire, ajunge la structura martensitica.

Otelurile de imbunatatire din care sunt executate rotile dintate (care au

un continut de carbon de 0,25 - 0,65%) pot fi supuse unor solicitari mai reduse
si sunt de dimensiuni mai mici. Otelurile de imbunatatire sunt supuse in general
la un tratament termic de calire si revenire la temperatura inalta.

5.3. Alegerea parametrilor tehnologici pentru durificare

superficiala

Foarte multe piese sunt solicitate local la tensiuni in zonele de contact,

care pot fi durificate prin tratamente pentru durificare superficiala. Prin aceste
tratamente duritatea superficiala creste si astfel se imbunatateste rezistenta la
oboseala si uzura.

Tratamentele pentru durificare superficiala se fac fie pornind de la oteluri

de carburare calite, fie de la oteluri de imbunatatire calite superficial. Alegerea
acestora se face in functie de conditiile impuse piesei respective, adica pornind
de la caracteristicile de rezistenta cerute in sectiunea piesei din axa centrala
pana la suprafata.

La otelurile pentru durificare superficiala se are in vedere duritatea piesei

inainte de tratament, care influenteaza nivelul duritatii la care se poate ajunge
dupa calire.