PERSOANA JURIDICA IN DREPTUL CIVIL ROMAN

Persoana juridica reprezinta subiectul colectiv de drept civil, format dintr-o grupare de oameni, care, intrunind conditiile prevazute de lege, este titulara de drepturi si obligatii civile. Este reglementata in Decretul nr. 31/1954 privind persoanele fizice si juridice, Legea nr. 31/1990 a societatilor comerciale si O.G. nr. 26/2000 privind asociatiile si fundatiile Conform art. 26 lit. e din Decretul nr. 31/1954, o persoana juridica trebuie sa intruneasca cumulativ urmatoarele elemente constitutive: 1. o organizare de sine-statatoare, adica sa fie precizata structura interna a persoanei juridice, organele sale de conducere si atributiile lor, stabilite prin actul de constituire. De regula, organele de conducere ale persoanei juridice sunt adunarea generala, consiliul de administratie, directorul (presedinte, administrator). 2. un patrimoniu propriu, distinct de cel al persoanelor fizice care alcatuiesc persoana juridica. Acesta consta in totalitatea drepturilor si obligatiilor patrimoniale (activul si pasivul) care au ca titular persoana juridica si permite aces 727d31h teia sa participe in nume propriu la raporturile juridice si sa isi asume o raspundere de sine-statatoare. 3. un scop propriu, in acord cu interesele generale, care reprezinta in fapt obiectul de activitate al persoanei juridice, prevazut in actul de constituire, si care defineste intinderea capacitatii de folosinta a persoanei juridice. Persoana juridica poate desfasura doar acele activitati stabilite in actul de infiintare. Sunt persoane juridice urmatoarele: 1. statul; 2. organele puterii legislative (Senatul si Camera Deputatilor); 3. organele puterii executive (Presedintia Romaniei, Guvernul Romaniei, ministerele, prefecturile); 4. organele puterii judecatoresti (Inalta Curte de Casatie si Justitie, Curtile de Apel, Tribunalele, Ministerul Public); 5. unitatile administrative-teritoriale (comune, orase, judete) si autoritatile administratiei publice locale (consiliul local, consiliul judetean, primariile); 6. regii autonome, societati comerciale cu capital de stat, institutii de stat din invatamant, sanatate, cultura, stiinta etc.); 7. cooperativele si uniunile lor; 8. partidele politice, sindicatele, patronatele; 6. societatile comerciale; 7. societatile agricole; 11. asociatiile si fundatiile; 12. cultele religioase.

In functie de modul de creare si organizare persoanele juridice se clasifica in: a. persoane juridice de drept public, care se creeaza prin lege sau prin actul organului de stat competent; b. persoane juridice de drept privat, care se creeaza prin actul de asociere dintre persoane fizice si juridice. In functie de forma dreptului de proprietate care sta la baza patrimoniului persoanei juridice exista: a. persoane juridice de stat (ex.: statul, organele de stat, unitatile administrativteritoriale, institutiile de stat, regiile autonome, societatile comerciale cu capital de stat); b. persoane juridice private (ex.: societatile comerciale, partidele politice, sindicatele, patronatele, asociatiile si fundatiile); c. persoane juridice cu participare straina, infiintate de cetateni straini sau in colaborare cu acestia. In functie de natura scopului urmarit: a. persoane juridice cu scop patrimonial, lucrativ (ex.: societatile comerciale, regiile autonome); b. persoane juridice fara scop patrimonial, nonprofit, nelucrativ (ex.: asociatiile si fundatiile, institutiile de stat, partidele politice). Capacitatea de folosinta reprezinta aptitudinea persoanei juridice de a avea drepturi si obligatii civile. Este caracterizata de legalitate, generalitate, inalienabilitate si intangibilitate. Ea se dobandeste din momentul inregistrarii sale ori de la data actului de dispozitie al organului de stat. Principiul specialitatii capacitatii de folosinta se refera la faptul ca persoana juridica are o capacitate de folosinta speciala, limitata la scopul pe care si l-a ales (obiectul sau de activitate), orice act juridic incheiat cu incalcarea acestui principiu (prin depasirea obiectului de activitate) fiind nul absolut. Capacitatea anticipata de folosinta se dobandeste la data actului de infiintare a persoanei juridice si este limitata la incheierea actelor si formalitatilor cerute de lege pentru infiintarea sa in mod valabil, conform art. 33 alin. 3 din Decretul nr. 31/1954. Capacitatea de folosinta a persoanei juridice inceteaza in momentul incetarii persoanei juridice. Capacitatea de exercitiu reprezinta aptitudinea persoanei juridice de a-si exercita drepturile si de a-si asuma obligatiile, incheind acte juridice civile prin organelle sale de conducere, conform art. 35 din Decretul nr. 31/1954. Ea se dobandeste din momentul desemnarii organelor de conducere si inceteaza in momentul incetarii persoanei juridice. Actele juridice incheiate de organele persoanei juridice, in limitele puterilor ce le-au fost conferite, sunt considerate actele persoanei juridice insasi. ATRIBUTELE DE IDENTIFICARE A PERSOANEI JURIDICE Prin atributele de identificare, persoana juridica se individualizeaza in raporturile juridice la care participa ca subiect de drept distinct. Acestea sunt de doua categorii: a) atribute de identificare generale: denumirea, sediul, nationalitatea, contul bancar; b) atribute de identificare specifice: codul unic de inregistrare la Registrul Comertului, codul fiscal, capitalul social, firma, marca, emblema, telefonul, faxul.

Denumirea persoanei juridice, stabilita in actul de infiintare, potrivit art. 38 din Decretul nr. 31/1954, reprezinta cuvantul sau cuvintele prin care se individualizeaza o persoana juridica si poate exprima domeniul de activitate, numele unei persoane fizice, un eveniment istoric etc. Aceasta constituie atat un drept, cat si o obligatie, publicitatea ei asigurandu-se prin registrul unde a fost inscrisa. In orice act emanand de la persoana juridica se trece denumirea ei, forma juridica (ex.: S.A., S.R.L.), sediul si codul unic de inregistrare la Registrul Comertului, conform art. 74 din Legea nr. 31/1990. Sediul persoanei juridice, stabilit in actul de infiintare, reprezinta un element de individualizare in spatiu a acesteia, constand in locul unde se gaseste organul care ii conduce activitatea, precizat prin indicarea localitatii, a strazii, a numarului etc. In functie de sediul persoanei juridice se determina organul competent unde se inregistreaza aceasta, locul executarii obligatiilor civile si competenta instantei de judecata. Nationalitatea persoanei juridice se determina in functie de tara unde a fost infiintata aceasta. Firma reprezinta denumirea sub care un comerciant isi exercita comertul si sub care semneaza. Marca constituie semnul susceptibil de reprezentare grafica, care serveste la deosebirea produselor sau a serviciilor unei persoane juridice de cele ale altor persoane juridice. Emblema este semnul sau denumirea care deosebeste o persoana juridica de altele care desfasoara acelasi tip de activitate. Codul bancar reprezinta un simbol cifric al bancii unde persoana juridica isi are deschis contul. Codul fiscal este reglementat de O.G. nr. 82/1998 privind inregistrarea fiscala a platitorilor de impozite si taxe, dar care si-a restrans din anul 2001 sfera de aplicare (ex.: insitutiile publice au cod fiscal). Codul unic de inregistrare este reglementat de O.U.G. nr. 76/2001 privind simplificarea unor formalitati administrative pentru inregistrarea si autorizarea comerciantilor ca un atribut de individualizare a persoanei juridice utilizat de toate sistemele informative care prelucreaza date privind comerciantii si de comercianti in relatiile cu tertii si cu autoritatile publice. Se atribuie la infiintare de catre Ministerul Finantelor Publice, prin Registrul Comertului, care preia cererea de inregistrare a persoanei juridice. INFIINTAREA PERSOANEI JURIDICE Infiintarea persoanei juridice reprezinta crearea unui subiect colectiv de drept, in conditiile legii. Organele puterii legislative, executive si judecatoresti, unitatile teritorialadministrative, institutiile de stat, regiile autonome si societatile comerciale cu capital de stat se infiinteaza prin actul de dispozitie al organului de stat competent (lege, hotarare de guvern sau hotarare de consiliu local). Asociatiile si fundatiile se autorizeaza de judecatoriile din raza teritoriala a sediului lor, partidele politice se inregistreaza la Tribunalul municipiului Bucuresti, sindicatele se autorizeaza de judecatoriile de la sediul lor, societatile comerciale se autorizeaza de instanta judecatoreasca, prin judecatorul delegat la Registrul Comertului. Statul roman este declarat prin lege persoana juridica, misiunile diplomatice si oficiile consulare se infiinteaza prin decret al Presedintelui Romaniei, asociatiile de locatari iau fiinta de drept, prin intrunirea conditiilor prevazute de Legea nr. 114/1996 a locuintei. Societatea in nume colectiv sau in comandita simpla se constituie prin contract de societate, iar societatea pe actiuni, in comandita pe actiuni sau cu raspundere limitata se constituie prin contract de societate si statut.

Societatea cu raspundere limitata se poate constitui si prin actul de vointa al unei singure persoane. In acest caz se intocmeste numai statutul. Societatea pe actiuni se constituie prin subscriere integrala si simultana a capitalului social de catre semnatarii actului constitutiv sau prin subscriptie publica. In cazul unei subscrieri integrale si simultane a capitalului social de catre toti semnatarii actului constitutiv, capitalul social varsat la constituire nu va putea fi mai mic de 30% din cel subscris. Diferenta de capital social subscris va fi varsata: a) pentru actiunile emise pentru un aport in numerar, in termen de 12 luni de la data inmatricularii societatii; b) pentru actiunile emise pentru un aport in natura, in termen de cel mult 2 ani de la data inmatricularii. Societatea in nume colectiv, societatea in comandita simpla si societatea cu raspundere limitata sunt obligate sa verse integral la data constituirii capitalul social subscris. Capitalul social al societatii pe actiuni sau al societatii in comandita pe actiuni nu poate fi mai mic de 90.000 lei. Guvernul va putea modifica, cel mult o data la 2 ani, valoarea minima a capitalului social, tinand seama de rata de schimb, astfel incat acest cuantum sa reprezinte echivalentul in lei al sumei de 25.000 euro. Numarul actionarilor in societatea pe actiuni nu poate fi mai mic de 2. In cazul in care societatea are mai putin de 2 actionari pe o perioada mai lunga de 9 luni, orice persoana interesata poate solicita instantei dizolvarea societatii. Societatea nu va fi dizolvata daca, pana la ramanerea irevocabila a hotararii judecatoresti de dizolvare, numarul minim de actionari prevazut de prezenta lege este reconstituit. La acelasi sediu vor putea functiona mai multe societati, daca este indeplinita cel putin una dintre urmatoarele conditii: a) imobilul, prin structura lui, permite functionarea mai multor societati in incaperi diferite; b) cel putin o persoana este, in conditiile legii, asociat in fiecare dintre societati; c) daca cel putin unul dintre asociati este proprietar al imobilului ce urmeaza a fi sediul societatii. In societatea cu raspundere limitata, numarul asociatilor nu poate fi mai mare de 50. O persoana fizica sau o persoana juridica nu poate fi asociat unic decat intr-o singura societate cu raspundere limitata.O societate cu raspundere limitata nu poate avea ca asociat unic o alta societate cu raspundere limitata, alcatuita dintr-o singura persoana. In termen de 15 zile de la data incheierii actului constitutiv, fondatorii, primii administratori sau, daca este cazul, primii membri ai directoratului si ai consiliului de supraveghere ori un imputernicit al acestora vor cere inmatricularea societatii in registrul comertului in a carui raza teritoriala isi va avea sediul societatea. Ei raspund in mod solidar pentru orice prejudiciu pe care il cauzeaza prin neindeplinirea acestei obligatii. Cererea va fi insotita de: a) actul constitutiv al societatii; b) dovada efectuarii varsamintelor in conditiile actului constitutiv; c) dovada sediului declarat si a disponibilitatii firmei; d) in cazul aporturilor in natura subscrise si varsate la constituire, actele privind proprietatea, iar in cazul in care printre ele figureaza si imobile, certificatul constatator al sarcinilor de care sunt grevate; e) actele constatatoare ale operatiunilor incheiate in contul societatii si aprobate de asociati; f) declaratia pe propria raspundere a fondatorilor, a primilor administratori si, dupa caz, a primilor directori, respectiv a primilor membri ai directoratului si ai consiliului de supraveghere si, daca este cazul, a primilor cenzori, ca indeplinesc conditiile prevazute de

prezenta lege; g) alte acte sau avize prevazute de legi speciale in vederea constituirii. REORGANIZAREA PERSOANEI JURIDICE Reorganizarea persoanei juridice reprezinta operatiunea juridica ce cuprinde cel putin doua persoane juridice si care produce efecte creatoare, modificatoare ori de incetare a lor, reglementata de art. 40-44 si art. 46-47 din Decretul nr. 31/1954. Formele reorganizarii: 1. Comasarea se realizeaza prin absorbirea unei persoane juridice de catre o alta persoana juridica sau prin fuziunea mai multor persoane juridice pentru a alcatui o persoana juridica noua. a) Absorbtia constituie o forma a comasarii caracterizata prin faptul ca o persoana juridica existenta (absorbanta) si care isi mentine fiinta, inglobeaza una sau mai multe persoane juridice absorbite, care isi inceteaza astfel existenta. b) Fuziunea reprezinta o forma a comasarii constand in contopirea a doua sau mai multe persoane juridice care inceteaza a mai exista, pentru a alcatui o persoana juridica noua. 2. Divizarea consta in impartirea patrimoniului unei persoane juridice si transmiterea acestor fractiuni catre una sau mai multe persoane juridice existente sau care iau astfel fiinta. a) Divizarea totala se face prin impartirea intregului patrimoniu al unei persoane juridice intre mai multe persoane juridice care exista sau care iau astfel fiinta. Persoana juridica supusa acestei operatiuni isi inceteaza activitatea. b) Divizarea partiala inseamna ca o parte din patrimoniul unei persoane juridice se desprinde si se transmite la una sau mai multe persoane juridice existente sau care iau astfel fiinta. Persoana juridica continua sa existe, dar are un patrimoniu mai mic. INCETAREA PERSOANEI JURIDICE Incetarea persoanei juridice se realizeaza prin urmatoarele moduri: 1. Dizolvarea este un mijloc tipic de incetare a persoanei juridice, reglementat de art. 45 din Decretul nr. 31/1954. Poate avea doua forme: a) Dizolvarea voluntara are loc prin declaratia de vointa a asociatilor sau membrilor si opereaza de plin drept (ex.: implinirea duratei in timp pentru care a fost constituita persoana juridica, realizarea scopului sau imposibilitatea atingerii lui, scaderea numarului de membri sub limita legala). b) Dizolvarea silita are loc impotriva vointei asociatilor sau membrilor, fiind o sanctiune civila aplicata in cazul incalcarii legii sau regulilor de convietuire sociala si se realizeaza prin hotararea organului competent (ex.: scop ilicit sau imoral, alt scop decat cel declarat, mijloacele de realizare a scopului au fost ilicite sau imorale). Ca o consecinta a dizolvarii, persoana juridica intra in lichidare, care consta in operatiunile de realizare a activului (incasarea creantelor persoanei juridice de la debitoriii sai) si de plata a pasivului (executarea obligatiilor fata de creditorii sai), capacitatea de folosinta a persoanei juridice in cursul lichidarii fiind limitata la aceste operatiuni. In afara acestora, persoana juridica nu mai are dreptul de a desfasura alte activitati. Persoana juridica inceteaza la data ultimului act de lichidare realizat de lichidatorul judiciar. Bunurile

persoanei juridice ramase dupa lichidare se repartizeaza in functie de clauzele din actul de infiintare sau, in lipsa, se hotaraste de catre adunarea generala care a decis dizolvarea, ori se atribuie unei persoane juridice cu scop asemanator sau se confisca de catre stat, ca o sanctiune in cazul dizolvarii silite. 2. Transformarea reprezinta incetarea existentei unei persoane juridice si infiintarea altei persoane juridice in locul ei, cu statut diferit de cel al persoanei juridice care a incetat (ex.: transformarea unitatilor economice de stat in regii autonome sau societati comerciale, conform Legii nr. 15/1990; - transformarea intreprinderilor mici si mijlocii si asociatilor cu scop lucrativ in societati comerciale, in baza Legii nr. 31/1990 a societatilor comerciale; transformarea unor regii autonome in societati comerciale, in temeiul Legii nr. 58/1991 si a O.U.G. nr. 30/1997 privind reorganizarea societatilor comerciale). 3. Reorganizarea conduce la incetarea persoanei juridice in cazul absorbtiei, fuziunii si divizarii totale.

Bibliografie:

1. Rauschi St., Popa Gh., Rauschi St., Drept civil. Teoria generala. Persoana fizica. Persoana juridica, Ed. Junimea, Iasi, 2000; 2. Decretul nr. 31/1954 privind persoanele fizice si juridice; 3. Legea nr. 31/1990 a societatilor comerciale; 4. O.G. nr. 26/2000 privind asociatiile si fundatiile.