Factori Geoecologici

Determinați de
Activitatea Umană

Proiect realizat de Grupa II:

Miliță Andrei
Oprea Mariana
Lazăr Teodora
Iliuță Valentin
 Cuprins
I. Definiția factorilor geoecologici
II. Influența umană asupra mediului înconjurător
III. Prezentarea factorilor geoecologici determinați de
activitatea umană:
a. Antroposfera și tehnosfera
b. Populația și repartiția ei geografică
c. Exploatarea resurselor naturale
d. Dezvoltarea economică
e. Agricultura
f. Activitățile industriale
g. Transporturile și serviciile
h. Infrastructura tehnică a Terrei
i. Zgomote și noxe
j. Urbanizarea
k. Hazardele antropice și tehnologice
l. Caracteristicile comunităților umane
m. Științele
n. Tehnologia
o. Mediul informațional
p. Mediul psihologic
q. Nivelul de trai
r. Presiunea umană
s. Concepții, reglementări
IV. Concluzii și note de final
V. Bibliografie

I. Definiția Factorilor
 Geoecologici
Factorii geoecologici reprezintă acei factori care determină și
influențează caracteristicile mediului înconjurător.
Mediul înconjurător reprezintă un sistem structurat de elemente,
procese și fenomene, care îi conferă, la un moment dat, anumite
caracteristici cantitative și calitative de ansamblu.
Astfel, factori geoecologici se clasifică în:
● Factori naturali - își au originea în componentele naturale
majore ale mediului înconjurător (aer, apă, relief, etc.);
● Factori antropici - își au originea în activitatea
transformatoare a omului. Aceștia se manifestă prin
componente majore și elemente ale acestora, respectiv
fenomene și procese proprii.

1. 2.

Activități de transformare a mediului de către om: 1. agricultură, 2.

defrișare
 II. Influența Umană asupra
Mediului Înconjurător
Dezvoltarea societăţii umane a determinat creşterea dramatică a
presiunii exercitată de aceasta asupra mediului natural. Necorelarea
caracterului limitat al resurselor naturale cu nivelul în creştere al
consumului, respectiv necunoaşterea funcţionării sistemice a mediului
a produs, și continuă să producă, apariţia unor disfuncţionalităţi
majore ale acestuia.
Primele semnale de alarmă în legătură cu efectele dezastroase
ale activităţii umane apar în a doua parte a secolului al XX-lea, prin
intermediul cărților precum „Silent Spring” (Rachel Carson),
volumele „State of the World” (Worldwatch Institute), „ Our Stolen
Future” (Theo Colborn), etc. Scopul acestor cărți este de a atrage
atenția către intensitatea colosală a acțiunii factorilor geoecologici
determinați de activitatea umană, respectiv de a ajuta publicul să
conștientizeze riscul imens reprezentat de creșterea accelerată a
populației și activității umane.
Prognozele curente în legătură cu evoluția crizei de climă sunt
unele negative, incluzând creșteri în temperatură, creșteri în nivelul
Oceanului Planetar, creșteri în intensitatea, frecvența și durata
fenomenelor extreme (uragane, inundații, etc.), creșteri în nivelul de
CO2 din Oceanul Planetar (acidificarea oceanelor), creșteri în
precipitații, etc. Modificarea caracteristicilor mediului înconjurător
sub influența factorilor geoecologici determinați de activitatea umană
reprezintă, astfel, un risc major pentru om.

III. Factorii Geoecologici

 Determinați de
Activitatea Umană
III.a. Antroposfera și Tehnosfera
Antroposfera (grec. „antropos”) reprezintă geosfera terestră
formată din totalitatea oamenilor.
Tehnosfera reprezintă geosfera terestră formată din totalitatea
elementelor create de om, ce formează infrastructura tehnică: orașe,
infrastructura de transport, întreprinderile industriale etc.
Ariile terestre ale Terrei în continuă dezvoltare sub influența
umană, în alte cuvinte zonele populate ale planetei, reprezentând
oicumena (grec. „οἰκουμένη”), s-au extins în mod constant, în așa fel
încât zonele în care influența omului este neglijabilă, reprezentând
suboicumena, au devenit o raritate (tundra, taiga, deșert, etc.).

Zonele de pe Terra unde trăiesc >1 persoană/km2

III.b. Populația și repartiția ei geografică
Pe Terra trăiesc circa 8 miliarde de oameni, iar la fiecare cinci
zile se nasc încă un milion. În prezent, populația globală este de 10 ori
mai mare decât acum 400 de ani. Rata nașterilor - numărul de nou-
născuți din fiecare familie - este ridicată în multe zone ale globului,
iar până când această rată va scădea semnificativ, populația lumii va
continua să crească, putând ajunge în anul 2050 la circa 10,5 mld. loc.
Actualmente, creșterea populației are loc cu preponderență în țările în
curs de dezvoltare - acele state cu nivel industrial și tehnologic limitat.
Majoritatea acestor țări se află în Asia și Africa, și parțial în America
de Sud și Centrală.
Cei peste 8 miliarde de oameni de pe Pământ nu sunt repartizați
în mod uniform pe suprafața acestuia. Majoritatea populației trăiește
în emisfera nordică, astfel că regiunile cu climă temperat-continentală,
respectiv temperat-oceanică, sunt mai bine populate decât regiunile cu
climă caldă sau rece. Analog, zonele de câmpie sunt mai bine
populate decât cele de deal, podiș sau munte. De asemenea, zonele
adiacente apelor curgătoare, respectiv coastele au fost istoric zone de
intensă dezvoltare cu densitate ridicată a populației, fapt încă aplicabil
erei contemporane.
Suprapopularea, respectiv crearea zonelor unde densitatea
populației este deosebit de ridicată, reprezintă două fenomene
determinate de acest factor geoecologic, ambele influențând în mod
negativ mediul înconjurător.

Lalbagh Thana, Dhaka

Bangladesh
2
>160,000 oameni/km

III.c. Exploatarea resurselor naturale

Dilema exploatării excesive a resurselor naturale este sumarizată de
scriitorul şi futurologul american Alvin Toffler: „Pentru prima dată o
civilizaţie consumă din capitalul naturii, în loc să trăiască din
dobânzile pe care le dă acest capital!”. Constatarea sa trebuie să
reprezinte un semnal de alarmă privind acţiunile din ce în ce mai
distructive asupra mediului înconjurător, cu repercursiuni deosebit de
grave, de multe ori fiind adevărate catastrofe pentru mediul ambient,
cu efecte ireversibile.
Resursele naturale regenerabile ale Terrei nu mai sunt suficiente
pentru nevoile omenirii, ca urmare a exploziei demografice şi a
dezvoltării fără precedent a tuturor ramurilor de activitate. În urma
creşterii necesarului de materie primă şi energie pentru producţia de
bunuri şi a exploatării intense a resurselor Pământului s-a creat un
dezechilibru ecologic. Problema esenţială o constituie impactul
extracţiei şi utilizării resurselor naturale asupra mediului.

Extragerea Petrolului

Lacul Teliuc, România

Format după inundarea
Minei Teliuc

Mal surpat de
aluunecări de teren

III.d. Dezvoltarea Economică

Dezvoltarea economică bazată pe utilizarea abuzivă și irațională a
resurselor neregenerabile și regenerabile nu poate continua la infinit.
Este necesară schimbarea atitudinii și gândirii, renunțarea la vechile
tipare economice pentru a putea asigura integritatea pe termen lung a
sistemelor naturale care întrețin viața pe Pământ.
Intensitatea și complexitatea procedeelor economice în
condițiile actuale nu pot fi abordate fără a se ține cont și de aspectele
ecologice. Ignorarea acestor aspecte duce atât la agravarea
dezechilibrelor ecologice existente, cât și la apariția altora noi. Mediul
înconjurător și dezvoltarea economică sunt indisolubil legate, primul
reprezentând locul în care trăim, iar cea de-a doua ceea ce facem
pentru îmbunătățirea mediului în care trăim. Intensificarea activității
umane, urmată de creșterea economică, crește presiunea asupra
mediului înconjurător și în special, asupra mediului natural.
Această presiune se manifestă fie prin consumul irațional de
resurse și spații, fie prin producerea unor deșeuri pe care natura nu le
poate absorbi și care au efecte negative asupra mediului.
În vederea satisfacerii trebuințelor lor, oamenii sunt tentați să
consume cât mai multe resurse naturale, materii prime și energie, fără
a se gândi la urmări. Așa se face că dezvoltarea economică a
cunoscut, timp de secole, o creștere exponentială în întreaga lume. Ea
s-a bazat pe tehnologii mari consumatoare de materii prime, energie și
resurse. Acest tip de dezvoltare poate fi considerat responsabil pentru
multe dintre dificultățile noastre curente.
În concluzie, pentru reducerea presiunilor asupra mediului
înconjurător este necesară elaborarea unei strategii de dezvoltare
economică care să fie în acord cu mediul. Pentru aceasta, dezvoltarea
economică trebuie să se bazeze pe administrarea rațională a resurselor
naturale (indiferent că sunt regenerabile sau neregenerabile).

III.e. Agricultura
Ca factor geoecologic, agricultura poate fi:
A. Intensivă: se bazează pe consum și producție ridicate pe unitatea
cubică de suprafață de teren agricol. Se caracterizează prin
 proporție scăzută de teren necultivat, nivel ridicat de folosire a
unor elemente externe precum aportul de capital și forța de
muncă și un randament crescut de producție a culturii pe
volumul de teren agricol;
B. Extensivă: se bazează pe extinderea suprafeţelor cultivate, pe
creşterea suprafeţelor agricole, pe creşterea numărului de
animale, ceea ce poate conduce atât la dispersarea resurselor
folosite şi la o eficienţă scăzută;
Astfel, influența agriculturii intensive asupra mediului se rezumă la
contaminarea mediului ca urmare a creșterii animalelor, a dezvoltării
culturilor alimentare și a hranei pentru animale, dar include și
culturile de biocombustibili.
Poluarea în agricultură a fost accelerată de creșterea
productivității, expansiunea verticală fiind cea asociată și cu
reducerea costurilor alimentelor și creșterea randamentelor.
Îngrășămintele chimice și pesticidele sunt printre cele mai dăunătoare
produse implicate în poluarea agricolă, dar cu siguranță nu sunt
singurele, la fel de dăunătoare pentru mediu fiind și procesele
industriale și cantitățile uriașe de deșeuri eliberate.
Efectele agriculturii extensive asupra mediului înconjurător
sunt, în schimb, supraexploatarea resurselor naturale relevante
(pășuni, câmpii, etc.) ce poate conduce la defrișări excesive sau
desțelenirea stepei și silvostepei cu scopul de extindere a spațiilor
cultivate.

III.f. Activitățile Industriale

Dezvoltarea economică depinde de activităţile industriale, viaţa de zi
cu zi a societăţii moderne neputând exista fără acestea. Industria
creează locuri de muncă, asigură hrana, transportul, serviciile şi multe
alte facilităţi şi necesităţi ale vieţii moderne. Deşi este necesară,
industria are anumite efecte negative asupra ecosistemelor.
 Deşeurile conduc la poluare. Poluarea aerului, a solului şi a
apelor se datorează de cele mai multe ori deşeurilor. Gunoiul conţine
substanţe toxice, radioactive sau chiar materie organică. Deşeurile
organice duc la creşterea producţiei de metan, un gaz dăunător
oamenilor, animalelor şi plantelor. De asemenea, atunci când
substanţe periculoase sunt aruncate, acestea se descompun şi
contaminează aerul şi solul. Odată ce solul este contaminat,
substanţele se pot infiltra în pânza freatică, contaminând apa.
Activităţile industriale creează un număr foarte mare de deşeuri,
aşadar are o contribuţie semnificativă atunci când vine vorba de
apariţia poluării.
Activităţile industriale consumă resurse epuizabile. Toate
activităţile industriale au nevoie de materie primă sau de materiale
derivate din aceasta, fie hârtie, metal, plastic sau sticlă. Pentru
prelucrarea materialelor folosite la scară largă în toate industriile, se
consumă resurse epuizabile ale planetei.

III.g. Transporturile și Serviciile

Sectorul transporturilor exercită o presiune semnificativă asupra
mediului și, în cele din urmă, asupra sănătății umane, sub forma
poluării aerului, a schimbărilor climatice și a zgomotului, printre
altele. Presiunile exercitate de sectorul transporturilor asupra mediului
depind de trei factori principali: numărul și durata călătoriilor;
modurile de transport folosite, având în vedere faptul că unele sunt
mai ecologice decât altele; și tehnologia folosită de fiecare mod de
transport.
Sectorul serviciilor determină, la rândul său, anumite fenomene ce
influențează mediul înconjurător. Datorită diversității acestui sector,
aceste fenomene pot avea o influență neglijabilă asupra mediului (e.g.
serviciile financiare) sau una semnificativă (e.g. serviciile poștale).

III.h. Infrastructura Tehnică a Terrei

Infrastructură tehnică a Terrei reprezintă ansamblul de construcții,
instalații tehnologice, echipamente funcționale și dotări specifice prin
care sunt asigurate serviciile publice. Printre efectele infrastructurii
tehnice asupra mediului înconjurător se numără: poluarea aerului în
cazul transportului public, utilizarea resurselor regenerabile și
neregenerabile, modificarea aspectului mediului (e.g. clădirile
instituțiilor), etc.

III.i. Zgomote și Noxe

Zgomotele și noxele reprezintă elemente specifice poluării
determinate de autoturisme, ce afectează calitatea aerului, ambianța
mediului și, în special, sănătatea umană.
Traficul aglomerat din zonele urbane este una dintre cele mai
mari surse de poluare din prezent, determinând o calitate a aerului
scăzută, schimbări climatice, dar și poluare fonică. Oamenii care
locuiesc în apropierea șoselelor aglomerate sunt deosebit de expuși la
nivelurile ridicate de poluare atmosferică.

III.j. Urbanizarea
Fenomenul urbanizării nu este nou în istoria omenirii, însă amploarea
pe care a luat-o această migrație planetară este ceva nou și îngrijorător
pentru experți, multe dintre metropole fiind nepregătite pentru a
asigura o viață decentă locuitorilor lor. Procesul de urbanizare
reprezintă creșterea fizică a zonelor urbane, ca rezultat direct al
schimbărilor globale. Procesul este legat direct de modernizarea și
industrializarea societății și de procesul social al raționalizării
materiilor prime. Poate descrie o condiție specifică, la un moment dat,
cum ar fi proporția totală a locuitorilor unei zone dintr-un oraș.
Totodată, poate descrie creșterea aceleiași populații, într-o perioadă de
timp. Astfel, urbanizarea poate reprezenta nivelul urban relativ, la
populația generală, sau poate reprezenta rata în care proporția urbană
crește, într-o anumită perioadă de timp.
 Procesul de urbanizare poate fi planificat și organic. În viitor,
urbanizarea va atinge cote și mai mari datorită în primul rând
exploziei demografice și condițiilor optime de trai și de muncă create
de știință și tehnologie. Se vor extinde ariile urbane în regiuni până
acum nepopulate (polare sau desertice) și chiar marine (Există un
proiect japonez al unui oraș pe fundul oceanului).
Urbanizarea reprezintă principalul factor generator de poluare.
Sursele de poluare specifice urbanului sunt în special cele industriale
și mijloacele de transport auto, dar și activitățile menajere.

Evoluția populației ce trăiește în mediul urban

între anii 1950 și 2007 + prognoze pentru 2030

III.k. Hazardele Antropice și Tehnologice

Hazardele antropice sunt fenomene de interacțiune între om și natură,
declanșate sau favorizate de activitățile umane și care sunt dăunătoare
societății în ansamblu și existenței umane în particular. Aceste
fenomene sunt legate de intervenția omului în natură, în general cu
scopul de a utiliza elementele cadrului natural în interes propriu:
activități agricole, miniere, industriale, de construcții, de transport,
etc.
 Războaiele și industria de război reprezintă cauze majore și
impresionante de poluare, de distrugere și contaminare a solului și a
așezărilor omenești, a vegetației și a faunei, provocând mari perturbări
în ecosisteme. Armele aflate în prezent în arsenalul militar al unor
state sau în proiect de a fi realizate, pe lângă care bombele atomice
aruncate la Hiroshima și Nagasaki în august 1945 fac o figură ștearsă,
creează, pentru prima dată în istoria omenirii, pericolul unei
amenințări de distrugere totală a vieții de pe planeta noastră, de
dispariție a speciei umane.
Progresul tehnic rapid și multilateral, specific societății umane
contemporane, dezvoltarea susținută a industriilor și a altor activități
economice au adus omenirii avantaje uriașe, realizări dintre cele mai
impresionante, dar au generat și pericole dintre cele mai serioase, cum
este cazul poluării și al altor forme de degradare a mediului
înconjurător, a însuși echilibrului natural al planetei.
Hazardele antropice și tehnologice, la fel ca și cele naturale,
produc pagube mai mici sau mai mari în funcție de amplitudinea
acestora și de factorii favorizanți în locul sau regiunea în care se
manifestă, uneori îmbrăcând un aspect catastrofal: produc încetarea
sau perturbarea gravă a funcționării societății și victime omenești,
mari pagube și distrugeri ale mediului. Ca urmare a acțiunilor omului,
uneori necontrolate și nechibzuite, alteori firești, impuse de
necesitatea dezvoltării economice și sociale, planeta noastră a
cunoscut, în anumite regiuni sau zone, o degradare accentuată, în
unele cazuri iremediabilă.

III.l. Caracteristicile Comunităților Umane

Comunitățile umane sunt caracterizate de o multitudine de aspecte,
printre care: natalitatea, mortalitatea, morbiditatea, bilanț natural,
bilanț migratoriu, structura demografică (pe sexe, după vârstă,
lingvistică, rasială, etnică, religioasă, etc.), etc. Aceste aspecte pot
determina/influența anumite modificări ale caracteristicilor mediului
înconjurător, însă efectul acestora nu este unul de vastă importanță.
III.m. Științele
Știința reprezintă investigarea sau studiul naturii prin observație
și raționament. Știința geografiei, milenară, care se ocupă de om și
natură, caută să explice aspecte ale mediului înconjurător, obținând un
loc fruntaș între domeniile cunoașterii. Totodată, devine un
instrument util societății prin latura sa practică și aplicativă.
Astfel, științele poartă un rol crucial, însă indirect, în
modificarea mediului înconjurător, dictând mare parte din demersurile
activității umane.

III.n. Tehnologia
Tehnologia reprezintă ansamblul metodelor, proceselor și operațiilor
realizate sau aplicate asupra materiilor prime, materialelor și datelor
pentru realizarea unui anumit produs industrial sau comercial.
Tehnologia are, la rândul ei, un efect indirect semnificativ asupra
caracteristicilor mediului înconjurător, fiind responsabilă pentru
evoluția activității umane și în particular pentru combaterea
modificărilor negative asupra caracteristicilor mediului, prin
intermediul tehnologiilor depoluante sau antipoluante.
III.o. Mediul Informațional
Mediul informațional reprezintă totalitatea informației acumulate și
conservate de către umanitate, ce influențează și este influențat la
rândul său de știință și tehnologie.
Mediul informațional modifică în mod indirect caracteristicile
mediului, fiind responsabil pentru evoluția activității umane.

III.p. Mediul Psihologic

Mediul psihologic reprezintă ansamblul ideilor psihologice, mai exact
ceea ce crede omul despre mediul înconjurător și tot ce are legătură cu
el. În consecință, aduce o importanță deosebită factorilor geoecologici
determinați de activitatea umană, deoarece omul, prin ceea ce
gândește și prin acțiunile sale, influențează mediul în tot acest timp.
III.q. Nivelul de Trai
Nivelul de trai reprezintă nivelul de venit, confort și servicii
disponibile, caracteristic mai degrabă în general unei societăți sau
unui spațiu geografic decât unui individ.
Acesta este influențat, în general, de parametri obiectivi care se
află în afara controlului personal al unui individ, cum ar fi aspectele
economice, sociale, politice și de mediu – aspecte pe care un individ
le-ar putea lua în considerare atunci când evaluează locul în care să
trăiască sau când estimează succesul politicii economice.
Astfel, nivelul de trai nu are o influență directă asupra
caracteristicilor mediului, însă este corelat cu alți factori geoecologici
(e.g. dezvoltare economică adecvată) ce influențează mediul
înconjurător.

III.r. Presiunea Umană

Presiunea umană se poate referi la o multitudine de factori
geoecologici corelați (e.g. urbanizarea, populația, activitățile
industriale, etc.), astfel putând fi considerată o sumarizare a influenței
totale umane asupra mediului înconjurător.

III.s. Concepții, Reglementări

Concepțiile și reglementările privind mediul înconjurător
reprezintă deciziile colective ale oamenilor, luate, în general, cu
scopul de conservare a mediului și/sau de conbatere a caracteristicilor
negative ale acestuia.
Fiind adesea introduse sub formă de legi sau convenții
internaționale, au o influență majoră asupra caracteristicilor mediului
înconjurător, putând fi factorul decisiv în salvarea mediului.
 IV. Concluzii și
Note de Final
Influența activității umane asupra mediului înconjurător este un
subiect deosebit de important și de actual în lumea contemporană. De-
a lungul istoriei, dezvoltarea societății umane a adus beneficii
considerabile, dar a avut și consecințe semnificative asupra mediului
înconjurător. Mai sus sunt descriși în detaliu factorii geoecologici
determinați de activitatea umană, ilustrând modul în care această
influență poate fi extinsă la toate aspectele mediului.
Factorii antropici, în special, au dus la schimbări semnificative
în mediul nostru natural. Creșterea dramatică a populației umane, mai
ales în țările în curs de dezvoltare, a dus la extinderea ariilor urbane și
la o presiune sporită asupra resurselor naturale. Suprapopularea și
urbanizarea au condus la defrișări, pierderea biodiversității și
schimbări în climă.
Exploatarea excesivă a resurselor naturale a devenit o problemă
majoră, în special în contextul creșterii consumului de materie primă
și energie. Tehnologia și dezvoltarea economică, deși au adus
progrese semnificative, au dus și la emisii de deșeuri toxice și la
dezechilibre ecologice. Agricultura, industrializarea, transporturile, și
serviciile, toate acestea au efecte negative asupra mediului, de la
poluare la consum excesiv de resurse.
Influența asupra mediului nu se oprește doar la factorii de
poluare sau degradare a resurselor. Urbanizarea accelerată și
dezvoltarea economică sunt asociate cu presiuni semnificative asupra
calității aerului, solului, și a apei, precum și la perturbări ale
ecosistemelor.
Pentru a contracara aceste efecte negative și a proteja mediul
înconjurător, societatea a început să dezvolte concepte, reglementări și
tehnologii cu impact mai redus asupra mediului. În prezent, există
eforturi concertate pentru a reduce emisiile de gaze cu efect de seră, a
promova energiile regenerabile, a îmbunătăți eficiența energetică și a
adopta practici agricole mai sustenabile.
În concluzie, activitatea umană are un impact semnificativ
asupra mediului înconjurător și este necesar să recunoaștem
importanța protejării acestuia. Educația și conștientizarea publicului,
alături de acțiuni guvernamentale și tehnologice, sunt vitale pentru
abordarea cu succes a acestei probleme globale. Prin adaptarea la
practici mai sustenabile și prin reducerea consumului de resurse,
putem contribui la protejarea și restaurarea mediului înconjurător
pentru generațiile viitoare.

.
 V. Bibliografie
Imagini:
 https://www.conserve-energy-future.com/wp-content/uploads/2018/05/man-watering-the-plant-during-
daytime.jpeg
 https://earth.org/wp-content/uploads/2022/03/1024px-
An_example_of_slash_and_burn_agriculture_practice_Thailand-1200x675.jpg
 https://i.redd.it/1irm3py7ix451.png
 https://www.azimronnie.com/img-get2/I0000XbmRJfWnqv4/fit=1000x750/DJI-0331.jpg
 https://jurnaluldeafaceri.ro/www/wp-content/uploads/2020/02/NP-Cum-se-extrage-petrolul-
1280x720.jpg
 https://cdn.adh.reperio.news/image-2/279b6527-de5e-4389-86ea-52074ca27031/index.jpeg?p=a
%3D1%26co%3D1.05%26w%3D700%26h%3D750%26r%3Dcontain%26f%3Dwebp
 https://www.ielts-mentor.com/images/writingsamples/graph-114-population-living-in-urban-areas.png
Informații:
 Mândruț Octavian, 2014, „Geografie: probleme fundamentale ale lumii contemporane: manual pentru
clasa a XI-a”, Editura Corint, București;
 https://www.scribd.com/document/181971848/Factorii-geoecologici-determinati-de-activitatea-
umanaFinal-docx
 http://www.ronwatters.com/BkTheRev.htm
 https://climatechange.chicago.gov/climate-change-science/future-climate-change
 https://ro.warbletoncouncil.org/antroposfera-12143
 https://dexonline.ro/definitie/oicumena
 https://ro.wikipedia.org/wiki/Popula%C8%9Bia_P%C4%83m%C3%A2ntului
 https://www.worldatlas.com/articles/the-most-dense-neighborhoods-in-the-world.html
 https://adevarul.ro/stiri-locale/hunedoara/fenomenul-care-transforma-uriasul-lac-de-cariera-
2151564.html
 https://www.armyacademy.ro/reviste/1_2001/gg11.html
 https://stratos.ro/agricultura-si-poluarea-apelor-ce-presupune-poluarea-agricola-care-sunt-principalele-
surse-de-poluare-si-cat-de-tare-afecteaza-mediul/#1_Ce_este_poluarea_agricola
 https://stratos.ro/impactul-industriei-asupra-mediului-cum-poate-fi-controlat/
 https://www.eea.europa.eu/ro/articles/poate-sectorul-transporturilor-sa-isi
 https://www.oar-bucuresti.ro/glosar/termen/infrastructura-tehnica-infrastructura-edilitara-a-localitatilor
 https://stratos.ro/poluarea-cauzata-de-masini/
 https://www.rasfoiesc.com/legal/administratie/demografie/URBANIZAREA-SI-EFECTELE-
ASUPRA98.php
 https://www.scribd.com/document/51333236/GEOGRAFIA-UMAN%C4%82
 https://ibn.idsi.md/sites/default/files/imag_file/283-291_0.pdf