Universitatea de Medicină, Farmacie, Științe și Tehnologie

din Târgu-Mureș
Facultatea de Economie și Drept
E-Business, Management și Marketing
Anul universitar 2021-2022

Analiza rolului
E-guvernării în
economie

Profesor coordonator:dr. habil. Herman Emilia

Nume studenți: Gabor Oana

Florea Dan-Valeriu
 CUPRINS:
1.INTRODUCERE...........................................................................................................................3
2.E-GUVERNAREA BENEFICII IMPORTANTE ȘI STIMULAREA CREȘTERII
ECONOMICE A ȚĂRILOR............................................................................................................4
2.1.Contextul internațional ..............................................................................................................5
2.2. Beneficii ale guvernării digitale ...............................................................................................5
2.3. Bariere în calea implementării guvernării digitale în România ...............................................6
2.4. Priorități de implementare ........................................................................................................6
3.ANALIZA ROLULUI E-GUVERNĂRII IN ECONOMIE.........................................................7
3.1.Utilizatorii e-guvernare.............................................................................................................8
3.2.Formulare precompletate...........................................................................................................9
3.3.Servicii publice digitale pentru cetățeni ..................................................................................10
3.4.Servicii publice digitale pentru afaceri ....................................................................................11
3.5.Date deschise............................................................................................................................12
3.6.Centrarea utilizatorului ............................................................................................................14
3.7.Transparenţă ............................................................................................................................15
3.8.Factori cheie ............................................................................................................................17
3.9.Servicii transfrontaliere ...........................................................................................................18
4.CONCLUZI ................................................................................................................................21
5.BIBLIOGRAFIE ........................................................................................................................22

2
1.INTRODUCERE
Odată cu apariția erei informației, modul în care lucrăm, studiem, și trăim au suferit
schimbări dramatice. Având în vedere influența economică și globalizarea informației și creșterea
economiei digitale, guvernele s-au "reinventat" pentru a răspunde așteptărilor noi și priorităților
cetățenilor și întreprinderilor. Această dinamica a constrâns multe guverne să creeze o nouă
viziune asupra relației lor cu întreprinderile și cetățenii, și să creeze o nouă structură de
organizare pentru a-și îndeplini mandatul.
Multe guverne profită de posibilitatea de a stabili o guvernare în era informației. Această
transformare rezultă din multe influențe puternice ale revoluției informaționale și se află încă în
stadiile inițiale. Evident, obiectivul final al dezvoltării unei noi structuri organizatorice a
guvernului nu este doar pentru eficacitate și eficiență, dar și pentru a construi o nouă modalitate
de guvernare. Această călătorie de lungă durată include formularea unei noi viziuni cu privire la
modul în care guvernele privesc cetățenii și întreprinderile, precum și construirea unui guvern
centrat pe cetățean, orientat spre servicii, cu participare publică.1
Guvernarea electronică/e-guvernarea face parte din procesul de reformare a autorităților
publice locale prin aplicarea digitalizării și a noilor tehnici de management al informației, proces
care urmărește creșterea gradului de participare politică a cetățenilor și eficientizarea organului
administrativ.
Se bazează pe două laturi: interacțiunea dintre guvern, alte instituții publice cu autoritățile
publice locale și interacțiunea autorităților locale cu cetățenii prin mijloace electronice.
Informarea autorităților publice și a cetățenilor despre proiectele de lege care se discută, emiterea
de opinii, comentariile acestora, plata impozitului de către contribuabili, depunerea de reclamații
și petiții online, reprezintă mijloace eficiente care sunt puse la dispoziție de către stat. în vederea
exercitării drepturilor fundamentale ale cetățenilor. Serviciile electronice reprezintă o alternativă
mai eficientă și mai ieftină, care permite autorităților locale și guvernului să fie mai aproape de
cetățeni și să se adapteze la cerințele acestora. Guvernarea electronică oferă cetățenilor
posibilitatea de a depune cereri online și de a obține servicii personalizate. Cetățeanul are
posibilitatea de a solicita soluționarea cât mai rapidă a unei probleme fără a se angaja să cunoască
instituția de care răspunde, nivelurile decizionale, complexitatea sălilor administrative și baza de
date accesată. 2

1
file:///C:/Users/user/Downloads/unpansondaj_2012_ro.pdf
2
file:///C:/Users/user/Downloads/40-52_0.pdf

3
2.E-GUVERNAREA BENEFICII IMPORTANTE ȘI STIMULAREA
CREȘTERII ECONOMICE A ȚĂRILOR
• E-guvernarea reprezintă folosirea de către sectorul public a tehnologiilor informației și
comunicațiilor cu scopul de a îmbunătăți furnizarea de informații și servicii încurajând
participarea cetățenilor la procesul de luare a deciziilor și responsabilizarea guvernului în mod
transparent și eficient.
 Obiective privind e-guvernarea:
• Îmbunătățirea accesului la informațiile și serviciile oferite de către autoritățile
administrației publice printr-o deservire rapidă și eficientă
• Reorganizarea și restructurarea proceselor administrative sau chiar eliminarea unor
procese
• Îmbunătățirea schimbului de informații și servicii între autoritățile publice centrale
• Îmbunătățirea calității serviciilor publice de către administrația publică centrală
• Promovarea responsabilității, eficienței și transparenței serviciilor publice oferite
 Interacțiuni principale:
• Guvern – Guvern (este inclusă și Guvern - Angajați Guvernamentali): reprezintă
schimbul de informații la nivel diferit de securitate între sistemele IT ale instituțiilor publice,
precum și întreaga colaborare în mediul online, utilizând tehnologiile actuale.
• Guvern - Cetățean: constă în a avea o administrație transparentă pentru cetățeni, servicii
îmbunătățite din punct de vedere calitativ, confort, cost și implicarea activă a cetățenilor în
deciziile și acțiunile din sectorul public
• Guvern – Mediul de Afaceri: reprezintă îmbunătățirea interacțiunii între mediul de afaceri
și instituțiile publice. Aceasta include eficientizarea și simplificarea procesului de achiziții și a
serviciilor oferite (fiscalitate, ocuparea forței de muncă, reglementări privind exportul - importul)
• Implicit e-guvernarea are impact și asupra relației Mediul de Afaceri- Cetățean, în special
prin dezvoltarea pieței de comerț electronic.
 Beneficii:
• Îmbunătățirea competitivității economice prin: creșterea eficienței activităților și
rentabilității serviciilor publice furnizate; crearea unui mediu mai atractiv pentru investiții,
optimizarea utilizării resurselor materiale și umane, precum și a timpului necesar prestării
serviciilor.
• Scăderea evaziunii fiscale prin instituirea unui sistem modern, eficient, tehnologizat și
transparent.
• Creșterea productivității muncii prin: dezvoltarea infrastructurii informaționale de stat,
reducerea costurilor cu administrația publică, eficientizarea activității agenților economici.

4
2.1. Contextul internațional
La nivel internațional există o serie de studii care analizează gradul de digitalizare al unei
țări , guvernarea digitală fiind una dintre componentele evaluate. Cele mai relevante studii sunt:
 Studiul ONU, care măsoară eficiența guvernării electronice la nivel internațional, printr-
un un indice compozit (”EGDI”), care reprezintă media ponderată a indicelui
infrastructurii de telecomunicații, indicelui capitalului uman și indicelui serviciilor online.
 Studiul realizat de către Comisia Europeană privind performanța digitală a țărilor din UE.
În cadrul studiului este calculat un indice compozit al economiei și societății digitale
(”DESI”), care sintetizează indicatori relevanți privind performanța digitală a țărilor din
spațiul Uniunii Europene (conectivitate, capital uman, utilizarea internetului, integrarea
tehnologiei digitale, servicii publice digitale).
 Studiul IMD World privind competitivitatea digitală a 63 de economii, care analizează
trei dimensiuni: cunoștințe pentru transformarea digitală în economie, factorul tehnologic
și capacitatea de absorbție a tehnologiilor digitale.
Țările care se situează pe primele locuri din punct de vedere al digitalizării, au demarat
încă din anii 90 proiecte care au avut în vedere implementarea strategiei în domeniul digital,
finalizând cu succes următoarele:
• Sisteme de identificare și semnătură digitală
• Platforme de tipul ”one-stop shop”, cu informații centralizate din domeniul serviciilor
administrative
• Aplicații consolidate de self –service din aria serviciilor financiare, medicale, sociale,
imobiliare, transport
• Convenții încheiate pentru optimizarea modului de lucru cu instituțiile guvernamentale
• Educație în utilizarea tehnologiilor digitale

2.2. Beneficii ale guvernării digitale

Preocuparea pentru implementarea e-guvernării este strâns legată de beneficiile pe care
aceasta le aduce și anume:
 Ministerul Comunicațiilor și Societății Informaționale a estimat în 2014 că implementarea
completă a strategiei digitale poate fi tradusă într-o creștere a PIB de 13%, creșterea
numărului de locuri de muncă cu 11% și reducerea costurilor administrației cu 12% până
în anul 2020.
 Impulsionează creșterea economică. Țările baltice, care sunt într-un stadiu avansat din
punct de vedere digital (Estonia, Lituania, Letonia) au avut o creștere medie anuală (în
ultimii 20 de ani) cu aproximativ 1 pp mai mare decât România.
 Creșterea productivității muncii datorită eficientizării activităților și creării posibilității de
optimizare și inovare continuă. Țările care se situează pe primele locuri din punct de
5
 vedere digitalizare (Danemarca, Norvegia, Olanda, Germania, Franța) înregistrează o
productivitate de peste 55USD /h, comparativ cu România, care se situează la un nivel de
25 USD/h.
 Scăderea evaziunii fiscale, prin creșterea ponderii plăților electronice. Coroborată cu alte
măsuri privind reducerea ponderii economiei gri, creșterea plăților electronice ar putea
genera un impact de 10% în PIB pe un orizont de timp de 7 ani.

2.3. Bariere în calea implementării guvernării digitale în România

Dificultatea cu care se confruntă țara noastră în implementarea strategiei digitale este
cauzată de mai multe bariere:
• Lipsa unei entități care să coordoneze eforturile de implementare a strategiei digitale
• Lipsa competențelor digitale de bază, care să permită utilizarea tehnologiilor avansate atât de
către cetățeni, cât și de către angajații structurilor publice
• Migrația specialiștilor IT
• Lipsa unei legislații aliniate cadrului european, care să asigure flexibilitate în implementarea
inițiativelor în domeniul digital, de exemplu semnătura electronică (simplă) sau semnătura
electronică avansată
• Costul relativ mare al certificatelor pentru semnătură electronică

2.4. Priorități de implementare

Analizând bunele practici urmate de alte țări și succesul implementării inițiativelor
digitale, următoarele măsuri pot fi considerate prioritare:
 Desemnarea unei instituții guvernamentale responsabile pentru implementarea strategiei
digitale
 Amendarea legii privind semnătura electronică, astfel încât să fie recunoscute toate
tipurile de semnătură (semnătura electronică, semnătura electronică avansată și semnătura
electronică calificată), facilitând astfel schimbul de informații și documente între cetățeni,
mediul de afaceri și instituțiile guvernamentale
 Implementarea identității digitale
 Convenții încheiate între reprezentanții mediului de afaceri și instituții publice pentru
optimizarea transmiterii de informații (de ex. îmbunătățirea acordului cu ANAF pentru a
permite semnătura digitală, dezvoltarea unui sistem pentru procesarea electronică a
popririlor, etc)
 E-tax: implementarea de soluții privind accesarea, depunerea și editarea diverselor
formulare și informații în legătură cu plata taxelor
6
  Extinderea inițiativelor de educație financiară și în aria competențelor digitale
 Extinderea funcționalităților portalului on-line privind achizițiile publice, astfel încât să
fie cuprinse toate activitățile (ofertare, transmitere livrabile, facturare, arhivare, etc)
 Dezvoltarea unui portal on-line de înregistrare a societăților comerciale și extinderea
funcționalităților Registrului Comerțului pentru depunerea de documente în format
electronic
 Implementarea platformelor online de tipul ”one-stop shop” ce promovează un sistem
deschis de date și permit accesarea unor informații personale diverse (de ex: certificate de
naștere, permise de conducere, istoric medical, etc)
 Măsurile menționate pot fi realizate ținând cont de următoarele:
 Implicarea mediului privat pentru prioritizarea inițiativelor digitale și pentru a beneficia
de sinergii în implementare
 Definirea unui plan pentru implementarea unor inițiative prioritare

Sistemul bancar, fiind printre industriile puternic digitalizate din Romania, poate contribui la
implementarea guvernării digitale în Romania, în contextul implicării active a guvernului, prin:
 Infrastructura tehnologică
 Extinderea platformelor de internet și mobile banking în oferirea de servicii adiționale (de
ex. plăți taxe, indemnizații, accesare portaluri publice, etc)
 Capitalul uman
 Extinderea inițiativelor de educație financiară și în domeniul tehnologiilor digitale
 Know-how-ul digital
 Folosirea expertizei în zona digitală pentru crearea de baze de date comune cu instituțiile
statului, definirea unei identități digitale și creșterea gradului de încredere a populației în
serviciile digitale

3.ANALIZA ROLULUI E-GUVERNĂRII IN ECONOMIE

Tehnologiile digitale impun din ce în ce mai mult noi cerințe și așteptări sectorului public.
Realizarea întregului potențial al acestor tehnologii este o provocare cheie pentru organizațiile
guvernamentale. O guvernare electronică eficientă poate oferi o mare varietate de beneficii,
inclusiv mai multă eficiență și economii atât pentru guverne, cât și pentru întreprinderi. De
asemenea, poate crește transparența și deschiderea. Această dimensiune măsoară atât partea
cererii și a ofertei de servicii publice digitale, cât și a datelor deschise.
Deceniul digital are ca obiectiv ca toate serviciile publice cheie pentru întreprinderi și
cetățeni să fie complet online până în 2030. Indicatorii 4a3 și 4a4 monitorizează progresul acestor
obiective.
7
DESI UE 2021
 4a1 utilizatori e-guvernare (% utilizatori de internet)- 64%
 4a2 Formulare completate (scor (de la 0 la 100))- 64
 4a3 Servicii publice digitale pentru cetățeni (scor (de la 0 la 100)) - 75
 4a4 Servicii publice digitale pentru întreprinderi (scor (de la 0 la 100)) - 84
 4a5 Date deschise( % scor maxim) - 78%
Cele mai performante tari sunt Estonia, Danemarca și Finlanda, în timp ce România,
Grecia și Ungaria au cel mai mic scor.

Figura 1:Indicele economiei și societății digitale (DESI) 2021, Servicii publice digitale
Sursa: DESI 2021, Comisia Europeană

3.1. Utilizatorii e-guvernare

Acest indicator ia în considerare, din totalul utilizatorilor de internet, procentul
persoanelor care au folosit internetul în ultimele 12 luni pentru a interacționa cu autoritățile
publice. Indicatorul a fost actualizat pentru a acoperi mai bine volumul de interacțiune online a
cetățenilor cu autoritățile publice. Indicatorul anterior măsura doar procentul de cetățeni care
depuneau formulare prin mijloace online și care trebuiau să facă acest lucru.
Danemarca, Finlanda și Țările de Jos au avut rezultate foarte bune la această măsură,
peste 90% dintre utilizatorii de internet (cu vârste între 16 și 74 de ani) interacționând cu

8
administrația publică, alegând portaluri. România, Bulgaria și Italia au avut rezultate mai slabe
privind această măsură și au fost singurele trei țări în care procentul de cetățeni care
interacționează cu administrațiile publice a fost mai mic de 40%.

Figura 2: Utilizatorii de e-guvernare care interacționează online cu autoritățile publice prin

internet în ultimele 12 luni (% dintre utilizatorii de internet), 2020
Sursa: Eurostat, Sondaj comunitar privind utilizarea TIC în gospodării și de către persoane.
* Datele pentru Franța nu au fost colectate pentru 2020

3.2.Formulare precompletate
Acest indicator măsoară măsura în care datele care sunt deja cunoscute de administrațiile
publice sunt precompletate în formularele prezentate utilizatorului, acordând un punctaj total
maxim de 100. Utilizarea registrelor interconectate este esențială pentru a se asigura că
utilizatorii nu trebuie să trimită din nou aceleași date către administrația publică (principiul o
singură dată). În 2020, indicatorul a fost actualizat față de 2019 pentru a se alinia la progresele și
obiectivele politicii în domeniu (de exemplu, alinierea la Regulamentul Unic Digital Gateway).
Metoda eGovernment Benchmark a fost actualizată, iar numărul total de servicii evaluate a fost
simplificat. Cele mai bune țări cu performanțe în 2020 au fost Estonia, Finlanda și Malta, toate
având scoruri de peste 95 de puncte. Cu toate acestea, există un decalaj substanțial între țările cu
cele mai bune și cele mai proaste performanțe, România obținând sub 10 puncte, iar Slovacia,
Grecia și Cipru sub 40.

9
 Figura 3: Formulare precompletate (Scor de la 0 la 100), 2020
Sursa: eGovernment Benchmark, Capgemini.

3.3. Servicii publice digitale pentru cetățeni

Acesta este un nou indicator care măsoară măsura în care un serviciu sau informații
privind serviciul pentru cetățeni sunt furnizate online și prin intermediul unui portal. Servicii care
sunt oferite integral, parțial sau deloc online. Indicatorul reprezintă ponderea pașilor care se pot
face online pentru evenimente majore de viață (de exemplu, nașterea unui copil, reședința nouă
etc.) pentru cetățeni. Este calculată ca media disponibilității online naționale și transfrontaliere
pentru servicii informaționale și tranzacționale.
Malta, Estonia și Luxemburg au avut cele mai bune rezultate la această măsură, obținând
peste 90 de puncte. În total, 12 țări (Malta, Estonia, Luxemburg, Suedia, Austria, Letonia,
Finlanda, Țările de Jos, Irlanda, Portugalia, Danemarca și Spania) au obținut peste 80 de puncte.
România, Grecia, Ungaria și Bulgaria au obținut mai puțin de 60.

10
 Figura 4: Servicii publice digitale pentru cetățeni (scor de la 0 la 100), 2020
Sursa: eGovernment Benchmark, Capgemini

3.4.Servicii publice digitale pentru afaceri

Acest indicator măsoară gradul în care serviciile publice pentru întreprinderi sunt
interoperabile și funcționează transfrontalier.
Indicatorul evaluează în ce măsură serviciile informaționale și tranzacționale si serviciile
publice pentru întreprinderi, atunci când încep o afacere și desfășoară operațiuni comerciale
regulate, sunt disponibile online și transfrontalier în alte state membre ale UE. Serviciile furnizate
prin intermediul unui portal primesc un scor mai mare, în timp ce serviciile care oferă doar
informații online, dar care necesită ca operațiuni să fie efectuate offline primesc un scor mai mic.
În 2020, indicatorul a fost actualizat față de 2019 pentru a se alinia la progresele și obiectivele
politicii din câmp (de exemplu, alinierea la Regulamentul unic digital Gateway). Metoda
eGovernment Benchmark a fost actualizată, iar numărul total de servicii evaluate a fost
simplificat. Acest indicator și serviciile publice digitale pentru cetățeni sunt pe deplin
complementare și acoperă împreună întreaga gamă de servicii evaluate de Benchmark-ul
eGovernment, atât din perspectivă națională, cât și din perspectivă transfrontalieră. În total, 10
țări (Irlanda, Estonia, Luxemburg, Lituania, Danemarca, Malta, Suedia, Spania, Finlanda și
Franța) au obținut peste 90 de puncte (din 100). Pe de altă parte, România, Grecia iar Polonia a
marcat sub 70.

11
 Figura 5: Servicii de e-guvernare pentru afaceri (Scor de la 0 la 100), 2020
Sursa: eGovernment Benchmark, Capgemini

3.5. Date deschise

Acest indicator măsoară angajamentul guvernului de a deschide datele.
Nivelul de maturitate al datelor deschise sa bazat pe următorii patru indicatori.
1. Politica datelor deschise:
-prezența la nivel național a politicilor specifice privind datele deschise și normele de licențiere;
-amploarea coordonării la nivel național pentru:
 furnizarea de orientări la nivel național, local și administrațiile regionale;
 și să stabilească abordări coordonate în ceea ce privește publicarea datelor.
2. Impactul datelor deschise:
- măsura în care sunt desfășurate activități pentru a estima impactul datelor deschise la nivel de
țară;
- impactul estimat al datelor deschise la nivel de țară în patru domenii: politic, social, de mediu și
economic.
3.Portal de date deschise: dezvoltarea portalurilor naționale și nivelul lor de sofisticare în
prezentarea datelor deschise disponibile.
12
4. Calitatea datelor deschise:
- măsura în care portalurile naționale au o abordare sistematică și automată a recoltării
metadatelor din surse din întreaga țară;
- măsura în care portalurile naționale respectă standardul de metadate DCAT-AP (specificația
pentru înregistrările de metadate).
Rezultatele generale la nivelul UE arată o mare diversitate în ceea ce privește viteza de
transformare și prioritățile stabilite de țări. Țările care sunt mai puțin avansate în date deschise
aleg de obicei să facă ceea ce ei consideră a fi primii pași firești. Aceasta înseamnă investiții în
modernizarea portalurilor lor naționale, astfel încât portalurile să devină principalele porți de
acces la datele deschise disponibile în toată țara. Țările cu date deschise mai „mature” adoptă o
abordare ușor diferită, concentrându-se în schimb pe îmbunătățirea calității publicării datelor lor.
Țările cu performanțe medii au diferite abordari atât pentru țările mai puțin avansate, cât și pentru
țările mai „mature”: acestea se concentrează acum pe: (1) înțelegerea impactului derivat din
datele deschise; și (2) activități de monitorizare și captare a acestui impact. Danemarca, Spania,
Franța, Irlanda, Estonia, Polonia și Austria au avut rezultate bune la această măsură, obținând un
scor de 90% sau mai mult. Pe de altă parte, Ungaria, Malta, Portugalia și Slovacia au avut
rezultate mai slabe, cu scoruri sub 60%

Figura 6: Date deschise (% din scorul maxim de date deschise), 2020

Sursa: Portalul european de date.

13
3.6. Centrarea utilizatorului
Acest indicator include următoarele trei elemente cheie ale furnizării de servicii online.
1. Disponibilitatea online: măsura în care serviciile informaționale și tranzacționale și
informațiile referitoare la aceste servicii sunt furnizate online și pot fi accesate prin intermediul
unui portal web.
2. Asistență pentru utilizatori: măsura în care asistența online, funcțiile de ajutor și mecanismele
de feedback sunt disponibile pe portalurile guvernamentale.
3. Utilizarea dispozitivelor mobile: măsura în care serviciile sunt furnizate printr-o interfață
prietenoasă cu dispozitivele mobile, o interfață care răspunde la dispozitivul mobil. La fel cu
indicatorii anteriori, în 2020, acest indicator a fost actualizat pentru a se alinia cu progresele și
obiectivele politicii în domeniul prin simplificarea numărului total de servicii evaluate.

Figura 7: Defalcare centrată pe utilizator (Scor de la 0 la 100), 2020

Sursa: eGovernment Benchmark, Capgemini.

Pentru 2020, disponibilitatea online este de 89,5 (din 100), Malta, Danemarca, Portugalia,
Finlanda, Austria, Estonia și Spania obținând peste 95 de puncte; gradul de compatibilitate cu
dispozitivele mobile este de 89,1, Suedia, Finlanda și Danemarca conducând cu scoruri aproape
de 100; iar noul indicator, suportul utilizatorilor este de 92, Finlanda, Malta și Italia obținând 100,
în timp ce toate țările obțin mai mult de 75 de puncte. În total, Malta, Finlanda, Danemarca,
Portugalia, Austria, Estonia, Țările de Jos și Spania sunt în fruntea centrată pe utilizator, toate
obținând peste 95 de puncte. România, Cipru, Bulgaria, Grecia, Croația, Slovacia și Cehia sunt în
urmă, toate obținând mai puțin de 85 de puncte.

14
 Figura 8: Situația centrată pe utilizator în statele membre (Scor de la 0 la 100), 2020
Sursa: eGovernment Benchmark, Capgemini

3.7. Transparenţă
Transparența evaluează măsura în care procesele de servicii sunt transparente, serviciile
sunt concepute cu implicarea utilizatorilor și utilizatorii își pot gestiona datele personale. Acest
indicator include următoarele trei elemente cheie.
1. Transparența furnizării serviciilor: măsura în care procesul de servicii și așteptările sunt
clarificate.
2. Transparența datelor cu caracter personal: măsura în care utilizatorul își poate gestiona datele
personale deținute de organizațiile guvernamentale.
3. Transparența proiectării serviciilor: măsura în care utilizatorii sunt informați și implicați în
procesele de proiectare a politicilor și a serviciilor.
Similar cu indicatorii anteriori, în 2020, acest indicator a fost actualizat pentru a se alinia
la progresele politicilor și obiectivele din domeniu prin simplificarea numărului total de servicii
evaluate.

15
 Figura 9: Defalcarea transparenței (Scor de la 0 la 100), 2020
Sursa: eGovernment Benchmark, Capgemini

Pentru 2020, transparența furnizării serviciilor este de 62 (din 100), Malta, Estonia,
Letonia și Lituania obținând mai mult de 85 de puncte; transparența datelor cu caracter personal
este de 72,2, cu Malta,Lituania, Luxemburg, Estonia, Austria și Polonia în frunte cu scoruri
apropiate de 85; iar noul indicator, transparența designului serviciului este de 63,7, cu Malta,
Luxemburg, Țările de Jos,Irlanda, Danemarca, Finlanda, Suedia, Estonia, Portugalia, Franța și
Slovacia au punctat peste 100. În total, Malta, Estonia, Lituania, Luxemburg, Danemarca,
Portugalia, Țările de Jos, Irlanda,Austria, Letonia și Finlanda sunt în fruntea transparenței, toate
obținând peste 75 de puncte. Cipru, România, Polonia, Slovacia, Grecia, Germania și Bulgaria
sunt în urmă, toate cu un scor mai mic de 55puncte.

Figura 10: Starea de transparență în statele membre (Scor de la 0 la 100), 2020

Sursa: eGovernment Benchmark, Capgemini
16
3.8.Factori cheie
Indicatorul cheie de activare include următoarele patru elemente de furnizare și
disponibilitate a serviciilor online.
1. eID: măsura în care identificarea electronică (eID), orice mijloc acceptat de serviciile
eGovernment (de exemplu, carduri inteligente, nume de utilizator și parolă) pentru identificarea
online, pot fi utilizate în timpul proceselor de servicii.
2. Documente electronice: măsura în care documentele electronice (Documente electronice),
orice document în Formularul digital pe care utilizatorul trebuie să îl trimită/încarce pentru a
finaliza un serviciu de eGovernment, sau pe care utilizatorul îl obține ca dovadă sau ca rezultat al
serviciului (de exemplu, certificat, diplomă, dovadă de înregistrare) poate fi utilizat în timpul
proceselor de servicii.
3. Surse autentice (denumite formulare precompletate în DESI): măsura în care Sursele autentice,
registrele de bază utilizate de guverne pentru a valida sau prelua automat date referitoare la
cetățeni sau întreprinderi, pot fi utilizate în timpul procesului de servicii.
4. Poștă digitală: măsura în care autoritățile publice permit cetățenilor să primească comunicații
doar digital și să renunțe la trimiterile pe hârtie. Posta digitală se referă la posibilitatea ca
guvernele să comunice doar electronic cu cetățenii sau antreprenorii prin, de ex.cutii poștale
personale sau alte soluții poștale digitale. Similar indicatorilor anteriori, în 2020, acest indicator a
fost actualizat pentru a se alinia la progresele și obiectivele politicii în domeniu prin simplificarea
numărului total de servicii evaluate.
Pentru 2020, indicatorul eID se situează la 63 (din 100), Malta și Estonia în frunte, în timp
ce România, Cipru și Grecia rămân în urmă; eDocuments se situează la 73,8, cu Portugalia,
Danemarca, Malta și Estonia în frunte, în timp ce România, Grecia și Cehia obțin mai puțin de
50; sursele autentice se situează la 63,4, cu Estonia, Malta și Finlanda cu peste 95, în timp ce
România, Slovacia, Grecia și Cipru rămân în urmă; iar poșta digitală este de 80,3, cu mai multe
țări cu 100, în timp ce România, Grecia, Irlanda și Polonia au mai puțin de 50.

Figura 11: Factori cheie (Scor de la 0 la 100), 2020

Sursa: eGovernment Benchmark, Capgemini

17
 În total, Malta, Estonia, Finlanda, Danemarca și Lituania sunt în fruntea factorilor cheie,
obținând peste 90 de puncte în 2020. România, Grecia, Cipru și Irlanda sunt în urmă, obținând
mai puțin de 40 de puncte.

Figura 12: Statutul facilitatorilor cheie în statele membre (Scor de la 0 la 100), 2020
Sursa: eGovernment Benchmark, Capgemini

3.9.Servicii transfrontaliere
Mobilitatea transfrontalieră indică măsura în care informațiile și serviciile sunt disponibile
online, utilizabile, susținute cu funcționalități de ajutor și feedback și integrate cu eID și
eDocument pentru utilizatorii din alte țări europene. Mobilitatea transfrontalieră include patru
indicatori, evaluați într-un scenariu transfrontalier.
1. Disponibilitate online transfrontalieră: măsura în care serviciile informaționale și
tranzacționale și informațiile referitoare la aceste servicii sunt furnizate online pentru utilizatorii
din alte țări europene.
2. Asistență transfrontalieră pentru utilizatori: măsura în care asistența online, funcțiile de ajutor
și mecanismele de feedback sunt disponibile pentru utilizatorii din alte țări europene.
3. EID transfrontalier: măsura în care identificarea electronică (eID) poate fi utilizată în timpul
proceselor de servicii de către utilizatori din alte țări europene, un document emis de guvern
pentru identificarea online și autentificare.
4.Documente electronice transfrontaliere: măsura în care documentele electronice
(eDocumentele) pot fi utilizate în timpul proceselor de service de către utilizatori din alte țări

18
europene, document care a fost autentificat de emitentul său folosind orice mijloc recunoscut de
legislația națională aplicabilă, în special prin utilizarea semnăturilor electronice, de ex. nu este un
fișier PDF sau Word obișnuit.
Pentru 2020, disponibilitatea online este de 65 (din 100), cu Luxemburg, Italia, Germania,
Portugalia și Croația cu scoruri peste 85, în timp ce Slovenia, Polonia, Franța și Danemarca cu
scoruri sub 30; suportul utilizatorilor este de 70,7, Luxemburg, Malta, Țările de Jos și Irlanda cu
scoruri peste 95, în timp ce Ungaria, Polonia și România sub 40; eID este 25,3, cu Austria,
Luxemburg și Malta cu scoruri peste 60, în timp ce România, Polonia, Germania, Bulgaria,
Irlanda și Cipru rămân în urmă; eDocuments se situează la 48,4, Finlanda și Germania în frunte,
în timp ce Polonia, România, Italia și Bulgaria au sub 20.

Figura 13: Servicii transfrontaliere (Scor de la 0 la 100), 2020

Sursa: eGovernment Benchmark, Capgemini

19
 Malta, Luxemburg, Estonia și Austria conduc UE în această măsură, toate obținând peste
75 de puncte. Țările cu mai puțină flexibilitate și avansare transfrontalieră sunt România,
Ungaria, Polonia și Grecia și Bulgaria, toate având scoruri sub 40.

Figura 14: Statutul serviciilor transfrontaliere în statele membre (Scor 0-100), 2020
Sursa: eGovernment Benchmark, Capgemini

20
4.CONCLUZII
Cele mai multe iniţiative de e-guvernare oferă cetăţenilor cu acces uşor la informaţiile şi
serviciile relevante, consolidate, judeţene, naţionale. În acelaşi timp, iniţiativele de e-guvernare ar
trebui să se concentreze pe realizarea unui plan local numit şi proiectat website.
Website-urile locale oferă cetăţenilor acces la cunoştinţele locale, servicii şi oportunităţi
de învăţare. Un portal de comunitate cu o identitate locală, mai degrabă decât o perspectivă
naţională sau regională, îi poate face pe cetăţeni mai probabil să aibă încredere în interacţiunea
electronică şi învăţare. Aceasta acţionează ca un catalizator pentru schimbul mai mare de
cunoştinţe şi dezvoltarea oportunităţii de învăţare. Aceste site-uri oferă o interfaţă personalizată
pentru cetăţeni de a explora zone de interes şi nevoie şi de a interacţiona cu alţi membri ai unei
comunităţi locale.
Izolarea unei comunităţi mai mari şi a problemelor de ocupare a forţei de muncă sunt
soluţionate prin utilizarea de informaţii bazate pe web, al informaţiilor de afaceri locale,
serviciului de e-mail şi acces online la unităţi de învăţământ. La nivel individual, cetăţenii sunt
ajutaţi să dobândească cunoştinţe, să-şi dezvolte aptitudinile şi să urmărească interesele şi
posibilităţile de petrecere a timpului liber. Cetăţenii sunt, de asemenea, împuterniciţi să
însoţească şi să participe la procesul democratic, şi să publice şi de emisiune de opinii şi idei. În
plus, afacerile guvernamentale bazate pe web pot sprijini şi dezvolta afaceri mici, să deschidă noi
căi de comunicare, să îmbunătăţească furnizarea serviciilor agenţiei publice, precum şi să sprijine
obiectivele de regenerare şi programele.
Guvernele trebuie să inoveze şi să exploateze infrastructurile de informare existente şi să
construiască servicii în jurul nevoilor cetăţenilor, în scopul de a face informaţiile şi serviciile
publice accesibile şi utile. Beneficiile durabile în e-guvernare pot fi realizate dacă competenţele şi
cunoştinţele TIC ale cetăţenilor sunt îmbunătăţite pentru a se potrivi noului proces de afaceri e-
condus.
Crearea unei economii bazate pe cunoaştere nu este un vis imposibil pentru ţările în curs
de dezvoltare. Cu toate acestea, trecerea la o economie bazată pe cunoaştere nu poate fi nici
fezabilă nici semnificativă pentru toate ţările, în special pe termen scurt. Este important să reţineţi
că susţinerea decalajului digital nu este doar o problemă de construire a unei infrastructuri de
informaţii, nici de cumpărare şi predare de calculatoare şi modem-uri pentru toţi cetăţenii. Într-
adevăr, trecerea la o economie bazată pe cunoaştere implică mai mult decât achiziţionarea şi
utilizarea tehnologiilor informaţionale. Alegerile specifice de politică, capacitatea de a absorbi
noi tehnologii şi succesul în crearea unei culturi naţionale favorabile sunt, de asemenea, factori
importanţi.

21
BIBLIOGRAFIE:
1. file:///C:/Users/User1/Downloads/unpansondaj_2012_ro%20(1).pdf
2. https://digital-strategy.ec.europa.eu/en/policies/desi
3. file:///C:/Users/User1/Downloads/15.pdf
4. file:///C:/Users/User1/Downloads/Studiu-e-Guvernare.pdf
5. file:///C:/Users/User1/Downloads/
4_DESI_2021_Thematic_chapters__Digital_public_services_P7Gu9LFc58X3XXDVjTK
Ac5NxE_80553.pdf
6. file:///C:/Users/User1/Downloads/40-52_0.pdf
7. https://ec.europa.eu/info/business-economy-euro/egovernment_ro
8. https://rria.ici.ro/wp-content/uploads/2015/12/05-art.-2-Monica-1.pdf
9. https://www.e-guvernare.ro/
10. https://www.mmanpis.ro/despre-anpis/proiecte/v-titlul-proiectului-stabilirea-cadrului-de-
dezvoltare-a-instrumentelor-de-e-guvernare-egov-cod-mysmis-119196/
11. https://www.adr.gov.ro/e-guvernare/
12. file:///C:/Users/User1/Downloads/Propunere-de-politica-publica-in-domeniul-e-
guvernarii.pdf

22