Sunteți pe pagina 1din 184

Atelierele Seminarului Naional de Fiscalitate i Contabilitate 2010

Legea Contabilitii Modificat


150 de ntrebri i rspunsuri

www.rs.ro

Legea Contabilitatii Modificata 150 de intrebari si raspunsuri

Atelierele Seminarului Naional de Fiscalitate i Contabilitate


2010 Legea Contabilitii Modificat 150 de ntrebri i rspunsuri
LCI001 RENTROP & STRATON Autori: Colectiv Rentrop & Straton Manager Centru de Profit: Liliana Grigore Manager Produs: Carmen Iordan Director Creaie-Producie: Cristina Straton Tehnoredactare: Dana Segrceanu Corectura: Elvira Panaitescu Lucrare editat de: RENTROP & STRATON Grup de Editur i Consultan n Afaceri Preedinte: George Straton Director General: Florin Cmpeanu Director Economic: Mariana Neoiu Serviciul Clieni: tel.: 021.209.45.45; fax: 021.408.28.99 e-mail: consilier@rs.ro Putei consulta i celelalte lucrri editate de RENTROP & STRATON la adresa: www.rs.ro
LCI001 RENTROP & STRATON
Toate drepturile rezervate. Nicio parte din acest material nu poate fi reprodus, arhivat sau transmis sub nicio form i prin niciun fel de mijloace, mecanice sau electronice, fotocopiere, nregistrare audio sau video, fr permisiunea n scris din partea editorului. Informaiile din acest material au fost obinute din surse pe care le considerm de ncredere. Scopul acestei lucrri este s v ofere o privire de ansamblu asupra celor mai noi modificri legislative i a implicaiilor acestora n activitatea dumneavoastr. Autorii sau editorii nu sunt responsabili pentru nicio pierdere ocazionat vreunei persoane fizice sau juridice care acioneaz sau se abine de la aciuni ca urmare a citirii materialelor publicate n aceast lucrare.

Copyright 2010 RENTROP&STRATON Grup de Editur i Consultan n Afaceri www.monografii.ro Pagina 2 din 184

Legea Contabilitatii Modificata 150 de intrebari si raspunsuri

1. Achizitia in rate a unui utilaj


Intrebare participant seminar: O societate achizitioneaza un utilaj de la o alta societate cu plata in rate. Firma vanzatoare intocmeste o factura de avans si pentru fiecare plata efectuata de cumparator ii emite factura. Este corecta operatiunea? Catre sunt notele contabile aferente achizitiei cu plata in rate? Raspuns consultant: Sa presupunem ca transferul dreptului de proprietate se face in momentul livrarii bunului. In conformitate cu prevederile art. 128, alin. (3), lit. a) din Codul Fiscal actul generator pentru exigibilitatea TVA-ului este predarea efectiva a bunului: Art. 128. - (1) Este considerata livrare de bunuri transferul dreptului de a dispune de bunuri ca si un proprietar. (2) (...) (3) Urmatoarele operatiuni sunt considerate, de asemenea, livrari de bunuri, in sensul alin. (1): a) predarea efectiva a bunurilor catre o alta persoana, ca urmare a unui contract care prevede ca plata se efectueaza in rate sau a oricarui alt tip de contract care prevede ca proprietatea este atribuita cel mai tarziu in momentul platii ultimei sume scadente, cu exceptia contractelor de leasing; Asadar, in momentul livrarii bunului ar fi fost normal sa se primeasca o factura cu intreaga valoare a echipamentului, asa cum este prevazuta in contract, si sa se colecteze TVA-ul aferent, iar societatea sa-l deduca in contabilitatea firmei. Monografia propusa este urmatoarea: Plata avans catre furnizor pe baza de factura: % 409X 4426 = 404

Plata din banca a avansului: 404 = 5121 405 Emitere factura pentru intreaga suma a utilajului si stornarea avansului: % = 404 409X cu semnul minus 213 4426 Inregistrarea achitarii ratei si a dobanzi aferente: 404 = 5121 Includerea pe cheltuiala a ratei datorate prevazute in contract: 666 = 404

Copyright 2010 RENTROP&STRATON Grup de Editur i Consultan n Afaceri www.monografii.ro Pagina 3 din 184

Legea Contabilitatii Modificata 150 de intrebari si raspunsuri


Nota: Inregistrarile contabile depind si de conditiile contractuale.

2. Activitate de ambalare produse alimentare


Intrebare participant seminar: Care este monografia contabila pentru o firma care la punctul de lucru are activitate de ambalare produse alimentare iar vanzarea acestora se face prin agenti comerciali ai firmei. Ce documente vor fi intocmite la punctul de lucru? Mai este necesar registrul de casa daca incasarile se fac la sediu iar facturile sunt emise de agenti pe traseu? Iesirea marfii din depozit catre agent va fi facuta prin aviz pe baza de transfer in gestiunea lui, care apoi va fi scazuta pe baza facturii? Raspuns consultant: In conformitate cu O.M.F.P. nr. 3.055/2009 pct.(4) - Societatile comerciale care au subunitati organizeaza si conduc contabilitatea astfel incat sa fie disponibile informatiile necesare privind activitatea desfasurata de aceste subunitati. La punctele de lucru contabilitatea poate fi organizata pana la nivel de balanta, urmand ca la sediu sa se cumuleze activitatile in vederea obtinerii balantei societatii. Contabilitatea primara se tine la punctul de lucru, in situatia in care aveti plati si incasari la punctul de lucru trebuie intocmit registru de casa. Inregistrari contabile in activitate de ambalat Inregistrarea achizitiei de ambalaj: % 381 Ambalaje 4426 TVA colectata Inregistrarea unor materiale proprii pentru procesul de ambalare: 601 Cheltuieli cu materiile prime = 301 Materii prime = 401 Furnizori

Inregistrarea manoperei si a cheltuielilor sociale aferente: 641 Cheltuieli cu salariile personalului = 421 Personal salarii datorate 43XX Asigurari sociale

645X = Cheltuieli cu asigurari sociale Inregistrarea consumului de apa, energie:

Copyright 2010 RENTROP&STRATON Grup de Editur i Consultan n Afaceri www.monografii.ro Pagina 4 din 184

Legea Contabilitatii Modificata 150 de intrebari si raspunsuri


605 = Cheltuieli privind energia si apa Descarcarea gestiunii cu valoarea ambalajelor: 608 = Cheltuieli privind ambalajele 381 Ambalaje 401 Furnizori

3. Monografie contabila - Agentie de turism


Intrebare participant seminar: Se tine evidenta contabila a unei agentii de turism, agentie neplatitoare de TVA.. Monografia contabila folosita, gasita intr-un caiet de practici contabile, se prezinta mai jos. E corecta inregistrarea biletelor de avion, transportul de la furnizor in contul 628 si refacturarea acestora clientilor in contul 704? Pachetul de servicii turistice se inregistreaza in 462 = 401 si se inchide cu factura clientului 4111 = 462 + comisionul agentiei, care se inregistreaza in 704? Inregistrand in 704, se maresc veniturile agentiei, in asa fel incat, la calculul impozitului pe profit minim se trece in alta grila de impozitare anuala? Raspuns consultant: 1. Inregistrarea cheltuielilor de transport (aerian, naval sau terestru): a) in cazul in care transportul este efectuat pe linii externe, in factura clientului se inscrie la TVA scutit cu drept de deducere (SDD). a1)inregistrarea facturii clientului: 411 = 704 a2))inregistrarea incasarii acesteia : 5314, (5311), 5121, (5124) = 411 b) in cazul in care transportul se efectueaza pe linii interne se inscrie la rubrica TVA pe factura clientului TVA inclus. b1) inregistrarea facturii clientului: 411 = % 704 4427 b2)inregistrarea incasarii acesteia: 5314, (5311), 5121, (5124) = 411 Mentionam ca in cheltuielile de transport poate fi inclusa si taxa de aeroport pe linile interne care este scutita de TVA..

Copyright 2010 RENTROP&STRATON Grup de Editur i Consultan n Afaceri www.monografii.ro Pagina 5 din 184

Legea Contabilitatii Modificata 150 de intrebari si raspunsuri


2. Inregistrarea cheltuielilor cu servicii de transport: a1) Daca acestea sunt pe curse externe: 628 = 401 a2) Daca acestea sunt pe curse interne se inregistreaza: % = 401 628 4426 3) Inregistrarea facturii de la furnizorul de pachete de servicii turistice: 462 sau 473= 401 4) Emiterea facturii catre client: 411 = % 704 4427 valoarea comisionului valoarea TVA, calculata la comision (valoare 704)

462 sau 473 valoarea veniturilor care apartin furnizorului de pachete turistice Daca la momentul intocmirii facturii clientului nu se poate calcula comisionul se face inregistrarea: 411=462.analitic sau 473.analitic Si, ulterior, la momentul inregistrarii facturii de la furnizor pentru pachetul de servicii turistice facturat clientului: 462.analitic sau 473.analitic = 401 si apoi se determina comisionul ca fiind echivalent cu soldurile conturilor 462 sau 473. Concomitent, se foloseste si un cont de cheltuiala si unul de venit, iar diferenta rezultata se reflecta in contul de profit si pierdere insa se mareste rulajul veniturilor urmand ca societatea sa se incadreze intr-o alta grila de impozitare conform Hotararii nr. 488/2009. Se propun urmatoarele inregistrari: Emitere factura client intern: 4111.1 Clienti interni 4111.1 Clienti interni 4111.1 Clienti interni = = = 462.4C (suma neta fara comision si TVA aferent) Creditori diversi 704.4 Venituri din lucrari si servicii 4427 TVA colectata (comision) (TVA comision)

Emitere factura client extern (in valuta):

Copyright 2010 RENTROP&STRATON Grup de Editur i Consultan n Afaceri www.monografii.ro Pagina 6 din 184

Legea Contabilitatii Modificata 150 de intrebari si raspunsuri


4111.2 Clienti externi 4111.2 Clienti externi = = 462.4B Creditori diversi 704.4 Venituri din lucrari si servicii (suma neta) (comision)

Comision acordat clientului intern, 4111.1 Clienti interni 4111.1 Clienti interni (comision acordat) (TVA comision)

622.4 = Cheltuieli cu comisioanele 4426 TVA deductibila =

Comision acordat client extern: 4111.2 Clienti externi (comision acordat)

622.4 = Cheltuieli cu comisioanele -

Incasare client turism intern: 5311.X Casa in lei = 4111.1 Clienti interni (total valoare)

Incasare client turism extern: 5314.X Casa in valuta = 4111.2 Casa in valuta (total valoare)

Diferente de curs: 4111.2 Clienti externi (diferente de curs nefavorabile) (diferente de curs favorabile)

665.X = Cheltuieli cu diferentele de curs 5314.X Casa in valuta =

765.X Venituri din diferente de curs

Incasare client turism intern: 5121.X Conturi la banci in lei = 4111.1 Clienti interni (total valoare)

Incasare client turism extern: 5124.X =

Casa in valuta
-

4111.2 Clienti externi

(total valoare)

Reglare servicii turistice interne: 462.4C = Creditori diversi 462.4D Creditori diversi (total valoare)

Reglare servicii turistice externe: 665.X = 462.4A (diferente de curs nefavorabile)

Copyright 2010 RENTROP&STRATON Grup de Editur i Consultan n Afaceri www.monografii.ro Pagina 7 din 184

Legea Contabilitatii Modificata 150 de intrebari si raspunsuri


Cheltuieli cu diferentele de curs 462.4B Creditori diversi = Creditori diversi

765.X (diferente de curs favorabile) Venituri din diferente de curs

Nota: Toate facturile emise si cele primite de la furnizori trebui grupate pe fiecare partener in parte pentru inchiderea conturilor 462.X si a diferentelor de curs valutar, atat pentru cele in lei cat si pentru cele in valuta. Pe acelasi principiu se poate merge si in cazul biletelor de avion si autocar.

4. Angajari conform O.U. nr. 13/2010


Intrebare participant seminar: Referitor la salariatii incadrati in munca incepand cu 1 martie 2010 care se incadreaza in O.U. nr. 13 din 23.02.2010 privind reglementarea unor masuri in vederea stimularii crearii de noi locuri de munca si diminuarii somajului in 2010, contributiile de asigurari sociale sunt scutite pe o perioada de 6 luni. Cum se inregistreaza in contabilitate aceste contributii si cum se declara la CAS, SOMAJ, CASS? Raspuns consultant: In anul 2010, angajatorii care incheie contracte de munca cu persoane provenite din randul somerilor aflate in evidenta agentiilor pentru ocuparea fortei de munca cu minimum 3 luni anterioare datei stabilirii raporturilor de munca si pe care le mentin in activitate pe o perioada de cel putin 12 luni beneficiaza, pe o perioada de 6 luni de la data incadrarii, de scutire de la plata contributiilor de asigurari sociale pentru aceste persoane. Scutirea de la plata contributiilor de asigurari sociale nu se acorda angajatorilor care au avut relatii de munca in ultimele 6 luni cu persoanele devenite somere si nici angajatorilor care stabilesc raporturi de munca pe locuri de munca devenite vacante, rezultate in urma incetarii unor raporturi de munca in ultimele 6 luni. Scutirea de la plata contributiilor de asigurari sociale datorate de angajatori se acorda incepand cu luna urmatoare lunii stabilirii raporturilor de munca. In situatia in care stabilirea raporturilor de munca se realizeaza incepand cu data de intai a lunii, scutirea de la plata contributiilor de asigurari sociale se acorda incepand cu aceasta data. Prin notiunea de contributii de asigurari sociale se intelege contributia de asigurari sociale, contributia de asigurari pentru somaj, contributia de asigurari pentru accidente de munca si boli profesionale, contributia la fondul de garantare pentru plata creantelor salariale, contributia pentru asigurari sociale de sanatate, inclusiv contributia pentru concedii si indemnizatii de asigurari sociale de sanatate, datorate, potrivit legii, de angajatori. Baza de calcul pentru acordarea drepturilor asiguratului pentru aceasta perioada va fi: -indemnizatiei de somaj - salariul minim brut pe tara Copyright 2010 RENTROP&STRATON Grup de Editur i Consultan n Afaceri www.monografii.ro Pagina 8 din 184

Legea Contabilitatii Modificata 150 de intrebari si raspunsuri


-drepturilor prevazute de L19/2000 -venitul brut realizat lunar de angajat -indemnizatiei de concediu medical - salariul minim brut pe tara garantat Inregistrari contabile: 6458 = 423 = 423 % 444 4372 4312 4314

In ceea ce priveste declararea acestor contributii in programul de CAS, SOMAJ, CASS - se declara cu sume 0.

5. Bunuri importate, preluate de alta societate


Intrebare participant seminar: O societate a efectuat in anul 2005 un import definitiv de rafturi metalice din Germania pentru care a platit TVA in vama. Datoria, ca furnizor, este neachitata. Acum, firma din Germania a renuntat la colaborarea cu firma si a gasit o alta firma in Romania la care a transferat rafturile metalice. Pe perioada folosirii rafturilor,societatea a inregistrat amortizare. Cum ar fi corecta descarcarea din contabilitate? 1. Sa se factureze rafturile la firma din Romania unde se afla. 2. Sa faca societatea din Germania factura de stornare. 3. Sa se facturam pe Germania Raspuns consultant: In urma importului definitiv (care s-a facut probabil pe baza unui contract), societatea a devenit proprietarul bunurilor respective. Valoarea si durata de folosire au determinat-o sa le inregistreze pe mijloace fixe si, desigur, sa le amortizeze. Incetarea colaborarii cu firma din Germania a fost stipulata, probabil, intr-un act aditional in care trebuiau stabilite toate detaliile. In calitate de proprietar al bunurilor, societatea poate factura rafturile firmei din Romania si sa incheie un protocol in 3, prin care clientul din Romania sa preia si datoria furnizorului din Germania. Practic sa se compenseze creanta aparuta prin facturare cu datoria la furnizor. Inregistrari contabile: Vanzarea: 461 Debitori diversi = % 7583 Copyright 2010 RENTROP&STRATON Grup de Editur i Consultan n Afaceri www.monografii.ro Pagina 9 din 184

Legea Contabilitatii Modificata 150 de intrebari si raspunsuri


Venituri din vanzarea activelor si alte operatii de capital 4427 TVA colectata Descarcarea de gestiune: % 2814 Amortizarea altor imobilizari corporale 6583 Cheltuieli privind activele cedate si alte operatii de capital = 214 Mobilier, aparatura birotica, echipamente de protectie a valorilor umane si materiale si alte active corporale

6. Ajustarea TVA contract de leasing


Intrebare participant seminar: O societate vrea sa vanda in luna martie 2010, o masina achizitionata in leasing financiar, in luna ianuarie 2007, la valoarea de intrare de 15.000 lei si TVA 2.850 lei. Amortizarea inregistrata este 9.000 lei, la o durata de 5 ani. Vanzarea se face catre o persoana fizica la pretul de 6.000 lei, fara TVA, iar contractul de leasing s-a incheiat in anul 2010. Cum se calculeaza ajustarea TVA si care sunt inregistrarile contabile? Raspuns consultant: Conform Codului Fiscal (Art 149 alin (4) lit. b) ajustarea taxei deductibile se efectueaza in situatia in care bunul de capital isi inceteaza existenta, cu exceptia cazurilor in care se dovedeste ca respectivul bun de capital a facut obiectul unei livrari; Drept urmare, autoturismul respectiv este scos din evidenta printr-o vanzare (chiar daca este catre o persoana fizica); societatea nu are nicio obligatie legata de ajustarea TVA-ului dedus initial la momentul transferului de proprietate. Inregistrarile contabile: Vanzarea autoturismului: 461 = % 7583 4427 7.140 lei 6.000 lei 1.140 lei

Copyright 2010 RENTROP&STRATON Grup de Editur i Consultan n Afaceri www.monografii.ro Pagina 10 din 184

Legea Contabilitatii Modificata 150 de intrebari si raspunsuri


Descarcarea din gestiune a autoturismului vandut: % 2813 6583 = 2133 15.000 lei 9.000 lei 6.000 lei

TVA, dedus la valoarea reziduala, trebuia ajustat daca autoturismul isi inceta existenta de exemplu prin casare, dupa o durata de viata mai mica de 5 ani, de la data la care societatea a devenit proprietarul bunului (ianuarie 2010). Atunci inregistrarea contabila ar fi fost 635 = 4426 cu valoarea TVA pentru perioada de neutilizare (4 ani din 5 de ajustare).

7. Facturi in urma deplasarii in strainatate


Intrebare participant seminar: Directorul general al unei societati a fost plecat in Germania la inceputul lunii si s-a intors cu facturi de cazare si masa pentru perioada in care a fost in deplasare. In urma noilor reglementari, cum se inregistreaza aceste facturi? Sunt incluse in declaratia 390 VIES ? Raspuns consultant: Conform noilor reglementari, serviciile de cazare sunt servicii legate de un bun imobil si vor avea locul prestarii acolo unde se afla bunul imobil (cf. art 133 alin. 4 lit. a), deci in Germania. Pentru serviciile de restaurant, locul prestarii este locul prestarii efective (cf. art. 133 alin. 4 lit. d), deci tot in Germania. Drept urmare, ambele servicii sunt neimpozabile in Romania, se vor declara in decont la rd. 24, si nu se vor declara in declaratia 390. Cu privire la inregistrarea in contabilitate - sumele se vor inregistra pe cheltuieli pentru toata valoarea inclusiv TVA platit in Germania. Daca se solicta rambursarea TVA-ului aferent de la autoritatile germane (conform Directivei a VIII-a), atunci valoarea TVA de pe facturi se va inregistra pe creante in contul 461.

8. Deducerea TVA leasing auto


Intrebare participant seminar: Se poate deduce TVA la un contract de leasing a unei masini (contract incheiat inainte de 01.05.2009). Dar TVA aferenta valorii reziduale se poate deduce?

Copyright 2010 RENTROP&STRATON Grup de Editur i Consultan n Afaceri www.monografii.ro Pagina 11 din 184

Legea Contabilitatii Modificata 150 de intrebari si raspunsuri


In anul 2010, beneficiarul plateste valoarea reziduala a leasingului. Se poate interpreta faptul ca achizitia este dupa data de 01.05.2009, si in cazul acesta sa nu se poata deduce TVA-ul aferent valorii reziduale; daca este contract incheiat inainte de 01.05.2009 se poate deduce TVA-ul aferent valorii reziduale? Raspuns consultant: Prevederile privind eliminarea dreptului de deducere a TVA, introduse incepand cu 1.05.2009 prin art. 32 punctul 10 din O.U.G. nr. 34/2009, nu vor fi aplicabile pentru ratele de leasing platite de utilizatorii societatilor de leasing pe perioada derularii contractelor de leasing, intrucat acestea reprezinta din punct de vedere al TVA prestari de servicii in sensul art. 129 alin. (3) lit. a) din Codul fiscal, dar se vor aplica pentru valoarea la care se face transferul dreptului de proprietate la sfarsitul contractului de leasing, aceasta fiind considerata o livrare de bunuri. Drept urmare, chiar daca contractual este incheiat inainte de 1.05.2009, nu veti avea drept de deducere pentru valoarea reziduala la care veti inregistra transferul bunului in proprietatea dumneavoastra, in anul 2010.

9. Monografie contabila Tranzactii de vanzare-cumparare instrumente de investitii


Intrebare participant seminar: O societate comerciala cu raspundere limitata cu sediul in Romania efectueaza in anul 2009 tranzactii de vanzare-cumparare instrumente de investitii pe piata internationala prin intermediul unei societati de servicii financiare cu sediul in Praga (societate ce ofera servicii atat in Europa cat si in U.S.A). Pentru reflectarea corecta in contabilitatea societatii a tranzactiilor de vanzare-cumparare, precum si pentru determinarea si inregistrarea corecta a operatiunilor contabile ce decurg din acestea (transferul banilor de la societatea comerciala catre societatea de intermediere, operatiunile de cumparare-vanzare actiuni, profitul/pierderea rezultata din vanzarea pe piata de capital a actiunilor, diferentele favorabile/nefavorabile rezultate din evaluarea actiunilor detinute in stoc la sfarsitul lunii, constituirea provizioanelor de risc pentru operatiunile pe pietele financiare), avem rugamintea sa ne puneti la dispozitie o monografie contabila. Raspuns consultant: Din pacate nu avem posibilitatea sa va furnizam o monografie completa pentru aceasta situatie speciala, dar in cele ce urmeaza va prezentam un tratament contabil valabil pentru titluri de valoare pe termen scurt cotate pe o piata reglementata. Transferul disponibilitatilor catre societatea de intermediere este asimilat unui transfer bancar intre conturile societatii: 581 5124/A cu valoarea disponibilitatilor in valuta transferate evaluate la cursul BNR valabil in data transferului si, concomitent: 581 cu aceeasi valoare =

5124/B =

Achizitia actiunilor in scop speculativ:

Copyright 2010 RENTROP&STRATON Grup de Editur i Consultan n Afaceri www.monografii.ro Pagina 12 din 184

Legea Contabilitatii Modificata 150 de intrebari si raspunsuri

5081

=5124/B

cu valoarea de achizitie in valuta evaluate la cursul BNR valabil in data achizitiei

Retinerea si plata comisionului: 628 = 5124 cu valoarea comisionului retinut

Evaluarea actiunilor aflate in stoc la sfarsitul exercitiului financiar se face la valoarea de cotatie din ultima zi de tranzactionare comunicat de societatea de intermediere. Nu se face reevaluare lunara deoarece nu sunt considerate valori de trezorerie ci investitii financiare pe termen scurt. 668 5081 = = 5081 768 cu pierderea de valoare rezultata, sau cu castigul de valoare rezultat

Vanzarea titlurilor de plasament in castig. Castigul se calculeaza ca diferenta intre pretul de vanzare si costul istoric, respectiv valoarea stabilita la ultima reevaluare de la sfarsitul exercitiului, daca este cazul. 5124/B = % 5081 7642 cu valoarea incasata din vanzare evaluata la cursul BNR valabil in ziua incasarii cu valoarea contabila a acestor titluri cu castigul realizat

Pierderea de valoare se calculeaza la fel ca si castigul si se va contabiliza, astfel: % = 5124/B 6642 5081 cu valoarea contabila a acestor titluri cu valoarea incasata din vanzare evaluata la cursul BNR valabil in ziua incasarii cu pierderea realizata

Pentru actiunile detinute la sfarsitul exercitiului nu se inregistreaza provizioane de risc ci doar ajustari pentru pierdere de valoare. Aceste ajustari nu se inregistreaza pentru titlurile de plasament cotate pe o piata reglementata, ci doar pentru titlurile de plasament necotate si titlurile detinute pe termen lung cotate sau necotate. Astfel: 6863 6864 = = 296 598 pentru titlurile recunoscute ca imobilizari financiare, si pentru titlurile de plasament necotate

Extrase relevante: Pct. 56 (5) Titlurile pe termen scurt (actiuni si alte investitii financiare) admise la tranzactionare pe o piata reglementata se evalueaza la valoarea de cotatie din ultima zi de tranzactionare, iar cele netranzactionate la costul istoric mai putin eventualele ajustari pentru pierdere de valoare. Titlurile pe termen lung (actiuni si alte investitii financiare) se evalueaza la costul istoric mai putin eventualele ajustari pentru pierdere de valoare. 174 - La finele fiecarei luni, disponibilitatile in valuta si alte valori de trezorerie, cum sunt titluri de stat in valuta, acreditive si depozite in valuta se evalueaza la cursul de schimb al pietei valutare, comunicat de Banca Nationala a Romaniei din ultima zi bancara a lunii in cauza.

Copyright 2010 RENTROP&STRATON Grup de Editur i Consultan n Afaceri www.monografii.ro Pagina 13 din 184

Legea Contabilitatii Modificata 150 de intrebari si raspunsuri


Diferentele de curs inregistrate se recunosc in contabilitate la venituri sau cheltuieli din diferente de curs valutar, dupa caz.

10. Inregistrari pentru o firma fara salariati


Intrebare participant seminar: Cum se inregistreaza in contabilitate bonurile de combustibil pentru o firma de IT care nu are salariati? Dar reparatiile si rovinieta masinii? Raspuns consultant: Inregistrarea cheltuielilor cu functionarea si intretinerea autoturismelor nu este conditionata de existenta salariatilor, ci de efectuarea lor in scopul desfasurarii activitatii economice pentru care ester infiintata. Inregistrarile vor fi urmatoarele: Combustibilul pe baza de bon fiscal si decont de cheltuieli: % 6022 4426 401 = 401 cu valoarea totala cu valoarea combustibilului alimentat fara TVA cu TVA aferent

542/5121 cu suma platita

Rovinieta pe baza documentului de plata: 635 = 542/5121 cu suma achitata

Reparatiile pe bazaa de factura: % 611 4426 = 401 cu valoarea totala cu valoarea fara TVA a reparatiei cu TVA aferent

11. Jurnalele unei firme de prestari-servicii


Intrebare participant seminar: Care sunt registrele si jurnalele pe care trebuie sa le aiba o firma de prestari-servicii platitoare de TVA si cand se completeaza? Dar pentru comert (vanzari)? Raspuns consultant: In conformitate cu Legea Contabilitatii nr. 82/1991 o societate comerciala trebuie sa aiba cel putin urmatoarele registre obligatorii: Registrul-jurnal, Registrul-inventar si Cartea mare.

Copyright 2010 RENTROP&STRATON Grup de Editur i Consultan n Afaceri www.monografii.ro Pagina 14 din 184

Legea Contabilitatii Modificata 150 de intrebari si raspunsuri


Ordinul nr. 3.512/2008, privind documentele financiar-contabile, face urmatoarele precizari: Registrele de contabilitate se utilizeaza in stricta concordanta cu destinatia acestora si se prezinta in mod ordonat si astfel completate incat sa permita in orice moment identificarea si controlul operatiunilor contabile efectuate. Registrele de contabilitate se pot prezenta sub forma de registru, foi volante sau listari informatice, dupa caz. Numerotarea paginilor registrelor se va face in ordine crescatoare, iar volumele se vor numerota in ordinea completarii lor. 19. Registrul-jurnal (cod 14-1-1) este un document contabil obligatoriu in care se inregistreaza cronologic toate operatiunile economico-financiare. Operatiunile de aceeasi natura, realizate in acelasi loc de activitate (atelier, sectie), pot fi recapitulate intr-un document centralizator, denumit jurnal auxiliar, care sta la baza inregistrarii in Registrul-jurnal. Unitatile pot utiliza jurnale auxiliare pentru: operatiunile de casa si banca, decontarile cu furnizorii, situatia incasarii-achitarii facturilor etc. Orice inregistrare in Registrul-jurnal trebuie sa cuprinda elemente cu privire la: felul, numarul si data documentului justificativ, explicatii privind operatiunile respective si conturile sintetice debitoare si creditoare in care s-au inregistrat sumele corespunzatoare operatiunilor efectuate. Unitatile care utilizeaza jurnale auxiliare pot inregistra in Registrul-jurnal sumele centralizate pe conturi, preluate din aceste jurnale. Editarea Registrului-jurnal se efectueaza la cererea organelor de control sau in functie de necesitatile proprii. 20. Persoanele fizice care desfasoara activitati independente si conduc contabilitatea in partida simpla, in conformitate cu prevederile legale, intocmesc Registrul jurnal de incasari si plati (cod 14-1-1/b), precum si alte documente de evidenta prevazute de legislatia in domeniu. 21. Registrul-inventar (cod 14-1-2) este un document contabil obligatoriu in care se inregistreaza toate elementele de activ si de pasiv, grupate in functie de natura lor, inventariate de unitate, potrivit legii. Registrul-inventar se intocmeste la infiintarea unitatii, cel putin o data pe an pe parcursul functionarii unitatii, cu ocazia fuziunii, divizarii sau incetarii activitatii, precum si in alte situatii prevazute de lege, pe baza de inventar faptic. In acest registru se inscriu, intr-o forma recapitulativa, elementele inventariate dupa natura lor, suficient de detaliate pentru a putea justifica continutul fiecarui post al bilantului. Registrul-inventar se completeaza pe baza inventarierii faptice a fiecarui cont de activ si de pasiv. Elementele de activ si de pasiv inscrise in Registrul-inventar au la baza listele de inventariere sau alte documente care justifica continutul acestora la sfarsitul exercitiului financiar. In cazul in care inventarierea are loc pe parcursul anului, in Registrul-inventar se inregistreaza soldurile existente la data inventarierii, la care se adauga rulajele intrarilor si se scad rulajele iesirilor de la data inventarierii pana la data incheierii exercitiului financiar.

Copyright 2010 RENTROP&STRATON Grup de Editur i Consultan n Afaceri www.monografii.ro Pagina 15 din 184

Legea Contabilitatii Modificata 150 de intrebari si raspunsuri


22. Pe baza Registrului-inventar si a balantei de verificare de la 31 decembrie se intocmeste bilantul care face parte din situatiile financiare anuale, ale carui posturi, in conformitate cu prevederile Legii nr. 82/1991, republicata, si ale reglementarilor contabile aplicabile, trebuie sa corespunda cu datele inscrise in contabilitate, puse de acord cu situatia reala a elementelor de activ si de pasiv stabilita pe baza inventarului. 23. Cartea mare (cod 14-1-3) este un registru contabil obligatoriu in care se inregistreaza lunar si sistematic, prin regruparea conturilor, miscarea si existenta tuturor elementelor de activ si de pasiv, la un moment dat. Acesta este un document contabil de sinteza si sistematizare si contine simbolul contului debitor si al conturilor creditoare corespondente, rulajul debitor si creditor, precum si soldul contului. Registrul Cartea mare poate contine cate o fila pentru fiecare cont sintetic utilizat de unitate. Cartea mare sta la baza intocmirii balantei de verificare. Registrul Cartea mare poate fi inlocuit cu Fisa de cont pentru operatiuni diverse. Editarea Cartii mari se efectueaza la cererea organelor de control sau in functie de necesitatile proprii. 24. Registrul-jurnal, Registrul-inventar si Registrul Cartea mare se pastreaza in unitate timp de 10 ani de la data incheierii exercitiului financiar in cursul caruia au fost intocmite, iar in caz de pierdere, sustragere sau distrugere, trebuie reconstituite in termen de maximum 30 de zile de la constatare. Persoanele fizice care utilizeaza tehnica de calcul trebuie sa asigure listarea acestora in orice moment pe parcursul celor 10 ani de pastrare. Persoanele prevazute la art. 1 din Legea nr. 82/1991, republicata, care utilizeaza, potrivit legii, registre si formulare specifice privind activitatea financiara si contabila, reglementate prin actele normative in vigoare, procedeaza la inscrierea datelor in aceste registre si formulare potrivit normelor specifice, prezentate in actele normative respective, precum si prezentelor norme metodologice privind documentele justificative si financiar-contabile. In ceea ce priveste evidenta TVA, Ordinul nr. 1.372/2008 privind organizarea evidentei in scopul taxei pe valoarea adaugata, conform art. 156 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, mentioneaza ca, in scop de TVA, o societate trebuie sa completeze jurnal de vanzari, jurnal de cumparari, registrul non-transferurilor de bunuri, registrul bunurilor mobile corporale. De asemenea, in conformitate cu art. 149 din Codul fiscal platitorii de TVA trebuie sa completeze si registrul bunurilor de capital. In actul normativ amintit mai sus sunt prezentate modele orientative ale jurnlalelor de TVA, dar se arata ca fiecare persoana impozabila poate sa isi stabileasca modelul documentelor pe baza carora determina taxa colectata si taxa deductibila, conform specificului propriu de activitate.

12. Vanzarea de haine si incaltaminte second-hand


Intrebare participant seminar: Ce documente trebuiesc prezentate/avute la un targ, in cazul vanzarii de haine second hand si incaltaminte ( registre, jurnale)? Copyright 2010 RENTROP&STRATON Grup de Editur i Consultan n Afaceri www.monografii.ro Pagina 16 din 184

Legea Contabilitatii Modificata 150 de intrebari si raspunsuri

Raspuns consultant: Nu am regasit prevederile legale distincte pentru vanzarile de haine second-hand si incaltaminte la targuri. Din practica si pe baza experientei noastre, mentionam ca fiind vorba despre vanzare direct catre populatie ar trebui sa detineti casa de marcat. O.U. nr. 28, republicata din 25 martie 1999, privind obligatia operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale: Art. 1 - (1) Operatorii economici care efectueaza livrari de bunuri cu amanuntul, precum si prestari de servicii direct catre populatie sunt obligati sa utilizeze aparate de marcat electronice fiscale. (2) Operatorii economici prevazuti la alin. (1), denumiti in continuare utilizatori, au obligatia sa emita bonuri fiscale cu aparate de marcat electronice fiscale si sa le predea clientilor. La solicitarea clientilor, utilizatorii vor elibera acestora si factura fiscala. Fiscalizarea casei de marcat se face insa in corespondenta cu sediul sau punctul de lucru al companiei. Am inteles ca, daca societatea are un anumit cod CAEN, se accepta fiscalizarea unei case de marcat mobile fara a exista obligatia declararii unui punct de lucru la fiecare targ. Este cazul participarii la un targ pentru cateva zile. 4782 - Comert cu amanuntul al textilelor, imbracamintei si incaltamintei efectuat prin standuri, chioscuri si piete Daca participati cu regularitate la un targ in aceeasi locatie sau vindeti intr-o piata trebuie sa va infiintati acolo un sediu secundar- punct de lucru. Activitatea necesita obtinerea unor autorizari de la admnistratia locala (primarie) insa nu cunoastem, nefacand obiectul unei consultante in domeniul contabilitatii. Deschiderea unui punct de lucru va obliga la achizitionarea Registrului Unic de Control. In privinta documentelor contabile acestea se intocmesc pentru activitatea obisnuita de comert haine second-hand. Transportul de la sediu la targ ar trebui sa se faca in baza unui aviz de insotire a marfii, dar fara facturare ulterioara, fiind practic un transfer intre locatii/ gestiuni. Inregistrarea in contabilitate s-ar putea tine pe analitice/gestiuni, pentru a se tine un stoc corect la aceasta locatie si a se cunoaste rezultatul strict pe aceasta locatie. Veniturile se inregistreaza pe baza raportului Z generat de casa de marcat. Stocul se inventariaza periodic conform procedurii companiei.

13. Haine si incaltaminte second-hand comert cu amanuntul


Intrebare participant seminar: Copyright 2010 RENTROP&STRATON Grup de Editur i Consultan n Afaceri www.monografii.ro Pagina 17 din 184

Legea Contabilitatii Modificata 150 de intrebari si raspunsuri

Cum se tine gestiunea, cum se inregistreaza in contabilitate si ce documente sunt necesare la o activitate de vanzare cu amanuntul, haine si incaltaminte second hand? Dar in cazul in care sunt achizitionate la kg si vandute la bucata? Raspuns consultant: In comertul cu amanuntul (chiar daca este cu bunuri second hand) gestiunea se recomanda sa se tina global valoric. Astfel, in cazul in care se aplica regimul normal de taxare din punct de vedere al TVA, inregistrarile vor fi urmatoarele: Achizitia marfii second hand: 371 si 4426 = 401 cu pretul de cumparare inclusiv TVA daca este cazul

Receptia marfii second hand si stabilirea pretului de vanzare: 371 = 378 si 4428 cu adaosul comercial practicat si TVA neexigibila

Vanzarea si incasarea marfurilor zilnic pe baza bonului fiscal emis: 5311 = 707 si 4427 cu valoarea incasata fara TVA si TVA colectata

Descarcarea din gestiune a marfurilor vandute: 607,378 si 4428 = 371 cu pretul de vanzare inclusiv TVA al marfurilor vandute

In cazul schimbarii preturilor de vanzare, trebuie intocmit un NIR de schimbare de pret, care se va inregistra: 378 si 4428 371 = = 371 378 si 4428 cu diminuarea de pret, sau cu cresterea de pret

Intocmirea zilnica a raportului de gestiune cu valoarea de vanzare: o a marfurilor existente in soldul initial la inceputul zilei o a marfurilor receptionate in cursul zilei o a marfurilor vandute in cursul zilei o a marfurilor existente in soldul final la sfarsitul zilei Intocmirea zilnica a registrului de casa

In cazul in care marfa se achizitioneaza la kilogram, iar vanzarea se face la bucata, cu ocazia receptiei, trebuie facuta transformarea. Astfel, costul de achizitie pe bucata va fi stabilit impartind valoarea de achizitie la numarul de bucati receptionate.

14. Vanzarea unui spatiu comercial


Intrebare participant seminar:

Copyright 2010 RENTROP&STRATON Grup de Editur i Consultan n Afaceri www.monografii.ro Pagina 18 din 184

Legea Contabilitatii Modificata 150 de intrebari si raspunsuri


Pe data de 03.08.2005, societatea ABC (SRL) a achizitionat un spatiu comercial (situat la parter, bloc vechi, cu destinatie de spatiu comercial 191 mp) de la societatea XYZ (cu factura fiscala , contract vanzare-cumparare). S-a inregistrat factura aplicandu-se masurile de simplificare (art. 160.1 cod fiscal 2005) ambele societati fiind platitoare de TVA. 212/404 4426 4427 404 5121 671.580 lei 127.600 lei 671.580 lei

In data de 26.10.2005, in baza unei dezmembrari cadastrale, factura fiscala si contract, societatea a vinde o fractiune din spatiu catre persoana fizica. 461 7583 169.467 461 4427 32.198 5121 461 201.837 6583 212 162.839 cu valoarea ramasa calculate proportional (mentionez ca s-a vandut la valoarea de intrare: 671580: 190 mp ( suprafata totala spatiu) = 3534.63 lei/mp 47.94 mp (suprafata vanduta) x 3534.63 lei/mp = 169467,90 lei) In prezent, spatiul are o valoare ramasa de 397.856 lei ( la 31.12.2010) Societatea doreste sa-l vanda catre o persoana fizica (catre un asociat). Cum procedeaza? Vinde cu sau fara TVA? Conform art. 141, alin. 2, lit. f, ar trebui sa se factureze fara TVA op scutita. Nu s-a dedus taxa la cumparare. 461 7583 6583 212 397.856 lei 397.856

Raspuns consultant: In anul 2005, la achizitia imobilului prin aplicarea masurilor de simplificare, TVA-ul deductibil prin taxare inversa se considera TVA dedus. Drept urmare, vanzarea imobilului fara TVA va genera obligativitatea ajustarii TVA-ului in valoare de 127.600 lei pe o perioada de ajustare limitata de 5 ani (daca bunul ar fi fost achizitionat dupa data aderarii perioada de ajustare ar fi fost de 20 de ani). In anul 2010 pentru acest imobil perioada de ajustare este expirata. In general, pentru a se evita ajustarea, in cazul vanzarii imobilelor vechi, exista optiunea de taxare a vanzarii prin depunerea unei notificari la ANAF. Baza legala este redata mai jos: Art161 alin (8) din Codul Fiscal prevede: Persoana impozabila care a avut dreptul la deducerea integrala sau partiala a taxei aferente unei constructii sau unei parti din aceasta, terenului pe care este situata sau oricarui alt teren care nu este construibil, construite, achizitionate, transformate sau modernizate inainte de data aderarii, si care, la sau dupa data aderarii, nu opteaza pentru taxarea operatiunilor prevazute la art. 141 alin. (2) lit. f), va ajusta taxa deductibila aferenta, in conditiile prevazute la art. 149, dar perioada de ajustare este limitata la 5 ani. Copyright 2010 RENTROP&STRATON Grup de Editur i Consultan n Afaceri www.monografii.ro Pagina 19 din 184

Legea Contabilitatii Modificata 150 de intrebari si raspunsuri

In normele de aplicare la Pct. 83 alin (5) este prezentat un exemplu prin care se ilustreaza aplicarea ajustarii: Exemplu de ajustare a dreptului de deducere: O persoana impozabila dobandeste la data de 15 aprilie 2005, prin achizitie sau investitii, un bun imobil avand o valoare de 30.000.000 lei. Taxa dedusa aferenta acestui imobil a fost de 5.700.000 lei. Persoana impozabila vinde cladirea la data de 1 ianuarie 2008 si nu a optat pentru taxarea acestei vanzari. A. Ajustarea taxei deduse aferente dobandirii bunului imobil: 2/5 - Taxa dedusa aferenta bunului imobil: 5.700.000 lei - Anul 2005 (anul achizitiei si al primei utilizari), precum si anii 2006 si 2007 sunt luati in considerare. Anul 2008, pe parcursul caruia se pierde dreptul de deducere, nu se ia in considerare. Suma taxei ce trebuie ajustata: 5.700.000 lei x 2/5 = 2.280.000 lei

15. TVA tichete de masa


Intrebare participant seminar: Pentru un minus imputabil, la tichetele de masa, din vanzari se colecteaza TVA? Prin inregistrarea vanzarii cu tichetele de masa s-a colectat deja TVA. Raspuns consultant: Tichetele de masa primite pentru incasarea contravalorii bunurilor vandute sunt valori materiale si au acelasi regim ca numerarul. La lipsa tichetelor/ numerarului se stabileste persoana vinovata si conditiile in care se va recupera minusul. Pana la identificarea personei vinovate, sumele pot fi transferate in contul 473; potrivit Ordinului nr. 3.055/2009 operatiunile care nu pot fi inregistrate direct in conturile corespunzatoare, pentru care sunt necesare clarificari ulterioare, se inregistreaza, provizoriu, in contul 473 "Decontari din operatii in curs de clarificare". Sumele inregistrate in acest cont trebuie clarificate de catre entitate intr-un termen de cel mult trei luni de la data constatarii. Inregistrare : 5311 = 473

La momentul identificarii persoanei exista doua posibilitati : fie se recupereaza suma din garantia retinuta casierului pe baza deciziei de imputare: 5311 = 581 si

Inregistrare :

Copyright 2010 RENTROP&STRATON Grup de Editur i Consultan n Afaceri www.monografii.ro Pagina 20 din 184

Legea Contabilitatii Modificata 150 de intrebari si raspunsuri


581 = 5121/ cont blocare garantie casier

fie se recupereaza direct de la persoana vinovata pe baza deciziei de imputare si a dispozitiei de casierie 4282 5311 = = 7588 si 4282

Inregistrare :

Apreciem ca operatiunea nu intra in sfera de TVA, fiind doar recuperarea unor mijloace banesti ca si in cazul numerarului. Suplimentar, tranzactiile cu tichete de masa nu intra in sfera TVA si compania nu a dedus TVA pentru aceste tichete, astfel incat apreciem ca nu exista risc din acest punct de vedere.

16. Asociatie de vanatoare


Intrebare participant seminar: Aceasta societate reprezinta o asociatie nonprofit de vanatoare si pescuit, nu este platitoare de TVA si nici de impozit pe profit. Socitatea are inchiriate mai multe hectare de terenuri cu paduri si ape. Conform contractului de inchiriere au obligatia ca in fiecare an sa repopuleze apele cu pesti. Cum se inregistreaza in contabilitate factura prin care se cumpara pestii? Acestia sunt considerati mijloace fixe, se calculeaza amortizarea? Cum poti sa le tii evidenta in contabilitate (pentru ca au loc si partide de pescuit)? Acelasi lucru are loc si cu animalele din paduri, si acestea se achizitioneaza, se vaneaza si chiar se vand. Vanatul rezultat in urma partidelor de vanatoare se factureaza? Se considera venit economic (vanatorii sunt membrii ai asociatiei sau fac parte din alte asociatii de vanatoare)? Mai nou, societatea a incheiat, cu diverse firme, contracte de prestari servicii, prin care firmele respective aduc grupuri de vanatori in schimbul unui comision. Totodata, firmele respective achita si valoarea vanatului care rezulta in urma partidei de vanatoare. Acesta ce fel de venit este considerat, tinand cont ca scopurile principale ale asociatiei sunt: - gestionarea durabila a vanatului si a exercitarii vanatorii, recreativ-sportive, - asigurarea si protejarea posibilitatilor de practicare a vanatorii si pescuitului sportive, ca modalitati de odihna active si de petrecere a timpului liber, pentru membrii sai? Cum se fac inregistrarile contabile? Raspuns consultant:

Copyright 2010 RENTROP&STRATON Grup de Editur i Consultan n Afaceri www.monografii.ro Pagina 21 din 184

Legea Contabilitatii Modificata 150 de intrebari si raspunsuri


In primul rand, o asociatie nonprofit desfasoara activitati de interes general sau in interesul unor colectivitati ori, dupa caz, in interesul personal a celor ce au constituit-o. Conform ordonantei 96/2000 privind asociatiile si fundatiile, veniturile unei asociatii nonprofit pot proveni din: cotizatiile membrilor; dobanzile si dividendele rezultate din plasarea sumelor disponibile, in conditii legale; dividendele societatilor comerciale infiintate de asociatii sau de federatii; venituri realizate din activitati economice directe; donatii, sponsorizari sau legate; resurse obtinute de la bugetul de stat sau de la bugetele locale; alte venituri prevazute de lege.

In acest sens, o activitate economica reprezinta o activitatea agricola, industriala, comerciala, desfasurata pentru obtinerea unor bunuri sau servicii a caror valoare poate fi exprimata in bani si care sunt destinate vanzarii ori schimbului pe pietele organizate sau unor beneficiari determinati ori determinabili, in scopul obtinerii unui profit. Din punct de vedere fiscal, conform art. 15, alin. (2), legea 571/2003 privind Codul Fiscal: (2) Organizatiile nonprofit, organizatiile sindicale si organizatiile patronale sunt scutite de la plata impozitului pe profit pentru urmatoarele tipuri de venituri: a) cotizatiile si taxele de inscriere ale membrilor; b) contributiile banesti sau in natura ale membrilor si simpatizantilor; c) taxele de inregistrare stabilite potrivit legislatiei in vigoare; d) veniturile obtinute din vize, taxe si penalitati sportive sau din participarea la competitii si demonstratii sportive; e) donatiile si banii sau bunurile primite prin sponsorizare; f) dividendele si dobanzile obtinute din plasarea disponibilitatilor rezultate din venituri scutite; g) veniturile pentru care se datoreaza impozit pe spectacole; h) resursele obtinute din fonduri publice sau din finantari nerambursabile; i) veniturile realizate din actiuni ocazionale precum: evenimente de strangere de fonduri cu taxa de participare, serbari, tombole, conferinte, utilizate in scop social sau profesional, potrivit statutului acestora; j) veniturile exceptionale rezultate din cedarea activelor corporale aflate in proprietatea organizatiilor nonprofit, altele decat cele care sunt sau au fost folosite intr-o activitate economica; k) veniturile obtinute din reclama si publicitate, realizate de organizatiile nonprofit de utilitate publica, potrivit legilor de organizare si functionare, din domeniul culturii, cercetarii stiintifice, invatamantului, sportului, sanatatii, precum si de camerele de comert si industrie, organizatiile sindicale si organizatiile patronale; l) sumele primite ca urmare a nerespectarii conditiilor cu care s-a facut donatia/sponsorizarea, potrivit legii, sub rezerva ca sumele respective sa fie utilizate de catre organizatiile nonprofit, in Copyright 2010 RENTROP&STRATON Grup de Editur i Consultan n Afaceri www.monografii.ro Pagina 22 din 184

Legea Contabilitatii Modificata 150 de intrebari si raspunsuri


anul curent sau in anii urmatori, pentru realizarea scopului si obiectivelor acestora, potrivit actului constitutiv sau statutului, dupa caz; m) veniturile realizate din despagubiri de la societatile de asigurare pentru pagubele produse la activele corporale proprii, altele decat cele care sunt utilizate in activitatea economica; n) sumele primite din impozitul pe venit datorat de persoanele fizice, potrivit prevederilor titlului III. Orice venit al asociatiei, care poate fi incadrat in lista de mai sus, nu reprezinta venit din activitati economice, si nu se supune impozitului pe profit. Din intrebare reiese faptul ca societatea obtine venituri din organizarea de partide de pescuit si partide de vanatoare. Aceste venituri vor fi scutite de impozitul pe profit, daca pot fi incadrate in lista de mai sus. Astfel, daca aceste partide de pescuit sau vanatoare sunt organizate ca demonstratii sau competitii sportive de pe urma carora asociatia obtine venituri, atunci aceste venituri nu fac obiectul impozitului pe profit conform Titlu II, din Legea nr. 571/2003 privind Codul Fiscal. Sumele incasate din desfasurarea unor astfel de competitii si demonstratii sportive vor fi impozitate conform Capitol VII, Titlu IX, din legea nr. 571/2003 privind Codul Fiscal. Astfel, se va calcula, retine si plati la bugetul local al unitatii administrativ-teritoriale in raza careia are loc manifestarea artistica, competitia sportiva sau alta activitate distractiva, impozit pe spectacole, conform art. 274, legea 571/2003 privind Codul Fiscal. In cazul in care veniturile obtinute in urma organizarii si desfasurarii acestor partide de pescuit si vanatoare nu pot fi incadrate in lista de mai sus, atunci ele reprezinta venituri economice. De exemplu, pentru partidele de pescuit si vanatoare organizate cu scop recreativ, fie ca este vorba despre membrii asociatiei sau despre alte persoane, in cazul in care se incaseaza de la acestia sume reprezentand contravaloarea serviciilor prestate de catre asociatie, altele decat cele ce se regasesc in lista de mai sus, si/sau contravaloarea vanatului, aceste venituri reprezinta venituri economice ce fac obiectul impozitului pe profit. Totusi, conform art. 15, alin. (3), legea 571/2003 privind Codul Fiscal: (3) Organizatiile nonprofit, organizatiile sindicale si organizatiile patronale sunt scutite de la plata impozitului pe profit si pentru veniturile din activitati economice realizate pana la nivelul echivalentului in lei a 15.000 euro, intr-un an fiscal, dar nu mai mult de 10% din veniturile totale scutite de la plata impozitului pe profit, prevazuta la alin. (2). Organizatiile prevazute in prezentul alineat datoreaza impozit pe profit pentru partea din profitul impozabil ce corespunde veniturilor, altele decat cele prevazute la alin. (2) sau in prezentul alineat, impozit calculat prin aplicarea cotei prevazute la art. 17 alin. (1) sau art. 18, dupa caz. Astfel, in cazul in care organizatia nonprofit obtine venituri economice, acestea sunt scutite de la plata impozitului pe profit pana la nivelul a 15.000 EUR intr-un an fiscal, valoare calculata utilizand cursul mediu de schimb valutar pentru EUR/RON comunicat de BNR pentru anul fiscal respectiv, dar nu mai mult de 10% din veniturile fara caracter economic obtinute de asociatie. In concluzie, se calculeaza ambele valori de 15.000 EUR si de 10% din veniturile scutite conform art. 15, alin. (2), se selecteaza minimum dintre aceste doua valori, iar pentru diferenta de venituri economice obtinute, ce depaseste minimum calculat, se calculeaza si se plateste impozit pe profit. La calculul profitului impozabil corespunzator veniturilor impozabile cu character economic, se au in vedere urmatoarele: Copyright 2010 RENTROP&STRATON Grup de Editur i Consultan n Afaceri www.monografii.ro Pagina 23 din 184

Legea Contabilitatii Modificata 150 de intrebari si raspunsuri

(i)

se stabilesc cheltuielile efectuate in scopul realizarii veniturilor impozabile. Este necesara utilizarea de catre contribuabil a unor chei corespunzatoare de repartizare a cheltuielilor comune (adica a cheltuielilor ce au fost intreprinse atat pentru obtinerea de venituri cu caracter economic, cat si pentru obtinerea de venituri fara caracter economic); stabilirea valorii deductibile a cheltuielilor determinate, luandu-se in considerare prevederile art. 21 din Codul fiscal; stabilirea profitului impozabil ca diferenta intre veniturile impozabile si cheltuielile deductibile stabilite.

(ii)

(iii)

Impozitul pe profit datorat se calculeaza prin aplicarea cotei prevazute la art. 17 alin. (1) sau la art. 18 din Codul fiscal, dupa caz, asupra profitului impozabil stabilit. Din punct de vedere al TVA, intrucat veniturile economice sunt obtinute din desfasurarea unor activitati de natura economica, asociatia este considerata persoana impozabila din punct de vedere al TVA pentru activitatile economice pe care le desfasoara. Pentru partidele de pescuit si vanatoare organizate cu scop recreativ, fie ca este vorba despre membrii asociatiei sau despre alte persoane, in cazul in care se incaseaza de la acestia sume reprezentand contravaloarea serviciilor prestate de catre asociatie, altele decat cele ce se regasesc in lista de mai sus, si/sau contravaloarea vanatului, aceste operatiuni sunt operatiuni impozabile din punct de vedere al TVA si pentru livrarea de bunuri/prestarea de servicii se va emite factura fiscala. Conform art. 141, legea 571/2003 privind codul fiscal, sunt scutite de TVA: k) prestarile de servicii si/sau livrarile de bunuri furnizate membrilor in interesul lor colectiv, in schimbul unei cotizatii fixate conform statutului, de organizatii fara scop patrimonial care au obiective de natura politica, sindicala, religioasa, patriotica, filozofica, filantropica, patronala, profesionala sau civica, precum si obiective de reprezentare a intereselor membrilor lor, in conditiile in care aceasta scutire nu provoaca distorsiuni de concurenta; l) prestarile de servicii strans legate de practicarea sportului sau a educatiei fizice, efectuate de organizatii fara scop patrimonial pentru persoanele care practica sportul sau educatia fizica; m) prestarile de servicii culturale si/sau livrarile de bunuri strans legate de acestea, efectuate de institutiile publice sau de alte organisme culturale fara scop patrimonial, recunoscute ca atare de catre Ministerul Culturii si Cultelor; Totodata, conform art. 152, legea 571/2003 privind Codul Fiscal, in cazul in care societatea desfasoara operatiuni impozabile din punct de vedere al TVA, dar pentru care cifra de afaceri anuala, declarata sau realizata, este inferioara plafonului de 35.000 euro, al carui echivalent in lei se stabileste la cursul de schimb comunicat de Banca Nationala a Romaniei la data aderarii, puteti solicita scutirea de TVA pentru operatiunile respective. In concluzie, in cazul in care nu ati optat pentru regimul special de scutire de TVA, sau cifra de afaceri a asociatiei, calculata conform art. 152, legea 571/2003 privind codul fiscal, este superioara plafonului de 35.000 euro, veti emite facturi fiscale cu TVA atat pentru contravaloarea vanatului cat si pentru contravaloarea serviciilor prestate de catre asociatie, altele decat cele ce se regasesc in lista de mai sus incasate pentru organizarea partidelor de pescuit sau vanatoare. Copyright 2010 RENTROP&STRATON Grup de Editur i Consultan n Afaceri www.monografii.ro Pagina 24 din 184

Legea Contabilitatii Modificata 150 de intrebari si raspunsuri

Din punct de vedere contabil, conform Ordinului Ministrului Economiei si Finantelor nr. 1.969/2007 privind aprobarea reglementarilor contabile pentru persoanele juridice fara scop patrimonial asociatiile, fundatiile sau alte organizatii de acest fel, partidele politice, patronatele, organizatiile sindicale, cultele religioase, precum si alte persoane juridice infiintate in baza unor legi speciale, in scopul desfasurarii de activitati fara scop patrimonial, au obligatia, potrivit legii, sa conduca contabilitatea in partida dubla si sa intocmeasca situatii financiare anuale. Reglementarile contabile prevazute la art. 1, alin. (1) Ordin 1969/2007, se refera in principal la activitatile fara scop patrimonial, inclusiv activitatile cu destinatie speciala, desfasurate de catre persoanele juridice fara scop patrimonial, si in subsidiar la activitatile economice desfasurate, potrivit legii, de catre aceste persoane juridice. Pentru activitatile economice desfasurate, potrivit legii, de catre persoanele juridice fara scop patrimonial, aceste reglementari se completeaza, dupa caz, cu Reglementarile contabile conforme cu Directiva a IV-a a Comunitatilor Economice Europene, prevazute in anexa la Ordinul ministrului finantelor publice nr. 1.752/2005, cu modificarile si completarile ulterioare (O.M.F.P. nr. 3.055/2009). Intrucat scopul asociatiei dvs. este gestionarea durabila a vanatului si a exercitarii vanatorii, recreativ-sportive, asigurarea si protejarea posibilitatilor de practicare a vanatorii si pescuitului sportiv, ca modalitati de odihna active si de petrecere a timpului liber, consideram ca activitatea asociatiei dvs. nu se incadreaza in totalitate in definitia termenului de agricultura, si drept urmare nu necesita inregistrari si evidente contabile specifice activitatii de agricultura. Agricultura se distinge de exploatarea pura, in cazul careia resursele sunt pur si simplu culese din mediu (pescuit, vanat, etc.), fara a implica initiative de management. Totusi, tinand cont ca in conformitate cu actele de concesiune incheiate, aveti obligatia repopularii padurilor si apelor, consideram necesara tinerea unei evidente contabile in ceea ce priveste cantitatea de animale si peste achizitionate si cantitatea de peste si animale vanate, atat cantitativ cat si valoric. Astfel, conform ordinului 1969/2007, in cazul in care se considera ca activele biologice achizitionate (pesti, animale) sunt valorificate mai devreme de 12 luni, acestea vor fi clasificate ca stocuri, iar in caz contrar ca imobilizari. In cadrul stocurilor privind activitatile fara scop patrimonial si activitatile cu destinatie speciala se cuprind printre altele si animalele si pasarile, respectiv animalele nascute si cele tinere de orice fel (vitei, miei, purcei, manji si altele) crescute si folosite pentru munca si reproductie, animalele si pasarile la ingrasat pentru a fi valorificate in activitatile fara scop patrimonial, coloniile de albine, precum si animalele pentru obtinerea de lana, lapte si blana in vederea valorificarii in activitatile fara scop patrimonial. La achizitionarea animalelor se vor efectua urmatoarele inregistrari contabile, la valoarea facturii: Debit Credit 361Animale si pasari / 213Animale si plantatii = 401Furnizori / 404Furnizori de imobilizari In cazul in care societatea este platitoare de TVA, se va inregistra si taxa pe valoare adaugata aferenta achizitiei prin utilizarea conturilor de TVA. Pe baza statisticilor, periodic, se inregistreaza modificarea biologica a activelor biologice (cum ar fi cresterea in greutate):

Copyright 2010 RENTROP&STRATON Grup de Editur i Consultan n Afaceri www.monografii.ro Pagina 25 din 184

Legea Contabilitatii Modificata 150 de intrebari si raspunsuri


Debit Credit 361Animale si pasari / 213Animale si plantatii = 739 Alte venituri din activitatil fara scop patrimonial cu valoarea la cost de productie a animalelor si plantatiilor realizate pe cont propriu sau la pret de inregistrare a animalelor si pasarilor obtinute pentru activitatile fara scop patrimonial (sporurile de greutate si plusurile de inventar). In ceea ce priveste vanatul consideram ca, pe baza proceselor verbale de vanatoare/pescuit, asociatia trebuie sa inregistreze in contabilitate cantitatea de carne de vanat/peste, la pretul de piata. Cantitatea vanduta trebuie descarcata din gestiune pe seama cheltuielilor cu stocurile, astfel: Debit 606Cheltuieli privind animalele si pasarile = Credit 361Animale si pasari

In cazul in care vanatul si pestele se vand, intervin urmatoarele note contabile: Debit 411Clienti = Credit Venituri cu scop patrimonial (ct. 701, 707)

De asemenea, in cazul in care societatea este platitoare de TVA vor interveni notele contabile aferente evidentierii taxei pe valoare adaugata.

17. Livrare intracomunitara de bunuri


Intrebare participant seminar: In ianuarie 2009 s-a achizitionat din tara, inregistrandu-se la mijloace fixe, un autoturism aproape nou. Factura a fost intocmita cu TVA , iar la achizitie noi am dedus TVA-ul. In anul 2009 ,autoturismul a circulat pe drumurile publice si s-a inregistrat lunar amortizarea aferenta. In martie 2010 dorim sa vindem autoturismul catre un client din Olanda, care ne-a comunicat un cod valabil de inregistrare in scop de TVA, atribuit de autoritatile fiscale din statul membru. In acest caz, operatiunea poate sa fie considerata o livrare intracomunitara de bunuri si este corect ca factura sa se intocmeasca fara TVA cf. art 143 (2), lit. a din Codul Fiscal, ca o operatiune scutita cu drept de deducere, pt. care cumparatorul din Olanda sa o considere o achizitie intracomunitara de bunuri si sa aplice mecanismul taxarii inverse? Raspuns consultant: Da, operatiunea este o livrare intracomunitara de bunuri, deoarece este conforma cu definitia de la art. 128 aliniatele 1si 9. Art. 128 (1) Este considerata livrare de bunuri transferul dreptului de a dispune de bunuri ca si un proprietar.

Copyright 2010 RENTROP&STRATON Grup de Editur i Consultan n Afaceri www.monografii.ro Pagina 26 din 184

Legea Contabilitatii Modificata 150 de intrebari si raspunsuri


(9) Livrarea intracomunitara reprezinta o livrare de bunuri, in intelesul alin. (1), care sunt expediate sau transportate dintr-un stat membru in alt stat membru de catre furnizor sau de persoana catre care se efectueaza livrarea ori de alta persoana in contul acestora. Daca pentru aceasta livrare se poata justifica scutirea conform art. 10 din O.M.F.P. nr. 2.222/2006 cu modificarile si completarile ulterioare, atunci factura se va intocmi fara TVA fiind in Romania o operatiune scutita cu drept de deducere. In Germania operatiunea este considerata achizitie intracomunitara de bunuri, indiferent daca se aplica sau nu scutirea in Romania

19. Livrare intracomunitara de bunuri (2)


Intrebare participant seminar: Avand in vedere ca autoturismul va pleca din tara pe "propriile roti", conform O.M.F.P. nr. 2.421/27.12.2007, ce documente pot sa solicit cumparatorului ca dovada ca bunul respectiv a iesit din Romania si a ajuns in statul membru al beneficiarului? Raspuns consultant: O.M.F.P. 2.222/2006 a suferit o serie de modificari si completari ulterioare aprobate prin: - Ordinul nr. 1503/2007 publicat in MOF nr. 697 din 16/10/2007 - Ordinul nr. 2421/2007 publicat in MOF nr. 887 din 27/12/2007 - Ordinul nr. 3424/2008 publicat in MOF nr. 795 din 27/11/2008 - Ordinul nr. 3419/2009 publicat in MOF nr. 915 din 28/12/2009 Toate aceste modificari nu au schimbat insa continutul art. 10, unde sunt prevazute documentele necesare pentru justificarea scutirii in cazul livrarilor intracomunitare de bunuri. Art. 10. - (1) Scutirea de taxa pentru livrarile intracomunitare de bunuri prevazute la art. 143 alin. (2) lit. a) din Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare, cu exceptiile de la pct. 1 si 2 ale aceleiasi litere a), se justifica pe baza urmatoarelor documente: a) factura care trebuie sa contina informatiile prevazute la art. 155 alin. (5) din Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare, si in care sa fie mentionat codul de inregistrare in scopuri de TVA atribuit cumparatorului in alt stat membru; b) documentul care atesta ca bunurile au fost transportate din Romania in alt stat membru; si, dupa caz, c) orice alte documente, cum ar fi: contractul/comanda de vanzare/cumparare, documentele de asigurare. (2) In cazul livrarilor intracomunitare de mijloace de transport noi catre un cumparator care nu comunica furnizorului un cod valabil de inregistrare in scopuri de TVA, prevazute la art. 143 alin. (2) lit. b) din Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare, scutirea de taxa se justifica prin: Copyright 2010 RENTROP&STRATON Grup de Editur i Consultan n Afaceri www.monografii.ro Pagina 27 din 184

Legea Contabilitatii Modificata 150 de intrebari si raspunsuri

a) factura care trebuie sa contina informatiile prevazute la art. 155 alin. (5) din Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare, sau, daca furnizorul nu este o persoana impozabila, prin contractul de vanzare/cumparare; b) documentul care atesta ca bunurile au fost transportate din Romania in alt stat membru sau, dupa caz, prin dovada inmatricularii mijlocului de transport nou in statul membru de destinatie. Drept urmare, in cazul dumneavoastra, deoarece autoturismul este vechi, ar trebui sa respectati prevederile art. 10 alin. 1 pentru a dovedi scutirea de taxa. Consideram ca dovada de transport lipsa o puteti inlocui cu dovada de inmatriculare a autoturismului in statul olandez, la fel ca in cazul autoturismelor noi.

20. Cheltuieli de relocare


Intrebare participant seminar: Cum se inregistreaza si se considera cheltuielile de relocare ale activitatii firmei in alt oras? Firma isi va schimba activitatea in alt oras, unde realizeaza investitii care presupun multe schimbari ale locatiei ( noi modernizari, imbunatatiri) si transferal utilajelor, montarea acestora la noul sediu. Cum sunt considerate cheltuielile de transport ale utilajelor, cheltuieli realizate pentru montarea lor? Raspuns consultant: Reglementarile contabile (Ordinul nr. 3.055/2009) aduc precizari privind aceste costuri necesare demontarii si mutarii unei imobilizari corporale, insa este vorba despre momentul evaluarii initiale. Altfel spus, daca in urma mutarii va exista o imobilizare corporala noua, reconstruita pe baza celei vechi cu modernizari, modificari ulterioare, aceste costuri se pot capitaliza. Practic se vor estima aceste costuri si se vor inregistra ca provizion, urmand ca ulterior costurile efective sa se inregistreze drept costuri ale perioadei si sa se reia provizionul pe venituri. Prevedere legala: Ordinul nr. 3.055/2009, punctul 105.(4) In costul unei imobilizari corporale sunt incluse si costurile estimate initial cu demontarea si mutarea acesteia la scoaterea din functiune, precum si cu restaurarea amplasamentului pe care este pozitionata imobilizarea, atunci cand aceste sume pot fi estimate credibil si entitatea are o obligatie legata de demontare, mutare a imobilizarii corporale si de refacere a amplasamentului. (5) Costurile estimate cu demontarea si mutarea imobilizarii corporale, precum si cele cu restaurarea amplasamentului se recunosc in valoarea acesteia, in corespondenta cu un cont de provizioane (contul 1513 "Provizioane pentru dezafectare imobilizari corporale si alte actiuni similare legate de acestea").

Copyright 2010 RENTROP&STRATON Grup de Editur i Consultan n Afaceri www.monografii.ro Pagina 28 din 184

Legea Contabilitatii Modificata 150 de intrebari si raspunsuri

In situatia in care costurile suportate sunt in fapt doar aferente mutarii la o locatie noua (montare, transport) si nu aduc niciun plus de valoare parametrilor de functionare, aceste costuri trebuie recunoscute direct in contul de profit si pierdere drept costuri ale perioadei. Prevedere legala: Ordinul nr. 3.055/2009 106. - (1) Cheltuielile ulterioare aferente unei imobilizari corporale trebuie recunoscute, de regula, drept cheltuieli in perioada in care au fost efectuate. (2) Sunt recunoscute ca o componenta a activului, sub forma cheltuielilor ulterioare, investitiile efectuate la imobilizarile corporale. Acestea trebuie sa aiba ca efect imbunatatirea parametrilor tehnici initiali ai acestora si sa conduca la obtinerea de beneficii economice viitoare, suplimentare fata de cele estimate initial.

21. Bonul fiscal


Intrebare participant seminar: Bonul fiscal: in ce conditii poate fi utilizat pentru inregistrarea unei cheltuieli deductibile? Concluziile noastre avand in vedere prevederile 3.512/2008 : 1. Bonul fiscal nu poate fi utilizat individual pentru a inregistra o cheluiala deductibila. 2. Bonul fiscal poate fi utilizat pentru inregistrarea unei cheltuieli deductibile, numai daca este insotit de ordin de deplasare ( care este mentionat in lege ca document justificativ de inregistrare in Contabilitate ) si decont, indiferent daca valoarea bonului este mai mica sau mai mare de 100 RON si indiferent daca este stampilat de furnizor sau nu, indiferent daca pe verso este completat cu datele clientului / cumparatorului sau nu. Raspuns consultant: Utilizarea bonului fiscal ca document justificativ pentru inregistrarea de cheltuieli a fost clarificat de Ministerul de Finante prin publicarea in 25.06.2009 a unui ghid practic privind inregistrarea in contabilitate a unor operatiuni economice. 1. In cazul achizitionarii carburantilor auto pe baza de bon fiscal,bonurile sunt documente justificative care stau la baza inregistrarii cheltuielilor in contabilitate daca sunt stampilate si au inscrise denumirea cumparatorului si numarul de inmatriculare a autovehiculului. 2. (1) Bonurile fiscale emise cu aparatele de marcat electronice fiscale in baza Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 28/1999 privind obligatia operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, sunt documente care atesta efectuarea platii si se anexeaza la Registrul de casa. (2) Inregistrarea in contabilitate a bunurilor achizitionate sau a serviciilor prestate, achitate cu numerar sau card bancar, pe baza de bon fiscal, se poate efectua in urmatoarele conditii: i) entitatea solicita furnizorului factura aferenta bunurilor livrate sau serviciilor prestate, avand ca anexa bonul fiscal emis de aparatul de marcat electronic fiscal; sau Copyright 2010 RENTROP&STRATON Grup de Editur i Consultan n Afaceri www.monografii.ro Pagina 29 din 184

Legea Contabilitatii Modificata 150 de intrebari si raspunsuri

ii) entitatea justifica cheltuielile efectuate fie prin documente care atesta intrarea in gestiune a bunurilor achizitionate, fie cu alte documente cum sunt: ordin de deplasare, decont de cheltuieli, la care se anexeaza bonul fiscal, documentele respective fiind aprobate de persoana care autorizeaza efectuarea acestor cheltuieli. In cazul utilizarii decontului de cheltuieli, documentul utilizat este Decont de cheltuieli cod 14-55 aprobat prin Ordinul ministrului economiei si finantelor nr 3512/2008 privind documentele financiar-contabile, care va fi adaptat in mod corespunzator pentru decontari interne. Din punct de vedere al impozitului pe profit, deductibilitatea cheltuielilor inregistrate pe baza unui bon fiscal insotit de un decont de cheltuieli, este stabilita in functie de regulile generale stabilite la art. 21 din Codul Fiscal. Practic, utilizarea bonului fiscal insotit de un decont de cheltuieli, nu determina in mod automat nedeductibilitatea cheltuielii. Intr-adevar, conditiile de valoare si forma ale bonului pentru inregistrarea in contabilitate, nu mai sunt de actualitate fiind abrogate prin publicarea O.M.F.P. nr. 3.512/2008.

22. Monografie contabila clasa de conturi 9


Intrebare participant seminar: O monografie a clasei de conturi 9 in cazul in care societatea inregistreaza, la sfarsitul perioadei, productie neterminata. Raspuns consultant: Exemplu simplificat de inregistrare a calculatiei de costuri in contabilitatea financiara si de gestiune la o firma de productie, utilizind clasa a 9-a. I) II) STABILIREA OBIECTELOR DE CALCULATIE: doua tipuri de produse S1 si S2 ETAPA DE DECONTARE a cheltuielilor are loc in cursul lunii si consta in inregistrarea cheltuielilor dupa natura, in contabilitatea financiara si colectarea acestora pe destinatii, in contabilitatea de gestiune In contabilitatea financiara Ct.cl.6 = % 3XX 401 421 431 cl.5 281 % = 401 6022 4426 In contabilitatea de gestiune 1.500 400 110 600 180 60 150 11,9 10 1,9 % = 901 921.S1 921.S2 923 924 925 % = 901 921.S1 921.S2 923 1.500 800 400 200 50 50 10 2 3 1

Aplicatii a) Colectarea cheltuielilor total, din care (exemplificari):

- Combustibil

Copyright 2010 RENTROP&STRATON Grup de Editur i Consultan n Afaceri www.monografii.ro Pagina 30 din 184

Legea Contabilitatii Modificata 150 de intrebari si raspunsuri


924 925 - Amortizare 6811=281 75 % = 901 923 924 925 % = 901 921.S1 921.S2 923 924 925 3 1 75 60 10 5 600 250 200 90 30 30

- Salarii

641=421

600

- Contributii suportate de societate - Tichete de masa Etc. b) Inregistrarea produselor in curs de executie la inceputul perioadei

645=431 642=5328 .... 711=331

180 60 .... 30

Idem Idem .... % = 901 921.S1 921.S2 ..... 30 15 15

III) e) f)

ETAPA DE CALCULATIE se realizeaza la sfarsitul perioadei si consta in: i. repartizarea cheltuielilor indirecte asupra obiectelor de calculatie; Repartizarea cheltuielilor indirecte la NU % = 923 sfarsitul lunii, dupa procedeele 921.S1 cunoscute 921.S2 Inregistrarea in costurile perioadei a NU 902.2 = 923 regiei fixe nealocate (costul subactivitatii)

190 120 70 10

g)

ii. evaluarea si inregistrarea produselor in curs de executie; Evaluarea si inregistrarea produselor in 331=711 80 933.S1=921.S1 curs de executie la sfarsitul perioadei 933.S2=921.S2 iii. determinarea costului de productie efectiv al produselor obtinute; Determinarea costului efectiv al NU 902.1 = % produselor fabricate 921.S1 921.S2

50 30 1.340 885 455

h)

i)

iv. reflectarea in costurile perioadei a cheltuielilor neincorporabile (neincluse in costul de productie) Inregistrarea cheltuielilor generale de NU 902.2= % 100 administratie si de desfacere in 924 50 costurile perioadei 925 50

Copyright 2010 RENTROP&STRATON Grup de Editur i Consultan n Afaceri www.monografii.ro Pagina 31 din 184

Legea Contabilitatii Modificata 150 de intrebari si raspunsuri

j)

v. justificarea cheltuielilor (inchiderea tuturor conturilor) Justificarea cheltuielilor (inchiderea NU 901 = % tuturor conturilor) 902.1 933 902.2

1.530 1340 80 110

23. Imprumut fara dobanda - persoane juridice


Intrebare participant seminar: Doua firme, persoane juridice romane, care care sunt afiliate (in sensul ca admnistratorul detine un procent de 50% in amandoua) se pot imprumuta intre ele fara dobanda? Daca da, care este temeiul legal? Raspuns consultant: Juridic Din punct de vedere al contractarii , Art. 100 al Titlului VI din Legea 99/1999 stipuleaza ca orice persoana, daca nu primeste depozite, poate vinde pe credit sau poate acorda imprumuturi, fara a fi aplicabile dispozitiile Legii bancare nr. 58/1998. Astfel, apreciem ca ar trebui sa solicitati si opinia unui jurist cu privire la posibilitatea acordarii/ primirii unor imprumuturi, daca acest lucru nu este inclus in obiectul de activitate al companiilor. Impozit pe profit In privinta prevederii platii unor dobanzi pentru aceste imprumuturi, implicatia este una fiscala deoarece imprumuturile sunt in mod normal purtatoare de dobanzi pe piata. Punctul 21 din Codul Fiscal defineste astfel: c) o persoana juridica este afiliata cu alta persoana juridica daca cel putin: (i) prima persoana juridica detine, in mod direct sau indirect, inclusiv detinerile persoanelor afiliate, minimum 25% din valoarea/numarul titlurilor de participare sau al drepturilor de vot la cealalta persoana juridica ori daca controleaza persoana juridica; a doua persoana juridica detine, in mod direct sau indirect, inclusiv detinerile persoanelor afiliate, minimum 25% din valoarea/numarul titlurilor de participare sau al drepturilor de vot la prima persoana juridica;

(ii)

(iii) o persoana juridica terta detine, in mod direct sau indirect, inclusiv detinerile persoanelor afiliate, minimum 25% din valoarea/numarul titlurilor de participare sau al drepturilor de vot atat la prima persoana juridica, cat si la cea de-a doua.

Copyright 2010 RENTROP&STRATON Grup de Editur i Consultan n Afaceri www.monografii.ro Pagina 32 din 184

Legea Contabilitatii Modificata 150 de intrebari si raspunsuri


Tranzactiile intre persoane afiliate se realizeaza conform principiului pretului pietei libere, potrivit caruia tranzactiile intre persoanele afiliate se efectueaza in conditiile stabilite sau impuse care nu trebuie sa difere de relatiile comerciale sau financiare stabilite intre intreprinderi independente. La stabilirea profiturilor persoanelor afiliate se au in vedere principiile privind preturile de transfer (art 19 Cod Fiscal). In concluzie, respectand conditiile de piata, imprumuturile ar trebui acordate cu dobanda. TVA In ceea ce priveste regimul taxei pe valoarea adaugata aplicabil dobanzilor aferente imprumutului acordat Conform art. 141 alin. (2) lit. a) pct. 1 din Codul fiscal, acordarea de credite este o operatiune scutita de taxa pe valoarea adaugata fara drept de deducere. In acest context, precizam ca scutirile de taxa pe valoarea adaugata se aplica numai in functie de natura serviciilor, si nu de statutul persoanei care le presteaza sau careia ii sunt prestate, potrivit alin. (1) al pct. 35 din norme. In conformitate cu prevederile pct. 35 alin. (3) din norme, se cuprind in sfera operatiunilor scutite conform art. 141 alin. (2) lit. a) pct. 1 din Codul fiscal si imprumuturile acordate de asociati/actionari societatilor comerciale in vederea asigurarii resurselor financiare ale societatii comerciale, imprumuturile garantate cu bunuri imobile, inclusiv imprumuturile ipotecare, imprumuturile garantate cu bunuri mobile corporale, inclusiv imprumuturile acordate de casele de amanet. Prin urmare, din punct de vedere al taxei pe valoarea adaugata, acordarea de imprumuturi acordate de asociati/actionari societatilor comerciale reprezinta o operatiune scutita de taxa pe valoarea adaugata.

23. Comertul cu deseuri metalice feroase


Intrebare participant seminar: O societate comerciala cu sediul in Romania, care are ca obiect de activitate comertul cu deseuri metalice feroase, primeste de la o firma din TURCIA un avans in valuta USD, in vederea exportului catre aceasta de deseuri metalice feroase. 1. Pentru avansul primit societatea din Romania va emite firmei din Turcia INVOICE pentru fiecare suma primita cu titlu de avans ? Raspuns consultant: Pentru avansurile incasate factura trebuie emisa pana pe 15 luna urmatoare. Art.155 alin. (1) Persoana impozabila trebuie sa emita o factura catre fiecare beneficiar pentru suma avansurilor incasate in legatura cu o livrare de bunuri sau o prestare de servicii, cel tarziu pana in cea de-a 15-a zi a lunii urmatoare celei in care a incasat avansurile, cu exceptia cazului in care factura a fost deja emisa.

Copyright 2010 RENTROP&STRATON Grup de Editur i Consultan n Afaceri www.monografii.ro Pagina 33 din 184

Legea Contabilitatii Modificata 150 de intrebari si raspunsuri


2. Pentru fiecare INVOICE emis cu titlu de avans se va proceda deasemenea si la AUTOFACTURARE ? ( suma primita ca avans exprimata in lei la cursul BNR din data avansului), iar la rubrica TVA se va inscrie mentiunea SCUTIT CU DREPT DE DEDUCERE ? Nu se face autofactura. Factura emisa va contine datele de identificare ale partenerului turc si va fi fara TVA. Intr-adevar se recomanda sa aiba mentiunea cu privire la baza legala aplicabila (SDD cf art.143 alin.1 lit. a). Evaluarea in lei se face la cursul BNR valabil la data incasarii, si nu se va inscrie pe factura, ci se va evidentia doar in contabilitate. 3. Sumele autofacturate ca avans vor fi trecute in decontul de TVA, la randul 13, Livrari de bunuri si prestari de servicii scutite cu drept de deducere, cu exceptia celor de la rd.1-3, si operatiuni supuse masurilor de simplificare ? Da. 4. In momentul in care are loc livrarea marfurilor se va emite INVOICE storno pentru avansurile primite, precum si autofacturare storno pentru acestea ? Da, se va emite o factura storno cu aceleasi informatii ca si factura initiala. Nu se face autofacturare. 5. In acest moment se emite INVOICE pe valoarea marfii livrate si se va proceda si la autofacturarea INVOICE-ului ? Da, se emite factura la data livrarii. Nu se face autofacturare.

24. Situatiile financiare anuale


Intrebare participant seminar: Societatea comerciala ALFA a indeplinit in anul 2007 si 2008, doua din cele trei criterii prevazute de O.M.F.P. nr. 1.752 (actualul O.M.F.P. nr. 3055/2009) privind auditarea anuala a situatiilor financiare, depunand la sfarsitul anului 2008 situatiile financiare anuale detaliate. Bilantul anului 2009 se va intocmi, de asemenea detaliat, societatea comerciala fiind din nou auditata. Dar, conform datelor contabile, la sfarsitul anului 2009 nu sunt indeplinite doua din cele trei criterii cerule de O.M.F.P. nr. 3.055 privind auditarea si, din previziunile ALFA, nici in anul 2010 nu se vor indeplini criteriile respective. In aceste conditii, este corect ca in anul 2010 ALFA sa depuna bilant simplificat, nefiind necesara auditarea situatiilor financiare anuale pentru anul respectiv? Raspuns consultant: Da, este corect sa se depuna bilant simplificat fara obligativitatea auditarii, deoarece societatea are doua exercitii consecutive, in care nu s-au depasit doua din cele trei criterii de marime prevazute la pct. 3 alin. 1 din O.M.F.P. nr. 3.055/2009.

Copyright 2010 RENTROP&STRATON Grup de Editur i Consultan n Afaceri www.monografii.ro Pagina 34 din 184

Legea Contabilitatii Modificata 150 de intrebari si raspunsuri


Acest aspect este clarificat la pct. 7, alin. 2 din O.M.F.P. nr. 3.055/2009. 7 - (1) Atunci cand, la data bilantului, o entitate depaseste sau inceteaza sa mai depaseasca limitele a doua dintre cele trei criterii prevazute la pct. 3 alin. (1), acest fapt afecteaza aplicarea derogarii prevazute la acel punct, numai daca acest lucru are loc in doua exercitii financiare consecutive. In acest scop se reanalizeaza numarul de componente ale situatiilor financiare anuale, astfel: a) o entitate care a intocmit situatii financiare anuale simplificate va intocmi situatiile financiare anuale prevazute la pct. 3 alin. (1) numai daca, in doua exercitii financiare consecutive, depaseste limitele a doua dintre cele trei criterii prevazute la pct. 3 alin. (1); b) o entitate care a intocmit situatiile financiare anuale prevazute la pct. 3 alin. (1) va intocmi situatii financiare anuale simplificate, numai daca, in doua exercitii financiare consecutive, nu depaseste limitele a doua dintre cele trei criterii prevazute la pct. 3 alin. (1). (2) Prin doua exercitii financiare consecutive se intelege exercitiul financiar precedent celui pentru care se intocmesc situatiile financiare anuale si exercitiul financiar curent, pentru care se intocmesc situatiile financiare anuale. Ca urmare, pentru intocmirea situatiilor financiare anuale, incadrarea in criteriile de marime prevazute de prezentele reglementari se efectueaza la sfarsitul exercitiului financiar, pe baza indicatorilor determinati din situatiile financiare ale exercitiului financiar precedent celui de raportare si a indicatorilor determinati pe baza datelor din contabilitate si a balantei de verificare incheiate la finele exercitiului financiar curent, utilizandu-se cursul de schimb valutar comunicat de Banca Nationala a Romaniei, valabil la data incheierii exercitiului financiar.

25. Inregistrarea unui mijloc fix, dupa depunerea declaratiei 101


Intrebare participant seminar: Am inchis exercitiul financiar pe 2009 pana in data de 25.02.2010 si am depus bilantul si declaratia 101. Dupa aceasta data am primit de la patron un dosar prin care era certificata o reevaluare a unui apartament inscris pe firma. In urma reevaluarii, care s-a facut la data de 08.12.2009, valoarea mijlocului fix s-a diminuat. Ce trebuie facut acum, in anul 2010? Se poate inregistra in luna ianuarie 2010? Raspuns consultant: In conformitate cu Ordinul nr. 3.055/2009 corectarea erorilor contabile se face la data constatarii lor. Prevederile legale cu privire la acest aspect: Corectarea erorilor contabile: 63. - (1) Erorile constatate in contabilitate se pot referi fie la exercitiul financiar curent, fie la exercitiile financiare precedente.

Copyright 2010 RENTROP&STRATON Grup de Editur i Consultan n Afaceri www.monografii.ro Pagina 35 din 184

Legea Contabilitatii Modificata 150 de intrebari si raspunsuri


(2) Corectarea erorilor se efectueaza la data constatarii lor. (3) Erorile din perioadele anterioare sunt omisiuni si declaratii eronate cuprinse in situatiile financiare ale entitatii pentru una sau mai multe perioade anterioare rezultand din greseala de a utiliza sau de a nu utiliza informatii credibile care: a) erau disponibile la momentul la care situatiile financiare pentru acele perioade au fost aprobate spre a fi emise; b) ar fi putut fi obtinute in mod rezonabil si luate in considerare la intocmirea si prezentarea acelor situatii financiare anuale. Astfel de erori includ efectele greselilor matematice, greselilor de aplicare a politicilor contabile, ignorarii sau interpretarii gresite a evenimentelor si fraudelor. (4) Corectarea erorilor aferente exercitiului financiar curent se efectueaza pe seama contului de profit si pierdere. (5) Corectarea erorilor semnificative aferente exercitiilor financiare precedente se efectueaza pe seama rezultatului reportat. (6) Erorile nesemnificative aferente exercitiilor financiare precedente se corecteaza, de asemenea, pe seama rezultatului reportat. Totusi, pot fi corectate pe seama contului de profit si pierdere erorile nesemnificative. Erorile nesemnificative sunt cele de natura sa nu influenteze informatiile financiar-contabile. Se considera ca o eroare este semnificativa daca aceasta ar putea influenta deciziile economice ale utilizatorilor, luate pe baza situatiilor financiare anuale. Analizarea daca o eroare este semnificativa sau nu se efectueaza in context, avand in vedere natura sau valoarea individuala sau cumulata a elementelor. (7) In notele la situatiile financiare trebuie prezentate informatii suplimentare cu privire la erorile constatate. (8) Corectarea erorilor aferente exercitiilor financiare precedente nu determina modificarea situatiilor financiare ale acelor exercitii. In cazul erorilor aferente exercitiilor financiare precedente, corectarea acestora nu presupune ajustarea informatiilor comparative prezentate in situatiile financiare. Informatii comparative referitoare la pozitia financiara si performanta financiara, respectiv modificarea pozitiei financiare, sunt prezentate in notele explicative. (9) Inregistrarea stornarii unei operatiuni contabile aferente exercitiului financiar curent se efectueaza fie prin corectarea cu semnul minus a operatiunii initiale (stornare in rosu), fie prin inregistrarea inversa a acesteia (stornare in negru), in functie de politica contabila si programele informatice utilizate. Ca urmare a prevederilor legale, consider ca la data primirii procesului verbal de reevaluare veti efectua inregistrarea diferentelor din reevaluare. Inregistrarea se va face conform monografiei contabile pe care ati fi aplicat-o daca inregistrati la data bilantului: a) Anularea amortizarii calculate:

Copyright 2010 RENTROP&STRATON Grup de Editur i Consultan n Afaceri www.monografii.ro Pagina 36 din 184

Legea Contabilitatii Modificata 150 de intrebari si raspunsuri


281 = 212 b) Inregistrarea deprecierii (intrucat ati mention ca s-a inregistrat o pierdere de valoare): 6583/1174 = 212 Inregistrarea in contul 658 sau 1174 este la latitudinea dvs. Daca valoarea deprecierii este semnificativa atunci aceasta trebuie inregistrata pe rezultat reportat. Daca considerati ca suma nu este considerabila atunci se poate inregistra pe chetuieilie anului 2010. Din punct de vedere fiscal contul 6583 este nedeductibil fiscal.

26. Vanzarea mijloacelor fixe neamortizate integral


Intrebare participant seminar: Un calculator portabil a fost achizitionat in septembrie 2009. Valoare de intrare: 6.000 lei. Perioada de amortizare: 24 luni 6000/24=250 amortizare lunara In luna martie 2010 societatea doreste sa vanda acest mijloc fix. Va rog sa ne precizati nota contabila aferenta precum si implicatiile fiscale. Raspuns consultant: Inregistrarea in evidenta contabila a operatiunilor desfasurate se face cu respectarea legislatiei contabile si fiscale in vigoare. Din cele descrise reiese ca ati achizitionat un calculator in luna septembrie 2009 si in luna martie 2010 s-a decis vanzarea lui. Inregistrarile contabile si tratamentul fiscal al operatiunii in cauza: 1. In luna septembrie 2009 la data achizitiei calculatorului: % 214 Aparatura birotica 4426 TVA deductibila Si se achita furnizorul: 404 Furnizor de imobilizari = 5121 Cont curent 2. Se calculeaza si se inregistreaza amortizarea lunara: 6811. Cheltuieli de exploatare privind = 2814. Amortizarea altor amortizarea imobilizarilor imobilizari corporale 250 7.140 = 404 Furnizor de imobilizari 7.140 6.000 1.140

Copyright 2010 RENTROP&STRATON Grup de Editur i Consultan n Afaceri www.monografii.ro Pagina 37 din 184

Legea Contabilitatii Modificata 150 de intrebari si raspunsuri


3. Se inregistreaza factura de vanzare in luna martie 2010: 461 Debitori diversi = % 7583 Venituri din vanzarea activelor 4427 TVA colectata

Si incasarea facturii de vanzare: 5121 Cont curent = 461 Debitori diversi 4. Descarcarea gestiunii de imobilizari: Amortizare calculata: 6.000 / 24 luni x 6 luni = 1.500 % = 214 aparatura birotica 2814 Amortizarea altor active corporale 6583 Cheltuieli privind activele cedate 6.000 1.500 4.500

Din punct de vedere fiscal veniturile realizate din vanzarea activelor imobilizate este venit impozabil. Cheltuielile de amortizare si valoarea neamortizata reprezinta cheltuieli deductibile, daca acestea pot fi conectate la venituri impozabile ( si sunt in acest caz) si daca mijlocul fix in cauza este utilizat pentru activitatea curenta a societatii.

27. Costurile privind investitiile - contabilitatea chiriasului


Intrebare participant seminar: O societate a incheiat un contract de inchiriere cu o persoana fizica pentru o cladire pe care o foloseste ca restaurant. La aceasta cladire a facut amenajari (gresie, faianta, termopan, jaluzele, schimbat instalatii sanitare si electrice). De asemenea a pus aer conditionat, mobilier, instalatii la bucatarie. Ce inregistrari contabile trebuie facute? In anul 2010, cladirea trebuie restituita proprietarului. Ajustarea TVA este obligatorie, avand in vedere ca acest contract a fost incheiat in anul 2001? Raspuns consultant: Costurile privind investitiile se inregistreaza in contabilitatea chiriasului ca investitii la spatii inchiriate, pe masura ce sunt primite facturi, se centralizeaza lucrarile efectuate, se receptioneaza lucrarea si se semnaeaza procesul verbal de punere in functiune. Inregistrarea in contabilitate va fi: 212/ Investitii cladiri inchiriate = 4426 TVA deductibila = 404 Furnizori de imobilizari 404 Furnizori de imobilizari

Ordinul nr. 3.055/2009 mentioneaza la punctul 111 alin. (2): Copyright 2010 RENTROP&STRATON Grup de Editur i Consultan n Afaceri www.monografii.ro Pagina 38 din 184

Legea Contabilitatii Modificata 150 de intrebari si raspunsuri

Se supun, de asemenea, amortizarii, investitiile efectuate la imobilizarile corporale luate cu chirie, pe durata contractului de inchiriere. Lunar, amortizarea se inregistreaza in contabilitatea chiriasului astfel : 6811/ Costuri cu amortizarea = 2812/ Amortizare investitii cladiri inchiriate

La finalizarea investitiilor, chiriasul poate factura catre proprietar valoarea costurilor suportate care poate imbraca forma unei livrari a unei parti dintr-o constructie: Potrivit Ordinului nr. 1.752/2005, punctul 111 alin. (2): La expirarea contractului de inchiriere, valoarea investitiilor efectuate si a amortizarii corespunzatoare se cedeaza proprietarului imobilizarii. In functie de clauzele cuprinse in contractul de inchiriere, transferul poate reprezenta o vanzare de active sau o alta modalitate de cedare. In cazul facturarii unei parti dintr-o constructie noua, o analiza detaliata este necesara. Potrivit Codului Fiscal art. 141 alin. 2 litera f): Este considerata operatiune scutita de TVA livrarea de catre orice persoana a unei constructii, a unei parti a acesteia si a terenului pe care este construita, precum si a oricarui alt teren. Prin exceptie, scutirea nu se aplica pentru livrarea unei constructii noi, a unei parti a acesteia sau a unui teren construibil. In sensul prezentului articol, se definesc urmatoarele: 2. constructie inseamna orice structura fixata in sau pe pamant; 3. livrarea unei constructii noi sau a unei parti din aceasta inseamna livrarea efectuata cel tarziu pana la data de 31 decembrie a anului urmator anului primei ocupari ori utilizari a constructiei sau a unei parti a acesteia, dupa caz, in urma transformarii; 4. o constructie noua cuprinde si orice constructie transformata astfel incat structura, natura ori destinatia sa au fost modificate sau, in absenta acestor modificari, daca costul transformarilor, exclusiv taxa, se ridica la minimum 50% din valoarea de piata a constructiei, exclusiv valoarea terenului, ulterior transformarii. Inregistrarile in contabilitate vor fi: 461 Debitori diversi = 461 Debitori diversi = 6583 Costuri cu cedare active = 7583 Venituri din cedare active 4427 TVA colectata 212/ Investitii cladiri inchiriate

In cazul in care conditiile prezentate nu sunt indeplinite si se considera ca este o vanzare de parte de cladire veche, operatiunea este scutita de TVA. In conditiile emiterii unei facturi fara TVA, chiriasul va trebui sa ajusteze TVA dedusa initial la facturile primite de la constructori, ceea ce nu este in interesul companiei. Potrvit Codului Fiscal art. 141 alin. (3): Orice persoana impozabila poate opta pentru taxarea operatiunilor prevazute la alin. (2) lit. e) si f), in conditiile stabilite prin norme, prin notificarea organelor fiscale si factura poate fi emisa cu TVA, fara obligatia ajustarii TVA dedusa initial. Copyright 2010 RENTROP&STRATON Grup de Editur i Consultan n Afaceri www.monografii.ro Pagina 39 din 184

Legea Contabilitatii Modificata 150 de intrebari si raspunsuri

In situatia in care nu se pune problema facturarii catre proprietar a investitiilor efectuate, se va ajusta tva-ul dedus in conditiile mentionate la art. 149 Cod Fiscal. Se analizeaza in primul rand daca se respecta definitia bunului de capital: Art. 149 - Ajustarea taxei deductibile in cazul bunurilor de capital (1) In sensul prezentului articol: a) bunurile de capital reprezinta toate activele corporale fixe, definite la art. 1251 alin. (1) pct. 3, a caror durata normala de functionare este egala sau mai mare de 5 ani, precum si operatiunile de constructie, transformare sau modernizare a bunurilor imobile, exclusiv reparatiile sau lucrarile de intretinere a acestor active, chiar in conditiile in care astfel de operatiuni sunt realizate de beneficiarul unui contract de inchiriere, leasing sau orice alt contract prin care activele fixe corporale se pun la dispozitia unei alte persoane. Din detaliile mentionate de dvs, investitia la spatiul inchiriat este un bun de capital. Se analizeaza apoi valoarea amenjarilor in valoarea totala a imobilului: (2) Taxa deductibila aferenta bunurilor de capital, in conditiile in care nu se aplica regulile privind livrarea catre sine sau prestarea catre sine, se ajusteaza, in situatiile prevazute la alin. (4) lit. a) d): b) pe o perioada de 20 de ani, pentru constructia sau achizitia unui bun imobil, precum si pentru transformarea sau modernizarea unui bun imobil, daca valoarea fiecarei transformari sau modernizari este de cel putin 20% din valoarea totala a bunului imobil astfel transformat sau modernizat. Daca valoarea este sub 20% nu se pune problema ajustarii, astfel mergem mai departe cu analiza. (3) Perioada de ajustare incepe: d) de la data de 1 ianuarie a anului in care bunurile sunt folosite pentru prima data dupa transformare sau modernizare, pentru transformarile sau modernizarile bunurilor de capital prevazute la alin. (2) lit. b), a caror valoare este de cel putin 20% din valoarea totala a bunului imobil transformat sau modernizat, si se efectueaza pentru suma taxei deductibile aferente transformarii sau modernizarii, inclusiv pentru suma taxei deductibile aferente respectivei transformari sau modernizari, platita ori datorata inainte de data aderarii, daca anul primei utilizari dupa transformare sau modernizare este anul aderarii sau un an ulterior aderarii. Astfel daca data contractului este 2001 si atunci s-au facut toate amenajarile si s-a pus in functiune restaurantul, atunci inseamna ca anul primei utilizari dupa modernizare nu este anul aderarii sau ulterior si nu se pune problema ajustarii. Daca totusi au existat modernizari ulterioare care se incadreaza la paragraful de mai sus, atunci se aplica ajustarea : (4) Ajustarea taxei deductibile prevazute la alin. (1) lit. d) se efectueaza: d) in situatia in care bunul de capital isi inceteaza existenta, cu exceptia cazurilor in care se dovedeste ca respectivul bun de capital a facut obiectul unei livrari sau unei livrari catre sine pentru care taxa este deductibila; (5) Ajustarea taxei deductibile se efectueaza astfel: c) pentru cazurile prevazute la alin. (4) lit. c) si d), ajustarea se efectueaza in perioada fiscala in care intervine evenimentul care genereaza ajustarea si se realizeaza pentru toata taxa aferenta perioadei ramase din perioada de ajustare, incluzand anul in care apare obligatia ajustarii.

Copyright 2010 RENTROP&STRATON Grup de Editur i Consultan n Afaceri www.monografii.ro Pagina 40 din 184

Legea Contabilitatii Modificata 150 de intrebari si raspunsuri

28. Rezilierea contractului prin recuperarea autoturismului de catre firma de leasing


Intrebare participant seminar: Care sunt inregistrarile contabile, in cazul in care o societate are incheiat un contract de leasing financiar pentru achizitia unui autoturism, a platit primele 2 rate si avansul, iar dupa neplata urmatoarelor 8 rate, firma de leasing a reziliat contractul si si-a recuperat autoturismul? Raspuns consultant: Inregistrari contabile: Rezilierea contractului prin recuperarea autoturismului de catre firma de leasing: 167 = 7583 cu soldul ramas neachitat Scoaterea din gestiune a autoturismului: 2133 cu valoarea de intrare a autoturismului cu valoarea amortizata cu valoarea ramasa neamortizata

% 2813 6583

Daca prin actul de reziliere firma de leasing a renuntat si la ratele facturate si neincasate, atunci se va inregistra si: 404/firma de laesing = 7583 cu valoarea acestor facturi

29. Clienti neincasati


Intrebare participant seminar: Cum procedez in cazul clientilor neancasati ale caror facturi sunt emise in anul 2006 si care, prin hotarare judecatoreasca, nu sunt obligate sa plateasca deoarece, la data emiterii facturii nu s-a incheiat contract sau nu am avut nota comanda pentru serviciul prestat-transport? Raspuns consultant: Este vorba de facturi respinse la plata si cu hotarare judecatoreasca in favoarea clientilor. Pornind de la facturile initiale, inregistrarea acestor anulari trebuie facuta pe baza hotararilor emise de organele judecatoresti. Daca in trecut ati calculat si inregistrat provizioane pentru clienti neincasati atunci la aceasta data veti anula creanta si veti relua provizionul constituit: a) Factura initiala: 411 Clienti = 7xx Venituri Copyright 2010 RENTROP&STRATON Grup de Editur i Consultan n Afaceri www.monografii.ro Pagina 41 din 184

Legea Contabilitatii Modificata 150 de intrebari si raspunsuri


b) Provizion de depreciere creante: 6812. Cheltuieli de exploatare = 491. Ajustari pentru deprecierea creantelor clienti privind provizioanele c) Anulare creanta ca urmare a hotararii judecatoresti: 654. Pierderi din creante si debitori diversi= 411 Clienti d) Reluare provizion: 491. Ajustari pentru deprecierea creantelor clienti = 7812. Venituri din provizioane Din punct de vedere fiscal cheltuielile cu provizioanele de depreciere clienti sunt deductibile in limita a 30% conform art.21 din Codul fiscal: c) provizioanele constituite in limita unui procent de 20% incepand cu data de 1 ianuarie 2004, 25% incepand cu data de 1 ianuarie 2005, 30% incepand cu data de 1 ianuarie 2006, din valoarea creantelor asupra clientilor, inregistrate de catre contribuabili, altele decat cele prevazute la lit. d), f), g) si i), care indeplinesc cumulativ urmatoarele conditii: 1. sunt inregistrate dupa data de 1 ianuarie 2004; 2. sunt neincasate intr-o perioada ce depaseste 270 de zile de la data scadentei; 3. nu sunt garantate de alta persoana; 4. sunt datorate de o persoana care nu este persoana afiliata contribuabilului; 5. au fost incluse in veniturile impozabile ale contribuabilului; In concluzie, la data reluarii provizionelor pe conturi de venituri acestea vor fi impozabile sau neimpozabile in functie de tratamentul fiscal aplicat la data constituirii provizioanelor. In ceea ce priveste anularea creantelor tratamentul fiscal este cel prevazut la art.21 alin 2 lit (n): (2) Sunt cheltuieli efectuate in scopul realizarii de venituri si: . n) pierderile inregistrate la scoaterea din evidenta a creantelor neincasate, in urmatoarele cazuri: 1. procedura de faliment a debitorilor a fost inchisa pe baza hotararii judecatoresti; 2. debitorul a decedat si creanta nu poate fi recuperata de la mostenitori; 3. debitorul este dizolvat, in cazul societatii cu raspundere limitata cu asociat unic, sau lichidat, fara succesor; 4. debitorul inregistreaza dificultati financiare majore care ii afecteaza intreg patrimoniul.

30. Declaratia 101


Intrebare participant seminar: Daca am avut pierdere tot anul, mai putin (trim. I) ce pot completa: sectiunea CI sau CII? Raspuns consultant:

Copyright 2010 RENTROP&STRATON Grup de Editur i Consultan n Afaceri www.monografii.ro Pagina 42 din 184

Legea Contabilitatii Modificata 150 de intrebari si raspunsuri


Potrivit Ordinului nr. 1.607/26 octombrie 2009 pentru modificarea si completarea Ordinului presedintelui Agentiei Nationale de Administrare Fiscala nr. 101/2008 privind aprobarea modelului si continutului formularelor utilizate pentru declararea impozitelor, taxelor si contributiilor cu regim de stabilire prin autoimpunere sau retinere la sursa Sectiunea C "Date privind definitivarea impozitului pe profit anual", punctul I se completeaza de catre contribuabilii prevazuti la art. 34 alin. (1) lit. a), alin. (4) si (5) din Legea nr. 571/2003, cu modificarile si completarile ulterioare. Potrivit Codului Fiscal paragrafele mentionate sunt urmatoarele: Art. 34 - Plata impozitului (1) Plata impozitului se face astfel: a) contribuabilii, societati comerciale bancare, persoane juridice romane, si sucursalele din Romania ale bancilor, persoane juridice straine, au obligatia de a plati impozit pe profit anual, cu plati anticipate efectuate trimestrial, actualizate cu indicele de inflatie (decembrie fata de luna decembrie a anului anterior), estimat cu ocazia elaborarii bugetului initial al anului pentru care se efectueaza platile anticipate. Termenul pana la care se efectueaza plata impozitului anual este termenul de depunere a declaratiei privind impozitul pe profit, prevazut la art. 35 alin. (1); (4) Organizatiile nonprofit au obligatia de a declara si plati impozitul pe profit anual, pana la data de 25 februarie inclusiv a anului urmator celui pentru care se calculeaza impozitul. (5) Contribuabilii care obtin venituri majoritar din cultura cerealelor si a plantelor tehnice, pomicultura si viticultura au obligatia de a declara si plati impozitul pe profit anual, pana la data de 25 februarie inclusiv a anului urmator celui pentru care se calculeaza impozitul. Concluzie: Sectiunea C punctul I se completeaza de catre banci, organizatii non-profit si contribuabilii care obtin venituri majoritar din cultura . Numai daca va incadrati la aceste categorii completati aceasta sectiune. Altfel completati Sectiunea C punctul II. In alta ordine de idei, profitul se calculeaza pe cumulat de la inceputul anului si nu se judeca pe trimestre decat in cursul anului, astfel incat la completarea declaratiei 101 trebuie sa aveti in vedere rezultatul cumulat al anului fara analiza distincta pentru trimestrul I al anului.

31. Declaratia 101


Intrebare participant seminar: Nelamurire pe tema stabiliri impozitului minim si a completari Declaratiei 101 pe anul 2009: Impozit pe profit calculat pe anul 2009 = 0 lei Impozit minim calculat = 11.000/12*8 = 7.333 lei Au fost declarate trimestrial impozite cu Declaratia 100 dupa cum urmeaza: Copyright 2010 RENTROP&STRATON Grup de Editur i Consultan n Afaceri www.monografii.ro Pagina 43 din 184

Legea Contabilitatii Modificata 150 de intrebari si raspunsuri

trim I 0 II 1.833

imp.profit

imp.minim

III 45.767 IV 45.767 Am completat Declaratia 101 dupa cum urmeaza: - rd. 3 - rd. 4 - rd. 5 - rd. 9 - rd.11 - rd.12 - rd.13.2 45.767 45.767 1.833 2.750 2.750 45.767 88.784 impozit pe profit de recuperat final.

1. Am completat corect decalaratia 101 tinand seama de datale de mai sus? 2. Daca este corecta suma de recuperat la rd.13.2, atunci care este suma exacta a impozitului minim pe anul 2009 (7.333 sau 4583)? Raspuns consultant: Este corect completata declaratia 101. Impozitul minim se compara cu impozitul datorat trimestrial si nu anual, si se datoreaza doar in trimestrele in care este mai mare decat impozitul datorat. Drept urmare, in cazul expus de dumneavoastra impozitul minim datorat pentru anul 2009 este de 4.583 lei, adica impozitul minim datorat in trim II si impozitul minim datorat in trim IV. Un exemplu asemanator cazului dumneavoastra regasiti in norme de aplicare ale art. 18 din 3 Codul Fiscal la pct. 11 : 113. Pentru definitivarea impozitului pe profit aferent trimestrului al IV-lea al anului 2009, din impozitul pe profit calculat cumulat de la inceputul anului se scade impozitul pe profit aferent perioadei precedente, inclusiv impozitul minim datorat, dupa caz, pana la nivelul impozitului minim datorat in cursul anului fiscal. Exemplul III O societate comerciala inregistreaza pierdere fiscala la sfarsitul trimestrului I si al II-lea. Pentru incadrarea in prevederile art. 18 alin. (2) contribuabilul ia in calcul veniturile totale inregistrate la 31 decembrie 2008, determinand un impozit minim in valoare de 6.500 lei, corespunzator transei de venituri totale anuale in suma de 300.000 lei. Pentru perioada 1 mai 2009 - 30 iunie 2009 din trimestrul al II-lea impozitul minim se calculeaza in mod corespunzator prin impartirea impozitului minim anual la 12 luni si inmultit cu 2 (lunile mai si iunie), astfel: (6.500 / 12) x 2 = 1.083 lei. Copyright 2010 RENTROP&STRATON Grup de Editur i Consultan n Afaceri www.monografii.ro Pagina 44 din 184

Legea Contabilitatii Modificata 150 de intrebari si raspunsuri


Prin urmare, pentru trimestrul al II-lea societatea datoreaza impozitul minim in suma de 1.083 lei. Impozitul pe profit cumulat de la inceputul anului este in suma de 6.000 lei. Pentru determinarea impozitului datorat pentru trimestrul al III-lea se efectueaza urmatorul calcul: 6.000 - 1.083 = 4.917 lei. Se compara impozitul pe profit aferent trimestrului al III-lea, in suma de 4.917 lei, cu impozitul minim aferent acestei perioade: (6.500 / 12) x 3 = 1.625 lei si se datoreaza impozitul pe profit. La inchiderea exercitiului financiar 2009, contribuabilul inregistreaza pierdere fiscala. Prin urmare, pentru trimestrul al IV-lea datoreaza impozit minim in suma de 1.625 lei. In acest caz, impozitul pe profit de recuperat reprezinta impozitul datorat in cursul anului respectiv mai putin impozitul minim.

32. Bilantul de lichidare


Intrebare participant seminar: O societate este in faza de lichidare. Trebuie facut bilantul de lichidare si se constata faptul ca marfurile flate in stoc nu mai exista. Firma are de recuperat TVA, are clienti neancasati, de platit datorii la furnizori si la un asociat care a imprumutat firma, care renunta la bani. Cum se procedeaza si ce inregistrari contabile trebuie facute? Raspuns consultant: Operatiunile care se realizeaza cu ocazia lichidarii trebuie sa se faca cu respectarea legislatiei contabile si fiscale aplicabile in Romania. Din punct de vedere contabil, la data hotararii AGA de demarare a procedurii de lichidare, trebuie sa se intocmeasca un bilant contabil cu datele existente la momentul hotararii. Cu aceasta ocazie se va proceda la inventarierea si evaluarea elementelor de activ si de pasiv ale societatilor comerciale care urmeaza sa se lichideze, potrivit Legii contabilitatii nr. 82/1991, republicata, a normelor si reglementarilor contabile, inregistrarea rezultatelor inventarierii si ale evaluarii. Pentru lichidarea patrimoniului se va proceda la valorificarea activelor si la achitarea datoriilor. Lichidarea se poate realiza prin vanzarea activelor corporale, scaderea stocurilor din gestiune, incasarea creantelor si plata datoriilor. Sa presupunem ca se efectueaza urmatoarele operatiuni: 1. Se vand activele corporale: 461 Debitori diversi = % 7583 Venituri din cedarea activelor 4427 TVA colectata

Copyright 2010 RENTROP&STRATON Grup de Editur i Consultan n Afaceri www.monografii.ro Pagina 45 din 184

Legea Contabilitatii Modificata 150 de intrebari si raspunsuri


Si descarcarea gestiunii: 6583 Cheltuieli cu activele cedate = 21x Mijloace fixe 2. Se scade gestiunea de stocuri conform procesului verbal de valorificare a inventarului: 607 Cheltuieli cu marfurile = 371 Marfuri 635 Cheltuieli cu alte taxe = 4427 TVA colectata 3. Se incaseaza contravaloarea creantelor: 5121 Cont curent in lei = 461 411 % Debitori diversi Clienti

4. Se prescrie datoria catre asociat: 455 Asociati conturi curente = 7588 Alte venituri din exploatare 5. Se anuleaza TVA de recuperat: 6588 Alte cheltuieli de exploatare = 4424 TVA de recuperat 6. Se achita datoriile societatii: 401/462/4xx = 5121 Cont curent in lei 7. Se inchid conturile de venituri si cheltuieli: 121 Contul de profit si pierdere = % 607 658x 635 % = 707 Venituri din vanzari de marfuri 758x Alte venituri din exploatare 121 Cheltuieli cu marfurile Alte cheltuieli de exploatare Cheltuieli cu alte taxe si impozite Contul de profit si pierdere

8. Se calculeaza impozit pe profit pentru profitul realizat (daca se obtine profit din lichidare: Profit realizat x 16%= x lei

9. Se inregistreaza si se achita impozitul pe profit: 691 Cheltuieli cu impozitul pe profit = 441 Impozit pe profit

441 Impozit pe profit = 5121 Contul curent in lei 121 Contul de profit si pierdere = 691 Cheltuieli cu impozitul pe profit Copyright 2010 RENTROP&STRATON Grup de Editur i Consultan n Afaceri www.monografii.ro Pagina 46 din 184

Legea Contabilitatii Modificata 150 de intrebari si raspunsuri

10. Atentie deosebita trebuie sa acordati elementelor de capitaluri proprii, in special rezervelor. Daca acestea au fost constituite din profit brut atunci la momentul inchiderii se datoreaza impozit pe profit asupra lor. Cu exceptia posibilelor variante ce ar putea apare din componenta capitalurilor proprii, inchiderea conturilor se va face astfel: a) Se repartizeaza profitul net la dividend: 129 Repartizarea profitul = 457 Dividende de platit b) Se calculeaza impozit pe dividende asupra profitului net: 457 Dividende de platit = 446 Impozit pe dividende

c) Se achita impozitul pe dividende: 446 Impozit pe dividende= 5121 Cont curent in lei d) Se inchid conturile ramase 1012 Capital social = 456 Decontari cu asociatii privind capitalul

e) Se achita datoriile catre asociati: % = 456 Decontari cu asociatii privind capitalul 457 Dividende de platit 5121 Cont curent

La sfarsitul operatiunilor efectuate bilantul societatii trebuie sa fie zero. Monografia contabila de mai sus este orientativa dar dvs., la efectuarea operatiunilor ocazionate de lichidarea societatii, trebuie sa aveti in vedere precizarile Ordinului nr. 1.376/2004 pentru aprobarea Normelor metodologice privind reflectarea in contabilitate a principalelor operatiuni de fuziune, divizare, dizolvare si lichidare a societatilor comerciale, precum si retragerea sau excluderea unor asociati din cadrul societatilor comerciale si tratamentul fiscal al acestora.

33. De la statutul de salariat, la statutul de PFA


Intrebare participant seminar: Administratorul firmei la care sintem angajati vrea sa devenim PFA. In cazul nostru, ca si economisti, stim ca legea nu permite sa devenim PFA decit daca suntem autorizati CECCAR. Copyright 2010 RENTROP&STRATON Grup de Editur i Consultan n Afaceri www.monografii.ro Pagina 47 din 184

Legea Contabilitatii Modificata 150 de intrebari si raspunsuri


Totusi administratorul insista ca am putea face contabilitate primara, ca si domeniu de activitate, pe PFA. Care sunt avantajele si dezavantajele noastre? Este posibil acest lucru? Raspuns consultant: Pe baza autorizatiei eliberate de CECCAR se exercita profesia de expert contabil, insa ea nu limiteaza dreptul economistilor, care au doar diploma de economist, sa-si exercite activitatea de o maniera independenta. Deci puteti deveni PFA, doar pe baza diplomei de economist, fara a avea dreptul insa de a desfasura anumite activitati specifice expertilor contabili prevazute in Ordonanta 65/1994 cu modificarile si completarile ulterioare. In ceea ce priveste expunerea avantajelor si dezavantajelor schimbarii modului de lucru, de la statul de salariat la statul de PFA, este o problema mai delicata care depinde de o serie de factori. Totusi va enumar cateva dintre avantajele si dezavantajele desfasurarii activitatii ca salariat: Avantaje Protectia asigurata de contractul individual de munca(conform Codului Muncii) Impozitare prin stopaj la sursa, fara necesitatea unei evidente contabile Dezavantaje Imposibilitatea diminuarii impozitului datorat prin deducerea unor cheltuieli Cost fiscal de aproximativ 80% din salariul net pentru societate. Prezenta obligatorie la locul de munca, conform unui anumit program de lucru

34. Comert en detail la o cantina


Intrebare participant seminar: Una dintre firmele noastre detine o cantina unde servesc masa circa 100 de angajati zilnic care apartin unei alte firme. In incinta cantinei, firma noastra a amplasat 2 tonomate de cafea si unul de bauturi racoritoare. Toate consumabilele respectiv cafeaua, ciocolata, ceaiul, zaharul, paletele si paharele sunt puse de noi in aparate. Mentionam ca aceste aparate functioneaza pe baza de fise si pe care le noi le ridicam zilnic din aparate. Pentru sumele ridicate taiem bon de incasare zilnic. Care sunt inregistrarile contabile, pe ce conturi trecem consumabilele respective (cafea, ceai, phare), ce documente trebuie sa intocmim? Dar pentru aparatul de bauturi racoritoare, care functioneaza pe acelasi principiu doar ca este alimentat cu sucuri si apa minerala. Raspuns consultant: Activitatea descrisa reprezinta o activitate de comert en detail. Evidenta stocurilor de marfa, care se vand prin tonomat este global valorica. Copyright 2010 RENTROP&STRATON Grup de Editur i Consultan n Afaceri www.monografii.ro Pagina 48 din 184

Legea Contabilitatii Modificata 150 de intrebari si raspunsuri

Inregistrarile contabille (documentele justificative necesare sunt precizate in paranteza): A. Pentru sucuri si apa minerala: a) Achizitia marfurilor (factura de achizitie): 371si 4426 = 401 cu valoarea de achizitie

b) Receptia marfurilor (nota de intrare receptie care sa contina si pretul de vanzare al marfurilor vandute prin tonomat): 371 = 378si 4428 cu val adaosului practicat si a TVA-ului

c) Eliberarea fiselor pentru tonomat (bon fiscal eliberat de casa de marcat): 5311 = 5328 cu valoarea fiselor eliberate

d) Recuperarea fiselor din aparat la sfarsitul zilei si inregistrarea vanzarilor (Raportul Z emis de casa de marcat si un borderou de de evidentiere a fiselor extrase din tonomat): 5328 = 707 si 4427 cu valoarea marfurilor vandute

e) Descarcarea din gestiune a marfurilor vandute (idem pct. d): 607,378 si 4428 f) = 371 cu valoarea de vanzare a marfurilor incasate

Eventualele fise vandute si nerecuperate din aparat se vor recunoaste pe venituri ca diferenta de pret. (idem pct. e): = 707 si 4427 cu valoarea fiselor vandute si nerecuperate

5328

B. Pentru tonomatul de cafea: a) Achizitia consumabilelor care urmeaza sa se introduca in tonomat: 371si 4426 = 401 cu valoarea de achizitie

b) Introducerea consumabilelor in aparat determina obtinerea unui anumit numar de porti de cafea. Drept urmare, receptia global valorica se va face pe numar de portii: 371 = 378si 4428 cu val adaosului practicat si a TVA-ului

c) Eliberarea fiselor pentru tonomat: 5311 = 5328 cu valoarea fiselor eliberate

d) Recuperarea fiselor din aparat la sfarsitul zilei si inregistrarea vanzarilor: 5328 = 707 si 4427 cu valoarea marfurilor vandute

e) Descarcarea din gestiune a marfurilor vandute: 607,378 si 4428 = 371 cu valoarea de vanzare a marfurilor incasate

Copyright 2010 RENTROP&STRATON Grup de Editur i Consultan n Afaceri www.monografii.ro Pagina 49 din 184

Legea Contabilitatii Modificata 150 de intrebari si raspunsuri

f)

Eventualele fise vandute si nerecuperate din aparat se vor recunoaste pe venituri ca diferenta de pret: = 707 si 4427 cu valoarea fiselor vandute si nerecuperate

5328

35. Cheltuieli de protocol nedeductibil


Intrebare participant seminar: Modalitatea de inregistrare si calcul a TVA, calculata la cheltuieli de protocol nedeductibil la sfirsitul anului. Cum si cand ar trebui trecuta in decontul de TVA? Raspuns consultant: Aceast TVA va genera doua inregistrari: Inregistrarea cresterii cheltuielilor de protocol in luna decembrie, a anului fiscal in care sa dedus TVA-ul: 623 = 4428 cu valoarea TVA aferent cheltuielilor de protocol nedeductibile si Colectarea acestei TVA in luna depunerii situatiilor financiare, cand va trebui s-o declarati in decontul aferent acestei perioade: 4428 = 4427 cu valoarea TVA colectata

36. Dividentul reinvestit


Intrebare participant seminar: Firma noastra nu a calculat si nu a platit impozit pe dividende timp de 3 ani. Legislatia prevede ceva legat de dividendul reinvestit. Ce trebuie sa facem? Raspuns consultant: Daca in anii precedenti ati repartizat profitul la dividende, atunci impozitul aferent acestora se datora, pana la 31 decembrie a anului in care au fost repartizate, indiferent daca au fost platite efectiv sau nu, asa cum sunt precizarile Codului fiscal: Art.36 :(3) Impozitul pe dividende care trebuie retinut se declara si se plateste la bugetul de stat pana la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare celei in care se plateste dividendul. In cazul in care dividendele distribuite nu au fost platite pana la sfarsitul anului in care s-au aprobat situatiile financiare anuale, impozitul pe dividende aferent se plateste pana la data de 31 decembrie a anului respectiv. Copyright 2010 RENTROP&STRATON Grup de Editur i Consultan n Afaceri www.monografii.ro Pagina 50 din 184

Legea Contabilitatii Modificata 150 de intrebari si raspunsuri

In prezent, impozitul pe dividende aferent dividendelor repartizate si neplatite se plateste pana pe 25 ianuarie a anului urmator repartizarii: In cazul in care dividendele distribuite nu au fost platite pana la sfarsitul anului in care s-au aprobat situatiile financiare anuale, impozitul pe dividende aferent se plateste pana la data de 25 ianuarie a anului urmator. In cazul in care profitul realizat a fost nedistribuit , si acum se decide distribuirea lui ca dividend, urmand sa se beneficieze facilitatea dividendelor reinvestite, atunci trebuie sa se faca dovada ca acestea au fost reinvestite in scopul cresterii si pastrarii locurilor de munca, asa cum sunt precizarile O.U.G. nr. 200/2008: (1) Dividendele reinvestite incepand cu 2009, in scopul pastrarii si cresterii de noi locuri de munca pentru dezvoltarea activitatii persoanelor juridice romane distribuitoare de dividende, conform obiectului de activitate al acestora inscris la Oficiul National al Registrului Comertului, sunt scutite de la plata impozitului pe dividende. (2) Sunt scutite de la plata impozitului pe dividende si dividendele investite in capitalul social al altei persoane juridice romane, in scopul crearii de noi locuri de munca, pentru dezvoltarea activitatii acesteia, conform obiectului de activitate inscris la Oficiul National al Registrului Comertului.

37. Costurile cu apa data salariatiilor


Intrebare participant seminar: Apa pe care o dam salariatilor o trecem, momentan, pe protocol. Daca mentionam acest lucru in contractul individual de munca al angajatilor, o putem trecem pe 6028? Raspuns consultant: Nu exista o prevedere legala clara care sa stabileasca inregistrarea potrivita pentru costurile cu apa data salariatilor. Potrivit O.U.G. nr. 99/29 Iunie 2000, privind masurile ce pot fi aplicate in perioadele cu temperaturi extreme pentru protectia persoanelor incadrate in munca, angajatorii au obligatia de a oferi apa salariatilor in perioadele de canicula si ceai in perioade cu temperaturi scazute. Astfel, este firesc ca angajatorul sa asigure conditii cat mai bune de desfasurare a activitatii pentru salariatii proprii. In practica, pe baza experientei noastre, costurile cu apa se inregistreaza in contul 604, daca este vorba despre cantitati rezonabile, care nu necesita o stocare indelungata. In cazul aprovizionarii cu cantitati mari, este recomandat sa se completeze Nota de intrare receptie la primirea apei si sa se inregistreze consum in baza bonului de consum pe masura ce apa este oferita salariatilor.

Copyright 2010 RENTROP&STRATON Grup de Editur i Consultan n Afaceri www.monografii.ro Pagina 51 din 184

Legea Contabilitatii Modificata 150 de intrebari si raspunsuri


Apreciem ca nu este cazul sa se utilizeze contul 605 Cheltuieli cu apa si energia, deoarece in acest cont se reflecta costurile cu apa menajara folosita de catre companie.

38. Avans incasat cu bon fiscal


Intrebare participant seminar: La o societate comerciala, care are codul CAEN 8610 (activitate spitaliceasca), in momentul in care se incaseaza un avans (conform contractului) este obligatoriu sa se emita si factura fiscala? Care sunt inregistrarile contabile ale avansului care se incaseaza cu bon fiscal? Raspuns consultant: Deoarece activitatea desfasurata de societatea dumneavoastra este scutita fara drept de deducere conform art. 141 alin 1 din Codul Fiscal, nu aveti obligatia emiterii unei facturii pentru prestarile de servicii scutite, inclusiv pentru avansul incasat pentru aceste prestari. La pct. 69 alin. 2 din normele de aplicare ale art. 155 alin. 1 se prevede ca: (2) Persoana impozabila care efectueaza o livrare de bunuri sau o prestare de servicii scutita fara drept de deducere a taxei, conform art. 141 alin. (1) si (2) din Codul fiscal, nu are obligatia intocmirii unei facturi, dar operatiunile vor fi consemnate in documente potrivit legislatiei contabile. Emiterea facturii nu este interzisa fiind optiunea persoanei impozabile de a factura operatiunile respective. In situatia in care factura este emisa, aceasta trebuie sa contina cel putin informatiile prevazute la art. 155 alin. (5) din Codul fiscal Inregistrarea contabila a avansului incasat pe bon fiscal, va fi: 4111 5311/5121 = = 419 4111 cu suma incasata, si concomitent cu aceeasi suma

39. Refacturarea cheltuielilor de catre o PFA


Intrebare participant seminar: O persoana fizica autorizata a efectuat cheltuieli externe cu cazare, deplasare: vignieta, motorina, diurna in UE. Cum refactureaza aceste cheltuieli catre un SRL? (ce scrie pe factura, TVA) Raspuns consultant: In general, aceste cheltuieli sunt considerate servicii accesorii serviciului principal facturat de PFA, si drept urmare li se vor aplica aceleasi reguli de facturare cu regulile aplicabile serviciului principal. Copyright 2010 RENTROP&STRATON Grup de Editur i Consultan n Afaceri www.monografii.ro Pagina 52 din 184

Legea Contabilitatii Modificata 150 de intrebari si raspunsuri

Pct. 19 alin. 4 din normele de aplicare ale art. 137 clarifca printr-un exemplu modul de facturare In cazul in care se refactureaza cheltuieli efectuate pentru alta persoana, respectiv atunci cand o persoana impozabila primeste o factura sau alt document pe numele sau pentru livrari de bunuri/prestari de servicii/importuri efectuate in beneficiul altei persoane si refactureaza contravaloarea respectivelor livrari/prestari/importuri, se aplica structura de comisionar. Persoana care refactureaza cheltuieli nu este obligata sa aiba inscrisa in obiectul de activitate realizarea livrarilor/prestarilor pe care le refactureaza. In cazul structurii de comisionar persoana impozabila are dreptul la deducerea taxei aferente achizitiilor de bunuri/servicii care vor fi refacturate, in conditiile legii, si are obligatia de a colecta taxa pe valoarea adaugata pentru operatiunile taxabile. Exemplul nr. 5: Societatea A incheie un contract de proiectare a unui bun imobil cu societatea B. In contract se stipuleaza ca B va suporta cheltuielile de cazare, transport, masa, diurna etc. ale salariatilor lui A care realizeaza acest proiect. Pe factura emisa A mentioneaza separat costul proiectarii si costul asa-numitelor cheltuieli suportate de B. In aceasta situatie nu este vorba despre o refacturare de cheltuieli in sensul prevederilor pct. 19 alin. (4). Toate cheltuielile de cazare, transport, masa, diurna etc., facturate de A lui B, sunt cheltuieli accesorii serviciilor de proiectare si trebuie sa urmeze aceleasi reguli referitoare la locul prestarii, cotele sau regimul aplicabil ca si serviciul de proiectare de care sunt legate, conform prevederilor pct. 18 alin. (8). Avand in vedere cele de mai sus, va recomandam sa inscrieti distinct in factura aceste cheltuieli si sa le facturati cu TVA, daca nu exista nicio scutire pentru serviciul principal.

40. Componentele care intra in valoarea unei investitii


Intrebare participant seminar: Racordarea la reteaua de energie electrica, gaz, apa se pot considera investitii care majoreaza valoarea de intrare a unei cladiri achizitionate sau sunt investitii separate si se amotizeaza separat? Raspuns consultant: Reglementarea contabila (Ordin nr. 3.055/2009) nu precizeaza distinct componentele care intra in valoarea unei investitii, ci aduce cateva precizari asupra unor elemente care ar ridica intrebari: 105. - (1) O imobilizare corporala recunoscuta ca activ trebuie evaluata initial la costul sau determinat potrivit regulilor de evaluare din prezentele reglementari, in functie de modalitatea de intrare in entitate. (2) Exemple de costuri care se efectueaza in legatura cu constructia unei imobilizari corporale, direct atribuibile acesteia, sunt:

Copyright 2010 RENTROP&STRATON Grup de Editur i Consultan n Afaceri www.monografii.ro Pagina 53 din 184

Legea Contabilitatii Modificata 150 de intrebari si raspunsuri


a) costurile reprezentand salariile angajatilor, contributiile legale si alte cheltuieli legate de acestea, care rezulta direct din constructia imobilizarii corporale; b) cheltuieli materiale; c) costurile de amenajare a amplasamentului; d) costurile initiale de livrare si manipulare; e) costurile de instalare si asamblare; f) cheltuieli de proiectare si pentru obtinerea autorizatiilor; g) costurile de testare a functionarii corecte a activului, dupa deducerea incasarilor nete provenite din vanzarea elementelor produse in timpul aducerii activului la amplasamentul si conditia de functionare (cum ar fi esantioanele produse la testarea echipamentului); h) onorariile profesionale platite avocatilor si expertilor etc. Astfel aprecierea daca retelele de energie, gaz, apa se includ in valoarea investitiei este greu de realizat ca regula generala. Daca ele exista ca investitii distincte si functioneaza independent, putand fi utilizate chiar daca investitia initiala dispare si apare alta noua, atunci se pot inregistra separat si amortiza separat, avand utilitate proprie. Exemplul clasic in astfel de cazuri este cel al lifturilor care nu pot functiona daca nu exista cladirea in care sunt implementate. Reletele pot exista si functiona chiar daca investitia initiala este inlocuita. In Catalogul privind clasificarea si duratele normale de functionare a mijloacelor fixe exista pozitii distincte pentru astfel de retele de energie electrica, apa si sunt atasate intervale privind durate de amortizare distincte. Apreciem ca retelele mentionate pot fi inregistrate si amortizate distinct atat timp cat se poate justifica acest lucru. Daca insa ele vor exista doar pe durata de viata a investitiei atunci pot fi inglobate in valoarea acesteia si amortizate odata cu ea.

41. Materiale pentru constructorii care executa o lucrare


Intrebare participant seminar: Cum se procedeaza cu marfa luata din gestiune, acordata pentru tertii care realizeaza investitii la un spatiu proprietate al unei societati? Completare: Ma refer la marfa societatii pentru care se realizeaza investitia. Practic, constructorii se aprovizioneaza" cu o parte din materialele necesare constructiei, din gestiunea firmei pentru care realizeaza investitia. Raspuns consultant: Societatea realizeaza o investitie proprie utilizand atat produse proprii cat si munca unor constructori specialisti in executarea unor lucrari. Exista situatii diferite in functie de contractele incheiate cu constructorii si mentionez mai jos cateva posibilitati: 1. Daca produsele sunt puse la dispozitia constructorului ca obligatie a companiei, iar constructorul este obligat doar la prestarea unor servicii, atunci marfa companiei va deveni material consumabil la realizarea investitiei si se va preda constructorului pe baza de aviz de insotire a marfii si va insoti produsele de la depozit la locul investitiei. Copyright 2010 RENTROP&STRATON Grup de Editur i Consultan n Afaceri www.monografii.ro Pagina 54 din 184

Legea Contabilitatii Modificata 150 de intrebari si raspunsuri

Pe aviz se mentioneaza ca nu urmeaza factura fiind vorba despre un transfer intre gestiunile companiei. Inregistrarile contabile vor fi: 3028 6028 = = 371 transfer intre gestiuni, pe baza de aviz de insotire marfa 3028 consum materiale, pe baza de bon de consum la data predarii catre constructor 722 capitalizare costuri in valoarea investitie in curs, la finele fiecarei luni

231 =

2. Daca produsele fac parte din obligatia constructorului ca parte a lucrarii pe care v-o factureaza in baza contractului si a devizelor de lucrari si dvs. deveniti furnizori pentru aceste produse, atunci este o vanzare in fapt catre constructor pe baza de factura, urmand ca valoarea acestor produse sa se regaseasca in valoarea investitiei la momentul facturarii de catre constructor. Inregistrarile contabile vor fi: 4111 607 231 = = = 707 vanzare catre constructor pe baza de factura 371 descarcare din gestiune pe baza facturii de vanzare 401 capitalizare costuri (materiale si manopera) din factura primita de la constructor

42. PFA platitoare de TVA


Intrebare participant seminar: O persoana fizica autorizata, neplatitoare de TVA va intocmi facturi de prestari servicii catre clientii sai, dar si facturi de avans de prestari servicii in anul 2010 in suma de 200.000 lei. Conform legislatiei in vigoare in luna imediat urmatoare celei in care depaseste plafonul de 35.000 EURO, calculat la cursul EURO de la data aderarii, PFA devine platitoare de TVA, indiferent daca sumele facturate sunt sau nu incasate efectiv de la clientii sai? La calculul plafonului de 35.000 EURO se iau in calcul si facturile de avans prestari servicii incasate si neincasate? Raspuns consultant: Da, devine platitoare de TVA, chiar daca este PFA si nu a incasat facturile emise. Din pacate, din punct de vedere al TVA, PFA-ul aplica si respecta aceleasi reguli ca si o persoana juridica, neexistand vreo exceptie in acest sens. In ceea ce priveste avansurile facturate, acestea sunt luate in considerare la calculul plafonului, indiferent daca sunt incasate sau nu conform pct 61 alin 2 din normele de aplicare ale art. 152: La determinarea cifrei de afaceri prevazute la art. 152 alin. (1) din Codul fiscal se cuprind inclusiv facturile emise pentru avansuri incasate sau neincasate. Copyright 2010 RENTROP&STRATON Grup de Editur i Consultan n Afaceri www.monografii.ro Pagina 55 din 184

Legea Contabilitatii Modificata 150 de intrebari si raspunsuri

43. Bonurile de parcare


Intrebare participant seminar: Bonurile de parcare sunt deductibile, fara sa fie insotite de o factura fiscala? Raspuns consultant: Inainte de a stabili regimul fiscal al cheltuielilor inregistrate pe baza de bonuri de parcare, trebuie verificate conditiile in care aceste documente pot dobandi calitatea de document justificativ pentru a sta la baza inregistrarilor in contabilitate. In O.M.F.P. nr. 3.512/2008 regasim la art. 2 aceste conditii: Documentele justificative trebuie sa cuprinda urmatoarele elemente principale: - denumirea documentului; - denumirea/numele si prenumele si, dupa caz, sediul/adresa persoanei juridice/fizice care intocmeste documentul; - numarul documentului si data intocmirii acestuia; - mentionarea partilor care participa la efectuarea operatiunii economico-financiare (cand este cazul); - continutul operatiunii economico-financiare si, atunci cand este necesar, temeiul legal al efectuarii acesteia; - datele cantitative si valorice aferente operatiunii economico-financiare efectuate, dupa caz; - numele si prenumele, precum si semnaturile persoanelor care raspund de efectuarea operatiunii economico-financiare, ale persoanelor cu atributii de control financiar preventiv si ale persoanelor in drept sa aprobe operatiunile respective, dupa caz; - alte elemente menite sa asigure consemnarea completa a operatiunilor efectuate. Drept urmare, pentru a putea fi inregistrate in contabilitate cheltuielile cu parcarea, bonul de parcare trebuie sa fie insotit de un decont de cheltuieli sau ordin de deplasare, prin care sa se completeze informatiile necesare, care nu se regasesc pe bon, cum ar fi: numele cumparatorului, numele si semnaturile persoanelor care raspund de efectuarea si aprobarea operatiunilor economice.

Din punct de vedere fiscal, aceasta cheltuiala, legal inregistrata in contabilitate, va fi deductibila, daca este efectuata in scopul realizarii de venituri impozabile conform art. 21 alin. 1, chiar daca nu au la baza o factura fiscala.

44. Certificarea declaratiilor fiscale de catre un consultant fiscal


Intrebare participant seminar: Conform Codului de procedura fiscala art. 83 alin. (5), versiune consolidata in 25.10.2010: Copyright 2010 RENTROP&STRATON Grup de Editur i Consultan n Afaceri www.monografii.ro Pagina 56 din 184

Legea Contabilitatii Modificata 150 de intrebari si raspunsuri


Declaratiile fiscale anuale ale contribuabililor persoane juridice vor fi certificate de catre un consultant fiscal, in conditiile legii, cu exceptia celor pentru care este obligatorie auditarea. O firma cu o cifra de afaceri de 1.5 mil. lei si un numar mediu de angajati 17 - este obligata la certificarea acestor declaratii fiscale de catre un consultant fiscal? Raspuns consultant: Pentru anul 2009, conditiile care dau obligatia unei societati de a organiza auditul situatiilor financiare sunt mentionate in Ordinul nr. 1.752/17 noiembrie 2005 pentru aprobarea reglementarilor contabile conforme cu directivele europene. Astfel art. 3 alin. (1) mentioneaza ca persoanele juridice care la data bilantului depasesc limitele a doua dintre urmatoarele 3 criterii, denumite in continuare criterii de marime: - total active: 3.650.000 euro; - cifra de afaceri neta: 7.300.000 euro; - numar mediu de salariati in cursul exercitiului financiar: 50 intocmesc situatii financiare anuale. Este inclusa insa conditia ca aceste companii sa intocmeasca situatiile financiare anuale numai daca in doua exercitii financiare consecutive depasesc limitele a doua dintre cele 3 criterii de marime prevazute mai sus. Astfel, daca la finele anului 2009 si la finele anului 2008 o companie a indeplinit 2 dintre cele 3 criterii mentionate mai sus atunci situatiile financiare intocmite la data 31/12/2009 nu vor mai fi pe format simplificat, ci cel detaliat incluzand si situatia modificarii capitalurilor proprii si situatia fluxurilor de trezorerie. Pe baza informatiilor dvs., atat cifra de afaceri cat si numarul de personal se situeaza sub limitele mentionate. Considerand ca si in anii precedenti acestea s-au situat sub limitele analizate, rezulta ca nu aveti obligatia sa organizati auditul situatiilor financiare. Mentionam acest lucru pentru ca analiza se face intotdeauna pentru ultimii 2 ani, nu numai pe baza indicatorilor dintr-un exercitiu financiar. In concluzie, aveti obligatia ca declaratia fiscala a anului 2009 sa fie certificata de catre un consultant fiscal, in conditiile legii.

45. Note de credit aferente unor achizitii intracomunitare


Intrebare participant seminar: Societatea noastra comerciala primeste frecvent note de credit de la diversi furnizori din UE, aferente unor achizitii intracomunitare. Reprezinta aceste note de credit echivalentul unei facturi? Mai sunt delegati furnizorii din UE sa mai emita facturi cu aceste notari in rosu? Care sunt obligatiile societatii noastre, din punct de vedere TVA? Copyright 2010 RENTROP&STRATON Grup de Editur i Consultan n Afaceri www.monografii.ro Pagina 57 din 184

Legea Contabilitatii Modificata 150 de intrebari si raspunsuri

Se raporteaza aceste sume in formularul 300 (decont TVA) si 390 (Declaratie recapitulativa privind livrarile (achizitiile) intracomunitare? Raspuns consultant: Art. 155 din Codul Fiscal precizeaza ca: (10) Orice document sau mesaj care modifica si care se refera in mod specific si fara ambiguitati la factura initiala va fi tratat ca o factura. (11) Romania va accepta documentele sau mesajele pe suport hartie ori in forma electronica drept facturi, daca acestea indeplinesc conditiile prevazute de prezentul articol. Drept urmare, nota de credit primita de la un partener extern este asimilata unei facturi, daca contine informatiile minime de la art. 155 alin. 5. Din punct de vedere al TVA, acestea corectii sunt considerate ajustari ale bazei de impozitare pentru achizitiile intracomunitare initiale. Raportarea in decontul 300 si declaratia 390 este obligatorie si se face cu semnul minus in perioada in care a fost emisa nota de credit, la aceleasi randuri ca si achizitiile intracomunitare initiale.

46. Reevaluarea unei cladiri - exemplu


Intrebare participant seminar: Am o cladire in contul 212, cu valoarea de 100.000 lei din 2007; in anii 2008 si 2009 s-au mai facut investii in contul 231 = 200.000 lei; la 31.12.2009 s-a facut evaluarea cladirii rezultand suma de 360.000 lei / valoarea cladirii. Cum se inregistreaza in contabilitate la 31.12.2009 si cum se amortizeaza? Cum se inregistreaza fiscal? Cum se completeaza in declaratia 101? Completari: Valoarea cladirii la 31.12.2006 a fost de 100.000 lei La 31.12.2009 valoarea ramasa neamortizata este de : 100.000 - 30.000(100.000:10ani) = 70.000 lei. Dar la 31.12.2009 se face evaluarea cladirii la suma de 360.000 lei. In anii 2007,2008 si 2009 sau facut investitii la cladire (cont 231) in suma de 200.000. Cum se inregistreaza fiscal? Cum se amortizeaza din anul 2010 valoarea cladirii ? Cum se completeaza in dec.101 pentru anul 2009? Raspuns consultant: Daca in cursul perioadei 2006-2009 au existat investitii aferente cladirii, acestea trebuiau receptionate la momentul finalizarii si pe baza procesului verbal de punere in functiune trebuia recalculata amortizarea lunara astfel incat sa se recupereze valoarea investitiilor prin amortizare.

Copyright 2010 RENTROP&STRATON Grup de Editur i Consultan n Afaceri www.monografii.ro Pagina 58 din 184

Legea Contabilitatii Modificata 150 de intrebari si raspunsuri


Daca aceste receptii nu s-au facut, atunci 31/12/2009 ar fi un moment bun pentru pregatirea documentatiei si inregistrarea in contabilitate: 212 = 231 200.000 lei

La data 31/12/2009 vom avea urmatoarele date financiare: Valoare de intrare cladire Amortizare cumulata = = 300.000 (100.000 istoric si 200.000 investitii) 30.000

(amortizarea lunara calculata a fost 100.000/ 10 ani x 12 luni= 833,33 ron/ luna) Valoare ramasa de amortizat Valoare conform raport evaluare Diferenta de valoare Inregistrari contabile: 2812 212 = = 212 105 30.000 lei- anulare amortizare cumulata 90.000 lei - inregistrare rezerva din reevaluare = = = 270.000 360.000 90.000 (rezerva din reevaluare)

Durata ramasa de amortizat va fi 7 ani x 12 luni= 84 luni Amortizarea lunara incepand cu data 01/01/2010 = 360.000/ 84= 4.285,71 lei/luna = 90.000/84= 1.071,43 ron/luna

Diferenta de amortizare aferenta rezervei din reevaluare

La data 31/12/2009 nu va exista decat impact contabil prin inregistrarile prezentate mai sus. Din punct de vedere fiscal nu exista impact deoarece nu s-a inregistrat o pierdere din reevaluare si nici nu s-a inregistrat amortizare pentru valoarea reevaluata. Incepand cu 01/01/2010 va exista impact fiscal in sensul ca amortizarea contabila se va considera integral deductibila, dar diferenta de amortizare aferenta valorii din reevaluare se va trata ca suma impozabila. Baza legala:
1 *) Art. 22 - Provizioane si rezerve (5 ) Prin exceptie de la prevederile alin. (5), rezervele din reevaluarea mijloacelor fixe, inclusiv a terenurilor, efectuata dupa data de 1 ianuarie 2004, care sunt deduse la calculul profitului impozabil prin intermediul amortizarii fiscale sau al cheltuielilor privind activele cedate si/sau casate, se impoziteaza concomitent cu deducerea amortizarii fiscale, respectiv la momentul scaderii din gestiune a acestor mijloace fixe, dupa caz.

De exemplu la data 31/03/2010 veti lua in considerare astfel: Amortizare contabila nedeductibila (ar fi rand 29 in declaratia 101)= Amortizare fiscala deductibila (ar fi rand 14 in declaratia 101)= Elemente similare veniturilor (ar fi rand 11 in declaratia 101)= 4.285,71 x 3 luni -4.285,71 x 3 luni 1.071,43 x 3 luni

47. Scutirea de impozit a profitului reinvestit


Copyright 2010 RENTROP&STRATON Grup de Editur i Consultan n Afaceri www.monografii.ro Pagina 59 din 184

Legea Contabilitatii Modificata 150 de intrebari si raspunsuri


Intrebare participant seminar: O societate comerciala cu sediul in Romania, cu actionari romani are urmatorii indicatori: In perioada 01.01.2009- 30.09.2009 societatea realizat: venituri totale=1220097 cheltuieli totale=1190275 ________________ profit = 29822 16%=4772 In perioada 01.10.2009-31.12.2009 societatea a realizat: venituri=531064 cheltuieli deductibile = 463237 _______________ profit= 67827 16%=10852 In luna octombrie si noiembrie 2009 societatea a achizitionat urmatoarele mijloace fixe: clasa 2.1.23 .= 12632 clasa 2.2.4.2 = 2000 clasa 3.1.1. = 15468 Cum se calculeaza profitul reinvestit? Care este impozitul datorat sau de recuperat al societatii in cauza? Precizati modalitatea in care se evidentiaza aceasta operatiune in declaratia privind impozitul pe profit 101. De asemenea, din ce am citit se subintelege faptul ca prin folosirea acestei facilitati societatea nu mai are dreptul sa isi deduca amortizarile. Ce implica aplicarea acestei facilitati in viitor din punct de vedere fiscal si contabil? Raspuns consultant: Din calculele pe care le avem rezulta urmatoarele date: Profit la data 30/09/2009 = 29.822 ron Profit la data 31/12/2009 = 67.827 ron Profitul pentru perioada 01/10/2009 - 31/12/2009= 67.827 - 29.822 = 38.005 lei Mijloacele fixe pentru care puteti aplica facilitatea potrivit prevederilor legale sunt cele incluse in subgrupa 2.1, deci numai suma de 12.632 lei, potrivit datelor. Impozitul datorat pentru trimestrul IV 2009 este: 10.852- 4.772= 6.080 ron sau 38.005 x 16%= 6.080 ron Impozitul pe profit aferent profitului reinvestit este : 12.632 ron (suma mai mica decat profitul inregistrat) x 16%= 2.021 ron suma scutita Impozitul pe profit de inregistrat in trimestrul IV 2009 va fi : 6.080 2.021= 4.059 ron, iar inregistrarea contabila va fi : 691 = 441 4.059 ron

Copyright 2010 RENTROP&STRATON Grup de Editur i Consultan n Afaceri www.monografii.ro Pagina 60 din 184

Legea Contabilitatii Modificata 150 de intrebari si raspunsuri


La finele anului 2009 suma din profit pentru care s-a beneficiat de scutirea de impozit aferent va fi repartizata prioritar la rezerve pana la nivelul profitului contabil cumulat: 129 = 1068 12.632 lei

La inceputul anului 2010 se va inchide contul de repartizare: 121 = 129 12.632 lei

De mentionat ca suma impozitului datorat ramane la nivelul impozitului minim. Daca in urma aplicarii acestei facilitati impozitul calculat se situeaza sub nivelul impozitului minim, ramane obligatia de plata a impozitului minim forfetar. In declaratia 101 impozitul scutit nu se mentioneaza deoarece impozitul se inregistreaza pe suma neta. In ceea ce priveste amortizarea ulterioara a mijlocului fix pentru care s-a acordat facilitate fiscala, valoarea fiscala este valoarea de intrare minus facilitatea fiscala. In cazul dvs., valoarea de intrare este si valoarea facilitatii, astfel incat contabil se va inregistra amortizare, insa fiscal aceasta va fi zero. Inregistrarea contabila va fi: 6811 = 2813,

dar in declaratia 101 sumele se vor trece la randul 29, urmand ca ca la randul nr. 14 sa se treaca valoarea zero. Baza legala: Art. 192*) - Scutirea de impozit a profitului reinvestit (1) Profitul investit in productia si/sau achizitia de echipamente tehnologice (masini, utilaje si instalatii de lucru), astfel cum sunt prevazute in subgrupa 2.1 din Catalogul privind clasificarea si duratele normale de functionare a mijloacelor fixe, folosite in scopul obtinerii de venituri impozabile, este scutit de impozit. (2) Profitul investit potrivit alin. (1) reprezinta soldul contului de profit si pierdere, respectiv profitul contabil cumulat de la inceputul anului, utilizat in acest scop in anul efectuarii investitiei. Scutirea de impozit pe profit aferenta investitiilor realizate se acorda in limita impozitului pe profit datorat pentru perioada respectiva. (3) Pentru perioada 1 octombrie - 31 decembrie 2009, in aplicarea facilitatii se ia in considerare profitul contabil inregistrat incepand cu data de 1 octombrie 2009 si investit in activele mentionate la alin. (1) produse si/sau achizitionate dupa aceeasi data. (4) Pentru contribuabilii care au obligatia de a plati impozit pe profit trimestrial, in situatia in care se efectueaza investitii in trimestrele anterioare, din profitul contabil cumulat de la inceputul anului se scade suma profitului investit anterior pentru care s-a aplicat facilitatea. (9) Contribuabilii care beneficiaza de prevederile alin. (1) au obligatia de a pastra in patrimoniu activele respective cel putin o perioada egala cu jumatate din durata lor normala de functionare, stabilita potrivit Catalogului privind clasificarea si duratele normale de functionare a mijloacelor fixe. In cazul nerespectarii acestei conditii, pentru sumele respective se recalculeaza impozitul pe Copyright 2010 RENTROP&STRATON Grup de Editur i Consultan n Afaceri www.monografii.ro Pagina 61 din 184

Legea Contabilitatii Modificata 150 de intrebari si raspunsuri


profit si se stabilesc majorari de intarziere, de la data aplicarii facilitatii, potrivit legii. Nu intra sub incidenta acestor prevederi activele transferate in cadrul operatiunilor de reorganizare in cazul in care societatea beneficiara preia rezerva aferenta profitului scutit, asumandu-si astfel drepturile si obligatiile societatii cedente, precum si activele instrainate in cadrul procedurii de lichidare/faliment, potrivit legii. (10) In cazul in care, ca urmare a aplicarii prevederilor alin. (1), impozitul pe profit este sub nivelul impozitului minim, contribuabilii sunt obligati la plata impozitului minim in conformitate cu prevederile art. 18 alin. (2). (12) Prin exceptie de la prevederile art. 7 alin. (1) pct. 33 si ale art. 24 alin. (5), valoarea fiscala, respectiv valoarea de intrare a activelor prevazute la alin. (1) se determina prin scaderea din valoarea de productie si/sau de achizitie a sumei pentru care s-a aplicat facilitatea prevazuta la alin. (1).

48. Monografie contabila comertul electronic:


Intrebare participant seminar: Particularitatile inregistrarilor din contabilitate privind comertul electronic, in particular privind un magazin online, tot ce tine de organizarea contabilitatii unui magazin online. Am intocmit o lista cu operatiunile pe care le consider specifice comertului electronic: Realizarea site-ului de o firma de profil Cumpararea domeniului Prestarea pentru firma de servicii de promovare online Vanzarea cu plata ramburs prin posta Vanzarea cu livrarea prin firma de curierat Incasarea online a bunurilor vandute Incasarea prin SMS a bunurilor vandute Vanzarea de gift certificates(cupoane de cadouri) Achizitionarea de catre clienti cu ajutorul cupoanelor de cadouri Neridicarea coletelor trimise prin posta sau curier In comertul electronic clientii au dreptul sa returneze produsele in termen de 10 zile, astfel Inregistrarea returnarii de produse Raspuns consultant: Inregistrarile in contabilitate, in conformitate cu O.M.F.P. nr. 3.055/2009, vor fi urmatoarele: Achizitia domeniului si executia site-ului: 208 = 404 cu contravaloarea cheltuielilor ocazionate de realizarea si punerea in functiune a site-ului Achizitia de servicii de promovare online: 623 = 401 cu contravaloarea acestor servicii

Vanzarea de marfuri cu plata ramburs sau livrare prin firma de curierat:

Copyright 2010 RENTROP&STRATON Grup de Editur i Consultan n Afaceri www.monografii.ro Pagina 62 din 184

Legea Contabilitatii Modificata 150 de intrebari si raspunsuri

4111

707

cu valoarea de vanzare a marfurilor vandute

Descarcarea din gestiune a marfurilor vandute: 607 = 371 cu costul de achizitie al marfurilor vandute evaluat fie prin identificare specifica, fie prin FIFO,CMP sau LIFO

Incasarea prin ramburs a marfurilor vandute: 5311 = 4111 cu suma cash incasata

Incasarea online a marfurilor vandute: 5121 = 4111 cu suma incasata

Incasare prin SMS: 461 si 5121 = = 4111 cu contravaloarea SMS-urilor 461 cu SMS-urile incasate

Neridicarea coletelor trimise prin posta sau curierat: 707 371 = = 4111 cu valoarea marfurilor neridicate, si 607 cu costul marfurilor neridicate

Retur marfa vanduta in 10 zile de la vanzare: 707 371 4111 = = = 4111 cu valoarea marfurilor neridicate, si 607 cu costul marfurilor neridicate 5121/5311 cu sumele restituite

49. Impozit pe profit mai mic decat impozit minim


Intrebare participant seminar: O firma infiintata in anul 2009, dar care nu a avut activitate in 2009 si care, in primul trimestru al anului 2010 realizeaza profit, plateste impozit pe profit comparativ cu prima transa de impozit minim? Raspuns consultant: Da, practic, in cazul in care in situatiile financiare ale anului 2009, in Contul de Profit si Pierdere societatea prezinta venituri totale mai mici decat suma de 52.000 lei, se va compara impozitul calculat pentru trim I 2010 cu impozitul minim de 550 lei (2200/12*3). Baza legala: Extrase din art. 18 din Codul Fiscal modificat actualizat la 1.04.2010: Copyright 2010 RENTROP&STRATON Grup de Editur i Consultan n Afaceri www.monografii.ro Pagina 63 din 184

Legea Contabilitatii Modificata 150 de intrebari si raspunsuri

2) Contribuabilii, cu exceptia celor prevazuti la alin. (1), la art. 13 lit. c)e), art. 15 si 38, in cazul carora impozitul pe profit este mai mic decat suma impozitului minim pentru transa de venituri totale corespunzatoare, prevazute la alin. (3), sunt obligati la plata impozitului la nivelul acestei sume. (3) Pentru aplicarea prevederilor alin. (2), sumele corespunzatoare impozitului minim, stabilite in functie de veniturile totale inregistrate la data de 31 decembrie a anului precedent, sunt urmatoarele: Venituri totale anuale (lei) 0 52.000 52.001215.000 215.001430.000 430.0014.300.000 4.300.00121.500.000 21.500.001129.000.000 Peste 129.000.001 Impozit minim anual (lei) 2.200 4.300 6.500 8.600 11.000 22.000 43.000

4) Pentru incadrarea in transa de venituri totale prevazuta la alin. (3), se iau in calcul veniturile totale, obtinute din orice sursa, inregistrate la data de 31 decembrie a anului precedent, din care se scad: a) veniturile din variatia stocurilor; b) veniturile din productia de imobilizari corporale si necorporale; c) veniturile din exploatare, reprezentand cota-parte a subventiilor guvernamentale i a altor resurse pentru finantarea investitiilor; d) veniturile din reducerea sau anularea provizioanelor pentru care nu s-a acordat deducere, conform reglementarilor legale; e) veniturile rezultate din anularea datoriilor si a majorarilor datorate bugetului statului, care nu au fost cheltuieli deductibile la calculul profitului impozabil, conform reglementarilor legale; f) veniturile realizate din despagubiri de la societatile de asigurare; g) veniturile prevazute la art. 20 lit. d). (5) Contribuabilii prevazuti la art. 34 alin. (1) lit. b) efectueaza pentru trimestrele IIII comparatia impozitului pe profit trimestrial cu impozitul minim prevazut la alin. (3), recalculat in mod corespunzator pentru trimestrul respectiv, prin impartirea impozitului minim anual la 12 si inmultirea cu numarul de luni aferente trimestrului respectiv. Pentru definitivarea impozitului pe profit datorat se efectueaza comparatia impozitului pe profit anual cu impozitul minim anual prevazut la alin. (3).

50. Decontul de cheltuieli


Intrebare participant seminar:

Copyright 2010 RENTROP&STRATON Grup de Editur i Consultan n Afaceri www.monografii.ro Pagina 64 din 184

Legea Contabilitatii Modificata 150 de intrebari si raspunsuri


Suntem o societate ce prestam servicii de constructie retele de telefonie mobile, majoritatea prestarilor de servicii fiind efectuate prin intermediul subcontractorilor. In cursul activitatii noastre, avem cazuri in care subcontractorii emit facturi de decontare plati, in numele clientului nostru. Aceste facturi, pe care este specificat expres ca sunt in numele clientului si la care avem atasat decont de cheltuieli, sunt inregistrate in contabilitatea noastra in contul 473 pana la momentul in care sunt refacturate catre clientul nostru pe baza unui decont emis de catre noi. Avem insa si cazuri in care primim facturi emise pe societatea noastra, cheltuiala fiind tot pentru clientul nostru, insa la descrierea serviciilor de pe facturi nu este mentionat ca este decontare in numele clientului. Si aceste cheltuieli sunt refacturate catre client prin intocmirea unui decont. Cum ar trebui inregistrate in contabilitatea noastra aceste facturi emise pe numele nostru? Inregistrate pe cheltuiala si ulterior cand aceste cheltuieli sunt refacturate catre client acestea fiind venituri? Sau inregistrate in 473, la fel ca si celelelte tipuri de facturi care au specificatia ca sunt decontari in numele clientului, si apoi, la refacturare catre client, scoase din 473? Raspuns consultant: Din punct de vedere fiscal operatiunile efectuate de dvs. se regasesc la art.129: contravaloarea serviciului de intermediere prestat catre mandant, respectiv catre beneficiar sau, dupa caz, catre furnizor/prestator. (5) Emiterea de catre mandatar a unei facturi in numele sau catre cumparator, pentru livrarea de bunuri intermediata, este suficienta pentru a-l transforma in cumparator revanzator din punctul de vedere al taxei pe valoarea adaugata, astfel cum este prevazut la pct. 6 alin. (3). De asemenea, mandatarul devine din punctul de vedere al taxei pe valoarea adaugata un cumparator revanzator, daca primeste de la vanzator o factura intocmita pe numele sau. In ceea ce priveste taxa pe valoarea adaugata, operatiunile effectuate in contul si in numele clientului nu intra in baza de calcul a acesteia: (3) In sensul art. 137 alin. (3) lit. e) din Codul fiscal, sumele achitate de o persoana impozabila in numele si in contul altei persoane impozabile reprezinta sumele achitate de o persoana impozabila pentru facturi emise de diversi furnizori/prestatori pe numele altei persoane si care apoi sunt recuperate de cel care le achita de la beneficiar. Persoana care achita sume in numele si in contul altei persoane nu primeste facturi pe numele sau si nici nu emite facturi pe numele sau. Pentru recuperarea sumelor achitate in numele si in contul altei persoane se poate emite, in mod optional, o factura de decontare de catre persoana impozabila care a achitat respectivele facturi. In situatia in care partile convin sa isi deconteze sumele achitate pe baza facturii de decontare, taxa nu va fi mentionata distinct, fiind inclusa in totalul sumei de recuperat. Factura de decontare se transmite beneficiarului insotita de factura achitata in numele sau. Persoana care a achitat facturile in numele altei persoane nu exercita dreptul de deducere pentru sumele achitate, nu colecteaza taxa pe baza facturii de decontare si nu inregistreaza aceste sume in conturile de cheltuieli, respectiv de venituri.

Copyright 2010 RENTROP&STRATON Grup de Editur i Consultan n Afaceri www.monografii.ro Pagina 65 din 184

Legea Contabilitatii Modificata 150 de intrebari si raspunsuri


Beneficiarul ale carui facturi au fost achitate de alta persoana isi va deduce in conditiile legii taxa pe baza facturii care a fost emisa pe numele sau de furnizori/prestatori, factura de decontare fiind doar un document care se anexeaza la factura achitata. Ca urmare consider ca inregistrarile contabile care se pot face pe parcursul desfasurarii activitatii sunt: 1. In cazul facturilor primite pe numele clientului dvs: 461 clientul dvs = 462 subcontractorul dvs 2. In cazul facturilor primite pe numele dvs care le refacturati: % 6xxx 4426 = 462 subcontractorul dvs

Si refacturarea: 461 clientul dvs = % 7xx 4427

51. Impozitul pe profit modalitati de calcul


Intrebare participant seminar: Modalitatea de calcul a impozitului pe profit pentru trimestrul I al anului 2010 si exceptiile de la regula. Raspuns consultant: Calcularea impozitului pe profit aferent trimestrului I - 2010 se face in conformitate cu prevederile Codului fiscal, Titlul II. Baza de calcul se determina prin formula: Venituri totale cheltuieli totale venituri neimpozabile + cheltuieli nedeductibile Veniturile neimpozabile sunt cele prevazute de art.22 din Codul fiscal. Cheltuielile nedeductibile sunt cele prevazute la art.21 alin 4 precum si cele cu deductibilitate limitata (sponsorizare, protocol, diurna). Dupa stabilirea impozitului pe profit datorat pentru trimestrul 1 se va face si compararea cu impozitul minim datorat. Pentru anul 2010 impozitul minim datorat se va determina pe baza veniturilor totale realizate in anul 2009. Se va inregistra, declara si plati impozitul cel mai mare dintre impozitul pe profit calculate si impozitul minim.

Copyright 2010 RENTROP&STRATON Grup de Editur i Consultan n Afaceri www.monografii.ro Pagina 66 din 184

Legea Contabilitatii Modificata 150 de intrebari si raspunsuri

52. Reevaluare depozite bancare


Intrebare participant seminar: O societate comerciala procedeaza la data de 31.12 la evaluarea disponibilitatilor in valuta (depozite negociate cu capitalizarea dobanzii - dobanda 3% pe an) conform O.M.F.P. nr. 1.752/2005 respectiv O.M.F.P. nr. 3.055/2009. Dorim un exemplu practic de calcul, avand in vedere si eventuale cumparari in cursul anului la cursuri diferite. Raspuns consultant: Depozitele in valuta s-au reevaluat in anul 2009 numai la finele anului ca orice cont de disponibilitati banesti potrivit O.M.F.P. nr. 1.752/2005. Diferentele de curs s-au inregistrat pe seama conturilor de diferente de curs valutar 665/765. Baza legala: 59. - (1) La fiecare data a bilantului: a) Elementele monetare exprimate in valuta (disponibilitati si alte elemente asimilate, cum sunt acreditivele si depozitele bancare, creante si datorii in valuta) trebuie evaluate si prezentate in situatiile financiare anuale utilizand cursul de schimb valutar, comunicat de Banca Nationala a Romaniei si valabil la data incheierii exercitiului financiar. Diferentele de curs valutar, favorabile sau nefavorabile, intre cursul de schimb al pietei valutare, comunicat de Banca Nationala a Romaniei de la data inregistrarii creantelor sau datoriilor in valuta, sau cursul la care acestea sunt inregistrate in contabilitate si cursul de schimb de la data incheierii exercitiului financiar, se inregistreaza la venituri sau cheltuieli din diferente de curs valutar, dupa caz. De mentionat ca pentru depozitele constituite in 2009 cu scadenta in 2010 este necesara inregistrarea dobanzii de incasat pentru perioada dintre data constituirii depozitului si 31/12/2009. Baza legala: 260. - Veniturile din redevente, chirii, dobanzi si dividende se recunosc astfel: a) dobanzile se recunosc periodic, in mod proportional, pe masura generarii venitului respectiv, pe baza contabilitatii de angajamente; Exemplu: avem un depozit de 100.000 euro constituit in 01/12/2009 cu scadenta 05/02/2010 si procent dobanda 4% pe an. Dobanda pentru perioada 01/12/2009-31/12/2009 se calculeaza: (100.000 euro x 31 x 4/100 )/365 x 4,2282 lei/ron= 1.436,43 lei Si se inregistreaza la data 31/12/2009: 5187 = 766 1.436,43 lei In 2010 dobanda se va incasa la scadenta la cursul zilei, inregistrandu-se diferente fata de cursul din data incasarii:

Copyright 2010 RENTROP&STRATON Grup de Editur i Consultan n Afaceri www.monografii.ro Pagina 67 din 184

Legea Contabilitatii Modificata 150 de intrebari si raspunsuri


5124 5124 = = 5187 1.436,43 lei 765/665

In privinta diferentelor de curs aferente depozitelor bancare in valuta, acestea se inregistreaza la finele fiecarei luni in anul 2010 si la momentul lichidarii. Baza legala: 169. - Depozitele bancare pe termen scurt in valuta se inregistreaza la constituire la cursul de schimb valutar comunicat de Banca Nationala a Romaniei, de la data operatiunii de constituire. (3) Lichidarea depozitelor constituite in valuta se efectueaza la cursul de schimb valutar comunicat de Banca Nationala a Romaniei, de la data operatiunii de lichidare. Diferentele de curs valutar intre cursul de la data constituirii sau cursul la care sunt inregistrate in contabilitate si cursul Bancii Nationale a Romaniei de la data lichidarii depozitelor bancare se inregistreaza la venituri sau cheltuieli din diferente de curs valutar, dupa caz. 174. - La finele fiecarei luni, disponibilitatile in valuta si alte valori de trezorerie, cum sunt titluri de stat in valuta, acreditive si depozite in valuta se evalueaza la cursul de schimb al pietei valutare, comunicat de Banca Nationala a Romaniei din ultima zi bancara a lunii in cauza. Diferentele de curs inregistrate se recunosc in contabilitate la venituri sau cheltuieli din diferente de curs valutar, dupa caz. Exemplu: avem un depozit de 100.000 euro constituit in 01/12/2009 (presupunem 1 euro = 4,23 ron) cu scadenta 05/02/2010 (presupunem 1 euro = 4.01 lei) 01/12/2009: 5124/ depozit 5125 = = 5125 5124/cont curent 100.000 x 4,23= 423.000 100.000 x 4,23= 423.000

(inregistrarea se poate face si direct cont banca la cont banca sau prin 581 viramente interne) 31/12/2009 665 = 5124/depozit 100.000 x (4,23-4,2282)= 180

31/01/2010 (presupunem 1 euro= 4,24 lei) 5124/depozit 05/02/2010 = 765 5124/depozit 5125 5124/depozit 100.000 x (4,24-4,2282)= 1.180 100.000 x 4,01= 401.000 100.000 x 4,01= 401.000 100.000 x (4,24-4,01)= 23.000

5125 = 5124/cont curent = 665 =

53. Inchiderea contului 1068


Intrebare participant seminar: Am preluat o societate si fosta contabila are inregistrata in 1068 suma de 1.500 lei, reprezentand diferenta de curs valutar (la un moment dat inteleg ca se inregistrau in 1068). Cum pot inchide acest cont? Raspuns consultant:

Copyright 2010 RENTROP&STRATON Grup de Editur i Consultan n Afaceri www.monografii.ro Pagina 68 din 184

Legea Contabilitatii Modificata 150 de intrebari si raspunsuri


Potrivit Ordinului nr. 2.332/28 decembrie 2001 pentru aprobarea Precizarilor privind unele masuri referitoare la incheierea exercitiului financiar pe anul 2001 la persoanele juridice care, potrivit prevederilor Legii contabilitatii nr. 82/1991, republicata, modificata si completata prin Ordonanta Guvernului nr. 61/2001, au obligatia sa intocmeasca situatii financiare anuale: 22. Sumele reprezentand facilitati fiscale conform art. 1 alin. (4) din Ordonanta Guvernului nr. 70/1994 privind impozitul pe profit, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, rezultate din evaluarea disponibilitatilor in devize, care se regasesc in profitul net al perioadei, se repartizeaza la rezerve, efectuandu-se articolul contabil: 129 = 1068/analitic distinct Ordonanta nr. 70, republicata/29 august 1994 privind impozitul pe profit mentiona astfel: Art. 1 (4) Diferentele de curs valutar rezultate din evaluarea, in conformitate cu actele normative in vigoare, a disponibilului in devize sunt venituri neimpozabile sau cheltuieli nedeductibile la calculul profitului impozabil. Sumele respective se repartizeaza in contul Alte rezerve/analitic distinct. In acest caz ar trebui sa stabiliti componenta soldului contului de rezerva si in masura in care exista venituri neimpozitate la momentul constituirii, sa impozitati aceste sume la momentul utilizarii rezervei. Destinatia rezervei este cea mentionata de prevederile legale si anume, acoperirea pierderilor, in principal.

54. Majorari de capital social


Intrebare participant seminar: Cu suma din soldul contului 455.1 Asociati conturi curente: cadru legal; documentele care trebuie intocmite la notar; camera comert; inregistrari contabile; se plateste impozit la aceasta suma?

Din profitul nerepartizat al anului 2009: cadru legal; documentele necesare; inregistrari contabile; impozit care trebuie platit.

Raspuns consultant: Potrivit Ordinului nr. 3.055/2009 privind reglementarile contabile punctul 243 (3), principalele operatiuni care se inregistreaza in contabilitate cu privire la majorarea capitalului sunt:

Copyright 2010 RENTROP&STRATON Grup de Editur i Consultan n Afaceri www.monografii.ro Pagina 69 din 184

Legea Contabilitatii Modificata 150 de intrebari si raspunsuri


subscrierea si emisiunea de noi actiuni, incorporarea rezervelor si alte operatiuni, potrivit legii.

Majorare capital din imprumuturi: Prin interferenta cu alte prevederi legislative, aportul la capitalul social se face potrivit legii societatilor comerciale nr. 31/1990 cu modificarile si completarile ulterioare prin aport in natura sau numerar in functie de modul de organizare juridica. In contextul majorarii capitalului social al unei firme prin compensarea creantelor unui asociat fata de societate, aceasta trebuie privita ca un aport in numerar, o suma de bani care exista in patrimoniul societatii si care va face obiectul unor modificari de contabilitate de la activ la pasiv. Subliniem ca aceasta operatiune nu trebuie confundata cu aportul de creante asupra unor terti si care intra sub incidenta art. 16, ea reprezinta de fapt un aport de creante ale actionarului fata de societate. Aportul de creante se constituie din solduri ale conturilor: 4551 Actionari/Asociati - conturi curente 4558 Actionari/Asociati - dobanzi la conturi curente care se capitalizeaza si se vor considera ca aport la capitalul social. Inregistrarile comntabile vor fi: 456 4551 4558 1011 = = = = 1011 456 456 1012

De retinut ca in momentul in care veniturile din dobanzi ar implica o retinere la sursa in cazul platii acestora, operatiunea de capitalizare a acestora in vederea aportului la capital social este similara si va determina pentru societate obligativitatea de a face aceasta retinere la sursa. Majorarea capitalului social prin aceasta modalitate este acceptata la Registrul Comertului numai in urma prezentarii si unui raport de expertiza si se face bineinteles in baza hotararii adunarii generale a asociatilor/actionarilor. Majorare capital din rezultat: Cand adunarea generala stabileste repartizarea profitului reportat pentru majorarea capitalului, se fac urmatoarele inregistrari: 117 "Rezultat reportat" 1068 "Alte rezerve" = 1068 "Alte rezerve" = 1011 "Capital subscris nevarsat" 1012 "Capital subscris varsat"

1011 = "Capital subscris nevarsat"

Copyright 2010 RENTROP&STRATON Grup de Editur i Consultan n Afaceri www.monografii.ro Pagina 70 din 184

Legea Contabilitatii Modificata 150 de intrebari si raspunsuri


Hotararea adunarii generale pentru majorarea capitalului social se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a IV-a. Dreptul de preferinta este de cel putin o luna, cu incepere din ziua publicarii. Majorarea capitalului social din profitul nerepartizat din anul 2007, existent in ct. 117, se poate inregistra si asa: 117 Rezultatul reportat = 1012 Capital subscris varsat

In cazul in care majorarea capitalului social se face din profitul net si nu reprezinta o distribuire in bani si/sau in natura ca urmare a detinerii unor titluri de participare, cu exceptiile expres prevazute, nu se plateste impozit pe dividende. La art. 7 alin. (1) pct. 12 din Codul fiscal, dividendul este definit ca o distribuire in bani sau in natura, efectuata de o societate catre o alta persoana, juridica sau fizica, ca urmare a detinerii unor titluri de participare la acea societate. Titlurile de participare reprezinta actiunile sau partile sociale, asa cum sunt definite de Legea societatilor comerciale nr. 31/1990, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare. De aceea majorarea capitalului social din profitul net, care nu are ca efect o distribuire de titluri suplimentare ce modifica procentul de detinere, nu este considerata distributie de dividend si nu se impoziteaza.

55. Operatiuni triunghiulare


Intrebare participant seminar: Firma A din Romania (inregistrata in scopuri de TVA) vinde marfa la firma B din Romania (inregistrata in scopuri de TVA). Firma B vrea ca marfa sa fie trimisa de firma A in Ungaria la o alta firma. Transportul este efectuat de firma A direct in Ungaria si totodata este suportat de firma A (platit de firma A). Este o operatiune triunghiulara? Firma A factureaza catre firma B cu TVA sau fara TVA ? Firma B factureaza cu TVA/fara TVA catre firma din Ungaria? Transportul efectuat se face printr-un intermediar (D). Factura de transport emisa de D catre A va fi cu TVA/fara TVA? Raspuns consultant: Pentru a fi considerata triunghiulara, operatiunea prezentata de dvs. ar fi trebuit sa se deruleze intre trei persoane impozabile, inregistrate in scopuri de TVA, dar inregistrate in trei state comunitare diferite. Pentru incadrarea unei tranzactii economice la operatiuni triunghiulare trebuie respectate cumulativ patru reguli generale: 1. livrarea de bunuri trebuie efectuata catre un cumparator revanzator de un furnizor inregistrat in scopuri de TVA in primul stat membru; Copyright 2010 RENTROP&STRATON Grup de Editur i Consultan n Afaceri www.monografii.ro Pagina 71 din 184

Legea Contabilitatii Modificata 150 de intrebari si raspunsuri

2. cumparatorul revanzator trebuie sa fie inregistrat in scopuri de TVA in al doilea stat membru, altul decat cel din care incepe sau se incheie transportul efectiv al bunurilor; 3. livrarea de bunuri efectuata de furnizorul din primul stat membru trebuie urmata obligatoriu de livrarea acelorasi bunuri de catre cumparatorul revanzator din al doilea stat membru catre beneficiarul direct situat in al treilea stat membru; 4. beneficiarul final trebuie sa fie inregistrat in scopuri de TVA in al treilea stat membru in vederea indeplinirii obligatiei de plata a TVA. De asemenea, pentru a fi considera triunghiulara, la baza realizarii operatiunii trebuie sa existe un contract din care sa rezulte: circuitul bunurilor si persoana desemnata sa efectueze plata TVA, respectiv destinatarul final al bunurilor; responsabilitatea efectuarii transportului care trebuie asumata fie de catre furnizorul bunurilor din primul stat, fie de catre cumparatorul revanzator din al doilea stat membru. Responsabilitatea transportului se stabileste in functie de conditia de livrare INCOTERMS negociata prin contract. In situatia prezentata de dvs., firma A trebuie sa emita catre B o factura cu TVA colectata deoarece se considera o livrare efectuata pe teritoriul national al Romaniei. Firma B poate considera expedierea sau transportul bunurilor de pe teritoriul Romaniei pe teritoriul Ungariei o livrare intracomunitara de bunuri, scutita cu drept de deducere a TVA numai in masura in care sunt indeplinite cumulativ doua conditii: 1. cumparatorul bunurilor din Ungaria comunica firmei B din Romania un cod valabil de TVA emis de o autoritate fiscala dintr-un stat membru; 2. bunurile sunt expediate si transportate de pe teritoriul Romaniei pe teritoriul Ungariei sau pe teritoriul oricarui stat membru. Livrarile intracomunitare sunt considerate operatiuni scutite cu drept de deducere a TVA in baza art. 143 alineat 2 litera a) daca se pot justifica prin documentele reglementate prin articolul 10 din O.M.F.P. nr. 2.222/2006 cu ultima modificare efectuata prin O.M.F.P. nr. 3.419/21 decembrie 2009: factura completata cu toate informatiile impuse prin art. 155 alin. (5) din Codul fiscal, inclusiv codul de inregistrare in scopuri de TVA atribuit cumparatorului in alt stat membru; documentul prin care se face dovada ca bunurile au fost transportate din Romania in alt stat membru; orice alte documente: contract sau comanda de vanzare/cumparare, documentele de asigurare. Fiind o livrare intracomunitara, operatiunea trebuie raportata si prin declaratia recapitulativa cod 390. Referitor la transportul bunurilor, pot fi doua situatii: cand transportul este efectuat printr-o casa de expeditie din Romania, valoarea acestuia este taxabila in Romania, caz in care firma D emite catre A factura cu TVA colectata;

Copyright 2010 RENTROP&STRATON Grup de Editur i Consultan n Afaceri www.monografii.ro Pagina 72 din 184

Legea Contabilitatii Modificata 150 de intrebari si raspunsuri


cand transportul este efectuat de catre o casa de expeditie dintr-un stat membru, operatiunea este taxabila pentru firma A prin aplicarea regimului de taxare inversa. Aceasta este considerata o achizitie intracomunitara de servicii care se raporteaza prin declaratia cod 390. In alta ordine de idei, consider ca transportul bunurilor poate reprezenta o cheltuiala deductibila pentru firma A numai in situatia in care valoarea acestuia este recuperata prin pret de la clientul B din Romania. De asemenea, firma A isi poate exercita dreptul de deducere a TVA aferenta serviciului de transport numai daca valoarea transportului este recuperata prin pretul bunurilor de la firma B sau daca este facturata de sine-statator catre firma B. Facturarea serviciului de catre firma A pentru B se efectueaza cu TVA colectata.

56. Imprumutul de marfuri


Intrebare participant seminar: O firma ne-a dat marfa cu imprumut. Nu s-a emis factura pe marfa data. Dupa cateva zile, putem sa le dam marfa inapoi. Ce acte trebuie facute? Aviz cu minus de catre firma care ne-a dat marfa cu imprumut? Sau aviz de la noi catre ei? (contabil nu putem sa facem 408 = 371 deoarece programul nu permite). Raspuns consultant: Pentru a evita riscuri fiscal si contabile in derularea acestei operatiuni, in conditiile in care marfa returnata este similara cu cea imprumutata, va sfatuim sa incheiati un contract de custodie pentru marfa primita, pana la data in care aveti posibilitatea returului. Documentele justificative, in acest caz, se vor contabiliza astfel: Avizul cu marfa primita de la proprietar, trebuie sa aiba mentiunea Fara factura si se evidentieaza extracontabil: Debit 8033, cu valoarea de achizitie a marfurilor primite Restiuirea marfurilor se va face pe baza unui aviz emis in conditii similare de societatea dumneavoastra: Credit 8033, cu valoarea de achizitie a marfurilor returnate Altfel, pentru inregistrarea marfurilor in evidenta contabila in contul 371 (adica sa dispuneti de ele ca si un proprietar), trebuie sa primiti o factura de achizitie pentru marfa receptionata si o factura de retur pentru marfa restituita.

Copyright 2010 RENTROP&STRATON Grup de Editur i Consultan n Afaceri www.monografii.ro Pagina 73 din 184

Legea Contabilitatii Modificata 150 de intrebari si raspunsuri

57. Productia dintr-o exploatare miniera


Intrebare participant seminar: Cum trebuie sa organizez contabilitatea unei societati cu o activitate de exploatare miniera (cariera) extras industrial zgura. In cariera, produsul minier (zgura) realizat, se va valorifica astfel: in forma bruta; dar si prelucrat (macinat) rezultand 2 calitati de produs minier. Zgura se va transporta 20 km, la alt punct de lucru, pentru prelucrare. Fiind vorba de productie, ce documente contabile trebuie utilizate in teren, pentru a tine o evidenta corecta pana la facturare catre clienti? Considerati ca pentru aceasta activitate voi fi nevoita sa lucrez cu clasa de conturi 9? Raspuns consultant: Documentele justificative necesare pentru inregistrarea productiei rezultate din exploatarea miniera sunt documentele utilizate in orice activitate de productie adaptate la specificul activitatii. Astfel,consideram ca nu ar trebui sa lipseasca din evidenta dumneavoastra urmatoarele documente: Comanda de productie Bon consum sau fisa limita de consum, pentru materialele necesare in exploatarea miniera; Raport productie insotit de bonul de predare, transfer, restituire pentru zgura obtinuta. Aceasta zgura bruta se va clasifica in contabilitate ca semifabricat. Aviz de insotire pentru transferul produsului minier brut pentru prelucrare. Pe acest aviz se va inscribe mentiunea FARA FACTURA. Nota de intrare receptie in unitatea unde se va prelucra zgura; Bon de consum pentru semifabricatul, care se prelucreaza, dar si pentru alte materiale necesare in procesul de prelucrare Raport productie insotit de bonul de predare, transfer, restituire pentru zgura prelucrata obtinuta. Fisa de magazie pentru toate materiale, semifabricat si produsul finit pe durata depozitarii. Continutul minimal, precum si modul de circulastie al acestor documente, ar trebui aprobat prin proceduri interne. Aceste proceduri trebuie sa respecte prevederile O.M.F.P. nr. 3.512/2008 privind utilizarea formularelor financiar contabile. Art. 1 alin. (1)din legea contabilitatii prevede ca: Societatile comerciale au obligatia sa organizeze si sa conduca contabilitatea proprie, respectiv contabilitatea financiara, potrivit prezentei legi, si contabilitatea de gestiune adaptata la specificul activitatii. Art. 328 alin. (4) din O.M.F.P. nr. 3.055/2009 prevede ca: Pentru organizarea contabilitatii de gestiune, nu este obligatorie utilizarea conturilor din clasa 9 Conturi de gestiune. Copyright 2010 RENTROP&STRATON Grup de Editur i Consultan n Afaceri www.monografii.ro Pagina 74 din 184

Legea Contabilitatii Modificata 150 de intrebari si raspunsuri

Drept urmare, organizarea contabilitatii de gestiune, este obligatorie si necesara (mai ales pentru activitatea de productie) , dar nu neaparat prin utilizarea clasei 9 de conturi.

57. Consumul de carburanti al utilajelor


Intrebare participant seminar: Cum se va tine evidenta contabila a consumului de carburanti al utilajelor (inchiriate, proprii) din cariera pentru ca aceasta cheltuiala sa fie deductibila, avand in vedere ca un utilaj consuma cca 30 litri/ora? Va fi nevoie de fisa activitatii zilnice consum normat? Raspuns consultant: Conform Codului Fiscal acest consum de carburanti nu are limitari speciale de deductibilitate, deoarece reprezinta un consum tehnic generat de functionarea utilajelor de productie. Drept urmare, pentru evidenta contabila si fiscala a consumului de carburanti se va intocmi o fisa limita de consum in functie de consumul normat pe ora (conform fisei tehnice) si orele de activitate preluate din fisa activitatii zilnice. Intr-adevar, depasirea nejustificata a consumului normal genereaza cheltuieli nedeductibile.

58. Amortizarea unui mijloc fix exemplu


Intrebare participant seminar: Daca un SRL a uitat sa prinda amortizarea la un mijloc fix din anul cand a fost achizitionat (ianuarie 2008) cum se poate proceda legal pentru regularizarea acestei situatii ( se poate amenda?)? Ce inregistrari contabile se fac; se poate prinde amortizarea neprinsa pana acum intr-o singura luna? Raspuns consultant: Prevederea contabila in vigoare precizeaza solutia contabila in astfel de cazuri. Primul pas este acela de a identifica daca mijlocul fix a fost utilizat in toata aceasta perioada, luna din considerare procesul verbal de punere in functiune. Mijlocul fix se amortizeaza numai pe perioada utilizarii. Urmatorul pas este acela de a se calcula costul cu amortizarea pentru anul 2008 si anul 2009. Daca sumele sunt considerate semnificative pentru companie, adica valoarea influenteaza rezultatele precedente in mod semnificativ, atunci inregistrarea in contabilitate se va face de exemplu in luna aprilie 2010, utilizand contul 1174 Rezultat din corectarea erorilor materiale, cu analitice pentru fiecare an. Copyright 2010 RENTROP&STRATON Grup de Editur i Consultan n Afaceri www.monografii.ro Pagina 75 din 184

Legea Contabilitatii Modificata 150 de intrebari si raspunsuri

Daca sumele sunt nesemnificative raportate la volumul si sumele inregistrate de companie, atunci costul se poate inregistra integral drept cost curent in luna aprilie 2010. Nu veti modifica cu nimic bilantul depus pentru anii 2008 si 2009, insa pierderea rezultata in contul 1174 va fi acoperita cu prioritate din profitul anului 2010 sau a anilor precedenti la data hotararii AGA de aprobare a situatiilor financiare ale anului 2010, la inceputul anului 2011. Prevedere legala - O.M.F.P. nr. 3.055/2009: Corectarea erorilor contabile 63. - (1) Erorile constatate in contabilitate se pot referi fie la exercitiul financiar curent, fie la exercitiile financiare precedente. (2) Corectarea erorilor se efectueaza la data constatarii lor. (3) Erorile din perioadele anterioare sunt omisiuni si declaratii eronate cuprinse in situatiile financiare ale entitatii pentru una sau mai multe perioade anterioare rezultand din greseala de a utiliza sau de a nu utiliza informatii credibile care: a) erau disponibile la momentul la care situatiile financiare pentru acele perioade au fost aprobate spre a fi emise; b) ar fi putut fi obtinute in mod rezonabil si luate in considerare la intocmirea si prezentarea acelor situatii financiare anuale. Astfel de erori includ efectele greselilor matematice, greselilor de aplicare a politicilor contabile, ignorarii sau interpretarii gresite a evenimentelor si fraudelor. (4) Corectarea erorilor aferente exercitiului financiar curent se efectueaza pe seama contului de profit si pierdere. (5) Corectarea erorilor semnificative aferente exercitiilor financiare precedente se efectueaza pe seama rezultatului reportat. (6) Erorile nesemnificative aferente exercitiilor financiare precedente se corecteaza, de asemenea, pe seama rezultatului reportat. Totusi, pot fi corectate pe seama contului de profit si pierdere erorile nesemnificative. Erorile nesemnificative sunt cele de natura sa nu influenteze informatiile financiar-contabile. Se considera ca o eroare este semnificativa daca aceasta ar putea influenta deciziile economice ale utilizatorilor, luate pe baza situatiilor financiare anuale. Analizarea daca o eroare este semnificativa sau nu se efectueaza in context, avand in vedere natura sau valoarea individuala sau cumulata a elementelor. (7) In notele la situatiile financiare trebuie prezentate informatii suplimentare cu privire la erorile constatate. (8) Corectarea erorilor aferente exercitiilor financiare precedente nu determina modificarea situatiilor financiare ale acelor exercitii. In cazul erorilor aferente exercitiilor financiare precedente, corectarea acestora nu presupune ajustarea informatiilor comparative prezentate in situatiile financiare. Informatii comparative referitoare la pozitia financiara si performanta financiara, respectiv modificarea pozitiei financiare, sunt prezentate in notele explicative. Copyright 2010 RENTROP&STRATON Grup de Editur i Consultan n Afaceri www.monografii.ro Pagina 76 din 184

Legea Contabilitatii Modificata 150 de intrebari si raspunsuri

(9) Inregistrarea stornarii unei operatiuni contabile aferente exercitiului financiar curent se efectueaza fie prin corectarea cu semnul minus a operatiunii initiale (stornare in rosu), fie prin inregistrarea inversa a acesteia (stornare in negru), in functie de politica contabila si programele informatice utilizate. Din punct de vedere fiscal, daca societatea a fost platitoare de impozit pe profit in anii 2008 si 2009 si a depus declaratia 101 anuala, va rectifica in mod corespunzator aceste declaratii, prinzand costul cu amortizarea ca deductibil, daca mijlocul fix este utilizat pentru a aduce beneficii companiei. Daca corectia se inregistreaza pe costul curent al anului 2010 va fi un cost nedeductibil la calcul fiscal an 2010.

59. Avantajele salariatilor


Intrebare participant seminar: O societate incheie la 12.03.2010 un contract cu o persoana juridica (SRL) care ofera servicii de SPA CENTER, (inot, masaj etc.) pentru o perioada de 1an pentru salariatii acesteia si nu numai. Cum se interpreteaza fiscal si cum se inregistreaza contabil factura aferenta acestor servicii (cheltuiala ne/deductibila, deducerea TVA-ului, plata acesteia)? Raspuns consultant: Potrivit Codului Fiscal art. 55 alin. (3), avantajele includ pe langa altele si cazare, hrana, imbracaminte, personal pentru munci casnice, precum si alte bunuri sau servicii oferite gratuit sau la un pret mai mic decat pretul pietei. Astfel, daca aceste servicii sunt oferite gratuit de catre angajator angajatilor sai, se vor considera avantaje in natura. Normele metodologice mentioneaza ca avantajele in bani si in natura sunt considerate a fi orice foloase primite de salariat de la terti sau ca urmare a prevederilor contractului individual de munca ori a unei relatii contractuale intre parti, dupa caz, iar la stabilirea venitului impozabil se au in vedere si avantajele primite de persoana fizica. Tratamentul fiscal al avantajului reprezentand contravaloarea primelor de asigurare este urmatorul: pentru beneficiarii care obtin venituri salariale si asimilate salariilor de la suportatorul primelor de asigurare, acestea sunt impuse prin cumularea cu veniturile de aceasta natura ale lunii in care sunt platite primele de asigurare; pentru alti beneficiari care nu au o relatie generatoare de venituri salariale si asimilate salariilor cu suportatorul primelor de asigurare, acestea sunt impuse in conformitate cu prevederile art. 78 din Codul fiscal, adica sunt asimilate unor venituri din alte surse si impozitate cu 16%.

Cheltuiala se va inregistra de catre companie ca deductibila, fiind impozabila salariatului prin stat de salarii.

Copyright 2010 RENTROP&STRATON Grup de Editur i Consultan n Afaceri www.monografii.ro Pagina 77 din 184

Legea Contabilitatii Modificata 150 de intrebari si raspunsuri


De mentionat ca inregistrarea in cheltuiala se va face pe masura ce costul este aferent perioadei, daca abonamentul este pentru 1 an si nu integral la factura. Taxa pe valoarea adaugata se va deduce initial la inregistrarea facturii pentru a fi preluata corespunzator in declaratia 394 recapitulativa, dar ulterior se va colecta in mod corespunzator.

60. Operatiuni extracomunitare


Intrebare participant seminar: Iau marfa din Anglia (intracomunitar) si o revind in India. Marfa nu mai intra in tara si va pleca direct in India cel din India se ocupa de transport o ridica din depozitul din Anglia. Anglia imi factureaza mie si eu ii facturez indianului (extracomunitar). Cum facturez: cu TVA sau fara TVA? Cel din India spune ca a mai cumparat din UE si i s-a facturat fara TVA. Cei de la vama spun ca nu este important prin ce tara se face vama (este bine prin orice tara intracomunitara). Ei spun ca este ca un export normal, extracomunitar. Raspuns consultant: Consider ca operatiunea prezentata de dvs. nu este impozabila in Romania si nu poate fi raportata prin decontul de TVA cod 300 care se completeaza si se depune la organul fiscal din Romania doar pentru operatiunile care au locul pe teritoriul Romaniei, dovedite prin documente pe care este inscris codul de inregistrare in scopuri de TVA cu simbolul RO. Pentru a fi impozabila in Romania din punct de vedere al TVA, orice operatiune trebuie sa indeplineasca patru conditii cumulative mentionate la articolul 126, alin. 1, de la litera a) la d): a) operatiunea sa fie o livrare de bunuri sau o prestare de servicii, in sfera taxei, efectuata cu plata; b) locul de livrare a bunurilor sau de prestare a serviciilor sa fie considerat in Romania, conform articolului 132 sau 133; c) livrarea bunurilor sau prestarea serviciului sa fie realizata de o persoana impozabila care actioneaza ca atare; d) livrarea bunurilor si prestarea serviciilor sa fie rezultatul desfasurarii unei activitati economice ; In situatia prezentata de dvs. nu este respectata conditia de la punctul 2, motiv pentru care operatiunile nu sunt impozabile in Romania, fapt reglementat la punctul 2 alineatul 1 din normele de aplicare ale articolului 126 care prevede: In sensul art. 126 alin. (1) din Codul fiscal, operatiunea nu este impozabila in Romania daca cel putin una din conditiile prevazute la lit. a) - d) nu este indeplinita. Astfel, consider ca firma dvs. stabilita in Romania desfasoara activitati economice pe teritoriul Angliei, motiv pentru care trebuie sa se inregistreze in scopuri de TVA pe teritoriul Angliei sau pe teritoriul Germaniei de unde bunurile vor fi exportate in India. Firma trebuie sa se inregistreze intr-unul din cele doua state mentionate, similar prevederilor cuprinse la articolul 153 alineatul 4 din Codul fiscal aplicabil pe teritoriul Romaniei pentru

Copyright 2010 RENTROP&STRATON Grup de Editur i Consultan n Afaceri www.monografii.ro Pagina 78 din 184

Legea Contabilitatii Modificata 150 de intrebari si raspunsuri


persoanele impozabile care nu sunt stabilite pe teritoriul Romaniei, dar realizeaza operatiuni pe teritoriul Romaniei. In baza acestui articol, o persoana impozabila care nu este stabilita in Romania in baza prevederilor art. 125^1 alin. (2) este obligata sa solicite inregistrarea in scopuri de TVA la organele fiscale competente pentru operatiuni realizate pe teritoriul Romaniei care dau drept de deducere a taxei. Inregistrarea trebuie efectuata inainte de realizarea operatiunilor economice respective. Obligatia inregistrarii rezulta si din alineatul (5) al articolului 153 care prevede ca trebuie sa solicite inregistrarea in scopuri de TVA persoana impozabila nestabilita in Romania si neinregistrata in scopuri de TVA in Romania, care intentioneaza: a. b. sa efectueze o achizitie intracomunitara de bunuri pentru care este obligata la plata taxei conform art. 151; sau sa efectueze o livrare intracomunitara de bunuri scutita de taxa.

In situatia prezentata, operatiunile desfasurate pe teritoriul Angliei sau pe teritoriul Germaniei nu pot fi considerate a fi realizate pe teritoriul Romaniei astfel incat sa le raportati drept achizitii intracomunitare sau livrari intracomunitare prin declaratia cod 390 care se depune la organul fiscal competent din Romania. In acest sens va recomand sa va inregistrati in scopuri de TVA in Germania (locul de unde vor fi exportate bunurile in India), fie prin desemnarea unui reprezentant fiscal pe teritoriul Germaniei, fie prin inregistrarea directa la organul fiscal teritorial prin prezentarea contractelor sau comenzilor in baza carora urmeaza sa efectuati livrari si achizitii intracomunitare sau operatiuni de export care au locul in Germania. Pentru a evita riscurile nerespectarii legislatiei fiscale aplicabile in Germania, cea mai buna solutie este desemnarea unui reprezentant fiscal stabilit in Germania. Daca bunurile sunt expediate din Anglia pe teritoriul Germaniei, se considera ca firma dvs. a efectuat pe teritoriul Germaniei o achizitie intracomunitara de bunuri. In baza prevederilor articolului 20 din Directiva CEE nr. 112 din 28 noiembrie 2006 privind sistemul comun al taxei pe valoarea adaugata, notiunea de achizitie intracomunitara de bunuri" inseamna obtinerea dreptului de a dispune, ca si un proprietar, de bunuri mobile corporale expediate sau transportate . intr-un alt stat membru decat cel in care a inceput expedierea sau transportul bunurilor. De asemenea, prin articolul 21 al Directivei 112 se precizeaza faptul ca: Utilizarea de catre o persoana impozabila, in scopul desfasurarii activitatii sale economice, a unor bunuri expediate sau transportate de persoana impozabila respectiva sau in numele acesteia din alt stat membru, in care bunurile au fost produse, extrase, prelucrate, cumparate sau achizitionate .de persoana impozabila respectiva in scopul desfasurarii activitatii sale economice este considerata o achizitie intracomunitara de bunuri efectuata cu titlu oneros. Livrarea ulterioara in India a bunurilor achizitionate din Anglia pe teritoriul Germaniei reprezinta o operatiune de export realizata pe teritoriul Germaniei. Atat modalitatea de taxare a achizitiei intracomunitare efectuate pe teritoriul Germaniei cat si emiterea documentelor pentru efectuarea exportului in India vor reprezenta responsabilitatea reprezentantului fiscal din Germania desemnat de catre firma dvs. din Romania. Copyright 2010 RENTROP&STRATON Grup de Editur i Consultan n Afaceri www.monografii.ro Pagina 79 din 184

Legea Contabilitatii Modificata 150 de intrebari si raspunsuri

Pentru exportul efectuat in India, reprezentantul fiscal va emite factura in numele firmei dvs. fara sa colecteze TVA deoarece operatiunea este considerata scutita cu drept de deducere. Reprezentantului fiscal ii revine de asemenea si responsabilitate raportarii fiscale la organul fiscal competent din Germania a operatiunilor efectuate de catre firma dvs. pe teritoriul Germaniei. Astfel, prin desemnarea unui reprezentant fiscal pe teritoriul Germaniei evitati riscul de a fi sanctionat pentru nedeclararea unor operatiuni efectuate pe teritoriul Germaniei.

61.Taxa de afisaj
Intrebare participant seminar: Cum se inregistreaza (nota contabila) TLP 3% aferenta facturii de inchiriere panou emisa clientului? Raspuns consultant: Inregistrarea in contabilitate a operatiunilor desfasurate se face cu respectarea legislatiei contabile si fiscale aplicabile in Romania. Din intrebarea dvs rezulta ca doriti sa stiti care este articolul contabil prin care o societate care desfasoara activitati de publicitate inregistreaza taxa aferenta mijloacelor de afisaj. In conformitate cu art.271 din Codul fiscal, pentru utilizarea unui panou se datoreaza taxa de afisaj cuprinsa intre 0 si 28 lei pentru fiecare metro patrat de afisaj, sau fractiune de metro patrat. Taxa de 3% se datoreaza in cazul serviciilor de reclama si publicitate. Valoarea taxei pentru afisaj in scop de reclama si publicitate se calculeaza anual, prin inmultirea numarului de metri patrati sau a fractiunii de metru patrat a suprafetei afisajului pentru reclama sau publicitate cu suma stabilita de consiliul local. Taxa pentru afisajul in scop de reclama si publicitate se plateste anual, anticipat sau trimestrial, in patru rate egale, pana la datele de 15 martie, 15 iunie, 15 septembrie si 15 noiembrie, inclusiv. Consiliile locale pot impune persoanelor care datoreaza taxa pentru afisaj in scop de reclama si publicitate sa depuna o declaratie anuala la compartimentul de specialitate al autoritatii administratiei publice locale. Din punct de vedere contabil inregistrarea in contabilitate a taxei de afisaj se poate face astfel: a) Inregistrarea impozitului anual datorat: 471 cheltuieli in avans = 446 taxa pe afisaj b) Plata taxei catre bugetul local: 446 taxa pe afisaj = 5121 cont curent c) Trecerea lunara pe cheltuieli a taxei de afisaj: Copyright 2010 RENTROP&STRATON Grup de Editur i Consultan n Afaceri www.monografii.ro Pagina 80 din 184

Legea Contabilitatii Modificata 150 de intrebari si raspunsuri

635 Cheltuieli cu alte impozite sit axe = 471 Cheltuieli in avans.

62. Factura de avans pentru servicii conform contractului


Intrebare participant seminar : Care este nota contabila pentru factura de avans servicii conform contract emisa clientilor? Raspuns consultant: Inregistrarea in Contabilitate se face conform prevederilor Ordinului nr. 3.055/2009. In acest sens in actul normative de mai sus se arata ca la data emiterii unei facturi de avans inregistrarea in Contabilitate a acesteia se va face astfel: 411 clienti = % 419 Clienti creditori 4427 TVA colectata

La data emiterii facturii finale se regularizeaza avansurile incasate. Regularizarea se realizeaza prin stornarea avansurilor facturate si emiterea facturii finale. Inregistrarea facturii finale si de regulariare a avansurilor se face astfel: 411 Clienti = % 419 Clienti creditori cu semnul minus 7xx cu venitul aferent 4427 TVA colectata pentru diferente- daca este cazul.

63. Rezerve din reevaluare


Intrebare participant seminar: Rezervele din reevaluare anterior datei de 31.12.2003, aflate in sold in contul 1065 si utilizate la acoperirea pierderilor sunt elemente similare veniturilor ? Raspuns consultant: Din pacate, aceste reevaluari dinainte de 2003, daca au generat un surplus de cheltuieli deductibile (prin amortizare sau prin scoaterea din functiune a obiectului reevaluat) determina aparitia elementelor similare veniturilor la momentul schimbarii destinatiei rezervei existente in sold cont 1065. Acoperirea pierderii reprezinta o schimbare de destinatie. Baza legala pentru acest tratament se regaseste in Codul Fiscal la art. 22 alin. 5:

Copyright 2010 RENTROP&STRATON Grup de Editur i Consultan n Afaceri www.monografii.ro Pagina 81 din 184

Legea Contabilitatii Modificata 150 de intrebari si raspunsuri


Art. 22: (5) Reducerea sau anularea oricarui provizion ori a rezervei care a fost anterior dedusa se include in veniturile impozabile, indiferent daca reducerea sau anularea este datorata modificarii destinatiei provizionului sau a rezervei, distribuirii provizionului sau rezervei catre participanti sub orice forma, lichidarii, divizarii, fuziunii contribuabilului sau oricarui alt motiv. Prevederile prezentului alineat nu se aplica daca un alt contribuabil preia un provizion sau o rezerva in legatura cu o divizare sau fuziune, reglementarile acestui articol aplicandu-se in continuare acelui provizion sau rezerva. Norme metodologice: 571. In aplicarea prevederilor art. 22 alin. (5), corelate cu dispozitiile art. 19 din Codul fiscal, surplusul din reevaluarea imobilizarilor corporale, care a fost anterior deductibil, evidentiat potrivit reglementarilor contabile in contul Rezultatul reportat sau in contul Alte rezerve, analitice distincte, se impoziteaza la momentul modificarii destinatiei rezervei, distribuirii rezervei catre participanti sub orice forma, lichidarii, divizarii, fuziunii contribuabilului sau oricarui alt motiv, inclusiv la folosirea acesteia pentru acoperirea pierderilor contabile. Pentru calculul profitului impozabil aceste sume sunt elemente similare veniturilor. Inregistrarea si mentinerea in capitaluri proprii, respectiv conturi de rezerve sau rezultatul reportat, analitice distincte, a rezervelor constituite in baza unor acte normative nu se considera modificarea destinatiei sau distributie.

64. Factura cu TVA colectata


Intrebare participant seminar: S-au livrat frize fag catre o societate din Franta care are cod valid de TVA; descarcarea s-a facut in Romania, la Satu Mare. S-a emis aviz de insotire, factura INVOICE catre societatea din Franta, unde s-a mentionat punct descarcare Satu Mare la fel si pe CMR. La plecarea frizelor din Romania s-a intocmit alt CMR. Factura catre societatea din Franta s-a facut fara TVA, cu taxare inversa. Organele de inspectie fiscala au calculat TVA pe care l-a retinut din TVA de rambursat de la societatea emitenta. Pentru a putea sa-si recupereze TVA-ul retinut, se poate emite factura catre societatea din Franta cu TVA, cu baza impozabila si TVA sau numai TVA de recuperat ? Societatea din Franta cum isi poate recupera TVA-ul pe care il va plati ? Raspuns consultant: Firma din Franta nu poate recupera suma TVA pe care firma dvs. o datoreaza bugetului de stat din Romania. Tocmai de aceea nu este recomandabil sa emiteti o factura cu TVA colectata la cota standard TVA de 19 % pentru livrarea de bunuri. Avand in vedere faptul ca in lipsa documentului de transport prin care se face dovada ca bunurile au fost expediate din Romania direct catre un stat membru (Franta) operatiunea este considerata o livrare de bunuri pe teritoriul national pentru care se datoreaza TVA.

Copyright 2010 RENTROP&STRATON Grup de Editur i Consultan n Afaceri www.monografii.ro Pagina 82 din 184

Legea Contabilitatii Modificata 150 de intrebari si raspunsuri


Prin colectarea TVA, organul de inspectie fiscala a stabilit diferente suplimentare de plata pe care dvs. este obligata sa le achite deoarece nu a justificat incadrarea corecta la operatiuni scutite cu drept de deducere in baza documentelor enumerate prin O.M.F.P. nr. 2.222/2006. In acest caz, organul de inspectie fiscala a stabilit faptul ca obligata la plata taxei este firma din Romania care a efectuat livrarea, nicidecum firma din Franta. Firma din Franta ar fi fost obligata la plata TVA prin aplicarea regimului de taxare inversa asupra valorii achizitiei intracomunitare efectuate doar in situatia in care firma din Romania ar fi realizat o livrare intracomunitara de bunuri, scutita cu drept de deducere a TVA. Acesta este motivul pentru care nu este corecta emiterea unei facturi pentru recuperarea acestor diferente suplimentare de plata de la partenerul din Franata. Daca ar primi de la dvs. o astfel de factura, pentru a solicita rambursarea, firma din Franta ar trebui sa depuna o cerere de rambursare la autoritatea fiscala din Franta care, la randul ei, ar inainta cererea autoritatii fiscale din Romania. Aceasta autoritate fiscala din Romania nu ar fi de acord cu rambursarea sumei TVA in cauza avand in vedere faptul ca nu au fost respectate regulile privind locul livrarii de bunuri. Pe intreg teritoriul comunitar sunt stabilite reguli si principii clare privind rambursarea TVA. Astfel, prin directiva CEE nr. 8 din 12 februarie 2008 de modificare a Directivei CEE nr. 12/2006 s-au adus modificari referitoare la rambursarea TVA. Astfel, prin aceasta directiva se face fac urmatoarele precizari: TVA este rambursata persoanelor impozabile care sunt stabilite intr-un alt stat membru decat statul membru in care cumpara bunuri supuse TVA, in baza normelor detaliate stabilite prin Directiva CEE nr. 9 din 2008; nu se efectueaza rambursarea TVA daca suma a fost facturata incorect conform legislatiei statului membru in care se face rambursarea. Prin Directiva 9 din 2008, articolul 4, nu se accepta rambursarea sumei TVA facturate pentru livrari de bunuri care sunt sau pot fi scutite in baza prevederilor articolului 138 (livrarea intracomunitara de bunuri) sau al articolului 146 alineatul (1) litera (b) (export de bunuri) din Directiva CEE nr. 112. Din directiva CEE nr. 9/2008 ale carei prevederi au fost preluate in legislatia fiscala din Romania prin O.M.F.P. nr. 3 din 4 ianuarie 2010 pentru aprobarea Procedurii de primire a cererilor de rambursare a TVA achitate de catre persoanele impozabile stabilite in Romania pentru importuri si achizitii de bunuri/servicii efectuate in alt stat membru al Uniunii Europe, rezulta faptul ca rambursare se acorda pentru urmatoarele bunuri si servicii achizitionate din statul membru in care se efectueaza rambursarea: 1. = combustibil; 2. = inchiriere de mijloace de transport; 3. = cheltuieli legate de mijloace de transport (altele decat bunurile si serviciile prevazute la codurile 1 si 2); 4. = taxe rutiere de acces si taxa de utilizare a drumurilor; 5. = cheltuieli de deplasare, de exemplu, cu taxiul sau cu mijloacele de transport public; 6. = cazare; 7. = servicii de catering si restaurant; 8. = acces la targuri si expozitii; 9. = cheltuieli pentru produse de lux, activitati de divertisment si spectacole; 10. = altele. Copyright 2010 RENTROP&STRATON Grup de Editur i Consultan n Afaceri www.monografii.ro Pagina 83 din 184

Legea Contabilitatii Modificata 150 de intrebari si raspunsuri

In concluzie, diferenta suplimentara de plata TVA nu poate fi recuperata de la partenerul din Franta prin emiterea unei facturi cu TVA colectata.

65. Datorii prescrise


Intrebare participant seminar: Am solduri restante catre furnizori mai vechi de 3 ani. Cum procedez sa inchid aceste solduri? Mentionez ca aceste solduri nu vor fi platite niciodata, deoarece furnizorii nu mai sunt. Raspuns consultant: Inregistrarea in contabilitate a operatiunilor se face cu respectarea Legii Contabilitatii nr. 82/1991 precum si a Ordinului 3.055/2009. Conform reglementarilor legale societatile sunt obligate sa efectueze inventarierea patrimoniului cel putin odata pe an, de regula la inchiderea exercitiului financiar. Daca la data efectuarii inventarierii se constata ca exista solduri de datorii catre furnizori care nu mai exista (au fost lichidati, radiati) si care nu au efectuat demersuri pentru recuperarea creantelor lor, atunci aceste solduri pot fi inchise prin conturi de venituri impozabile. Perioada de prescriere de 3 ani se aplica de la data la care au incetat toate demersurile de recuperare, si nu neaparat de la data scadenta a datoriei. In cazul in care au trecut cei 3 ani de cand nu s-au mai intreprins demersuri de catre furnizori, atunci puteti inchide datoria astfel: 401 furnizori = 7588 alte venituri din exploatare.

66. Deductibilitatea marfurilor deteriorate


Intrebare participant seminar: Am in stoc marfa defecta si anume (parchet, usi de interior, usi metalice, ob sanitare).La unele produse pot face dovada distugerii, dar la unele pur si simplu trebuie sa le arunc. Cum procedez cu TVA-ul? Pentru marfa casata cheltuiala este deductibila? Raspuns consultant: Potrivit Codului Fiscal art. 128 alineatul (8):

Copyright 2010 RENTROP&STRATON Grup de Editur i Consultan n Afaceri www.monografii.ro Pagina 84 din 184

Legea Contabilitatii Modificata 150 de intrebari si raspunsuri

Nu constituie livrare de bunuri, in sensul alin. (1) litera b) bunurile de natura stocurilor degradate calitativ, care nu mai pot fi valorificate. In normele metodologice date in aplicarea acestui paragraf se mentioneaza la punctul (9): In sensul art. 128 alin. (8) lit. b) din Codul fiscal, nu se considera livrare de bunuri cu plata bunurile de natura stocurilor degradate calitativ, care nu mai pot fi valorificate, daca sunt indeplinite in mod cumulativ urmatoarele conditii: a) bunurile nu sunt imputabile; b) degradarea calitativa a bunurilor se datoreaza unor cauze obiective dovedite cu documente; c) se face dovada ca s-au distrus bunurile si nu mai intra in circuitul economic. Astfel, daca puteti documenta respectarea conditiilor de mai sus, nu aveti obligatia colectarii TVA in sensul ajustarii TVA dedusa initial la momentul achizitiei intracomunitare, altfel TVA trebuie colectata prin inregistrarea 635= 4427, iar costul este considerat nedeductibil, potrivit prevederilor de mai jos. In privinta deductibilitatii costului de descarcare a stocurilor deteriorate, Codul Fiscal mentioneaza la art. 21: (4) Urmatoarele cheltuieli nu sunt deductibile litera c) cheltuielile privind bunurile de natura stocurilor sau a activelor corporale constatate lipsa din gestiune ori degradate, neimputabile, pentru care nu au fost incheiate contracte de asigurare, precum si taxa pe valoarea adaugata aferenta, daca aceasta este datorata potrivit prevederilor titlului VI. Nu intra sub incidenta acestor prevederi stocurile si mijloacele fixe amortizabile, distruse ca urmare a unor calamitati naturale sau a altor cauze de forta majora, in conditiile stabilite prin norme. Astfel, daca stocurile degradate nu sunt imputabile, dar exista un contract de asigurare incheiat pentru astfel de situatii si se incaseaza despagubiri de la compania de asigurari, costul va fi considerat deductibil. Altfel, costul va fi considerat nedeductibil. Ca si procedura de realizare a casarii, aceasta se poate realiza astfel: 1. In cadrul procesului de inventariere, comisia de inventar constata ca exista active degradate, care nu mai pot fi utilizate. In procesul verbal de valorificare a inventarului sunt mentionate aceste active si se face propunere de casare. 2. Administratorul patrimoniului decide daca se va efectua casarea activelor respective si numeste comisia de casare. 3. Casarea efectiva poate fi efectuata prin dezmembrarea activelor si recuperarea unor parti din acestea sau prin valorificarea la unitati specializare (gen Remat). 4. Se intocmeste un PV de casare in care sunt mentionate procedurile efectuate, materialele recuperate/refolosibile (daca este cazul) si documentul de predare la REmat (daca este cazul. Acest PV este document de inregistrare in contabilitate a scaderii din gestiune.

Copyright 2010 RENTROP&STRATON Grup de Editur i Consultan n Afaceri www.monografii.ro Pagina 85 din 184

Legea Contabilitatii Modificata 150 de intrebari si raspunsuri

67. Achizitii intracomunitare


Intrebare participant seminar: Achizitiile intracomunitare: care este baza legala? cum se inregistreaza? ce declaratii trebuie depuse? Raspuns consultant: Achizitiile intracomunitare reprezinta cumparari de bunuri si/sau servicii din alte state membre ale uniunii Europene, altul decat statul unde se efectueaza achizitia. Notiunea a fost introdusa de Codul fiscal aprobat prin Legea 571/2003 incepand cu 01.01.2007, respctiv data aderarii Romaniei la Uniunea Europeana. Pentru detalii suplimentare trebuie sa aveti in vedere Titlul VI - Taxa pe valoarea adaugata. Din punct de vedere al TVA daca sunt indeplinite conditiile prevazute de lege (dovada transportului dintr-un stat membru in alt stat membru si un cod valid de TVA) atunci se face taxare inversa, respectiv: 4426 TVA deductibila = 4427 TVA colectata Ca si declaratii specifice putem enumera: Decontul de TVA (formular 300) care are randuri specificve achizitiilor intracomunitare; Declaratia VIES (formular 390); Declaratia Intrastat.

68. Decontari din operatii in curs de clarificare


Intrebare participant seminar: Am preluat o societate iar in contul 473 am o suma despre care nu stiu prea multe. Contabilul care a tinut evidenta inaintea mea mi-a spus ca a preluat-o si o are acolo circa 3 ani. Ce se intampla cu ea? O mai pot tine in 473? Raspuns consultant: Potrivit reglementarilor contabile conforme cu directivele europene (Ordin nr. 1.752/2005 pana la 31/12/2009 si Ordin nr. 3.055/2009 valabil de la 01/01/2010): operatiunile care nu pot fi inregistrate direct in conturile corespunzatoare, pentru care sunt necesare clarificari ulterioare, se inregistreaza, provizoriu, in contul 473 Decontari din operatii in curs de clarificare". Sumele inregistrate in acest cont trebuie clarificate de catre entitate intr-un termen de cel mult trei luni de la data constatarii. Astfel, mentinerea unei sume pe o perioada mai veche de 3 ani nu este corecta si ar trebui intreprinse toate demersurile pentru clarificarea sumelor inregistrate in acest cont. Copyright 2010 RENTROP&STRATON Grup de Editur i Consultan n Afaceri www.monografii.ro Pagina 86 din 184

Legea Contabilitatii Modificata 150 de intrebari si raspunsuri

In cazul in care sumele nu sunt semnificative, neavand un impact material asupra situatiilor financiare, ati putea inchide soldul pe seama unui cost nedeductibil sau a unui venit impozabil. In situatia in care sumele sunt semnificative recomandam totusi depunerea tuturor eforturilor pentru identificarea tranzactiei si clarificarea ei. O posibilitate ar fi verificarea balantei de verificare pentru identificarea anului in care a aparut acest sold, apoi luna si pe baza registrului jurnal a notei contabile care a generat acest sold. Ulterior in baza unei decizii a managementului se poate stabili destinatia sumei.

69. Intarzierea intocmirii unei facturi de vanzare


Intrebare participant seminar: O firma care comercializeaza produse necesare pentru tratarea apei din Combinatele chimice. Un client care are calitatea de furnizor al acestor produse a livrat pe data de 16 decembrie 2009 o cantitate de X kg, iar in luna ianuarie 2010 o cantitate de Y kg de aceste produse pe baza de aviz de insotire a marfii, fara sa intocmeasca factura pe aceste iesiri, deoarece a presupus ca cei de la Combinate vor factura exact pe cantitatea consumata, care nu se cunoaste decat la sfarsit de luna. Factura s-a intocmit pe data de 05.02.2010 si nu pe toata cantitatea livrata X+Y kg, ci numai pe cantitatea efectiv consumata care este mai mica decat X+Y kg. Consider ca este o amanare a TVA colectata si Impozitului pe profit, si as considera corect sa se intocmeasca factura pe toata cantitatea livrata, in data livrarii, specificandu-se, pe factura, ca plata se va face in functie de consumul lunar, in mai multe transe. In contractul care s-a incheiat cu Combinatul respectiv s-a specificat ca factura se va intocmi in functie de cantitatea consumata si ca diferenta mai mare de x%, o va suporta furnizorul. Este acesta un motiv pentru care cei de la Combinat refuza sa accepte factura la data livrarii pe cantitatea totala livrata? Cum se procedeaza corect si care sunt consecintele intocmirii cu intarziere a facturii de vanzare? Raspuns consultant: Cazul prezentat de dumneavoastra este un caz particular, prin care un furnizor pune la dispozitia clientului materiale, pentru care dreptul de proprietate se transfera la momentul consumului acestor materiale la client. Chiar daca este o operatiune prin care se amana colectarea TVA si recunoasterea veniturilor, ea este legala, fiind permisa atat de legislatia contabila (art. 258 alin. 6 din O.M.F.P. nr. 3.055/2009) cat si de legislatia aplicabila pentru TVA (art. 1341 alin. 4 din Codul Fiscal). Va redau in continuare aceasta legislatie: O.M.F.P. nr. 3.055 art. 258:

Copyright 2010 RENTROP&STRATON Grup de Editur i Consultan n Afaceri www.monografii.ro Pagina 87 din 184

Legea Contabilitatii Modificata 150 de intrebari si raspunsuri


(1) In contabilitate, veniturile din vanzari de bunuri se inregistreaza in momentul predarii bunurilor catre cumparatori, al livrarii lor pe baza facturii sau in alte conditii prevazute in contract, care atesta transferul dreptului de proprietate asupra bunurilor respective, catre clienti.

70. Legea contabilitatii pentru farmacii


Intrebare participant seminar: Pentru farmacii exista legi speciale in ceea ce priveste contabilitatea? Raspuns consultant: Contabilitatea farmaciilor este functie de statutul juridic; daca este vorba despre o societate comerciala i se aplica prevederile Ordinului nr. 1.752/2009 pana la 3/12/2009 si ale Ordinului nr . 3.055/2009 de la 01/01/2010. Prevederi legale speciale exista in legatura cu activitatea specifica. O unitate farmaceutica se poate infinta si functiona in cadrul unei societati comerciale, care va avea in obiectul de activitate, comercializarea cu amanuntul a produselor farmaceutice. In cazul in care este vorba despre un depozit de produse farmaceutice, acesta vinde in regim de comert cu ridicata, activitatea sa incadrandu-se la Comert cu ridicata al produselor farmaceutice. Astfel, in contabilitatea unei farmacii se vor regasi inregistrari intalnite in cazul comertului cu amanuntul cu cateva particularitati: O parte dintre marfuri sunt cu TVA 19% si o parte cu TVA 9%. Adaosul comercial este supus reglementarilor, respectiv pretul de vanzare al anumitor medicamente este stabilit prin lege. O parte din venituri se realizeaza in relatie cu Casele Judetene de Asigurari de Sanatate, pentru farmaciile care lucreaza cu CJAS, in cazul medicamentelor compensate farmaciile elaborand diverse rapoarte periodice pentru CJAS.

La sfarsitul lunii societatea centralizeaza retetele eliberate gratuit sau compensate, intocmind facturi catre Casa Judeteana de Sanatate. In fiecare an se semneaza un contract cu Casa Judeteana de Sanatate, prin care societatea beneficiaza de un fond pentru eliberarea retetelor compensate sau gratuite. Societatea nu poate sa elibereze retete gratuite sau compensate peste limita acestui fond. Incasarea creantelor de la Casa de Sanatate se face in contul deschis la Trezorerie. Orice farmacie, respectiv societate, care are contract cu Casa de Sanatate trebuie sa aiba cont deschis la Trezorerie pentru a-i putea fi virate sumele de bani cuvenite, conform facturilor acceptate de Casa de Sanatate. Ca inregistrari contabile se vor folosi exact conturile aferente comertului, adica 4111 Clienti, 707 Venituri si vanzari marfuri si 4427 TVA colectata.

Copyright 2010 RENTROP&STRATON Grup de Editur i Consultan n Afaceri www.monografii.ro Pagina 88 din 184

Legea Contabilitatii Modificata 150 de intrebari si raspunsuri

71. Societate de formare profesionala a adultilor


Intrebare participant seminar: O societate care are autorizatie din partea Comisiei de Autorizare a furnizorilor de formare profesionala, avand pe autorizatie trecut Ministerul Muncii si Ministerul Educatiei pentru calificarea in ocupatia de stivuitorist, normele de protectia muncii si PSI, pregatirea si verificarea utilajelor de lucru, perfectionare si pregatirea profesionala in efectuarea transporturilor si manipularii de marfuri, identificari de defecte, intocmiri de documente are dreptul de a factura fara TVA aceste organizari de formare profesionala? Raspuns consultant: Regimul taxei pe valoarea adaugata este dat de statutul persoanei juridice in raport cu TVA precum si de natura operatiunilor desfasurate. In acest sens, daca persoana juridica despre care vorbim este inregistrata in scopuri de TVA conform art.153 din Codul fiscal, aceasta va emite facturi numai in regim de taxare, cu exceptia cazului cand realizeaza operatiuni scutite de taxa. Din cele descrise de dvs. in intrebare este posibil ca activitatea sa se incadreze la scutirile prevazute de art.141 alin (1) lit.f din legea 571/2003: f) activitatea de invatamant prevazuta in Legea invatamantului nr. 84/1995, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, formarea profesionala a adultilor, precum si prestarile de servicii si livrarile de bunuri strans legate de aceste activitati, efectuate de institutiile publice sau de alte entitati autorizate; Norme metodologice: 251. (1) Scutirea prevazuta la art. 141 alin. (1) lit. f) din Codul fiscal pentru formarea profesionala a adultilor se aplica de persoanele autorizate in acest scop conform Ordonantei Guvernului nr. 129/2000 privind formarea profesionala a adultilor, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare. Daca societatea este inregistrata in scopuri de TVA atunci va emite facturi in regim de scutire, urmand sa aplice pro-rata pentru deducerea taxei deductibile.

72. Monografie contabila - Capitalizarea costurilor indatorarii


Intrebare participant seminar: Capitalizarea dobanzii pentru imprumuturile primite de la actionarii PJ nerezidente in doua situatii: a. Cand se construiesc residential in vederea revanzarii. b. Cand se construiesc birouri in vederea inchirierii.

Copyright 2010 RENTROP&STRATON Grup de Editur i Consultan n Afaceri www.monografii.ro Pagina 89 din 184

Legea Contabilitatii Modificata 150 de intrebari si raspunsuri


Raspuns consultant: Potrivit reglementarilor contabile, intrate in vigoare la data de 01.01.2010 (Ordinul nr. 3.055/2009), costurile indatorarii care sunt direct atribuibile achizitiei, constructiei sau productiei unui activ cu ciclu lung de fabricatie pot fi incluse in costul acelui activ. De exemplu, in costurile indatorarii pot fi incluse dobanda la capitalul imprumutat pentru finantarea achizitiei, constructiei sau productiei de active cu ciclu lung de fabricatie, precum si comisioanele aferente acestor imprumuturi contractate. Prin activ cu ciclu lung de fabricatie se intelege un activ care solicita in mod necesar o perioada substantiala de timp pentru a fi gata in vederea utilizarii sale prestabilite sau pentru vanzare. Costurile indatorarii pot fi incluse in costurile de productie ale unui activ cu ciclu lung de fabricatie, in masura in care sunt legate de perioada de productie. Capitalizarea costurilor indatorarii trebuie sa inceteze cand se realizeaza cea mai mare parte a activitatilor necesare pentru pregatirea activului cu ciclu lung de fabricatie, in vederea utilizarii prestabilite sau a vanzarii acestuia. In cazul includerii costurilor indatorarii in valoarea activelor, acestea trebuie prezentate in notele explicative. Monografie contabila: 1. Cand se construiesc residential in vederea revanzarii- este situatia cand se recunosc ca stocuri: 628 666 6028 641 331 345 4111 711 = = = = = = = = 401 4558 3028 421 711 331 701 345 costuri cu antreprenorii costurile indatorarii costuri materiale costuri manopera inregistrare productie in curs, pe masura efectuarii costurilor receptie active destinate vanzarii conform proces verbal vanzare stocuri descarcare gestiune

2. Cand se construiesc birouri in vederea inchirierii- este situatia cand se recunosc ca imobilizari corporale amortizabile : 628 = 666 = 6028 = 641 = 231 = Sau direct: 231 = 212 = 6811 = 4111 = 401 4558 3028 421 722 404 231 2812 706 costuri cu antreprenorii costurile indatorarii costuri materiale costuri manopera capitalizare costuri ca investitie in curs de executie daca nu se lucreaza in regie proprie receptie active destinate vanzarii conform proces verbal amortizare lunara venituri din chirii

Atentie la implicatii TVA pentru inchiriere bunuri imobile!

Copyright 2010 RENTROP&STRATON Grup de Editur i Consultan n Afaceri www.monografii.ro Pagina 90 din 184

Legea Contabilitatii Modificata 150 de intrebari si raspunsuri

73. Monografie contabila - Productia si distributia de bere


Intrebare participant seminar: Doresc prezentarea unei monografii cu privire la productia si distributia de bere. Raspuns consultant: Inregistrarea activitatii de productie de bere se face cu respectarea legislatiei contabile si de gestiune aplicabile in Romania. In acest sens pentru inregistrarea in contabilitate a productiei realizata este necesar sa va organizati contabilitatea de gestiune care sa furnizeze documente, date si informatii. Organizarea contabilitatii de gestiune se va face in concordanta cu Ordinul 1.826 din 22 decembrie 2003 pentru aprobarea Precizarilor privind unele masuri referitoare la organizarea si conducerea contabilitatii de gestiune. Prin contabilitatea de gestiune persoanele juridice pot obtine informatii care sa asigure o gestionare eficienta a patrimoniului, respectiv: - informatii legate de costul bunurilor, lucrarilor, serviciilor, pentru persoanele juridice care desfasoara activitati de productie, prestari de servicii, precum si de costul bunurilor vandute pentru persoanele juridice care desfasoara activitate de comert; - informatii care stau la baza bugetarii si controlului activitatii de exploatare; - informatii necesare analizelor financiare in vederea fundamentarii deciziilor manageriale privind conducerea activitatii interne; - alte informatii impuse de realizarea unui management performant. In cazul unui producator de bere, monografia contabila aplicabila este urmatoarea: 1. Achizitia de materii prime si materiale: % 301/302/30x stocuri = 401 furnizori

2. Inregistrarea productiei in curs de executie, pe baza consumurilor (pornind de la retete si de la consum efectiv): 331/341/345 Productie in curs de executie/ Semifabricate/ Produse finite 3. Diferente de pret la produse, cuprinzand costurile atribuibile productiei, mai putin cele legate de materii prime si materiale: 348 Diferente de pret la produse finite = 711 Venituri aferente costurilor stocurilor de produse 4. Vanzarea si scoaterea din gestiune: a) Factura de vanzare: 411 Clienti = % = 711 Venituri aferente costurilor stocurilor de produse

Copyright 2010 RENTROP&STRATON Grup de Editur i Consultan n Afaceri www.monografii.ro Pagina 91 din 184

Legea Contabilitatii Modificata 150 de intrebari si raspunsuri


701 Venituri din vanzarea produselor finite 4427 TVA colectata b) Descarcarea gestiunii: 711 Venituri aferente costurilor stocurilor de produse = 341/345Semifrabricate/produse finite In cazul unui distribuitor de bere, acesta va aplica monografie contabila a unui comerciant, respectiv pentru acesta berea va fi marfa: 1. Achizitie de marfa % 371 Marfuri 4426 TVA deductibila 2. Vanzare marfa: 411 Clienti = % 707 Venituri din vanzari de marfuri 4427 TVA colectata = 401 furnizori

3. Descarcarea gestiunii: 607 Cheltuieli cu marfurile vandute = 371 Marfuri

74. Achizitii intracomunitare de bunuri


Intrebare participant seminar: 1) Unde se inregistreaza diferenta rezultata la bunuri care provin din diferenta de curs utilizata la data receptiei, respectiv data facturii ( art. 139 Cod Fiscal pentru TVA). Cum se fac aceste inregistrari? Cum se evidentiaza aceste diferente in decont si in declaratia VIES 390? Autofactura la ce curs se emite, in cazul in care nu vine factura? Daca nu vine factura pot face taxare inversa si stornez autofactura? 2) Cum se inregistreaza in contabilitate materialul primit in LOHN, care la inventar se constata ca este in plus? Raspuns consultant: 1) Din punct de vedere contabil, bunurile achizitionate din Comunitate trebuie inregistrate in contabilitate la data transferului riscurilor si beneficiilor. In general, datele de transfer al controlului, de transfer al proprietatii si de livrare coincid. Drept urmare, pentru stabilirea cursului de evaluare la intrarea in gestiune a acestor stocuri, nu are nicio importanta data facturii. In schimb pentru stabilirea bazei de impozitare la care se aplica taxarea inversa, se tine cont de data facturii sau daca nu exista o factura, data de 15 luna urmatoare. In decont si declaratia 390 se va declara aceasta suma.

Copyright 2010 RENTROP&STRATON Grup de Editur i Consultan n Afaceri www.monografii.ro Pagina 92 din 184

Legea Contabilitatii Modificata 150 de intrebari si raspunsuri


Diferentele de curs dintre data inregistrarii stocurilor si data facturii nu se vor inregistra in contabilitate si nu se declara in decont sau in declaratia 390. Inregistrarile in contabilitate vor fi: Inregistrarea stocului achizitionat 3XX = 401 cu valoarea in euro evaluate la cursul din data transferului riscurilor si beneficiilor Inregistrarea taxarii inverse la data exigibilitatii TVA (data facturii sau 15 luna urmatoare) 4426 = 4427 cu cota TVA aplicata asupra bazei de impozitare calculate in functie de cursul de la data exigibilitatii In cazul oricarei achizitii intracomunitare de bunuri este obligatoriu sa se emita autofactura pana pe data de 15 luna urmatoare lunii in care a avut loc livrarea bunurilor, daca nu s-a emis factura aferenta in acest interval de timp. Cursul utilizat la intocmirea autofacturii este cursul BNR din data de 15 luna urmatoare. 2) Avand in vedere ca, aceste materiale nu sunt in proprietatea firmei, plusurile si minusurile la inventar se vor inregistra in evidenta extracontabila ca debit respectiv credit cont 8032 Valori materiale primite spre prelucrare sau reparare.

75. Comercializarea produselor si serviciilor de piata


Intrebare participant seminar: O societate achizitioneaza utilaje agricole pentru comercializare. In ce conditii poate vinde sub pretul de achizitie, ce presupune aceasta operatiune, care sunt costurile angajate, cum este tratata diferenta de TVA, precum si diferenta intre pretul de cumparare, care este mai mare si pretul de vanzare, care este mai mic? Care sunt sanctiunile ? Raspuns consultant: COMERCIAL Conform Ordonantei nr. 99 din 29/08/2000 privind comercializarea produselor si serviciilor de piata, este interzis oricarui comerciant sa ofere sau sa vanda produse in pierdere, cu exceptia anumitor situatii, printre care se numara si vanzari ale produselor care intr-o perioada de 3 luni de la aprovizionare nu au fost vandute. O alta exceptie sunt lichidarile si, potrivit acestei ordonante, prin vanzare de lichidare se intelege orice vanzare precedata sau insotita de publicitate si anuntata sub denumirea de lichidare" si care, printr-o reducere de preturi, are ca efect vanzarea accelerata a totalitatii sau numai a unei parti din stocul de produse dintr-o structura de vanzare cu amanuntul, in una dintre urmatoarele situatii: a) incetarea definitiva a activitatii comerciantului, inclusiv in cazul schimbarii proprietarului, chiriasului, locatarului sau mandatarului, dupa caz, care exploateaza structura de vanzare, cu

Copyright 2010 RENTROP&STRATON Grup de Editur i Consultan n Afaceri www.monografii.ro Pagina 93 din 184

Legea Contabilitatii Modificata 150 de intrebari si raspunsuri


exceptia cazurilori in care aceasta este vanduta, cedata sau inchiriata unei persoane juridice administrate de vechiul proprietar (utilizator) sau in care acesta este actionar; b) incetarea din proprie initiativa a activitatii comerciantului in structura de vanzare respectiva sau ca urmare a anularii contractului de inchiriere, locatie sau mandat, in baza unei hotarari judecatoresti ramase definitive sau in baza unei hotarari judecatoresti de evacuare silita; c) intreruperea activitatii comerciale sezoniere pentru o perioada de cel putin 5 luni dupa terminarea operatiunilor de lichidare; d) schimbarea profilului structurii de vanzare, suspendarea sau inlocuirea unei activitati comerciale desfasurate in acea structura; e) modificarea conditiilor de exploatare a suprafetei de vanzare, daca lucrarile de transformare si amenajare depasesc 30 de zile si sunt efectuate in interiorul acesteia, structura de vanzare fiind inchisa in toata aceasta perioada, sau modificarea conditiilor de exercitare a activitatii in cazul incheierii ori anularii unui contract de distributie avand o clauza de aprovizionare exclusiva; f) vanzarea stocului de produse de catre mostenitorii legali ai comerciantului defunct; g) deteriorarea grava, din cauza unor calamitati sau acte de vandalism, a unei parti sau, dupa caz, a intregului stoc de produse, exclusiv cele alimentare. Vanzarile anuntate sub denumirea "soldare/soldari/solduri" se definesc prin desfacerea accelerata, la pret redus, a stocului de marfuri sezoniere noi sau folosite/de ocazie dintr-o structura de vanzare cu amanuntul, precedata sau insotita de publicitate. Pot fi supuse operatiunilor de soldare numai produsele nealimentare a caror desfacere are caracter sezonier. In aceasta categorie se incadreaza grupe de produse, cum ar fi, dar fara a se limita la: confectii, inclusiv blanarie, pielarie, produse de marochinarie si galanterie, tricotaje, tesaturi, incaltaminte, articole sport-turism, cosmetice, aparate de incalzire si climatizare, ventilatoare, precum si alte produse similare. In cazul in care se poate aplica vanzarea de lichidare sau cea de soldare trebuie avut in vedere respectarea celorlalte conditiilor prevazute in Ordonanta nr. 99 din 29/08/2000 privind comercializarea produselor si serviciilor de piata, cu modificarile si completarile ulterioare, precum si in Norma metodologica din 20/03/2003 de aplicare a acesteia. Sanctiunile sunt clar specificate in Ordonanta in functie de natura abaterii. TVA Din punct de vedere a taxei pe valoare adaugata, nu trebuie sa se colecteze taxa pe valoare adaugata pentru diferenta neacoperita de pretul de vanzare, deoarece vanzarea in pierdere nu este considerata livrare de bunuri si nu se face nici o referire in Codul Fiscal sau Normele metodologice la faptul ca trebuie recalculata taxa pe valoare adaugata dedusa initial. IMPOZIT PE PROFIT Din punct de vedere al impozitului pe profit , exista mai multe interpretari, insa cea prudenta mentioneaza ca potrivit Codului Fiscal si a normelor metodologice, pentru determinarea profitului impozabil sunt considerate cheltuieli deductibile numai cheltuielile efectuate in scopul realizarii de venituri impozabile. Astfel, in cazul vanzarii sub pretul de achizitie exceptand vanzarile de lichidare si soldare, diferenta neacoperita de pretul de vanzare va fi o cheltuiala nedeductibila.

Copyright 2010 RENTROP&STRATON Grup de Editur i Consultan n Afaceri www.monografii.ro Pagina 94 din 184

Legea Contabilitatii Modificata 150 de intrebari si raspunsuri


La vanzarea in pierdere costul de achizitie este deductibil din punct de vedere fiscal in cazul vanzarilor de lichidare si soldare efectuate conform prevederilor Ordonantei nr. 99 din 29/08/2000 privind comercializarea produselor si serviciilor de piata. In cazul scoaterii din gestiune a bunurilor de natura stocurilor degradate calitativ, care nu mai pot fi valorificate, cheltuiala cu acestea, inclusiv taxa pe valoare adaugata aferenta in cazul in care se considera livrare de bunuri, nu este cheltuiala deductibila fiscal.

76. Ajustarea TVA la utilizator - exemplu


Intrebare participant seminar: Doresc un exemplu de calcul privind ajustarea de TVA, la utilizator, in momentul transferului dreptului de proprietate asupra bunului pentru o masina cumparata prin leasing financiar intern, inainte de aderare, si alta dupa aderare, precum si pentru ajustarea valorii fiscale a bunului care sta la baza amortizarii fiscale (legislatia privind ajustarile o cunosc). Ma refer la un exemlu de calcul privind ajustarea TVA la utilizator, conform pct. 54 din Normele metodologice CF. Utilizatorul a cumparat o masina in leasing financiar in septembrie 2006 si transferul dreptului se proprietate a avut loc in septembrie 2009, dar utilizatorul a trecut la regim normal de taxare abia in octombrie 2009. Raspuns consultant: Din intrebarea dvs inteleg ca ati achizitionat un autoturism in regim de leasing financiar. Contractul de leasing a fost incheiat in anul 2006, transferul dreptului de proprietate s-a efectuat in septembrie 2009. Conform prevederilor Legii 571/2003 un agent economic care a achizitionat un mijloc fix dupa data aderarii, va aplica ajustarea TVA aferenta achizitiei daca efectueaza operatiuni scutite care nu dau drept de deducere. Daca utilizatorul nu a fost inregistrat in scopuri de TVA, atunci nu a dedus taxa la achizitie si ca urmare nu va aplica regimul de ajustare prevazut la art.149. In orice caz, acest regim nu se aplica in cazul vanzarii, aceasta fiind operatiune taxabila in sensul taxei pe valoarea adaugata.

77. Novatia unui contract de leasing


Intrebare participant seminar: Firma noastra a incheiat un contract leasing in data de 13.03.2007, in valoare de 595.123,1 RON (tractor + plug). In data de 11.01.2010, firma noastra a incheiat un contract de novatie (am cedat contractul de leasing unei alte firme). Copyright 2010 RENTROP&STRATON Grup de Editur i Consultan n Afaceri www.monografii.ro Pagina 95 din 184

Legea Contabilitatii Modificata 150 de intrebari si raspunsuri

1. Care sunt inregistrarile contabile pentru a scoate mijlocul fix (tractor + plug) din evidenta noastra? 2. Ce implicatii sunt la TVA si impozit pe profit in urma cedarii contractului de leasing? Raspuns consultant: Din punct de vedere contabil, novatia unui contract de leasing se asimilieaza cu scoatere din functiune a bunului prin cesiune si concomitent cu anularea datoriei de leasing. Drept urmare, inregistrarile contabile pe care vi le sugerez, tin cont de acest aspect. Astfel: Inregistrarea scoaterii din functiune a utilajului: % 2813 6583 = 2131 cu valoarea de intrare a utilajului cu valoarea amortizata a utilajului cu valoarea ramasa neamortizata

Inregistrarea anularii datoriei de leasing novate: 167 = 7583 sau 7588 cu valoarea soldului creditor al contului 167

Din punct de vedere fiscal, aceasta novare nu genereaza TVA colectat, ajustarea dreptului de deducere sau cheltuieli nedeductibile, practic nu are consecinte fiscale nefavorabile pentru firma cesionara.

78. Compensarile datoriilor cu creantele comerciale


Intrebare participant seminar: Trebuie sa fac compensarea unei sume de 80.000 lei intre 2 societati. Nu stiu cum sa intocmesc ordinele de compensare. Doar firma mea are asa ceva? Trebuie sa intocmeasca si cealalta firma asa ceva si se face schimb sau pe ordinul meu de compensare se trec pe verso si facturile mele si facturile celeilalte societati? Raspuns consultant: Compensarile datoriilor cu creantele comerciale sunt reglementate de H.G. nr. 685/1999. Conform regulamentului de compensare din aceasta hotarare, sumele mai mari de 10.000 lei se compenseaza prin intermediul IMI (Institutul de Management si Informatica). In vederea perfectarii compensarii, atat dvs. cat si partenerul dvs. trebuie sa va inregistrati la IMI (obtineti un username si o parola de acces), dupa care incarcati facturile care intra in compensare pe site-ul gama.imi.ro. Pentru obtinerea parolei de acces, trimiteti prin e-mail (serviciulcompensare@cppi.ro) copia certificatului de inregistrare pe care sa se scrie textul Conform cu originalul", sa fie semnata si Copyright 2010 RENTROP&STRATON Grup de Editur i Consultan n Afaceri www.monografii.ro Pagina 96 din 184

Legea Contabilitatii Modificata 150 de intrebari si raspunsuri


stampilata de conducerea unitatii (numele in clar), sa se scrie parola pe care o doriti, maximum 10 caractere, litere majuscule. Totodata trebuie sa transmiteti la IMI situatia formularelor cu regim special, copia dupa documentul de achizitie a facturilor precum si Decizia interna privind alocarea numerelor si seriilor facturilor care se emit pentru anul respectiv. Model de astfel de situatii gasiti pe site (http://gama.imi.ro/noutati/formular_serii.pdf). Atat dvs. cat si partenerul dvs. trebuie sa aveti cate un set de ordine de compensare. Setul de ordine de compensare cuprinde un formular rosu cu care se stinge creanta si un formular albastru cu care se stinge datoria. Ordinele de compensare se achizitioneaza de la Imprimeria Nationala si au regim special de inseriere si numerotare. Odata avand aceste documente si inregistrati la IMI (atat dvs. cat si partenerul dvs.) dupa incarcarea facturilor care intra in compensare pe site, va puteti duce la Serviciul de compensare din cadrul IMI (in baza unei imputerniciri forma o gasiti in anexa la HG 685/1999) in vederea perfectarii compensarii. Acolo se incheie procesul verbal al sedintei de compensare si se completeaza ordinele de compensare de ambele parti.

79. Societatile aflate in insolventa


Intrebare participant seminar: In cursul anului 2009, societatea noastra a emis catre un client al sau, care se afla in insolventa, o factura de prestari servicii , factura nepurtatoare de TVA (conform legislatiei in vigoare in anul 2009, catre cei aflati in insolventa nu se emite factura cu TVA). In luna ianuarie 2010, se observa ca acea factura s-a emis eronat (factura ar fi trebuit sa aiba o alta valoare) si se face o stornare a acestei facturi. Stornarea se face cu valoarea facturii initiale (fara TVA) sau cu valoarea facturii initiale + TVA, avand in vedere ca incepand cu data de 1 ianuarie s-a schimbat legislatia legata de firmele aflate in insolventa? Raspuns consultant: In vederea solutionarii intrebarii dvs trebuie sa avem in vedere prevederile legale cu privire la acest aspect, astfel: Codul fiscal , art.160 ,(7): Pentru solutionarea situatiilor tranzitorii care pot aparea ca urmare a eliminarii sau a includerii unor operatiuni in categoria celor pentru care se aplica taxare inversa in cadrul art. 160 din Codul fiscal, se aplica prevederile art. 134 alin. (6) din Codul fiscal, respectiv se va aplica regimul in vigoare la data exigibilitatii de taxa. In acest sens se va proceda conform urmatorului exemplu:

Copyright 2010 RENTROP&STRATON Grup de Editur i Consultan n Afaceri www.monografii.ro Pagina 97 din 184

Legea Contabilitatii Modificata 150 de intrebari si raspunsuri


Exemplu: o persoana impozabila aflata in stare de insolventa a emis facturi partiale si/sau de avansuri in cursul anului 2009. Faptul generator de taxa are loc dupa data de 1 ianuarie 2010. La regularizarea facturilor partiale si/sau de avansuri emise in anul 2009 se va mentine regimul aplicat la data exigibilitatii de taxa, respectiv taxarea inversa, furnizorul/prestatorul fiind obligat la plata taxei conform art. 150 alin. (1) din Codul fiscal numai pentru diferenta intre valoarea livrarii/prestarii si sumele facturate in anul 2009. Art.134: (6) Prin exceptie de la prevederile alin. (4) si (5), in cazul modificarilor de cote se aplica prevederile art. 140 alin. (3) si (4), iar pentru operatiunile prevazute la art. 160 regimul aplicabil este cel de la data la care intervine exigibilitatea taxei. Pornind de la cele de mai sus concluzionam ca daca in luna decembrie 2009 ati emis o factura in regim de taxare inversa catre un client aflat in procedura de insolventa si in luna ianuarie 2010 faceti o stornare partiala a acestei facturi, atunci facture de stornare va fi tot in regim de taxare inversa.

80. Lucrari de instalatii sanitare


Intrebare participant seminar: O societate comerciala, platitoare de TVA, cumpara din Germania componente pentru sisteme de incalzire (boilere, centrale, robineti), insa vanzarea catre client se face sub forma de echipament (ce inglobeaza mai multe astfel de componente). Aceste componenete sunt instalate in diverse locuri ale casei clientului (boilerul in baie, centrala in bucatarie, robinetii si in baie si in bucatarie), insa ele sunt vandute ca si echipament. Cum ar trebui inregistrate in contabiliate achizitia acestora si vanzarea lor, tinand cont de faptul ca exista pret de intrare pe fiecare componenta in parte, insa pretul de vanzare este pe echipament, nu pe fiecare componenta (societatea care vinde echipamentul pune in functiune acest echipamnet)? Raspuns consultant: Activitatea pe care dvs. o descrieti ar presupune prestarea in fapt a unor lucrari de instalatii sanitare, iar facturarea acestora s-ar face in baza unui deviz de lucrari. Devizul ar cuprinde atat fiecare componenta in parte cat si manopera aferenta montarii componentelor si obtinerii unui circuit final. Ca inregistrari contabile vom avea: - Receptie componente din Germania: 3028 4426 = = 401 4427

- Inregistrare costuri aferente lucrare: Copyright 2010 RENTROP&STRATON Grup de Editur i Consultan n Afaceri www.monografii.ro Pagina 98 din 184

Legea Contabilitatii Modificata 150 de intrebari si raspunsuri

6028 641 645 332

= = = =

3028 421 431 712

- Facturarea lucrarilor la nivel de pret de vanzare: 4111 4111 = = 704 4427

- Descarcarea lucrarilor la nivel de cost cumulat: 712 = 332

81. Monografie contabila Cabinet notarial platitor de TVA


Intrebare participant seminar: Solicit o monografie contabila la un cabinet notarial platitor de TVA. Raspuns consultant: In Romania, un cabinet notarial tine evidenta in partida simpla si nu se pune problema unei monografii contabile. Contabilitatea in partida simpla este organizata pe baza O.M.F.P. nr. 1.040/2004 pentru aprobarea Normelor metodologice privind organizarea si conducerea evidentei contabile in partida simpla de catre persoanele fizice care au calitatea de contribuabil, in conformitate cu prevederile Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal. Birourile notariale isi declara toate veniturile obtinute, sunt platitoare de taxa pe valoarea adaugata, precum si intermediari incolectarea impozitului pe veniturile din transferul proprietatilor imobiliare. Contabilitatea in partida simpla presupune inregistrarea in Registrul jurnal de incasari si plati a incasarilor si platilor aferente unei perioade, tranzactii efectuate in numerar si prin banca. Fiscalitatea se bazeaza pe datele din contabilitatea in partida simpla, conform art. 48 din Codul fiscal. Chiar daca denumirea este de contabilitate in partida simpla, in practica pare si chiar este destul de complexa deoarece incasarile si platile se inregistreaza la data inscrisa pe documentele care reflecta operatiunile de incasari si plati, iar pentru TVA se aplica regula data emiterii facturii. Contabilitatea si fiscalitatea activitatii propriu-zise a biroului notarial Incasarile proprii ale unui birou notarial provin din onorariile facturate clientilor, la care se aplica TVA. Daca suma este facturata in ultima zi a lunii si incasarea va avea loc in primele zile ale lunii urmatoare, din punctul de vedere al TVA, suma respectiva este baza impozabila (venit) al lunii in Copyright 2010 RENTROP&STRATON Grup de Editur i Consultan n Afaceri www.monografii.ro Pagina 99 din 184

Legea Contabilitatii Modificata 150 de intrebari si raspunsuri


care se factureaza, conform Jurnalului de vanzari, iar din punct de vedere contabil, este incasare (dar, totusi, venit impozabil) in luna urmatoare, cand are loc incasarea efectiva. In Anexa la O.M.F.P. nr. 1.040/2004, la pct. IV, Registrele si formularele financiar-contabile, comune pe economie, utilizate de contribuabili in conducerea evidentei contabile in partida simpla, se mentioneaza la prezentarea Registrului-jurnal de incasari si plati: Contribuabilii platitori de taxa pe valoarea adaugata vor inregistra sumele incasate sau platite, exclusiv taxa pe valoarea adaugata. Astfel, trebuie tinute distinct (de contabilitate) Jurnalele pentru taxa pe valoarea adaugata, care vor fi baza pentru completarea Decontului de TVA, precum si a Declaratiei informative privind livrarile/prestarile si achizitiile efectuate pe teritoriul national formular 394. Contabilitatea si fiscalitatea venitului net al notarilor publici (notarului public) Venitul net al notarilor publici este supus urmatoarelor impozite si contributii: a) Impozitul pe veniturile din activitati independente b) Pentru calculul impozitului pe veniturile din activitati independente se aplica prevederile art. 48 din Codul fiscal, respectiv venitul net din activitati independente se determina ca diferenta intre venitul brut si cheltuielile aferente realizarii venitului, deductibile, pe baza datelor din contabilitatea in partida simpla. Datele pot fi preluate din Registrul-jurnal de incasari si plati si din Fisele de cont pentru operatiuni diverse, ca de exemplu amortizarea imobilizarilor necorporale si corporale. Contributia asiguratilor la asigurarile sociale de sanatate

Din art. 7 alin. (1) lit. a) al Normelor metodologice de aplicare al Ordinului C.N.A.S. nr. 617/2007, rezulta ca aceasta contributie are aceeasi baza de calcul ca si impozitul pe veniturile din activitati independente. Contabilitatea si fiscalitatea impozitelor si taxelor incasate pentru bugetul statului Pe langa activitatea propriu-zisa, birourile notariale incaseaza si declara impozitul pe venitul din transferul proprietatilor imobiliare. Ca o solutie practica, birourile notariale pot sa isi deschida un cont bancar distinct de activitatea propriu-zisa pentru a colecta acest impozit si apoi a-l vira pana in data de 25 a lunii urmatoare la bugetul statului. Nici acest impozit nu se evidentiaza in Registrul-jurnal de incasari si plati; pentru inregistrarea acestuia se tine o evidenta proprie a biroului notarial. De asemenea, lunar se intocmeste Declaratia privind obligatiile la bugetul statului, formular 100, cu declararea acestui impozit, iar semestrial se intocmeste Declaratia informativa privind transferurile de proprietati imobiliare formular 208, care este o evidenta nominala a tuturor transferurilor efectuate. Birourile notariale sau si alte persoane fizice care obtin venituri din activitati independente care intra sub incidenta O.M.F.P. nr. 1.040/2004 si care sunt inregistrate ca platitoare de TVA sa poata opta pentru o contabilitate in partida dubla. Chiar daca nu dispun de capital social, persoanele fizice independente detin majoritatea elementelor patrimoniale care se intalnesc la entitatile economice.

Copyright 2010 RENTROP&STRATON Grup de Editur i Consultan n Afaceri www.monografii.ro Pagina 100 din 184

Legea Contabilitatii Modificata 150 de intrebari si raspunsuri


Contabilitatea in partida dubla ar putea fi organizata pe acelasi plan de conturi aplicat de entitatile economice intr-o forma mai redusa, deoarece scopul activitatii unei persoane fizice care obtine venituri din activitati independente este tot de natura economica, respectiv de obtinere de profit (castig). Daca se exercita optiunea inregsitrarilro in partida simpla, monografia contabila va fi una similara unei societati prestatoare de servicii, astfel va inregistra diverse costuri : 605 604 623 628 641 645 401 421 431 = = = = = = = = = 401 401 401 401 421 431 5121 5121 5121 lumina la sediu consumabile birou mese de protocol diverse servicii salarii taxe salariale plati furnizori plati salarii plati taxe salariale

Se vor inregistra veniturile aferente serviciilor prestate si impozitele retinute clientilor : 4111 4111 446 5311 = = = = 704 446 5121 4111 servicii prestate impozitul incasat de la client virament impozit incasare clienti

82. Ecotaxa
Intrebare participant seminar: Societatea noastra a achizitionat din UE pungi de plastic care nu sunt biodegradabile pe care le inregistreaza in contabilitate ca material publicitar, acestea avand imprimat produsul pe care-l vindem (pantofi) si denumirea societatii. Aceste pungi nu sunt vandute, ci oferite clientilor in scop de reclama (la fiecare pereche de pantofi, o punga). Firma mama din Elvetia interzice recuperarea atat a contravalorii pungii cat si a Ecotaxei de 0,20lei de la client. Societatea calculeaza si achita Ecotaxa la achizitia din UE, inregistrarea contabila fiind 635=446. In aceasta situatie este obigatorie inscrierea pe facturile de vanzare/bon fiscal a mentiunii "nr.pungi x pret/punga din care Ecotaxa 0,20 lei"? Cum procedam? Raspuns consultant: Conform legislatiei Legea 196/2005 art. 9 alin. 1 lit q constituie venit al fonului de mediu: o taxa, denumita in continuare ecotaxa, in valoare de 0,2 lei/bucata pentru pungile de tip sacosa - banana, cu maner aplicat, sau maieu -, din materiale care nu sunt biodegradabile, incepand cu data de 1 ianuarie 2009, incasata de la operatorii economici care introduc pe piata nationala astfel de ambalaje de desfacere. Ecotaxa se evidentiaza distinct pe documentele de vanzare, iar valoarea acesteia se afiseaza la loc vizibil in vederea informarii consumatorilor finali;

Copyright 2010 RENTROP&STRATON Grup de Editur i Consultan n Afaceri www.monografii.ro Pagina 101 din 184

Legea Contabilitatii Modificata 150 de intrebari si raspunsuri


Drept urmare, exista obligatia doar de evidentiere distincta pe documentul de vanzare a Ecotaxei, nu si de incasare distincta ca o suma suplimentara pretului de vanzare. Consider ca procedati legal, daca veti utiliza mentiunea pret produs din care Ecotaxa 0,20 lei, fara sa incasati separat aceasta suma de la client.

82. Reduceri si oferte promotionale


Intrebare participant seminar: Deschid un nou magazin si nu stiu cum sa procedez , daca acord reduceri sau discounturi de 20% , pe cine trebuie sa anunt si cum le inregistrez contabil ? Daca vreau sa acord in perioda de sarbatori, sau chiar in cursul anului, pe o perioada de 2-3 saptamani, la 2 (doua) produse - 1 (unul) gratis, unde trebuie anuntat si cum inregistrez contabil? Este in vigoare legea privind reducerile de pret la produse care se anuntau la primaria de sector? Care este aceea lege? Are modificari? Raspuns consultant: Primul pas este sa stabiliti natura reducerilor. Vanzari cu pret redus pot insemna : a) vanzari de lichidare; b) vanzari de soldare; c) vanzari efectuate in structuri de vanzare denumite magazin de fabrica sau depozit de fabrica; d) vanzari promotionale; e) vanzari ale produselor destinate satisfacerii unor nevoi ocazionale ale consumatorului, dupa ce evenimentul a trecut si este evident ca produsele respective nu mai pot fi vandute in conditii comerciale normale; f) vanzari ale produselor care intr-o perioada de 3 luni de la aprovizionare nu au fost vandute; g) vanzari accelerate ale produselor susceptibile de o deteriorare rapida sau a caror conservare nu mai poate fi asigurata pana la limita termenului de valabilitate; h) vanzarea unui produs la un pret aliniat la cel legal practicat de ceilalti comercianti din aceeasi zona comerciala, pentru acelasi produs, determinat de mediul concurential; i) vanzarea produselor cu caracteristici identice, ale caror preturi de reaprovizionare s-au diminuat. Este interzis oricarui comerciant sa ofere sau sa vanda produse in pierdere, cu exceptia situatiilor prevazute la literele a) - c), e) - i), precum si in cazul produselor aflate in pachete de servicii.

Copyright 2010 RENTROP&STRATON Grup de Editur i Consultan n Afaceri www.monografii.ro Pagina 102 din 184

Legea Contabilitatii Modificata 150 de intrebari si raspunsuri


In functie de natura reducerii exista obligatii ale comerciantului asa cum se specifica in Ordonanta nr. 99, republicata/29 august 2000 privind comercializarea produselor si serviciilor de piata. Vanzarea cu prime este acea practica comerciala prin care la vanzarea sau oferta de vanzare de produse/servicii se ofera consumatorului cu titlu gratuit, imediat sau la un anumit termen, prime sub forma unor produse/servicii. Este interzisa orice vanzare ori oferta de vanzare de produse sau orice prestare ori oferta de prestare de servicii facuta catre consumator, care da dreptul acestuia, cu titlu gratuit, imediat sau la un anumit termen, la o prima sub forma unor produse/servicii, in afara cazurilor in care acestea sunt identice sortimental cu produsele/serviciile cumparate. Nu sunt considerate prime: a) ambalajele produselor; b) produsele sau serviciile indispensabile utilizarii normale a produsului sau serviciului cumparat; c) produsele sau serviciile a caror valoare este de pana la 10% din preturile de vanzare/tarifele produselor/serviciilor achizitionate de catre consumatori; d) articolele personalizate, respectiv obiectele purtand mesaje publicitare, inscriptionate in mod vizibil si care nu se regasesc ca atare in comert; e) serviciile postvanzare; f) facilitatile de stationare oferite de catre comercianti consumatorilor. Din punct de vedere fiscal se mentioneaza : Art. 128 (8) Nu constituie livrare de bunuri, in sensul alin. (1):

e) acordarea in mod gratuit de bunuri ca mostre in cadrul campaniilor promotionale, pentru incercarea produselor sau pentru demonstratii la punctele de vanzare, precum si alte bunuri acordate in scopul stimularii vanzarilor in conditiile stabilite prin norme; (13) In sensul art. 128 alin. (8) lit. e) din Codul fiscal, se cuprind in categoria bunurilor acordate in mod gratuit in scopul stimularii vanzarilor: a) pe langa bunurile oferite in mod gratuit ca mostre in cadrul campaniilor promotionale, pentru incercarea produselor sau pentru demonstratii la punctele de vanzare, si orice alte bunuri care sunt destinate pentru reclama si publicitate; b) in alte cazuri decat cele prevazute la lit. a), bunurile care sunt produse de persoana impozabila in vederea vanzarii sau sunt comercializate in mod obisnuit de catre persoana impozabila, acordate in mod gratuit clientului, numai in masura in care sunt bunuri de acelasi fel ca si cele care sunt sau au fost livrate clientului. Atunci cand bunurile acordate gratuit in vederea stimularii vanzarilor nu sunt produse de persoana impozabila si/sau nu sunt bunuri comercializate in mod obisnuit de persoana impozabila, acordarea gratuita a acestora nu va fi considerata livrare de bunuri daca: 1. Se poate face dovada obiectiva a faptului ca acestea pot fi utilizate de catre client in legatura cu bunurile/serviciile pe care le-a achizitionat de la respectiva persoana impozabila; sau

Copyright 2010 RENTROP&STRATON Grup de Editur i Consultan n Afaceri www.monografii.ro Pagina 103 din 184

Legea Contabilitatii Modificata 150 de intrebari si raspunsuri


2. Bunurile/serviciile sunt furnizate catre consumatorul final si valoarea bunurilor acordate gratuit este mai mica decat valoarea bunurilor/serviciilor furnizate clientului. Din punct de vedere contabil inregistrarea se face in baza facturii emise catre client astfel: Produsele trebuie sa figureze pe factura si in corespondenta se inregistreaza venitul (cont 707), adica pretul de vanzare pentru un produs si costul (cont 607), adica pretul de achizitie pentru ambele produse. Cum am mentionat, prevederea legala in vigoare este Ordonanta nr. 99, republicata/29 august 2000 privind comercializarea produselor si serviciilor de piata.

83. Situatia financiara de lichidare


Intrebare participant seminar: O societate comerciala nu a mai avut activitate propriu-zisa din 2008. Administratorii societatii doresc sa o lichideze, iar de la Registrul Comertului li s-a spus sa-si intocmeasca situatia financiara de lichidare. Societatea are active corporale in suma de 34.327 lei, are stocuri in suma de 1.761 lei, creante in suma de 7.332 lei, cont curent la banca 6.729 lei, datorii 39.268 si capitaluri proprii in suma de 11.191 lei. Ce intregistrari contabile trebuie sa faca si cum trebuie sa arate situatia financiara de lichidare? Raspuns consultant: Operatiunile care se realizeaza cu ocazia lichidarii trebuie sa se faca cu respectarea legislatiei contabile si fiscale aplicabile in Romania. Din punct de vedere contabil, la data hotararii AGA de demarare a procedurii de lichidare, trebuie sa se intocmeasca un bilant contabil cu datele existente la momentul hotararii. Din cifrele de mai sus nu rezulta egalitate bilantiera, asa ca voi considera ca valoarea activelor corporale este de 34.637 lei. Bilantul la data hotararii AGA de lichidare va arata astfel: activ active corporale stocuri creante disponibil datorii capitaluri proprii Total 50,459 34,637 1,761 7,332 6,729 39,268 11,191 50,459 pasiv

Pentru lichidarea patrimoniului se va proceda la valorificarea activelor si la achitarea datoriilor.

Copyright 2010 RENTROP&STRATON Grup de Editur i Consultan n Afaceri www.monografii.ro Pagina 104 din 184

Legea Contabilitatii Modificata 150 de intrebari si raspunsuri


Lichidarea se poate realiza prin vanzarea activelor corporale si a stocurilor, incasarea creantelor si plata datoriilor. Sa presupunem ca se efectueaza urmatoarele operatiuni: Se vand activele corporale: 50.000 42.017 7.983 34.637

% 7583 4427 Si descarcarea gestiunii: 6583 = 21x Se vand stocurile: % 707 4427

461 =

411 =

2.500 2.101 399

Si descarcarea gestiunii: 607 = 371 1.761

Se incaseaza contravaloarea vanzarilor, inclusiv creantele in sold: % 461 411 411 59.832 50.000 2.500 7.332

5121 =

Se inchide contul de TVA: 8.382

4427 = 4423 Se achita TVA:

4423 = 5121

8.382

Se achita datoriile societatii:

401/462/4xx = 5121 39.268 lei Se inchid conturile de venituri si cheltuieli: % 607 6583 36.398 1.761 34.637

121 =

Copyright 2010 RENTROP&STRATON Grup de Editur i Consultan n Afaceri www.monografii.ro Pagina 105 din 184

Legea Contabilitatii Modificata 150 de intrebari si raspunsuri


% 707 7583 = 121 44.118 2.101 42.017

Se calculeaza impozit pe profit pentru profitul realizat: 1.235 lei

7.720 x 16%=

Se inregistreaza si se achita impozitul pe profit: 1.235 1.235 1.235

691 = 441 441 = 5121 121 = 691

Atentie deosebita trebuie sa acordati elementelor de capitaluri proprii, in special rezervelor. Daca acestea au fost constituite din profit brut atunci la momentul inchiderii se datoreaza impozit pe profit asupra lor. In acest moment datele din bilant arata astfel: Activ: Pasiv: disponibil 17.676

capitaluri proprii 11.191 Profit net 6.485 Total 17.676

Cu exceptia posibilelor variante ce ar putea apare din componenta capitalurilor proprii, inchiderea conturilor se va face astfel: Se repartizeaza profitul net la dividend: 6.485 lei

129 = 457

Se calculeaza impozit pe dividende asupra profitului net: 1.038 lei

457 = 446

Se achita impozitul pe dividend: 1.038 lei

446 = 5121

Se inchid conturile ramase = 456 11.191

1012 % 456 457

Se achita datoriile catre asociati: = 5121 16.638 11.191 5.447

Copyright 2010 RENTROP&STRATON Grup de Editur i Consultan n Afaceri www.monografii.ro Pagina 106 din 184

Legea Contabilitatii Modificata 150 de intrebari si raspunsuri

In acest moment datele din bilant sunt zero, astfel incat bilantul de lichidare va prezenta valori zero si pe active si pe pasiv.

84. Declaratia 205


Intrebare participant seminar: Pentru ca am avut factura de la un nerezident anul trecut, acum trebuie sa fac declaratia 205? Raspuns consultant: Potrivit Ordinului nr. 2.371/12 decembrie 2007, pentru aprobarea modelului si continutului unor formulare prevazute la titlul III din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare, publicat in Monitorul Oficial Nr. 878 din 21 decembrie 2007: Declaratia 205 se completeaza si se depune de catre platitorii de venit care au obligatia calcularii, retinerii si virarii impozitului pe veniturile cu regim de retinere la sursa, cu exceptia veniturilor de natura salariala si asimilate acestora, conform titlului III din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare. Acest lucru inseamna ca, numai pentru venituri impozitate, conform titlului III se depune declaratia 205, adica numai in relatia cu persoane fizice. Impozitul se retine la sursa numai in cazul in care venitul se si plateste persoanei, cu exceptia dividendelor pentru care impozitul se achita pana la finele anului, chiar daca dividendele nu s-au achitat, ci doar s-au distribuit. In concluzie, faptul ca aveti o factura nu genereaza obligativitatea de a depune declaratia 205. Daca exista factura, cel mai probabil este emisa de catre o persoana juridica nerezidenta, deci exclus sa se aplice declaratia 205. La plata facturii, se va retine un impozit in functie de conditiile existente si se va genera obligatia unei declaratii, dar potrivit titlului V din Codul Fiscal, nu titlului III, cu termen 28 februarie a anului urmator, pana in 2009 si termen 30 iunie a anului urmator, incepand din anul 2010: Art. 119 - Declaratii anuale privind retinerea la sursa (1) Platitorii de venituri cu regim de retinere la sursa a impozitelor, cu exceptia platitorilor de venituri din salarii, conform prezentului titlu, au obligatia sa depuna o declaratie privind calcularea si retinerea impozitului pentru fiecare beneficiar de venit la organul fiscal competent, pana la data de 30 iunie a anului fiscal curent pentru anul expirat. Declaratia nu are numar, dar formularul il regasiti pe site ANAF (www.anaf.ro/public/wps/portal/ANAF/AsistentaContribuabili/formulare).

Copyright 2010 RENTROP&STRATON Grup de Editur i Consultan n Afaceri www.monografii.ro Pagina 107 din 184

Legea Contabilitatii Modificata 150 de intrebari si raspunsuri


Declaratie informativa privind impozitul retinut si platit pentru veniturile cu regim de retinere la sursa/venituri scutite, pe beneficiari de venit nerezidenti (HG 1861/2006) Platitorii de venituri depun aceasta declaratie la autoritatea fiscala competenta pana la data de 28, respectiv 29 februarie inclusiv a anului urmator celui pentru care s-a platit impozitul.

85. Contractul de consignatie


Intrebare participant seminar: In luna decembrie 2009 am primit marfuri de la un tert pentru a fi expuse in magazinul nostru. Dorim ca facturarea si plata sa se faca pe masura vanzarii, o data pe saptamana. Ce fel de documente trebuie sa primim si sa intocmim (avize de insotire a marfii sau procesverbal de custodie)? Cum se inregistreaza in contabilitate? Este necesar un contract intre cele doua firme? Raspuns consultant: Inregistrarea in contabilitate a operatiunilor efectuate se face cu respectarea prevederilor legale, respectiv Ordinul nr. 3.055/2009 si Codul fiscal aprobat prin Legea 571/2003. Din cele descrise reiese ca primiti marfa de la terti pentru expunere si vanzare si vi se factureaza aceasta marfa pe masura vanzarii. Aceasta operatiune este similara cu vanzarea in regim de consignatie. Aceste operatiuni se desfasoara in baza unui contract de consignatie prin care consignantul (proprietarul marfii) se obliga sa livreze consignatarului (adica dvs.) marfa pentru care urmeaza sa gaseasca cumparatori. Inregistrarea in contabilitate a operatiunilor de consignatie se face astfel: Daca proprietarul marfii este o persoana juridica, atunci marfa va sosi la dvs. in baza unui aviz de insotire a marfii care va purta mentiunea marfa pentru vanzare in regim de consignatie. La data primirii bunurilor de la consignant dvs. intocmiti documentul bon de primire in consignatie. Bunurile primite de dvs. nu se vor inregistra in conturi de stocuri, ci in conturi extrabilantiere (8033 Valori materiale primite in pastrare sau custodie). La data vanzarii bunurilor catre terti societatea dvs. primeste de la consignant factura fiscala de vanzare a stocurilor catre dvs. Reflectarea operatiunilor in evidenta contabila se va face astfel: a) La data primirii bunurilor in regim de consignatie: D 8033 Valori materiale primite in pastrare sau custodie b) La data vanzarii catre terti: Copyright 2010 RENTROP&STRATON Grup de Editur i Consultan n Afaceri www.monografii.ro Pagina 108 din 184

Legea Contabilitatii Modificata 150 de intrebari si raspunsuri

411/5311 Clienti /Casa = % 707 Venituri din vanzari de marfuri 4427 TVA colectata c) Se primeste factura de la furnizorul dvs. (consignant): % = 371 Marfa 4426 TVA deductibila 401 Furnizori

d) Se inregistreaza diferentele de pret aferente pretului de vanzare cu amanuntul: 371 Marfa = % 378 Diferente de pret la marfuri 4428 TVA neexigibila

e) Se descarca gestiunea aferenta bunurilor vandute: %= 371 607 Marfuri Cheltuieli cu marfurile 378 Diferente de pret la marfuri 4428 TVA neexigibila

86. Sconturi de decontare


Intrebare participant seminar: Lucrez in turism, la un hotel. Exista un program de inscrieri timpurii: agentiile de turism partenere care achita in avans, pana la data de 31.03.2010, contravaloarea serviciilor turistice beneficiaza de un discount procentual. Potrivit Ordinului nr. 3.055, art 51: (6) Reducerile financiare sunt sub forma de sconturi de decontare acordate pentru achitarea datoriilor inainte de termenul normal de exigibilitate. Reducerile financiare primite de la furnizor reprezinta venituri ale perioadei, indiferent de perioada la care se refera (contul 767 Venituri din sconturi obtinute). La furnizor, aceste reduceri acordate reprezinta cheltuieli ale perioadei, indiferent de perioada la care se refera (contul 667 Cheltuieli privind sconturile acordate).

Copyright 2010 RENTROP&STRATON Grup de Editur i Consultan n Afaceri www.monografii.ro Pagina 109 din 184

Legea Contabilitatii Modificata 150 de intrebari si raspunsuri


Serviciile de cazare si masa vor fi prestate in lunile iunie, iulie, august. Plata este facuta in avans, in luna februarie, cand, datorita platii anticipate este acordata o reducere procentuala. Pe factura proforma este scris: Cazare - 1.000 lei Discount - 100 lei Clientul achita in avans 900 lei, contravaloarea intregii prestatii, pana in termenul stabilit conform programului Inscrieri Timpurii". Pentru ca plata este facuta cu anticipatie, factura (fiscala) de avans ar trebui facuta: 1. Integral la tariful discontat de 900 lei: 4111 = % 472 4427 900,00 825,67 74,33

2. sau este obligatorie facturarea distincta a avansului si a reducerii acordate: 4111 = % 472 4427 1.000,00 917,43 82,57

667

4111 100,00 lei ?

In luna in care se prsteaza serviciul se emite factura de prestatie: 4111 = % 704 4427 900,00 825,67 74,33

Concomitent, trebuie stornat avansul. Daca varianta 2 este cea corecta, cum stornez avansul? Stornez si cheltuiala? Intreb acest lucru deoarece nu imi este foarte clar daca ar trebui sa interpretez, in sensul art. 51 (6) din Ordinul nr. 3.055, plata cu anticipatie a avansului si bonificarea respectivului discount drept reducere comerciala sau financiara. Raspuns consultant: Potrivit reglementarilor contabile pe care le-ati mentionat si dvs, discountul financiar se inregistreaza pe cost sau venit (667/767) la momentul la care este acordat (de la furnizor sau catre client) indiferent de momentul cand serviciul este prestat in fapt. Reducerea financiara are legatura cu plata anticipata si nu cu prestarea serviciului, astfel incat se va inregistra la momentul platii /incasarii anticipate, adica atunci cand se indeplinesc conditiile de acordare a reducerii financiare. La emiterea facturii, reducerea financiara se aplica pe factura in functie de clauzele negociate cu clientul dvs. Copyright 2010 RENTROP&STRATON Grup de Editur i Consultan n Afaceri www.monografii.ro Pagina 110 din 184

Legea Contabilitatii Modificata 150 de intrebari si raspunsuri

Daca acest program de plata anticipata si reducerea financiara legata de plata anticipata il aplicati si dvs asupra clientilor, atunci el trebuie mentionat in mod distinct pe factura, cand emiteti factura de avans. Cod Fiscal: Art. 155 - Facturarea (5) Factura cuprinde in mod obligatoriu urmatoarele informatii: i) baza de impozitare a bunurilor si serviciilor sau, dupa caz, avansurile facturate, pentru fiecare cota, scutire sau operatiune netaxabila, pretul unitar, exclusiv taxa, precum si rabaturile, remizele, risturnele si alte reduceri de pret; In concluzie,se va aplica solutia nr. 2, propusa de dvs., cu urmatoarele mentiuni: 4111 = % 472 4427 4111 1.000,00 917,43 82,57 100,00 91,74 8,26

% = 667 4427

In luna in care se prsteaza serviciul se emite factura de prestatie: 4111 = % 704 4427 472 4427 0,00 917,43 82,57 -917,43 -82,57

87. Spatiu comercial cu mobila


Intrebare participant seminar: Sunt o societate nou infiintata, comercializez mobila intr-un spatiu comercial care are si posibilitatea de prezentare a marfii - showroom. Cum trebuie sa inregistrez in contabilitate marfa in custodie de la diversi furnizori pe care, ulterior vanzarii, ei mi-o vor factura? Fac NIR pe baza avizului de insotire a marfii? Raspuns consultant: Inregistrarea in contabilitate a operatiunilor efectuate se face cu respectarea prevederilor legale, respectiv Ordinul 3055/2009 si Codul fiscal aprobat prin Legea 571/2003. Din cele descrise de dvs reiese ca primiti marfa de la terti pentru expunere si vanzare si vi se factureaza aceasta marfa pe masura vanzarii. Aceasta operatiune este similara cu vanzarea in regim de consignatie. Aceste operatiuni se desfasoara in baza unui contract de consignatie prin care consignantul (proprietarul marfii) se obliga sa livreze consignatarului (adica dvs) marfa pentru care urmeaza sa gaseasca cumparatori. Copyright 2010 RENTROP&STRATON Grup de Editur i Consultan n Afaceri www.monografii.ro Pagina 111 din 184

Legea Contabilitatii Modificata 150 de intrebari si raspunsuri

Inregistrarea in contabilitate a operatiunilor de consignatie se face astfel: Daca proprietarul marfii este o persoana juridica atunci marfa va sosi la dvs in baza unui aviz de insotire a marfii care va purta mentiunea marfa pentru vanzare in regim de consignatie. La data primirii bunurilor de la consignant dvs intocmiti documentul bon de primire in consignatie. Bunurile primite de dvs nu se vor inregistra in conturi de stocuri, ci in conturi extrabilantiere (8033. Valori materiale primite in pastrare sau custodie). La data vanzarii bunurilor catre terti societatea dvs. primeste de la consignant factura fiscala de vanzare a stocurilor catre dvs. Reflectarea operatiunilor in evidenta contabila se va face astfel: La data primirii bunurilor in regim de consignatie: D 8033 Valori materiale primite in pastrare sau custodie La data vanzarii catre terti: 411/5311 Clienti /Casa = % 707 Venituri din vanzari de marfuri 4427 TVA colectata Se primeste factura de la furnizorul dvs (consignant): % 371 Marfa 4426 TVA deductibila = 401 Furnizori

Se inregistreaza diferentele de pret aferente pretului de vanzare cu amanuntul: 371 Marfa = % 378 Diferente de pret la marfuri 4428 TVA neexigibila Se descarca gestiunea aferenta bunurilor vandute: % = 607 Cheltuieli cu marfurile 378 diferente de pret la marfuri 4428 TVA neexigibila 371 Marfuri

88. Spatiu comercial cu mobila


Intrebare participant seminar:

Copyright 2010 RENTROP&STRATON Grup de Editur i Consultan n Afaceri www.monografii.ro Pagina 112 din 184

Legea Contabilitatii Modificata 150 de intrebari si raspunsuri


O societate are un hotel care este dat in comodat de catre o persoana fizica. Societatea mai are trei puncte de lucru (baruri). Pentru unul din baruri, cladirea si terenul sunt ale societatii comerciale, celelalte doua baruri sunt inchiriate. S-au facut amenajari pentru care s-au dedus pentru care s-a dedus TVA, cheltuielile au fost prinse la cheltuielile deductibile. Trebuie calculata cumva pro rata? Cheltuielile cu contractul decomodat sunt deductibile, TVA-ul se poate deduce? Care sunt inregistrarile contabile? Raspuns consultant: Societatea nu va avea pro rata mai mica de 100% atata timp cat operatiunile de vanzare sunt taxabile sau scutite cu drept de deducere. Cumpararile scutite de TVA nu influenteaza marimea pro ratei. Drept urmare, dreptul de deducere a TVA-ului va fi integral, daca achizitiile sunt destinate exclusiv realizarii de operatiuni care permit exercitarea dreptului de deducere, inclusiv investitiile destinate realizarii de astfel de operatiuni. Din punct de vedere juridic, comodatul este asimilat unei operatiuni de inchiriere fara perceperea unei chirii, deci nu va genera cheltuieli in contabilitate. Amenajarile spatiului luat in folosinta prin comodat va genera cheltuieli deductibile esalonate pe durata contractului. Inregistrarile contabile vor fi urmatoarele: Inregistrarea lucrarilor de amenajare a spatiilor inchiriate (sau preluate prin comodat) % = 404 cu valoarea inclusiv TVA a lucrarilor de amenajare 231 cu valoarea fara TVA a lucrarilor de amenajare 4426 cu TVA aferent Punerea in functiune a spatiilor amenajate 212/ analitic distinct = 231 cu valoarea totala a amenajarilor

Esalonarea cheltuielilor pe durata contractelor 681 = 2812 cu amortizarea lunara a menajarilor calculata in functie de durata contractului

Scoaterea din gestiune a amenajarilor complet amortizate la sfarsitul contractului 2812 = 212 cu valoarea totala a amenajarilor

90. Certificate de emisii de gaze cu efect de sera


Intrebare participant seminar: Am vandut certificate de emisii de gaze cu efect de sera si le-am inregistrat in contabilitate. Urmatorul articol contabil: 451 = 7641 este corect ?

Copyright 2010 RENTROP&STRATON Grup de Editur i Consultan n Afaceri www.monografii.ro Pagina 113 din 184

Legea Contabilitatii Modificata 150 de intrebari si raspunsuri


Valoarea venitului este impozabila, fiind considerat ca valoare mobiliare conform Avizului nr. 10/22.02.2010? Raspuns consultant: Ordinul nr. 3.055/29 octombrie 2009 pentru aprobarea Reglementarilor contabile conforme cu directivele europene aduce clarificari privind inregistrarea in contabilitate a certificatelor de emisii de gaze cu efect de sera astfel: Evidenta certificatelor de emisii de gaze cu efect de sera primite gratuit se tine potrivit legii cu ajutorul contului 806 Certificate de emisii de gaze cu efect de sera". In debitul contului 806 Certificate de emisii de gaze cu efect de sera" se evidentiaza certificatele de emisii de gaze cu efect de sera primite gratuit, iar in credit, cele iesite din circuit, potrivit legii. Soldul contului reprezinta valoarea certificatelor de emisii de gaze cu efect de sera, de care beneficiaza entitatea. Valoarea certificatelor de emisii de gaze cu efect de sera achizitionate, aferente perioadei se inregistreaza prin contul 652, iar in contul 471 Cheltuieli in avans" se inregistreaza achizitiile de certificate de emisii de gaze cu efect de sera, efectuate in cursul perioadei curente, dar care sunt aferente unei perioade ulterioare, urmand a se recunoaste drept cheltuieli ale perioadelor viitoare in care urmeaza a se utiliza. La acest moment nu exista o monografie contabila utilizata pentru inregistrarea vanzarilor de certificate de emisii, dar din corespondenta conturilor apreciem ca vanzarea s-ar putea inregistra: 461 Debitori diversi = 7641. Venituri din imobilizari financiare cedate

Potrivit Avizului nr. 10/22.02.2010, certificatele de emisii de gaze cu efect de sera, definite conform prevederilor art. 3 lit.b) din Hotararea Guvernului nr.780/2006 privind stabilirea schemei de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de sera, sunt valori mobiliare. Astfel, incepand cu 01/01/2010 veniturile din tranzactionare sunt impozabile si costurile deductibile, neexistand o exceptie in Codul Fiscal pentru aceasta tranzactie, desi in 2009 a existat prevedere speciala. Cod Fiscal: Art. 20e) in perioada 1 ianuarie 2009 - 31 decembrie 2009 inclusiv, veniturile din tranzactionarea titlurilor de participare pe piata autorizata si supravegheata de Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare. In aceeasi perioada, cheltuielile reprezentand valoarea de inregistrare a acestor titluri de participare, precum si cheltuielile inregistrate cu ocazia desfasurarii operatiunilor de tranzactionare reprezinta cheltuieli nedeductibile la calculul profitului impozabil.

91. Remunerarea - partial pe contract de munca si partial pe contract PFA studiu de caz
Intrebare participant seminar:

Copyright 2010 RENTROP&STRATON Grup de Editur i Consultan n Afaceri www.monografii.ro Pagina 114 din 184

Legea Contabilitatii Modificata 150 de intrebari si raspunsuri


O societate are venituri din comisioane 704. Pentru a reduce costurile, angajatii sunt platiti la minim pe economie. Datorita faptului ca nu este de ajuns, li s-a sugerat sa-si faca PFA si, pe baza unor scheme de remuneratie, le dau banii pe PFA cu factura. Este bine? Raspuns consultant: Pe baza practicii si a experintei noastre apreciem ca o persoana nu poate fi remunerata pentru aceeasi munca, in cadrul aceleasi companii, partial pe contract de munca si partial pe contract PFA. Argumentul ar fi unul fiscal pentru ca in mod evident taxele aferente contractului de munca sunt mult mai mari decat in cazul achitarii serviciului pe baza facturii emise de PFA. Nu poate exista un motiv pentru plata partiala ca salariat si partiala ca PFA decat sustragerea de la plata unor contributii aferente salariilor, ceea ce nu va fi acceptat niciodata de organul fiscal. Regimul juridic al PFA mentioneaza posibilitatea cumularii celor 2 posturi, insa nu se precizeaza in mod evident ca este vorba despre aceeasi companie /angajator, astfel apreciem ca prudent ar fi sa nu se foloseasca acest sistem si sa se opteze pentru una dintre posibilitati: angajat sau PFA. O.U. nr. 44 din 16 aprilie 2008 privind desfasurarea activitatilor economice de catre persoanele fizice autorizate, intreprinderile individuale si intreprinderile familiale: Art. 17 - (1) PFA nu poate angaja cu contract de munca terte persoane pentru desfasurarea activitatii pentru care a fost autorizata si nici nu va fi considerata un angajat al unor terte persoane cu care colaboreaza potrivit art. 16, chiar daca colaborarea este exclusiva. (2) Cu toate acestea, o persoana poate cumula calitatea de persoana fizica autorizata cu cea de salariat al unei terte persoane care functioneaza atat in acelasi domeniu, cat si intr-un alt domeniu de activitate economica decat cel pentru care PFA este autorizata.

92. Completarea declaratiilor 300 si 390


Intrebare participant seminar: Daca in declaratia 390 VIES au prestari intracomunitare de servicii (P); aceasta trebuie sa aiba corelatie cu rd. 3 din declaratia 300 decont TVA sau/si cu rd. 3.1 din declaratia 300 decont TVA? Mentionez ca prestarea serviciului se face in Romania si livrari in Anglia si Norvegia. Raspuns consultant: Legislatia elaborata in vederea completarii declaratiilor 300 si 390, respectiv Ordinul 77/2010 si Ordinul 76 / 2010, arata ca pentru intocmirea acestor declaratii trebuie sa aveti in vedere: d) Prestari intracomunitare de servicii - se inscrie suma totala a prestarilor de servicii pentru care se aplica prevederile art. 133 alin. (2) din Codul fiscal, altele decat cele scutite de TVA in statul membru in care acestea sunt impozabile, pe fiecare client in parte, stabilit in Comunitate, pentru care exigibilitatea taxei ia nastere in luna calendaristica respectiva.

Copyright 2010 RENTROP&STRATON Grup de Editur i Consultan n Afaceri www.monografii.ro Pagina 115 din 184

Legea Contabilitatii Modificata 150 de intrebari si raspunsuri


Nu vor fi declarate prestarile de servicii prevazute la art. 133 alin. (2) din Codul fiscal daca beneficiarul serviciului este o persoana impozabila care nu este stabilita pe teritoriul Comunitatii. Randul 3 - se inscriu informatiile preluate din jurnalul de vanzari, privind baza de impozitare pentru livrarile de bunuri/prestarile de servicii care nu sunt impozabile in Romania pentru ca nu au locul livrarii/prestarii stabilit, conform art. 132 si 133 din Codul fiscal, in Romania, precum si pentru livrarile intracomunitare de bunuri, scutite conform art. 143 alin. (2) lit. b) si c) din Codul fiscal, pentru care exigibilitatea taxei intervine in perioada de raportare, inclusiv sumele din facturile pentru incasari de avansuri partiale pentru livrarile intracomunitare de bunuri, scutite. De asemenea, se inscriu orice regularizari ulterioare, cu exceptia celor referitoare la serviciile intracomunitare care se inscriu la randurile 4 si 8. Randul 3.1 - se inscriu informatiile preluate din jurnalul de vanzari*), privind baza de impozitare pentru serviciile pentru care se aplica prevederile art. 133 alin. (2) din Codul fiscal, altele decat cele scutite de TVA in statul membru in care acestea sunt impozabile, prestate catre persoane impozabile nestabilite in Romania, dar stabilite in Comunitate, pentru care exigibilitatea intervine in perioada de raportare. Ca urmare a celor de mai sus, sumele inscrise in declaratia 390 la pozitia de prestari servicii intracomunitare trebuie sa corespunda cu sumele inscrise in decontul de TVA la randul 3.1.

93. Contract de administrare cu un nerezident


Intrebare participant seminar: Avem incheiat un contract de administrare cu administratorul societatii care este persoana fizicanerezidenta (Italia). Platim stopaj la sursa, impozit PFN 16%. Se mai platesc si contributii CAS, CASS din valoarea si pe valoarea contractului? Contractul este inregistrat la fisc. Cheltuielile de reparatii, imbunatatiri, efectuate la un spatiu care este inchiriat si functioneaza ca locuinta sociala, sunt integral deductibile? Exista un contract de inchiriere pe o durata de 6 ani si toate cheltuielile care s-au efectuat vor fi amortizate esalonat in aceasta perioada. Este corect? Raspuns consultant: Cetatenii straini nerezidenti, care exercita functia de administrator intr-o societate comerciala de nationalitate romana, pot fi remunerati pentru prestatia lor in baza unui contract de administrare sau de management. In Decretul incheiat la data de 15 aprilie 1977 intre guvernul Republicii Socialiste Romania si guvernul Republicii Italiene pentru evitarea dublei impuneri in materie de impozite pe venit si pe avere si pentru prevenirea evaziunii fiscale se mentioneaza:

Copyright 2010 RENTROP&STRATON Grup de Editur i Consultan n Afaceri www.monografii.ro Pagina 116 din 184

Legea Contabilitatii Modificata 150 de intrebari si raspunsuri


Art. 17 - Tantieme si jetoane de prezenta Participarea la beneficii, jetoanele de prezenta si alte retributii asemanatoare pe care un rezident al unui stat contractant le primeste in calitate de membru al consiliului de administratie sau al comitetului de cenzori al unei societati rezidente a celuilalt stat contractant sint impozabile in acest celalalt stat. Cu alte cuvinte, prevederile Tratatului, coroborate cu dispozitiile Codului Fiscal Roman, impun ca veniturile reprezentand remuneratia primita de catre cetateanul strain nerezident, in calitate de administrator al unei societati comerciale din Romania, sa fie impuse in conformitate cu legislatia fiscala romaneasca, prin aplicarea cotei unice de 16% din venitul brut. Platitorul de venituri, respectiv persoana juridica romana care a incheiat un contract de administrare sau de management, are obligatia de a calcula si de a retine impozitul aferent veniturilor administratorului pentru fiecare luna la data efectuarii platii acestor venituri, precum si de a-l vira la bugetul de stat si de a-l declara in conditiile legii, pana la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare celei pentru care se platesc aceste venituri. Impozitul se calculeaza, se retine si se varsa, in lei, la bugetul de stat, la cursul de schimb al pietei valutare, comunicat de Banca Nationala a Romaniei, valabil in ziua retinerii impozitului. De mentionat ca, in termen de 30 de zile de la data obtinerii primului venit, cetateanul strain nerezident trebuie sa obtina in raport cu autoritatile fiscale competente un numar de identificare fiscala (NIF). Numarul de identificare fiscala poate fi solicitat in baza unei declaratii de inregistrare fiscala, personal sau prin intermediul unui imputernicit, desemnat in conditiile legii. De notat faptul ca prevederile Conventiilor de evitare a dublei impuneri, coroborate cu dispozitiile fiscale din Romania, permit cetateanului strain nerezident sa obtina de la autoritatile competente un certificat fiscal care atesta plata impozitului aferent veniturilor obtinute de acesta din Romania. In baza acestui certificat fiscal, cetateanului strain nerezident care a realizat venituri impozabile in Romania va beneficia de un credit fiscal in Italia. De mentionat ca, obtinerea unui astfel de certificat fiscal, care atesta impozitele platite in Romania, este conditionata de prezentarea unui certificat de rezidenta fiscala emis, in favoarea cetateanului strain rezident respectiv, de catre autoritatile fiscale competente din Italia. Cetatenii straini nerezidenti nu au calitatea de asigurati in sistemul de asigurari de sanatate si, prin urmare, nu au obligativitatea achitarii cotelor de asigurare de sanatate corespunzatoare, ori cele referitoare la contributiile pentru concedii si indemnizatii. Totusi, acestia pot opta pentru inscrierea in sistemul de asigurari de sanatate, prin incheierea unui contract de asigurare cu una din casele de asigurari de sanatate, direct sau prin intermediul persoanei juridice administrate. De asemenea, cetatenii nerezidenti nu pot avea calitatea de asigurat in sistemul public de pensii din Romania si, pe cale de consecinta, nu au obligatia achitarii contributiilor aferente. Prin urmare, concluzionand, veniturile obtinute de cetateanul strain nerezident, din contracte de administrare sau management incheiate cu o societate comerciala cu raspundere limitata din Romania, vor face, in exclusivitate, obiectul impozitului cu retinere la sursa in cota de 16%. Exemplu: la un venit brut de 1.000 RON, impozitul datorat este de 160 RON, rezultand astfel un venit net de 840 RON.

Copyright 2010 RENTROP&STRATON Grup de Editur i Consultan n Afaceri www.monografii.ro Pagina 117 din 184

Legea Contabilitatii Modificata 150 de intrebari si raspunsuri


Reglementarile contabile in vigoare mentioneaza la punctul 111 ca amortizarea imobilizarilor corporale concesionate, inchiriate sau in locatie de gestiune se calculeaza si se inregistreaza in contabilitate de catre entitatea care le are in proprietate. Se supun, de asemenea, amortizarii investitiile efectuate la imobilizarile corporale luate cu chirie, pe durata contractului de inchiriere. La expirarea contractului de inchiriere, valoarea investitiilor efectuate si a amortizarii corespunzatoare se cedeaza proprietarului imobilizarii. In functie de clauzele cuprinse in contractul de inchiriere, transferul poate reprezenta o vanzare de active sau o alta modalitate de cedare. Inregistrarea in contabilitate a operatiunilor se efectueaza conform prezentelor reglementari. Astfel daca spatiul inchiriat este amenajat veti amortiza aceste costuri pe durata contractului de inchiriere. Spatiul amenajat trebuie utilizat activitatea companiei in coreclatie cu generarea veniturilor, pentru a fi costuri deductibile. Codul Fiscal limiteaza deductibilitatea costurilor astfel: Art. 21 (3) Urmatoarele cheltuieli au deductibilitate limitata: l) cheltuielile pentru functionarea, intretinerea si repararea locuintelor de serviciu situate in localitatea unde se afla sediul social sau unde societatea are sedii secundare, deductibile in limita corespunzatoare suprafetelor construite prevazute de Legea locuintei nr. 114/1996, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, care se majoreaza din punct de vedere fiscal cu 10%; Art. 24 (11) Amortizarea fiscala se calculeaza dupa cum urmeaza: g) pentru locuintele de serviciu, amortizarea este deductibila fiscal pana la nivelul corespunzator suprafetei construite prevazute de legea locuintei; Astfel baza dvs. trebuie sa fie Legea Locuintei de unde va culegeti datele si aplicati limita de deductibilitatea costurilor dvs.

94. Rezerve din reevaluare - exemplu


Intrebare participant seminar: O societate a efectuat reevaluarea unui imobil in anul 2004, pe care ulterior l-a vandut in anul 2007. La scoaterea din gestiune a imobilului vandut o parte din rezerva din reevaluare a acestui imobil a ramas in soldul creditor al contului 105. Precizati tratamentul fiscal al acestei rezerve din reevaluare, respectiv daca este corect sa ramana o parte in 105 si o parte in 1068, sumele nefiind impozitate, nici la trecerea lor in contul 105. In situatia in care aceste sume sunt transferate in contul 1068, dorim sa ne precizati daca se aplica prevederile Ordonantei nr. 34/2009 pentru modificarea Codului fiscal art. 22, pct. 5.

Copyright 2010 RENTROP&STRATON Grup de Editur i Consultan n Afaceri www.monografii.ro Pagina 118 din 184

Legea Contabilitatii Modificata 150 de intrebari si raspunsuri


Raspuns consultant: In O.M.F.P. nr. 1.752, art. 111 (3) se precizeaza ca surplusul din reevaluare inclus in rezerva din reevaluare este capitalizat prin transferul direct in rezerve (contul 1065 Rezerve reprezentand surplusul realizat din rezerve din reevaluare"), atunci cand acest surplus reprezinta un castig realizat. In sensul prezentelor reglementari castigul se considera realizat la scoaterea din evidenta a activului pentru care s-a constituit rezerva din reevaluare. Drept urmare, rezerva din reevaluare aferenta imobilului vandut in 2007, trebuia transferata in contul 1065 la scoaterea din evidenta, deci corect ar fi sa corectati aceasta eroare, in prezent, prin inregistrarea 105 = 1065 cu soldul ramas. Din punct de vedere fiscal, acest surplus din reevaluare realizat in 2007, deci inainte de aparitia OUG 34/2009, nu va fi impozitat, atata timp cat nu se va utiliza aceasta rezerva pentru distributie catre participanti sau acoperire de pierderi, chiar daca transferul din contul 105 in contul 1065 se face dupa 1.05.2009.
3 Baza legala pentru acest tratament o regasim in la pct 57 in normele de aplicare ale art. 1 22 alin. 5 din Codul Fiscal:

Nu intra sub incidenta prevederilor art. 22 alin. (51) din Codul fiscal partea din rezerva din reevaluarea mijloacelor fixe efectuata dupa data de 1 ianuarie 2004, dedusa la calculul profitului impozabil prin intermediul amortizarii fiscale pana la data de 30 aprilie 2009 inclusiv, si care nu a fost capitalizata prin transferul direct in contul 1065 Rezerve reprezentand surplusul realizat din rezerve din reevaluare pe masura ce mijloacele fixe au fost utilizate. Aceasta parte a rezervei se impoziteaza potrivit prevederilor art. 22 alin. (5) din Codul fiscal.

95. Cheltuieli privind constructia unei fabrici


Intrebare participant seminar: Societatea ABC din Romania, platitoare de TVA cu asociati romani si straini, apartinand unui stat membru UE(Grecia), demareaza constructia unei fabrici in 2007. In toata aceasta perioada, pana la receptia cladirii(mai 2009), societatea nu desfasoara nici o alta activitate aducatoare de venit. Pentru constructia cladirii, face urmatoarele achizitii si servicii: 1. Incheie contracte de servicii cu firme de constructii; 2.Achizitioneaza materiale; 3.Achizitioneaza materiale consumabile(obiecte de papetarie, pahare plastic, detergenti, pungi gunoi, etc pentru baraca de pe santier); 4.Incheie contract de inchiriere cu societatea XYZ, din Romania considerand-o locuinta de serviciu pentru unul din asociatii straini, fiind si administrator;

Copyright 2010 RENTROP&STRATON Grup de Editur i Consultan n Afaceri www.monografii.ro Pagina 119 din 184

Legea Contabilitatii Modificata 150 de intrebari si raspunsuri


5.Achizitie bilete de avion(asociatul strain face drumuri regulat in tara de origine pentru a negocia cu cateva firme, in vederea achizitionarii de materiale); 6.Achizitionarea de utilaje si echipamente dintr-o tara membra UE(o parte din utilaje le foloseste la constructia cladirii, iar altele dupa finalizarea ei). Prin contract, furnizorul este obligat sa trimita odata cu utilajele o echipa de muncitori care sa asigure montajul. Acestia sunt cazati la hotel unde li se asigura hrana, transport, igiena zilnica. Hotelul factureaza zilnic: cazare, masa servita, servici curatatorie); 7.incheie contracte cu firme de: paza santierului, contabilitate, care sa delege un diriginte de santier, care ia probe de laborator privind materialele, care leaga instalatia cladirii la reteaua de gaze; 8.Achizitioneaza doua autoturisme in leasing; 9.Incheie contracte de imprumut societate in valuta(la sfarsitul anului se inregistreaza reevaluarea diferentelor de curs); Care este tratamentul din punct de vedere contabil si fiscal? Raspuns consultant: Tratamentul fiscal al cheltuielilor realizate de un contribuabil platitor de impozit pe profit este reglementat de Legea 571/2003 privind Codul Fiscal cu modificarile si completarile ulterioare cu referire la articolele 21-25. Analiza fiscala a unui element de cheltuiala trebuie efectuata insa in coroborare cu alte acte normative care reglementeaza activitatea respectiva. Din punct de vedere fiscal pentru ca o cheltuiala sa poata fi considerata deductibila, respectiv cheltuiala inregistrata in contabilitate, trebuie sa aibe la baza un document justificativ, potrivit Ordinului nr. 3.512/2008 privind documentele financiar-contabile, prin care sa se faca dovada efectuarii operatiunii sau intrarii in gestiune, dupa caz. Inregistrarile in evidenta contabila se fac cronologic si sistematic, pe baza inscrisurilor ce dobandesc calitatea de document justificativ care angajeaza raspunderea persoanelor care l-au intocmit, conform reglementarilor contabile in vigoare. In conformitate cu Art. 21. din Codul fiscal- (1) Pentru determinarea profitului impozabil sunt considerate cheltuieli deductibile numai cheltuielile efectuate in scopul realizarii de venituri impozabile, inclusiv cele reglementate prin acte normative in vigoare. (2) Sunt cheltuieli efectuate in scopul realizarii de venituri si: e) cheltuielile de transport si de cazare in tara si in strainatate, efectuate pentru salariati si administratori, precum si pentru alte persoane fizice asimilate acestora, stabilite prin norme; h) cheltuielile cu dobanda si diferentele de curs valutar, in limita prevazuta la art. 23; (4) Urmatoarele cheltuieli nu sunt deductibile: e) cheltuielile facute in favoarea actionarilor sau asociatilor, altele decat cele generate de plati pentru bunurile livrate sau serviciile prestate contribuabilului, la pretul de piata pentru aceste bunuri sau servicii; m) cheltuielile cu serviciile de management, consultanta, asistenta sau alte prestari de servicii, pentru care contribuabilii nu pot justifica necesitatea prestarii acestora in scopul activitatilor desfasurate si pentru care nu sunt incheiate contracte; Copyright 2010 RENTROP&STRATON Grup de Editur i Consultan n Afaceri www.monografii.ro Pagina 120 din 184

Legea Contabilitatii Modificata 150 de intrebari si raspunsuri

Art. 25. - (1) In cazul leasingului financiar utilizatorul este tratat din punct de vedere fiscal ca proprietar, in timp ce in cazul leasingului operational, locatorul are aceasta calitate. Amortizarea bunului care face obiectul unui contract de leasing se face de catre utilizator, in cazul leasingului financiar, si de catre locator, in cazul leasingului operational, cheltuielile fiind deductibile, potrivit art. 24. (2) In cazul leasingului financiar utilizatorul deduce dobanda, iar in cazul leasingului operational locatarul deduce chiria (rata de leasing). Concluzie: In situatia in care aceasta fabrica a fost/este construita in scopuri economice aducatoare de venituri in Romania cheltuielile enumerate de dumneavoastra sunt deductibile in limitele admise de Codul fiscal(Art.21-25); In situatia in care aceasta constructie este destinata altui scop atunci cheltuielile sunt nedeductibile.

96. Contracte de colaborare cheltuieli salariale


Intrebare participant seminar: O societate incheie contracte de colaborare cu diversi specialisti pe o perioada de 2 ani. Sunt considerate cheltuieli salariale? Care sunt inregistrarile contabile in aceasta situatie? Raspuns consultant: In ceea ce priveste Codul fiscal se prevad urmatoarele: Art. 21. - (1) Pentru determinarea profitului impozabil sunt considerate cheltuieli deductibile numai cheltuielile efectuate in scopul realizarii de venituri impozabile, inclusiv cele reglementate prin acte normative in vigoare. Art. 55. - (1) Sunt considerate venituri din salarii toate veniturile in bani si/sau in natura obtinute de o persoana fizica ce desfasoara o activitate in baza unui contract individual de munca sau a unui statut special prevazut de lege, indiferent de perioada la care se refera, de denumirea veniturilor ori de forma sub care ele se acorda, inclusiv indemnizatiile pentru incapacitate temporara de munca. Norme metodologice: Art. 67. Veniturile de natura salariala prevazute la art. 55 din Codul fiscal, denumite in continuare venituri din salarii, sunt venituri din activitati dependente, daca sunt indeplinite urmatoarele criterii: - partile care intra in relatia de munca, denumite in continuare angajator si angajat, stabilesc de la inceput: felul activitatii, timpul de lucru si locul desfasurarii activitatii;

Copyright 2010 RENTROP&STRATON Grup de Editur i Consultan n Afaceri www.monografii.ro Pagina 121 din 184

Legea Contabilitatii Modificata 150 de intrebari si raspunsuri


- partea care utilizeaza forta de munca pune la dispozitia celeilalte parti mijloacele de munca, cum ar fi: spatii cu inzestrare corespunzatoare, imbracaminte speciala, unelte de munca si altele asemenea; - persoana care activeaza contribuie numai cu prestatia fizica sau cu capacitatea ei intelectuala, nu si cu capitalul propriu; - platitorul de venituri de natura salariala suporta cheltuielile de deplasare in interesul serviciului ale angajatului, cum ar fi indemnizatia de delegare-detasare in tara si in strainatate, si alte cheltuieli de aceasta natura, precum si indemnizatia de concediu de odihna si indemnizatia pentru incapacitate temporara de munca suportate de angajator potrivit legii; - persoana care activeaza lucreaza sub autoritatea unei alte persoane si este obligata sa respecte conditiile impuse de aceasta, conform legii. Note contabile: 621 = Cheltuieli cu colaboratorii 401.colaboratori = Furnizori 401.colaboratori Furnizori 444.impozit colaboratori Impozit pe salarii

97. Lipsa unor chitante


Intrebare participant seminar: Patronul nu a adus chitantele (nu le-a mai gasit) si am primit de la furnizor o fisa cum s-au stins datoriile le ei. Raspuns consultant: Conform Legii 82/1991 Art. 6, cu modificarile si completarile ulterioare: (1) Orice operatiune economico-financiara efectuata se consemneaza in momentul efectuarii ei intr-un document care sta la baza inregistrarilor in contabilitate, dobandind astfel calitatea de document justificativ. (2) Documentele justificative care stau la baza inregistrarilor in contabilitate angajeaza raspunderea persoanelor care le-au intocmit, vizat si aprobat, precum si a celor care le-au inregistrat in contabilitate, dupa caz. In conformitate cu Ordinul nr. 3.512/2008 reconstituirea documentelor financiar-contabile pierdute, sustrase sau distruse se realizeaza astfel: 41. Pentru a putea fi inregistrate in contabilitate, operatiunile economico-financiare trebuie sa fie justificate cu documente originale, intocmite sau reconstituite potrivit prezentelor norme metodologice.

Copyright 2010 RENTROP&STRATON Grup de Editur i Consultan n Afaceri www.monografii.ro Pagina 122 din 184

Legea Contabilitatii Modificata 150 de intrebari si raspunsuri


Pentru acele situatii in care prin alte reglementari speciale se prevede ca formularul original trebuie sa fie pastrat la alta unitate, atunci la inregistrarea in contabilitate este folosita copia documentului respectiv. 42. Orice persoana care constata pierderea, sustragerea sau distrugerea unor documente justificative sau contabile are obligatia sa aduca la cunostinta, in scris, in termen de 24 de ore de la constatare, conducatorului unitatii (administratorului unitatii, ordonatorului de credite sau altei persoane care are obligatia gestionarii unitatii respective). In termen de cel mult 3 zile de la primirea comunicarii, conducatorul unitatii trebuie sa incheie un proces-verbal, care sa cuprinda: - datele de identificare a documentului disparut; - numele si prenumele persoanei responsabile cu pastrarea documentului; - data si imprejurarile in care s-a constatat lipsa documentului respectiv. Procesul-verbal se semneaza de catre: - conducatorul unitatii; - conducatorul compartimentului financiar-contabil al unitatii sau persoana imputernicita sa indeplineasca aceasta functie; - persoana responsabila cu pastrarea documentului; si - seful ierarhic al persoanei responsabile cu pastrarea documentului, dupa caz. Cand disparitia documentelor se datoreaza insusi conducatorului unitatii, masurile prevazute de prezentele norme metodologice se iau de catre ceilalti membri ai consiliului de administratie, dupa caz. In conditiile in care documentul pierdut a fost intocmit de catre unitate intr-un singur exemplar, reconstituirea acestuia se face urmand aceleasi proceduri prin care a fost intocmit documentul original, mentionandu-se in antetul documentului ca este reconstituit si sta la baza inregistrarilor in contabilitate. 44. Reconstituirea documentelor se face pe baza unui dosar de reconstituire", intocmit separat pentru fiecare caz. Dosarul de reconstituire trebuie sa contina toate lucrarile efectuate in legatura cu constatarea si reconstituirea documentului disparut, si anume: - sesizarea scrisa a persoanei care a constatat disparitia documentului; - procesul-verbal de constatare a pierderii, sustragerii sau distrugerii; - dovada sesizarii organelor de urmarire penala sau dovada sanctionarii disciplinare a persoanei vinovate, dupa caz; - dispozitia scrisa a conducatorului unitatii pentru reconstituirea documentului; - o copie a documentului reconstituit. 45. In cazul in care documentul disparut a fost emis de alta unitate, reconstituirea se va face de unitatea emitenta, prin realizarea unei copii de pe documentul existent la unitatea emitenta. In acest caz, unitatea emitenta va trimite unitatii solicitante, in termen de cel mult 10 zile de la primirea cererii, documentul reconstituit. 46. Documentele reconstituite vor purta in mod obligatoriu si vizibil mentiunea Duplicat", cu specificarea numarului si datei dispozitiei pe baza careia s-a facut reconstituirea. Concluzie: Dumneavoastra va trebui sa cereti copii de pe chitantele respective la furnizorul emitent cu mentiunea Duplicat. Copyright 2010 RENTROP&STRATON Grup de Editur i Consultan n Afaceri www.monografii.ro Pagina 123 din 184

Legea Contabilitatii Modificata 150 de intrebari si raspunsuri

98. Reevaluarea unei cladiri bilant


Intrebare participant seminar: In data de 31.12.2010 s-a reevaluat o cladire: valoare balanta = 165.066, valoare reevaluare = 168.000, crestere din reevaluare = 2934. Am folosit pentru calcul si inregistrare in contabilitate metoda scaderii amortizarii in balanta; valoarea amortizata a fost 14.774 rezultand valoarea neta contabila = 150.292 (165.066 - 14.774) diferenta din reevaluare 168.000 - 150.292=17.708. Am inregistrat in contabilitate: 281=212 5 14.774 2125=105 17.708 Am recalculat amortizarea = 168.000; valoarea ramasa = 391 Din ianuarie 2010 am folosit noua valoare de amortizare. La completarea bilantului in formularul F40, la situatia amortizarilor activelor imobilizate, la amortizarea in cursul anului, pentru a-mi da soldul din balanta a trebuit sa trec suma cu - , pentru ca soldul initial al amortizarii era mai mare decat amortizarea din cursul anului sau, mai bine zis, eu scazand amortizarea automat, am inregistat valoarea in debitul contului 2811 si astfel, soldul final era mai mic. Ce nu am facut bine ce alte inregistrari trebuie facute? Raspuns consultant: In Situatia activelor imobilizate (cod 40), informatiile sunt inscrise la costul istoric sau la valoarea reevaluata a imobilizarilor, dupa caz. Probabil ati gresit undeva la calcule; va redau mai jos calculele dupa datele furnizate de dumneavoastra care, pana la un anumit punct, dau cu cele inregistrate de dumneavoastra, insa nu stiu cum ati recalculat amortizarea. In decembrie 2009 este efectuata o reevaluare in vederea stabilirii unei noi valori. Valoarea de intrare: 165.066 lei Durata normala de functionare de X de ani Amortizarea cumulata la 31.12.2009 = 14.774 lei Valoarea ramasa = 150.292 lei Valoarea justa, conform raportului de evaluare,este de 168.000 lei Astfel, in cazul prezentat rezulta un plus din reevaluare de 17.708 lei calculat ca diferenta intre valoarea justa si valoarea contabila, poate fii inregistrat in contabilitate in functie de politica contabila adoptata: Eliminarea amortizarii: 2812 Inregistrarea plusului: 212 = = 212 105 cu 14.774 lei cu 17.708 lei

Calculul amortizarii recalculate care se va inregistra cu 01.01.2010 Amortizare anuala = Valoarea justa / durata de amortizare ramasa.

Copyright 2010 RENTROP&STRATON Grup de Editur i Consultan n Afaceri www.monografii.ro Pagina 124 din 184

Legea Contabilitatii Modificata 150 de intrebari si raspunsuri

99. Composesoratul evidenta contabila


Intrebare participant seminar: Ce este un composesorat ? Cum se tine evidenta contabila a composesoratului? Rog exemplificare. Raspuns consultant: Este o forma de asociere in care proprietatile sunt administrate impreuna de persoane desemnate in urma votului majoritatii, fiecare membru pastrandu-si dreptul de proprietate asupra terenurilor. Composesoratele functioneaza in baza Legii nr.1/2000 cu modificarile si completarile ulterioare. Art. 26. - (1) Formelor asociative de proprietate asupra terenurilor cu vegetatie forestiera, pasunilor si fanetelor, obsti de mosneni in devalmasie, obsti razesesti nedivizate, composesorate, obsti de cumparare, paduri graniceresti, paduri urbariale, comune politice, cooperative, alte comunitati si forme asociative cu diferite denumiri, li se va elibera un singur titlu de proprietate, la solicitarea reprezentantului legal al acestora, cu mentiunea la titular, dupa caz: obste de mosneni", obste de razesi", composesorat", paduri graniceresti", alte asociatii si forme asociative cu denumirea localitatii respective. Art. 28. - (1) In vederea organizarii administrarii terenurilor forestiere prevazute la art. 26 din prezenta lege si a determinarii responsabilitatilor cu privire la administrarea lor, persoanele indreptatite se vor reorganiza, in baza acestei legi, in formele asociative initiale . (2) In termen de 90 de zile de la data intrarii in vigoare a prezentei legi un comitet ad-hoc va solicita judecatoriei in a carei raza teritoriala sunt situate terenurile recunoasterea formelor asociative de administrare si de exploatare a terenurilor forestiere. (3) Comitetul ad-hoc va prezenta judecatoriei, o data cu cererea, un statut in forma autentica sau certificata de avocat, in care se vor stabili structura acestora, organele de conducere, modul de administrare a terenurilor forestiere, in conditiile legii, drepturile si obligatiile membrilor, raspunderi, sanctiuni, modul de dizolvare, precum si alte prevederi specifice. (4) Prin hotarare judecatoreasca formele asociative de administrare in comun, constituite in conditiile si cu respectarea regimului silvic prevazut de lege, redobandesc calitatea de persoana juridica. Hotararea judecatoreasca va fi inscrisa intr-un registru special tinut de judecatorie. (5) Suprafetele forestiere aflate in proprietate comuna, conform naturii acestora, raman in proprietate indiviza pe toata durata existentei lor. (6) Membrii formelor asociative aflati in devalmasie sau indiviziune nu pot instraina propriile coteparti unor persoane din afara acestora. (7) Terenurile acestor forme asociative nu pot fi instrainate in nici un mod, in intregime sau in parte. (8) In cazul dizolvarii formelor asociative proprietatea indiviza a acestora va trece in proprietatea publica a consiliilor locale in raza carora se afla terenurile respective. Contabilitatea se organizeaza in functie de forma de asociere, si anume in general contabilitatea se tine in partida simpla care presupune inregistrarea in Registrul jurnal de incasari si plati a

Copyright 2010 RENTROP&STRATON Grup de Editur i Consultan n Afaceri www.monografii.ro Pagina 125 din 184

Legea Contabilitatii Modificata 150 de intrebari si raspunsuri


incasarilor si platilor aferente unei perioade, iar fiscalitatea se bazeaza pe datele din contabilitatea in partida simpla, conform art. 48 din Codul fiscal.

100. Costul de productie


Intrebare participant seminar: Cheltuielile rezultate din reevaluarea cladirilor si a constructiilor speciale la finele anului 2009, respectiv contul 681.3, se inregistreaza in contabilitatea de gestiune a anului respectiv, adica influenteaza costul de productie? Raspuns consultant: (1) Costul de productie al unui bun cuprinde costul de achizitie a materiilor prime si materialelor consumabile si cheltuielile de productie direct atribuibile bunului. (2) Costul de productie sau de prelucrare al stocurilor, precum si costul de productie al imobilizarilor cuprind cheltuielile directe aferente productiei, si anume: materiale directe, energie consumata in scopuri tehnologice, manopera directa si alte cheltuieli directe de productie, costul proiectarii produselor, precum si cota cheltuielilor indirecte de productie alocata in mod rational ca fiind legata de fabricatia acestora. In cazul productiei de imobilizari, exemple de cheltuieli incadrate la alte cheltuieli direct atribuibile sunt urmatoarele: a) costurile de amenajare a amplasamentului; b) costurile initiale de livrare si manipulare; c) costurile de instalare si asamblare; d) costurile de testare a functionarii corecte a activului; e) onorarii profesionale si comisioane achitate in legatura cu activul. (3) Costul stocurilor unui prestator de servicii cuprinde manopera si alte cheltuieli legate de personalul direct angajat in furnizarea serviciilor, inclusiv personalul insarcinat cu supravegherea, precum si regiile corespunzatoare. (4) In costul de productie poate fi inclusa o proportie rezonabila din cheltuielile care sunt indirect atribuibile bunului, in masura in care acestea sunt legate de perioada de productie. Includerea in costul stocurilor a regiilor generale poate fi adecvata in masura in care reprezinta costuri suportate pentru a aduce stocurile in locul si forma dorite. (5) Exemple de costuri care nu trebuie incluse in costul stocurilor, ci sunt recunoscute drept cheltuieli ale perioadei in care au survenit, sunt urmatoarele: - pierderile de materiale, manopera sau alte costuri de productie inregistrate peste limitele normal admise, inclusiv pierderile datorate risipei; - cheltuielile de depozitare, cu exceptia cazurilor in care aceste costuri sunt necesare in procesul de productie, anterior trecerii intr-o noua faza de fabricatie. Cheltuielile de depozitare se includ in costul de productie atunci cand sunt necesare pentru a aduce stocurile in locul si in starea in care se gasesc; - regiile (cheltuielile) generale de administratie care nu participa la aducerea stocurilor in forma si locul final; - costurile de desfacere; - regia fixa nealocata costului, care se recunoaste drept cheltuiala in perioada in care a aparut. Copyright 2010 RENTROP&STRATON Grup de Editur i Consultan n Afaceri www.monografii.ro Pagina 126 din 184

Legea Contabilitatii Modificata 150 de intrebari si raspunsuri

Alocarea regiei fixe asupra costurilor se face pe baza capacitatii normale de productie (activitate). Concluzie: In costul de productie intra doar cheltuielile directe (601,64X) si indirecte aferente productiei (60X,61X,62X,63X,64X,65X, 6811). In cazul dumneavoastra nu recomand inregistrarea in costul de productie a cheltuielilor rezultate in urma reevaluari deoarece acestea sunt atribuite prin amortizare. Conform O.U.G. 34/2009, daca la 31.12.2009 se face o noua reevaluare, din care rezulta o diminuarea a mijlocului fix aceasta se face cu o cheltuiala, cheltuiala care este nedeductibila la calculul impozitului pe profit. Recuperarea se face prin amortizarea fiscala care nu se ea in calculul reevaluarii, amortizarea ramanand aceeasi la valoarea de intrare a mijlocului fix.

101. Cresterea valorii in urma reevaluarii


Intrebare participant seminar: In urma unei reevaluari facuta in august 2009, valoarea unei cladiri si a unei constructii cresc considerabil. As dori sa stiu care sunt inregistrarile contabile, daca este suficienta nota contabila 212 = 105, sau este obligatorie si trecerea in 1065 la rezerve din reevaluare? Care este tratamentul sumelor din contul 1065? Cum se recalculeaza amortizarea si daca diferenta de amortizare aferenta surplusului rezultat din reevaluarea cladirii se trece pe elemente similare veniturilor, in alt cont, fiind deci o cheltuiala nedeductibila? Raspuns consultant: Conform prevederilor O.M.F.P. nr. 1.752/2005, pct. 111, abrogat de 3.055/2009, in cazul in care se efectueaza reevaluarea imobilizarilor corporale, diferenta dintre valoarea rezultata in urma reevaluarii si costul istoric trebuie prezentata ca si Rezerva din reevaluare. Tratamentul in scop fiscal al rezervei din reevaluare trebuie prezentat in notele explicative la situatiile financiare. Indiferent daca valoarea rezervei din reevaluare a fost modificata sau nu, in cursul exercitiului financiar, entitatile trebuie sa prezinte in notele explicative urmatoarele informatii: - valoarea rezervei din reevaluare la inceputul exercitiului financiar; - diferentele din reevaluare transferate la rezerva din reevaluare in cursul exercitiului financiar; - sumele capitalizate sau transferate intr-un alt mod din rezerva din reevaluare in cursul exercitiului financiar, prezentandu-se natura oricarui astfel de transfer, cu respectarea legislatiei in vigoare; - valoarea rezervei din reevaluare la sfarsitul exercitiului financiar. Surplusul din reevaluare inclus in rezerva din reevaluare este capitalizat prin transferul direct in rezerve (contul 1065 Rezerve, reprezentand surplusul realizat din rezerve din reevaluare) atunci cand acest surplus reprezinta un castig realizat. Copyright 2010 RENTROP&STRATON Grup de Editur i Consultan n Afaceri www.monografii.ro Pagina 127 din 184

Legea Contabilitatii Modificata 150 de intrebari si raspunsuri

Notiunea de castig realizat apare la scoaterea din evidenta a activului pentru care s-a constituit rezerva din reevaluare. O parte din castig poate fi realizata pe masura ce activul este folosit de entitate (pe masura amortizarii acestuia), caz in care valoarea rezervei transferate este diferenta dintre amortizarea calculata pe baza valorii contabile reevaluate si valoarea amortizarii calculate pe baza costului initial al activului. Din punct de vedere al inregistrarilor contabile, tratamentul reevaluarii este urmatorul: - daca rezultatul reevaluarii este o crestere fata de valoarea contabila neta, aceasta se trateaza astfel: a) ca o crestere a rezervei din reevaluare prezentata in cadrul elementului Capital si rezerve, daca nu a existat o descrestere anterioara recunoscuta ca o cheltuiala aferenta acelui activ, sau b) ca un venit care sa compenseze cheltuiala cu descresterea recunoscuta anterior la acel activ. - daca rezultatul reevaluarii este o descrestere a valorii contabile nete, aceasta se trateaza ca: a) o cheltuiala cu intreaga valoare a deprecierii atunci cand in rezerva din reevaluare nu este inregistrata o suma referitoare la acel activ (surplus din reevaluare) sau b) o scadere a rezervei din reevaluare prezentata in cadrul elementului Capital si rezerve cu minimul dintre valoarea acelei rezerve si valoarea descresterii, iar eventuala diferenta ramasa neacoperita se inregistreaza ca o cheltuiala. Amortizarea cumulata la data reevaluarii poate fi tratata dupa cum urmeaza: a) recalculata proportional cu schimbarea valorii contabile brute a activului, sau b) eliminata din valoarea contabila bruta a activului. Tratamentul fiscal al rezervei din reevaluare este prezentat de Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal (Codul fiscal) si Hotararea Guvernului nr. 44/2004 privind Nomele Metodologice de aplicare a Codului fiscal (H.G. nr. 44/2004). Prin Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 34/2009 cu privire la rectificarea bugetara pe anul 2009 si reglementarea unor masuri financiar-fiscale (O.U.G. nr. 34/2009) s-a introdus o exceptie de la regula generala prezentata inainte. Astfel, rezervele din reevaluarea mijloacelor fixe, inclusiv a terenurilor, efectuata dupa data de 1 ianuarie 2004, care sunt deduse la calculul profitului impozabil prin intermediul amortizarii fiscale sau al cheltuielilor privind activele cedate si/sau casate, se impoziteaza concomitent cu deducerea amortizarii fiscale, respectiv la momentul scaderii din gestiune a acestor mijloace fixe. H.G. nr. 488/2009 pentru completarea Normelor Metodologice de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, aprobata prin H.G. nr. 44/2004, aduce precizari suplimentare in ce priveste exceptia mentionata anterior, introdusa prin O.U.G. nr. 34/2009. Astfel, rezervele reprezentand surplusul realizat din rezerve din reevaluarea mijloacelor fixe, inclusiv a terenurilor, efectuata dupa data de 1 ianuarie 2004, existente in sold in contul 1065 la data de 30 aprilie 2009, inclusiv, care au fost deduse la calculul profitului impozabil, se impoziteaza la momentul modificarii destinatiei acestora potrivit prevederilor art. 22 alin (5) Codul fiscal.

Copyright 2010 RENTROP&STRATON Grup de Editur i Consultan n Afaceri www.monografii.ro Pagina 128 din 184

Legea Contabilitatii Modificata 150 de intrebari si raspunsuri

102. Cursul de schimb utilizat la reevaluarea lunara a datoriilor


Intrebare participant seminar : Care este cursul de schimb utilizat la reevaluarea lunara a datoriilor: a. cursul de schimb comunicat de BNR in ultima zi a lunii sau b. cursul de schimb comunicat de BNR valabil pentru ultima zi a lunii? Raspuns consultant: In conformitate cu O.M.F.P. nr. 3.055/2009 pct.186: La finele fiecarei luni, creantele si datoriile in valuta se evalueaza la cursul de schimb al pietei valutare, comunicat de Banca Nationala a Romaniei din ultima zi bancara a lunii in cauza. Diferentele de curs inregistrate se recunosc in contabilitate la venituri sau cheltuieli din diferente de curs valutar, dupa caz. In ceea ce priveste Codul Fiscal Norme metodologice: 22. (1) In sensul art. 1391 alin. (2) din Codul fiscal, prin ultimul curs de schimb comunicat de Banca Nationala a Romaniei se intelege cursul de schimb comunicat de respectiva banca in ziua anterioara si care este valabil pentru operatiunile care se vor desfasura in ziua urmatoare. Concluzie: Cursul de schimb utilizat la reevaluarea lunara a datoriilor este cursul comunicat de Banca Nationala a Romaniei din ultima zi bancara a lunii in cauza.

103. Depozite bancare pe termen scurt


Intrebare participant seminar: La punctul 168 alin (2) din Ordinul nr. 3.055, se precizeaza: (2) In categoria altor investitii pe termen scurt intra si depozitele bancare pe termen scurt. Intra in aceasta categorie si trebuie contabilizate pe contul 5081 Alte titluri de plasament, depozitele constituite pe 1 sau 2 saptamani ? Raspuns consultant:

Copyright 2010 RENTROP&STRATON Grup de Editur i Consultan n Afaceri www.monografii.ro Pagina 129 din 184

Legea Contabilitatii Modificata 150 de intrebari si raspunsuri


Conform pct. 168 din O.M.F.P. nr. 3.055 / 2009 alin. 2, in categoria altor investitii pe termen scurt intra si depozitele bancare pe termen scurt care se eviden iaza in contul 508 ,,Alte investitii pe termen scurt si creante asimilate. Constituirea depozitului: 5081 = Alte titluri de plasament Inregistrarea dobanzii de primit: 5088 = Dobanzi la obligatiuni si titluri de plasament 766 Venituri din dobanzi 5121 Conturi la banci in lei

La scadenta se primeste suma constituita plus dobanda aferenta Lichidarea depozitului: 5121 Conturi la banci in lei = 5081 Alte titluri de plasament

Incasarea dobanzii in contul curent: 5121 Conturi la banci in lei = 5088 Dobanzi la obligatiuni si titluri de plasament

104. Rezerve din reevaluarea unor mijloace fixe


Intrebare participant seminar: Care este tratamentul fiscal al rezervelor din reevaluarea unor mijloace fixe (cladire+teren) cu care o societate a participat ca aport la capitalul social al altei societati in anul 2004; si daca aceste rezerve pot ramane in evidentele contabile ca sume neimpozitate in contul 105 sau 1068. Raspuns consultant: Pentru aceste rezerve nu se aplica regimul fiscal prevazut in O.U.G. nr. 34/2009. Astfel, aceste rezerve nu vor fi impozitate atata timp cat se mentin in capitaluri proprii, respectiv conturi de rezerve sau rezultatul reportat, analitice distinct.
1 Baza legala pentru acest tratament o regasim in la pct. 57 in normele de aplicare ale art. 22 alin. 5 din Codul Fiscal:

In aplicarea prevederilor art. 22 alin. (5), corelate cu dispozitiile art. 19 din Codul fiscal, surplusul din reevaluarea imobilizarilor corporale, care a fost anterior deductibil, evidentiat potrivit reglementarilor contabile in contul Rezultatul reportat sau in contul Alte rezerve, analitice distincte, se impoziteaza la momentul modificarii destinatiei rezervei, distribuirii rezervei catre participanti sub orice forma, lichidarii, divizarii, fuziunii contribuabilului sau oricarui alt motiv,

Copyright 2010 RENTROP&STRATON Grup de Editur i Consultan n Afaceri www.monografii.ro Pagina 130 din 184

Legea Contabilitatii Modificata 150 de intrebari si raspunsuri


inclusiv la folosirea acesteia pentru acoperirea pierderilor contabile. Pentru calculul profitului impozabil aceste sume sunt elemente similare veniturilor. Inregistrarea si mentinerea in capitaluri proprii, respectiv conturi de rezerve sau rezultatul reportat, analitice distincte, a rezervelor constituite in baza unor acte normative nu se considera modificarea destinatiei sau distributie.

105. Monografie contabila Tranzactii cu actiuni cotate la bursa


Intrebare participant seminar: O societate comerciala cu raspundere limitata, cu sediul in Romania efectueaza in anul 2009 tranzactii de vanzare-cumparare actiuni cotate la bursa prin intermediul unei societati de servicii financiare cu sediul in ROMANIA, membru Fondator la Bursa de Valori Bucuresti. Pentru reflectarea corecta in contabilitatea societatii a tranzactiilor de vanzare-cumparare, precum si pentru determinarea si inregistrarea corecta a operatiunilor contabile ce decurg din acestea (transferul banilor de la societatea comerciala catre societatea de intermediere, operatiunile de cumparare-vanzare actiuni, profitul/pierderea rezultata din vanzarea pe piata de capital a actiunilor, diferentele favorabile/nefavorabile rezultate din evaluarea actiunilor detinute in stoc la sfarsitul lunii, constituirea provizioanelor de risc pentru operatiunile pe pietele financiare), avem rugamintea sa ne puneti la dispozitie o monografie contabila. Raspuns consultant: Urmatoarea monografie contabila se aplica in cazul societatilor comerciale ce desfasoara tranzactii cu instrumente financiare, cotate pe piete de capital cum este Bursa de Valori Bucuresti, prin intermediul societatilor de intermediere financiara. Inainte de a oferi un exemplu, vom prezenta reglementarile contabile cu aplicabilitate in acest tip de tranzactii: CLASIFICARE SI PREZENTARE In primul rand, pentru a stabili clasificarea activelor financiare achizitionate de catre societatea dvs. pe piata de capital, managementul societatii trebuie sa decida scopul si durata pentru care doreste sa detina aceste active. Astfel, acestea vor fi clasificate ca imobilizari financiare (investitii pe termen lung), prin intermediul conturilor din clasa 26XX (cel mai probabil 265 Alte titluri imobilizate in cazul in care nu se indeplinesc conditiile ca acestea sa fie clasificate ca interese de participare sau actiuni la entitati afiliate) daca vor fi detinute pe o perioada mai mare de un an. In cazul in care acestea sunt detinute ca investitii pe termen scurt se vor utiliza conturile din clasa 50XX (cel mai probabil contul 5081 Alte titluri de plasament), si vor fi clasificate in situatiile financiare ale societatii ca active circulante. EVALUARE Conform O.M.F.P. nr. 1.752/2005, anexa 1, capitolul 2, sectiunea 7.2.4 si sectiunea 7.3.3, investitiile financiare se inregistreaza in contabilitate la cost de achizitie. Copyright 2010 RENTROP&STRATON Grup de Editur i Consultan n Afaceri www.monografii.ro Pagina 131 din 184

Legea Contabilitatii Modificata 150 de intrebari si raspunsuri


Prin cost de achizitie se intelege totalitatea costurilor aferente achizitiei suportate de societate pentru a detine titlurile respective. Astfel, in costul de achizitie se vor include si comisioanele societatii de intermediere financiara percepute pentru serviciile prestate. Modelul de evaluare alternativa, bazat pe valoare justa, prezentat in O.M.F.P. nr. 1.752/2005, anexa 1, capitolul 2, sectiunea 7.2.5.2 se poate aplica doar in cazul entitatilor ce intocmesc situatii financiare consolidate, la momentul consolidarii. Asadar, reevaluarea lunara a titlurilor financiare detinute, si implicit aplicarea modelului de evaluare alternativa bazat pe valoarea justa, reprezinta o optiune doar in cazul societatilor comerciale ce intocmesc situatii financiare consolidate. In cazul situatiilor financiare individuale se va aplica modelul de evaluare bazat pe cost Totusi, pentru respectarea principiului prudentei, conform art. 107 si art. 138, O.M.F.P. nr. 1.752/2005, activele financiare detinute de catre entitate nu trebui sa fie prezentate la o valoare mai mare decat valoarea realizabila neta a acestora. Asadar, in momentul in care exista indicii ca valoarea contabila se situeaza sub valoarea realizabila neta, se va proceda la inregistrarea unor ajustari de valoare (provizioane) pentru a corecta valoarea contabila a activelor financiare. La iesirea din entitate, activele financiare vor fi evaluate utilizand metodele de evaluare aplicate si pentru celelalte tipuri de active, si anume FIFO, CMP sau LIFO. MONOGRAFIE CONTABILA Pentru a facilita intelegerea reglementarilor contabile prezentate mai sus va furnizam in continuare un model de inregistrari contabile necesare in cazul unor astfel de tranzactii: Presupunem ca la 5 ianuarie 2009, societatea transfera 100.000 lei in contul societatii de intermediere financiara, fonduri ce vor fi utilizate pentru tranzactiile pe piata de capital. Intrucat, conform O.M.F.P. nr. 1.752/2009 atat contul 269 Varsaminte de efectuat pentru imobilizari financiare cat si contul 509 Varsaminte pentru titluri de plasament au functie contabila de pasiv consideram ca ar fi improprie debitarea acestor conturi cu suma de 100.000 lei in momentul in care are loc transferul fondurilor din conturile entitatii in conturile societatii de intermediere financiara. Intrucat, din punct de vedere economic si juridic entitatea este in continuare proprietara acestor fonduri, chiar daca ele au fost transferate in contul societatii de intermediere financiara, din punct de vedere contabil acestea pot fi in continuare reflectate in balanta in clasa 512 dar printr-un analitic distinct, astfel: Debit 581 Viramente interne = Credit 100.000 lei Debit 512..Varsaminte efectuate pentru 100.000 lei tranzactii pe piata de capital 5121 Conturi la banci

= Credit 581 Viramente interne

Copyright 2010 RENTROP&STRATON Grup de Editur i Consultan n Afaceri www.monografii.ro Pagina 132 din 184

Legea Contabilitatii Modificata 150 de intrebari si raspunsuri


Conturile 269 si 509 vor fi utilizate in cazul in care decontarea are loc ulterior achizitionarii titlurilor financiare, si au drept scop reflectarea datoriei aferente achizitiei. La 15 ianuarie 2009 se achizitioneaza 4.000 de actiuni TLV la Banca Transilvania, la un pret de 15lei per actiune, comisionul societatii de intermediere fiind 10%. Astfel costul total al titlurilor este de 15 x 4000 + 6000 = 66000 lei, astfel: Debit 265 Imobilizari financiare = 512.. Varsaminte efectuate pentru tranzactii pe piata de capital 66.000 lei / 508 Investitii financiare pe termen scurt La 20 ianuarie 2009 se achizitioneaza alte 1.000 de actiuni TLV la un pret de 16 lei per actiune, comisionul societatii de intermediere fiind acelasi. Astfel, costul titlurilor este de 17.600 lei Debit 265 Imobilizari financiare / = 512.. Varsaminte efectuate pentru tranzactii pe piata de capital 17.600 lei 508 Investitii financiare pe termen scurt La 31 ianuarie 2009 cursul actiunilor detinute este de 14 lei per actiune. In urma acestei informatii se procedeaza la ajustarea valorii actiunilor detinute: Valoare contabila = 83.600 lei

Valoare realizabila neta = 5.000 actiuni x 14 = 70.000lei (in cazul in care exista costuri de vanzare acestea se vor scadea din valoarea obtinuta) Pierdere de valoare = 13.600 lei

Debit 6863 Cheltuieli pentru depr.imobiliz. / 6864 Cheltuieli pentru depr inv.fin. = Credit 2963 Ajustari pt. deprec.altor titl.imobiliz. / 598 Proviz.pt.deprec.titl.fin. cu 13.600 lei La 10 februarie 2009 se vand 4.500 de actiuni la un curs de 17 lei/actiune. Presupunem ca metoda de evaluare la iesire aplicata de societate este CMP (costul mediu ponderat), astfel: Sold initial 83.600 / 5.000 = 16,72 lei/actiune

Se vand 4.500 actiuni la un cost de 16,72 x 4.500 = 75.240 lei Valoare vanzare Note contabile: = 4.500 x 17 = 76.500 lei

Copyright 2010 RENTROP&STRATON Grup de Editur i Consultan n Afaceri www.monografii.ro Pagina 133 din 184

Legea Contabilitatii Modificata 150 de intrebari si raspunsuri


Debit 461 Debitori diversi / 5121 (in cazul in care incasarea se face imediat) Credit 7641 (pentru imobilizari) / 7642 (pentru circulante) 76.500 lei Descarcarea de gestiune: Debit 6641 pentru imobilizari / 7641 pentru circulante = 265 imobilizari / 508 circulante 75.240 lei In acelasi timp se anuleaza provizionul constituit pentru cele 4500 de actiuni vandute: 4.500 x 14 4.500 x 16,72 Stornare provizion = = 63.000 75.240 12.240 = 12.240 lei =

Debit 2963 Ajustari pt. deprec.altor titl.imobiliz. / 598 Proviz.pt.deprec.titl.fin. Credit 6863 Cheltuieli pentru depr.imobiliz. / 6864 Cheltuieli pentru depr inv.fin.

La 28 februarie 2009 cursul actiunilor este de 12 lei. Se inregistreaza un provizion suplimentar: Valoare contabila Provizion existent 500 x 16,72 13.600-12.240 = = = = 8.360 1.360 6.000 1.000

Valoare realizabila neta 500 x 12 Provizion suplimentar de inregistrat

Debit 6863 Cheltuieli financiare privind ajustarile pentru pierderea de valoare a imobilizarilor financiare / 6864 Cheltuieli financiare privind ajustarile pentru pierderea de valoare a activelor circulante = Credit 2963 Ajustari pentru pierderea de valoare a altor titluri imobilizate / 598 Ajustari pentru pierderea de valoare a altor investitii pe termen scurt si creante asimilate 1.000 lei Sirul operatiunilor se repeta in acelasi fel luna de luna, inclusiv la sfarsitul anului.

106. Societate de dezmembrare auto


Intrebare participant seminar: Cum trebuie evidentiat in contabilitate si ce documente primare se intocmesc in cazul unei societati de dezmembrare auto, care cumpara autoturisme deteriorate si care, ulterior, sunt vandute ca piese de schimb? Raspuns consultant:

Copyright 2010 RENTROP&STRATON Grup de Editur i Consultan n Afaceri www.monografii.ro Pagina 134 din 184

Legea Contabilitatii Modificata 150 de intrebari si raspunsuri


Documentele finaciar contabile utilizate sunt cele prevazute de Ordinul nr. 3.512/2008 privind documentele financiar-contabile Inregistrarile contabile sunt: achizitionarea de echipamente: % 3024 4426 = 401 - presupunand ca vor fi vandute ca piese de schimb

scoatere din evidenta in urma dezmembrarii, proces verbal de dezmembrare:

6024 -

3024

receptie piese componente:

371 -

7588

vanzare piese componente:

411

= 707 4427

descarcare gestiune la vanzarea pieselor:

607 -

371

incasarea contravalorii facturii:

5311/5121

4111

107. Diferentele de curs valutar


Intrebare participant seminar: Diferentele de curs se fac acum la 2010, nu ca in anul precedent la incheierea anului financiar, ci lunar? Precizati cu referire la Art. Cod fiscal, norme. Raspuns consultant:

Copyright 2010 RENTROP&STRATON Grup de Editur i Consultan n Afaceri www.monografii.ro Pagina 135 din 184

Legea Contabilitatii Modificata 150 de intrebari si raspunsuri


In conformitate cu pct. 186 din O.M.F.P. nr. 3.055/2009 la finele fiecarei luni, creantele si datoriile in valuta se evalueaza la cursul de schimb al pietei valutare, comunicat de Banca Nationala a Romaniei din ultima zi bancara a lunii in cauza. Diferentele de curs inregistrate se recunosc in contabilitate la venituri sau cheltuieli din diferente de curs valutar, dupa caz. Prevederile de mai sus se aplica si creantelor si datoriilor exprimate in lei, a caror decontare se face in functie de cursul unei valute. In acest caz, diferentele inregistrate se recunosc in contabilitate la alte venituri financiare sau alte cheltuieli financiare, dupa caz.

108. Plafonul pentru diurne deductibile


Intrebare participant seminar: S-a modificat plafonul pentru diurne deductibile aplicabil la societatile comerciale? A ramas tot 2.5 x 13 lei? Specificati reglementarea legala cu acest continut. Raspuns consultant: Conform art.21 alin. 3 litera b) din Codul fiscal, suma cheltuielilor cu indemnizatia de deplasare acordata salariatilor pentru deplasari in Romania si in strainatate, este deductibila in limita a de 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru institutiile publice.

Indemnizatia privind delegarea si detasarea personalului autoritatilor si institutiilor publice in alta localitate este reglementata de H.G. nr. 1.860/2006, care a intrat in vigoare la 1 ianuarie 2007. Conform Art.13, din acest act normativ, care este in vigoare, indemnizatia zilnica este stabilita la 13 lei pentru persoanele aflate in delegare sau detasare intr-o localitate situata la o distanta mai mare de 5 km de localitatea in care isi au locul permanent de munca. Suma de 13 lei se acorda indiferent de functia pe care o indeplineste persoana aflata in delegare sau detasare si indiferent de autoritatea sau institutia publica in care isi are locul de munca. Numarul zilelor calendaristice in care o persoana se afla in delegare sau detasare se socoteste de la data si ora plecarii pana la data si ora inapoierii mijlocului de transport din si in localitatea unde isi are locul permanent de munca, considerandu-se fiecare 24 ore cate o zi de delegare sau detasare. Pentru delegarea cu o durata de o singura zi, precum si pentru ultima zi, in cazul delegarii de mai multe zile, indemnizatia se acorda numai daca durata delegarii este de cel putin 12 ore.

109. Incasarea unor dividende


Copyright 2010 RENTROP&STRATON Grup de Editur i Consultan n Afaceri www.monografii.ro Pagina 136 din 184

Legea Contabilitatii Modificata 150 de intrebari si raspunsuri

Intrebare participant seminar: Daca un SRL este vandut, cedat cu toate activele si datoriile lui, rezultatul din anii anteriori (cont 117) se poate repartiza pe dividende? Daca se poate, cine este beneficiarul: noul sau vechiul proprietar? Vechiul actionar mai are dreptul la incasarea dividendelor inregistrate in cont 457 si creditorilor din cont 455? Raspuns consultant: Dividend o distribuire in bani sau in natura, efectuata de o persoana juridica unui participant la persoana juridica, drept consecinta a detinerii unor titluri de participare la acea persoana juridica, exceptand urmatoarele: a) o distribuire de titluri de participare suplimentare care nu modifica procentul de detinere a titlurilor de participare ale oricarui participant la persoana juridica; b) o distribuire efectuata in legatura cu dobandirea/rascumpararea titlurilor de participare proprii de catre persoana juridica, ce nu modifica pentru participantii la persoana juridica respectiva procentul de detinere a titlurilor de participare; c) o distribuire in bani sau in natura, efectuata in legatura cu lichidarea unei persoane juridice; d) o distribuire in bani sau in natura, efectuata cu ocazia reducerii capitalului social constituit efectiv de catre participanti; e) o distribuire de prime de emisiune, proportional cu partea ce ii revine fiecarui participant. Se considera dividend din punct de vedere fiscal si se supune aceluiasi regim fiscal ca veniturile din dividende: - suma platita de o persoana juridica pentru bunurile sau serviciile achizitionate de la un participant la persoana juridica peste pretul pietei pentru astfel de bunuri si/sau servicii, daca suma respectiva nu a facut obiectul impunerii la primitor cu impozitul pe venit sau pe profit; - suma platita de o persoana juridica pentru bunurile sau serviciile furnizate in favoarea unui participant la persoana juridica, daca plata este facuta de catre persoana juridica in folosul personal al acestuia. Potrivit art. 67 din Legea societatilor comerciale nr. 31/1990, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, dividendele se distribuie asociatilor proportional cu cota de participare la capitalul social varsat, daca prin actul constitutiv nu se prevede altfel. Acestea se platesc in termenul stabilit de adunarea generala a asociatilor sau, dupa caz, stabilit prin legile speciale, dar nu mai tarziu de 6 luni de la data aprobarii situatiei financiare anuale aferente exercitiului financiar incheiat. In caz contrar, societatea comerciala va plati daune-interese pentru perioada de intarziere, la nivelul dobanzii legale, daca prin actul constitutiv sau prin hotararea adunarii generale a actionarilor care a aprobat situatia financiara aferenta exercitiului financiar incheiat nu s-a stabilit o dobanda mai mare.

Copyright 2010 RENTROP&STRATON Grup de Editur i Consultan n Afaceri www.monografii.ro Pagina 137 din 184

Legea Contabilitatii Modificata 150 de intrebari si raspunsuri


Nu se vor putea distribui dividende decat din profituri determinate potrivit legii. Concluzie: Se pot distribui dividende din contul 117, in ceea ce priveste beneficiarul acestor dividende depinde de modul in care a fost facuta vanzarea/cedarea SRL-ului. In situatia in care a fost vandut si in urma acestei vanzari s-a obtinut un pret se intelege ca, beneficiarul este noul proprietar.

110. Schimb de donatii intre institutii publice


Intrebare participant seminar: Prezentati inregistrarile contabile privind schimbul de donatie de animale intre gradini zoologice (institutii publice). Raspuns consultant: Pot fi transmise, fara plata, orice fel de bunuri aflate in stare de functionare (in viata), indiferent de durata de folosinta, daca acestea nu mai sunt necesare institutiei publice care le are in administrare, dar care pot fi folosite in continuare de alta institutie publica sau daca, potrivit reglementarilor in vigoare, institutia nu mai are dreptul sa utilizeze bunul respectiv. Institutia publica ce disponibilizeaza bunuri va informa in scris alte institutii publice pe care le considera ca ar avea nevoie de bunurile disponibilizate. Transmiterea, fara plata, de la o institutie publica la o alta institutie publica, se face pe baza de proces-verbal de predare-preluare, aprobat de ordonatorul principal de credite al institutiei publice care a solicitat sa ii fie transmis bunul respectiv, precum si de ordonatorul de credite care il are in administrare. Institutiile publice pot valorifica bunurile, fara organizarea de licitatii, prin schimbarea acestora cu alte bunuri noi de acelasi fel, avand cel putin aceiasi parametri. Calea de procurare, de provenienta: - unele sunt donatii, sponsorizari, cedari si alocari din domeniul public; - altele sunt procurate prin investitii, adica prin cheltuirea de bani. Activele fixe corporale si necorporale primite ca donatii, sponsorizari sau cu titlu gratuit se inregistreaza in contabilitate la valoarea justa. Valoarea justa se determina pe baza raportului intocmit de specialisti si cu aprobarea ordonatorului de credite, sau pe baza unor evaluari efectuate, de regula, de evaluatori autorizati. Conturile de venituri se inchid la sfarsitul perioadei (lunar sau cel mai tarziu la intocmirea situatiilor financiare) in vederea stabilirii rezultatului patrimonial. In situatia in care apar operatiuni ce trebuie inregistrate in debitul conturilor de venituri, acestea pot fi inregistrate si in creditul conturilor de venituri, in rosu.

Copyright 2010 RENTROP&STRATON Grup de Editur i Consultan n Afaceri www.monografii.ro Pagina 138 din 184

Legea Contabilitatii Modificata 150 de intrebari si raspunsuri


Institutiile publice mai pot folosi pentru desfasurarea activitatii lor, bunuri materiale si fonduri banesti primite de la persoane juridice si fizice sub forma de donatii si sponsorizari. (4) Este considerata prestare de servicii, conform art. 129 alin. (3) lit. e) din Codul fiscal, intermedierea efectuata de o persoana care actioneaza in numele si in contul altei persoane atunci cand intervine intr-o livrare de bunuri sau o prestare de servicii. In sensul prezentelor norme, intermediarul care actioneaza in numele si in contul altei persoane este persoana care actioneaza in calitate de mandatar potrivit Codului comercial. In cazul in care mandatarul intermediaza livrari de bunuri sau prestari de servicii, furnizorul/prestatorul efectueaza livrarea de bunuri/prestarea de servicii catre beneficiar, pentru care emite factura direct pe numele beneficiarului, iar mandatarul efectueaza o prestare de servicii, pentru care intocmeste factura de comision. Cu aceste sume se majoreaza creditele bugetare ale bugetului institutiei publice beneficiare si care urmeaza sa se utilizeze potrivit legii. Cu fondurile primite de catre institutiile publice finantate integral din venituri proprii si cele finantate din venituri proprii si subventii de la buget, se majoreaza bugetele de venituri si cheltuieli ale acestora. Animale primite cu titlu gratuit ( donatii, sponsorizari) 213 = 779

In ceea ce priveste schimbul intre institutii, acestea se inregistreaza cu ajutorul conturilor 481,482. Decontarile intre institutiile publice cuprind operatiunile de decontare intervenite in cursul exercitiului intre institutia superioara si institutiile subordonate sau intre institutiile subordonate aceleiasi institutii superioare, dupa caz, reprezentand valoarea activelor fixe si a materialelor transmise si primite in vederea executarii unor actiuni in cadrul institutiei, precum si sumele transmise de institutia superioara catre institutiile din subordine pentru efectuarea cheltuielilor din alocatii bugetare, din fonduri speciale, fonduri cu destinatie speciala, imprumuturi externe rambursabile si nerambursabile. Contabilitatea decontarilor intre institutiile publice cuprinde operatiile care se inregistreaza reciproc si in aceeasi perioada de gestiune, atat in contabilitatea unitatii debitoare, cat si a celei creditoare apartinand aceluiasi ordonator principal de credite: 481 = 213 In situatia in care se decide sa ramana un transfer definitiv: 7XX = 481

111. Politica de contabilitate studiu de caz


Intrebare participant seminar: Copyright 2010 RENTROP&STRATON Grup de Editur i Consultan n Afaceri www.monografii.ro Pagina 139 din 184

Legea Contabilitatii Modificata 150 de intrebari si raspunsuri

Elaborare politici si proceduri contabile; studiu de caz: societate de productie. Raspuns consultant: Politica de contabilitate reprezinta o totalitate de principii, conventii, reguli, metode si procedee adoptate de conducerea intreprinderii pentru tinerea contabilitatii si intocmirea rapoartelor financiare. Elaborarea proiectului politicii de contabilitate poate fi efectuata de catre contabilitate, de o comisie speciala, compusa din reprezentantii serviciilor contabil, financiar, juridic si altor servicii ale intreprinderii sau de firma de consultanta (audit). Politica de contabilitate aleasa poate fi examinata si adoptata prin decizia de protocol a fondatorilor (proprietarilor) sau de Consiliul de directori, iar dupa aceasta trebuie sa fie aprobata de conducatorul intreprinderii. Politica de contabilitate se elaboreaza in baza ansamblului de conventii fundamentale ale contabilitatii. Notiunea "conventie" inseamna presupunere (ipoteza), conditie de la care intreprinderea trebuie sa porneasca la organizarea contabilitatii si intocmirea rapoartelor financiare. In IAS 1 Politica de contabilitate" sunt stabilite trei conventii fundamentale ale contabilitatii: continuitatea activitatii, permanenta metodelor si specializarea exercitiilor. Procedura formarii politicii de contabilitate privind o problema (sector) concreta a contabilitatii consta in alegerea unei variante din cateva, admise de actele legislative si normative, in justificarea metodei alese, pornind de la particularitatile activitatii intreprinderii si acceptarea acesteia in calitate de baza pentru tinerea contabilitatii si intocmirea rapoartelor financiare. La elaborarea politicii de contabilitate intreprinderea alege acea metoda de calculare a uzurii, care corespunde modelului prevazut de exploatare a unui obiect concret de mijloace fixe. Conform ordinului 3.055/2009, controlul intern al entitatii vizeaza asigurarea: - conformitatii cu legislatia in vigoare; - aplicarii deciziilor luate de conducerea entitatii; - bunei functionari a activitatii interne a entitatii; - fiabilitatii informatiilor financiare; - eficacitatii operatiunilor entitatii; - utilizarii eficiente a resurselor; - prevenirii si controlul riscurilor de a nu se atinge obiectivele fixate. Ca urmare, procedurile de control intern au ca obiectiv: - pe de o parte, urmarirea inscrierii activitatii entitatii si a comportamentului personalului in cadrul definit de legislatia aplicabila, valorile, normele si regulile interne ale entitatii; - pe de alta parte, verificarea daca informatiile contabile, financiare si de gestiune comunicate reflecta corect activitatea si situatia entitatii. Activitatile de control fac parte integranta din procesul de gestiune prin care entitatea urmareste atingerea obiectivelor propuse. Controlul vizeaza aplicarea normelor si procedurilor de control intern, la toate nivelele ierarhice si functionale: aprobare, autorizare, verificare, evaluarea performantelor operationale, securizarea activelor, separarea functiilor.

Copyright 2010 RENTROP&STRATON Grup de Editur i Consultan n Afaceri www.monografii.ro Pagina 140 din 184

Legea Contabilitatii Modificata 150 de intrebari si raspunsuri


Politica de contabilitate in anul curent este aprobata de conducatorul intreprinderii la finele anului precedent si intra in vigoare incepand cu 1 ianuarie a anului de gestiune. Ea trebuie sa fie aplicata de toate subdiviziunile structurale ale intreprinderii, inclusiv de cele evidentiate intr-un bilant distinct, indiferent de sediul lor. Intreprinderea nou-creata isi elaboreaza politica sa de contabilitate pana la prima prezentare a rapoartelor financiare, dar nu mai tarziu de 90 de zile de la dobandirea drepturilor persoanei juridice. Procedurile si metodele contabile alese se aplica de intreprindere din ziua inregistrarii de stat. Politica de contabilitate aleasa de intreprindere trebuie sa fie aplicata consecutiv - de la o perioada de gestiune la alta. In unele cazuri prevazute de IAS 1, intreprinderea poate sa introduca modificari in politica de contabilitate, adica sa nu respecte in decursul anului de gestiune principiul permanentei. Toate modificarile introduse in politica de contabilitate trebuie sa fie argumentate si perfectate prin documente de dispozitie (ordine, dispozitii), indicandu-se data intrarii in vigoare a acestora. Politica de contabilitate adoptata de intreprindere trebuie sa fie data publicitatii, adica sa fie adusa la cunostinta tuturor categoriilor de utilizatori ai rapoartelor financiare. Forma de prezentare a politicii de contabilitate este determinata de insasi intreprinderea. Insa, in toate cazurile, politica de contabilitate trebuie sa fie inclusa intr-un capitol special al notei explicative la raportul financiar anual. Modificarea politicilor contabile este permisa doar daca este ceruta de lege sau are ca rezultat informatii mai relevante sau mai credibile referitoare la operatiunile entitatii. In cazul modificarii unei politici contabile, entitatea trebuie sa mentioneze in notele explicative natura modificarii politicii contabile, precum si motivele pentru care aplicarea noii politici contabile ofera informatii credibile si mai relevante, pentru ca utilizatorii sa poata aprecia daca noua politica contabila a fost aleasa in mod adecvat, efectul modificarii asupra rezultatelor raportate ale perioadei si tendinta reala a rezultatelor activitatii entitatii. Nu se considera modificari ale politicilor contabile: adoptarea unei politici contabile pentru evenimente sau tranzactii care difera ca fond de evenimentele sau tranzactiile produse anterior; adoptarea unei politici contabile pentru evenimente sau tranzactii care nu au avut loc anterior sau care au fost nesemnificative.

112. Exploatarea unui teren primit in concesiune


Intrebare participant seminar: O persoana fizica, in speta viitor asociat (deoarece firma inca nu s-a infiintat), primeste in concesiune un teren. Pe acest teren urmeaza sa se desfasoare obiectul de activitate al unei societati si anume piscicultura. Cum se inregistreaza sau daca se inregistreaza in contabilitatea societatii acest teren?

Copyright 2010 RENTROP&STRATON Grup de Editur i Consultan n Afaceri www.monografii.ro Pagina 141 din 184

Legea Contabilitatii Modificata 150 de intrebari si raspunsuri


Care sunt documentele justificative, inregistrarile contabile ale unei firme cu obiect de activitate piscicultura (trebuie mentionat ca societatea urmareste, in mod special, cresterea puietului, valorificarea acestuia dar si a icrelor? Cum se descarca gestiunea de pestele pescuit in cazul pescuitului sportiv? Raspuns consultant: Conform prevederilor Ordonantei 54, publicata in M. Of. nr. 569 din data de 30.06.2006 reglementeaza regimul juridic al contractelor de concesiune de bunuri proprietate publica. Contractul de concesiune de bunuri proprietate publica, denumit in continuare contract de concesiune, este acel contract incheiat in forma scrisa prin care o autoritate publica, denumita concedent, transmite, pe o perioada determinata, unei persoane, denumite concesionar, care actioneaza pe riscul si raspunderea sa, dreptul si obligatia de exploatare a unui bun proprietate publica in schimbul unei redevente. In schimbul folosiri acestui teren, va trebui sa platiti o redeventa (chirie), nu aveti drept de proprietate asupra terenului de a-l inregistra in contabilitate si numai dreptul de a-l folosi. Inregistrati in contabilitate numai redeventa platita pentru folosirea acestui teren. In ceea ce priveste documentele financiar contabile sunt cele prevazute de Ordinul nr. 3.512/2008, iar domeniul de activitate rezulta din actul constitutiv al societatii, inregistrat la Registrul comertului. Inregistrari contabile: Popularea baltii cu materie prima (puiet): % 361 4426 = 401

Cresterea in greutate vie pe baza de cantarire: 361 = 711

Vanzarea in loturi mari: 411 = % 701 4427

Pescuit sportiv bilete: 4111 = % 704 4427 361

Descarcarea gestiunii: 711 =

Copyright 2010 RENTROP&STRATON Grup de Editur i Consultan n Afaceri www.monografii.ro Pagina 142 din 184

Legea Contabilitatii Modificata 150 de intrebari si raspunsuri

113. Facturarea unor servicii online


Intrebare participant seminar: O societate, neplatitoare de TVA, detine un portal dedicat persoanelor fizice (elevi) care doresc sa rezolve online probleme pentru anumite materii, pe categorii diferite de varsta. In cazul in care s-a organizat un concurs online, concurentii (elevi) au achitat taxa de participare prin Posta Romana, care zilnic a depus in contul societatii totalul incasat intr-o zi. In acest caz, societatea este obligata sa emita factura fiscala catre fiecare participant platitor? Mentionam faptul ca Posta Romana nu cere date persoanelelor fizice cand acestea depun prin mandat postal si ca numarul participantilor, in cazul de fata, este de peste 1.200. Raspuns consultant: Vom regasi raspunsul in cadrul Art.155 din Codul fiscal cu privire la facturarea livrarii de bunuri sau prestarii de servicii: Facturarea Art. 155. - (1) Persoana impozabila care efectueaza o livrare de bunuri sau o prestare de servicii, alta decat o livrare/prestare fara drept de deducere a taxei, conform Art. 141 alin. (1) si (2), trebuie sa emita o factura catre fiecare beneficiar, cel tarziu pana in cea de-a 15-a zi a lunii urmatoare celei in care ia nastere faptul generator al taxei, cu exceptia cazului in care factura a fost deja emisa. De asemenea, persoana impozabila trebuie sa emita o factura catre fiecare beneficiar pentru suma avansurilor incasate in legatura cu o livrare de bunuri sau o prestare de servicii, cel tarziu pana in cea de-a 15-a zi a lunii urmatoare celei in care a incasat avansurile, cu exceptia cazului in care factura a fost deja emisa. () (6) Semnarea si stampilarea facturilor nu sunt obligatorii. (7) Prin derogare de la alin. (1) si fara sa contravina prevederilor alin. (3), persoana impozabila este scutita de obligatia emiterii facturii, pentru urmatoarele operatiuni, cu exceptia cazului in care beneficiarul solicita factura: a) transportul persoanelor cu taximetre, precum si transportul persoanelor pe baza biletelor de calatorie sau a abonamentelor; b) livrarile de bunuri prin magazinele de comert cu amanuntul si prestarile de servicii catre populatie, consemnate in documente, fara nominalizarea cumparatorului. Din cele prezentate, sunteti in situatia de a fi incasat prin mandat postal taxa de participare pentru fiecare persoana fizica si va incadrati la prevederea descrisa la Art.155, alin (7), lit.b) din Codul fiscal, si anume, efectuati prestari de servicii catre populatie si nu aveti obligatia de a emite factura aferenta in cazul in care nu va este solicitata de catre persoana beneficiara in cauza.

Copyright 2010 RENTROP&STRATON Grup de Editur i Consultan n Afaceri www.monografii.ro Pagina 143 din 184

Legea Contabilitatii Modificata 150 de intrebari si raspunsuri

114. Grupul de interes economic


Intrebare participant seminar: In cazul unei GIE (intre 2 SRL si o persoana fizica ) ,cum are loc sau care este mecanismul inregistrarii veniturilor,cheltuielilor , a profitului intre GIE si cei 3 participanti. Tratament fiscal al GIE .Exista avantaje fata de asocierea in participatiune? Daca au loc prestatii reciproce intre participanti (a ceea ce au pus in comun), acestea se factureaza numai la iesire", cand sunt realizate catre un al patrulea. Raspuns consultant: Grupul de interes economic este o persoana juridica cu scop patrimonial care poate avea calitatea de comerciant sau necomerciant. Grupul care poseda calitatea de comerciant poate indeplini, in nume propriu, cu titlu principal si intr-o maniera obisnuita toate faptele de comert necesare realizarii scopului sau. Activitatea grupului are intotdeauna un caracter accesoriu fata de activitatea membrilor ei. Astfel, un grup de interes economic nu poate avea drept scop obtinerea de profituri pentru sine, dar daca din activitatea grupului rezulta profit, acesta va fi distribuit in totalitate, in mod obligatoriu, intre membrii grupului, cu titlu de dividende, in cotele prevazute in actul constitutiv sau, in lipsa unei stipularii, in parti egale. In cazul in care cheltuielile depasesc veniturile grupului, diferenta va fi acoperita de membrii acestuia in cotele prevazute in actul constitutiv sau, in lipsa unei asemenea stipulatii, in parti egale. Grupul de interes economic este prevazut in Legea 161/2003: Art. 118. - (1) Grupul de interes economic - G.I.E. reprezinta o asociere intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, constituita pe o perioada determinata, in scopul inlesnirii sau dezvoltarii activitatii economice a membrilor sai, precum si al imbunatatirii rezultatelor activitatii respective. (2) Grupul de interes economic este persoana juridica cu scop patrimonial, care poate avea calitatea de comerciant sau necomerciant. (3) Numarul membrilor unui grup de interes economic nu poate fi mai mare de 20. (4) Activitatea grupului trebuie sa se raporteze la activitatea economica a membrilor sai si sa aiba doar un caracter accesoriu fata de aceasta. (5) Grupul nu poate: a) exercita, in mod direct sau indirect, o activitate de administrare ori de supraveghere a activitatii membrilor sai sau a unei alte persoane juridice, in special in domeniile personalului, finantelor si investitiilor; b) sa detina actiuni, parti sociale sau de interes, in mod direct sau indirect, la una dintre societatile comerciale membre; detinerea de actiuni, parti sociale sau de interes in alta societate

Copyright 2010 RENTROP&STRATON Grup de Editur i Consultan n Afaceri www.monografii.ro Pagina 144 din 184

Legea Contabilitatii Modificata 150 de intrebari si raspunsuri


comerciala este permisa doar in masura in care aceasta este necesara pentru indeplinirea obiectivelor grupului si daca se face in numele membrilor; c) angaja mai mult de 500 de persoane; d) fi folosit de catre o societate comerciala in scopul creditarii, in alte conditii decat cele prevazute expres de Legea nr. 31/1990 privind societatile comerciale, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, a unui administrator ori director al societatii comerciale sau a sotului, rudelor sau afinilor pana la gradul IV inclusiv ai administratorului sau ai directorului respectiv; de asemenea, daca operatiunea de creditare priveste o societate civila sau comerciala la care una dintre persoanele anterior mentionate este administrator sau director ori detine, singura sau impreuna cu una dintre persoanele sus-mentionate, o cota de cel putin 20% din valoarea capitalului social subscris; e) fi folosit de catre o societate comerciala in scopul transmiterii de bunuri, in alte conditii decat cele prevazute expres de Legea nr. 31/1990, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, la si de la administratorul sau directorul societatii comerciale ori sotul, rudele sau afinii pana la gradul IV inclusiv ai administratorului sau ai directorului respectiv; de asemenea, daca operatiunea priveste o societate civila sau comerciala la care una dintre persoanele anterior mentionate este administrator sau director ori detine, singura sau impreuna cu una dintre persoanele sus-mentionate, o cota de cel putin 20% din valoarea capitalului social subscris, cu exceptia cazului in care una dintre societatile comerciale respective este filiala celeilalte; f) sa fie membru al altui grup de interes economic sau grup european de interes economic. (6) Grupul de interes economic nu poate emite actiuni, obligatiuni sau alte titluri negociabile. Grupul de interes economic dobandeste personalitate juridica de la data inmatricularii sale in registrul comertului. Grupului de interes economic ii sunt aplicabile, in mod corespunzator, prevederile Legii contabilitatii nr. 82/1991, republicata. Situatia financiara anuala a grupului de interes economic va fi intocmita dupa normele prevazute pentru societatea in nume colectiv. Tratamentul fiscal al Grupului de Interes Economic este cel prevazut de Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal,cu modificarile si completarile ulterioare in ceea ce priveste veniturile si cheltuielile.

115. Importul unui autoturism


Intrebare participant seminar: Asociatul societatii a mers in America unde a cumparat pentru firma un autoturism cu 30.000 USD din banii personali, la 24.02.2010. La 04.04.2010, asociatul se intoarce cu masina si face importul bunului. Cum trebuie evidentiat in contabilitate si ce documente trebuiesc intocmite pentru aceste operatiuni?

Copyright 2010 RENTROP&STRATON Grup de Editur i Consultan n Afaceri www.monografii.ro Pagina 145 din 184

Legea Contabilitatii Modificata 150 de intrebari si raspunsuri


Raspuns consultant: In primul rand, trebuie avut in vedere pe numele cui a fost facut importul bunului, daca a fost facut pe numele asociatului sau pe numele societatii. In situatia in care importul a fost facut pe numele asociatului va trebui sa faceti un contract de vanzare-cumparare intre asociat si societate, dupa care sa inregistrati autoturismul in contabilitate. 213 = 462 = 462 5121 cu valoarea din contract plata contravalori bunului

In situatia in care importul bunului a fost facut pe societate, atunci trebuie tinut cont de prevederile O.M.F.P. nr. 3.055/2009. 51 - (1) Costul de achizitie al bunurilor cuprinde pretul de cumparare, taxele de import si alte taxe (cu exceptia acelora pe care persoana juridica le poate recupera de la autoritatile fiscale), cheltuielile de transport, manipulare si alte cheltuieli care pot fi atribuibile direct achizitiei bunurilor respective. In costul de achizitie se includ, de asemenea, comisioanele, taxele notariale, cheltuielile cu obtinerea de autorizatii si alte cheltuieli nerecuperabile, atribuibile direct bunurilor respective. 213 = 404 446 = 5121 4426 = 446 cu toate taxele incluse TVA ul platit in vama TVA ul din DVI care a fost platit in vama

116. Importul unei enciclopedii de lux


Intrebare participant seminar: Clientul meu desfasoara activitati de formare profesionala a adultilor in domeniul medierii. De curand a primit o factura de la o societate din Elvetia, prin care cumpara o Enciclopedie din piele, cu incrustare aurita, si un certificat in valoare de 766 euro. O pot inregistra pe cheltuieli de publicitate 6231=401 3133.55 sau pe vad comercial? Societatea este inregistrata in scopuri de TVA, dar desfasoara activitati scutite fara drept de deducere (nu colecteaza TVA la facturile de cursuri). Trebuie declarata undeva aceasta achizitie? Se plateste TVA la ridicarea coletului? Nu cred ca este vorba de taxare inversa. Raspuns consultant: Tinand seama ca vorbiti de achizitia unei Enciclopedii, care poate fi justificata ca o achizitie in scopul realizarii de venituri pentru societatea adusa in discutie aceasta poate fi incadrata la Copyright 2010 RENTROP&STRATON Grup de Editur i Consultan n Afaceri www.monografii.ro Pagina 146 din 184

Legea Contabilitatii Modificata 150 de intrebari si raspunsuri


contul 214 - Mobilier, aparatura birotica, echipamente de protectie a valorilor umane si materiale si alte active corporale. Argumentarea incadrarii, ca mijloc fix, rezida si in definitia prevazuta in Codul Fiscal la Capitolul Definitii: 16. mijloc fix - orice imobilizare corporala, care este detinuta pentru a fi utilizata in productia sau livrarea de bunuri sau in prestarea de servicii, pentru a fi inchiriata tertilor sau in scopuri administrative, daca are o durata normala de utilizare mai mare de un an si o valoare mai mare decat limita stabilita prin hotarare a Guvernului; Limita actuala de valoare stabilita prin hotarare de guvern este 1.800 Ron, iar achizitia depaseste aceasta limita si intruneste cumulativ conditiile prevazute in definitia mijlocului fix. Tinand seama ca achizitia se face din Elvetia, tara care nu se afla in spatiul comunitar, aceasta va fi asimilita unui import si automat sunteti obligat la plata TVA-ului aferent. In momentul in care veti ridica coletul, in functie de intermediar, veti face si formalitatile vamale necesare si veti achita TVA-ul si, daca este cazul, si taxele vamale aferente. In baza documentelor intocmite (Declaratie vamala de import), veti declara TVA-ul in Decontul de TVA aferent perioadei respective. Tinand seama ca executati numai operatiuni scutite fara drept de deducere , inseamna ca aplicati pro rata de 0 %, ceea ce nu va da dreptul la deducerea TVA-ului prin decontul de TVA.

117. Inventarierea anuala


Intrebare participant seminar: Societatea noastra se ocupa cu ingrijirea bolnavilor incurabili, farmacia este cu circuit inchis si avem un rulaj de 10000 lei pe luna medicamente si tehnico-sanitare. Acestea sunt eliberate din farmacie pe baza de condica de prescriptie medicala iar la sfarsitul lunii se inregistreaza consumul si in contabilitate. Ultimul inventar a fost efectuat la data de 30.06.2009. Incepand cu 1 octombrie 2009 softul folosit s-a stricat si suntem in situatia in care nu se mai poate iregistra consumul lunar. Care este solutia pentru a putea finaliza anul 2009 (situatiile financiare aferente exercitiului)? Raspuns consultant: Prin O.M.F.P. nr. 2.861/9 octombrie 2009, publicat in M.Of. nr. 704 din 20 octombrie 2009, au fost reglementate normele privind organizarea si efectuarea inventarierii elementelor de natura activelor, datoriilor si capitalurilor proprii. Acest Ordin a intrat in vigoare la data de 4 noiembrie 2009, moment din care s-a abrogat O.M.F.P. nr. 1.753/2004 pentru aprobarea Normelor privind organizarea si efectuarea inventarierii elementelor de activ si de pasiv, publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 1.174 din 13 decembrie 2004, cu toate modificarile ulterioare. Inventarierea anuala este obligatorie si se efectueaza de catre: persoanele juridice prevazute la art. 1 din Legea contabilitatii nr. 82/1991, entitati:

Copyright 2010 RENTROP&STRATON Grup de Editur i Consultan n Afaceri www.monografii.ro Pagina 147 din 184

Legea Contabilitatii Modificata 150 de intrebari si raspunsuri

societati comerciale, societatile/companii nationale, regii autonome, institute nationale de cercetare-dezvoltare, societati cooperatiste; institutii publice, asociatii si alte persoane juridice cu si fara scop patrimonial; subunitati fara personalitate juridica, cu sediul in strainatate, care apartin entitatilor enumerate anterior, cu sediul sau domiciliul in Romania; subunitati fara personalitate juridica din Romania care apartin unor persoane juridice cu sediul sau domiciliul in strainatate. persoanele care obtin venituri din activitati independente si sunt obligate sa organizeze si sa conduca evidenta contabila in partida simpla.

Scopul principal al inventarierii este stabilirea situatiei reale, atat a elementelor de natura activelor, datoriilor si capitalurilor proprii din patrimoniu, cat si a bunurilor si valorilor din patrimoniul altor persoane juridice sau fizice detinute de entitate, cu orice titlu. Deci, rezultatul inventarierii anuale sta la baza intocmirii situatiilor financiare anuale, care trebuie sa ofere o imagine fidela a pozitiei financiare si a performantei entitatii pentru respectivul exercitiu financiar. Concluzie: Va trebui sa efectuati inventarierea pentru a stabili situatia reala.

118. Inregistrarea salariilor


Intrebare participant seminar: Specificati inregistrarile contabile corecte, aferente salariilor, respectiv: - trecerea pe cheltuieli ; - inregistrarea retinerilor ; - inregistrarea tuturor, contributiilor sociale; Raspuns consultant: Se presupune ca, avem un fond de salarii de 6.000 lei in luna X, inregistrarile contabile fiind urmatoarele: Inregistrarea cheltuielilor cu salariile: 641 Cheltuieli cu salariile personalului = 421 Personal salarii datorate 6.000 lei

Inregistrarea retinerilor de la salariati: 421 Personal salarii datorate = (16%) % 444 1.792 lei 802 lei

Copyright 2010 RENTROP&STRATON Grup de Editur i Consultan n Afaceri www.monografii.ro Pagina 148 din 184

Legea Contabilitatii Modificata 150 de intrebari si raspunsuri


Impozitul pe venituri de natura salariilor (10,5%) 4312 Contributia personalului la asigurarile sociale (5,5%) 4314 Contributia angajatorului pentru asigurarile sociale de sanatate (0,5%) 4372 Contributia personalului la fondul de somaj Inregistrarea contributiei unitatii la asigurarile sociale 20,8%: 6451 Contributia unitatii la asigurarile sociale = 4311 Contributia unitatii la asigurarile sociale 1.248 lei 630 lei

330 lei 30 lei

Inregistrarea contributiei unitatii la asigurarile sociale de sanatate 5,2%: 6453 = Contributia angajatorului pentru asigurarile sociale de sanatate 4313 Contributia angajatorului pentru asigurarile sociale de sanatate 312 lei

Inregistrarea contributiei unitatii la fondul de somaj 0,5%: 6452 Contributia unitatii pentru ajutorul de somaj = 4371 Contributia unitatii la fondul de somaj 30 lei

Inregistrarea concediilor medicale 0,85%: 6451 Contributia unitatii la asigurarile sociale = 4381 Alte datorii sociale 51 lei

Inregistrarea fondului de garantare 0,25%: 6452 Contributia unitatii pentru ajutorul de somaj = 4371. analitic Contributia unitatii la fondul de somaj 15 lei

Inregistrarea comisionului la I.T.M. 0,75%: 635 Cheltuieli cu alte impozite, taxe si varsaminte asimilate = 447. analitic Fonduri speciale taxe si varsaminte asimilate 45 lei

Copyright 2010 RENTROP&STRATON Grup de Editur i Consultan n Afaceri www.monografii.ro Pagina 149 din 184

Legea Contabilitatii Modificata 150 de intrebari si raspunsuri

119. Diferente intre inregistrari contabile


Intrebare participant seminar: Care este diferenta intre urmatoarele inregistrari contabile: 6863=598 si 6642=508 Cand se foloseste una si cand cealalta? Raspuns consultant: Conform si denumirii conturilor, inregistrarea contabila 6863 Cheltuieli cu provizioanele pentru depreciere = 598 Provizioane pentru deprecierea altor investitii financiare, se foloseste in momentul in care se constituie provizioane datorita unor factori in care se prevad anumite scaderi de valoare. Conform IAS 37 defineste provizioanele ca fiind datorii incerte din punct de vedere al perioadei de exigibilitate sau al valorii. Un provizion trebuie recunoscut in contabilitate atunci si numai atunci cand : O entitate are o obligatie curenta generate de un eveniment trecut; Este probabil ca o iesire de resurse care sa afecteze beneficiile economice, este necesara pentru a onora obligatia respectiva; Poate fi realizata o estimare credibila a valorii obligatiei. Standardul precizeaza ca numai in cazuri foarte rare nu este posibila o estimare credibila a acestuia. Provizioanele trebuie reanalizate la fiecare bilant si trebuie ajustate astfel incat sa reflecte cea mai buna estimare curenta. Inregistrarea contabila 6642 Pierderi din investitii financiare pe termen scurt = 508 Alte titluri de plasament se foloseste in momentul in care rezulta pierderi din titluri de plasament, in urma deprecierilor sau a vanzarilor in pierdere.

120. Chitanta vs. Bon fiscal


Intrebare participant seminar: Se asimileaza sau nu bonul fiscal, chitantei? Daca nu, unde il putem incadra ca si document care atesta efectuarea platilor, mai ales ca, de foarte multe ori, bonul chiar are doar acest rol, cheltuiala fiind purtata de o factura? Raspuns consultant:

Copyright 2010 RENTROP&STRATON Grup de Editur i Consultan n Afaceri www.monografii.ro Pagina 150 din 184

Legea Contabilitatii Modificata 150 de intrebari si raspunsuri


In conformitate cu Ordinul nr. 1.714/2005, art. 1, alin. (2): bonurile fiscale emise de aparatele de marcat electronice fiscale vor fi folosite incepand cu data de 1 ianuarie 2006 numai ca documente de inregistrare a platilor in Registrul de casa. Fac exceptie de la aceasta regula, in sensul ca stau la baza inregistrarilor in contabilitate a cheltuielilor, urmatoarele documente: a) bonul fiscal emis conform Ordonantei de Urgenta a Guvernului nr. 28/1999 privind obligatia agentilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale, republicata, cu modificarile ulterioare, utilizat pentru justificarea taxei pe valoarea adaugata aferente carburantilor auto achizitionati in vederea desfasurarii activitatii, daca este stampilat si are inscrise denumirea cumparatorului si numarul de inmatriculare al autovehiculului; b) bonul fiscal emis de aparatul de marcat fiscal utilizat in activitatea de taximetrie, in conformitate cu prevederile Legii nr. 38/2003 privind transportul in regim de taxi si in regim de inchiriere, cu modificarile si completarile ulterioare; c) bonul fiscal emis conform Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 28/1999, republicata, cu modificarile ulterioare, insotit de documentul care atesta plata prin cardurile bancare ale societatilor comerciale; d) bonul fiscal emis conform Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 28/1999, republicata, cu modificarile ulterioare, a carui valoare totala este de pana la suma de 100 lei (RON) inclusiv, daca este stampilat si are inscrise denumirea cumparatorului, codul unic de inregistrare al acestuia sau codul numeric, in cazul persoanelor fizice care desfasoara activitati independente. Pentru inregistrarea in contabilitate a cheltuielilor, agentii economici vor solicita furnizorilor de bunuri sau de servicii sa emita factura fiscala, in conformitate cu prevederile art.155, alin. (9) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare, factura, alte documente specifice aprobate prin ordine ale ministrului finantelor publice, emise in baza Hotararii Guvernului nr. 831/1997 pentru aprobarea modelelor formularelor comune privind activitatea financiara si contabila si a normelor metodologice privind intocmirea si utilizarea acestora, factura fiscala pentru material lemnos sau bonul de vanzare fiscala, aprobate prin Hotararea Guvernului nr. 427/2004 pentru aprobarea Normelor privind circulatia materialelor lemnoase si controlul circulatiei acestora si al instalatiilor de transformat lemn rotund, cu modificarile si completarile ulterioare, dupa caz. . Totodata, in conformitatea cu Ordinul nr. 3512 / 2008, chitanta serveste ca: - document justificativ pentru depunerea unei sume in numerar la casieria unitatii; - document justificativ de inregistrare in registrul de casa si in contabilitate. In conditiile in care sumele inscrise pe chitanta sunt aferente livrarilor de bunuri sau prestarilor de servicii scutite fara drept de deducere conform prevederilor legale (ex: art. 141, alin. (1) si (2) din Codul fiscal), formularul de chitanta este documentul justificativ care sta la baza inregistrarii veniturilor in contabilitate. Asadar, bonul fiscal nu poate fi asimilat chitantei, intrucat exista reglementari diferite si specifice pentru acesta.

121. Creditare valuta administrator


Copyright 2010 RENTROP&STRATON Grup de Editur i Consultan n Afaceri www.monografii.ro Pagina 151 din 184

Legea Contabilitatii Modificata 150 de intrebari si raspunsuri

Intrebare participant seminar: Administratorul unei societati cu sediul in Romania este o persoana fizica nerezidenta. Pentru a asigura resursele financiare inceperii activitatii, administratorul a creditat firma cu sume in valuta, care se pot vedea in extrasul de cont. In prezent administratorul doreste sa primeasca inapoi sumele cu care a creditat societatea, tot in valuta. Administratorul poate sa transfere sumele respective din contul firmei in valuta, in contul personal in valuta? Ce documente sunt necesare in contabilitate? Trebuie raportate aceste tranzactii? Raspuns consultant: In conformitate cu Legea 31/1990 privind societatile comerciale, art. 15: asociatul are posibilitatea de a credita societatea in baza unui contract de creditare incheiat intre societate si asociat. Legea prevede: contractele intre societatea cu raspundere limitata si persoana fizica sau persoana juridica, asociat unic al celei dintai, se incheie in forma scrisa, sub sanctiunea nulitatii absolute. Totodata, art. 13 alin. (1) si (2) mentioneaza ca, in cazul in care, intr-o societate cu raspundere limitata, partile sociale sunt ale unei singure persoane, aceasta, in calitate de asociat unic, are drepturile si obligatiile ce revin, potrivit prezentei legi, adunarii generale a asociatilor. Daca asociatul unic este administrator, ii revin si obligatiile prevazute de lege pentru aceasta calitate. Asadar, in conformitate cu Legea societatilor comerciale, asociatul si nu administratorul, are posibilitatea de a credita societatea. In ceea ce priveste intrebarea privind operatiunile valutare intre rezidenti si nerezidenti, vom avea in vedere Regulament BNR nr. 4 din 1 aprilie 2005 privind regimul valutar , regulament care mentioneaza la art. 2 ca: operatiunile valutare curente si de capital, asa cum sunt prevazute in Nomenclator, se efectueaza in mod liber intre rezidenti si nerezidenti, in valuta si in moneda nationala (leu).

122. Monografie contabila - Societate broker de asigurari


Intrebare participant seminar: Sunt contabila la o societate broker de asigurari. Societatea incheie asigurari in numele mai multor societati de asigurari, intocmeste borderouri cu incasari pe care le depune impreuna cu sumele incasate la societatile de asigurare. Apoi intocmeste factura de comision aferenta. Cum inregistrez in contabilitate aceste operatiuni? Raspuns consultant:

Copyright 2010 RENTROP&STRATON Grup de Editur i Consultan n Afaceri www.monografii.ro Pagina 152 din 184

Legea Contabilitatii Modificata 150 de intrebari si raspunsuri

Ordinul nr. 3.129/2005 reglementeaza evidenta contabila atat pentru brokeri, cat si pentru societatile de asigurare. Evidenta primelor de asigurare subscrise: 401 privind primele de asigurare" = 70X - in functie de natura venitului Decontari Venituri din exploatare

Incasarea primelor de asigurare direct de societate: 544/547 Conturi la banci/casa = 401 Decontari privind primele de asigurare

Evidenta primelor asigurate prin intermediari de asigurari: 544/547 Conturi la banci/casa = 404 Decontari privind intermedierile in asigurari

Decontarea primelor de asigurare incasate prin intermediari in asigurari: 404 = Decontari privind intermedierile in asigurari 401 Decontari privind primele de asigurare

Valoarea primelor de incasat de catre brokeri de asigurari: 461 Debitori diversi Evidenta primelor incasate de brokeri: 544/547 Conturi la banci/casa = 461 Debitori diversi = 462 Creditori diversi

Decontarea primelor de asigurare incasate de brokeri cu societatea: 461 Debitori diversi = 544/ 547 Conturi la banci/casa

Evidenta sumelor reprezentand comisionul de reasigurare: 412 = Decontari privind operatiunile reasigurare-acceptari 705 Venituri din servicii prestate

122. Monografie contabila - Decontari la o societate broker de asigurari


Copyright 2010 RENTROP&STRATON Grup de Editur i Consultan n Afaceri www.monografii.ro Pagina 153 din 184

Legea Contabilitatii Modificata 150 de intrebari si raspunsuri

Intrebare participant seminar: Sunt o societate broker de asigurari. Ce ar trebui sa inregistrez in contul 401 - decontari cu asiguratorii si reasiguratorii pentru primele intermediate - conform planului de conturi din Ordinului nr. 3.129/2005, specific brokerilor de asigurare? Raspuns consultant: Ordinul nr. 3.129/2005 reglementeaza evidenta contabila atat pentru brokeri cat si pentru societatile de asigurare. Monografie contabila: Operatiuni privind decontarile Evidenta primelor de asigurare subscrise: 401 privind primele de asigurare = 70X - in functie de natura venitului Decontari Venituri din exploatare

Incasarea primelor de asigurare direct de societate 544/547 Conturi la banci/casa = 401 Decontari privind primele de asigurare

Evidenta primelor asigurate prin intermediari de asigurari 544/547 Conturi la banci/casa = 404 Decontari privind intermedierile in asigurari

Decontarea primelor de asigurare incasate prin intermediari in asigurari: 404 = Decontari privind intermedierile in asigurari 404 = Decontari privind intermedierile in asigurari 401 Decontari privind primele de asigurare 401 Decontari privind primele de asigurare

Evidentierea primelor de asigurari subscrise aferente contractelor reziliate: 708 Prime brute subscrise anulate = 402 Prime anulate si de restituit

Evidenta primelor de asigurare restituite: 402 Prime anulate si de restituit = 542/547 Conturi la banci/casa

Diminuarea primelor asigurate cu primele anulate: 402 Prime anulate si de restituit = 401 Decontari privind primele de asigurare

Copyright 2010 RENTROP&STRATON Grup de Editur i Consultan n Afaceri www.monografii.ro Pagina 154 din 184

Legea Contabilitatii Modificata 150 de intrebari si raspunsuri


Valoarea primelor de incasat de catre brokeri de asigurari: 461 Debitori diversi = 462 Creditori diversi

Evidenta primelor incasate de brokeri: 544/547 Conturi la banci/casa = 46 Debitori diversi

Decontarea primelor de asigurare incasate de brokeri cu societatea: 461 Debitori diversi = 544/ 547 Conturi la banci/casa

123. Monografie contabila intreprindere individuala


Intrebare participant seminar: Care este monografia contabila pentru o intreprindere individuala care are ca obiect de activitate Alte activitati de alimentatie n.c.a"? Cu ce trebuie sa incep, fiind o firma noua? Raspuns consultant: Legislatia aferenta intreprinderilor individuale si intreprinderilor familiale: OUG 44/2008 privind desfasurarea activitatilor economice de catre persoanele fizice autorizate, intreprinderile individuale si intreprinderile familiale: Art. 15. - Persoana fizica autorizata, titularul intreprinderii individuale si reprezentantul intreprinderii familiale vor tine contabilitatea in partida simpla, potrivit reglementarilor privind organizarea si conducerea evidentei contabile in partida simpla de catre persoanele fizice care au calitatea de contribuabil, in conformitate cu prevederile Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare Ordinul nr. 1.040/2004 pentru aprobarea Normelor metodologice privind organizarea si conducerea evidentei contabile in partida simpla de catre persoanele fizice care au calitatea de contribuabil, in conformitate cu prevederile Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal

Concluzie: Va trebui sa organizati si sa tineti contabilitatea in partida simpla, care presupune inregistrarea in Registrul jurnal de incasari si plati a incasarilor si platilor aferente unei perioade, iar fiscalitatea se bazeaza pe datele din contabilitatea in partida simpla, conform art. 48 din Codul fiscal.

Copyright 2010 RENTROP&STRATON Grup de Editur i Consultan n Afaceri www.monografii.ro Pagina 155 din 184

Legea Contabilitatii Modificata 150 de intrebari si raspunsuri

124. Investitie spalatorie auto


Intrebare participant seminar: O societate inchiriaza un teren pe care urmeaza sa construiasca o spalatorie auto, incheind in acest sens un contract de inchiriere a terenului pe o perioada de 3 ani. Care este perioada de amortizare a investitiei realizate (spalatorie auto automatizata)? Raspuns consultant: In conformitate cu prevederile art.24 alin (3) din Codul fiscal investitiile efectuate la mijloacele fixe care fac obiectul unui contract de inchiriere, cesiune, locatii de gestiune sau alte asemenea sunt considerate mijloace fixe amortizabile. Potrivit art.24 alin (1) cheltuielile aferente mijloacelor fixe amortizabile se recupereaza din punct de vedere fiscal prin deducerea amortizarii. Pentru cheltuielile de investitii efectuate la mijloacele fixe inchiriate, amortizarea utilizata prin metoda liniara sau degresiva se realizeaza pe perioada contractului de inchiriere conform art.24 alin (11) litera c) pentru cheltuielile cu investitiile efectuate la mijloacele fixe concesionate, inchiriate sau luate in locatie de gestiune de cel care a efectuat investitia, pe perioada contractului sau pe durata normala de utilizare, dupa caz.

125. Marfa deteriorata sau lipsa


Intrebare participant seminar: Suntem o firma de transport international de marfa. Se intampla ca uneori, pe parcursul transportului, sa rezulte marfa deteriorata pe care, ulterior, clientii de la care contractam transportul sa o factureze, pe factura scriind: marfa deteriorata sau marfa lipsa. In ce cont ar trebui sa inregistrez aceste sume? TVA aferenta acestor cheltuieli este deductibil? Aceste cheltuieli sunt deductibile la calculul impozitului pe profit? Mentionez ca aceste sume NU se imputa mai departe soferului. As dori sa stiu tratamentul acestora, atat pe legislatia din 2009, cat si pe cea din 2010. Raspuns consultant: Conform Art. 21. din Codul fiscal - (1) Pentru determinarea profitului impozabil sunt considerate cheltuieli deductibile numai cheltuielile efectuate in scopul realizarii de venituri impozabile, inclusiv cele reglementate prin acte normative in vigoare. (4) Urmatoarele cheltuieli nu sunt deductibile: c) cheltuielile privind bunurile de natura stocurilor sau a activelor corporale constatate lipsa din gestiune ori degradate, neimputabile, pentru care nu au fost incheiate contracte de asigurare, precum si taxa pe valoarea adaugata aferenta, daca aceasta este datorata potrivit prevederilor Copyright 2010 RENTROP&STRATON Grup de Editur i Consultan n Afaceri www.monografii.ro Pagina 156 din 184

Legea Contabilitatii Modificata 150 de intrebari si raspunsuri


Titlului VI. Nu intra sub incidenta acestor prevederi stocurile si mijloacele fixe amortizabile distruse ca urmare a unor calamitati naturale sau a altor cauze de forta majora, in conditiile stabilite prin norme; Norme metodologice: 41. Cheltuielile cu bunurile de natura stocurilor sau a activelor corporale, constatate lipsa din gestiune sau degradate si neimputabile, inclusiv taxa pe valoarea adaugata aferenta, dupa caz, pentru care s-au incheiat contracte de asigurare, nu intra sub incidenta prevederilor art. 21 alin. (4) lit. c) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare 42. In sensul prevederilor art. 21 alin. (4) lit. c) din Codul fiscal, cheltuielile privind stocurile si mijloacele fixe amortizabile distruse ca urmare a unor calamitati naturale sau a altor cauze de forta majora sunt considerate cheltuieli deductibile la calculul profitului impozabil, in masura in care acestea se gasesc situate in zone declarate, potrivit prevederilor legale speciale pentru fiecare domeniu, afectate de calamitati naturale sau de alte cauze de forta majora. Totodata, sunt considerate deductibile si cheltuielile privind stocurile si mijloacele fixe amortizabile distruse de epidemii, epizootii, accidente industriale sau nucleare, incendii, fenomene sociale sau economice, conjuncturi externe si in caz de razboi. Fenomenele sociale sau economice, conjuncturile externe si in caz de razboi sunt cele prevazute de Legea privind rezervele de stat nr. 82/1992, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare. Inregistrari contabile: Achizitie marfuri: % = 371.analitic marfa buna 4426.TVA aferent 371.analitic marfa deteriorata 4426.TVA marfa deteriorata 401

Descarcarea gestiunii de marfa deteriorata: 607.nedeductibil 635.nedeductibil = 371.analitic marfa deteriorata = 4426.TVA marfa deteriorata

Concluzie: Aceste sume sunt nedeductibile la calculul impozitului pe profit atat pentru anul 2009 cat si pentru anul 2010.

126. Monografie contabila - factura telefonica


Intrebare participant seminar: Monografia contabila pentru urmatoarea factura telefonica: -abonamente servicii de telefonie: -abonament servicii de internet si date -convorbiri : : 65.84 110.66 193.34

Copyright 2010 RENTROP&STRATON Grup de Editur i Consultan n Afaceri www.monografii.ro Pagina 157 din 184

Legea Contabilitatii Modificata 150 de intrebari si raspunsuri


-echipamente(laptop) : 6315.72 TOTAL FACTURA CURENTA FARA TVA : 6685.56 -TVA 19% : 1270.26 TOTAL FACTURA CURENTA : 7955.82 -rate debite : 312.00 -sold precedent : 916.63 -credit din esalonare plati : -7507.50 -plati efectuate : -492.81 TOTAL DE PLATA : 1184.14 Raspuns consultant: Conform informatiilor furnizate nu avem cunostinta despre conditiile contractuale cu privire la transferul dreptului de proprietate asupra bunului, echipamente (laptopul in cazul nostru) si a celorlalte rate debite care sunt mentionate pe factura. Sa presupunem ca transferul dreptului de proprietate se face in momentul livrarii bunului. In conformitate cu prevederile art. 128, alin. (3), lit. a) din Codul Fiscal actul generator pentru exigibilitatea TVA-ului este predarea efectiva a bunului: Inregistrarile in contabilitate sunt urmatoarele: % -abonamente servicii de telefonie -convorbiri -echipamente(laptop) -TVA 19% -rate debite -credit din esalonare plati 626 626 214 4426 167 40X = 167 -abonamente servicii de internet si date 626 = 40X 8267,82 lei 65,84 lei 110,66 lei 193,34 lei 6315,72 lei 1270,26 lei 312,00 lei 7507,50 lei

Soldul precedent nu se inregistreaza deoarece el provine dintr-o factura anterioara care se presupune ca a fost inregistrata in contabilitate, ea reflectandu-se in soldul furnizorului respectiv. De asemenea si plata care apare pe factura plati efectuate se reflecta tot in soldul furnizorului, deoarece suma respectiva reprezinta o plata efectuata anterior.

127. Piese de schimb in garantie


Intrebare participant seminar: Am inlocuit unui client, in perioada de garantie, un produs. Din punct de vedere valoric, in contabilitate nu s-a intamplat nimic. Am descarcat un produs bun la pret de 10 lei (cost de achizitie) si am incarcat unul defect la acelasi pret cu cel bun (10 lei). Copyright 2010 RENTROP&STRATON Grup de Editur i Consultan n Afaceri www.monografii.ro Pagina 158 din 184

Legea Contabilitatii Modificata 150 de intrebari si raspunsuri

Acum am primit de la firma producatoare din Olanda, un produs bun care sa il inlocuiasca pe cel defect din gestiunea mea (cel rezultat din inlocuire). Acesta a sosit doar cu un delivery note. Olanda nu doreste recuperarea celui defect, deci il voi casa. La ce pret voi incarca produsul acesta nou in gestiune? La 10 lei (cat este costul de descarcare al celui defect) sau trebuie sa verific pretul initial de intrare in euro si sa il inmultesc cu cursul din data receptiei de acum? Raspuns consultant: Conform O.M.F.P. nr. 3.055/2009 evaluarea la data intrarii in entitate se face astfel: 50 - (1) La data intrarii in entitate, bunurile se evalueaza si se inregistreaza in contabilitate la valoarea de intrare, care se stabileste astfel: a) la cost de achizitie - pentru bunurile procurate cu titlu oneros; b) la cost de productie - pentru bunurile produse in entitate; c) la valoarea de aport, stabilita in urma evaluarii - pentru bunurile reprezentand aport la capitalul social; d) la valoarea justa - pentru bunurile obtinute cu titlu gratuit sau constatate plus la inventariere. In cazurile mentionate la lit. c) si d), valoarea de aport si, respectiv, valoarea justa, se substituie costului de achizitie. (2) Prin valoare justa se intelege suma pentru care activul ar putea fi schimbat de bunavoie intre parti aflate in cunostinta de cauza in cadrul unei tranzactii cu pretul determinat obiectiv. Valoarea justa a activelor se determina, in general, dupa datele de evidenta de pe piata, printr-o evaluare efectuata, de regula, de profesionitti calificati in evaluare. In situatia in care nu exista date pe piata privind valoarea justa, din cauza naturii specializate a activelor si a frecventei reduse a tranzactiilor, valoarea justa se poate determina prin alte metode utilizate, de regula, de catre profesionisti in evaluare. 51 - (1) Costul de achizitie al bunurilor cuprinde pretul de cumparare, taxele de import si alte taxe (cu exceptia acelora pe care persoana juridica le poate recupera de la autoritatile fiscale), cheltuielile de transport, manipulare si alte cheltuieli care pot fi atribuibile direct achizitiei bunurilor respective. In costul de achizitie se includ, de asemenea, comisioanele, taxele notariale, cheltuielile cu obtinerea de autorizatii si alte cheltuieli nerecuperabile, atribuibile direct bunurilor respective. Concluzie: Va trebui sa atribuiti o valoare de piata pe care o considerati corecta.

128. Plafon plati catre persoane juridice


Intrebare participant seminar: Pentru facturile in relatia cu persoane juridice, cu valoare mai mica de 5.000 lei, se poate stinge datoria cu mai multe chitante (daca da, conteaza numarul lor?) sau se poate intocmi doar o Copyright 2010 RENTROP&STRATON Grup de Editur i Consultan n Afaceri www.monografii.ro Pagina 159 din 184

Legea Contabilitatii Modificata 150 de intrebari si raspunsuri


singura chitanta indiferent de valoare, iar restul datoriei urmand a se stinge prin alt mijloc de plata(OP, cec)? Dar pentru cele cu valoari mai mari decat 5.000 RON? Raspuns consultant: Conform punctului 4 din Normele metodologice pentru aplicarea prevederilor art. 5 si 6 din Ordonanta Guvernului nr. 15/1996 privind intarirea disciplinei financiar-valutare, aprobate prin Hotararea Guvernului nr. 2185 din 30 noiembrie 2004, platile in numerar catre persoane juridice sunt acceptate in limita unui plafon zilnic maxim de 10.000 lei, platile catre o singura persoana juridica fiind admise in limita unui plafon de 5.000 lei. Sunt interzise platile fragmentate in numerar catre furnizorii de bunuri si servicii, pentru facturile a caror valoare este mai mare de 5.000 lei. Persoanele juridice pot achita facturile cu valori care depasesc plafonul de 5.000 lei catre furnizorii de bunuri si servicii astfel: 5.000 lei in numerar, suma care depaseste acest plafon putand fi achitata numai prin instrumente de plata fara numerar. Incasarile zilnice in numerar ale unui agent economic sunt neplafonate, respectand regula ca nu se poate incasa mai mult de 5.000 lei de la o singura persoana juridica. Concluzie: Pentru facturile cu valori mai mici de 5.000 lei, se pot stinge datoriile cu mai multe chitante.

129. Servicii de relaxare pentru salariati


Intrebare participant seminar: O societate incheie la 12.03.2010 un contract cu o persoana juridica (SRL) care ofera servicii de Spa Center (inot, masaj), pentru o perioada de 1 an, pentru salariatii acesteia si nu numai. Cum se interpreteaza fiscal si cum se inregistreaza contabil factura aferenta acestor servicii (cheltuiala ne/deductibila, deducerea TVA-ului, plata acesteia)? Raspuns consultant: Tratamentul contabil Inregistrarea in contabilitate a acestor servicii se face astfel: Primirea facturii: % 471 4426 = 401 cu valoarea totala a facturii cu valoarea serviciilor pentru un an de zile fara TVA cu TVA deductibil aferent inscris in factura

In cazul nededucerii TVA ului inscris in factura, concomitent se va inregistra si: 471 = 4426 cu TVA deductibil aferent inscris in factura

Copyright 2010 RENTROP&STRATON Grup de Editur i Consultan n Afaceri www.monografii.ro Pagina 160 din 184

Legea Contabilitatii Modificata 150 de intrebari si raspunsuri

Esalonarea lunara a cheltuielilor: 628/analitic distinct = 471 cu cota lunara a acestor cheltuieli

Tratamentul fiscal Din punct de vedere al impozitului pe profit aceasta cheltuiala nu se regasaeste explicit in niciuna din listele de cheltuieli prevazute la alin 2,3 si 4 ale art. 21 din Codul Fiscal. Drept urmare, pentru a beneficia de deductibilitate trebuie sa demonstrati ca ea respecta regula generala prevazuta la art. 21 alin 1 Pentru determinarea profitului impozabil sunt considerate cheltuieli deductibile numai cheltuielile efectuate in scopul realizarii de venituri impozabile. Consideram ca, daca puteti sustine ca aceste servicii contribuie la cresterea productivitatii muncii salariatilor, puteti deduce aceste cheltuieli, altfel prudent ar fi sa le considerati nedeductibile. Din punct de vedere al TVA, la fel ca la impozitul pe profit nu exista explicit tratament pentru acest TVA inscris in factura. Drept urmare, pentru a beneficia de deducerea acestui TVA, trebuie sa demonstrati ca serviciile achizitionate sunt destinate utilizarii in folosul operatiunilor prevazute la art. 145 alin. 2: Orice persoana impozabila are dreptul sa deduca taxa aferenta achizitiilor, daca acestea sunt destinate utilizarii in folosul urmatoarelor operatiuni: a) operatiuni taxabile; operatiuni rezultate din activitati economice pentru care locul livrarii/prestarii se considera ca fiind in strainatate, daca taxa ar fi deductibila, in cazul in b) care aceste operatiuni ar fi fost realizate in Romania; c) operatiuni scutite de taxa, conform art. 143, art. 144 si art. 1441; d) operatiuni scutite de taxa, conform art. 141 alin. (2) lit. a) pct. 1 - 5 si lit. b), in cazul in care cumparatorul ori clientul este stabilit in afara Comunitatii sau in cazul in care aceste operatiuni sunt in legatura directa cu bunuri care vor fi exportate intr-un stat din afara Comunitatii, precum si in cazul operatiunilor efectuate de intermediari care actioneaza in numele si in contul altei persoane, atunci cand acestia intervin in derularea unor astfel de operatiuni; e) operatiunile prevazute la art. 128 alin. (7) si la art. 129 alin. (7), daca taxa s-ar fi aplicat transferului respectiv. Concluzie: Societatea poate sa deduca TVA-ul, daca cheltuiala va fi considerata deductibila din punct de vedere al impozitului pe profit. Totusi un comportament fiscal prudential ar impune pentru aceste servicii aplicarea urmatorului tratament fiscal: cheltuiala nedeductibila, si TVA aferent fara drept de deducere

Copyright 2010 RENTROP&STRATON Grup de Editur i Consultan n Afaceri www.monografii.ro Pagina 161 din 184

Legea Contabilitatii Modificata 150 de intrebari si raspunsuri

130. Avantaje in natura


Intrebare participant seminar: Un client al societatii noastre este debitor din 2007 si nu-si mai poate achita datoria decat prin urmatoare cale: acest client, ca persoana fizica, ne poate livra pasari. Am hotarat achizitionare de pasari pana la valoarea debitului (in 3 etape) pe baza de contract, borderou de achizitie si dispozitie de plata. Pasarile vor constitui cadoul (in natura) pentru salariatii nostri pentru sarbatorile de Pasti. Actele sunt cele corecte? Aceasta cheltuiala va fi deductibila in conditiile mentionate mai sus? In ce cont se va introduce aceasta achizitie? Mentionam ca si noi vom emite chitante de incasare cu valoarea borderoului. Raspuns consultant: Documente justificative Conform pct. 4 din O.M.F.P. nr. 3.512/ 2008: Documentele justificative provenite din tranzactii/operatiuni de cumparare a unor bunuri de la persoane fizice, pe baza de borderouri de achizitii, pot fi inregistrate in contabilitate numai in cazul in care se face dovada intrarii in gestiune a bunurilor respective. Drept urmare, pentru produsele achizitionate de la persoane fizice trebuie sa intocmiti si NIR, pe langa celelate documente justificative enumerate. Tratament contabil si fiscal Inregistrarile in contabilitate vor fi urmatoarele: o Inregistrarea borderoului de achizitii: 361 = 401/persoana fizica Inregistrarea dispozitiei de plata: 401/PF = 5311 Inregistrarea chitantei emise: 5311 = 4111/PF Descarcarea din gestiune a pasarilor acordate cadou catre salariati: 425/analitic avans avantaj net in natura = 361 Asimilarea acestor cadouri drept avantaje in natura conform art. 55 din CF: 641 = 421 cu valoarea bruta a acestor cadouri Retinerea contributiilor sociale si a impozitului pe salarii aferent acestor avantaje: 421 = 4312, 4314, 4372 si 444 Retinerea avantajului in natura acordat in avans: 421 = 425/ analitic avans avantaj net in natura

Copyright 2010 RENTROP&STRATON Grup de Editur i Consultan n Afaceri www.monografii.ro Pagina 162 din 184

Legea Contabilitatii Modificata 150 de intrebari si raspunsuri

Cheltuiala inregistrata cu aceste cadouri va fi deductibila din punct de vedere fiscal, deoarece este efectuata in folosul salariatilor, care prin activitatea lor genereaza venituri impozabile si astfel se respecta regula generala pentru deducerea cheltuielilor prevazuta la art. 21 alin.1 din Codul Fiscal Pentru determinarea profitului impozabil sunt considerate cheltuieli deductibile numai cheltuielile efectuate in scopul realizarii de venituri impozabile

131. Reduceri comerciale si financiare


Intrebare participant seminar: La sfarsitul trimestrului I din anul 2010 societatea ABC trebuie sa emita o factura de bonus catre furnizorul sau principal de marfa, societatea XYZ, asupra volumului tranzactiilor desfasurate cu aceasta. Pe ce cont se introduce bonusul? Este bun contul 767? Raspuns consultant: Conform O.M.F.P. nr. 3.055/2009: Reducerile comerciale primite ulterior facturarii, respectiv acordate ulterior facturarii, indiferent de perioada la care se refera, se evidentiaza distinct in contabilitate (contul 609 Reduceri comerciale primite, respectiv contul 709 Reduceri comerciale acordate), pe seama conturilor de terti. (5) Reducerile comerciale pot fi, de exemplu: a) rabaturile - se primesc pentru defecte de calitate si se practica asupra pretului de vanzare; b) remizele - se primesc in cazul vanzarilor superioare volumului convenit sau daca cumparatorul are un statut preferential; si c) risturnele - sunt reduceri de pret calculate asupra ansamblului tranzactiilor efectuate cu acelasi tert, in decursul unei perioade determinate. (6) Reducerile financiare sunt sub forma de sconturi de decontare acordate pentru achitarea datoriilor inainte de termenul normal de exigibilitate. Reducerile financiare primite de la furnizor reprezinta venituri ale perioadei indiferent de perioada la care se refera (contul 767 Venituri din sconturi obtinute). La furnizor, aceste reduceri acordate reprezinta cheltuieli ale perioadei, indiferent de perioada la care se refera (contul 667 Cheltuieli privind sconturile acordate). Se intelege ca, reducerile de pret pot fi de doua tipuri si anume: comerciale si financiare. In categoria celor comerciale se incadreaza: rabaturile, remizele si risturnele. Acestea sunt reduceri care au ca scop stimularea vanzarii cantitative a produselor companiei, pe seama scaderii veniturilor privind cifra de afaceri. Chiar daca veniturile aferente unei vanzari scad, compania mizeaza pe cresterea numarul de comenzi si implicit a valorii totale a cifrei de afaceri.

Copyright 2010 RENTROP&STRATON Grup de Editur i Consultan n Afaceri www.monografii.ro Pagina 163 din 184

Legea Contabilitatii Modificata 150 de intrebari si raspunsuri


Reducerea financiara, scontul, se ofera pentru plata inainte de termen a datoriilor si are ca scop incasarea mai rapida a creantelor sau incasara acestora printr-un canal agreat in special de catre furnizor. Exemplu: plata prin ordin de plata, in cazul in care furnizorul si clientul au sediile in localitati diferite si pentru incasarea creantei in numerar, furnizorul trebuie sa cheltuiasca prea mult ca tranzactia respectiva sa fie profitabila. Este necesar ca in contabilizarea reducerilor sa se faca distinctia clara intre reducerile comerciale si cele financiare. Concluzie: Daca se refera la cifra de afaceri este o reducere comerciala si se inregistreaza pe seama conturilor 609, respectiv 709. In situatia in care este vorba despre un scont, atunci se inregistreaza pe seama conturilor 667, respectiv 767.

132. Reduceri puncte de loialitate


Intrebare participant seminar: S-a achizitionat un telefon cu discount din puncte de loialitate. Care este inregistrarea pentru urmatoarea factura: Telefon = 1366.47 lei + TVA = 259.63 lei Discount loialitate = - 729.36 lei si TVA = -138.58 lei Total, fara TVA = 637,11 RON, TVA = 121.05 lei Raspuns consultant: In cazul expus este vorba de o achizitie a unui bun pentru care ati primit o reducere comerciala in momentul achizitiei produsului, ceea ce va diminua astfel costul de achizitie al acestuia. Din punct de vedere legislativ, aveti mai jos cateva prevederi conform Ordinului nr. 3.055/2009, privind aplicarea reglemetarilor contabile armonizate cu Directiva a IV-a si a VII-a europeana: 51 - (1) (...) (5) Reducerile comerciale pot fi, de exemplu: a) rabaturile - se primesc pentru defecte de calitate si se practica asupra pretului de vanzare; b) remizele - se primesc in cazul vanzarilor superioare volumului convenit sau daca cumparatorul are un statut preferential; si c) risturnele - sunt reduceri de pret calculate asupra ansamblului tranzactiilor efectuate cu acelasi tert, in decursul unei perioade determinate. Dupa cum aminteam aceasta reducere se va aplica direct asupra costului de achizitie reducand totodata si baza de impozitare pentru TVA asa cum este prevazut in Codul fiscal la Art.137, alin. (3), lit.a): (3) Baza de impozitare nu cuprinde urmatoarele: Copyright 2010 RENTROP&STRATON Grup de Editur i Consultan n Afaceri www.monografii.ro Pagina 164 din 184

Legea Contabilitatii Modificata 150 de intrebari si raspunsuri

a) rabaturile, remizele, risturnele, sconturile si alte reduceri de pret, acordate de furnizori direct clientilor la data exigibilitatii taxei; Inregistrarea contabila aferenta este: % = 303/Obiecte de inventar 4426/TVA deductibil 401/Furnizori 758,16

637,11 121,05

133. Reevaluare grupa de imobilizari


Intrebare participant seminar: Pe baza situatiei existente la sfarsitul anului 2009 am procedat la reevaluarea grupei Cladiri. Reevaluarea s-a efectuat in luna ianuarie 2010, raportul de evaluare avand data de 25.01.2010, iar in decizia asociatiilor de aprobare a reevaluarii (din 01.02.2010) se precizeaza inregistarea rezultatelor reevaluarii in situatiile financiare aferente trimestrului 1 anul 2010. In ce luna inregistrez in contabilitate rezultatele raportului de evaluare? Raspuns consultant: In conformitate cu prevederile legale, imobilizarile corporale pot fi supuse reevaluarii. In acest caz, imobilizarile vor fi prezentate in bilant la valoarea reevaluata. Reevaluarea acestora se face, cu exceptiile prevazute de reglementarile legale, la valoarea justa, valoarea care se determina pe baza unor evaluari efectuate de catre specialisti autorizati. Daca un activ imobilizat este reevaluat, toate celelalte active din clasa din care face parte trebuie reevaluate, cu exceptia situatiei cand nu exista nicio piata activa pentru acea imobilizare. Hotararea de reevaluare a imobilizarilor corporale se ia de catre Consiliul de administratie al fiecarei societati si dupa primirea raportului de evaluare, acesta trebuie aprobat de administratori si abia apoi il puteti inregistra in contabilitate si depune la impozitele locale.

134. Reevaluarea actiunilor cotate la bursa


Intrebare participant seminar: Cum se reevalueaza la sfarsitul anului, portofoliul de actiuni cotate la bursa?

Copyright 2010 RENTROP&STRATON Grup de Editur i Consultan n Afaceri www.monografii.ro Pagina 165 din 184

Legea Contabilitatii Modificata 150 de intrebari si raspunsuri


Raspuns consultant: In conformitate cu O.M.F.P. nr. 3.055/2009 pct .49: (1) Elementele prezentate in situatiile financiare anuale se evalueaza, de regula, pe baza principiului costului de achizitie sau al costului de productie. Cazurile in care nu se foloseste costul de achizitie sau costul de productie sunt cele prevazute de prezentele reglementari. 51 - (1) Costul de achizitie al bunurilor cuprinde pretul de cumparare, taxele de import si alte taxe (cu exceptia acelora pe care persoana juridica le poate recupera de la autoritatile fiscale), cheltuielile de transport, manipulare si alte cheltuieli care pot fi atribuibile direct achizitiei bunurilor respective. In costul de achizitie se includ, de asemenea, comisioanele, taxele notariale, cheltuielile cu obtinerea de autorizatii si alte cheltuieli nerecuperabile, atribuibile direct bunurilor respective. (8) In cazul valorilor mobiliare pe termen scurt care nu sunt admise la tranzactionare pe o piata reglementata, precum si al valorilor mobiliare pe termen lung, costul de achizitie include si costurile de tranzactionare direct atribuibile achizitiei lor. (5) Titlurile pe termen scurt (actiuni si alte investitii financiare) admise la tranzactionare pe o piata reglementata se evalueaza la valoarea de cotatie din ultima zi de tranzactionare, iar cele netranzactionate la costul istoric mai putin eventualele ajustari pentru pierdere de valoare. Titlurile pe termen lung (actiuni si alte investitii financiare) se evalueaza la costul istoric mai putin eventualele ajustari pentru pierdere de valoare. Concluzie: Se poate proceda la reevaluarea portofolului de actiuni existent la sfarsitul exercitiului financiar, cu reflectarea in contabilitate a rezultatelor acesteia la valoarea de cotatie din ultima zi de tranzactionare a anului.

135. Reevaluare societate de leasing financiar


Intrebare participant seminar: O societate de leasing financiar a fost radiata din registrul general in 2009, astfel incat de la 01.01.2010, societatea trebuie sa tina contabilitatea conform Ordinului nr. 3.055. La 01.01.2010 soldurile initiale ale contractelor de leasing se inregistreaza in contabilitate la cursul BNR din 31.12.2009. Conform O.M.F.P. nr. 3.055/2009 pct.185 (7) in cazul datoriilor de leasing financiar in valuta, acestea se inregistreaza la cursul de schimb schimb al pietei valutare comunicat de Banca Nationala a Romaniei la data acordarii finantarii, acesta fiind cursul de referinta la care se face

Copyright 2010 RENTROP&STRATON Grup de Editur i Consultan n Afaceri www.monografii.ro Pagina 166 din 184

Legea Contabilitatii Modificata 150 de intrebari si raspunsuri


facturarea, cu calcularea diferentei de curs valutar de la cursul istoric la cursul convenit in contractul de leasing (de regula BNR + 1% la data facturarii). Cum procedez cu reevaluarea contractelor de leasing la finele fiecarei luni? Conform Ordinului nr. 3.055, acestea se trec pe venituri sau cheltuieli. In situatia aceasta, ce se intampla cu diferentele de curs inregistrate la 31.12.2009 fata de cursul istoric? Exemplu: Am un contract de leasing care, la 31.12.2009, are un sold de 10.648,18 euro, la cursul de la 31.12.2009 = 43.660.27 lei, iar la curs istoric 38.545.81 lei. Daca in ianuarie facturez rata de capital de 180 euro, la cursul istoric, din soldul initial se scade 180 eur x 3,7329 lei, ori soldul initial in lei este la cursul de 4.2282 lei. Diferentele de curs valutar le inregistrez pe 668 sau 768 la finele fiecarei luni. Nu ar trebui sa reiau aceste diferente de curs valutar la inceputul lunii urmatoare cu semnul -, astfel incat sa am o corelatie la descarcarea ratelor raportat la curs istoric? (asa cum se facea in contabilitate, conform Ordinului 5/2005, urmand ca diferentele de curs valutar sa fie obtinute prin emiterea facturilor lunare si prin diferenta intre soldul initial si soldul final al conturilor de reevaluare). Solicit o monografie contabila pentru derularea inregistrarii facturilor emise si a reevaluarii soldurilor contractelor de leasing financiar la locator. Raspuns consultant: In conformitate cu pct. 186 din O.M.F.P. nr. 3.055/2009 la finele fiecarei luni, creantele si datoriile in valuta se evalueaza la cursul de schimb al pietei valutare, comunicat de Banca Nationala a Romaniei din ultima zi bancara a lunii in cauza. Diferentele de curs inregistrate se recunosc in contabilitate la venituri sau cheltuieli din diferente de curs valutar, dupa caz. Prevederile de mai sus se aplica si creantelor si datoriilor exprimate in lei, a caror decontare se face in functie de cursul unei valute. In acest caz, diferentele inregistrate se recunosc in contabilitate la alte venituri financiare sau alte cheltuieli financiare, dupa caz. Totodata, art. 185 alin. (9) mentioneaza foarte clar ca diferentele de valoare care apar cu ocazia decontarii creantelor si datoriilor exprimate in lei, in functie de un curs valutar diferit de cel la care au fost inregistrate initial pe parcursul lunii sau fata de cele la care sunt inregistrate in contabilitate trebuie recunoscute in luna in care apar, la alte venituri sau cheltuieli financiare. Atunci cand creanta sau datoria este decontata in decursul aceleiasi luni in care a survenit, intreaga diferenta rezultata este recunoscuta in acea luna. Atunci cand creanta sau datoria este decontata intr-o luna ulterioara, diferenta recunoscuta in fiecare luna, care intervine pana in luna decontarii, se determina tinand seama de modificarea cursurilor de schimb, survenita in cursul fiecarei luni. 1) Inregistrarea reevaluarii creantei in valuta, la sfarsitul lunii: 665 = 411

Copyright 2010 RENTROP&STRATON Grup de Editur i Consultan n Afaceri www.monografii.ro Pagina 167 din 184

Legea Contabilitatii Modificata 150 de intrebari si raspunsuri


Cheltuieli din diferente de curs valutar sau 411 Clienti = 765 Venituri din diferente de curs valutar Clienti

Inregistrarea diferentelor de valoare la decontarea creantei in valuta: 668 Alte cheltuieli financiare sau 411 Clienti = 768 Alte venituri financiare = 411 Clienti

2) Inregistrarea reevaluarii datoriei in valuta, la sfarsitul lunii: 665 Cheltuieli din diferente de curs valutar sau 401 Furnizori = 765 Venituri din diferente de curs valutar = 401 Furnizori

Inregistrarea diferentelor de valoarea la decontarea datoriei in valuta: 668 Alte cheltuieli financiare sau 401 Furnizori = 768 Alte venituri financiare = 401 Furnizori

136. Registrele de casa ale punctelor de lucru


Intrebare participant seminar: O firma care are mai multe magazine dispersate teritorial (localitati diferite) este obligata sa tina registrul de casa pentru fiecare magazin sau respectivele operatiuni se reflecta in registrul de casa de la sediul central? Sumele incasate din vanzari sunt depuse local in conturile de la banci, insa exista si situatii in care se fac diverse plati ocazionale pe plan local (reparatii, cumparari consumabile, materiale curatenie)

Copyright 2010 RENTROP&STRATON Grup de Editur i Consultan n Afaceri www.monografii.ro Pagina 168 din 184

Legea Contabilitatii Modificata 150 de intrebari si raspunsuri


Raspuns consultant: In conformitate cu O.M.F.P. nr. 3.055/2009 pct.(4): Societatile comerciale care au subunitati organizeaza si conduc contabilitatea astfel incat sa fie disponibile informatiile necesare privind activitatea desfasurata de aceste subunitati. (5) In intelesul prezentelor reglementari, prin subunitati fara personalitate juridica, care apartin persoanelor juridice cu sediul sau domiciliul in Romania, se intelege sucursale, agentii, reprezentante sau alte asemenea unitati fara personalitate juridica, infiintate potrivit legii. Contabilitatea primara se tine la punctul de lucru: - in cazul in care aveti magazine care au relatie directa cu publicul consumator, este obligatoriu sa se intocmeasca receptii pentru intrarea marfurilor (sosite cu aviz de la sediul central). Trebuie intocmit registrul de casa in care sa se evidentieze incasarile si platile. Se pot intocmi jurnale de vanzari si cumparari, care se centralizeaza la sediu. - in cazul in care aveti doar depozit trebuie sa intocmiti actele pentru miscarea produselor finite: intrarea pe baza de factura /aviz de expeditie si NIR iesirea pe baza de factura /aviz - in functie de metoda de gestiune utilizata trebuie intocmit raport de gestiune (metoda globalvalorica) sau fise de magazie (metoda cantitativ-valorica). - pe facturile emise de punctul de lucru, trebuie sa fie trecuta adresa acestuia, dar si cea a sediului.

137. Repartizarea dividendelor


Intrebare participant seminar : Daca firma la sfarsitul exercitiului financiar are pierdere, dar din anii precedenti in soldul lui 117 este o suma destul de mare care reprezinta profitul repartizat din mai multi ani, as vrea sa stiu cum o pot utiliza....daca se pot repartiza dividende? Raspuns consultant: A.G.A. va hotari repartizarea profitului anilor precedenti pe destinatii nu exista un termen anume pentru a repartiza profitul nu aveti obligatia de a acoperi pierderea anului 2009 inregistrati in 1172009 pierderea anului 2009 Conform Codului fiscal, pierderea fiscala anuala realizata incepand cu anul 2009, stabilita prin declaratia de impozit pe profit, se recupereaza din profiturile impozabile obtinute in urmatorii 7 ani consecutivi. Recuperarea pierderilor se va efectua in ordinea inregistrarii acestora, la fiecare termen de plata a impozitului pe profit, potrivit prevederilor legale in vigoare din anul inregistrarii acestora.

Copyright 2010 RENTROP&STRATON Grup de Editur i Consultan n Afaceri www.monografii.ro Pagina 169 din 184

Legea Contabilitatii Modificata 150 de intrebari si raspunsuri


Rezultatul definitiv al exercitiului financiar se stabileste la inchiderea acestuia, iar pentru repartizare trebuie avute in vedere reglementarile legale si anume: o Rezerva legala se constituie in limita unei cote de 5% aplicata profitului contabil pana la atingerea a 20% din capitalul social subscris si varsat. Profitul contabil ramas dupa repartizarea rezervei legale se preia la inceputul exercitiului financiar urmator celui pentru care se intocmesc situatiile financiare anuale in contul 117 Rezultatul reportat, de unde urmeaza a fi repartizat pe celelalte destinatii legale (rezerve, acoperirea pierderii contabile, distribuirea de dividende, surse proprii de finantare). Evidentierea in contabilitate a destinatiilor profitului contabil se efectueaza dupa convocarea adunarii generale a actionarilor sau asociatilor care a aprobat repartizarea profitului.

138. Persoane care semneaza bilantul


Intrebare participant seminar: Bilantul aferent exercitiului financiar 2009 poate fi semnat de economist (persoana angajata cu contrat de munca in firma) sau trebuie ca aceasta persoana sa aiba functia de Director economic? Directorul economic poate fi angajat pe aceeasi functie si la o alta firma? Raspuns consultant: Potrivit art. 10, alin. (2), (3) si (4) din Legea contabilitatii nr. 82/1991, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare: contabilitatea se organizeaza si se conduce, de regula, in compartimente distincte, conduse de catre directorul economic, contabilul-sef sau alta persoana imputernicita sa indeplineasca aceasta functie. Aceste persoane trebuie sa aiba studii economice superioare. Contabilitatea poate fi organizata si condusa pe baza de contracte de prestari de servicii in domeniul contabilitatii, incheiate cu persoane fizice sau juridice, autorizate potrivit legii, membre ale Corpului Expertilor Contabili si Contabililor Autorizati din Romania. Raspunderea pentru aplicarea necorespunzatoare a reglementarilor contabile revine directorului economic, contabilului-sef sau altei persoane imputernicite sa indeplineasca aceasta functie, impreuna cu personalul din subordine. In cazul in care contabilitatea este condusa pe baza de contract de prestari de servicii, incheiat cu persoane fizice sau juridice, autorizate potrivit legii, membre ale Corpului Expertilor Contabili si Contabililor Autorizati din Romania, raspunderea pentru conducerea contabilitatii revine acestora, potrivit legii si prevederilor contractuale." Conform Ordinului 3055/2009, privind aplicarea reglemetarilor contabile armonizate cu Directiva a IV a si a VII a europeana, la Sectiunea 13 privind Aprobarea, semnarea si publicarea situatiilor financiare anuale avem specificat:

Copyright 2010 RENTROP&STRATON Grup de Editur i Consultan n Afaceri www.monografii.ro Pagina 170 din 184

Legea Contabilitatii Modificata 150 de intrebari si raspunsuri


321 - (1) (...) (2) Situatiile financiare anuale sunt semnate de persoanele in drept, cuprinzand: - numele si prenumele persoanei care le-a intocmit, inscrise in clar; - calitatea acesteia (director economic, contabil-sef sau alta persoana desemnata prin decizie scrisa de administrator, persoana autorizata potrivit legii, membra a Corpului Expertilor Contabili si Contabililor Autorizati din Romania); numarul de inregistrare in organismul profesional, daca este cazul.

Informativ, acelasi lucru era specificat si in vechiul Ordin nr. 1.752/2005, abrogat de la data de 01.01.2010 prin aplicarea Ordinului nr. 3.055/2009: Potrivit pct. 266 (2) din Reglementarile contabile conforme cu Directiva a patra a Comunitatilor Economice Europene, parte componenta a Reglementarilor contabile conforme cu directivele europene, aprobate prin Ordinul ministrului finantelor publice nr. 1.752/2005, cu modificarile si completarile ulterioare: situatiile financiare anuale au inscrise clar numele si prenumele persoanei care le-a intocmit, calitatea acesteia (director economic, contabil-sef sau alta persoana imputernicita sa indeplineasca aceasta functie, persoana autorizata potrivit legii, membra a Corpului Expertilor Contabili si Contabililor Autorizati din Romania), precum si numarul de inregistrare in organismul profesional, daca este cazul". In conformitate cu prevederile legale se completeaza si persoana raspunzatoare de intocmirea situatiilor financiare. In cazul programului de asistenta pentru intocmirea situatiilor financiare aferente anului 2009, se specifica in mod clar ca prin alta persoana imputernicita se intelege: orice persoana angajata, potrivit legii, care indeplineste conditiile prevazute de legea contabilitatii nr. 82/1991, republicata (sa aiba studii economice). Asadar, orice persoana angajata cu studii economice superioare si desemnata prin decizia administratorului poate semna la intocmirea situatiilor financiare aferente anului 2009. Nu trebuie neaparat sa aiba si calitatea de Director economic. In cazul in care este Director economic, acesta ar putea fi angajat si la alta societate , mergand pe cumulul de functii asa cum este reglementat de Codul Muncii la art.35, insa cu respectarea adnotarilor aferente, respectiv evitarea incompatibilitatilor pentru cumulul de functii: Art. 35. [cumulul de functii] (1) Orice salariat are dreptul de a cumula mai multe functii, in baza unor contracte individuale de munca, beneficiind de salariul corespunzator pentru fiecare dintre acestea. (2) Fac exceptie de la prevederile alin. (1) situatiile in care prin lege sunt prevazute incompatibilitati pentru cumulul unor functii. (3) Salariatii care cumuleaza mai multe functii sunt obligati sa declare fiecarui angajator locul unde exercita functia pe care o considera de baza.

Copyright 2010 RENTROP&STRATON Grup de Editur i Consultan n Afaceri www.monografii.ro Pagina 171 din 184

Legea Contabilitatii Modificata 150 de intrebari si raspunsuri

139. Situatii financiare consolidate


Intrebare participant seminar: In cazul a trei firme care au ca actionari asociati aceleasi persoane fizice, in ce conditii trebuie acestea sa intocmeasca situatii financiare consolidate? Actionarii, asociatii sunt in numar de 3, fiecare avand o pondere de 33% din capitalul social al societatilor in cauza. De asemenea, cele trei societati depasesc 2 dintre exceptiile referitoare la intocmirea situatiilor financiare consolidate, respectiv numarul de salariati si total active. Raspuns consultant: Consolidarea este impusa la anumite categorii de firme mari si se realizeaza de catre auditori membrii ai Camerei Auditorilor. O entitate trebuie sa intocmeasca situatii financiare anuale consolidate si raport consolidat al administratorilor daca aceasta entitate, denumita in continuare societate-mama, este organizata intr-unul din tipurile mentionate la Art.12 din reglementarile prevazute in O.M.F.P. nr. 3.055/2009, face parte dintr-un grup de entitati si indeplineste una din urmatoarele conditii: - detine majoritatea drepturilor de vot ale actionarilor sau asociatilor intr-o alta societate denumita filiala; - este actionar sau asociat al unei societati si majoritatea membrilor organelor de administratie, conducere si de supraveghere ale societatii in cauza (filiala), care au indeplinit aceste functii in cursul exercitiului financiar, in cursul exercitiului financiar precedent si pana in momentul intocmirii situatiilor financiare anuale consolidate, au fost numiti doar ca rezultat al exercitarii drepturilor lor de vot; - este actionar sau asociat al unei societati si detine singura controlul asupra majoritatii drepturilor de vot ale actionarilor ori asociatilor societatii, ca urmare a unui acord cu alti actionari sau asociati; - este actionar sau asociat si are dreptul de a exercita o influenta dominanta asupra filialei, in temeiul unui contract incheiat cu societatea comerciala in cauza ori al unei clauze din actul constitutiv sau statut, daca legislatia aplicabila filialei permite astfel de contracte ori clauze; - societatea-mama detine puterea de a exercita sau exercita efectiv o influenta dominanta ori control asupra unei filiale; - este actionar sau asociat si are dreptul de a numi ori de a revoca majoritatea membrilor organelor de administratie, conducere sau de supraveghere ale filialei; sau - societatea-mama si filiala sunt conduse pe o baza unificata de catre societatea-mama. Daca doua sau mai multe entitati indeplinesc cerinta de la pct.19, acestea trebuie totusi sa fie incluse in situatiile financiare anuale consolidate daca, considerate ca un tot unitar, acestea sunt semnificative pentru scopul furnizarii unei imagini fidele in sensul prevederilor pct. 24 din prezentele reglementari.

Copyright 2010 RENTROP&STRATON Grup de Editur i Consultan n Afaceri www.monografii.ro Pagina 172 din 184

Legea Contabilitatii Modificata 150 de intrebari si raspunsuri


Situatiile financiare consolidate prezinta pozitia financiara sau rezultatele financiare ale operatiunilor aferente unor entitati legal afiliate, prin titlul comun de propietate, din perspectiva grupului (societate-mama si toate filialele acesteia). Situatiile financiare consolidate vor include toate filialele societatii-mama.

140. Societate suspendata


Intrebare participant seminar: Exista o firma suspendata in februarie 2010. Operatiunile curente (comisioane extrase bancare, facturi telefon, energie) trebuie inregistrate in evidenta curenta la data de pe document sau se pastreaza si se inregistreaza la reluarea activitatii? Raspuns consultant: Suspendarea activitatii unei societati comerciale presupune inactivitatea activitatii economice. In baza dispozitiilor de la art.41 alin.1) coroborate cu cele de la art.7 lit.b), art.36 alin.1) si art. 237 alin.1) lit.c) din Legea nr.31/1990 privind societatile comerciale, una din conditiile necesare si obligatorii pentru existenta ca persoana juridica a unei societati comerciale este aceea de a avea sediu social declarat, ca urmare cheltuielile aferente acestuia trebuie inregistrate si sunt si aferente obtinerii de venituri, chiar daca viitoare. Legea 82/1991 cu modificarile si completarile ulterioare nu face nici o referire la faptul ca daca se suspenda activitatea nu se mai fac inregistrari in contabilitate. Potrivit art. 6 alin. (1) din Legea contabilitatii nr. 82/1991, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, orice operatiune economico-financiara efectuata se consemneaza in momentul efectuarii ei intr-un document care sta la baza inregistrarilor in contabilitate, dobandind astfel calitatea de document justificativ. Pe perioada in care societatea are activitatea suspendata: nu se emit si nici nu se inregistreaza chitante si facturi, evidenta contabila se tine la 3 luni, bilanturile contabile se depun la 6 luni si 1 an, se pot face plati (telefon, rate credite etc), se pot face incasari in urma contractelor derulate anterior suspendarii, dar numai prin banca (pentru ca este interzisa emiterea de facturi si chitante), se pot face plati prin banca la bugetul de stat, bugetul asigurarilor sociale,

Concluzie: O societate comerciala care si-a suspendat activitatea poate inregistra in contabilitate diverse cheltuieli.

Copyright 2010 RENTROP&STRATON Grup de Editur i Consultan n Afaceri www.monografii.ro Pagina 173 din 184

Legea Contabilitatii Modificata 150 de intrebari si raspunsuri

141. Amortizarea unei statii de dedurizare a apei


Intrebare participant seminar: In ce grupa se incadreaza o statie de dedurizare a apei? In cati ani se face amortizarea acesteia? Raspuns consultant: Intrucat nu este specificat obiectivul clar al achizitiei statiei de dedurizare a apei, vom analiza amortizarea acesteia, in functie de grupele la care se poate incadra conform Catalogului amortizarii mijloacelor fixe. Astfel, avem in cazul incadrarii la grupa 1.8 Constructii pentru alimentarea cu apa, canalizare si imbunatatiri funciare: 1.8.8 Statii de tratare, de neutralizare si de epurare a apelor pentru care este alocata o perioada de amortizare cuprinsa intre 24-36 ani. In cel de al doilea caz avem grupa: 2.1.24 Masini, utilaje si instalatii pentru gospodarirea comunala si spalatorii, iar in cadrul acesteia: 2.1.24.4 Utilaje si instalatii pentru alimentarea cu apa, pentru tratarea apelor de alimentare si epurare a apelor uzate, in afara de: -aparate de clorinare; -poduri racloare. Durata normala de amortizare pentru aceasta grupa este cuprinsa in 19-29 ani. In functie de situatia la care va incadrati, veti alege si durata de amortizare pentru care optati.

142. Vanzare cesiune parti sociale


Intrebare participant seminar: SC A SRL este asociat unic in SC X SRL. Capitalul social al SC X SRL este de 5.000 lei, format din 500 parti sociale a 10 lei. SC A SRL cesioneaza 250 parti sociale unei firme SC Y SRL , cu sediul in Franta, pentru suma de 12.000 euro. Care sunt contarile ce trebuie facute la SC A SRL pentru diferenta de valoare obtinuta pentru cele 250 parti sociale cesionate? Cum trebuie declarat venitul respectiv? Raspuns consultant: Cesionarea partilor sociale se poate realiza la valoarea nominala a acestora, mentionata in actul constitutiv al societatii, sau se poate realiza la o valoare mai mare decat cea nominala, in aceasta situatie noul asociat avand obligatia de a achita catre stat impozitul in cuantum de 16%, procent ce se aplica asupra diferentei dintre valoarea nominala si valoarea achizitionarii. 1) Inregistrari contabile:

Copyright 2010 RENTROP&STRATON Grup de Editur i Consultan n Afaceri www.monografii.ro Pagina 174 din 184

Legea Contabilitatii Modificata 150 de intrebari si raspunsuri

Societatea A plateste contravaloarea partilor sociale la SC X SRL 26X = 5121

Cesiunea / vanzarea de catre SC A SRL lui SC Y SRL 461 = % 26X 764 Incasarea contravalori actiunilor: 5121 = 461 valoarea nominala a actiunilor diferenta de pret

2) Art.67, norme metodologice din Codul fiscal prevede: b) in cazul castigurilor determinate din transferul valorilor mobiliare, in cazul societatilor inchise, si din transferul partilor sociale, obligatia calcularii, retinerii si virarii impozitului revine dobanditorului. Calculul si retinerea impozitului de catre dobanditor se efectueaza la momentul incheierii tranzactiei, pe baza contractului incheiat intre parti. Impozitul se calculeaza prin aplicarea cotei de 16% asupra castigului, la fiecare tranzactie, impozitul fiind final. Transmiterea dreptului de proprietate asupra valorilor mobiliare sau a partilor sociale trebuie inscrisa in registrul comertului si/sau in registrul asociatilor/actionarilor, dupa caz, operatiune care nu se poate efectua fara justificarea virarii impozitului la bugetul de stat. Termenul de virare a impozitului este pana la data la care se depun documentele pentru transcrierea dreptului de proprietate asupra partilor sociale sau a valorilor mobiliare la registrul comertului ori in registrul actionarilor, dupa caz, indiferent daca plata titlurilor respective se face sau nu esalonat;

143. Livrarea de marfuri in SMI


Intrebare participant seminar : Un client a cerut sa incepem sa lucram in SMI (Supplier Management Inventory). Noi trimitem produs finit (marfa) in Polonia (CMR si nota de livrare) intr-un spatiu pe care il avem inchiriat. Din aceasta marfa, furnizorul se aprovizioneaza pe parcursul unei luni. La sfarsitul lunii ii facturam doar ce a consumat din marfa, diferenta ramanand in spatiul inchiriat.

Copyright 2010 RENTROP&STRATON Grup de Editur i Consultan n Afaceri www.monografii.ro Pagina 175 din 184

Legea Contabilitatii Modificata 150 de intrebari si raspunsuri


Ce regim au marfurile trimise in Polonia, dar nefacturate, ramase in depozit? Cum apar in gestiunea noastra la sfarsit de luna, cu ocazia inventarului, avand in vedere ca stocul este spatiu inchiriat din Polonia? Cum inregistrez scaderea din gestiune a produsului finit din depozitul din Romania si transferul lui in spatiul inchiriat din Polonia? Cum inregistrez si declar TVA? Clientul este elvetian si livrarea marfii se face la fabrica din Polonia, unde se si consuma. Raspuns consultant: Nu cunoastem regimul juridic pe care l-ar putea avea un spatiu inchiriat in alta tara din UE, insa daca acolo se desfasoara o activitate a companiei dvs, atunci exista un sediu permanent din punct de vedere al impozitului pe profit, si un sediu fix, din punct de vedere al taxei pe valoarea adaugata. Exista o definitie in Codul Fiscal care ar trebui verificata si in legislatia din Polonia si care s-ar aplica pentru o companie din Romania cu activitate economica in Polonia, astfel:
1 Art. 125 - Semnificatia unor termeni si expresii (2) In intelesul prezentului titlu:

b) o persoana impozabila care are sediul activitatii economice in afara Romaniei se considera ca este stabilita in Romania daca are un sediu fix in Romania, respectiv daca dispune in Romania de suficiente resurse tehnice si umane pentru a efectua regulat livrari de bunuri si/sau prestari de servicii impozabile; c) o persoana impozabila care are sediul activitatii economice in afara Romaniei si care are un sediu fix in Romania conform lit. b) este considerata persoana impozabila care nu este stabilita in Romania pentru livrarile de bunuri sau prestarile de servicii realizate la care sediul fix de pe teritoriul Romaniei nu participa. In cazul in care exista un sediu fix pentru compania dvs in Polonia, atunci ar trebui sa va inregistrati ca platitori de TVA in Polonia. In privinta evidentei TVA, exista 2 situatii si anume, ca transferul efectuat de dvs. catre depozitul propriu din Polonia sa fie livrare intracomunitara sau sa fie nontransfer. Prevederile din Codul Fiscal sunt: (10) Este asimilat cu livrarea intracomunitara cu plata transferul de catre o persoana impozabila de bunuri apartinand activitatii sale economice din Romania intr-un alt stat membru, cu exceptia nontransferurilor prevazute la alin. (12). (11) Transferul prevazut la alin. (10) reprezinta expedierea sau transportul oricaror bunuri mobile corporale din Romania catre alt stat membru, de persoana impozabila sau de alta persoana in contul sau, pentru a fi utilizate in scopul desfasurarii activitatii sale economice. (12) In sensul prezentului titlu, nontransferul reprezinta expedierea sau transportul unui bun din Romania in alt stat membru, de persoana impozabila sau de alta persoana in contul sau, pentru a fi utilizat in scopul uneia din urmatoarele operatiuni: b) livrarea bunului respectiv, realizata de persoana impozabila pe teritoriul statului membru de destinatie a bunului expediat sau transportat, in conditiile prevazute la art. 132 alin. (1) lit. b) privind livrarile cu instalare sau asamblare, efectuate de catre furnizor sau in numele acestuia; g) utilizarea temporara a bunului respectiv pe teritoriul statului membru de destinatie a bunului expediat sau transportat, in scopul prestarii de servicii in statul membru de destinatie, de catre persoana impozabila stabilita in Romania;

Copyright 2010 RENTROP&STRATON Grup de Editur i Consultan n Afaceri www.monografii.ro Pagina 176 din 184

Legea Contabilitatii Modificata 150 de intrebari si raspunsuri


h) utilizarea temporara a bunului respectiv, pentru o perioada care nu depaseste 24 de luni, pe teritoriul unui alt stat membru, in conditiile in care importul aceluiasi bun dintr-un stat tert, in vederea utilizarii temporare, ar beneficia de regimul vamal de admitere temporara cu scutire integrala de drepturi de import. (13) In cazul in care nu mai este indeplinita una din conditiile prevazute la alin. (12), expedierea sau transportul bunului respectiv este considerat ca un transfer din Romania in alt stat membru. In acest caz, transferul se considera efectuat in momentul in care conditia nu mai este indeplinita. Astfel, daca stocul din Polonia se factureaza pe masura ce este livrat catre furnizor, atunci varianta cea mai posibila este ca dvs. sa efectuati o livrare intracomunitara in Romania si o achizitie intracomunitara in Polonia, iar ulterior o livrare locala in Polonia catre compania elvetiana, pentru ca stocul nu paraseste teritoriul Poloniei. In cazul in care este vorba despre un transfer in cadrul unei livrari cu instalare si se factureaza pe masura receptiei lucrarii, dvs. realizati un nontransfer si aveti toate obligatiile aferente acestui regim special TVA.. La acceptarea lucrarii se va emite factura finala si veti inregistra o livrare intracomunitara in Romania catre clientul din Polonia. Din punct de vedere contabil, dvs. inregistrati un transfer de la o gestiune la alta gestiune, urmand a inregistra venitul si costul la data vanzarii efective catre client.

144. Mijloc fix, achizitionat de o PFA


Intrebare participant seminar: In calitate de Persoana Fizica Autorizata (neplatitoare de TVA) achizitionez unui mijloc fix pe baza de factura care include TVA.. Pot include in costul de achizitie si TVA care sa reprezinte cheltuieli? Care este baza legala? Raspuns consultant: In cazul unui neplatitor de TVA, mijlocul fix achizitionat cu TVA va fi inregistrat la valoarea totala inclusiv TVA, deoarece nu tine evidenta distincta din acest punct de vedere si nu are dreptul de a deduce TVA. Ordinul nr. 1.040/2004 pentru aprobarea Normelor metodologice privind organizarea si conducerea evidentei contabile in partida simpla de catre persoanele fizice care au calitatea de contribuabil in conformitate cu prevederile Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal mentioneaza distinct modalitatea de inregistrare in Registrul dr Incasri si Plati si anume: Contribuabilii platitori de taxa pe valoarea adaugata vor inregistra sumele incasate sau platite, exclusiv taxa pe valoarea adaugata. Prin deducere logica, neplatitorii vor inregistra in Registrul de Incasari si Plati valorile totale, inclusiv TVA, nefiind obligati sa tina evidenta distincta in acest scop: punctul 49.

Copyright 2010 RENTROP&STRATON Grup de Editur i Consultan n Afaceri www.monografii.ro Pagina 177 din 184

Legea Contabilitatii Modificata 150 de intrebari si raspunsuri


Inregistrarea in evidenta contabila in partida simpla a bunurilor mobile si imobile se face la valoarea de achizitie, de productie sau la pretul pietei, dupa caz. Suplimentar, valoarea mijlocului fix va fi considerata plata nedeductibila si se vor accepta ca si costuri deductibile amortizarile lunare: 52. Venitul net sau pierderea fiscala se calculeaza astfel: din totalul sumelor incasate, evidentiate in coloanele 5, respectiv 6, din Registrul-jurnal de incasari si plati, se scad cheltuielile cu amortizarea fiscala a bunurilor si drepturilor, evidentiate in Fisa pentru operatiuni diverse, si totalul sumelor platite, evidentiate in col. 7, respectiv 8, din Registrul-jurnal de incasari si plati, si se aduna sumele platite pentru cumpararea bunurilor amortizabile si totalul cheltuielilor nedeductibile, care se preia din centralizatorul cheltuielilor nedeductibile, acest centralizator intocmindu-se cu ajutorul unui document cumulativ.

145. Contract de inchiriere spatiu de vanzare


Intrebare participant seminar: Cum inregistrez in contabilitate un contract de inchiriere a unui spatiu de vanzare de la o persoana fizica? Raspuns consultant: Costul cu chiria se inregistreaza in baza contractului de inchiriere semnat cu persoana fizica, contract care se inregistreaza la administratia financiara ca obligatie a persoanei fizice. In privinta inregistrarii la administratia financiara a contractului de inchiriere, potrivit Ordinului nr. 2.371/12 decembrie 2007, cu Instructiuni de completare a formularului 220 Declaratie privind venitul estimat", pentru cedarea folosintei bunurilor, exista obligatia inregistrarii contractului si a declaratiei estimative in termen de 15 zile de la data incheierii contractului intre parti. Se mentioneaza: Declaratia se completeaza de catre persoanele fizice care realizeaza venituri in bani si/sau in natura provenind din cedarea folosintei bunurilor mobile si imobile, obtinute in calitate de proprietar, uzufructuar sau alt detinator legal. Declaratia se depune de catre: - contribuabilii care realizeaza venituri dintr-o sursa noua in cursul anului fiscal, in termen de 15 zile de la data incheierii contractului intre parti, odata cu inregistrarea acestuia. Plata chiriei ar trebui consemnata intr-o chitanta completata manual de catre persoana fizica, ca dovada a primirii banilor si/sau o dispozitie de casierie emisa de persoana juridica privind plata efectuata catre persoana fizica.

146. Contract de inchiriere spatiu de vanzare


Copyright 2010 RENTROP&STRATON Grup de Editur i Consultan n Afaceri www.monografii.ro Pagina 178 din 184

Legea Contabilitatii Modificata 150 de intrebari si raspunsuri


Intrebare participant seminar: La Art. 21 alin (3) Cheltuieli cu deductibilitate limitat, litera c) cheltuieli sociale, Codul fiscal vorbeste despre cadouri in bani sau in natur oferite copiilor minori ai salariailor. Norma metodologica nu vine cu nicio precizare. Acest articol a fost modificat de mai multe ori, insa intotdeauna era vorba de copii minori si salariati si nu de copii minori ai salariatilor, asa cum se prevede in punctul 36 al Normei legat de art. 48 Venituri neimpozabile ale activitatilor independente. Conform art. 21 alin (3), din punct de verdere al impozitului pe profit, au deductibilitate limitata cadourile acordate tuturor copiilor care sunt minori, indiferent daca sunt sau nu ai salariatilor. Este corect? Raspuns consultant: Asa cum rezulta din precizarile Codului fiscal, in categoria cheltuielilor cu deductibilitate limitata sunt incluse si cheltuielile sociale pana la limita a 2% din valoarea cheltuielilor cu salariile personalului. In cadrul acestora sunt incluse ajutoarele pentru nastere, ajutoarele pentru inmormantare, ajutoarele pentru boli grave sau incurabile si protezele, precum si cheltuielile pentru functionarea corespunzatoare a unor activitati ori unitati aflate in administrarea contribuabililor: gradinite, crese, servicii de sanatate acordate in cazul bolilor profesionale si al accidentelor de munca pana la internarea intr-o unitate sanitara, muzee, biblioteci, cantine, baze sportive, cluburi, camine de nefamilisti, pentru scolile pe care le au sub patronaj, precum si alte cheltuieli efectuate in baza contractului colectiv de munca. In cadrul acestei limite, pot fi deduse si cheltuielile reprezentand: tichete de cresa acordate de angajator in conformitate cu legislatia in vigoare, cadouri in bani sau in natura oferite copiilor minori si salariatilor, cadouri in bani sau in natura acordate salariatelor, costul prestatiilor pentru tratament si odihna, inclusiv transportul pentru salariatii proprii si pentru membrii de familie ai acestora, ajutoare pentru salariatii care au suferit pierderi in gospodarie si contributia la fondurile de interventie ale asociatiei profesionale a minerilor, ajutorarea copiilor din scoli si centre de plasament. Din intrebare, inteleg ca doriti sa stiti daca se aplica aceasta regula si pentru cadourile acordate copiilor minori, altii decat copii salariatilor. Desi legea nu specifica in mod clar, consider ca fiind un capitol de cheltuieli sociale deductibile si care se leaga ca baza de calcul de salarii si salariati, este vorba doar de copii minori ai salariatilor.

147. Ajustare vs. Provizion


Intrebare participant seminar: Cum se inregistreaza din punct de vedere contabil provizioanele constituite in limita unui procent din valoarea creantelor asupra clientilor prevazute la art. 22 din Codul fiscal? Este o ajustare sau un provizion efectiv? Provizioanele se constituie pe intreaga valoare a creantei sau numai la valoare fara TVA a acestora? Raspuns consultant: Copyright 2010 RENTROP&STRATON Grup de Editur i Consultan n Afaceri www.monografii.ro Pagina 179 din 184

Legea Contabilitatii Modificata 150 de intrebari si raspunsuri

Provizionul reprezinta o cheltuiala inregistrata de societate pentru cazul in care sunt indeplinite 2 conditii: exista riscul unor iesiri de resurse in viitor; valoarea iesirilor de resurse poate fi evaluate credibil.

In categoria acestor tipuri de cheltuieli sunt provizioane pentru litigii, provizioane pentru pensii si alte drepturi similar, provizioane de risc fiscal. In cazul unor clienti neincasati, la scadenta se va inregistra o ajustare a creantelor. Inregistrarea in contabilitate se face prin articolul contabil: 6814. Cheltuieli de exploatare privind = 491 Ajustari pentru deprecierea creantelor clienti ajustarile pentru deprecierea activelor circulante Asa cum reiese si din denumirea conturilor, in cazul unor client neincasati se vor inregistra ajustari de valoare si nu provizioane. Ajustarile de valoare se inregistreaza la valoarea creantei. Daca creanta contine TVA atunci ajustarea se va valoarea bruta a creantei adica la valoarea cu TVA.

148. Operatiuni de forfetare


Intrebare participant seminar: Ordinul nr. 3.055: Art. 182 - (1) In conturile de terti se inregistreaza distinct operatiunile de scontare, forfetare si alte operatiuni, efectuate cu institutii de credit. Daca emitem o factura (411 = 704), care este forfetata la o banca sau institutie de credit, atunci sumele incasate cum se inregistreaza astfel incat sa fie inregistrat distinct in conturile de terti? Taxa de forfetare se factureaza de institutia de credit sau deducem conform contractului? Daca operatiunea de forfetare se inregistreaza distinct in conturile de terti, atunci 411 ramane in sold? Avand in vedere ca operatiunile de forfetare sunt fara recurs, nu se diminueaza contul 411 cu sumele incasate de la institutia de credit? Raspuns consultant: Din punct de vedere al TVA, forfetarea, ca recuperare de creante, nu este scutita de TVA. Daca, in fapt, banca acorda un credit, urmand a incasa direct creantele beficiarului de credit, operatiunea este scutita de TVA.. Prevederea legala este urmatoarea: Art 141Codul fiscal (2) Urmatoarele operatiuni sunt, de asemenea, scutite de taxa:

Copyright 2010 RENTROP&STRATON Grup de Editur i Consultan n Afaceri www.monografii.ro Pagina 180 din 184

Legea Contabilitatii Modificata 150 de intrebari si raspunsuri


a) prestarile urmatoarelor servicii de natura financiar-bancara: 3. tranzactii, inclusiv negocierea, privind conturile de depozit sau conturile curente, plati, viramente, creante, cecuri si alte instrumente negociabile, exceptand recuperarea creantelor; Norme: (7) Exceptia prevazuta la art. 141 alin. (2) lit. a) pct. 3 din Codul fiscal se aplica in functie de natura operatiunii, indiferent de terminologia utilizata, respectiv recuperare de creante sau factoring. (8) In situatia in care, conform contractului, scopul operatiunii la care se face referire la alin. (7) nu il constituie recuperarea de creante, ci acordarea unui credit, societatea care preia creantele aferente unui credit acordat asumandu-si pozitia creditorului, operatiunea este scutita de taxa pe valoarea adaugata, nefacand obiectul exceptiei prevazute la art. 141 alin. (2) lit. a) pct. 3 din Codul fiscal. (9) In cazul in care din analiza contractului rezulta ca operatiunea la care se face referire la alin. (7) reprezinta recuperare de creante, aceasta este considerata pentru persoana care preia creantele o prestare de servicii efectuata cu plata, taxabila din punctul de vedere al taxei pe valoarea adaugata conform prevederilor art. 141 alin. (2) lit. a) pct. 3 din Codul fiscal, indiferent daca persoana care preia creantele preia sau nu riscul privind neincasarea acestora, asa cum rezulta si din Decizia Curtii Europene de Justitie nr. C-305/01 MKG. (10) Baza de impozitare a taxei pe valoarea adaugata pentru operatiunile prevazute la alin. (9) o reprezinta contravaloarea serviciului, inclusiv componenta de finantare, si se determina in functie de tipul contractului, putand fi calculata fie ca suma a dobanzii aferente finantarii si a comisionului de administrare si colectare a creantelor, fie ca diferenta intre valoarea nominala a creantelor si pretul de achizitie al acestora, in cazul creantelor care nu au depasit termenul de scadenta, fie ca diferenta intre valoarea economica sau de piata a creantelor agreata de parti si stipulata in contractul incheiat si pretul de achizitie al acestora in cazul recuperarii creantelor cu termenul de scadenta depasit. Din punct de vedere al reglementarii contabile, forfetarea reprezinta cumpararea, fara recurs asupra oricarui detinator anterior, a unor creante scadente la termen, ca rezultat al livrarii de bunuri sau prestarilor de servicii, contra unei taxe forfetare. Inregistrarea in contabilitate ar trebui sa se faca in baza contractului si/sau a facturii emise de catre institutia financiara, urmand a se reflecta creanta de incasat in schimbul cedarii creantelor proprii. O posibilitatea ar fi (O.M.F.P. nr. 3.055/2009 nu mentioneaza o recomandare in acest sens) ar fi: - creanta fara de banca la semnarea contractului: 461 Debitori diversi = 4111 Creanta cedata

- daca exista diferente la negociere acestea pot fi inregistrate in conturile 668 Alte cheltuieli financiare/768 Alte venituri financiare - incasarea creantei de la banca: 5121 Conturi la banci in lei = 461 Debitori diversi

- plata taxei de forfetare achitata institutiei financiare: 668 Alte cheltuieli financiare = 5121 Conturi la banci in lei

Copyright 2010 RENTROP&STRATON Grup de Editur i Consultan n Afaceri www.monografii.ro Pagina 181 din 184

Legea Contabilitatii Modificata 150 de intrebari si raspunsuri

149. Prestari de servicii - decontari


Intrebare participant seminar: Achizitionam marfa de la furnizor, pe care trebuie sa o instalam. Factura catre client se face dupa ce se termina receptia la client. Intrarea de marfa o facem pe baza de factura si NIR, insa iesirea marfii din depozitul nostru, daca o facem pe bon de consum, nu mai avem cum sa o facturam catre client. Se poate folosi 711? Daca se poate, care sunt notele si documentele justificative? Raspuns consultant: In functie de obiectul principal de activitate, factura emisa catre client poate fi una de vanzare efectiva echipament si servicii de instalare facturate distinct sau factura poate evidenta o lucrare facturata conform contractului cu un deviz atasat in spatele facturii. In functie de aceste doua posibilitati, si inregistrarea in contabilitate este distincta, adica comert sau prestare de serviciu. Din prezentare am inteles ca, in fapt, facturati o lucrare care include atat echipament cat si manopera aferenta instalarii, iar acceptul clientului si facturarea se face, in fapt, la receptia finala a lucrarii. Monografia contabila este: receptie echipamente si alte materiale necesare instalarii (factura si NIR): 3028 = 401

livrare echipament pe baza de aviz expeditie de la depozitul dvs la locatia clientului cu mentiunea pe aviz ca urmeaza factura la data acceptarii de catre beneficiar a lucrarii conform contract nrdin data: 6028 332 = = 3028 711

inregistrare costuri manopera si alte consumabile (generate intern sau primite pe facturi de la terti) - facturi, NIR-uri, stat salarii: 6028 641 645x 628 332 = = = = = 3028/401 421 43x 401 711

facturarea lucrarii la acceptul beneficiarului: 4111 711 = = 704 332

Copyright 2010 RENTROP&STRATON Grup de Editur i Consultan n Afaceri www.monografii.ro Pagina 182 din 184

Legea Contabilitatii Modificata 150 de intrebari si raspunsuri

Este foarte important sa documentati conectarea acceptului beneficiarului de data emiterii facturii, pentru a nu exista risc din punct de vedere al taxei pe valoarea adaugata: Cod Fiscal Art. 1341 - Faptul generator pentru livrari de bunuri si prestari de servicii (7) Prestarile de servicii care determina decontari sau plati succesive, cum sunt serviciile de constructii-montaj, consultanta, cercetare, expertiza si alte servicii similare, sunt considerate efectuate la data la care sunt emise situatii de lucrari, rapoarte de lucru, alte documente similare pe baza carora se stabilesc serviciile efectuate sau, dupa caz, in functie de prevederile contractuale, la data acceptarii acestora de catre beneficiari. Totusi, perioada de decontare nu poate depasi un an.

150. Prescriptia extinctiva


Intrebare participant seminar: La inventarierea anului 2009, la o societate, apare un sold mare de furnizori diversi in suma de 70.000 lei neachitati, suma ce provine din anul 2004. Firma de contabilitate contactata spune ca nu-I poate identifica. Cum se procedeaza legal, se poate prescrie suma sau se poate trece in contul 473? Am inteles ca nu a mai cerut nimeni banii, deci nu se stie nimic, iar soldul apare in fiecare an, ca neinchis la fiecare inventariere. Raspuns consultant: Potrivit prevederilor Decretului nr. 167, republicat/10 aprilie 1958, privitor la prescriptia extinctiva art. 3, termenul prescriptiei este de 3 ani, prescriptia incepand sa curga de la data cand se naste dreptul la actiune sau dreptul de a cere executarea silita conform art. 7. Prevederi concrete se regasesc in Ordinul nr. 1.753/22 noiembrie 2004 pentru aprobarea Normelor privind organizarea si efectuarea inventarierii elementelor de activ si de pasiv care la pct. 46 mentioneaza ca scaderea din evidenta a creantelor si datoriilor ale caror termene de incasare sau de plata sunt prescrise, se efectueaza numai dupa ce au fost intreprinse toate demersurile juridice, potrivit legii, pentru decontarea acestora. In cazul in care este imposibila identificarea datoriilor, trebuie stabilita perioada din care provine soldul pe baza balantelor de verificare. Potrivit unei decizii a managementului, acest sold se poate inchide, dar nu recomandam contul 473, pentru ca are alta natura si, potrivit reglementarii contabile, sumele din contul 473 trebuie clarificate in 3 luni. Potrivit functiunii conturilor am identificat urmatoarele corelatii: In debitul contului 401 Furnizori" se inregistreaza: datorii prescrise, scutite sau anulate, potrivit legii (758);

Contul 117 Rezultatul reportat" este un cont bifunctional. Copyright 2010 RENTROP&STRATON Grup de Editur i Consultan n Afaceri www.monografii.ro Pagina 183 din 184

Legea Contabilitatii Modificata 150 de intrebari si raspunsuri

In creditul acestui cont se inregistreaza: - rezultatul nefavorabil, provenit din corectarea erorilor contabile, constatate in exercitiul financiar curent, aferente exercitiilor financiare precedente (401, 404, 431, 437, 438, 441, 4423, 446, 447, 448, 462 si alte conturi in care urmeaza sa se evidentieze corectarea erorilor).

Copyright 2010 RENTROP&STRATON Grup de Editur i Consultan n Afaceri www.monografii.ro Pagina 184 din 184