Scribd Logo
Încărcați

Bine ați venit la Scribd!

  • Redirect

    Încărcat de

    obelix12
    14 vizualizări174 pagini

    Drepturi de autor

    © © All Rights Reserved

    Formate disponibile

    PDF sau citiți online pe Scribd

    Vi se pare util acest document?

    Este necorespunzător acest conținut?

    Raportați acest document

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    14 vizualizări174 pagini

    Redirect

    Încărcat de

    obelix12

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    din 174
    dormitul. efi lui I-au infeles si au vrut 3-1 facut ceea ce multe departamente de pentru Felice o intilnire in cadrul Incident Stress Debriefing (CISD). Tea de baz a acestui program este ci, a ‘oamenii au trecut printr-un eveniment traumatic wey cit mai curind posibil, sisi exprime verbal seme Je, astfelincit si mule eprime, cu scopul dea nu tan apoi tulburarea stresului post-traumatic. Intr-o sesiune pica de CISD, care dureazAtrei-patru ore, participant sure rugafi si descrie evenimentul traumatic vizut din propria lor perspectiva, si-s exprime gandurile i sentiment a4, de acel eveniment gi si descrie orice simptome fizice sea psihologice cu care se confrunta. Un facilitator subliniazs faptul c& este normal ca ei si manifeste reactii de sizes la ‘evenimente traumatizante, ofera consiliere privind mana ‘gementul stresului, rispunde la intrebari si evalueazi daci Poliie fic: aa programului ¢ ‘Participantii au nevoie de vreun fel de servicii suplimenta te. Numeroase departamente de pompieri si de polite 1 ales tratamentul CISD pentru ofiferi lor, care, la fl ca si ‘Gary Felice, au fost martorii unor evenimente ingrovitoare: ‘ntr-adevir, unele departamente chiar au nevoie de acess ‘Tratamentul in discutie este de asemenea utilizat pe scart ‘larga si pentru alte categorii de oameni care au trecut pr ‘experienje traumatizante. In urma atacurilor teroriste din debriefing sunii cao interventic ficient’ ‘este egal cu 0 jumatate 4° Repinnct de tratament gi, cu sigurant ci, a reuyi sit faci ronments vorbeasci despre sentimentle lo, In loc se me, este tn Tucru bun. Oare asa si fe? {2 lisim CISD lao parte pentru moment gi huim in considera o alt abordare. In loc de ai cere oferului Felice Gi retrlascd trauma morfi lui Tommy Schuppel, s& pre ‘cham lisat si treac8 clteva siptimani, si vedem deed el este inc traumatizat de tragicul eveniment. Daca fate aga atuncl am putea si-i cerem ca timp de patru nopti ‘Consecutive, si fact un exeritu simplu in care sé pun pe hhrte gindurle i emotile sale cele mai profunde fn legituri cu experienja avuti si modul in care aceasta se regiseste in telelalteaspecte ale vei sale. Aceasta inseamnd, cu alte cu- inte, ch nu exist intdlnii cu facilitator preg, nu exists sfatur eferitare la managementulstresului — este doar un exerci de scriere, pe care Felice il face, pe cont propri, timp de patru nopti la rand. ‘Care abordare credeti cA ar fi mai eficienti? CISD, in care oameni i exprima gndurile si sentimentele vate ime- iat dup un eveniment traumatic, cu ajutoral unui facilitator instruit, sau tehnica scrisulu, exerci pe care oamenit il fac in privat, la citeva siptiméni dupa eveniment® Dact sunteji casi mine (sca sute de departamente ale politi! si ale pompierilos, care il foloses, ati paria pe CISD. Cu sigu- ‘anf cd interventiletimpurii sunt mai bune decat cele de ‘mai trzu, ia faptul ci oamenilor le sunt oferte servcile ‘unui profesionistinstruit este mai in regu dect sie ceri -siise ageze gi si scrie ei ingisi. Dar ne-am ingela. -Cercetitorilor psihologi le-a fost necesar un timp in- -delungat Pentru a testa CISD aga cum se cuvine, in principal entru cA parea atat de evident ci este benefic. $i cind au Asta, au descoperit ceva neasteptat: nu numai ci CISD dar chiar poate cauza probleme psihologice, ‘ a In cadral unui studi, persoanele care au fos arse incendia, au fost repartizatealeatoriu pentec : tratamentul CISD. De-a lungul urmitoarcoe on» Participantii au completat o serie de masurstors st, tari psthologice gi au fost intervievai la domicisc lun cercetitor care nu a avut cunostingé daca au acs” Primit tratamentul CISD. La treisprezece luni de ip Venti persoanele din grupul CISD au avuto incor tulburare de stres post-traumatic semnifictiv mai vs au fost mai nerabditori si mai deprimati sera mai ys, rmulfumigi de viafa lor. Rezaltate similare au fost giste gi in studile priving Aestarea eficacitaii CISD printre lucritorii care particips Ja situafii de urgent. A rezultat ci supunerea oamenilor Ja tratamentul CISD, imediat dupa o trauma, impiedici Drocesul natural de vindecare si ar putea chiar ,inghels ‘amintiri ale evenimentului. (Acesta ar putea si fi fost cazul ‘eu Gary Felice ~ pentru ca, potrivit unui jurnalist care /-a Jntervievat dupa patru ani de la incendiu, Felice pivea in _imposibilitatea de a scipa de imaginea mental cu Tommy 7 care zcea mort pe podea.) 2003, dupa evaluarea tuturor testelor in legitur ce psihologice de debriefing, psihologu! de ‘MeNally tmpreuna cu colgi si au ‘ain motive stiintifice si etice, profesionis'"! debriefing-urile obligatorii pentr™ pet BFAY intr, ale ad: dap “mesaj nu a fost ficut cunoscut Pe ‘atentia cuveniti. In 2007, dup: ppsihologice de la Universitate? ci si doi de studenti si angst! de urgeny a tect" eu CISD". Repinect Ce este exerciiul de scriere? Accastatehnici de pionierat apsihologului social James Pennebaker, fst testa in zeci de experimente in care oamenii au fost repartizati aleato riu pentru a scrie despre traumele personale sau despre subiecte banale, cum ar fi ceea ce au ficut in acea zi, In primele momente, oamenil considera de obicei ci este du eros si-siexprime sentimentele in legitura cu experientele traumatizante. Dar, pe masuri ce timpul trece, cei care fac acest lucru sunt mai bine din mai multe puncte de vedere. ‘Acestiaarata amelioriri in functionarea sistemului imunitar, ‘probabiltatea necesitiii de a vizita medici este mai scizuta, au obfinut note mai bune la facultate si au lipsit mai puyine zile de la muncit. DOAR PRIN OCHII TAL De ce CISD nu da rezultate si de ce exercitul de scriere ‘este att de puternic? Acest lucru are de a face cu interpre- Airile oamenilor legate de ceea ce li se intimpla ~ asa cum ‘yom vedea in scurt timp, exerciiul de scris ajuti oamenii si tedirectioneze acesteinterpretiri in moduri mai sinatoase Aecito face CISD. Dat, mai int, citeva cuvinte despre im- ‘Portanga interpretarilor personale. ‘Timp de secole,filozofii au recunoscut c& nu lumea obiectiva este cea care ne influenfeaza, ci modal in care ne-o 1 si0 interpretim. sociall au adiugat conditia importants po- eia acesteinterpretirisubiective se formeaza rapid si Atunci cind ni se intampla ceva, creierul nos- 84 dea o interpretare ct mai buna cu putin st pid ined nici micar nu ne dim seama cd in {n loc s-0 observim. Ca exemplu, peiviti oare, Ce vedeti? O rata privind spre dreap- lepuras ce se uitd in stinga? Care dintre ele este? In mod obiectiv, nu este vorba de niciun de modul in care mintea interpreteaza in parte, de multe ori nici macar nu stim ci cind observim. Cind v-atiuitat prima 4 bil cd vis-a parut ce fie o raf, fie un iepuray nc faptul ch afi interpretat desenul intr-un mod ana tl dep iaginea. Pe g s interpretion a, lati la por’, prot, ‘Cum stiu mintile noastre s& interpreteze ceva? Una dintre modalitifi este aceea de a ne baza pe experienja din trecut. Daca aveti ca animal de companie un iepure, pro- abil c& afi vazut un iepure in imagine. O alta modalitate ‘este aceea de a folosi contextul in care experimentam ceva. ‘Cand in Duminica Pastelui oamenilor li s-aaratat 0 imagine ‘similara cu cea de mai sus, 82 la sut dintre ei au identificat-o ¢0 find un iepuras. Cand oamenilor lis-a aratat acecasi imag ne intr-o duminica din octombrie, 90 la suti a identificat-° «a find o rata, sau o pasire aseminatoare™. Ca un alt exemplu, priviti cele doua cuvinte tipirite ‘ai jos cu caractere mari. Ati avut vreo problemi si le <- ‘isi? .Normal’ spuneti voi, ,primul cuvant este evident ¢ ©“THE>, iar al doilea cuvint este in mod evident «MAT** Dar uitati-va atent la a doua liters a fiecdrui cuvant. Ace*\" Titer este de fapt un desen a ceva care arati ca 0 Post’) ‘de otbal american, cu varfurile indoite spre interior. C3" ‘i vazut desenul dintre literele TT gi E, instantaneu mint Rapinect voastra I-a interpretat ca fiind litera H. Dar cAnd aji vizut Teelagi desen flancat de literele M si T, mintea voastra Ia {nterpretat instantaneu ca find itera A. TARE MAT (Oastfel de interpretae instantanee seintamplé ns numai ‘cu imaginile, dar si cu infelegerea pe care o aver relaiv la ceea ce fac gi spun celalti oameni. Cand sefa ta spune cu 0 ‘voce gravi ci sunt vremuri grele pentru firms i i este ne- voitd si te puna pe liber, sti cd trebuie sd incepi si-ti string lucrurile de pe biroultiu si nu si-i mulfumesti pentru darul ide lenjerie intima. Dar evenimentele sunt de cele mai multe ori mult mai ambigue decat in acest exemplu. Si presupunem ci, dup’ o {ntilnire cu personalul, gfa ta fi spune lui Jack, un angajat cu vechime, si-gi ia liber restul dupa-amiezii. Ce intelegi din asta? Poate ca sefa tail recompenseaza pe Jack pentru ‘munca sa grea; el stituse multe ore peste program. Sau poate hea a decis si-lconcedieze si programase un interviu de recrutare pentru inlocuirea lui chiar in acea dup’-amiaza. ‘Motivele pentru care oamenii fac ceea ce fac sunt deseori ‘isterioase, iar noi suntem nevoiti si completim spa i- bere. Interpretarea noastri aduce cu sine probleme, pentru ‘ef dictear modul in care ne simtim si actiondim (de exem- ‘Plu, daca suntem invidiog pe Jack sau ne pare riu pentru el). ‘Niciunde nu este mai adevirat acest lucru decit atunci ind interpretim ce se itimpli cu noi. Sa presupunem ci Suntefi un student in primul semestru de facultate, la ora de ‘analiza matematica, asteptand ca profesorul 53 tatul primuluitestSunteti un picnervos, deoarny sgreu, dar afi avut note bune la matematica in ia sigur ati ficut bine. Atunci cand profesorul testul, sunteti socat si vedeti ca afi primit un 4?" Interpretul dumneavoastra personal va intra im Aactiune,incercind siinjeleag de ceajiavut un renni e prost lar raspunsul pe care iva gisiva fi un factor i. ‘inant, esential pentru ceea ce se va intampla in conti, Poate veti ajunge la concluzia cA nu afi studiat susiciens sult pentru test si vedeti acest egec ca pe un clopoi alarm’ ci e cazul si studiafi mai serios. Sau poate ca inte: pretati acest 4 ca pe un semn ci la urma urmei facultat ‘nue pentru voi, 0 confirmare a temerilor voastre cele ma: rele despre abilitatile dumneavoastra (sau lipsa acestors) Incepeti atunci sa lipsiti de la ore gi nu v mai faceji temele Jaurma urmei ce rost are si vi dati cu capul de pete, daci ‘in mod evident nu aveti inzestririle necesare? ‘Mali dintre noi ar adopta prima interpretare, cons: -derind nota proasta intr-un mod care ne motiveaz si ne ‘striduim mai mult. Cercetarile arati ci cei mai multi oameni aul 0 perspectiva optimist’ asupra vietii, crezand Cr -bune pentru viitor gi cA sunt stapani pe soa" r daci acest Iucru implica 0 oarecare exagerse Privitul lumii prin ochelari roz ii face Pe ‘si fi motiveaza sa incerce mai din prev ‘obstacole in calea lor. Acest luc orbi fata de realitate - de exempl’ ingine ef avem tot cea ce ne we c ‘celebru, pe cind noi ™ s oo ‘iar: Bucs va duce este mult mai folositor si di” |pozitiv posibilé, cum at f ‘de exemplu considerareafaptulu ci o nots proasté este un ee ilu de care aver nevoie ca si ne stiduim mai malts wieidecum un seman c& ar trebui si renuntam’. ‘Din pacate, nu reusim intotdeauna sé adoptim astel

    S-ar putea să vă placă și