Ministerul Educatiei si Tineretului din R.Moldova Universitatea de stat B.P. Hasdeu, din or.

Cahul Facultatea de Drept si Administratie publica, Specialitatea: Drept

REFERAT
Disciplina: Dreptul International Privat

Tema: Localizarea Raportului Juridic cu Element de Extraneitate

Efectuat:

Munteanu Angela (Gr. D-0801)

Verificat:

Savva Silvia

Cahul, 2011

Plan:
I. Introducere;

II. Notiuni Introductive; III. Localizarea raportului juridic cu element de extrainetate;

IV.

Reglementarea raportului juridic cu element de extraneitate;

V. Conflictele de legi; VI. Concluzii; VII.Bibliografie.

Introducere
Am ales sa studiez aceasta tema, deoarece prezinta o importanta majora in Dreptul International Privat, intrucat vizeaza anume acele probleme, de natura private, care de fapt sunt intalnite si desfasurate pe indelete doar in ramura dreptului international privat, Dreptul international privat este un ansamblu de reguli aplicabile persoanelor private- fizice sau juridice- implicate in relatiile juridice internationale. Aceste reguli sunt grupate traditional pe domenii: conflicte de legi, conflicte de jurisdictii, cetatenia si conditia juridical a strainilor, primele doua, constituie dreptul relatiilor private international iar cealelalte doua se refera la subiectele relatiilor private internationale. Obiectul acestui studiu il formeazarelatiile de drept privat cu un element de extraneitate sau strain. Aceasta formulare simplifica insa problemele, in realitate sunt mult mai complexe. La diversi autori se remarca faptul ca dreptul international privat , facand parte din sistemul de drept al fiecarui stat suveran are un obiect si un domeniu de reglementare mult mai neobisnuit. Astfel incat regulile dreptului international privat sunt chemate sa solutioneze problemele juridice ce rezulta din existenta elementelor straine in raporturile dintre persoanele private (I). dimensiunea internationala constituie specificul acestei sfere, fiind necesar a se preciza obiectul dreptului international privat. Anume elementul de extraneitate face sa se deosebeasca raportul juridic de drept international privat fata de oricare alt raport juridic constitutional. Este de mentionat faptul ca aceasta tema ofera un spectru larc de analiza asupra structurii raportului juridic, influienta precum si efectele unui element de extraneitate. Consider ca actualitatea si complexitatea acestei teme , ofera prezentului referat o nuanta stimulatory in ceea ce priveste studiul asupra ei precum si descoperire unor informatii care vin ca o completare fixa la cele studiate pana in present.

I. Notiuni Introductive
Pentru a putea vorbi despre localizarea raportului juridic cu element de extrainetate, trebuie mai intai sa stim ce este un raport juridic si ce reprezinta elementul de extrainetate. Astfel elementul de extraneitate reprezint o mprejurare de fapt datorit creia un raport juridic are legtur cu dou sau mai multe sisteme de drept. Elementul de extraneitate nu este un element distinct al raportului juridic alturi de subiecte, coninut i obiect, dar intr n componena acestora, astfel incat oricare dintre ele poate constitui un element de extraneitate.. De exemplu, obiectul unui contract de vnzare-cumprare este situat n strintate, sau una din prile contractante este de alt naionalitate. Elementul strain sau elemental de extraneitate constituie principalul factor de distingere a raporturilor juridice de drept international privat fata de alte raporturi. In definitie elemental de extraneitate este acea parte componenta a raportului juridic, care se afla in strainatate sau sub incidenta altei legi, astrfel elemental este strain prin raportare la legea moldoveneasca sau la statul nostru. Elementul de extraneitate determina, uneori, aplicarea normelor materiale interne ori unificate, iar alteori da nastere conflictului de legi. Pe de alta parte, elemental de extraneitate, nu este in toate cazurile , elemnt international in sensul dreptului commercial international. Prezena elementului de extraneitate pune n practic urmtoarele probleme:

determinarea instanei sau autoritii competente s instrumenteze sau s judece cazul indicarea regulilor de procedur aplicabile precizarea legii de fond care se va aplica situaiei juridice stabilirea efectelor produse de hotrrile autoritilor strine.

De altfel, elementul de extraneitate sau elementul strain reprezinta acea parte componenta a raportului juridic de drept international privat prin care se stabileste legatura cu o lege straina. Elementul de extraneitate al raportului juridic de drept international privat nu constituie un element distinct n structura raportului juridic, ci presupune o mprejurare de fapt care poate apare n legatura cu elementele de structura ale raportului juridic, determinnd aplicarea unor legi din sisteme de drept diferite. In functie de elementele de structura ale raportului juridic, elementul de extraneitate se poate prezenta sub mai multe aspecte:

n functie de subiectele raportului juridic elementul de extraneitate poate consta n: pentru persoanele fizice: cetatenia, domiciliul sau resedinta, credinta religioasa (n sistemele de drept n cadrul carora regulile religioase produc efecte juridice); 1. pentru persoanele juridice: sediul, nationalitatea, fondul de comert, centrul economic etc.; n functie de obiectul raportului juridic, exista element de extraneitate n cazul bunurilor mobile cnd acestea se gasesc n strainatate; 2. n functie de continutul raportului juridic deosebim urmatoarele situatii (ce constituie elemente de extraneitate): - locul ncheierii actului juridic este n strainatate: 3. 4. locul producerii unui fapt cauzator de prejudiciu este in strainatate; locul executarii unui act juridic este n strainatate; judecatorii litigiului (cnd este ntr-o tara straina). Elementul de extraneitate este analizat ca fiind "strain" prin raportare la sistemul de drept al forului, determinnd uneori aplicarea normelor materiale uniforme sau dnd nastere conflictului de legi. ntr-un raport juridic de drept international privat se poate constata existenta unuia sau mai multor elemente de extraneitate. Determinarea elementelor de extraneitate si efectele produse de acestea difera de la un sistem de drept la altul. De exemplu, pentru determinarea legii nationale a persoanei fizice, unele sisteme desi considera ca elementul de extraneitate il constituie cetatenia, iar in altele se considera ca l constituie domiciliul persoanei fizice. Iar in ceea ce priveste raportul juridic, diferenta dintre raportul juridic de drept international privat si oricare alt raport juridic de drept constitutional consta in existenta unui element de extranieitate. Prin acest element se poate intelege o imprejurare de fapt in legatura cu un raport juridic datorita caruia acest raport va avea legatura cu mai multe sisteme de drept sau cu anumite legi ce apartin unor state diferite. Acest element de extremitate poate conduce la aplicarea unor norme materiale interne sau unificate ,iar in alte situatii poate da nastere unui conflict de legi. Particularitatile raportului juridic de drept international privat cu elementul de exteranietate: Raportul juridic de drept international privat prezinta anumite trasaturi caracteristice prin care se deosebeste de obiectul altor ramuri de drept. Aceste trasaturi caracteristice sunt, n principiu, urmatoarele:

5. n legatura cu problemele de procedura, reprezinta element de extraneitate locul

a) raportul juridic de drept international privat contine un element strain, prin care are legatura cu mai multe sisteme de drept. Prin intermediul elementului strain al raportului juridic, poate sa ia nastere un conflict de legi; b) raportul juridic de drept international privat ia nastere n domeniul dreptului privat n sens larg; c) subiectele raportului juridic de drept international privat sunt persoane fizice sau persoane juridice.

II. Localizarea raportului juridic cu element de extrainetate

Elementul de legatura al normei conflictuale reprezinta acel element prin intermediul caruia se realizeaza legatura ntre un raport juridic cu element strain (continutul normei) si legea aplicabila acestuia (legatura normei). Prin intermediul punctului de legatura se realizeaza localizarea unui raport juridic n cadrul unui sistem de drept. In literatura juridica romna, localizarea raportului juridic eu element de extraneitate se realizeaza n functie de subiectele raportului juridic, de obiect si de faptul generator, modificator sau extinctiv al raportului juridic respective. Astfel, principalele elemente de extraneitate care pot aparea in legatura cu cele trei elemente de structura ale raportului juridic sunt: 1. Elementele de extraneitate care aparin legatura cu subiectele raportului juridic, se disting in functie de felul acestor subiecte. Deci, pentru persoanele fizice pot fi elemente de extraneitate: cetatenia , domiciliul sau resedinta si, in alte sisteme de drept, chiar religia. Pentru persoanele juridice, principalele elemente de extraneitate sunt: sediul, nationalitatea, fondul de comert etc. Acestea sunt elemente de extraneitate cand sunt straine sau se afla in strainatate; 2. In legatura cu obiectul (derivat), al raportului juridic si anume bunul (mobil sau imobil), exista element de extraneitate atunci cand bunul este situate in strainatate sau desi este in tara, se afla sub incidenta unei legi straine, (de exemplu bunurile unei ambasade straine in Republica Moldova); 3. In ceea ce priveste continutul raportului juridic, acesta, fiind format din drepturile si obligatiile partilor, este immaterial si se materializeaza prin elemente de fapt, care, atunci cand sunt plasate in strainatate sau sub incidenta unei legi straine, constituie , totodata , elemente de extraneitate. Aceste elemente de fapt, sunt in principal urmatorele: La actele juridice pot fi;

elemente obiective, precum locul incheierii actului sau al executarii actului sau al pretestatiei caracteristice (de exemplu locul instrainarii bunului mobil , la vanzare), sau

un element subiectiv si anume vointa partilor de a plasa raportul juridic sub incidenta unei legi straine. La faptele juridice (stricto senso) elemental de fapt la care se refera pot fi, la delicte, locul sfarsirii delictului sau al producerii prejudiciului iar la evenimentele naturale, locul producerii evenimentului (nastere, moarte, calamitate naturala etc.).

Pentru aspectele de procedura, constituie elemente de extraneitate specifice, faptul ca instanta competenta este straina, sau hotararea judecatoreasca ori arbitrala este pronuntata in strainatate etc. Intr-un raport juridic pot fi unul sau mai multe elemente de extraneitate. Cele mai importante puncte de legatura admise de legea romna si moldoveneasca sunt urmatoarele: a) Cetatenia b) Teritoriul c) Pavilionul navei (aeronavei) d) Vointa partilor In functie de subiectele raportului juridic elementul de extraneitate poate consta n: pentru persoanele fizice: cetatenia, domiciliul sau resedinta, credinta religioasa (n sistemele de drept n cadrul carora regulile religioase produc efecte juridice);-pentru persoanele juridice: sediul, nationalitatea, fondul de comert, centrul economic etc.;n functie de obiectul raportului juridic, exista element de extraneitate n cazul bunurilor mobile cnd acestea se gasesc n strainatate; n functie de continutul raportului juridic deosebim urmatoarele situatii (ce constituie elemente de extraneitate): - locul ncheierii actului juridic este n strainatate: Drept international privat - locul producerii unui fapt cauzator de prejudiciu este in strainatate; - locul executarii unui act juridic este n strainatate; n legatura cu problemele de procedura, reprezinta element de extraneitate locul judecatorii litigiului (cnd este ntr-o tara straina).

III. Reglementarea raportului juridic cu element de extraneitate.

. Ce inseamna extranietate? Extraneitate: imprejurare, fapt in legatura cu raportul

juridic ce determina legatura acestuia cu mai multe sisteme de drept. Partile raportului juridic pot avea cetatenia sau domiciliul in strainatate (in cazul pers fizice) ori pot avea sediul sau nationalitatea in strainatate. Obiectul raporturilor juridice este situat in strainatate; Locul producerii faptului generator extinctiv sau modificatori al raporturilor juridice este in strainatate; Locul incheierii actului juridic este in strainatate; a) Locul producerii prejudiciului este in strainatate; b) Locul unde este situat bunul; c) Locul decesului este in strainatate; d) Locul executarii unei hotarari judecatoresti este in strainatate; e) Aceleasi elemente de extraneitate pot consta in locul judecarii care este in strainatate. Caracterele raporturilor juridice cu element de extraneitate sunt urmatoarele: Partile sunt pers fizice si juridice ceea ce inseamna ca subiectele dreptului international privat sunt persoane fizice si juridice in raport cu elementele de extraneitate ; Statul ia parte la raporturile juridice in calitate de pers juridical; Obiectul raporturilor juridice cu element de extraneitate poate sa fie guvernat de 2 sau mai multe sisteme de drept si raporturile juridice cu element de extraneitate sunt raporturi de drept civil in sens larg. Nu pot face obiectul dreptului international privat raporturile de drept public.

IV. Conflictele de legi

Conflictul de legi reprezinta situatia conform_careia, un raport juridic cu element de extraneitate poate fi crmuit de doua sau mai multe legi apartinnd unor sisteme de drept diferite, cu care raportul juridic respectiv prezinta elementul de extraneitate. De regula, conflictul de legi se manifesta ntre legea forului, (instantei sesizate cu solutionarea cauzei) si legea statului cu care raportul juridic are legatura prin elementul strain pe care l contine. Instanta sesizata va solutiona conflictul de legi prin alegerea legii competente ce urmeaza a fi aplicata raportului juridic cu element strain avut n vedere, n functie de criteriile stabilite de legea forului. Tipuri de conflicte de legi . Conflictele de legi pot fi clasificare, n functie de anumite criteri astfel:

a) n functie de aplicarea legilor n spatiu si timp, distingem: - conflictul de legi in timpeste conflictul care apare ntre doua legi, ambele n vigoare, apartinnd unor sisteme de drept diferite, care reglementeaza diferit raportul juridic avut n vedere; - conflictul de legi n timp este conflictul care intervine ntre doua legi succesive apartinnd aceluiasi sistem de drept, una din legi fiind in vigoare, iar cealalta abrogata; - conflictul de legi n timp si spatiu - este conflictul care apare in cazul n care un raport juridic cu element strain se naste, se modifica sau se stinge prin aplicarea unei legi apartinnd unui anumit sistem de drept ulterior, efectele acestui raport juridic sunt invocate n alt stat. In temeiul unei legi apartinnd altui sistem de drept; - conflictul mobil de legi - apare n cazul n care un raport juridic cu element de extraneitate este supus succesiv reglementarilor prevazute doua legi din sisteme de drept diferite, ambele n vigoare - datoi schimbarii punctului de legatura al normei conflictuale aplicabile: b) n functie de sistemul de drept considerat a fi competent reglementeze raportul juridic cu element de extraneitate, distingem: - conflictul pozitiv de legi - este conflictul care apare n situatia care ambele norme conflictuale aflate n prezenta, apartinnd unor sisteme de drept diferite, revendica reglementarea raportului juridic ca strain prin aplicarea legilor din propriul sistem de drept; - conflictul negativ de legi " apare n situatia n care nici normele conflictuale aflate n prezenta prin elementul strain juridic nu pretinde reglementarea raportului jundic respecti sistemului de drept caruia apartine. Conflictele pozitive si negative de legi sunt forme de prezentare ale conflictului de legi n spatiu. c) n functie de nivelul sistemului de drept unde apar conflictele de legi, distingem: - conflicte prnpriu-zise de legi (de drept international privat) sunt conflictele care apar ntre normele materiale sau conflictuale ce apartin unor sisteme de drept diferite. conflictele aparente de legi (de drept intern), sunt conflictele care apar ntre legile apartinnd aceluiasi sistem de drept.

Concluzii
Lucrarea de fata presupune un subiect foarte frecvent in zilele noastre si nu in ultimul rand foarte practice, astfel incat importanta temei si autenticitatea acestei nici nu se pune in discutie. Lucrarea cuprinde patru subpuncte teoretice de continut si trei vin ca o completare de structura a materialului relatat. Astfel se remarca urmatoarele subpuncte in ceea ce priveste localizarea raportului juridic cu element de extraneitate: 1. Notiuni Introductive; 2. Localizarea raportului juridic cu element de extrainetate;
3.

Reglementarea raportului juridic cu element de extraneitate;

4. Conflictele de legi; Pentru a putea intelege si detaila aceasta tema, am folosit metoda analitica care a avut menirea de a reda cat mai explicit sensul in sine al subiectului dat cat si metoda comparative pentru a putea diferentia ramura dreptului international privat de alte ramuri de drept. Acestea fiind spuse, consider ca lucrarea si tema discutata apare ca o veriga de mijloc in dreptul international privat, definind aceasta disciplina si oferindu-I specificul in sine in sfera jurisdictiilor.

Bibliografie I. Curs Univers. Ioan Chelaru, Gheorghe Gheorghiu, Drept international Privat, editura C.H. Beck, Bucuresti 2007; II. Drd. Georgeta Tatu Drept International Privat, editura EVRIKA, Braila, 1999; Dragos-Alexandru Sitaru, Doctor in Drept, Drept International Privat, Tratat, Vol. I, Editura Holding reporter, Bucuresti, 1996 . Site-uri: www.referat.ro www.justice.md www.avocatura.ro www.google.md www.internatiolprivatelaw.com

III.

IV.