Despre Psihologia sociala a dragostei

Dragostea a fost un domeniu mai putin studiat in trecut, in principal dincauza faptului ca era oarecum dificil de standardizat rezultatele, de aplicat teste cu privire la un fenomen greu masurabil ca dragostea. Prin urmare psihologia dragostei este studiata de putin timp, comparativ cucelelalte fenomene. In ultimul timp s-au facut o serie de experimente, si s-au elaborat cateva teorii cu privire la psihologia sociala a dragostei

Caracteristici referitoare la psihologia dragostei

Pusi sa raspunda la o ntrebare u privire la cel mai important lucru din viata lor, cei mai multi oameni vor mentiona o relatie cu cineva apropiat: parinte, frate, fiu, sot, sau sotie, iubit sau iubita. ncepnd cu anii `70 n psihologia sociala s-a dezvoltat domeniul relatiilor intim, n care sunt abordate relatiile apropiate dintre doi adulti, relatii ce implica atasament emotional si dependenta reciproca. n limbajul comun sunt folositi o multime de termeni pentru a desemna conceptul de dragoste, precum: iubire, pasiune, prietenie, atractie sexuala, dragoste platonica, etc. Deoarece dragostea in psihologia sociala a fost privita multa vreme ca ceva miraculos, ca un fenomen caruia nu ne putem sustrage, studiile n laborator au ntmpinat mari dificultati. n cele mai multe cercetari s-a folosit doar chestionarul si interviul. De exemplu, n anul 1970, Zick Rubin a ncercat sa demonstreze faptul ca dragostea este diferita de prietenie ori simpla atractie interpersonala. El le-a cerut subiectilor sa raspunda pe scale de la 1 a 10, avnd n minte un bun prieten sau partenerul lor ntr-o relatie de dragoste. Aceasta persoana este una din cele mai simpatice persoane din cte cunosc. Aceasta persoana este genul care mi-ar place mie nsumi sa fiu. Am mare ncredere n puterea e judecata a acestei persoane. Cred ca pot sa am ncredere n aceasta persoana cu privire la absolut orice. As face orice pentru aceasta persoana. Rezultatele au dus la concluzia ca avem tendinta de a descrie pe cei e care suntem ndragostiti n termenii itemilor 4-6. El a demonstrat ca pe primii trei itemi scorurile sunt mai mari cnd subiectii se gndesc la un prieten, iar pe ultimii trei itemi scorurile sunt mai mari cnd se evalueaza partenerul sau partenera.

Robert Sternberg, cunoscut pentru studiile referitoare la inteligenta, a realizat si studii n domeniul dragostei, propunnd o teorie foarte influenta. (1986) Dupa Sternberg, dragostea are trei componente de baza, ea putnd fi vazuta ca un triunghi, ale carui vrfuri sunt tocmai aceste componente. Pasiunea reprezinta componenta motivationala, ce reflecta n principal atractia interpersonala. Intimitatea corespunde componentei emotionale si se reflecta n dorinta de a fi cu celalalt, de a-i mpartasi experientele fericite, ca si pe cele neplacute. Angajamentul reprezinta componenta cognitiva, incluznd aici decizia de a fi mpreuna cu celalalt, decizia de a continua relatia, reafirmata chiar si n momentele de criza Sternberg afirma ca relatiile de iubire din orice cuplu pot fi descrise combinnd cele trei ingrediente principale. De exemplu, dragostea pasionala nseamna pasiune si intimitate lipsite de angajament, iar dragostea prieteneasca are drept componente intimitatea si atasamentul, fara pasiune. Pasiunea singura, fara intimitate si angajament, este ceea ce numim dragoste nebuna, iar combinatia pasiune si angajament, dar fara intimitate, este numita de autor dragoste stupida, preciznd si ca un astfel de sentiment leaga unele vedete de la Hollywood. n final, toate cele trei componente se regasesc n ceea ce Sternberg numeste dragoste desavrsita

Despre Dragostea pasionala

Psihologii sociali nu s-au lasat impresionati de multitudinea de definitii date psihologiei sociale, definitii oferite de literatura sau cinematografie, si au cautat sa stabileasca tendintele si comportamentale si cognitive proprii starii de a fi ndragostit. S-a aratat astfel a ndragostitii se gndesc n mod constant la persoana iubita, doresc sa petreaca mai mult timp cu ea, si adesea i supraestimeaza calitatile. Dragostea nseamna dorinta de izolare cu persoana iubita si excluderea altor prieteni. Ea este perceputa ca o emotie intensa asupra caruia individul nu are control. Cercetarile au aratat ca dragostea este perceputa diferit n functie de cultura. Pentru a se ndragosti, individul trebuie sa fi fost educat ntr-o cultura care sa promoveze conceptul de dragoste. La fel ca n multe alte contexte, n situatia n care ne ndragostim, credintele noastre determina ceea ce se ntmpla. Pentru a ne ndragosti avem nevoie de conceptul de dragoste promovat de cultura din care facem parte. Alti autori au aratat ca focalizarea gndirii asupra dragostei face posibil ndragostirea. Sotii Walster au propus o teorie a dragostei care pleaca e la ideea de concept cultural. Potrivit acestei teorii, exista trei variabile raspunzatoare pentru exprimarea dragostei, si anume: conceptul cultural specific de dragoste, o persoana potrivita ca obiect al dragostei, (un individ de sex opus si de vrsta apropiata) si excitarea emotionala etichetata dragoste, care este resimtita cnd individul interactioneaza cu persoana iubita, sau chiar cnd numai se gndeste la ea.

Despre Dragostea prieteneasca

Dragostea pasionala nu dureaza o vesnicie. Interesul sexual pentru partenerul marital poate sa dispara treptat. Ceea c continua sa tina legate multe cupluri cnd se ntmpla aceasta, este dragostea prieteneasca. Ea este mai putin intensa emotional, dar este mai stabila si de multe ori mai profunda. Apare ntre soti, dar exista n egala masura si ntre prieteni care se cunosc de multa vreme. Desigur, nu ntotdeauna dragostea pasionala se transforma n dragoste prieteneasca. Se poate ntmpla, la fel de bine, ca disparitia pasiunii sa duca la ruperea relatiei, mai ales n cazul celor ce gndesc ca atractia sexuala reciproca este esentiala pentru casatorie. Dragostea prieteneasca are la baza respectul, admiratia, ncrederea. ncrederea ar putea fi cea mai importanta dintre ele. Dragostea prieteneasca propune doua tipuri de ncredere: ncrederea propriu-zisa (faptul de a crede ca celalalt va face ceea ce a promis), si ncrederea emotionala ( faptul de a crede ca celuilalt i pasa de ce ni se ntmpla si de sentimentele noastre, si ca el cva acsiona pentru binele nostru).