UNIVERSITATEA DE S' [ DIN MOLDOVA UNIVERSITATEA DE STUDII EUROPENE DIN MOLDOVA ASOCIATIA DE DREPT INTERNATIONAL DIN REPUBLICA MOLDOVA Drept International public Editia a III-a (revaizuta si adaugita) Chisinau 2009341.1/,8(0758) bs Recomandati pentru publicare de citre Senatul Universitat de Stat din Moldova si Senatul Universitat de Studi Europene din Moldova Recenzenti Dumitra POPESCU, doctor in dtept, profesor universitar (Romania) Anatolii KAPUSTIN, doctor habilitat in drept, profesor universitar (Rusia) Leonid TIMCENCO, doctor habilitat in drept, profesor universitar (Veraina) Redactor-coordonator de editie: Alexandru BURIAN, doctor habilitat in drept, profesor universitar Lucrarea a fost elaborati: Alexandru BURIAN, doctor habilitat in drept, pro XVI, XVI, XXIV); (Oleg BALAN, doctor habilitat in drept, conferentiar universitar (capitolele 1, VII, 1X, XIX, XX); Natalia SUCEVEAND, doctor in drept, conferentiar universitar (capitelele Il, 1V, V, VIID; Diana SARCU, doctor in drept, conferentiar universitar (capitolele X, XIV, XX0); Nicolae OSMOCHESCU, doctor in drept, profesor universitar (capitolele V1, XD: Olga DORUL doctor in drept (capitolele 1, XII); Victoria ARHILIUC, doctor habilitat in drept, profesor cercetitor (capitol XVIID)s Vitalie GAMURARI, doctor in drept, conferentiar universitar (capitolul XX1H1) or universitar (capitolele I, XM, XIII, XV, Machetare computerizata si tehnoredactare: Bondarenco Olga Design copert: Riga Mibail Descrierea CIP a Camerei Nationale a Cacti Drept International public / Univ. de Stat din Moldova, Univ. de Studi Europene din Moldova, ‘Asoc. de Drept Intern. din Rep. Moldova; cla: Alexandru Burian, Oleg Balan, Natalia Suceveanu [eta red--coord: Alexandru Burian. ~ Fé, a3-a (rev. sl adiug). ~ Ch: S. n, 2009 (Tipogr. “Fena-VI" SRL), = 650 ex iklioge Ia sirpitul cap, - 500 ex ISBN 978.9975 -106-13-6 31.1/8(075.8) Copyright © Alexandru BURIAN, Oleg BALAN, ‘Natalia SUCEVEANU, Diana SARCU, Nicolae OSMOCHESCU, Olga DORUL, Victoria ARHILIUG, Vitalie GAMURARI, 2009, Allrights reserved ISBN 978-9975-106-43-6CUPRINS Lista abrevierilor. .. cn ce sessed Prefata rn Capitotutt NOTIUNEA DE DREPT INTERNATIONAL $1. Societatea internationala, relate internationale si dreptol international ...... 13 52, Partiularittile dreptluiinternaional public * : Seon $3 Normele de drept international si clasiicarealor 20 4, Sistemul deeptului international 23 9.5 Dreptlsnterational alte norme sociale care actloncaza in socitatea international... 26 Capitotul 11 DREPTUL INTERNATIONAL §1EVOLUTIA SA ISTORICA $1 Considerati generale 33 2, Dreptul international in antichitate 34 9.4. Dreptul international in Eval media 35 $4 Dreptul international in epoca moderna 37 55, Dreptul international in epoca contemporand - eeeeeeereenneerntte 56. Republica Moldova in cadvalrelailor internationale ‘al Capteotut 1ZVOARELE DREPTULUL INTERNATIONAL $1. Notitni generale privind izvoarele dreptutul internayional ...... 453 2, Tatatulinternajonal : oe seen A 93. Cutuma international 49 94 Principile generale de drept 51 95. Miloacele auxsliare de determinae a normelor de drept international 52 $6, Altepostbileizvoare ale dreptulul international... - 53 57, Codilicarea dreptului international. 36 Captuotut PRINCIPLILE FUNDAMENTALE ALE DREPTULUL INTERNATIONAL PUBLIC 91. Bvolutia storied i afiematea principillor fundamentale ale dreptul international 59 $2. Nofiunea si lementele de baz’ ale principio fundamentale ale dreptulu international .. 62 53. Cooyinutul juridical princpilor fundamental ale dreptulu international. “64 Capivotul RAPORTUL DINTRE DREPIUL INTERNATIONAL §1 DREPTUL INTERN $1, Natura juridid a erdini juridice internationale 1 $2, Raportrie intr dreptul internationals dreptl intern 93 53. Corelayja inte dreptul comunitas dreptl intern al staelor membre ¢ dreptlinternajional....102-_ Drept International public _ Copitoll vt SUBIECTI DREPTULUI INTERNATIONAL PUBLIC CONTEMPORAN § 1. Notiunea de subiect al dreptului international public 107 2 Sistemul gi categonile de subiecti al drep lui international public contemporan: doctrind $1 practica 110 43. Statul suveran — subiect clasic de bazd al dreptului international public: twisituri caracterstce, particularity... : votes eeeeeee eed $4 Recuneastereastatelor 123 5. Organizatile internationale ~subiect deriva si secundar de dreptintemational public specifics particulart. 1 $ 6. Najiunile care lupté penteueliberarea national 140 57. Stattul juridical inividului tn dreptul international publi. eereennee TT) 98. Probleme ale caltti de subiect de drept al alloreotitit internationale 146 59. Republica Moldova ca subiect de drept international public contemporan. 152 Copitowt vu ‘TERITORIUL IN DREPTUL INTERNATIONAL 1. Consideratiuni generale. “ soheovaastanvieesensconessllh $2. Tesitoriu de stat, 162 53. Fronticrele de sat sregimul de frontiers 165 $4 Problema modificiilr tertorale 157 45. Regimnl juridic al fluviilor internationale. 169 § 6. Regimmul juridical Dunarii. , = caseseail 9 7. Teitori cu regimuni jutidice internationale speciale 473 98. Regimul juridie al zonelor polare 175 Capitolul Vu POPULATIA IN DREPTUL INTERNATIONAL § 1. Considerati generale asupra populatiei in dreptul international public sessed 79 $2. Cetitenia in dreptul international 184 $3. Conflicte de cetitenie 188 $4 Conditia uridied a strainulut 190 $5. Principle regia juridical strnior. 191 5.6. Regimul juridical refugiatlor in dreptul international yi dreptul la az 194 Capivotul x DREPTUL TRATATELOR $1. Dreptultatatelor gi defini tratatuls 205 § 2, Clasificarea gi denumirea trataelor«. ‘ voce eec 206 Ss Rlernenlele attelinSccsrvciascosesevvaccrssvtvacrevesvucers esraccstveteress 20) $4. Incheietea tatatelor 210 9 5.Forma si strctura trataelor 217 $6 Rezervele a tratate 219 $7. Conde de validitae gi de nuitateatratatelor ...... Piccreeeeee 2a 58. Bfecteletratatelor.Aplicarea lor in spatiu iin timp - K Srreccewssenes 228 $9. Incetarea si suspendateaelectelor watatelor 207 9 10. Interpretarea tratatelor 229cupRINS <> _ Capitolulx DREPTUL INTERNATIONAL AL DREPTURILOR OMULUT $11 Notiunea si particularitaile dreptulu’ international al drepturilor omului 233 § 2 Lzvoarele dreptului international al drepturlor omului 236 $3. Mecanisme internationale universale de protectie a drepturilor emul 239 $4, Mecanismul european de protectie a drepturilor omalui 287 Capitotul xt DREPTUL ORGANIZATIILOR INTERNATIONALE $11, Organizatile internationale: scutistorie 255 § 2 Organizatiile internationale. Definitie, trisaturi esentiale,clasificare 258, $3, Organizatile internationale si . ae) $4. Competenta jurisdictional 373 $5 Procedura jurisdictional, 576 $6, Actul jurisdictional. ... es etait 8 eae 578 Capitolul xx1t DREPTUL SECURITATIH INTERNATIONALE $11. Notiunea, scopurile si principile dreptului securitti internationale 585 $2 Sceuritatea colectiva astatelor 590 $3 Acorduri regionale de mentinere a paci 594 $4 Operationile de mentinere a pack 600 $5 Dezarmarea statelor. 603 96 Reducerea si controlul samamentelor... : a T604 Copitotul xt DREPT UL RASPUNDERI INTERNATIONALE $11, Rispunderea in dreptalinternafional. 607 4) Nofiunea de rispundere international 607 b) Atribuiren rispunderii unui subiect de drept international. 610 $2, Formele rispunderi internationale a statelor. 615 4) Raspunderea politica a statelor. 615 b) Raspunderea materiala« statelor. 61s $4. Clauzee ce exclud rispunderea internationala a statu 620 Capitolul xxv SOLUTIONAREA PASNICA A DIFERENDELOR INTERNATIONALE $11, Notiune,surse,categorii eacana as = 629 $2. Miloacele poitico-diplomatice 630 $3. Miloacele jurisdictionale 632 $4 Solutionarea diferendelor in cadrul organizaiior internationale 634 5 Mijloacele bazate pe constrangere ....... 636 Caprins (in limba engleza) 639 (Caprins (in limba russ)... = vai i ee 645LISTA ABREVIERILOR ABDI Annuaire Frangais de Droit International ADL ‘Annuaire de Institut de Droit International AIEA Agentia International pentru Energia Atomica av Archiv. des Vilkerrechts BERD Fanca Europeana pentru Reconstructie si Deavoltare BDL Bibliothusque de Droit International BIRD Banca International pentru Reconstructie st Deavoltare BYBIL British Year Book of International Law CAER Consilil de Ajutor Economic Reciprac col Comisia de Drept International CEE Comunitatea (Economics) Europeans CEEA ‘Comunitatea European penteu Energia Atomica CEMN Cooperarea Economica la Matea Neagra ay Curtea Intemational de Juste ICR Comitetul Intemational al Crucii Rosi E urtea de Justitie a Gomunitatilor Furopene Crtea Petmanenti de Justtie Internationals Conferinta penteu Securitate $i Cooperare in Europa Comunitatea Statzlor Independente ECOSOC Consiliul Economic si Social vid ns evidentierea noastra FAO Onganizatia Natiunilor Unite pentru Agricultura gi Alimentatie FMI Fondul Monetar International Garr General Agreement for Tariffs and Trade (Acordul General pentru Tarife si Comert) wi Journal de Droit International IcLq International and Comparative Law Quaterly Ii Institutul de Drept International TLA International Law Association Icnur Inaltul Comisariat al Natiunilor Unite pentru Refugiati Isa Liga Statelor Arabe NATO North Atlantic Treaty Organisation nos nota noastra OACI Onganizatia Aviatiei Civile Internationale OCDE Onganizatia pentru Cooperare si Dervoltare Economic OEP Organizatia pentru Eliberarea Palestine’ om Organizatia Internationala a Muncii omc. Onganizatia Mondial’ a Comertului Drept International public _ om Onganizatia Maritima Internationala OMM Onganizatia Meteorologica Mondial oms Onganizatia Mondial a Sindtagii onu Onganizatia Natiunilor Unite ONUDI Onganizatia Natiunilor Unite pentru Dezvoltare Industrial OPEC Organizatia Tarilor Exportatoare de Petrol OSA Onganizatia Statelor Americane OSCE Onganizatia pentru Securitate i Cooperare din Europa oua Onganizatia Uniti Africane ua Uniunea Africana PNUD Programul Natiunilor Unite pentru Dezvoltare pron precizarea noastra RAU Republica Araba Unita RBDI Revue Belge de Droit International RCADL Recueil des cours de TAcadémie de Droit Intemational de La Haye Rec. Recueil (annuel) des arrxts, avis consultaifs et ordonnances (cu referire la cu) Recueil Recueil dela Jurisprudence de la Cour des Communautés| (cu referire la CJCE) RDG Republica Democrat Germana RGDIP Revue Générale de Droit International Public REG Republica Federal Germania RIA Romanian Journal of International Affairs RRD Revista Romana de Drept RRSI Revista Romana de Studii Internationale RIDE Revue Trimestrelle de Droit Européen SDR Sdudii de Drept Romanese SFL Societatea Financiari Intemational SWAPO South West African Peoples Organisation TACIS ‘Technical Assistance for Community of Independent States TANU Tribunalul Administrativ al Natiunilor Unite TAOIT Tribunalul Administrativ al Organizatiei Internationale a Muncii UE Uniunea European ur ‘Uniunea Internationala a Telecomunicatilor UNCITRAL Comisia Najiunilor Unite pentru Dreptul Comercial International UNESCO Onganizatia Natiunilor Unite pentru Educatie Stina si Cultura UNICEF Fondul Natiunilor Unite pentru Copii pu Uniunea Postala Universala USM, Universitatea de Stat din Moldova YBILC ‘Year Book of the International Law Commission Hox. JJoxystenat (cu referire la ONU} MAMI “Mocxonckish 2Kypuart Mexxaysapomioro pantPREFATA Editia a treia, revazuta si addugit, a manualului de Drept intemational public, aparut in 2001 si 2003* (prima edie) si 2005" (a doua edit), reprezinti o tentativa de a eactiona in mod ‘operativ la transformarile gi schimbirile in cadrul normativ din domeniul respecti, care au avut loc pe parcursul ultimilor ani atat la nivel international cit gi national, in scopul completa cursului cu noi date $i informatii privind reglementarea juridicd a relatilor internationale. Structural lucrarea a cunoscut o reorganizare de forma datorita reghandiriisireagezaii ma- terialului normatiy si informational comparativ cu primele edi. Plusla aceasta, in lucrare au fost cercetate ramurile dreptului internafional public care nu erau expuse in edilile precedente. Ast fel, cursul confine sase noi capitole tn care sunt prezentate noi date si informatiiprivitor la dreptul ‘mari, dreptul rispunderii internationale, dreptul securittit internationale, dreptul organizaiilor internationale, dreptul international economic si dreptul contenciosului international. Un bloc important al cursului il consttuie capitolele care se refera la corelatia dintre dreptul international silegislatia interna a Republicii Moldova, incercandu-se a se acopert in ele acunele primelor editi, unde materialul la tema respectiva era prezentat schematic. Cursul se adreseazi studentilor, masteranzilor si doctoranzilor facultatilor de drept si facultiilor de relat internationale a universitgilor din {ard in scopul acordérifunui suport prac- tic procesuluii de insteuire a tinerei generatii. Publicatia poate servi iin ealitate de indrumar in activitatea practicd a specialigtilor in domeniuil dreptului si al relailor externe din institutile statale si nonguvernamentale, Sperim ci si aceasti editie va constitu, a fel ea si primele, un instrument modern geficient, dlestinat pregitiri tinerilor specialist in domeniul jurisprudentei si reatilor internationale, care sii rispunds att exigentelor didactice, ct si celorstimttice gi practice. Colectivul de autori Septembrie 2008 Balan ©, Serbenco Fa, Drpt international Pui volamml 1, Chisinau, Thpografia Central’, 2001 * Balan ©, Burian AL, Drept international Public wolumal 1, Chisind, Tipograia Central, 2003. © Rurian Al, Balan O, Serhenco Fa, Dep ner nayiona Pull, ea. a T-9, Cigindy, CEP USD 200s,Capitolul 1 NOTIUNEA DE DREPT INTERNATIONAL, 91. Societateainternationala, relate internationale sdreptul international $2 Particularteile reptulal international in raport au celinter $3. Normele de drept international si dasfcarea lor £94 Sistemul deptull international 45. Dreptul internationals alte norme soctate ceactoneazd in societatea internationalé § 1. Societatea internationals, relatiile internationale si dreptul international Dreptul international ca fenomen social exists actioneaza in legatura cu alte fenomene sociale, csteinfientat deacesta la rindulsiu ip rspindesteactiunea asupralor. Examinarea legéturi deep. {ului international cualte fenomene sociale cum sunt relate internationale societatea internationals ‘a contribui spre o injlegere mai profund’ a dreptulutinternajional Or, sociatea international’, relaile internationale 51 dreptul international surt clementce sistemulul international, care consti- tie la indul iu, ebiectul de studi al discipline! deep international public? rice societate umana este guvernati de reguli de naturi si complexitate foarte diferite, In interiorul unui stat membri socitati se supun unor norme de conduita sociala in cadrul carora normele juridice stabilite de organele abilitate ale statului ocupa un loc central, dreptul avind ‘un important rol normativ de regulator al raporturilor sociale. Dac in cadrul intern all unui stat situatia se prezinté relativ simplu, statul ca putere unic& avind dreptul de a edicta normel de conduits ale cetatenilor si, a caror aplicare se asigura la nevoie prin forta de constsingere institutionalizaté a aparatului desta, problema raportuslor dint diferitele enttai ale societats intemationale e pune in tezmeni relat difeit* Societateainternationala poate fi definita drept ansamblul statelor 5 allor entitti angajate {n raporturi internationale, reglementate de normele dreptulul international public. La rind! su, dreptul international public lato sensu poate fi definit ca ansamblul de norme juridice care guverneazA functionarea societiit internationale ints-o anumita ctapaistoric.? Aceasta definitie delimiteazs sferele de aplicare a dreptului international sia dzeptulu intern, Ea confirma, in B- nal, legitura sociclogica inerenta intre drept si societate. Oricare societate are nevoie de un dept si orice drept este un produs social. Ubi societus, i jus (unde este societate este si drept) este 0 ‘maximé verificala in timp, Vers Alexandra Burian, Torta maior aerial (ia 0 0, revit adauit) - Chiginda, CEP USM, 2008 "624 p Meaxymapeygioe nyGnisice npano non pense KA. eerttens «lIpocnextr, Macs, 2000p V. Cetu, Dept internayonal public eta a -areviaut yi adiugit, Eitura Fundafei Romnia de Maine, Bucur, 2006.18. B. Onica-Jarka, C. Brumar, D-A. Detegeana -Drept international public. Coiet de seminar” Bditura C1. Beck, Bucur 2006, pLa> Drept International public _ Societatea internationala difera prin structura si subiecte de societatea constituita in cadrul entitatlorstatale. Suplimentar, specific societati internationale este caracterul descentralizat care arein vedere: 1, lips unui organ suprastatal cu atributit legislative; 2, lipsa unor organe cu atributit de urmérite a executrii normelorjuridices 3. lipsa unui sistem de organe judecitorest Din acest motiy,atunci cind se vorbeste despre societatea internationala, din punct de vedere a dreptului international public, ea este caracterizata ca un sistem juridic structurat pe orizontala Urmare a acestui fapt, dreptul international public este considera, la rindul su, un drept de coordonare, Prin urmare, trebuie retinut faptul ci ordinea jurdica internationali prezint’ o serie de trisituri specifice, de particularitai, find diferiti de ordinea juridicd internat si presupune procesul de elaborare side aplicare a normelor dreptului international public in cadrul societati internationale, Dreptul societatii internationale, adicd dreptul international, este deseori prezentat ca dreptul ,comunitifii internationale’, insi la momentul in care nimeni nu contesta termenul de societate international, cel de comunitate internationali este pus sub semnul de intrebare Aceasta se datoreaza argumentului precum ci eterogenitatea extrema a statelor dispersate pe slob este incompatibila cu existenta unei comunitati internationale considerate drept comunitate universal. Diferentele de rasi cultura, eivlizatie separa si nu unese popoarele. Asti, la fel ca gi in trecut, conflctele deologice sau doar politice dintre state persista in caitate de factori de divi- zare, Dezechilibrul crescator ale nivelelor de dezvoltarelingeste ruptura intr {arile bogate i cele siirace. Expresia ,lumea a treia” este o dovadi elocventi a divizici lumii, Bineinteles, statele au interese comune materile care provin din legituri pe care civilizatia tehnici le-a clit. Isto ‘munitate trebuie deasemenea si se stabileascA pe o baa spirituala care astiilipseste. O legatura comunitar’ nu va putea naste decit din raporturi inte statcle care previnta asemanari suficient de profunde pentru a favoriza respectarea acestui element subject necesas. ince priveste comunita- tea universala a statelor, aceasta va ramane o utopie pura.’ Totodata nu putem negljafaptul ciin literatura de specialitate contemporand expresile co ‘munitate internafionala” i societate internayionala” sunt aplicate concomitent. In acest context, expresia .comunitate international” pune accentul pe solidaritatea internationala de care noi suntem astizi tot mai constienti i care nu incetea7a sh progrese7e in fapte. De asemenea, se apreciaza c fenomenul mondializarii, care ugureaza propagarea emotillor colective, va duce, in timp la crearea unei veritabile retele de interdependenta planetara, care va sfirsi prin aparitia comunitatii umane internationale, aystatului mondial’ Dreptul international interactioneazi cu relatile internationale, Deseoriintre ele nu pot fi vizualizate careva deosebiri si aceste categorii sunt confundate. Totusi aceste fenomene sociale desi sunt interdependente, sunt diferite." Pentru a le deosebi, vom determina notiunea relatilor internationale, © B, Onica-arka, C. Brumas, D-A. Detexeanu .Drept intemapional public, Calet de seminar, Eitura CH. Peck, Bucureti, 2006, . © Nguyen Quoc Dink, Droit iernatonal pubic «L-G. Dy.» Paris, 1998, p38 A. Bolintineanu, A Nstase,B. Autesea, Drept inersainalcontonporan, editia a 2-aeevinuts gi adaugita Bditura ALL BECK, Bucuresti, 2000, .2. ° Alexandru Burian, Geopolitical contemporane curs delet (Ed. 3-4 ad). -Chisindu, CEP USM, 2008. - a6. DraGpteta NOTIUNEA DE DREPT INTERNATIONAL _ Relatiile internationale sunt legaturile concrete aparute inte actorii societatitintemationale cu privire la schimbul de valori materiale si spirituale. Aceste legaturi pot fi de natura politica, economicé, comerciali, tehnico-slinfificd etc. Relatiile internationale existi si se dezvoltt in afara limitelor teritoriale,jurisdictilor gi competentelor unor anumite state suverane. Ele pot consttui un interes comun pentru. doug, citeva sau toate statele lumii, pentru dou, citeva san majoritatea organizatilor intemationale interguvernamentale, precum si pentru natiunile si popoarele care lupta pentru eliberare, independenta si crearea propriistatalitati” Relatiile internationale nu formeazi in totalitatea lor, obiectul de reglementare al dreptului international public. Pot exista, astfe, relatii politice care si nu fi dobindit un caracter juridic, negisindu-i inci o expresie in norme de drept international elaborate prin acordul dintre state, dupa cum statele pot si participe la relati internationale cu caracter juridic nu in calitate de purtatoare ale puterii de stat, ci ca subiecte de drept civil (in contracte, de exemplu, pe care si le incheie cu persoane fizice in deplina egalitate, cu dreptuti si obligatii corelative). Se poate face astiel o distinctieintre: relaile internationale, care pot avea caracter politic, juridic, economic, cultural, sau de alta natura: « relatile juriice intemationale, in cadrul eirora partile dobindese obligati i drepturi re- ciprace, care pot fi de drept international san de drept intern (de exemplu, un tratat economic cuprinde norme de drept international public, dar unele acorduei, aranjamente concrete sau contracte se incheie pe baza unor reguli de dept intern); relaile de drept international, in care statele apar ca purtitoare ale suveranitati.” Relatile internationale pot cuprinde in acelayi timp toate domeniile de cooperare ale subiecjior de drept international, fie anumite domenii, de exemplu rclatile economice intemationale, relatile din domeniul protectiei mediului inconjurator, relate din domeniul protectiet drepturilor si lbertatilor omului etc. In final, elatile internationale pot fi realizate pe baza bilateral sau ‘multilateral, sa aiba caracter universal (global) sau regional (de exemplu relaiile dintre statele africane, intre statele membre ale Organizatiei pentru Securitate ji Cooperare in Europa, intre statele membre ale Comunitayi Statelor Independente etc.) Prin urmare, pe de o parte exist o totaitate de norme juridice, care reglementeaza relatile dintee state ~ dreptul international, iar pe de alt& parte exists legiturile rilnice dintre state ~ relatile internationale. Dupa cum putem observa, comun acestor doua fenomene sociale sunt subiecti. Schimbul de valori spivituale si materiale operat intre acest subiecti este reglementat de anumite reguli de conduit, printre care seaflé in eseni normele de drept international, In acest ‘mod dreptul intemmajional reglement az reatile internationale Normele dreptului international sunt create prin acordul dintre state. Acordul este posibil atunci cind cel putin doua state intrd in anumite raporturi, cu alte cuvinte acordul este realizat in cadral relator internationale. Prin urmate, relatile sociale formeaza acel mediu unde sunt create $i aplicate normele dreptului international. Din cele indicate putem trage concluzia ca lreptul internajional srelaile international sunt interdepdendente. ‘In consecinta, pentru a fi guvernate de normele dreptului international public relaile din tre state trebuie sa fie, in ce priveste continutul lor, relagii tn care statcle si fie purtitoare ale ispoauioe ny6ucuioe upago nox pexaxamelt K.A. Bexauess, «IIpocuexr, Mocks, 2000, 6. © V- Cretu, Dept internayona publi, eda a Wa reviaud ¢addugitd, Editura Fundatiei Rominia de Maine, Bucuresti, 2008, p19. * Menarynaparnoe nysiniesioe mpaso non peraxamiest K.A. Bessena,«IIponerte, Mocxsa, 2000 p.6,ac Drept International public _ suveranititiiAlaturi de relatile dintre state, dreptul international public mai are drept obiect de reglementare si relaille care se creeaza intre state gi alte subiecte de drept international Corganizafile internationale, de exemplu, sau relaile dintre acestea din urma)." Relajiile internationale de la sfiritul sec. XX - inceputul secolului XX1 au devenit mai uni- versale, variate, obligatorii in egal’ misurd pentru toti subiectit dreptului international, inclu- siv pentru state indiferent de forma de guvernare (monarhie san republics), structura de stat (tat unitar sau federatie) si regimul politic (democratic sau nedemocratic). Problemele globale contemporane apacute in fata omenirii (securitatea ecologica si alimentara, cresterea populatiei si migratiei, neajunsul de apa potabild etc.) necesiti o extindere a cooperirit internationale a tu turor statelor si unirea eforturilor lor in baza normelor de drept international" Determinind legitura organici dintre componentele sistemului international tripartt, vom purcede la definirea ultimului element - dreptului international public. Numit delabun inceput ,dreptul gintilor”(gintileavind sensul de natiune, popor”), dreptulinternational reglementa relatile dintee state. Odata cu aparitia statelor moderne in Europa in secolele XV- XVI dreptul international era limita la tei domenii esentiale:relatile diplomatice, dreptul mari si dreptul rizboiului, Acest cimp ingust reflecta nivelul slab al relailor internationale. Paralel, Oodata cu evolutia societiti internationale si aparitia noilor actori (individul, organizatile non- guvernamentale) aplicarea dreptului international s-a largit spre alti actori. Astizi el euprinde {ntreaga viatinternationala."” Denumirea ,dreptintermational” este cea mai des folosita pentru adesemna deeptul societati internationale, Aceasta denumire reprezint’ traducerea expresiei «[nternational Law” a cei pa ternitate revine lui Bentham, care a utiizat-o in cartea sa din 1780 Ar buroduction fo the Principles of Moral and Legation” ca find contrara conceptelor de »National Law” sau «Municipal Law’. Tn ha- crarea sa ,Pacea perpetua publicata in anul 1795, Kant a inlocuit termenul de ,natiune” cu cel de , stat’ astfel dreptul international devenind drept sinonim al dreptuluicare reglementea7a rlatile inte state, sau deept interstata. Parael, societatea intemationala, reglementata de dreptul in- terstatal, este de asemenea, ,societatea inferstatala” sau ,societatea statelor” La ora actual, drept urmare a evolutiei continue care a condus spre o anumiti recunoastere a individului in ansam- blu cu crearea, apoi cresterea numarului de organizatit internationale, societatea international {nceteaza si mai fie exclusiv interstatal. Totodata termenul .dreptul international’ rimane adie {inridacinat in vocabularul juridic.* Pana laaparitia lucriri lui Bentham, doctrina opera cu denumirea ,dreptul gintilor” Aceasta reprezenta traducerea expresiei jus gent a romanilor. Pana la momentul de fata aceasta denu- mie n-a disparut, find conservat’ in vocabularuljuristilor contemporani, Daca in trecut exista ‘oconcurenti reali intre aceste douii denumiri, astizi chestiunea este intru total solutionata Desi termenul .creptu! international” este utilizat mai des, totusi acesta gi jus gentium se considera ca find sinonime. Totodata denumirile indicate nu sunt identice. Termenul ,drept international” este aproape de ideea unui drept intre natiuni, pe cind ,dreptul gintilor” evoca perspectiva mai larga a unui drept conus, gintlor”(colectivitati organizate).” literatura de specialitate pot fi intinite urmatoaree definiti ale dreptului international public: V. Crefu, Drop inernaional publi, eda a IV-a revizut g addugit, Edtura Pundatet Roménia de Maine, Bucuresti, 2006, p20. ° Mexaaynaposmoe myénssioe npapo nom penaxate st K.A. Bexamtena, sTIpocnerrs, Moca, 2000, p.7. * Boniface. Dictionnaire ds relations internationales, HATTER, Paris, 1996 p. 110. "© Neuyen Quoe Dink, Bet intrnaniona pu; GDI», Pats, 199, 9. 35-36, Nguyen Quoc Dinks, Det international pu: G. DI.» Pass, 199, 9.36.Gpteta NOTIUNEA DE DREPT INTERNATIONAL ype mexaymaponnora mpana: BG M., 1967.1. €.38 ype wexaymaposworo npana: B71. M1989. 1.€.9 Meaaynapoytoe npuo:¥weGnuk / lox poy. CB. Uriarenno, M1995. C.22 » Meaxyuapauioe mpuno nox pexaxiqiet 10.M. Komacons, 3.C. Kpuimensonoly, «Meaaynapognnie ommote ‘Mocisa 208, p. 15 * Mexayuapomuoe ny6uau0e upaso nox pexasamelt KA. Bexauena, «IIpocexn, Mocks, 2000, p.7. © Vi Creu, Dept inernaion! public edigia a IV-a reviautd gi addugitd, Editura Pundatiei Rominia de Maine, Bucuresti, 2008, p18 _ - Ia fel casi dreptul intern, cel international prevede posibilitateaaplicari de catre state a fortei pentru asigurarea tespectarii normelor internationale. Insa aceasta constringere este realizata de Mesaynaponroe npano nox peraxigien Tyusinia THC, dOprawecsan mereperypes, Mock, 1982, p 9a@a> Drept International public _ Aceasta atributie revine tot statelor in virtutea principiul pacta sunt servarda bona fide (tratatele tebuie respectate cu buna credinta). ‘In comunitatea internationali, nu existé organe judecitoresti cu competenta general si obli: gatorie, cares intervind din oficiu insttuind sanctiuni, atunci cind normele de drept mu sunt res- pectate. Aceasta nu inseamna ca nu ar exista organisme internationale cu functi jurisictionale, competenta acestora find conditionata de exprimarea acordului expres al stateloraflate in cauza Penteu ca un stat sa poata figura in calitate de parte in fata Curti Internationale de Justitie, este necesar consimtamantul acestuia. In alte cazuri, pentru.ca un statsa poata fi tras la raspundere in fata unei instanfe jurisdictionale, acesta trebuie sa fie parte la tratatul cae a institut acea instan}a (de exemplu Curtea Europeana a Drepturilor Omului, Curtea Buropeana de Justiti). Normele dreptuli international public nu previd in mod expres sanetiuni pentru caval neres- pectaii lor, spre deoscbire de dreptul intern al statelor, ceea ce mu inseamna ci aceste norme ar f facultative. Da, intrucitstatele sunt cele care creea7a normele internationale, prin tratate sau cutuma, se prezuma buna-credinta acestora in ale respecta. Deci,respectarea normelor dreptului international public nu se bazeazd in principiu pe constrngere, desi aceasta nu este exclusa in anumite cazu ‘Mai mult ca atit, in plan teoretic sa afirmat teza conform cireia aplicarea sancfiunii este condita eficacitati dreptului nu condifiaexistentei acestei ramuri de drept. Anumite ramur de drept intern, in special dreptul constitutional, sunt descorlipsite de sanctiuni, totodata nimeni mu le contesta caracterul veritabiljuridic. Prin urmare, nu existenta sanctiunii este conditia inerent ramuriide drept, ci sentimentul de obligativitate existent la destinatari regulilor de conduits.” In societatea internationals, pozitiastatelor este cea de egalitate juridica. Inegalitatile care apar in mod firesc inre state nu determina, din punct de vedere al dreptului international public, relaii de subordonare inire state, fiecare dintre ele benetictind de calitatea de stat suveran si egal in drepturi cu celelalte. De aici, te7a ca dreptul international public este un drept de coordonare sinu.un drept de subordonare, cum este dreptul intern al statelor. Cu alte cuvinte, in societatea internationala nu existi o ierarhie care si situeze un stat de-asupra altora ele fiind considerate ~ din punct de vedere juridic - egale in drepturi Putem conchide ci, dincolo de absenta orilipsa de identitateintre elementele specifice orinilor juridlice interne fafa decea international, marcate in primul rind de descentralizarea normativa cu repercursiuni asupra sancjiunilor dreptul international, cu tbat dificultatea coordonarit normative 4 suveranitatilor, este permeabil tuturor relatilor internationale sau interetatice prin natura. Prin uurmare, regulle sale, prin originea gi statutul lor juridic, au vocatie egala de aplcare relatilordiplo- ‘matice ori consulare, modului de formare a angajamentelor internationale, conduitei statelorin caz de conflict ori dreptucilor omului, circulaiei persoanelot a informatiei condiilor de exercitare a ‘unei profesi sau navigatiet in spatul maritim si protectia mediulu inconjuritor ete.” §3 Normele de drept international si clasificarea lor La fel ca siorice sistem de drept, eeptul international public este alcatuit din norme juridiee Norma de drept international poate fi definiti drept o reguli de conduiti general, creat de subiectii dreptului internafional, ce reglementeazé relatile dint acestia si este recunoscuti ca fiind obligatorie. ® Nguyen Quoc Dinh, Droit international publics GDI. Paris, 1999, p91-92, © Piyniceru MM, Dre itrnatenal pu, ein a2, voluml 1 Elita Hamangi, Bucutet, 2006, p40Gptc NOTIUNEA DE DREPT INTERNATIONAL ap _ Continutul normelor dreptulu’intemational il formeaza drepturile si obligatile cu care sunt investi statles alti subiecti de drept international. Colaborind, subiectiidreptulu international igi ealizeara drepturile sirespecta obligate stabilite de normele dreptului international. Relatile internationale reglementate de normele de drept international public devin raportur juridice de rept internayional. Intrind in astel de raporturi, subiectt de drept international isi realizeaza drepturile si obligatiile= ‘Norma de drept international comporta o serie de pasticulavitati: |. structura atipicd. Majoritatea normelor contin doar dispozitia, iar sanctiunile sint deter~ ‘minate de un sistem (subsistem) special de norme cu privire la rispunderea international a subiectlor relatllorinternafionale, mai exact ~ cu prvire la rispunderea statelor pentru actiunile internationale ilicite.* 2. norma juridica internationals este creati exclusiv prin acordul de vointa a statelor. Doar subiectii dreptului intemational acorda anumitor reguli caracterul obligatoriu, cu alte cuvinte subiecti isi exprima acordul cu privire la obligativitatea juridica a acestor reguli de conduita Acordul poate fi exprimat in mod expres (tratatul) sau ticit (cutuma). Corespunzator, normele alate in tratat poarti denumirea de norme conventionale, iar cele exprimate in cutuma se numesc ‘norme cutumiare.* Crearea normei conventionale de drept international este un proces care are loc in sistemul interstatal, este 0 parte component a functionsrii sale. Acest proces are lac {n conformitate cu normele dreptului international, care reglementeaza modul de formare a normelor de drept. Subiectii acestui proces sunt statele si organizatille internationale, totodata este nevesar s4 notim 4 rolul principal in crearea normelor de drept intemational apartine statelor, deoarece ele claboreazi si adopt cel mai mare numar de norme de drept international." Majoritatea normelor de drept international sunt ereate in dous tape: 1. realizatea acordului de voing’ a subiectilor de drept international cu referire la regula de conduitas 2. exprimareaconsimtamintuluisubiectilor de dreptinternational cuprivite a obligativitatea juridicd a regulii de conduita. Uneoriaceste doui etape pot sicoincid in timp, de exemplu atunci cind tratatul international inte in vigoare din momentul semnari ral, In acest cu semnarea tratatului semnificé acordarea defintiva a textului tratatului si atribuirea acestuia fortei juridice de norma intemationala conventionala, De asemenea exist norme internationale, create in tei etape. Acesta este cazul normelor imperative (normele jus cagens). Normele imperative au o fort juridica superioari fata de ceelalte norme de drept internafionals toate normele noi aparute in dreptul international trebuie si fe in stricth corespundere cu cele imperative, Procesul de create a normet imperative poate i prezentat fn felol urmator: 1. realizarea acordului de vointd a subiectilor de drept intemational cu referire la regula de conduitas * Mexaymapowioe mporo nog peausipiel TOM, Konocona, 9C. Kpumusonori, «Mexaysaponnine foruioien, Mocias 2003, p39, © Yauuow HLA, Messnapeduee paso, dOpucrss, Mocks, 2000, p10, © Mesaymapomioe upano nox peaakiquet 10.M.Koxocoma,9.C. Kpiusiuxonoll,«Mexxaynapoamue omoue re, Mock 2005, p39, © Kanownapan PA. Murowen 101, Mendy napodvae nao, uanaTense1Bo DKeMo, Mocxsa, 2004 p. 16QV Drept International public _ 2, realizarea acrodului de vointa a acestor subiecti privind atribuirea acestei reguli a fortei juridice supreme in sistemul de drept international; 3. exprimarea consimtimintului subiecjilor de drept cu privie la obligativitatea regulii de conduit, 3.norma de drept international este respectati de ctre subiecti de drept in baza principiului pacta sunt servanda 4 un sir de norme de drept international public poarta denumirea de principii, reiesind din importanta lor juridica, de exemplu principiul neagresiunii, prineipiul solutionarii diferendelor pecale papnici etc. Clasificarea normelor de drept international public comportd un interes deosebit teoretic.in doctrini find propuse urmatoarele criteri de clasificare in dependenta de actiunea fata de cercul de participantila raporturile de dreptinternational public pot fi deosebite - norme wriversale, care reglementeaza raporturile dintre toti subiectii de drept international Aceste nore, fiind reguli de conduité obligatori adresate unui cerc nedeterminat de subiecti de dlrept inteational, formeaza dreptul international comun. ~ norme regionale ce actioneari doar fay de un numa limitat de participangi. Ast, prin rnorme regionale sunt reglementate raporturil juridice dintre subiectil apartinind nei anumite regiuni geografice, fie raporturile juridice aparute intre subicctt dreptulu international localizati in diferite parti ale lumii, insd cu referie la un obiect comun de reglementate. rnorme locale sunt acele norme care reglementeaza raporturile juridice dintre doi sau citiva subiecti de drept international. Normele locale pot fi tit personificate cit si nepersonificate. De cexempl, normele unui tratat international in care participa cinci sau rece state de regula sunt adresate nu personal unui stat, ci tuturorstatelor. In practic existasituati cind normele tratatelor bilaterale sunt adresate unei pirt 2.{n dependenta de locul si rolul normelor in sistemul de drept: norme materiale contin dreptucile i obligate subiectilor deeptului international norme procesuale pot fi definite in doui acceptiuni Lato sensi, norme procesuale sunt considerate normele care reglementeazt procesul de creare gi realizare a dreptului, Stricio sensu normele procesuale sunt acele norme care reglementeazi procesul de realizare a dreptului Normele procesuale poseda sanctiuni specifice* 3. in dependenta de metoda de reglementare juridicd, normele de drept international se impart in: rnorme dspocitive sunt acele norme, de la care statele pot face abatere de comun acord, daci aceasta nu prejudicial interesele legitime ale altor state?” ~ norme imperative, care prescrin. un model coneret de conduitd juridici, de la care nu este permisi nicio abatere. Subiecti dreptului international din propria dorinta nu pot modifica volumul si continutul drepturilor si obligatilor stabilite de normele imperative. Practica intemationala a secolului XX se caracterizeaza prin faptul ci printre normele imperative au inceput si se evidentieze principle fudamentale de drept international, numite norme juscogens. Conform articolului 53 din Conventia de la Viena cu privire la dreptul tratatelor din anul 1969, norma a dreptului international comun este o norma acceptaté i recunoscuts de comunitatea intemationala a statelor in ansamblul ei, drept norma dela care nu este permisa nici ™ Tyxamy HLH, Mexdynapeduoe npaco. Oftuas acme, wsuanme 38, wepepaGorauioe sononienmoe, Bos rope Krynep, Mock, 2005, 9.147, © Mexeaynapoanoe npano noa peasntuie Tyna TH, JOpuanseckan mereparypas, Mock, 1982, p. 60.Gpteta NOTIUNEA DE DREPT INTERNATIONAL @V> _ oderogare si care nu poate fi modificata decit prints-o noua norma a dreptului international general avind acelasi caracter. Normele jus cogens se deosebesc de alte norme imperative ale dreptului intemmational prin efectele pe care le produc in caz de nerespectare a lor. Orice abatere de la norma jus cogens rovoacé nulitatea actiunilor subiectilor de drept international. {In ierarhia normelor de drept international public, normele jus cogens au o fort suprem, iar celelalte norme nu trebuie si le contravings ‘Un grup de norme de rept international public sunt denumite principii datorita importanet precum si rolului in reglementarea juridici intemationala, In dependenta de valorle protejate, principle se clasfic& in principii fundamentale si principiispecifice. Principle fundamentale de drept intemational public apira cele mai importante valori caracteristice societait internationale 10 anumita istorica de dervoltare. Valorile fundamentale caracteristice inceputului secolului XXI sunt pacea si securitatea intemationala, cooperatea international, dreptucile si libertatile fundamentale ale omului, protectia mediului inconjuritor. La randul lot, principile specifice sunt caracteristice domeniilor concrete de cooperare a subiectilor dreptului international, de exemplu in cadrul protectiei internationalea drepturilor omului exist principiul nediscriminarii, rincipiul protectiei speciale a femeilor si copiilor etc. ‘Totodlati, deosebirea dintre normele imperative sii normele dispozitive ale dreptului international nu consté in faptul c4 unele sunt obligatorii iar altele nu sunt obligatorii pentru state, Toate normele de drept international sunt obligatori, insi in cazul normelor disporitiv statele interesate pot incheia trata, cire stabilesc alte norme, pot actiona in conformitate cu el si aceasta nut va constitui o incalcare de drept, daci nu aduce atingere drepturilor sf intereselor legitime ale altor state. Astfel, in conformitate cu dreptul international, apeletertoriale sunt parte a teritoriului de stat si peseuitul navelor maritime straine in ele este interzisi. Totodat’ doua state pot incheia un acord prin care un stat permite pescuitul in apele sal teitoriale navelor alt stat. In cazul normelor imperative, de exemplu cu referte la principiul neapliciii fortei in relatile internationale, atunci daca un tratat international permite aplicarea fortei armate de catre un stat, impotrivaaltu, acesta va fi declarat nul” 4. in dependenta de forma de exprimare a normelor de drept international, deosebim: rorme conventionale create prin acordul expres exprimat al subiectilor de drept international, {In viaja internationala contemporané multe aspecte sunt reglementate prin tratate, Tratatul international a devenit izvorul de bazé a dreptului international. ~ norme cutunvare sunt acele reguli de conduit, care mu au un continut fixat expres, sunt apaute in urma aplicitiirepetate in situait omogene, gi recunoscute de citre subiecti de drept international ca find obligatori § 4. Sistemul dreptului international Jn acceptiunea sistemica, dreptul international poate fi defini ca o totalitate si un sistem de norme ce reglementeaza relatiil internationale. Dreptul international ne apare ca o totaitate de elemente careil formeazi ~ normele internationale, intre care exist anumite raporturi i legaturi Doar in calitatea sa de tot intreg dreptul international capats anumite calitati integrationiste de regulare areagilor sociale internayionale. O norma luatain part, in afara legituriicu alte norme, ‘mu va poseda astfl de trisitur © Karaynrapant BA, Mutraves 10.1, Mead napodvoe npaeo vanstenneTs0 kev, MocKHa, 2004p. 9.a> Drept International public _ Printre normele intemationale pot fi evidentiate normele dreptului international comun si norme locale, norme conventional si norme cutumiare, norme generale (prevazute pentru aplicare repetat) si norme individuale (preconizate pentru aplicae in situatii concrete). norme imperative sinorme dispoitive In totalitatea lor aceste norme formeazi continutul dreptulu international. Sistemul dreptului international reprezinta o totalitate de elemente interdependente, abiec- tiv existente si anume: principii de drept fundamentale si speciale, norme conventionale si cus tumiare, insttutii si ramuri de drept international. Astfel, sistemul dreptului international nu presupune doar un conglomerat de norme intemationale, ci un sistem bine organizat, datorita legiturii existemte intre aceste norme. Confinutul fiecirei norme trebuie examinat in contextul {ntregului sistem al dreptului international public.” fn calitate de element al sistemului dreptului international, norma de drept international poate fi definitsca.o reguls de conduits, creata sireeunoscuti de subiectii dreptuli international «a find obligatorie Principiul fundamental de drept intemational este acea regula de conduitd generala,abstracta, {mpersonali, posedind cel mai inalt grad de imperativitate, care apara valorilevitale caracteristice unei anumite etape istorice de dezvoltare a cvilizatiei umane. Institutia dreptului international poate fi definité drept un ansamblu de norme juridice internationale, ce reglementeazi un domeniurestrins al relatilor internationale, si anume, determina regimul juridic international al unui anumit spatiu (de exemplu institutia dreptului de trecere inofensiva prin marea teritoriala) sau se refera la un obiect determinat de reglemen- tare juridici (de exemplu insttutia privilegilor si imunititlor consulare,insttutia drepturilor ‘minorititilor,insttutia recunoasteri statelor etc.) Institue, a Findul lor se impart in insttufit ramurale si institut interramurale, Sunt const derateinstitutilinterramuraleaceleinstitutii compusedin norme juridice careintri incomponenta 1 dou sau mai multe ramuri (de exemplu institutia rAspunderii juridice internationale, institutia succesiunii). Normele institutt juridice ramurale se creeaza in cadrul unei ramuri concrete si cuprind anumite compartimente ale lor (de exemplu in dreptul international maritim pot fi evidentiate grupe de norme care reglementeazi regimul juridical mari teritoriale, a zonei econo: ‘mice exclusive, platoului continental, regimal juridical mari libere etc.) Ramura deptulul internagionalreprezintso totalitate de norme juridice conventionale gi cutu- imiare, ce reglementea7A raporturilede un anumittipaparute intresubieeti dreptulul international in cadvul unui domeniu mai larg de cooperare international, ce constituie obiect de reglemen- tare a dreptului international public si are un grad inalt de codificare universala, caracterizata prin existenta principilor aplicabile acestui domeniu concret al relafilor internationale. Sunt considerate ramuri de drept international public dreptul securitati internationale, dreptul cos- ‘mic dreptul organizatilor internationale, dreptul tratatelor, dreptul mari, dreptul aerian, dreptul diplomatic i consular etc Elementele sistemului dreptului international public pot fi structurate sub forma unei pirami- de juridice la care virful constituie elementul cel mai important. Acestea sunt normele jus gens. Factorul material al sistemului dreptului international il constituie sistemul de relati internationale, pe care dreptul international este chemat si-l serveasta, iar factorii moral-poli tic care formeazi sistemul dreptului international tl consituie scopurile si principiile dreptului international. Sistemului dreptului international {i este caractevisticd structura specifics. Prin stracturd subintelegem organizarea intern. sistemului, amplasarea si legatura elementelor sale, ® Mexaynaponoe npano nox peaaniis Tyna TH «I0peaiseckan mtteparypae, Mock, 1982.8;Gpteta NOTIUNEA DE DREPT INTERNATIONAL aV> _ sgradul lor de interdependent. Complexul de principi fundamentale a dreptului international a unit sia organizat grupele de norme anterior dispersate. A aparutincd un semn al sistemului~ ie- rarhia normelor, stabilirea gradarii forte lor juridice. Cu timpul apare dreptul international pro cesual, iar acesta este o trisituri certé a maturitagi sistemului de dept. Cu alte cuvinte, conditile de bazi a sistemului de drept international public sunt: a) prezenta normelor de drept international comun care reglementeaza relatile dintre toti subiecti sii; acestor norme trebuie si le corespundi toate normele locale si individuale; b) prezenta in calitate de norme de drept international comun a principiilor sale fundamen tale, avind caracterul de norme jus cogenss acestor norme trebuie si le corespunda att celelalte rhorme de drept international comun precum si normele individuale gi cele locale; Astel, in conformitate cu articolul 53 din Conventia de la Viena cu privte la tratatele internationale din 1969, este mul orice tratat, care la momentul incheieri sale, este in conflict cu o norma imperativa a dreptului international general. ©) prezenja in dreptul international (precum si in dreptul intern) a regulilor de bazi consfintite expres sau subinfelese cu referre la inferdependenta yi legitura dintre norme: cerinjele de cores punderea normelar internationale normelorimperative de drept international, n special principii- lor fundamentale de drept internayional: regulile releritoare la conditile de validate a normelor, de neretroactivitate a normelor, despre modificare a normet sau anulare a acesteia printro norm ‘ulterioari cu continut analogic, despre forta superiourd a normei speciale fata de norma general. * Sistemul dreptulus international public Ia etapa de avi s-a modificat considerabil si continu si-sischimbe continutul datoritd apartit si dezvoltari noilor domenii ale relaillor internationale (fera investitionala, informationala etc), precum si datorita diversitati opiniilor despre sistemul dreptului international, intilnte in literatura de specialitate, precum si datorita aspiratilor multor savanti de a recunoaste noi domenii ale relatilor internationale drept obiect de reglementare a ddreptulu international Lista instituillor gi ramurilor de drept international nu este exhaustiv, ele aflinduse in permanenti dezvollaresicompletare. Totodataconfinutul xidenumireanumitor ramut' si institut pot varia de la un stat la altul. Unele ramuri si institutt de drept international au aparut multe secolein urma (de exemplu dreptul traatelor, dreptul conflictelor armate, un numar considerabil de institut ale dreptului diplomatic, dreptului mari et.) Alte institutt st rarmuri au aparut in secolul XX (dle exemplu dreptul aerian, dreptul cosmic, dreptul securitait internationale, dreptal international ecologic, insttutia platoului continental, insttutia zonei economice exclusive, institutia asigurarit securititi navigatiei aeriene, institutia repatrierii astronautilor). Al trelea grup de institutt si ramuri sunt astazi in proces de devenire (de exemplu dreptul international ‘nuclear, deeptul intemational ecologic etc.) Or, in opinia profesorului Kehen o noua ramuri de ddrept international apare atunci cind sunt inteunite urmatoaree criterii: > criteriul normativ: 0 totaitate de principii fundamentale, cum sunt interzicerea utilizar fortei, dreptul popoarelor de a dispune de ele insele, egalitatea suverana a statelor, neinterventia in afacerile interne ale unui stat; > crteriul institutional: modalitatea in care sunt exerctate pe plan international functile slegislativin, «executivin si reglementarea diferendelor; > crteriul subiectiv: determinarea creatorilor si destinatarilor regulilor e conduit © Yusawon FLA, poses meopu wexcyapodnecs npaea, «Haya», Mocisa, 1988, p55. © Mexayuapoauoe nyén1uioe upago nom pesaxamelt K.A. Bexaess,«IIpocuext, Mocks, 2000, p.27-28 © KOHEN Marcelo G, nternationalisme et mondialisation, in: Le droit sais par la mondialisation, sous direc tion de Charles-Albert Morand, Bruyland et Helbing & Lichtenhahn, Bruxelles, Broylnt,2001,. 112,