Bivolul i coofana

ncadrare n gen i specie

George Toprceanu este cunoscut mai ales ca poet prin volumele de versuri:Balade Vesele i triste, Parodii originale.Un loc aparte n creaia sa este ocupat de fabule. Fabula este o specie a genului epic n versuri sau n proz, n care autorul, prin intermediul animalelor, plantelor sau obiectelor puse n situaii omeneti satirizeaz greelile i defectele cu sopul de a le ndrepta. Bivolul i coofana face parte din volumul Fabule pentru copii i critic pe profitorii care caut prilej favorabil de a trage foloase pentru propriul interes. Ca n orice fabul sunt povestite ntmplri i facem cunotin cu cele 3 personaje: un bivol, o coofan i un cel. Trecnd din ntmplare prin locul unde se afl bivolul, celul vede cum pe spinarea lui se plimb o coofan. Se hotrte s-i sar-n spinare. Bivolul, luat prin surprindere, dar i jignit de ndrzneala celuli se scutur, l rstoarn, l ia n corne i l arunc ca pe o zdrean. Bivolul i motiveaz atitidinea, n primul rnd, prezena coofenei este justificat prin binele pe care l face, aprndul de mute i nari. n al doilea rnd, celul nu i aduce nici un fel de avantaj, dimpotriv, ar strnii ruinea i umilina lui. Aadar aceste personje reprezint tipuri umane: Bivolul mare , negru, fioros reprezint omenii puternici i bogai. Este tolerant cu coofana pe care o poart n spinare deoarece o apr de insecte, iar cu celul este nendurtor pentru c nu i aduce niciun avantaj. Nemulumirea bivolului se manifest prin gesturi brutale i prin limbaj dur. Celul este un om simplu, dar ndrzne, el nu apreciaz situia n care se afl bivolul, considerndu-l un mare dobitoc, un prost care ia n spate pe oricine. Tot el reprezint oamenii care vor s profite dar nu reuesc. Coofana este un personaj care nu se manifest direct, despre care aflm din cuvintele naratorului sau ale bivolului. Ea reprezint omul obinuit, e modest i nu vrea s profite de pe urma altuia. Ca n orice fabul avem o moral: Cei mari i puternici i tolereaz pe cei inferiori lor doar dac pot profita de pe urma lor, dar nu i accept atunci cnd i ei vor s profite. Modul de expunere predominant este naraiunea care se mbin cu dialogul i monologul. Personificarea este figura de stil predominant deoarece ntmplrile povetii sunt puse pe seama animalelor care reprezint oamenii. Umorul izvorte din pania celului care este aruncat ca pe o zdrean, din felul n care autorul povestete ntmplrile, dar i din modul n care i mnifest suprarea bivolul.