Sunteți pe pagina 1din 18

Bucovina

Obcinele Bucovinei, constituie partea de nord-est a Carpatilor Orientali fiind delimitate de Podisul Moldovei la est, Valea Bistritei cu afluentul acestia Crlibaba la vest precum si de cursul superior al Sucevei in nord, Pasul Mestecanis, Valea PutneiValea Moldovei n sud. Alcatuite din trei masive: Obcina Mare, Obcina Feredeului si Obcina Mestecanis cu altitudini ce nu depasesc 1600 m., despartite ntre ele de apele Moldovita respectiv Moldova, Obcinele Bucovinei se remarca prin culmi domoale mpadurite, pajisti verzi, dar si chei sapate in calcare (Cheile Lucavei, Cheile Tatarcei, Cheile Prul Calului). Sunt usor accesibile pe drumrile: - E576 de la Vatra Dornei la Suceava care urmareste conturul sudic, traverseaza Pasul Mestecanis si localitatile Cmpulung Moldovenesc si Gura Humorului, -DN17A traverseaza Obcina Feredeului prin Pasul Trei Movile( Curmatura Boului) 1040m.si Obcina Mare p 13513r1717n rin Pasul Ciumarna 1100m., cat si localitatile Vatra Moldovitei si Sucevita.

1. Dezvoltarea economica a zonei


Obcinele Bucovinei participa cu o pondere nsemnata la dezvoltarea economica a judetului Suceava, iar unele din produsele sale sunt solicitate de ntreaga tarasau sunt exportate.

1.1. Impactul industriei asupra activitatii de turism


Industria de exploatere i prelucrare a lemnului Fiind o zona cu un bogat fond forestier, un rol important n ramurile industrei l ocupa industria de exploatare si prelucrare a lemnului. Exista numeroase unitati modernizate de exploatare a lemnului la Radauti, Cmpulung , Falticeni, Vatra Dornei. Cea mai importanta fabrica de mobila este Mobila Radauti S.A., Montana de la Cmpulung, S.C.Dumbrava S.A.Falticeni. Fabricile de cherestea sunt Good Wood S.R.L. (Gura Humorului), MoldSilva S.A.(Suceava), Romanel Universal Company S.A. (Vatra Dornei). Industria alimentara Principalele materii prime folosite sunt laptele si carnea. Cele mai importante fabrici de produse lactate sunt

o o o

S.C.Valvis S.A.(Vatra Dornei), cu capital elvetian; S.C.Raraul S.A(Cmpulung); Moldomilh S.R.L.(Cornu Luncii).

Carnea este prelucrata n ntreprinderi specializate cum ar fi: Prodcansmin S.R.L.(Suceava); Martin's European Food Products S.R.L. (com.Bosanci);

si alte numeroase abatoare specializate din zona. Fructele de padure sunt colectate si prelucrate n unitati de profil ale industriei alimentare. Apa minerala este mbuteliata si comercializata de Cristalina S.A. (Vatra Dornei) si de M.B.H Carpatina S.A. (Radauti). Alte ramuri ale industriei alimentare: produsele zaharoase (gelificate) se produc la Dulcart S.A. (com. Horodnic de Jos), Trust Orizont S.A. este unicul producator de otet din zona, iar bauturile alcoolice sunt fabricate la Amnar Prod S.R.L. (Radauti, Vinalcool si Bermas (Suceava). Industria chimica este reprezentata de fabrica de detergenti granulati Metadet S.A. de la Falticeni. Tabloul industrial al zonei este completat de

industria de ncaltaminte si marochinarie Durabil S.R.L, Marelbo S.R.L. din Suceava; industria textila de C.M.M. Zorile Bucovinene Comp, Loc Ind S.A., Socom Dacia din Radauti, Socom Moda Lux din Suceava; industria producatoare de covoare Cooperativa Arta din Radauti;

1.2. Agricultura si silvicultura - generatoare de forme de turism specifice


Padurile constituie bogatia de baza (aurul verde) al regiunii, iar exploaterea si industrializarea lemnului este o preocupare de baza a locuitorilor. Padurea ofera si o cantitate importanta de fructe de padure (zmeura, fragi, mure, merisoare) si ciuperci ce sunt colectate si trimise spre valorificare n unitatile industriei alimentare din tara, n special cele de la Falticeni si Suceava.

Rasina, cetina, conurile de brad sunt valorificate n industria colorantilor, n industria farmaceutica sau sunt livrate la export. Pajistile au favorizat cresterea animalelor, activitate n care este antrenata o mare parte a populatiei locale. Datorita conditiilor climaterice necorespunztoare, cultura plantelor nu este prea dezvoltata. Cu exceptia cartofului, celelalte produse sunt insuficiente pentru consumul local. Se cultiva cu precadere cartoful, plantele furajere (trifoi, lucerna) si discontinuu pe vaile largi secara, orzul, porumbul, grul. Pomii fructiferi patrund si mai adnc pe vaile obcinelor (mai ales marul si prunul), dar numai n interiorul si vecinatatea asezarilor. ntinderea si repartizarea fondului forestier al zonei, conditiile naturale favorabile faunei cinegetice asigura cel mai valoros fond de vnat din tara, ce constituie totodata o bogatie naturala de interes national. Animalele salbatice sunt valorificate n industria alimentara, n industria ncaltamintei si marochinariei sau ca piese de muzeu.

1.3. Rolul transporturilor si telecomunicatiilor n prestarare serviciilor turistice


Drumurile publice din zona totalizeaza 2150 km si sunt formate din drumuri nationale si internationale (460 km), drumuri modernizate (620 km), drumuri judetene comunale (1070 km). Reteaua feroviara are o lungime de peste 500 km, fiind formata din linii de cale ferata normala si ngusta. Cele mai importante cai ferate se afla pe Valea Moldovei si fac legatura ntre Moldova si Transilvania. Calea ferata ngusta patrunde n munte pna la Putna si Moldovita. O linie aeriana leaga zona cu capitala tarii, beneficiind de un aeroport amplasat n comuna Salcia de lnga Suceava. n ceea ce priveste telecomunicatiile ele sunt asigurate de un sistem modern de posta, telegraf, telefon, radio si televiziune.

1.4.

Reteaua de unitati privind ocrotirea sanatatii si protectia sociala

Reteaua unitatilor sanitare apatinnd sectorului public este reprezentata prin 9 spitale, 150 dispensare medicale, 16 farmacii, 10 policlinici, 3 centre de sanatate. Sectorului privat apartin 82 cabinete medicale, 1 policlinica, 56 cabinete stomatologice, 18 cabinete de tehnica dentara, 90 farmacii, 2 depozite farmaceutice si 3 laboratoare medicale.

Protectia sociala se realizeaza printr-o retea diversificata de unitati, nfiintate n diferite localitati Astfel, pentru copii functioneaza 12 crese, 8 unitati de ocrotire din care un leagan de copii, 4 case de copii, 3 scoli ajutatoare, 7 centre de plasament, un centru de primire al minorilor. Pentru adulti functioneaza 7 unitati de ocrotire (camine de batrani si 5 cantine de ajutor social).

1.5.

Rolul nvatamantului si sportului n activitatea de turism

Reteaua scolara din zona cuprinde peste 250 unitati prescolare, 356 scoli generale, 33 licee teoretice si de specialitate, un seminar teologic, 21 scoli profesionale, 5 unitati de nvatamant postliceal, o institutie de nvatamant superior (Universitatea Stefan cel Mare din Suceava). Activitatea sportiva se desfasoara n 8 cluburi sportive, cea mai moderna sala de sport se afla la Gura Humorului.

1.6.

Locul serviciilor bancare n activitatea de turism

Sistemul bancar este organizat pe doua nivele, serviciile bancare desfasurndu-se prin Banca Nationala Romna sucursala Suceava si prin unitati ale bancilor cu statut de unitati comerciale, respectiv banci cu capital de stat (Banca Comerciala Romna S.A., Banca Romn de Dezvoltare S.A. , Banc Post S.A) cu capital mixt (Banca Agricola S.A.) si alte banci cu capital privat (Banca Comerciala Ion Tiriac, Banca Renasterea Creditului Romnesc S.A.). Aceste unitati sunt destinate pe lnga activitatea de baza pe care o desfasoara, sa ofere si alte tipuri de prestatii de care sa beneficieze participantii la diferite forme de turism (turistii romni sau straini), schimb valutar, servicii bancare, servicii de asigurari, pastrarea obiectelor de valoare, facilitati de plata sau de alta natura, menite sa stimuleze activitatea turistica (reduceri de tarife, posibilitatea achitarii costulului sejurului n rate, vnzarea anticipata cu reducere a unor servicii pe baza de abonament, simplificarea formalitatilor vamale). Un tip de prestatie suplimentara, utilizat pe scara larga n turismul international este plata ulterioara a serviciilor si marfurilor cumparate prin sistemul cartilor de credit.

1.7. Cultura si arta - baza turismului cultural si de cunoastere


Cultura bucovineana are mari valori patrimoniale o etnografice pastrate n Muzeele Etnografice din Vatra Dornei si Gura Humorului;

o o o o o

tehnice (Muzeul Tehnicilor Populare din Bucovina de la Radauti); artistice (Muzeul de Arta a Lemnului din Cmpulung Moldovenesc); colectia etnografica Ion Gramada; colectia de linguri si stergare a profesorului Ion Tugui; colectia de pictura George Cotos de la Muzeul Obiceiurilor Populare din Gura Humorului;

terminnd cu colectiile de arta medievala (broderii, manuscrise, miniaturi, argintarii, icoane, sculpturi n lemn si piatra) de la manastirea Putna si Moldovita.

2. POTENTIALUL TURISTIC DIN ZONA OBCINELE BUCOVINEI


2.1. Potentialul turistic natural
Obcinele Bucovinei se bucura de un potential turistic capabil sa satisfaca exigentele tuturor categoriilor de turisti. Ele se includ n regiunea turistica a Carpatilor Orientali si mpreuna cu Complexul muntos Rarau Giumalau si Tara Dornelor, n aria turistica ''nordul Moldovei'' sau ''bucovineana''.

2.1.1. Obiective geologice


Obcinele Bucovinei ofera numeroase documente de piatra, din care unele au fost declarate rezervatii paleontologice si geologice, ocrotite prin lege, iar altele se impun prin frumusetea formelor de relief modelate n ele prin raritatea si importanta fosilelor pe care le contin. Rezervatia paleotologica ''Klippa Triasica'' de pe praul Cailor (aval de Fundul Moldovei): obiectul ocrotirii l formeaza un bloc de calcar rosu fosilier n care s-au descoperit numeroase fosile (circa 100 de specii) unele nemaintlnite n Carpaii Romnesti. Rezervatia geologica Formatiunea cu Aptychus Pojorata; aici n marme si calcare rosii, violacee si verzui se gasesc numeroase exemplare de aptychus de circa 140 milioane de ani. Rezervatia geologica Piatra Pinului de lnga orasul Gura Humorului; aici apar descrise n succesiune aproape completa depozite oglicocene. Tot aici a fost descoperit un exemplar de fosila cu o lungime de 1,8 m .

n afara celor trei rezervatii, exista si alte puncte fosiliere care ar merita sa obtina statutul de rezervatie fiind unice n Carpati, de exemplu rezervatia Adam si Eva cu calcare si dolomite triastice de lnga Pojorta. Obiectivele tectonice sunt numeroase dar ele intereseaza mai mult pe specialisti. Obiectivele geomorfologice sunt variate, unele de vale altele de culme. ntre cele de vale se impun cheile: Cheile Lucavei (lnga Moldova Sulina); Cheile Tatarcei (lnga Benea); Cheile Brezei (pe valea Moldovei n aval de Breaza); Cheile Botusului (n aval de Botus); Cheile Strmtura Rosie (n amonte de Prisaca Dornei); Fara sa fie spectaculoase, cheile se impun destul de clar n relieful vailor. Ca obiective de culme se regasesc fragmente pastrate din vechile niveluri de eroziune (nivelul Mestecanis si Moldovita). Specific n fizionomia zonei este relieful de tip Hogback n Obcina Feredeului si Obcina Mare si relieful carstic din estul Obcinei Mestecanisului. Un rol turistic deosebit l au pasurile ca puncte obligatorii de trecere sau de belvedere. Merita retinute: Pasul Mestecanis - 1100 m (ntre valea Putnei si valea Bistritei Aurii); Pasul Izvor 1130 m (ntre izvoarele Sucevei si cele ale Moldovei); Pasul Crlibaba 1225 m (ntre izvoarele Crlibabei si ale Sucevei);

Pentru cei ce vor sa admire pitorescul Obcinelor Bucovinei si ale regiunilor limitrofe recomandam numeroase puncte de belvedere: Vrful Lucina 1588 m; Vrful Brca Tatarcei 1550 m; Vful Dadu 1523 m;

Vful Mestecanis 1291 m; Vrful Feredeu 1477 m;

2.1.2. Obiective floristice


Intereseaza nu numai pe specialisti ci si pe orice turist dornic sa-si largeasca sfera cunostintelor si care este iubitor de frumos. Se impun trei rezervatii floristice, adevarate muzee vii ale raritatilor lumii vegetale de pe teritoriul Obcinelor Bucovinei. o Rezervatia Lucina cuprinde tinovul Gaina situat la 1200 m altitudine. Aici n mlastina turboasa pe o suprafata de circa un hectar se gasesc exemplare de mesteacan pitic care este relict din Glaciar. Rezervatia Rachitisul Mare (la sud de satul Bena). Renumele rezervatiei este dat de relictul glaciar strugurele ursului, subarbust ce coabiteaza cu merisorul si afinul ntr-o padure de silvestru, secondat de molid si mesteacan. Rezervatia Cimirna din apropierea catunului Cimirna, comuna Vatra Moldovitei pentu protejarea plantei de interes stiintific Trientales Europae raritate europeana.

Rezervatii forestiere nu s-au delimitat nca desi ntinsele si batrnele paduri asteapta legiferarea. De mentionat si existenta a doua rezervatii dendrologice : o Parcul Dendrologic de la Gura Humorului cu o suprafata de 22 de hectare si peste 500 de esente lemnoase (n majoritate exotice). Parcul Dendrologic de la Cmpulung Moldovenesc.

O atractie turistica deosebita o constituie si arborii ocrotiti, datorita fie vrstei si dimensiunilor iesite din comun, fie raritatii si importantei lor deosebite, motive pentru care sunt sau trebuie declarate monumente ale naturii : Ulmii multiseculari (600 - 700 de ani) de la Cmpulung Moldovenesc probabil cele mai batrne exemplare din tara; Tisa - aflata n parcul central din Cmpulung Moldovenesc; Fagul rosu care se gaseste n parcurile din Gura Humorului si din Cmpulung Moldovenesc.

Alte plante rare sub incidenta legii de ocrotire sunt:

Albumita sau Floarea de Colte aflate n stncile calcaroase din Cheile Lucavei; Caldarusa n fnetele de la Lucina; Crinul de padure n fnetele de la Lucina si de la Pojorta; Curechiul de munte la Lucina si Tatarca; Papucul Doamnei de la Cmpulung Moldovenesc si Cacica; Strugurele Ursului de la Cheile Lucavei;

2.1.3. Obiective faunistice


Nu sunt ncorsetate n rezervatii, pentru ca natura Obcinelor Bucovinei, ca mediu de viata pentru animale este putin modificata prin interventia omului. Obiective ocrotite de lege sunt : Cocosul de mesteacan n padurile de la izvoarele Crlibabei; Cerbul carpatin; Rsul; Jderul; Corbul; Ierunca; Lostrita de pe Bistrita Aurie;

2.2. Potentialul turistic cultural - istoric Este att de bogat ncat si singur ar putea sustine o activitate turistica de proportii. El pune n lumina intensa traire n istorie si marea sensibilitate artistica a oamenilor acestor locuri, care au reusit sa modeleze cu gust, mesaj si trainicie tot ceea ce natura le-a pus la dispozitie. Dintre componentele mediului local, piatra si lemnul s-au impus prin abundenta si rezistenta si ele au fost transpuse n nemuritoare opere de arta, amplasate armonios n peisajul Obcinelor Bucovinei si conferindu-le statutul de vast muzeu n aer liber.

2.2.1. Resurse turistice antropice

Cetatea de Scaun a Sucevei n partea de rasarit a orasului Suceava se afla Cetatea de Scaun, care ocupa o pozitie dominanta pe un platou nalt. Aceasta apare mentionata prima data n documentele de la 1388 si a fost ridicata din piatra la sfrsitul secolului al XIV-lea. n timpul domnitorului Petru Musat I, Suceava a devenit capitala Moldovei. Cetatea ridicata n acea perioada se limita la o fortificatie ridicata din piatra, nconjurata de santuri de aparare. Cetatea a fost largita n timpul domniei lui Alexandru cel Bun si apoi ntarita si dezvoltata de Stefan cel Mare. Acesta a impus construirea unui zid secundar n jurul cetatii nalt de 2 m, menit sa reziste atacurilor otomane. Din Palatul Domnesc construit ntre secolele XV-XVII s-au pastrat pna azi fragmente din zid, o parte a subsolului, precum si santul de aparare dinspre cetate. Chilia lui Daniil Sihastrul n apropierea Manastirii Putna, la poalele unui deal mpadurit se afla chilia lui Daniil Sihastru, sapata ntr-un masiv de stnca. Aici a trait pusnicul Daniil Sihastru, sfatuitor al lui Stefan cel Mare. Hanul Domnesc Cladirea Hanului Domnesc a fost ridicata la nceputul secolului al XVII-lea din piatra si caramida. Valorosul monument de arhitectura laica moldoveneasca adaposteste din 1968 Muzeul Etnografic al Bucovinei, care a fost reamenajat n 1982 n forma actuala. Patrimoniul muzeal cuprinde piese ale artistilor populari, prezentate pe zone etnografice ale zonei: Suceava, Cmpulung, Humor, Vatra Dornei, Radauti si Falticeni. Se remarca costumele populare vechi, mastile folosite la sarbatorile de iarna, ouale pictate, diversele obiecte din lemn, etc. MUZEE Muzeul National al Bucovinei Nucleul institutiei de cultura a fost organizat n anul 1900 dar forma actuala n care functioneaza muzeul a fost inaugurata n 1980. Expozitia prezinta trecutul acestui colt stravechi de tara printr-un bogat fond tematic, diverse documente si piese arheologice care demonstreza continuitatea poporului romn n Bucovina. Muzeul Ciprian Porumbescu

Organizat ntr-o veche casa boiereasca datnd din secolul al XVIII-lea, muzeul este inclus n complexul muzeistic Ciprian Porumbescu de la Stupca, care functioneaza din 1971. Cladirea muzeului devenita monument de arhitectura expune n salile sale documente si obiecte care au apartinut autorului Baladei si a primei operete romnesti Crai Nou. Patrimoniul muzeului cuprinde peste 250 de lucrari muzicale si pianul compozitorului Ciprian Porumbescu (1853-1883). Muzeul Apelor Mihai Bacescu Unul din obiectivele turistice ale orasului Falticeni este Muzeul Apelor, nfiintat de academicianul Mihai Bacescu si inaugurat n 1982. n salile muzeului sunt expuse cercetarile lui Grigore Antipa, Emil Racovita, Ion Borcea si ale savantului Mihai Bacescu. Din cele 750 de exponate ale muzeului punctul principal este acvariul de mari dimensiuni. Mentionam si alte muzee cu o forta instructiv - educativa:

Muzeul Etnografic din Vatra Dornei; Muzeul de Arta a Lemnului din Cmpulung Moldovenesc, unicat pe plan national; Muzeul Obiceiurilor Populare din Gura Humorului; Casa muzeu din Solca, cu obiecte originale n interior;

CASE MEMORIALE Casa memoriala Ciprian Porumbescu Casa parinteasca si satul unde marele compozitor a vazut lumina zilei constituie astazi locuri de pelerinaj organizate de forurile culturale locale. Aceasta a fost amenajata adunnd lucruri si marturii legate de viata copilului si nvatacelului, de mediul familial etc. Casa parinteasca a poetului Nicolae Labis Vizitatorul de astazi,trecnd prin Malini l cauta pe sensibilul poet al caprioarei ucise. ncearca sa-l regaseasca n umbrele copacilor din lunca Moldovei, printre casele primitoare ale satului sau n preajma casei parintesti, pe pajisti si gradini. Salina Cacica

La 22 km de municipiul Suceava se afl orasul Cacica, cunoscut datorita zacamntului de sare existent aici. Cunoscuta de circa 200 de ani, salina de la Cacica constituie una dintre rezervele de sare ale tarii. n interiorul salinei la 30 m adancime, se afla biserica salinei nchinata Sfintei Maria, avnd amvonul, altarul si balconul pentru cor daltuite din sare. n interiorul salinei se afla un lac. Amintirea unor evenimente din istoria Bucovinei a fost imortalizata n monumente comemorative ca cel din piatra centrala a orasului Cmplung Moldovenesc, intitulat Dragos Voda si zimbrul, Obeliscul lui Bogdan Voda de la Crlibaba, Stlpul lui Voda de la Vama. Dar dintre toate monumentele cultural istorice la loc de frunte se afla ctitoriile de Humor, Voronet, Sucevita, Moldovita, Putna ce sunt apreciate ntre cele mai desavrsite ntruchipari ale artei populare europene si incluse de UNESCO ntre capodoperele artistice universale. n prefata albumului editat de UNESCO, dedicat valorilor artistice mondiale, se precizeaza ca numai ntr-o singura provincie a Romniei, n Moldova de Nord sau Bucovina se gasesc picturi de acest gen, care nu mai exista n nici o alta tara. Manastirea Voronet, situata la 4 km sud de Gura Humorului, este cea mai reprezentativa pentru stilul arhitectural moldovenesc, ea armoniznd ntr-o forma artistica originala, elemente ale stilului gotic si ale celui bizantin. Ctitorie a lui Stefan cel Mare din 1488, desi a fost realizata ntr-un timp impresionant de scurt (3 luni si jumatate), a nfruntat cinci veacuri fara degradari esentiale. Renumele ei se datoreaza inegalabilei valori artistice a frescelor exterioare executate n 1547 de iscusiti zugravi moldoveni condusi de Marcu Postavul, n vremea lui Petru Rares. Prin aceste picturi de o prospetime impresionanta, ntre care exceleaza tablourile monumentale ale Asediului Constantinopolului, Judecatii de apoi, Cina cea de taina, Arborele lui Ieseu si multe altele este declarata de specialisti Capela Sixtina a Romniei. Renumit este si fondul policromatic cu exploxie de albastru (albastru de Voronet), de compozitie necunoscuta. Manastirea Humorului, naltata pe pajistea mbietoare de pe terasa de 15 km a Humorului, lnga satul cu acelasi nume si la 7 km de Gura Humorului este ctitorie a marelui logofat Teodor Bubuioc si a sotiei sale Anastasia prin vointa si cu ajutorul blagocestivului Domn Petru Voievod (Petru Rares) din anul 1539. Ca si manastirea Voronetului, este de proportii modeste dar, ca si ea, se impune atentiei prin zveltetea liniilor constructiei. Picturile sale exterioare scot n evidenta politica antiotomana a Moldovei feudale n scena Asediul Constantinopolului, scene biblice si laice cu mijloace autentic artistice si pe un fond cromatic n care rosul (rosul de Humor) si gaseste o mai frecventa folosire dect la celelalte manastiri.

Manastirea Moldovita Purtnd hramul Buna Vestire, Manastirea Moldovita, a fost construita de Petru Rares n anul zuravirea acesteia terminandu-se cinci ani mai n anul 1537. n pictura regasim Imnul Acatist, Arborele lui Ieseu, Asediul Constantinopolului ntlnite si la alte manastiri din Bucovina, dar diferentindu-se prin perspectiva si cromatica

1532, tarziu teme

La nalte avnd

exterior este inconjurata de ziduri (late de 1,2m si de 5m), fatada doua turnuri pe colturi si unul central pe sub care se poate trece. Muzeul manastirii pastreaza obiecte de o valoare deosebita: broderii, manuscrise, icoane si jiltul ctitorului Petru Rares Dimensiunile mari ale bisericii au permis desfaoare registre monumentale, cu sute personaje (Arborele lui Ieseu, cele 24 Acatistului totul expresiv reliefat pe un variat, dar cu predominarea galbenului de (galbenul de Moldovita) si albastrului Manastirea Sucevita Manastirea Sucevita avnd hramul nvierea Domnului a fost construita n ultimile decenii ale secolului al XVI-lea prin contributia ntregii familii de boieri Movila In timpul domniei lui Irimia Movila (1595-1606) bisericii i se adauga cele doua pridvoare de la intrare pe laturile de nord si sud, turnurile de incinta si se picteaza biserica n interior si exterior. Pictura exterioara este cel mai bine conservata din grupul bisericilor din Moldova. n tematica picturii gasim: Scara virtutii - contrast dintre ordinea ngeriilor si haosul iadului; Rugaciunea tuturor sfintilor Arborele lui Iesei - avnd la baza filozofii antici Cicluri complete din viata unor sfinti Sf. Ioan cel Nou, Sf Ierarh Nicolae, Sf. Mucenic Gheorghe artistului sa de scene si scene ale fond coloristic toamna ceriu.

Tot aici gasim si mormintele voievozilor Ieremia si Simion Movila In muzeul manastirii se gasesc obiecte de o deosebita valoare broderii si manuscrise din secolele XV-XVI, etc. Biserica ei zvelta are picturile exterioare bine pastrate, dintre care se remarca tablouri ca: Scara virtutilor, Arborele genealogic, Filozofii lumii antice. Rosul vesmintelor, ocrul chipurilor, auriul nimburilor sunt expresiv conturate pe fondul verde (verdele de Sucevita) al picturii si naturii nconjuratoare. Manastirea Putna, prima si cea mai mare ctitorie a lui Stefan cel Mare, ntre anii 14661469 este amplasata n locul unde legenda spune ca s-a oprit sageata slobozita de viteazul domnitor. Prin constructia sa, manastirea Putna e un stralucit exponent al arhitecturii si artei moldovenesti din a doua jumatate a secolului al XV-lea. Picturile interioare au fost mult deteriorate de numeroase reparatii. n schimb celelalte dotari interioare si muzeul sunt un adevrat tezaur de broderii, tesaturi, sculpturi n piatra si n lemn, argintarie, manuscrise si carti bisericesti. ntreaga istorie a Bucovinei se nscrie n aceste monumente de arta.

2.2.2. Fondul etnografic si folcloric


Pune n valoare o milenara cultura materiala realizata cu talent, pasiune si sensibilitate pentru frumos. Creatiile populare, printre cele mai bogate si nealterate din tara, ne ofera marturii despre ocupatiile locuitorilor de aici, legate de procurarea hranei, confectionarea mbracamintei, uneltelor de munca, mobilierului sau ne introduc n datini si obiceiuri originale, cntece si dansuri specifice, n portul popular descendent din cel al dacilor. n arhitectura populara se impune tipul de gospodarie din brne cu ornamentatii. Sate ntregi din zone ca: Ciocanesti, Pojorta, Sadova, Fundu Moldovei, Vama ilustreaza originalitatea arhitecturii populare. Padurile de foioase si conifere ofera lemn de diferite tarii si calitatile necesare construirii locuintei si mobilierului, uneltelor si vaselor folosite n traiul de zi cu zi. O adevarata broderie n lemn ne ofera cerdacurile, usile si ramele ferestrelor fntnilor, portile si grajdurile majoritatii caselor. Lemnului i se adauga de asemenea decoratii picturale, cu un decor cromatic nencarcat, cusaturi, obiecte de ceramica si de os la armonizarea interioarelor. Sculptura este reprezentata de mici unelte de care se folosesc femeile n operatiile de tors si tesut textile.

Instrumentele muzicale sunt deasemenea nca o dovada a artei mestesugarilor n lemn. Cele mai reprezentative creatii populare pot fi vazute la Muzeul Obiceiurilor Populare de la Gura Humorului si la Muzeul Arta Lemnului din Cmpulung Moldovenesc.

2.2.3. Arta cusaturilor si tesaturilor populare


Uzuale si decorative pentru interioare si mbracaminte are o meritata recunoastere pe plan national. Sunt cunoscute camasile nationale, stergarele de cap cu marginile brodate n alb, sumanele cu ornamente de lna si covoarele tesute manual. La loc de frunte se situeaza: confectionarea cojoacelor, cheptarelor si bunditelor ornamentate cu lna, margele sau cu blanita de jder; ncondeierea oualor cu miniaturi geometrice sau motive populare stilizate; modelarea obiectelor de ceramica; adaptarea artistica a coarnelor de cerb sau de caprior pentru decoratiuni exterioare si interioare;

Datinile si obiceiurile stravechi, ndeosebi cele legate de sarbatorirea Anului Nou (plugusorul, capra, ursul) se pastreaza nealterate si cu tot fastul traditional. Colectiile de arta populara sunt numeroase, realizate prin stradania personala a unor pasionati colectionari, dar nu toate au ajuns n atentia publicului. Se evidentiaza: Colectia de linguri si stergare a profesorului Ion Tugui din Cmpulung Modovenesc; Colectia de tesaturi, margele si oua ncondeiate a profesorului Gratian Jucan tot din Cmpulung Moldovenesc.

Toate creatiile artistice amintite fac ca Obcinele Bucovinei sa se evidentieze ca o veritabila vatra folclorica, al carui specific ar trebui mai bine popularizat si mai intens valorificat turistic. Concludem din cele de mai sus, ca multimea obiectivelor naturale si farmecul greu egalabil al peisajului, valoarea inegalabila a monumentelor istorice si arhitecturale n care sunt oglindite ntreaga istorie si arta Moldovei medievale specificul bogatului fond etnografic si folcloric, fac din Obcinele Bucovinei o regiune cu un valoros potential turistic.

2.3. Forme de turism practicate

Pentru aprofundarea analizei activitatii turistice din zona este necesara si evidentierea formelor de turism ce pot fi practicate n aceasta zona. Fiind o zona de munte care cuprinde o multitudine de resurse turistice dintre cele mai variate, formele de turism sunt multiple (generate de diverse motive): pentru vizitarea obiectivelor cultural-istorice; pentru odihna si agrement; pentru practicarea vnatorii sau a pescuitului; pentru drumetii.

Tipurile de turism practicat n zona Obcinele Bucovinei sunt: turism de circulatie; turism de tranzit; turism stationar;

Turismul de circulatie (itinerant) este cel mai dezvoltat si se manifesta n principal, sub forma turismului automobilistic si n secundar, sub forma de week-end si drumetie. Turismul automobilistic si explica dezvoltarea prin posibilitatea efectuarii unor circuite de interes turistic, care strabat peisaje de o rara frumusete si leaga localitati cu obiective social istorice de valoare inestimabila. Cel mai important este circuitul manastirilor bucovinene, al carui traseu se desfasoara n cea mai mare parte prin Obcinele Bucovinei: Putna Sucevita Vatra Moldovitei - Cmpulung Moldovenesc Vama Voronet - Gura Humorului -Manastirea Humorului Cacica - Solca. nchiderea se face n Podisul Sucevei prin numeroase variante, care sa valorifice, dupa interes, timp si posibilitati cel putin cteva din obiectivele oferite de asezarile: Malini, Baia, Ciprian Porumbescu, Falticeni, Cacica, Solca, Arbore, Suceava si Radauti cu importanta lor turistica deosebita si ca principale baze de plecare si sosire. Pentru iubitorii de inedit naturalistic si folcloric se recomanda circuitul cu plecare din Suceava sau Radauti pe Valea Sucevei, pna la izvoarele Sucevei de unde pot fi folosite doua variante: -Crlibaba Ciocanesti Mestecanis - Valea Putnei Pojorta - Pasul Izvor - Moldova Sulita (cu abatere pna la Lucina pentru vizitarea crescatoriei de cai hutuli si a rezervatiei floristice Breaza). Turismul automobilistic se poate desfasura pe vaile interioare: valea Humorului ntre Gura Humorului si Manastirea Humorului, pe valea Moldovitei ntre Vama, Frumosu, Vatra Moldovitei si Arges unde exista o cabana de vnatoare, pe valea superioara a Moldovei ntre Pojorata, Breaza, Moldova Sulita si Lucina.

Turismul la sfarsit de saptamana (week-end), nca slab practicat de locuitorii oraselor din zona, n padurile si pajistile obcinelor, dar aceasta forma de turism a nceput sa se extinda prin atragerea n zona si a locuitorilor din judetele nvecinate (Botosani, Maramures, Bistrita Nasaud, Iasi). Drumetia antreneaza din ce n ce mai multi turisti, dat fiind faptul ca relieful neaccidentat si clima sunt favorabile practicarii acestei forme de turism. n Obcinele Bucovinei sunt marcate 30 de trasee turistice deosebit de atractive, existnd un numar mare de cabane, dar doritorii de drumetie pot apela si la casele de vnatoare, la cantoanele silvice si casele particulare ale celor care practica agroturismul. Atunci cnd timpul o permite se pot organiza numeroase drumetii cu corturile pentru amatorii acestui gen de turism. Turismul de tranzit atinge regiunea prin partea ei sudica, pe axul Vaii Moldovei (Pasul Mestecanis), ca parte a traseului transversal ntre Moldova de Nord si Maramures si o strabate pe traseul DN 17A ntre Cmpulung Moldovenesc si Sucevita. Turismul stationar (de sejur) este nca necorespunzator dezvoltat fata de potentialul regiunii. Ca principale forme ale turismului stationar n aceasta zona se remarca:

Turismul de odihna si agrement care este generat de calitatile sedative ale climatului, pitorescul cadrului natural, atractia produselor specifice regiunii (lactate, fructe de padure). Cea mai mare pondere n aceasta forma de turism o are Cmpulung Moldovenesc, urmat de Solca, Sucevita, Putna, Vatra Moldovitei, cu amenajari n acest sens, apoi: Vama, Frumosu, Ciocanesti, Brodina, care ofera posibilitati de cazare si masa la pensiuni si case particulare. Turismul balneo-climateric are o pondere redusa si de interes local, la Vatra Dornei, Solca si Cacica, prin folosirea apelor minerale din rocile saliferului de contact. Aceasta forma de turism ar putea fi extinsa prin folosirea apelor din zona Cmpulung Moldovenesc si Gura Humorului, prin folosirea bailor de cetina si prin transport de namol terapeutic din regiunea Dornelor (cel putin la Cmpulung Moldovenesc).

Turismul sportiv se bazeaza pe sporturi de iarna (ski, sanie, patinaj), pe vnatoare si pescuit si ncepe sa devina tot mai intens din punct de vedere economic. Pantele prelungi si relativ uniforme, abundenta si persistenta zapezii, sunt conditii favorabile practicarii sporturilor de iarna. n prezent aceste sporturi se practica pe prtia de la Vatra Dornei, n mprejurimile orasului Cmpulung Moldovenesc, Gura Humorului, dar si n celelalte zone poate fi extins, cu conditia amenajarii si dotarii corespunzatoare. Turismul de echitatie este reprezentat n zona de herghelia de la Lucina, care ofera programe de profil (cursuri pentru adulti si copii).

Densitatea mare a vnatului si valoarea trofeelor fac ca Obcinele Bucovinei sa ntruneasca conditii optime pentru dezvoltare turismului de vnatoare. n acest scop au fost delimitate fonduri de vnatoare, ntre Valea Putnei, Argel, Crlibaba, Brodina, Putna (prevazute cu case de vanatoare). Pentru multe din animalele vnate aici (cerbi, rsi, cocosi de mesteacan) s-au primit premii internationale. Pescuitul sportiv, reconfortant pentru turistii de vacanta sau de week-end, are perimetre amenajate la Argel, Brodina, Crlibaba, Valea Putnei. Construirea unor anexe pentru pastrarea pastravului la crescatoriile de la Prisaca Dornei, Valea Putnei, Brodina ar constitui noi puncte de atractie pentru turisti. Turismul pentru tineret poate fi desfasurat n Tabara Internationala Bucsoaia de lnga Frasin, ce ofera un cadru adecvat pentru odihna si recreerea elevilor. Turismul cu caracter stiintific suscita rezervatiile naturale (tinovul de la Lucina, ce adaposteste un numar de relicte glaciare cu importanta floristica si geo-botanica, calcare rosii de Hallstatt din Prul Cailor, Rezervatia 12 Apostoli din muntii Calimani si altele), Parcul Dendrologic si Rezervatia Piatra Pinului de la Gura Humorului. Leagan de veche civilizatie, unde istoria se impleteste cu legenda, este cunoscuta sub aspect turistic in primul rand pentru renumitele biserici cu fresce exterioarepatrimoniu UNESCO: Moldovita, Sucevita, Voronet, Humor. Nu mai putin importante sub aspect ahitectonic si istoric sunt manastirile Putna, Neamtului, Dragomirna. Toate aceste bijuterii arhitectonice se incadreaza perfect intr-un cadru natural de exceptie. Masivul Rarau, valea Sucevei, valea Moldovei cu afluentul sau valea Moldovitei, Defileul Bistritei Aurii, Codrii seculari de la Slatioara sunt doar cateva puncte de maxim interes turistic. Arhitectura populara este absolut unica si originala. Adevaratele broderii in lemn ofera cerdacurile, usile si ramele ferestrelor, fantanile, portile si gardurile. La acestea se adauga decoratiunile exterioare cu motive geometrice sau florale stilizate si divers colorate, cu precadere in satele de pe valea Bistritei Aurii, dintre care cel mai cunoscut este Ciocanesti. Arta tesaturilor si a cusaturilor, incondeierea oualor cu splendide si simbolice miniaturi geometrice, confectionarea costumelor populare cu broderii de margele si blana de jder sunt comori incontestabile ale artei populare bucovinene. In Bucovina oaspetii sunt primiti cu inima deschisa, cu un pahar de tuica sau de vin iar gastronomia este o aventura tentanta. Mamaliga cu branza cu smantana

proaspete, din gospodarie, nu va lipsi din nici o pensiune, alaturi de branza afumata, pastravul afumat si sarmale care sunt alte bunatati specifice regiunii. Locuitorii sunt foarte primitori si dornici de arata lucrul lor de zi cu zi, precum si de obiceiurile pastrate din mosi-stramosi. Obcinele Bucovinei sint inzestrate cu un climat inmiresmat de aroma rasinilor si parfumul florilor, ce imbie deopotriva la odihna si drumetie, pe potecile tainuite ale codrilor adinci. Natura si omul s-au infratit aici de secole - natura oferind omului sursa de existenta, adapost in timpuri de restriste si tihna in anii de acalmie, omul protejind-o si ferindu-se sa-i declanseze stihiile, realizindu-se astfel o armonioasa coexistenta intre patria bourului legendar si populatia martora "descalecatului". Obcinele Bucovinei sint incarcate de cea mai bogata istorie si autentica arta populara romaneasca, vestigiile arheologice, marturiile etnografice si folclorice, ctitoriile feudale cu valoare mondiala inscriindu-se pe linia unei continuitati neintrerupte. Situate in nord-estul Carpatilor Orientali, Obcinele Bucovinei se constiuie ca o subunitate distincta a acestora, intre Valea Sucevei si Valea Moldovei, ocupind o suprafata de circa 2.200 kmp. Cele mai cunoscute sint: Obcina Mestecanis, Obcina Feredeului, Obcina Mare si Obcinele Brodinei.