Sunteți pe pagina 1din 42

Stagiar : METER (MERCEAN) IOANA-VERONICA

CONTABILITATE
1. Stabiliti corectitudinea urmatoarelor afirmatii prin Adevarat (A) sau Fals (F): 0 instrument derivate necesita o investitie initiala si nu se deconteaza la o data prestabilita in viitor. F 1 Costul amortizat este valoarea la care activul financiar sau datoria financiara este evaluat (a) la momentul recunoasterii initiale + rambursarile de principal +/- amortizarea cumulate a eventualelor prime sau disconturi + orice reducere asociata deprecierii sau imposibilitatii de incasare. F 2 O datorie financiara este derecunoscuta doar in momentul in care este stinsa, atunci cand expira, sau se reziliaza sau este executata. A 3 Titlurile pastrate pana la scadenta vor fi inregistrate initial la cost si sunt evaluate in bilant la valoarea amortizata. A 4 Garantiile financiare sunt angajamentele conditionate de a garanta performanta fata de terti. Aceste garantii sunt in primul rand emise pentru a garanta angajamentele de imprumut. Expunerea companiei la riscul de credit legat de aceste garantii nu este substantiala. A 5 Instrumentele derivate dau nastere unui transfer al instrumentului financiar primar de baza in momentul obtinerii efectului contractului si un astfel de transfer este neaparat necesar la scadenta contractului. A 6 Riscul de lichiditate decurge din capacitatea de a vinde rapid un activ finaciar la un prt apropiat de valoarea sa justa. F 7 Data tranzactionarii reprezinta data la care o intreprindere se angajeaza sa cumpere sau sa vanda un activ. Daca se utilizeaza aceasta metoda de recunoastere, activul si respectiv datoria financiara se recunosc la data tranzactiei, ulterior datoria nemaisuportand niciun fel de modificare. A 8 Activele financiare care nu pot fi evaluate pe baza valorii juste si care au o scadenta fixa trebuie evaluate la costul amortizat utilizand metoda ratei efective a dobanzii. A 9 Un instrument financiar este derivate daca valoarea sa de decontare se poate modifica proportional cu activul de baza. A 10 2. O societate cumpara pe data de 1 octombrie 2006 un certificat de depozit cu scadenta la 4 luni, adica pe 31 ianuarie 2007. Valoarea certificatului este de 50000 ron iar rata anuala a dobanzii este de 9% calculate liniar. Comisionul de ridicare este de 1% iar certificatul este pastrat pana la scadenta. Care este valoarea ratei lunare a dobanzii efective? a. 0.000049% b. 1.0197% c. 0.0197%

Stagiar : METER (MERCEAN) IOANA-VERONICA d. 0.0049% Raspuns: Dobanda calculata liniar= 9%/12=0.75% *4luni =3% 5.000*3%= 150 Comision ridicare = 5.000+150=5.150*1% = 51.5 Valoare certificat la scadenta = 5.150-51.5=5.098,5 valoarea ratei lunare a dobanzii efective = 5.098,5/5.000 = 1.0197%

3. O societate cumpara pe data de 20 decembrie 2006, 500 instrumente financiare pentru cursul de 40 ron/actiune. Plata si intrarea in posesie a titlurilor se va face pe data de 4 ianuarie 2007. Cursul bursier de la 31 decembrie 2006 a fost de 43 ron iar pe 4 ianuarie 2007 de 41 ron. Daca titlurile sunt clasificate ca fiind pastrate pana la scadenta, atunci valoarea platii de pe data de 4 ianuarie 2007 va implica o iesire de numerar de: a. 20500 RON b. 20000 RON c. 21500 RON d. 20650 RON Raspuns: 20 decembrie 2006 : 500*40 = 20.000 31 decembrie 2006 : 500*40 = 21.500 4 ianuarie 2007 : 500*41 = 20.500 4. Un contract de optiune CALL de 2000 actiuni Alfa a fost cumparat cu o prima de 60000 RON la un prt de exercitiu de 300 RON/actiune si cu o scadenta de doua luni. Daca la scadenta cursul actiunii este de 280 RON, atunci: a. Rezultatul potential este de 20000 RON castig b. Rezultatul potential este de 40000 RON pierdere c. Contractul va fi abandonat, pierderea potential fiind de 100000 RON d. Castigul potential este de 100000 RON. Raspuns: (280-300)*2000 = -40.000

Stagiar : METER (MERCEAN) IOANA-VERONICA 5. Fie societatea M cotata la bursa. Aceasta cumpara 3000 actiuni proprii de pe piata cu un prt unitary de 150 RON si apoi le anuleaza. Stiind ca valoarea nominala unitara este de 120 RON, efectele acestei tranzactii vor fi: a. O iesire de numerar si o diminuare de capital social de 360000 RON b. O iesire de numerar si o diminuare de capital social de 450000 RON c. O iesire de numerar de 450000 RON si o diminuare de capital social de 360000 RON d. O iesire de numerar si o diminuare de capital propriu de 450000 RON. 6. Stabiliti corectitudinea urmatoarelor afirmatii prin Adevarat (A) sau Fals (F): 0 Instrumentele derivate nu dau nastere unui transfer al instrumentului financiar primar de baza in momentul obtinerii efectului contractului si un astfel de transfer nu este necesar la scadenta contractului. F 1 Riscul de lichiditate decurge din incapacitatea de a vinde rapid un activ financiar la un prt apropiat de valoarea sa justa A 2 Data tranzactionarii reprezinta data la care o intreprindere se angajeaza sa cumpere sau sa vanda un activ. Daca se utilizeaza aceasta metoda de recunoastere, activul si respectiv datoria financiara se recunosc la data tranzactiei, ulterior datoria putand sa mai suporte modificari. F 3 Activele financiare care pot fi evaluate pe baza valorii juste si care au o scadenta fixa trebuie evaluate la costul amortizat utilizand metoda ratei efective a dobanzii. F 4 Un instrument derivate necesita o investitie neta initiala si nu se deconteaza la o data prestabilita in viitor. F 5 Costul amortizat este valoarea la care activul financiar sau datoria financiara este evaluat(a) la momentul recunoasterii initiale minus rambursabile de principal +/amortizarea cumulate a eventualelor prime sau discounturi minus orice reducere asociata deprecierii sau imposibilitatii de incasare. A 6 O datorie financiara este derecunoscuta doar in momentul in care este stinsa, atunci cand expira, sau se reziliaza sau este substantial. F 7 Titlurile pastrate pana la scadenta vor fi inregistrate initial la cost si sunt evaluate in bilant tot la aceasta valoare. F 0 Garantiile financiare sunt angajamente conditionate de a garanta performanta fata de terti. Aceste garantii sunt in primul rand emise pentru a garanta angajamentele de imprumut. Expunerea companiei la riscul de credit legat de aceste garantii este chiar substantial. Costurile de tranzactionare care vor aparea la cedarea activului financiar nu sunt incluse in evaluarea initiala a activului financiar sau a datoriei financiare. F 8 7. Un contract de optiune CALL de 2000 actiuni Alfa a fost cumparat cu o prima de 60000 RON la un prt de exercitiu de 300 RON/actiune si cu o scadenta de doua luni. Daca la scadenta cursul actiunii este de 350 RON, atunci:

Stagiar : METER (MERCEAN) IOANA-VERONICA a. Rezultatul potential este de 100000 Ron castig b. Rezultatul potential este de 160000 Ron pierdere c. Contractul va fi abandonat, pierderea potential fiind de 100000 Ron d. Castigul potential este de 40000 Ron. (350-300)*2000 = 100.000 8. Fie societatea M cotata la bursa. Aceasta cumpara 2000 actiuni proprii de pe piata cu un prt unitar de 100 Ron si apoi le anuleaza. Stiind ca valoarea nominala unitara este de 120 Ron, efectele acestei tranzactii vor fi: a. O iesire de numerar si o diminuare de capital social de 200000 Ron b. O iesire de numerar de 240000 Ron si o diminuare de capital social de 240000 Ron c. O iesire de numerar si o diminuare de capital propriu de 240000 Ron. 9. O societate cumpara pe data de 1 noiembrie 2006 un certificate de depozit cu scadenta la 3 luni, adica pe 31 ianuarie 2007. Valoarea certificatului este de 80000 Ron iar rata anuala a dobanzii este de 15%, calculate liniar. Comisionul de ridicare este de 0.75% iar certificatul este pastrat pana la scadenta. Care este valoarea intrarii de numerar la scadenta? a. 80000 Ron b. 82377.5 Ron c. 83000 Ron d. 83622.5 Ron Raspuns: Dobanda liniara: 15%/12=1.25*3=3.75 Dobanda la scadenta: 80.000*3.75%=3.000 Valoare certificat: 80.000+3.000=83.000 Comision : 83.000*0,75% = 622,5 Valoarea intrarii de numerar la scadenta: 83.000-622,5 = 82.377,50 10. O societate cumpara pe data de 20 decembrie 2006 500 instrumente financiare pentru cursul de 40 Ron/ actiune. Plata si intrarea in posesie a titlurilor se va face pe data de 4 ianuarie 2007. Cursul bursier de la 31 decembrie 2006 a fost de 39 Ron iar pe 4 ianuarie 2007 de 42 Ron. Daca titlurile sunt clasificate ca fiind detinute pentru

Stagiar : METER (MERCEAN) IOANA-VERONICA vanzare, atunci valoarea platii de pe data de 4 ianuarie 2007 va implica o iesire de numerar de: a. 20000 Ron b. 21000 Ron c. 19500 Ron d. 20150 Ron. Raspuns: 20 decembrie 2006 : 500*40 = 20.000 31 decembrie 2006 : 500*39 = 19.500 4 ianuarie 2007 : 500*42 = 21.000 11. Care dintre modalitatile de mai jos nu poate fi folosita de societatea A (furnizor) pentru incasarea unei creante de la societatea B (cumparator): a) Primirea unei cambii acceptate trasa de A asupra lui B; b) Incasarea de catre A a creantei in contul de la banca prin virament bancar; c) Vanzarea de catre A lui B a unor titluri de plasament; d) Primirea unei cambii andosate de catre B in beneficiul lui A. 12. Se fac urmatoarele afirmatii in legatura cu contabilitatea financiara (CF) si contabilitatea de gestiune(CG). Una dintre afirmatii nu este corecta. Care? a) Informatiile CF sunt publice, cele ale CG sunt confidentiale; A b) CF asigura informatiile necesare intocmirii situatiilor financiare; CG asigura informatiile necesare fundamentarii deciziilor interne privind gestiunea intreprinderii; A c) Scopul CF este de a determina periodic situatia patrimoniului, precum si rezultatul global al exercitiului; scopul CG il constituie determinarea si cunoasterea rezultatelor analitice necesare conducerii; A d) CF este obligatorie si are la baza norme unitare; CG nu este obligatorie si nu are la baza norme unitare. A 13. Care dintre afirmatiile de mai jos nu exprima o realitate in legatura cu metoda inventarului permanent (MIP) si metoda inventarului intermitent (MII) de evidenta a stocurilor? a) Atat in MIP, cat si in MII stocurile finale se calculeaza si inregistreaza dupa aceeasi metodologie; F b) In MIP fiecare intrare si iesire se inregistreaza in conturile de stocuri cantitativ si valoric pe sortimente de stocuri; in MII in conturile de stocuri se inregistreaza doar stocurile finale si cele initiale; A c) MIP apartine metodologic contabilitatii de gestiune, iar MII contabilitatii financiare; F

Stagiar : METER (MERCEAN) IOANA-VERONICA d) In MIP iesirile de stocuri de materiale se contabilizeaza pe seama cheltuielilor (majorare de cheltuieli), iar iesirile de produse pe seama veniturilor (micsorare); in MII intrarile si iesirile de stocuri nu fac obiectul contabilitatii financiare. F 14. In ianuarie N societatea primeste factura de energie electrica pentru perioada 15.12.N-1 14.01.N in suma de 1.400 lei, TVA 19%. Care sunt inregistrarile contabile ocazionate de aceasta tranzactie, atat in N, cat si in N+1. Raspuns: Societatea poate imparti suma pe zile in N au fost 16 zile, iar in N+1 14 zile, total 30 zile 1.400/30= 46.66 16zile*46.66=747 lei in N 14zile *46.66= 653lei in N+1 In N: Inregistrarea chelt. 605 = 408 Tva In N+1: Sosire factura: 408 = 401 888.93 777.07 653 124.07 Regularizare tva: 4426=4428 141.93 Inreg chelt in N: % = 401 605 4426 4428 = 408 747 141.93

Sau sa puna toata cheltuiala in luna decembrie:

15. O societate de comert prezinta urmatoarele informatii la inceputul lunii ianuarie N: cont 371 SI 1.071 lei, cont 378 SIC 150 lei, cont 4428 - SIC 171 lei. In cursul lunii ianuarie societatea se aprovizioneaza cu marfuri in valoare de 1.000 lei, TVA 19% cota de adaos comercial este de 25%. Incasarile din vanzarea marfurilor in aceasta luna sunt de 2042 lei. In luna februarie societatea se aprovizioneaza cu marfuri in suma de 500 lei, TVA 19%, cota de adaos este de 30%. Incasarile din vanzarea marfurilor in aceasta luna sunt de 1.190 lei. Inregistrai operaiile din lun i regularizarea TVA la sfritul lunii. Rezolvare:
Ianuarie: aprov.cu marfuri % 371 4426 401 1190 1000 190

Stagiar : METER (MERCEAN) IOANA-VERONICA

inreg adaos com:

371

% 378 4428 % 707 4427

297.5 250 47.5 2042 1716 326

inreg vanzarilor

4111

descarcarea gestiunii: k= SIC(378)+RC(378) {SID(371)+RD(371)} - {SIC(4428)+RC(4428)} 171+250 (1071+1368.5) - (171+47.5) 0.186 K * RC707 = 0.186* 1716 319.18 RC707*19/100 326

k=

k= adaos comercial descarcat (378)= adaos comercial descarcat (378)= tva nexigibila(4428)= tva nexigibila(4428)=

% 607 378 4428

371

2042 1396.8 2 319.18 326

371 Si 1071 1000 250 47.5 sfd 326.5 378 Si 150 250 sfc 80.82 1396.82 319.18 326

319.18

4428 Si 171 326 sfc -107.5 47.5

regularizare tva

4427

% 4423 4426

326 136 190

FEBRUARIE

Stagiar : METER (MERCEAN) IOANA-VERONICA


aprov.cu marfuri % 371 4426 371 401 595 500 95 178.5 150 28.5 1190 1000 190

inreg adaos com:

% 378 4428 % 707 4427

inreg vanzarilor

4111

descarcarea gestiunii: k= SIC(378)+RC(378) {SID(371)+RD(371)} SIC(4428)+RC(4428)} 80.82+150 (326.51+678.5) - (-107.5+190) 0.25 K * RC707 = 0.250* 1000 250 RC707*19/100 190 371 1190 750 250 190

k=

k= adaos comercial descarcat (378)= adaos comercial descarcat (378)= tva nexigibila(4428)= tva nexigibila(4428)= % 607 378 4428

regularizare tva

4427

% 4423 4426

190 95 95

16. Se construieste in regie proprie o cladire, pentru. care se efectueaza urmatoarele cheltuieli: i n octombrie: cu materiile prime 30.000 u.m. cu materiile consumabile 15.000 u.m. cu energia si apa 5.000 u.m. (TVA 19%) cu salariile 22.000 u.m. in noiembrie: cu materiile auxiliare 25.000 u.m. cu salariile 8.000 u.m. cu serviciile prestate de terti 12.000 u.m. (TVA19%) La data de 30.11.N se receptioneaza cladirea. Sa se inregistreze chetuielile efectuate pe parcursul celor 2 luni, precum si receptia constructiei.
octombrie 30,000.0 Inregistrare materii prime Inregistrare materiale consumabile Inregistrare curent si apa 601 6028 605 301 3028 401 0 15,000.0 0 4,201.6

Stagiar : METER (MERCEAN) IOANA-VERONICA


8 22,000.0 Inregistrare salarii 641 421 0 71,201.6 inreg.constructiei, la valoarea costului calculat pt luna octocmbrie Noiembrie 25,000.0 Inregistrare materiale auxiliare Inregistrare salarii Inregistrare servicii prestate de clienti inreg.constructiei, la valoarea costului calculat pt luna noiembrie 6028 641 628 231 3028 421 401 722 0 8,000.0 0 10,084.0 3 43,084.0 3 231 722 8

86,168.0 Receptia constructiei 212 231 6

Stagiar : METER (MERCEAN) IOANA-VERONICA

FISCALITATE

Problema 1. O entitate dispune de urmtoarele informaii: - venituri totale 550.000 lei, din care venituri neimpozabile 0 lei; - cheltuieli totale 600.000 lei, din care cheltuieli cu ajustrile pentru deprecierea investiiilor financiare pe termen scurt 75.000 lei. Se cere: a) calculul rezultatului brut, rezultatului impozabil, impozitului pe profit i a rezultatului net; b) interpretarea rezultatelor. Raspuns: Rezultatul brut = V-Ch = 550.000 600.000 = -50.000 pierdere bruta Rezultatul impozabil = 550.000 (600.000-75.000) = 25.000 Impozit pe profit = 25.000*16%= 4.000 Rezultatul net = 25.000-4.000 = 21.000 obtine pierdere contabila bruta, are profit impozabil Problema 2. Se consider urmtoarele date: - capitalul social al unei ntreprinderi este de 250.000 lei, iar mrimea rezervelor legale existente 10.000 lei; - pe parcursul exerciiului financiar N s-au nregistrat venituri totale de 1.100.000 lei, din care venituri neimpozabile 20.000 lei, iar cheltuielile totale (altele dect cele cu impozitul pe profit) sunt n sum de 800.000 lei, din care cheltuieli nedeductibile fiscal 30.000 lei. Se cere: a) mrimea rezervelor legale care se constituie pentru anul N; b) calculul rezultatului impozabil, impozitului pe profit i a rezultatului net n situaia constituirii numai rezervelor legale determinate la punctul precedent. Raspuns: a) rezervele legale in N = 250.000*5% = 12.500 din care 10.000 exista deja rezulta ca in N se vor constitui rezerve de 2.500 b) V totale=1.100.000 V neimpozabile = 20.000 V impozabile = 1.080.000

Ch totale = 800.000 Ch. Neded = 30.000 Ch impoz = 770.000 Rez.impozabil = 1.080.000-770.000-2.500 = 307.500 Impozit pe profit = 307.500*16% = 49.500

10

Stagiar : METER (MERCEAN) IOANA-VERONICA Profit net = 307.500-49.500 = 258.300 Problema 3. O entitate cu capital integral privat dispune de urmtoarele informaii pe parcursul unei perioade contabile: - venituri totale 400.000 lei, din care venituri neimpozabile 0 lei; - cheltuieli totale, exclusiv cheltuielile cu impozitul pe profit 230.000 lei. - cheltuielile cu diurna acordate efectiv pe parcursul perioadei contabile sunt de 80 lei/zi (pe parcursul a 15 zile). Se cere determinarea rezultatului net. Raspuns: Venituri totale = 400.000
Suma cheltuielilor cu indemnizaia de deplasare acordat salariailor pentru deplasri n Romnia i n strintate este deductibila n limita a de 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru instituiile publice

Ch cu diurna = 13*2.5 = 32.5 = 80-32.5= 47.5*17 = 712.5 Ch impozabile = 230.000-712.5 = 229.287,5 Rezultatul impozabile = 400.000-229.287.5 = 170.712,5 Impozit profit = 170.712,5*16% = 27.314 Rezultatul net = 170.712,5 27.314 = 143.398,5

11

Stagiar : METER (MERCEAN) IOANA-VERONICA

ANALIZA DIAGNOSTIC A INTREPRINDERII


1. S se calculeze fluxul de numerar generat de ntreprinderea B n exercitiul n+1 i s se interpreteze fluxurile de numerar aferente activittilor operationale, financiare i de investitii, cunoscndu-se urmtoarele informatii din situatiile financiare: Indicator N N+1 Imobilizri 1000 1100 Stocuri 300 350 Creane 400 430 Disponibiliti 100 70 TOTAL ACTIV 1800 1960 Capitaluri proprii 500 600 Datorii financiare 600 650 Furnizori 200 300 Datorii salariale i fiscale 450 390 Credite de trezorerie 50 10

Indicator Cifra de afaceri Cheltuieli materiale Cheltuieli salariale Cheltuieli fiscale i sociale Cheltuieli cu amortizarea Cheltuieli cu dobnda Impozit pe profit

u.m. 1000 300 400 50 100 50 25

Rezolvare Elemente luate in calcul Crestere imobilizari Crestere stocuri Crestere creante 100 lei (flux investitii) 50 lei (flux operational) 30 lei (flux operational)

Scadere disponibilitati -30 lei (flux finantare) Crestere capitaluri proprii 100 lei (flux finantare)

12

Stagiar : METER (MERCEAN) IOANA-VERONICA Crestere datorii financiare 50 lei (flux finantare) Crestere furnizori 100 lei (flux operational) Scadere datorii salariale+fiscale -60 (flux operational) Scadere credite de trezorerie -40 (flux de finantare) Impozit pe profit 25 (flux operational) Chelt cu amortizare 100 (flux operational) Cheltuieli cu dobinzi 50 (flux operational)

a)Flux din activitatea de investitii= -100 crestere imobilizari -100 b)Flux din activitatea de finantare +crestere capital propriu 100 +crestere datorii financiare 50 -scadere credite de trezorerie -40 -scadere disponibilitati -30 Flux din activitatea de finantare = -100+100+50-30-40= 80 c)Flux din exploatare (operational) +cheltuieli cu amortizarea 100 +cheltuieli cu dobinda -crestere creante -crestere stoc materiale -impozit pe profit -25 50 -30 -50

+crestere datorii furnizori 100 -scadere datorii salariale+fiscale -60 Flux din exploatare (operational)=100+50-30+100-50-60-25=85 d)flux de numerar =a)flux din activit de inevstitii+b)flux din active de finantare +c)flux din activit de exploatare (operational) =-100+80+85= 65 2. S se calculeze soldurile intermediare in manier continental i n manier anglo-saxon pornind de la informatiile de mai jos: Indicator u.m. 13

Stagiar : METER (MERCEAN) IOANA-VERONICA Venituri din vnzarea mrfurilor 2000 Producia vndut 40000 Producia stocat 1500 Subvenii de exploatare 10000 Cheltuieli cu materii prime 10000 Costul mrfurilor vndute 1200 Cheltuieli salariale 15000 Cheltuieli cu amortizarea 1000 Cheltuieli cu provizioane 200 Cheltuieli cu chirii 200 Cheltuieli cu asigurri sociale 2000 Impozite i taxe 300 Venituri din dobnzi 200 Venituri din diferene favorabile de curs 200 valutar Cheltuieli cu dobnzi 800 Cheltuieli cu provizioane financiare 100 Impozit pe profit 1300

Soldurile intermediare de gestiune (SIG) reprezinta o serie de indicatori care ne ajuta sa analizam modul de obtinere a rezultatului activitatii firmei (profit sau pierdere) tinand cont de natura elementelor de cheltuieli inregistrate. Din acest punct de vedere, cheltuielile de exploatare se pot grupa in urmatoarele categorii: -cheltuielile externe, care sunt generate de consumurile de resurse achizitionate de la terti, cum ar fi: cheltuielile cu marfa, materiile prime, materialele consumabile, energia si apa, cu intretinerea si reparatiile, cu chiriile, cu asigurarile, transport, protocol, reclama si publicitate, deplasari, posta si telecomunicatii, servicii bancare etc. -cheltuielile de personal si cheltuielile cu impozitele si taxele percepute de autoritatile statului -alte cheltuieli de exploatare, cum ar fi cele cu amortizarea. Conform modelului francez de analiza, acesti indicatori sunt: 1.marja comerciala (MC) reprezinta diferenta dintre valoarea vanzarilor si costul direct aferent produselor vandute; marja comerciala este primul nivel de la care incepe sa se

14

Stagiar : METER (MERCEAN) IOANA-VERONICA contureze profitul firmei. MC = cifra de afaceri costul marfii, produselor sau serviciilor vandute MC = 2.000+40.000 1.200 - 10.000 = 30.800 u.m. 2.valoarea adaugata (VA) reprezinta valoarea ramasa la dispozitia firmei, dupa valorificarea bunurilor si serviciile si deducerea cheltuielilor cu resursele externe consumate pentru derularea activitatii de baza a firmei; formula de calcul este: VA = MC + productia stocata sau imobilizata alte cheltuielile externe firmei Cheltuielile externe ale firmei (in afara de cheltuielile cu marfa si materiile prime (care afecteaza marja comerciala) sunt compuse si din: cheltuieli cu materiale consumabile, cu energia si apa, cu ambalajele, cu intretinerea si reparatiile, cu chiriile, asigurarile de bunuri si persoane, transport, protocol, reclama si publicitate, deplasari, posta si telecomunicatii, servicii bancare si alte servicii prestate de terti; VA = 30.800 +1.500 200 800 =31.300 u.m. 3.excedentul brut de exploatare (EBE) reprezinta valoarea ramasa la dispozitia firmei dupa ce s-a diminuat valoarea adaugata cu cheltuielile de personal si cheltuielile cu impozitele si taxele percepute de stat; formula de calcul este: EBE = VA (cheltuielile de personal + cheltuielile cu impozite si taxe) EBE = 31.300 (15.000+2.000+300+1.300) = 31.300 18.600 = 12.700 u.m. 4.rezultatul exploatarii (RE) reprezinta diferenta dintre veniturile si cheltuielile de exploatare. RE = EBE + (alte venituri din exploatare alte cheltuieli din exploatare) cheltuieli cu amortizarea RE = 12.700 + (10.000-200) 1.000 = 21.500 u.m. 5.rezultatul curent (RC) reprezinta rezultatul obtinut din activitatea de exploatare si cea financiara. RC = RE + (venituri financiare cheltuieli financiare) RC = 21.500 + 200+200-100 = 21.800 u.m.

15

Stagiar : METER (MERCEAN) IOANA-VERONICA

Conform modelului de analiza anglo-saxon, soldurile intermediare de gestiune sunt: 1.rezultatul inainte de plata dobanzilor, impozitului pe profit si amortizarii = marja asupra cheltuielilor variabile EBITDA = cifra de afaceri cheltuieli variabile de exploatare (Earnings Before Interest, Taxes, Depreciation and Amortization) EBITDA = 2.000+40.000 -10.000-1.200-15.000-200-200-2.000 = 13.400 2.rezultatul inainte de plata dobanzilor si a impozitului pe profit EBIT = EBITDA cheltuieli cu amortizarea (Earnings Before Interest and Taxes) EBIT = 13.400 1.000 = 12.400 3.rezultatul brut, inainte de plata impozitului pe profit EBT = EBIT cheltuielile cu dobanzile (Earnings Before Interest Taxes) EBT = 12.400 800= 11.600 3. Calculai i interpretai situaia net a unei ntreprinderi care prezint urmtoarea situaie financiar: Indicator 31.12.n Imobilizri 2000 Stocuri 500 Creante 150 Disponibiliti 50 Datorii mai mari de un an 1150 Datorii mai mici de un an 350 Situatia neta: adica capitalul propriu SN = Active totale Datorii totale

daca SN este pozitiv si crescator, acesta va evidentia o situatie financiara la nivelul intreprinderii, reflectand o gestiune economica sanatoasa, fiind consecinta

16

Stagiar : METER (MERCEAN) IOANA-VERONICA reinvestirii unei parti din profitul net si a altor elemente de acumulare baneasca; aceasta inseamna ca valoarea firmei creste;

daca SN este negativ firma se poate afla intr-o situatie de prefaliment, datorita incheierii cu pierderi a exercitilor anterioare si acoperirii pierderilor prin utilizarea in totalitate a capitalurilor proprii, partea ramasa neacoperita ramanand in sarcina creditorilor, ca urmare a asumarii riscurilor de insolvabilitate;

daca SN = 0 este o situatie de echilibru perfect intre datorii si active (nu se poate realiza in practica, deoarece ar insemna ca nu mai exista capital propriu).

SN = ( 2.000+500+150+50) (1.150+350) = 2.700 1.500 = 1.200 SN = 1.200 u.m. la 31.12.n este pozitiva ceea ce inseamna ca situatia firmei este sanatoasa si firma a realizat investitii intr-un mod prudent care a adus toate aceste rezultate.

17

Stagiar : METER (MERCEAN) IOANA-VERONICA

Administrarea i Lichidarea ntreprinderilor


1. Asociaii societii X au decis dizolvarea acesteia. Situaia patrimoniului conform bilanului contabil la data nceperii lichidrii se prezint astfel: 1 Construcii 30.000 lei 2 Amortizarea construciilor 20.000 lei 3 Echipamente tehnologice 15.000 lei 4 Amortizarea echipamentelor tehnologice 10.000 lei 5 Materii prime 3.000 lei 6 Ajustri pentru deprecierea materiilor prime 500 lei 7 Clieni 2000 lei 8 Clieni inceri 700 lei 9 Ajustri pentru deprecierea clienilor inceri 400 lei 10 Conturi la bnci n lei 1.300 lei 11 Furnizori 7000 lei 12 Provizioane 1.250 lei 13 Capital subscris vrsat 11.000 lei 14 Rezerve legale 1.850 lei Operaiile de lichidare efectuate de lichidator au fost: a) Construciile au fost vndute cu 11.000 lei, fa de valoarea rmas neamortizat de 10.000 lei; b) Echipamentele tehnologice au fost vndute cu 7.000 lei fa de valoarea rmas neamortizat de 5.000 lei; c) Materiile prime au fost vndute cu 2.850 lei fa de valoarea de 2.500 lei; d) n vederea ncasrii nainte de scaden a creanelor certe au fost acordate sconturi n valoare de 100 lei; e) Din suma clienilor inceri de 700 lei se ncaseaza jumtate, restul fiind irecuperabile; f) Pentru plata nainte de termen a datoriilor ctre furnizori, acetia au acordat sconturi n sum de 350 lei; g) Cheltuielile efectuate cu lichidarea societii au fost n sum de 900 lei. Se cere: a) nregistrrile contabile aferente operaiilor de lichidare. b) ntocmirea bilanului nainte de partaj. c) nregistrrile contabile aferente operaiilor de partaj la acionari Elemente de active Imob corporale Amortizarea imob corp Valoarea neamortizata Valori 45.000 30.000 15.000 Elemente de passive Cap sub si varsat Reserve legale Total Cproprii Valori 11.000 1.850 12.850

18

Stagiar : METER (MERCEAN) IOANA-VERONICA Materii prime 3.000 Aj deprec materii 500 prime Val neta mat prime 2.500 Clienti 2.000 Clienti incerti 700 Aj deprecieri client 400 Valoarea neta 2.300 Banca 1.300 Total active 21.100 a) Inregistari aferente lichidarii 1.Vanzare imob corporale Vz constructie 461 = % - 13.090 7583 11.000 4427 2.090 Incasare constructie 5121 = 461 13.090 Descarcare gestiune % = 212 30.000 2812 20.000 6583 10.000 2.Vz echip tehnologic 461 = % - 8.330 7583 7.000 4427 1.330 Incas cv echip 5121 = 461 8.330 Scoatere din gestiune % = 2131 15.000 2813 10.000 6583 5.000 3.Vz materii prime Trecere materii prime la marfuri 371 = 301 3.000 Vz materii prime 4111 = % 3.392 707 2.850 4427 - 542 Incasare cv materii prime 5121 = 4111 3.392 Descarcare gestiune 607 = 371 3.000 Anulare ajustare materii prime Provizioane Furnizori 1.250 7.000

Total pasiv

21.100

19

Stagiar : METER (MERCEAN) IOANA-VERONICA 391 =7814 500 3.Incasare client/scot acordat % = 4111 2.000 5121 1.900 667 - 100 4.Incasare client incerti 5121 = 4118 350 Trecere la ch client incerti neincasati 654 = 4118 350 Anulare ajustare client 491 = 7814 400 5.Plata furnizori 404 = % 7.000 5121 6.650 767 - 350 Anulare provision 151 = 7812 1.250 6.Inregistrarea chelt de lichidare 628 = 5121 900 Inchidere ct TVA 4427 = 4423 3.962 Plata TVA 4423 = 5121 3.962 Inchidere ct de venituri 7xx = 121 23.350 Inchidere ct ch 121 = 6xx 19.350 Calcul impozit pe profit datorat 691 = 441 (23.350 19.350)*16% - 640 Inchidere ct ch 691 = 121 640 Plata impozit pe profit 441 = 121 640 b) Bilant inainte de efectuarea partajului

Elem active Ct la banci

Valori 16.210

Elem pasiv Cap soc Reserve legale Total cap proprii Profit din lichidare

Valori 11.000 1.850 12.850 3.360 20

Stagiar : METER (MERCEAN) IOANA-VERONICA Total active 16.210 Total passive 16.210

c) Inregistari contabile aferente partaj Rambursare cap social catre asoc 1012 = 456 11.000 Plata cap soc catre asociati 456 = 5121 11.000 Decontare reserve legale catre asoc 1061 = 456 1.850 Impozit pe profit af reserve legale 456 = 441 296 Plata impozit profit reserve legale 441 = 5121 296 Decontarea profitului din lichidare 121 = 456 3.360 Impozit pe dividend 456 = 446 ( 1.850 296 = 1.554 + 3.360 = 4914 * 16%) 786 Plata dividend 456 = 5121 4.128 Situatia conturilor dupa partaj D 456 11.000 296 786 4.128 16.210 D 16.210 296 786 4.128 16.210 5121 C 11.000 1.850 3.360 16.210 C 11.000

16.210

2. Cum poate fi exclus un asociat din societatea n nume colectiv, n comandit simpl sau cu rspundere limitat? Rezolvare:

21

Stagiar : METER (MERCEAN) IOANA-VERONICA Excluderea asociatilor din acest tip de societati este prevazuta strict si limitativ de lege, fiind sanctionate urmatoarele: * Neefectuarea aportului. Asociatul poate fi exclus daca intarzie sa efectueze aportul stabilit de prevederile contractului de societate. Cel exclus va suporta consecintele intarzierii in efectuarea aportului. * Supunerea asociatului procedurii insolventei sau incapacitatea asociatului. Asociatul care a fost supus procedurii insolventei sau care a devenit incapabil din punctul de vedere al atributiilor ce-i revin, poate fi exclus din societate. * Imixtiunea in administrarea societatii, folosirea bunurilor societatii si savarsirea unor acte de concurenta. Asociatul poate fi exclus daca savarseste anumite fapte considerate o manifestare a lipsei de loialitate fata de societate, precum: amestecul fara drept in administrarea societatii; intrebuintarea, fara consimtamantul scris al celorlalti asociati, a capitalului, bunurilor sau creditului societatii in folosul sau; participarea, fara consimtamantul celorlalti asociati, ca asociat cu raspundere nelimitata, in alte societati concurente sau avand acelasi obiect, sau efectuarea de operatiuni in contul sau ori al altora, in acelasi fel de comert sau intr-unul asemanator. * Savarsirea de catre asociatul administrator a unor fapte pagubitoare pentru societate. Asociatul care indeplineste functia de administrator va putea fi exclus din societate daca savarseste o frauda in dauna societatii ori se serveste de semnatura sociala sau de capitalul social in folosul lui sau al altor persoane. * Exercitarea de catre creditorul personal al asociatului a opozitiei impotriva hotararii de prelungire a duratei societatii (valabil pentru SNC, SCS, SRL). Daca opozitia creditorului personal a unui asociat facuta impotriva hotararii privind prelungirea duratei societatii a fost admisa de o instanta judecatoreasca, asociatul debitor al oponentului poate fi exclus din societate. Conditiile excluderii unui asociat din societate Excluderea unui asociat se pronunta prin hotarare judecatoreasca, la cererea societatii sau a oricarui asociat. Cererea societatii de excludere a unui asociat trebuie sa se bazeze pe o hotarare a tuturor asociatilor, cu exceptia asociatului in cauza. Daca cererea de excludere a unui asociat se face numai de catre unul dintre asociati, trebuie citata societatea si asociatul parat. Daca societatea este constituita numai din doi asociati, prin admiterea cererii unuia dintre asociati de excludere a celuilalt, societatea ramane cu un singur asociat si, in consecinta, va fi dizolvata. Acest lucru nu va avea loc daca asociatul ramas hotaraste continuarea existentei sub forma societatii cu raspundere limitata cu asociat unic. In toate cazurile de admitere a cererii de excludere a unui asociat din societate, hotararea judecatoreasca ramasa definitiva se va depune, in termen de 15 zile, la registrul comertului pentru a fi inscrisa, iar dispozitivul hotararii se va publica in Monitorul Oficial. Efectele excluderii unui asociat din societate Cel exclus din societate pierde calitatea de asociat de la data excluderii. El va avea dreptul la beneficii si va suporta pierderile pana in ziua excluderii sale, insa nu va putea cere lichidarea lor pana ce acestea nu vor fi repartizate potrivit prevederilor

22

Stagiar : METER (MERCEAN) IOANA-VERONICA contractului de societate. De asemenea, asociatul exclus are dreptul la contravaloarea partilor sale sociale. Daca la data excluderii exista anumite operatii in curs de executare, asociatul nu-si va putea retrage partea care i se cuvine decat dupa terminarea acestora. Societatile de capitaluri nu dispun de reguli specifice privind excluderea actionarilor, reglementarile pentru societatile de persoane descrise anterior nefiind aplicabile din cauza diferentelor foarte mari intre cele doua tipuri de societati. Prin urmare, indiferent de tipul actionarului, persoana fizica sau fond de investitii, nu se poate pune problema excluderii 3. Care sunt mijloacele prin care se pot dizolva societile comerciale? In conformitate cu prevederile art. 227 alin.(1) din

Legea

nr. 31/1990, cauzele

comune tuturor tipurilor de societati comerciale sunt urmatoarele: trecerea timpului stabilit pentru durata societatii; imposibilitatea realizarii obiectului de activitate; declararea nulitatii societatii; hotararea adunarii generale; hotararea tribunalului; falimentul societatii; reducerea capitalului social sub minimul admis de prevederile legale; reducerea pentru o perioada de minimum 9 luni a numarului minim de actionari prevazut de legea speciala de organizare si functionare a societatii comerciale; alte cauze prevazute de lege sau de actul constitutiv al societatii.

1. Trecerea timpului stabilit pentru durata societatii Prelungirea duratei societatii este posibila prin vointa asociatilor cu conditia ca aceasta sa aiba loc cu cel putin 3 luni inainte de expirarea duratei societatii stabilita in actul constitutiv. Consultarea asociatilor cade in sarcina consiliul de administratie, respectiv a directoratului. 2. Imposibilitatea realizarii obiectului de activitate In cazul in care societatea se afla in imposibilitatea realizarii obiectului de activitate, asociatii pot opta fie pentru modificarea obiectului de activitate in conditiile prevazute de art. 204 din Legea societatilor comerciale, fie pentru dizolvarea societatii comerciale. 3. Declararea nulitatii societatii comerciale Declararea nulitatii societatii nu poate interveni decat pe baza hotararii instantei de judecata prin care se constata nerespectarea conditiilor de fond si de forma impuse de normele imperative privind constituirea societatilor comerciale. Nulitatea actului constitutiv atrage nulitatea societatii infiintate in baza lui. 4. Hotararea adunarii generale In conformitate cu prevederile art. 231 din Legea nr. 31/1990, asociatii pot reveni asupra hotararii de dizolvare a societatii (cu majoritatea ceruta pentru constituirea actului constitutiv) atat timp cat nu s-a facut nicio repartitie din activ. Totodata, creditorii si orice parte interesata pot face opozitie la tribunal impotriva hotararii, in termen de 30 de zile de la publicarea acesteia in Monitorul Oficial al Romaniei partea a IV-a. 5. Hotararea tribunalului

23

Stagiar : METER (MERCEAN) IOANA-VERONICA Dizolvarea societatii comerciale se poate realiza la cererea oricarui asociat, pentru motive temeinice, precum neintelegerile grave dintre asociati, care impiedica functionarea societatii. Neintelegerile grave dintre asociati si temeinicia acestora vor fi apreciate de instanta de judecata, in functie de probele administrate in cauza. 6. Falimentul societatii Falimentul societatii este dispus de instanta de judecata, falimentul fiind urmat de dizolvarea acesteia si de radierea din Registrul Comertului. 7. Alte cauze prevazute de lege sau de actul constitutiv al societatii Legea nr. 31/1990 mentioneaza ca la cererea oricarei persoane interesate, precum si a Oficiului National al Registrului Comertului, tribunalul va putea pronunta dizolvarea societatii in cazurile urmatoare: Societatea nu mai are organe statutare sau acestea nu se mai pot intruni. Societatea nu a depus, in cel mult 6 luni de la expirarea termenelor legale, situatiile financiare anuale sau alte acte care, potrivit legii, se depun la oficiul registrului comertului. Societatea si-a incetat activitatea, nu are sediul social cunoscut ori nu indeplineste conditiile referitoare la sediul social sau asociatii au disparut ori nu au domiciliul cunoscut ori resedinta cunoscuta. Este exceptata situatia in care societatea a fost in inactivitate temporara. Durata inactivitatii nu poate depasi 3 ani. Societatea nu si-a completat capitalul social in conditiile legii. Impotriva hotararii tribunalului orice persoana interesata poate face apel, in termen de 30 de zile de la data publicarii in Monitorul Oficial Operatiunile care se efectueaza in situatia dizolvarii societatii comerciale, cu exceptia dizolvarii prin falimentul societatii In continuare mentionam, exemple de astfel de operatiuni: a) inventarierea si evaluarea elementelor de activ si pasiv ale societatii, inregistrarea rezultatelor inventarierii si evaluarii; b) intocmirea situatiilor financiare de catre societatea care urmeaza sa se lichideze, in functie de rezultatele inventarierii si evaluarii; c) stabilirea de catre AGA a operatiunilor care urmeaza sa fie efectuate de catre lichidator; d) valorificarea elementelor de activ; e) achitarea datoriilor societatii comerciale catre: bugetul de stat, bugetul asigurarilor sociale de stat, bugetul fondurilor sociale; salariati; alti terti (cum ar fi: furnizori, creditori diversi). f) stabilirea rezultatului lichidarii; g) calcularea, retinerea si virarea obligatiilor fiscale (impozit pe profit si impozit pe dividende, TVA); h) intocmirea bilantului de partaj; i) efectuarea partajului capitalului propriu. Partajul consta in impartirea activului net rezultat din lichidare, intre asociatii/actionarii societatii, in functie de prevederile actului constitutiv, ale hotararii AGA si de cota de participare la capitalul social.

24

Stagiar : METER (MERCEAN) IOANA-VERONICA

Organizarea auditului intern si controlul intern al intreprinderii


1. Definiti si comentati activitatea de audit intern versus control intern. Conceptele de control intern si audit intern, desi diferite, au o serie de elemente care le apropie si altele care le diferentiaza, ceea ce creeaza suficiente confuzii chiar printre specialisti. Auditul intern reprezinta activitatea de examinare obiectiva a ansamblului activitatilor entitatii economice n scopul furnizarii unei evaluari independente a managementului riscului, controlului si proceselor de conducere a acestuia. Controlul intern este format din ansamblul formelor de control exercitate la nivelul entitatii publice, inclusiv auditul intern, stabilite de conducere in concordanta cu obiectivele acesteia si cu reglementarile legale , in vederea administrarii fondurilor in mod economic, eficient si eficace, care include structurile organizatorice , metodele si procedurile Auditul intern are urmatorul rol : - Verificarea conformitatii activitatilor din entitatea economica auditata cu politicile, programele si managementul acestuia, n conformitate cu prevederile legale; - Evaluarea gradului de adecvare si aplicare a controalelor financiare si nefinanciare dispuse si efectuate de catre conducerea unitatii n scopul cresterii eficientei activitatii entitatii economice; - Evaluarea gradului de adecvare a datelor/informatiilor financiare si nefinanciare destinate conducerii pentru cunoasterea realitatii din entitatea economica; - Protejarea elementelor patrimoniale bilantiere si extrabilantiere si identificarea metodelor de prevenire a fraudelor si pierderilor de orice fel. Controlul intern si sistemul de control intern au rolul de a contribui la : - Respectarea politicilor manageriale (deciziilor conducerii) si a reglementarilor legale, precum si la indeplinirea cu regularitate, in mod economic, eficace si eficient a sarcinilor stabilite - Utlilizarea optima si eficienta a resurselor, protejarea activelor prin prevenirea si detectarea abaterilor, erorilor si a fraudelor - Efectuarea si mentinerea de nregistrari contabile corecte si complete, sistematizarea si prezentarea informatiilor necesare diferitelor categorii de utilizatori prin intermediul situatiilor financiare, conform unui referential contabil adoptat Controlul intern, datorita caracterului sau sistematic si atotcuprinzator, raspunde nevoilor de informare ale managerilor, membrilor Consiliului de Administratie si ai Comitetului de Directie, precum si ale celorlalte persoane care detin functii de conducere si de executie, favorizand dialogul dintre acstea, asigurand transparenta si democratia. Pe baza informatiilor furnizate de controlul intern, conducerea are posibilitatea sa-si fundamenteze mai judicios deciziile manageriale referitoare la programele de activitate, la organizarea si coordonarea structuriilor entitatii, la delimitatrea responsabilitatilor pe

25

Stagiar : METER (MERCEAN) IOANA-VERONICA compartimente si pe persoanele implicate n efectuarea tranzactiilor si operatiunilor respective si n consemnarea si prelucrarea informatiilor.

2. Realizati o misiune de audit intern cu privire la ciclul Vinzari-Incasari pina la nivelul intocmirii matricei riscurilor si a raportului intermediar, inclusiv. Rezolvare: Pentru fiecare obectiv,domeniu de activitate, compartiment programele de audit pot fi concepute sub diferite forme, cum sunt: *sub forma unor chesionare prin care se cere auditorului sau colaboratorilor sa raspunda la diferite intrebari. * sub forma unor instructiuni sau ghiduri operationale. Pentru activitate de vanzari incasari, s-a realizat un program de audit sub forma unui ghid profesional. A. Evaluarea controlului intern a) Descrieti procedura de primire, acceptare si aprobare a comen zilor de la clienti 1) Verificati daca comenzile primite sunt inscrise intr-un registru si sunt numerotate de catre intreprindere astfelincat sa se asigure: - urmarirea realizarii lor - fabricarea sau aprovizionarea la termen a produselor sau marfurilor comandate - livrarea lor la termen 2) Asigurati-va ca toate comenzile sunt analizate si aprobate de persoanele investite cu competenta necesara si daca acestea verifica: - bonitatea si garantiile prezentate de clienti - conditiile de livrare (ambalare.transport..) - termenele de livrare( din stoc, prin fabricare sau aprovizionare) - preturile de livrare - termenele de incasare (creditarea clientilor) 3) Asigurati-va ca toate comenzile sunt onorate in ordinea numerotarii lor. Analizati situatiile in care nu s-a respectat aceasta ordine b) Descrieti procedura de expediere catre clienti 4) Verificati daca toate livrariloe se fac numai pe baza de dispozitii de livrare prenumerotate 5) Verificati daca dispozitiile de livrare sunt in concordanta cu comenzile primite, tinand seama de: - evidenta livrarilor partiale - evidenta retururilor - evidenta comenzilor in asteptare 6) Verificati daca sunt posibile livrari de bunuri fara comenzi aprobate si dac pentru comenzile primite verbal s-au intocmit confirmari scrise

26

Stagiar : METER (MERCEAN) IOANA-VERONICA 7) Verificati pentru fiecare luna concordanta dintre situatia recapitulativa a stocurilor iesite,pe sortimente si cantitati, cu situatia recapitulativa a cantitatilor facturate. Intocmiti o situatie a cantitatilor livrate si nefacturate sau a cantitatilor facturate si inca nelivrate c) Descrieti procedura de facturare 8) Verificati daca facturile de vanzare se intocmesc numai pe baza documentelor de expeditie (dispozitii de livrare si /sau avize de insotire ) si daca pe facturi se trece numarul acestora 9) Verificati daca preturile de facturare sunt aprobate si actualizate 10) Verificati concordanta dintre facturi, fisierele de preturi, dispozitiile de livrare si/sau avizele de insotire 11) Urmariti daca facturile sunt verificate aritmetic 12) Verificati daca facturarea se face in aceeasi zi. Intocmiti o situatie cuprinzand data expedierii si data facturarii si analizati situatia documentelor de expeditie nefacturate sau in asteptare 13) Analizati facturile de corectare sau stornare si stabiliti cauzele lor, persoanele care leau aprobat, realitatea retururilor, reducerile de pret 14)Asigurati-va ca toate facturile emise, inclusiv cele de corectare sunt reflectate corect in Jurnalul de vanzari, in conturile analitice si sintetice. Verificati concordanta dintre facturi, jurnale, conturi analitice si sintetice. d) Descrieti procedura de incasare a facturilor de la clienti .... e) Puneti in evidenta punctele tari si punctele slabe ale procedurilor si intocmiti o sinteza asupra controlului ntern B) Controlul conturilor 1) Obtineti balanta analitica a conturilor clienti si : - comparati-o cu cartea mare, jurnalele de vanzari si cartea mare - verificati prin sondaj rulajele unor conturi analitice, clienti - obtineti o balanta clienti dupa vechime - verificati continutul contului clienti-creditori - identificati analiticele conturilor clienti a caror denumire este imprecisa si solicitati explicatiile necesare - analizati operatiunile diverde - verificati daca creantele in valuta au fost corect contabilizate si evaluate la finele exercitiului 2) Verificati daca toate veniturile sunt corect contabilizate, cu respectarea contabilitatii de angajament si a principiului independentei exercitiului 3) Verificati dac toate facturile anulate si facturile de stornare sunt justificate si corect contabilizate 4) Aplicati procedura confirmarii directe. Selectati clientii carora le solicitati sa confirme soldurile sau rulajele conturilor analitice corespunzatoare: - intocmiti o situatie comparativa cuprinzand diferentele constatate intre soldurile conturilor clienti si confirmarile primite

27

Stagiar : METER (MERCEAN) IOANA-VERONICA - pentru facturile nerecunoscute de catre clienti verificati: comanda, avizul d insotire, documentele de transport, pentru a va asigura de realitatea expedierii. Verificati eventuala incasare ulterioara a facturii si posibilele erori de inregistrare in conturile analitice. Comparati soldurile de la data cererii confirmarii cu soldurile de la data confirmarii si comparati eventualele diferente - daca clientii semnaleaza un litigiu, contactati departamentul juridic pentru putea stabili stadiul solutionarii; constituirea unor provizioane sau intocmirea unei facturi in anulare, stornare sau corectare - daca clientul nu raspunde la cererea de confirmare, verificati daca facturile respective nu au fost incasate si dac bunurile respective au fost efectiv expediate si facturate 5) Analizati balanta soldurilor clienti pe vechimi, situatia clientilor incerti, situatia litigiilor cu clientii si situatia provizioanelor 6) Apelati la proceduri analitice pentru analiza tendintelor si fluctuatiilor sldurilor si rulajelor conturilor clienti( evolutia soldurilor medii, viteza de incasare..) 7) Analizati fiecare modalitate de incasare a facturilor Pentru fiecare din sarcinile de verificat se stabilesc, pe o coloana separata, marimea si natura esantioanelor de verificat ( numarul de tranzactii, de documente, de inregistrari..) criteriile de selectie ( criterii valorice, criterii de timp: luna, trimestru..) si numarul de ore rezervat pentru aceste teste si controale. Ref: F.L. 2

Descrierea circuitului informaiei financiare 1 Cum procedeaz societatea pentru a se asigura c ciclul vnzri - ncasri respect obiectivele urmtoare: Cuprins Toate sumele datorate societii de ctre clieni au fost ncasate Toate sumele ncasate sunt contabilizate Diferenele ncasate au fost corect contabilizate Toate serviciile prestate au fost facturate Incasarile in avans sunt corect evidentiate Exista concordanta intre jurnalul de vanzari si cartea mare Investigarea notelor de credit si a tranzactiilor cu valori mari, neobisnuite Exista proceduri privind modul de incasare a creantelor restante si constituirea de provizioane Exista proceduri privind confirmarea soldurilor clientilor la sfarsitul exercitiului financiar. Realitate Toate descrcrile clienilor sau debitorilor corespund

Observaii 3

Nu Da Da Da Da Da Da Da FL 1 Da Da Da 28

Stagiar : METER (MERCEAN) IOANA-VERONICA ncasrilor efective Toate efectele sunt ncasate sau remise la ncasare Avansurile primite sunt corect evidentiate Nu exista tranzactii cu valori neobisnuite si nici stornari care nu pot fi explicate Exista proceduri bine definite privind modul de incasare a creantelor restante; in urma notificarilor trimise, se procedeaza la trimitere dosarelor in instanta La sfarsitul fiecarui an se trimit confirmari de solduri catre clienti si furnizori. Evaluare corect ncasrile sunt contabilizate pentru suma real Vnzrile sunt conforme serviciilor prestate Veniturile sunt corect evidentiate Scoaterea din evidenta a unei creante neincasate se face numai pe baza de hotarare judecatoreasca Provizioanele intrunesc toate conditiile necesare pentru constituire Perioada corect ncasrile sunt nregistrate n perioada n care au fost efectiv primite Vnzrile sunt nregistrate n perioada n care serviciile au fost efectuate nregistrarea corect ncasrile i vnzrile sunt imputate corect n conturi (clieni, bnci, casa etc) Operaiile diverse sunt justificate i autorizate Jurnalele sunt corect totalizate i centralizate Exista concordanta intre jurnalul de vanzari si cartea mare. Da Da Da Da Da Da Da Da Da Da Da Da Da Da Da

29

Stagiar : METER (MERCEAN) IOANA-VERONICA

AUDIT FINANCIAR SI CERTIFICARE

1. Care sunt elementele fundamentale ale conceptului de audit statutar? Prin audit statutar se nelege examinarea efectuat de un profesionist contabil competent i independent asupra situaiilor financiare ale unei entiti n vederea exprimrii unei opinii motivate asupra imaginii fidele, clare i complete a poziiei i situaiei financiare precum i a rezultatelor (performanelor) obinute de acesta. Altfel spus, auditul statutar este auditul financiar efectuat de auditori statutari care examineaz i certific n totalitatea lor situaiile financiare, potrivit normelor de audit, inclusiv activiti i operaii specifice intreprinderii auditate, n virtutea unor dispoziii legale (legea contabilitii, legea societilor comerciale, legea pieelor de capital etc.), ca urmare a mandatului primit din partea proprietarilor intreprinderii (acionari, asociai). Elementele de baz ale conceptului de audit statutar sunt: - profesionistul competent i independent care poate fi o persoan fizic sau persoan juridic; - obiectul examinrii efectuat de profesionistul contabil l constituie situaiile financiare ale entitii, n totalitatea lor: bilan, cont de profit i pierdere i celelalte componente ale situaiilor financiare,, n funcie de referenialul contabil aplicabil; - scopul examinrii: exprimarea unei opinii motivate cu privire la imaginea fidel, clar i complet a poziiei financiare (patrimoniului), a situaiei financiare i a rezultatelor obinute de entitatea auditat; - criteriul de calitate n funcie de care se face examinarea i se exprim opinia l constituie standardele (normele) de audit i standardele (normele) contabile. Orice definiie a auditului statutar trebuie s in cont de nevoile i ateptrile utilizatorilor, n msura n care acestea sunt rezonabile, precum i de capacitatea auditorului statutar de a rspunde la aceste nevoi i ateptri. Publicul se ateapt ca auditorul statutar s joace un rol n protejarea intereselor sale, prin oferirea unei resigurri referitoare la: - acurateea declaraiilor financiare; - continuitatea exploatrii i solvabilitatea firmei; - existena unor fraude; - respectarea de ctre firm a obligaiilor sale legale; - comportamentul responsabil al firmei fa de problemele legate de mediu i probleme sociale. Prin audit statutar se intelege examinarea efectuata de un profesionist contabil competent si independent asupra situatiilor financiare ale unei entitati in vederea exprimarii unei opinii motivate asupra imaginii fidele, clare si complete a pozitiei si situatiei financiare precum si a rezultatelor obtinute de aceasta 2. Definiti auditul intern

30

Stagiar : METER (MERCEAN) IOANA-VERONICA Auditul intern al unei entiti se refer la controlul existenei i aplicrii procedurilor din entitatea respectiv i se realizeaz prin compartimente distincte care fac parte din structura i sistemul de control intern al acelei entiti; el poate fi realizat i de firme specializate de audit. Auditul intern reprezint un compartiment de control din cadrul entitii care efectueaz verificri pentru aceasta; face parte din controlul intern al entitii i are ca obiective de baz verificarea eficacitii sistemelor contab i de control intern. Auditul intern la o entitate se poate realiza prin compartimente distincte ale acesteia i, n acest caz, auditorul intern face parte din structurile funcionale ale entitii economice sau sociale; auditul intern se poate realiza i pe baze contractuale cu o firm de audit alta dect cea care efectueaz auditul asupra situaiilor financiare ale acestei entiti Auditul intern reprezint un compartiment de control din cadrul entitii care efectueaz verificri pentru aceasta Obiectivele auditului intern sunt: 1 protejarea activelor intreprinderii; ** A Definirea responsabilitilor ** B. Separarea sarcinilor si a funciilor: ** C Descrierea funciilor **D. Procedura acordrii mputernicirilor asigurarea fidelitii i exactitii informaiei contabile; asigurarea respectrii dispoziiilor intreprinderii; are drept scop stabilirea modalitilor de ndeplinire corect i la timp a dispoziiilor ntreprinderii, asigurnd acea parte, de zi cu zi, a actului de conducere - managementului cunoscut i sub denumirea de coordonare a activitii ntreprinderii. promovarea eficacitii exploatrii. :protejarea elementelor patrimoniale bilaniere i extrabilaniere i identificarea metodelor de prevenire a fraudelor i pierderilor de orice fel. 3. In cazul examinarii limitate opinia este exprimata sub forma unei: a) asigurari pozitive b) asigurari negative c) fara asigurare 4. In cazul unei misiuni cu proceduri convenite a) auditorul exprima o opinie cu asigurare asupra misiunii convenite b) nu exprima nicio asigurare c) nu exprima nici o opinie 5. In cazul unei misiuni de compilare procedurile aplicate a) au drept scop furnizare unei asigurari asupra situatiilor financiare respective b) nu au drept scop furnizare unei asigurari asupra situatiilor financiare respective c) au drept scop furnizarea unei opinii de asigurari pozitive 6. O misiune de audit statutar are drept obiectiv a) obtinerea unei asigurari cu privire la situatiile financiare b) exprimarea de catre auditor a unei opinii

31

Stagiar : METER (MERCEAN) IOANA-VERONICA c) certificarea situatiilor financiare 7. Identificati cinci caracteristici prin care auditul statutar se deosebeste de auditul intern. Rezolvare: Ceea ce caracterizeaz un auditor statutar (legal) de auditul contractual se refer la: a) Numirea auditorului statutar (legal) se face de ctre adunarea general a acionarilor sau asociailor. Aceasta nseamn c auditorul statutar este numit de ctre deintorii de capital ai societii; ntr-un anumit fel nseamn c auditorul statutar este n serviciul acionarilor crora le aduce o securitate relativ asupra situaiilor financiare ale societilor lor. b) Orice auditor statutar e mandatat, de regul, pentru o duratde 5-7 ani; rezult c misiunea de audit de baz este o misiune pluri-anual, ceea ce permite auditorului s progreseze n cunoatereantreprinderii i s abordeze n mod privilegiat anumite aspectespecifice. c) Auditorul statutar emite n toate cazurile un raport de audit care are un coninut strict normat, el neputnd s inventeze" un alt mod de raportare. d) Auditorului statutar i este specific o anumit conduit deontologic precis stabilit prin codul etic. e) Misiunea de audit statutar are un caracter permanent, ceea ce nseamn c auditorul poate face controale n societi n orice moment al exerciiului; n practic, ns, el se rezum la 2 sau 3 intervenii principale din raiuni de buget i pentru a nu perturba activitatea ntreprinderii i anume: intervenii pentru analiza i evaluarea controlului intern, pentru inspecia fizic (inventariere) i pentru revizia situaiilor financiare; pentru societile cotate mai exist o intervenie asupra situaiilor financiare semestriale. f) Auditul statutar se efectueaz numai prin sondaj i deci nu are loc o validare exhaustiv a tratamentului contabil al tranzaciilor i fluxurilor exerciiului. g) Auditorul statutar nu poate avea imixtiuni n gestiunea societii; el pstreaz o anumit distan i nu poate da sfaturi sau efectua lucrri care presupun substituirea conductorilor ntreprinderii - client. 8. Explicati conceptul de imagine fidela prin prisma regularitatii si sinceritatii contabilitatii. Imaginea fidela, ca obiectiv fundamental in contabilitatea continentala si ca principiu fundamental, in care converg toate celelente principii, in contabilitatea anglosaxona,este un concept de origine britanica, are in vedere respectarea standardelor contabile si a legii. In plan teoretic, imaginea fidela este definita pri prisma termenilor de imagine veridica si imagine corecta sau imagine reala si corecta. Versiunea franceza defineste imaginea fidela prin prisma ecuatiei: Imagine fidela = sinceritate + regularitate Sinceritatea inseamna cu buna credinta si profesionalism a normemor 32

Stagiar : METER (MERCEAN) IOANA-VERONICA (standardelor) si procedurilor contabile in functie de cunoasterea pe care contabilii trebuie sa o aiba in mod normal asupra realitatii si importantei operatiilor si situatiilor. Regularitate presupune ca informatia privind situatia patrimoniului,situatia Financiara si rezultatul obtinut sunt in conformitate cu regulile si procedurile in vigoare. Deci, regularitatea trebuie apreciata in rport cu documentele legislative dau de reglementare, ordonante nationale ; teste reglementate (decrete, hotarari de guern, norme metodologice , instructiuni si norme de interpretare) etc. In viziunea multor specialisti , la cei doi termini ai ecuatiei imaginii fidele se mai afla si al treilea denumit ,fidelitate, care are ca scop de a reda oimagine obiectiva sau mai degraba completa si pertinenta asupra realitatii economice. Prin caracteristica completa , se are in vedere nu completitudinea informatiilor, ci faptul de a se prezenta acel set de informatii, pe baza caruia utilizatorul sa-si faca o imagine cat mai exacta asupra situatiei patrimoniale si rezultatului: Imaginea fidela = sinceritate + regularitate + fidelitate Directiva a-IV-a a Comisiei Economice Europene. Art 2. prezinta o definire a imaginii fidele, astfel: 1.Conturile anuale cuptind: bilantul, contul de profit si pierder si abexele.Aceste documente constituie un tot. 2.Conturile anuale trebuie stabilite cu claritate si in conformitate cu prezenta directiva. 3. Conturile anuale trebuie sa dea o imagine fidela a patrimoniului, a situatiei financiare, cat si a rezultatelor societatii. 4. Atunci cand aplicarea prezentei directive nu este suficienta pentru a da o imagine fidela prevazuta la punctul 3, trebuie adaugate informatii suplimentare. 5. Daca in cazuri exceptionale aplicarea unei dispozitii din prezenta directiva este contrara obligatiei prevazute la paragraful 3, este necesara sa se faca o derogare de la respectiva dispozitie pentru a se da o imagine fidela, in sensul paragrafului 3. O astfel de derogare trebuie mentionata in anexa, bine argumentata cu indicarea influentei sale asupra patrimoniului, a situatiei financiare si a rezultatelor. Si in Legea contabilitatii nr.82/1991, republicata este formulat obiectivul: scop fata de bilantul contabil ca document oficial de gestiune ,, care trebuie sa dea o imagine fidela, clara si completa a patrimoniului, a situatiei financiare si a rezultatelor obtinute.Termenul de completa a fost explicit formulat pentru a marca conditia ca informatia contabila sa fie completa pentru a permite luarea de decizii in totala cunostiinta de cauza si la fiecare nivel (in spiritual divulgarii integrale a informatiei). La obiectivul fundamental, imaginea fidela, se subordoneaza o serie de obiective partiale sau derivate cum sunt: a. inregistrarea fara intarziere a datelor contabile pentrua fi prelucrate si transmise in timp util consumatorilor de informatii; b. asigurarea continuitatii pe parcursul exercitiilor successive , prin aplicarea permanenta a regulilor si procedurilor

33

Stagiar : METER (MERCEAN) IOANA-VERONICA

EVALUAREA INTREPRINDERILOR

1. Evaluarea economic si financiar a unei ntreprinderi se face pe baza: a) bilantului contabil; b) bilantului economic; c) bilantului resurselor si destinatiilor acestora. 2. Care din urmtoarele categorii de factori fac necesar pozitionarea sistematic a ntreprinderii pe piat: a) factori legati de existenta preturilor libere; b) inflatia; c) politicile de restructurare. 3. Cum se reevalueaz stocurile de materii prime din ntreprinderea supus evalurii, pe baz de expertiz si diagnostic: a) aplicnd una din metodele FIFO sau LIFO; b) n functie de raportul de schimb leu/dolar; c) la preturile zilei sau, dac intrrile sunt mai rare, la media preturilor de achizitie din cea mai recent perioad. 4. Prezentati formula de calcul a costului de nlocuire net procedur de evaluare sau valoare atribuit activelor atunci cnd se determin Activul net contabil corectat sau valori juste destinate nregistrrilor contabile. Costul de inlocuire net(CIN) se determina prin deducerea din costul de inlocuire brut(CIB)a deprecierii care consta in: -deprecierea economica-vechimea,starea,respectiv uzura fizica,degenerarea sau atrofierea rezultata din trecerea timpului sau din utilizarea trecuta, marimea probabila a costului viitor in utilizare datorata cheltuielilor de intretinere ,comparativ cu un activ modern substituit; -deprecierea functionala-uzura morala, adecvarea pentru utilizarea prezenta.De exemplu , un ijloc fix produs pentru utilizari specializate ,incluzand procese industriale particulare ,poate avea o durata aparenta de viata mai lunga decat cea prevazuta pentru operatiile desfasurate in prezent; -deprecierea strategica -reducerea duratei de functionare prin odernizarea ,retehnologizarea activitatii in viitorul apropiat; -deprecierea legata de reglementarile de mediu-se vatine seaa de legislatia in domeniu si reducerea duratei de viata sau cheltuielile necesare incadrarii in regulile de protectia mediului Costul de inlocuire net sau valoarea ramasa actualizatase calculeaza prin reletia: CIN(VRA)=CIB(VINL)(1-X/100)

34

Stagiar : METER (MERCEAN) IOANA-VERONICA 5. Redati formula de calcul a indicatorului Viteza de rotatie a creantelor clienti exprimat n zile de cifr de afaceri utilizat pentru stabilirea diagnosticului financiar. Ratele privind creanele a. Viteza de rotaie a creanelor-clieni, calculat pe baza relaiei: V R = cifra de afaceri /Media creante clienti b. Durata de ncasare a creanelor comerciale (n zile) DI = Media creante clienti / cifra de afaceri 360 Media creanelor-clieni ia n calcul creanele comerciale brute de la deschiderea i nchiderea exerciiului. Creanele comerciale se refer la drepturile reflectate n bilan prin conturile de clieni i conturile asimilate, la care se adaug avansurile acordate furnizorilor i efectele scontate nescadente, deducndu-se avansurile primite de la clieni. Ele sunt evaluate la preul de vnzare, inclusiv taxa pe valoarea adugat i, din raiuni de omogenitate, vnzrile se evalueaz identic Aceast rat msoar durata medie a creditelor comerciale acordate clienilor i eficiena gestionrii creditelor-clieni. i n acest caz, se poate constata un conflict de interese ntre angajaii unitii care ndeplinesc funcii diferite, n timp ce finanitii sunt indignai de clienii care pltesc cu ntrziere sau crora lucrtorii din sfera desfacerii le acord credite prea lungi, acetia din urm sunt preocupai s-i ndeplineasc funcia lor, acceptnd intervale de decontare mai mari, mai ales atunci cnd sunt remunerai n funcie de cifra de afaceri realizat;

6. O ntreprindere prezint caracteristicile urmtoare: capitaluri investite de actionari si creditori: 1.000 milioane u.m.; rentabilitate minim cerut de la capitalurile investite pe piat: 7,5%; rentabilitate asteptat (previzional) a capitalurilor investite n afacere: 10%. S se calculeze goodwill-ul ntreprinderii pe baza ipotezelor: superprofitul va creste cu o rat anual constant de 5% pe un orizont de prognoz de 10 ani. Superprofitul va fi degajat doar n urmtorii 10 ani i se va majora anual cu 5%: n n Sp ( PC i Re s ) GW = = t (1 + r ) t t =1 (1 + r ) t =1 Superprofitul este de 25 milioane i va crete cu 5% pe an. Se va aplica formula actualizrii pe un orizont finit de timp (10 ani) a unei valori aflate ntr-o cretere geometric. (1 + 0,05 ) 10 (1 + 0,075 ) 10 25 GW = sau (1 + 0,075 ) 10 (1 + 0,05 ) (1 + 0,075 ) GW =
25 1 + 0,075 1,05 2 1,05 3 1,05 10 1,05 + + + ... + 1,075 1,075 2 1,075 9

GW = 210 milioane UM

35

Stagiar : METER (MERCEAN) IOANA-VERONICA

EXPERTIZA CONTABILA 1. Ce conine cap.II al Raportului de expertiz contabil (Desfurarea expertizei contabile)? Continutul cap. II al Raportului de expertiza contabila contine cate un paragraf distinct pentru fiecare obiectiv (intrebare) a expertizei contabile, care sa cuprinda o descriere amanuntita a operatiilor efectuate de expertul contabil cu privire la structura materialului utilizat , obiectiile ridicate de parti sau explicatiile luate in calcul de expertul contabil. Fiecare paragraf trebuie sa se incheie cu concluzia expertului contabil care trebuie sa fie precisa , concise si fara echivoc. Capitolul II, DESFURAREA EXPERTIZEI CONTABILE, al raportului de expertiz contabil trebuie s conin cte un paragraf distinct pentru fiecare obiectiv (ntrebare) al (a) expertizei contabile, care s cuprind o descriere amnunit a operaiilor efectuate de expertul contabil cu privire la structura materialului documentar, actele i faptele analizate, locul producerii evenimentelor i tranzaciilor, sursele de informaii utilizate, dac prile interesate n expertiza contabil au fcut obiecii sau au dat explicaii pe care expertul contabil le-a luat sau nu n considerare n formularea concluziilor sale. n fiecare astfel de paragraf trebuie prezentat ansamblul calculelor i interpretarea rezultatelor acestora. Dar, dac aceste prezentri ar ngreuna nelegerea expunerii de ctre beneficiarul raportului de expertiz contabil, este recomandabil ca ansamblul calculelor s se fac n anexe la raportul de expertiz contabil, iar n textul expertizei contabile s se prezinte doar rezultatele calculelor i interpretarea acestora. Fiecare paragraf din Capitolul II, DESFURAREA EXPERTIZEI CONTABILE, trebuie s se ncheie cu concluzia (rspunsul) expertului contabil care trebuie s fie precis, concis, fr echivoc, redactat ntr-o manier analitic, ordonat i sistematizat fr a face aprecieri asupra calitii documentelor justificative, reprezentrilor (nregistrrilor) contabile, expertizelor i actelor de control (de orice fel) anterioare i nici asupra ncadrrilor legale. Aceasta, deoarece expertul contabil analizeaz evenimente i tranzacii i nu ncadrarea judiciar a acestora. n cazuri deosebite n care expertul contabil, n exercitarea misiunii sale, se confrunt cu acte i documente care nu ntrunesc condiiile legale, care exprim ficiuni sau sunt suspecte, el nu trebuie s le ia n considerare n stabilirea rezultatelor concluziilor (rspunsurilor) sale la obiectivul(ele) fixate expertizei contabile, dar trebuie s menioneze aceasta n raportul de expertiz contabil. Dac raportul de expertiz contabil este ntocmit de mai muli experi care au opinii diferite, ntr-un paragraf al Capitolului II, DESFURAREA EXPERTIZEI CONTABILE, fiecare expert contabil trebuie s-i motiveze detaliat i documentat opinia pe care o susine. De regul, n expertizele judiciare trebuie motivat separat opinia expertului recomandat de parte, n raport cu opinia expertului numit din oficiu.

36

Stagiar : METER (MERCEAN) IOANA-VERONICA

2. Ce conine un Raport de expertiz calificat? Capitolul III, CONCLUZII, al raportului de expertiza contabila trebuie sa contina cate un paragraf distinct cu concluzia (raspunsul) la fiecare obiectiv (intrebare) al expertizei contabile preluat in maniera in care a fost formulat in Capitolul II, DESFASURAREA EXPERTIZEI CONTABILE. Raportul de expertiza contabila este, in general, un raport de expertiza contabila obisnuit, necalificat. Un astfel de raport de expertiza contabila nu poate contine concluzii (raspunsuri) alternative la obiectivele fixate expertului contabil. Daca expertul contabil, in promovarea rationamentului sau profesional, considera necesar sa-si exprime parerea asupra obiectivelor expertizei contabile, asupra faptului daca intrebarile ce i-au fost fixate sunt suficiente sau nu in clarificarea obiectivelor expertizei sau cu privire la alte aspecte asupra carora doreste sa retina atentia beneficiarului expertizei, poate face acest lucru fie: a) in finalul capitolului III, CONCLUZII, dupa paragraful cuprinzand raspunsul la obiectivele expertizei contabile; fie b) intr-un capitol distinct, capitolul IV, intitulat CONSIDERATII PERSONALE ALE EXPERTULUI(TILOR) CONTABIL(I). Continutul si intinderea consideratiilor personale intr-un raport de expertiza contabila tin de rationamentul profesional al expertului contabil. Aceste consideratii trebuie limitate la strictul necesar sau impus de lege in cazul expertizelor contabile judiciare si pot fi mai extinse (cuprinzatoare) in cazul expertizelor contabile extrajudiciare. Raportul de expertiza contabila care cuprinde consideratii personale ale expertului contabil este calificat drept raport de expertiza contabila cu observatii (raport de expertiza contabila calificat). 3. Explicai cazurile de imposilitate a ntocmirii unui raport de expertiz i ce conine Raportul de imposibilitate a efecturii expertizei contabile. n cazuri cu totul deosebite, expertul(ii) contabil(i) se poate (pot) afla n imposibilitatea ntocmirii unui raport de expertiz contabil, datorit inexistenei documentelor justificative i/sau evidenelor contabile care s ateste evenimentele i tranzaciile supuse expertizrii. n astfel de cazuri se va ntocmi un RAPORT DE IMPOSIBILITATE A EFECTURII EXPERTIZEI CONTA-BILE, care va avea aceeai structur ca un raport de expertiz contabil obinuit (necalificat), dar care, n capitolele II DESFURAREA EXPERTIZEI CONTABILE i III CONCLUZII, va prezenta justificat i fundamentat cauzele care conduc la imposibilitatea efecturii expertizei contabile comandate de beneficiarul acestuia. Anexele la raportul de expertiz contabil, indiferent de tipul acestuia (obinuit, cu observaii sau imposibilitatea efecturii expertizei contabile), fac parte integrant din raportul de expertiz contabil i se ntocmesc de ctre expertul(ii) contabil(i) cu scopul

37

Stagiar : METER (MERCEAN) IOANA-VERONICA de a susine o constatare din cuprinsul raportului de expertiz contabil. Anexele la raportul de expertiz contabil trebuie ntocmite atunci i numai atunci cnd exist necesitatea de documentare a unei constatri din raportul de expertiz contabil, ele avnd menirea s degreveze coninutul raportului de expertiz contabil, de prezentri prea detaliate, cifre multiple sau alte elemente de natur similar. Nu pot constitui anexe la raportul de expertiz contabil documentele justificative sau registrele contabile originale, sau reproduse prin tehnici de multiplicare. Anexele raportului de expertiz contabil sunt un produs al muncii expertului(ilor) contabil(i).

STUDII DE FEZABILITATE
1. Unul din indicatorii utilizati n evaluarea traditional a proiectelor investitionale este rentabilitatea medie. Care este modul de calcul i continutul indicatorului? Rentabilitatea investiiei se calculeaz ca raport ntre profitul ce se estimeaz c va fi obinut prin exploatarea acesteia i valoarea iniial a investiiei. Se cunosc numeroase variante de calcul ale acestui indicator, dar cele mai larg utilizate sunt: Calculul raportului dintre profitul mediu anual estimat (contabil, brut) i cheltuiala iniial total de investiie (incluznd i eventualele creteri ale capitalului circulant), n expresie procentual; Calculul raportului dintre profitul anual, estimat pentru fiecare perioad din durata de exploatare a investiiei, i valoarea medie a investiiei estimat la nivelul fiecrei perioade (spre exemplu, prin deducerea amortizrii pentru a determina valoarea rmas, sau prin operarea altor corecii), n expresie procentual. Un proiect care ofer o rentabilitate mai ridicat va fi preferat unuia cu o rentabilitate mai sczut. n practic, prima modalitate este utilizat n evaluarea anticipativ a eficienei investiiilor, pentru c estimrile pe care le-ar necesita cea de-a doua metod de calcul sunt nsoite de un nivel inacceptabil de incertitudine. Cea de a doua modalitate este ns mai potrivit pentru analizele ex-post efectuate pe parcursul exploatrii investiiei. Cea mai important critic care se aduce acestei metode este aceea c, fiind o determinare procentual, favorizeaz proiectele care au o rentabilitate mai ridicat fr a lua n calcul dimensiunile proiectului i mrimea veniturilor economice. ntruct investiia este o form de repartizare i utilizare a resurselor, valorile absolute au o semnificaie mai important pentru c prin ele se msoar, de fapt, puterea asupra resurselor. 2. Unul din indicatorii utilizati n evaluarea traditional a proiectelor investitionaleste indicele de profitabilitate neactualizat. Care este modul de calcul i continutul indicatorului?

38

Stagiar : METER (MERCEAN) IOANA-VERONICA Indicele de profitabilitate neactualizat (suma fluxurilor de numerar/ valoarea investitiei) se calculeaza pentru numarul de ani in care se va realiza investitia INDICELE DE PROFITABILITATE (Profitability Index IP) Exprima rentabilitatea relativa a investitiei pe toata durata sa de viata. Se calculeaza: IP = VAN + I0 = VAN + 1

I0 I0 Sunt selectate acele proiecte de investitii care au IP>1. 3. Unul din utilizati n evaluarea traditional a proiectelor investitional este termenul de recuperare a investitiei neactualizate. Care este modul de calcul i continutul indicatorului? TERMENUL DE RECUPERARE (Payback Period - TR) Exprima numarul de ani de recuperare, prin cash-flow-uri medii anuale actualizate. Intotdeauna se urmareste ca termenul de recuperare sa fie mai mic decat durata de viata a investitiei. Formula de calcul este: TR = I0 CF act/an

DOCTRINA SI DEONTOLOGIA PROFESIEI CONTABILE


1. Ce este profesia contabil? Caracteristicile esentiale ale unei profesiei contabile sunt: - detinerea unei competente intelectuale specifice, obtinuta prin formare si invatamant. - respectarea de catre membri a unui amsamblu de valori si de reguli stabilite de organismul profesional, cu deosebire cele care se refera la obiectivitate. - recunoasterea unei datorii vizavi de public, in amsamblu.

39

Stagiar : METER (MERCEAN) IOANA-VERONICA Uneori, datoria membrilor, vizavi de profesiunea lor si de public, poate fi in contradictie cu interesul lor personal pe termen scurt, sau cu obligatiile lor de loialitate, vizavi de angajator. Tinand seama de remarcile precedente, este de datoria organismelor profesionale nationale sa defineasca reguli de etica pentru membrii lor, incat sa garanteze o calitate optima a serviciilor si sa pastreze increderea publicului in profesie. Profesia contabila liberala este bazata pe moralitate ireprosabila, pe independenta, pe stiinta in profesie, pe competenta. Necesitatea reglementrii profesiei contabile Reglementarea unei profesii este impus de nevoia de standarde profesionale, etice, de educaie care s fie ndeplinite de membrii acelei profesii. Necesitatea i natura reglementarii depind de urmtorii factori: 1. Capacitatea profesiei respective de a rspunde necesitilor economiei si societii, 2. Condiiile de pia n care activeaz profesia. 3. Existena unui dezechilibru n ce privete cunotinele ntre clientul care primete serviciile respective i furnizorul acestor servicii, adic profesionistul contabil care deine experiena necesar pentru a fi stabilite relaiile ntre cele dou domenii. Criteriile de apreciere a modului n care reglementarea profesiei satisface interesul public sunt urmtoarele: Transparena Proporionalitatea s nu fie mpotriva competenei i concurenei s nu fie discriminatorie s fie precis segmentat n funcie de obiectivele urmrite implementat consecvent i just s fie supus unei examinri periodice Aria de acoperire a reglementrii profesiei Cerinele de acces i de certificare Cerine la dezvoltarea profesional continu Standardele profesionale i etice pe care profesionitii trebuie s le respecte i s le aplice Monitorizarea comportamentului profesionist al membrilor Sistemele i procedurile de investigare i sancionare n legtur cu membrii care nu ndeplinesc cerinele de mai sus. Modaliti de implementare Autoreglementarea este specific economitilor liberali i const, n aceea c organismul profesional este recunoscut de autoritatea public, cruia i deleag responsabilitatea de a reglementa profesia. Reglementarea extern const n aceea c profesia este reglementat direct sau n fapt de ctre guvern. Coreglementarea este o combinare ntre primele dou adic o reglementare partajat ntre o instituie guvernamental i una profesional. Oricare ar fi modul de implementare a reglementrii, organismul profesional trebuie s joace un rol fundamental fiind cel mai bine poziionat pentru aprarea interesului public. 40

Stagiar : METER (MERCEAN) IOANA-VERONICA Reglementarea profesiei contabile la nivel European Profesia contabil este reglementat prin Directiva general 89/48 CEE care se refer i la profesia contabil. Potrivit reglementrilor europene, profesionistul contabil este definit ca fiind specialistul care a obinut cel mal nalt nivel de pregtire prin studii universitare, un stagiu de minim 3 ani i un examen de aptitudini i care are acces fr restricii la toate serviciile si activitile ce formeaz profesia contabil. Directiva speciala 2006/43 CEE care se refera strict la condiiile de autorizaresi de retragere a autorizrii unui profesionist contabil de a efectua audit statutar. Probleme i obiective ale profesiei contabile din Romania Strategia aprobat prin Conferina Naional a CECCAR a stabilit marile probleme i obiective ale profesiei contabile din Romania. Ele includ n primul rnd organizarea i gestiunea profesiei contabile n ntregul ei, i nu ntr-o fragmentare arbitrar pe activiti. Cooperarea dintre factorul public i cel al profesiei contabile liberale este esenial pentru realizarea unui parteneriat care s serveasc n mod performant att profesia, ct i utilizatorul informaiei contabile. Diletantismul i arbitrariul, adversitile cldite pe interese de grup sau conjunctur, de cele mai multe ori vremelnice, nu trebuie s i gseasc loc n relaia dintre stat i profesia contabil. 2. Care sunt principalele activiti componente ale profesiei contabile? Profesia contabil cuprinde totalitatea activitilor cu caracter economic care presupun cunotine n domeniul contabilitii. Profesia contabil este un ntreg format din mai multe activiti. Principalele activiti sunt: 1. inerea contabilitii. 2. Elaborarea, examinarea i prezentarea situaiilor financiare. 3. Auditul statutar. 4. Alte lucrri de audit financiar contabil sau control intern. 5. Management financiar contabil (planificare contabil, contabilitatea analitic, contabilitatea de gestiune etc.) 6. Servicii fiscale (consultan, consiliere i asisten fiscal) 7. Servicii de studiu i consultan pentru crearea ntreprinderilor 8. Evaluri de ntreprinderi i titluri 9. Alte servicii contabile i paracontabile. Profesionistul contabil care are acces la toate activitile componente ale profesiei contabile potrivit practicilor europene l constituie expertul contabil, considerat a fi specialistul cu cea mai nalt pregtire n domeniul su de activitate n ara sa de origine. Activitatea urmrit n mod special este activitatea de audit statutar, auditorul statutar fiind considerat ultimul aprtor n drumul informaiilor coninute n situaiile financiare spre consumatorii finali. Activitile care formeaz profesia contabil se pot organiza fie prin compartimente proprii ale ntreprinderii, cu excepia auditului statutar, fie prin externalizare la specialisti ce funcioneaz independent n furnizarea acestor servicii pe pia Serviciile furnizate pe pia pot fi servicii furnizate exclusiv de profesionitii contabili:

41

Stagiar : METER (MERCEAN) IOANA-VERONICA contabilitate audit intern audit statutar activitate de control intern activitate de management financiar contabil, etc. sau servicii partajate cu alte profesii, cum ar fi: - evaluarea activelor ntreprinderii partajat cu juriti, ingineri serviciile fiscale i mai ales consultana fiscal partajat cu avocaii servicii juridice partajate cu juritii i avocaii. 3. Cum se clasific profesionitii contabili Profesionistul contabil este definit ca fiind specialistul care a absolvit intr-un stat membru cel mai inalt nivel de pregatire si formare cerut in acea tara pentru activitatea de profesionist contabil si care are acces fara restrictii la toate serviciile si activitatile componente ale profesiei contabile,inclusiv, odata autorizat, la activitatea de audit statutar. Acesti profesionisti contabili au studii universitare, un stagiu practic de cel putin trei ani si au sustinut si promovat un test de aptitudini, iar calitatea profesionala obtinuta are diferite denumiri,dar cu continut echivalent, cele mai des intalnite fiind cea de expert contabil, (intalnita frecvent in tarile latino-continentale), chartered accountant (CPA) in SUA, etc. Activitatile componente ale profesiei contabile se pot organiza si exercita: - prin compartimente proprii; - prin externalizare. Profesionistii contabili se impart in functie de statutul juridic in: - dependenti, cu statut de angajat; - independenti sau liber profesionisti contabili, furnizori ai serviciilor componente ale profesiei contabile. Din punct de vedere al modului de organizare a activitatii liber profesionistilor contabili, acestia pot sa-si desfasoare activitatea: - individual - in forme asociative potrivit legislatiei fiecarei jurisdictii. O parte din profesionistii contabili isi desfasoara activitatea - in calitate cde angajati sau ca furnizori de servicii - in domeniul auditului intern si controlului intern, activitati importante pentru o buna guvernare a intreprinderilor Profesionist contabil - O persoan care este membr a unui organism membru IFAC Profesionist contabil angajat - Profesionist contabil angajat sau implicat ntr-o funcie executiv sau non-executiv n arii de activitate cum ar fi industrie, comer, servicii, sector public, nvmnt, sector non-profit, organisme de reglementare sau profesionale, sau un profesionist contabil contractat de o astfel de entitate. Profesionist contabil independent - Un profesionist contabil, indiferent de categoria de servicii (contabilitate, audit sau consultana) dintr-o firm care ofer servicii profesionale. Termenul este folosit i pentru firmele de profesioniti contabili independeni

42