Proiect Licenta

Sistemul de calculaţie a costurilor pe faze de fabricaţie. Studiu de caz SC MACON SRL.
CUPRINS
Cuprins……………………………………………………………………… 1
Cuprins(tabele şi grafice)............................................................................... 2
Introducere ……………………………………………………..…………… 4
Capitolul 1 Aspecte conceptuale privind metoda de
de calculaţie pe faze de fabricaţie .................................................................... 7
1.1 Prezentarea metodei.................................................................................... 7
1.1.1 Varianta cu semifabricate ...................................................................... 10
1.1.2 Varianta fără semifabricate ....................................................................11
1.1.3 Pierderile normale şi anormale .............................................................. 13
1.1.4 Profituri interfaze....................................................................................14
1.1.5 Producţia în curs de execuţie(conceptul de producţie echivalentă)........14
1.1.6 Produse simultane şi subproduse............................................................15
1.1.6.1 Metoda costului mediu...................................................................... 16
1.1.6.2 Metoda cuantificării fizice................................................................. 16
1.1.6.3 Metoda punctelor ............................................................................. 16
1.1.6.4 Metoda contribuţiei........................................................................... 16
1.1.6.5 Metoda valorii de piaţă..................................................................... 16
1.1.7 Subprodusele.......................................................................................... 17
1.1.7.1 Metoda preţului de vânzare ............................................................... 17
1.1.7.2 Metoda costului................................................................................. 18
1.1.8 Etapele de desfăşurare........................................................................... 18
1.1.9 Avantajele şi dezavantajele metodei ..................................................... 18
Capitolul 2 Prezentarea generală a SC MACON SRL Deva.Divizia 2............ 19
2.1 Prezentarea societăţii SC MACON SRL Deva....................................... 19
2.1.1 Scurt istoric .......................................................................................... 19
2.1.2 Caracterizarea societăţii........................................................................ 20
2.1.3 Structura organizatorică a SC MACON SRL Deva................................21
2.2 Prezentarea Diviziei 2...................................................................... 21
2.2.1 Obiectul de activitate al Diviziei 2 ........................................................ 21
2.2.2 Organizarea structurală........................................................................... 21
2.2.3 Prezentarea procesului de producţie....................................................... 22
2.2.4 Organizarea activităţii în cadrul compartimentului contabil.................. 25
2.2.5 Sistemul de calculaţie a costurilor pe faze de fabricaţie.Varianta fără
semifabricate.Succesiunea înregistrărilor contabile......................................... 26
Capitolul 3 Sistemul de calculaţie a costurilor pe faze de fabricaţie.
Studiu de caz SC MACON SRL Deva –Divizia 2. Varianta fără
semifabricate..................................................................................................... 28
Capitolul 4 Concluzii....................................................................................... 54
Bibliografie....................................................................................................... 56
Anexe.........................................................................................................57
1
Sistemul de calculaţie a costurilor pe faze de fabricaţie. Studiu de caz SC MACON SRL Deva.
Popa ( Platona ) Dorina Aurelia
CUPRINS
(TABELE ŞI GRAFICE )
Tabel 1 Cheltuielile cu producţia în curs de execuţie prezentat

în structura pe elemente de cheltuieli.......................................... 28
Grafic 1 Cheltuielile cu producţia în curs de execuţie la materii
prime şi materiale pe faze de fabricaţie conform tabel 1 ........... 29
Grafic 2 Cheltuielile cu producţia în curs de execuţie combustibil,
energie şi apă pe faze de fabricaţie conform tabel 1 ........... 29
Grafic 3 Cheltuielile cu producţia în curs de execuţie cu
amortizarea imobilizările corporale pe faze de fabricaţie
conform tabel 1............................................................................ 30
Grafic 4 Cheltuielile cu producţia în curs de execuţie pentru
lucrările şi serviciile executate de terţi pe faze de fabricaţie
conform tabel 1........................................................................... 30
Grafic 5 Cheltuielile cu producţia în curs de execuţie pentru salarii
personal pe faze de fabricaţie conform tabel 1............................. 31
Grafic 6 Cheltuielile cu producţia în curs de execuţie pentru
asigurări şi protecţie socială pe faze de fabricaţie
conform tabel 1 ........................................................................... 31
Tabel 2 Cheltuieli cu consumul de combustibil, energie şi apă
repartizat pe faze de fabricaţie .................................................... 32
Tabel 3 Cheltuieli cu amortizarea imobilizărilor corporale,
repartizabile pe faze de fabricaţie................................................ 32
Tabel 4 Cheltuieli cu salariile personalului repartizate pe faze
de fabricaţie.................................................................................. 33
Tabel 5 Delimitarea consumului de combustibil, energie şi apă
pe faze de fabricaţie .................................................................. 37
Tabel 6 Repartizarea consumului de energie electrică pe produse ...... 37
Grafic 7 Repartizarea consumului de energie electrică pe produse
în funcţie de numărul de funcţionare a utilajelor din cadrul
fazelor de fabricaţie.................................................................... 38
Tabel 7 Delimitarea cheltuielilor cu amortizarea imobilizărilor
corporale pe faze de fabricaţie în funcţie de valoarea de
inventar a imobilizărilor corporale............................................. 39
Tabel 8 Repartizarea mărimii amortizarea imobilizărilor corporale
în funcţie de numărul orelor de funcţionare a utilajelor pe
faze de fabricaţie ........................................................................ 39
Grafic 8 Repartizarea mărimii amortizarea imobilizărilor corporale
în funcţie de numărul orelor de funcţionare a utilajelor
pe faze de fabricaţie.................................................................. 40
2
Tabel 9 Repartizarea cheltuielilor cu serviciile şi lucrările executate

de terţi în funcţie de numărul de ore de funcţionare a
utilajelor ................................................................................... 41
Tabel 10 Repartizarea cheltuielilor cu serviciile şi lucrările executate
de terţi la nivel de fază pe produsele din cadrul
acestora ..................................................................................... 42
Grafic 9 Repartizarea cheltuielilor cu serviciile şi lucrările executate
de terţi la nivel de fază pe produsele din
cadrul acestora........................................................................... 42
Tabel 11 Repartizarea cheltuielilor cu salariile personalului indirect
productiv pe faze de fabricaţie .................................................... 44
Grafic 10 Repartizarea cheltuielilor cu salariile personalului indirect
productiv pe faze de fabricaţie..................................................... 45
Tabel 12 Repartizarea pe produse a cheltuielilor cu personalul de
conducere şi administraţie, în baza salariilor personalului
direct productiv............................................................................. 46
Grafic 11 Repartizarea pe produse a cheltuielilor cu personalul de
conducere şi administraţie, în baza salariilor personalului
direct productiv............................................................................. 47
Tabel 13 Calculul matematic al mărimii absolute a producţiei
în curs de execuţie ...................................................................... 48
Grafic 12 Înregistrarea producţiei terminate, evaluată la costuri efective... 52
Anexa I Calculul ponderii elementelor de cheltuieli aferente producţiei în
curs de execuţie în totalul cheltuielilor pe faze de fabricaţie ........57
Anexa II Determinarea producţiei în curs de execuţie ................................58
Anexa III Stabilirea structurii producţiei în curs de execuţie, în funcţie de
structura procentuală a acesteia la începutul perioadei de calcul..59
3
INTRODUCERE
Conducerea unei entităţi economice nu este posibilă fără informaţii
relevante.Managementul se bazează pe informaţii interne şi externe.
Sursa principală de furnizare a principalelor informaţii este contabilitatea cu
cele 2 ramuri ale sale: contabilitatea financiară şi contabilitatea de gestiune.
Prin contabilitatea de gestiune managementul firmei poate obţine informaţii
care să asigure o gestionare eficientă a patrimoniului, şi totodată oferă acele
informaţii necesare managementului, conducerii interne a proceselor, a dirijării şi
controlării operaţiilor manifestate.
Informaţia este motorul care face ca managementul să funcţioneze. În lipsa
acestor informaţii putem spune că managerul se află în imposibilitatea de atinge
obiectivele strategice planificate. Aceste infomaţii contabile sunt necesare
elaborării de rapoarte şi analize interne în vederea luării deciziilor.
Contabilitatea de gestiune trebuie să furnizeze informaţii oportune şi exacte,
bugete, norme de costuri, analize ale abaterilor, ce constituie o bază pentru
deciziile economice ale managementului.1
La organizarea contabilităţii de gestiune se va urmări ca informaţiile
obţinute să fie relevante pentru responsabilităţile managerului, pentru formularea
deciziilor, după cum am remarcat mai sus.
Totodată, informaţiile trebuie să satisfacă atât necesităţile de informare
existente, cât şi pe cele în continuă schimbare.
Obţinerea în timp util a informaţiilor le fac pe acestea să fie valoroase. Dacă
informaţia generată nu are nici un efect în procesul lurării deciziilor înseamnă că
nu are nici o valoare pentru firmă şi ca atare nu ar fi trebuit să fie produsă.
Pentru evitarea informaţiilor secundare care îngreunează activitatea
conducerii se procedează la filtrarea informaţiilor, astfel încât la fiecare nivel
organizatoric să ajungă numai informaţiile strict necesare. Filtrarea se face în
funcţie de criterii diverse, dintre care cele mai importante ar fi:
 importanţa anumitor elemente sau categorii de costuri;
 gradul de variaţie a nivelului costului anumitor produse, urmărit zilnic,
săptamânal, decadal sau lunar;
 periodicitatea raportării, ţinând seama de posibilitatea grupării informaţiilor
asupra costurilor pe anumite intervale mai scurte sau mai lungi de timp;
 posibilitatea pregătirii informaţiilor în funcţie de sistemul de grupare
adoptat.
Organizarea eficientă a activităţii economice din firmă impune
perfecţionarea metodelor de calculaţie a costurilor care trebuie să devină capabile
de a furniza informaţii corespunzătoare cerinţelor conducerii eficiente a producţiei
în condiţiile economiei de piaţă.
1
Nicolae Eşanu-Contabilitate de gestiune şi elemente de calculaţie a costurilor – Editura Continent , 2002 –pag.9
4
O conducere eficientă este de neconceput fără a i se asigura un sistem

informaţional corespunzător cerinţelor producţiei moderne pentru a da posibilitatea
adoptării unor decizii şi măsuri operative, temeinic fundamentate şi la momentul
oportun.
Contabilitatea de gestiune, fiind o contabilitate analitică a exploatării, este
într-o foarte mare măsură influenţată de condiţiile concrete ale întreprinderilor din
diferitele ramuri şi subramuri ale economiei naţionale.2
Primul obiectiv al unei entităţi economic ar fi acela de a obţine profit şi de a
reduce costurile.
Însă obiectivul principal este temperat de alte obiective, şi-anume:
menţinerea integrităţii, reputaţiei şi să fie o forţă pozitivă în mediul social şi
ecologic.
Informaţiile contabile fac parte din noianul de informaţii necesare
organizării în bune condiţii a entităţii economice şi sunt foarte numeroase.De
aceea, pentru ca managerul să nu fie sufocat de atât de multe informaţii contabile,
ele trebuiesc selectate pentru a fi relevante şi capabile să fundamenteze o bună
decizie.
Calitatea informaţiilor este una complexă şi se referă la:
 Relevanţă pentru responsabilităţile managerului;
 Relevanţă pentru formularea deciziilor;
 Obţinerea informaţiilor în timp util pentru a avea valoare;
 Valoarea informaţiei trebuie să fie reală, deoarece în caz contrar nu are nici
un fel de efect, şi ca atare, nu ar fi trebuit să fie produsă.
Când spunem contabilitate de gestiune ne ducem cu gândul la un ansamblu
de conturi care permit evidenţierea proceselor generatoare de modificări
patrimoniale, dar în realitate, este un ansamblu de calcule efectuate în vederea
obţinerii informaţiilor necesare conducerii firmei pentru realizarea obiectivelor
planificate.
Factorii care condiţionează organizarea contabilităţii de gestiune sunt:
profilul agentului economic, tehnologia şi oranizarea producţiei, structura
organizatorică şi dimensiunea întreprinderii, metodele şi tehnicile de management
adoptate.
Profilul agentului economic presupune stabilirea şi realizarea obiectului
principal. Realizarea obiectului principal se va concretiza prin orientarea activităţii
în scopul asigurării resurselor materiale şi umane.
Am ales această temă pentru a scoate în evidenţă importanţa şi
complexitatea contabilităţii de gestiune. Astfel, contabilitatea de gestiune fiind un
sistem de informare în serviciul celui care o administrează ,, se aşteaptă de la ea
atât un ajutor în decizie, cât şi un ajutor în descentralizare,, 3. Tot ceea ce este
necesar în acest sens este de a se dispune de un cadru conceptual pentru a expune
2
V.Darie, E.Drehuţă, C-tin Gorbănescu, Dr.V.Pătruţ, Drd. Aristiţa Rotilă, Manualul expertului contabil şi al
contabilului autorizat, ed. A IV-a actualizată, Editura Agora, 1998, pagina 214
3
Henri Bouquin, Comptabilite de gestion, Editions Dallo, Paris, 1993, pag 176
5
de manieră structurată diversele aşteptări pe care contabilitatea de gestiune trebuie

să le satisfacă. Cadrul aceste defineşte pertinenţa metodelor de analiză adoptate de
contabiltatea de gestiune.
Primul capitol ,, Aspecte conceptuale privind metoda de calculaţie pe faze
de fabricaţie,, scoate în evidenţă particularităţile metodei şi variantele de aplicare
ale acesteia. În subcapitolul 1.1.9 sunt prezentate avantajele şi dezavantajele
metodei prezentate.
Capitolul 2 ,, Prezentarea generală a SC MACON SRL Deva- Divizia 2-
Secţia Vată minerală,, cuprinde date generale referitoare la societate şi la divizia 2.
Divizia 2 face parte din SC MACON SRL Deva gestionându-şi direct mijloacele
fixe proprii şi mijloacele circulante alocate prin bugetul de venituri şi cheltuieli. În
cadrul aceluiaşi capitol sunt prezentate fazele procesului tehnologic folosit pentru
realizarea produsului finit vată minerală.
Capitolul 3 ,, Sistemul de calculaţie a costurilor pe faze de fabricaţie- studiu
de caz SC MACON SRL Deva,, tratează o posibilitate de aplicare a acestei metode
în cadrul societăţii amintite.
6
CAPITOLUL 1 ASPECTE CONCEPTUALE PRIVIND METODA DE

CALCULAŢIE PE FAZE DE FABRICAŢIE
1.1Prezentarea metodei
Metoda pe faze se aplică în societăţile cu producţie de masă sau de serie
mare, unde procesul tehnologic are un caracter relativ omogen, iar produsul finit se
obţine prin prelucrarea în stadii sau faze succesive a materiei prime, de exemplu:
industria siderurgică, (fabricarea, prelucrarea şi laminarea), prelucrarea ţiţeiului,
industria alimentară, industria berii, industria textilă.
Obiectul calculaţiei îl constituie produsele şi fiecare fază de prelucrare prin
care trece produsul sau grupele de produse respective. Produsele obţinute în urma
parcurgerii diferitelor faze de fabricaţie pot fi identice sau nu 4.Costul efectiv al
produselor este rezultatul colectării costurilor care se face pe articole de calculaţie
în conturi deschise lunar pe fiecare fază, iar la sfârşitul perioadei de gestiune în
ultima fază de fabricaţie acestea se cumulează.
Chiar dacă procesele de producţie, diferă de la o întreprindere la alta, există
totuşi o serie de elemente comune referitoare la:5
 Identificarea fazelor de calculaţie pentru care se acumulează costuri: o fază
poate corespunde unei operaţii sau serii de operaţii şi poate fi organizată în
cadrul unui centru;
 Evidenţierea cantităţilor de produse fabricate rezultate din fiecare fază şi
calculul costului aferent;
 Determinarea pentru fiecare fază a unui cost mediu ca fiind raportul dintre
cheltuielile fazei şi cantitatea de produse rezultate din acea fază;
 Un produs rezultat dintr-o fază şi utilizat în faza următoare , devine materie
primă evaluată la costul fazei anterioare;
 Stabilirea procedurilor de separare a costurilor acolo unde din procesul de
producţie rezultă două sau mai multe produse principale şi secundare.
Fluxul de derulare a metodei pe faze de fabricaţie poate fi redat schematic
astfel:
Faza 1 Faza 2 Faza 3 Produs

finit
Faza 4 Produs
finit
Figură 1 Fluxul de derulare a metodei pe faze ( 1 )
4
Caraiani, Dumitrana,Dascălu,Brăescu,Guşe,Jianu, Calu, Jinga,Lungu,Vulpoi –Contabilitate de gestiune &control
de gestiune- ed.II –Editura InfoMega,Bucureşti 2005 –pag.130
5
7
Produs
Faza 1 Faza 2 Faza 3
finit
Figură 2 Fluxul de derulare a metodei pe faze (2 )
Faza 1
Faza 3 Produs
finit
Faza 2
Figură 3 Fluxul de derulare a metodei pe faze ( 3 )
După cum am reprezentat mai sus, schematic, fluxul de derulare al metodei

pe faze de fabricaţie, mai jos vom determina, sub aceeiaşi formă, fluxul de
calculaţie a costului.
Faza 1 Faza 2
Materii Cost Transfer produse
Cost total F1= Cost total F2=
prime
Nr.produse Nr.produse
produse Intrări materii prime
Cost unitar Cost unitar
transferate
Faza 3
Cost total F3= Produse
Nr.produse finite
Cost unitar
Cost total faza 1şi faza 2 = materiale + salarii + cheltuieli indirecte

Figură 4 Fluxul calculaţiei costului
Faza de fabricaţie este definită ca fiind acea diviziune a procesului

tehnologic, delimitată şi din punct de vedere organizatoric, în care se execută o
anumită operaţie din lanţul operaţiilor succesive de prelucrare a materiei prime, în
vederea obţinerii unuia sau mai multor produse finite de masă sau de serie mare. 6
Semifabricatele sunt produse obţinute dintr-o fază şi transferate fazei
următoare în vederea transformării în produs finit. Dacă semifabricatele se
depozitează şi implicit se organizează gestiune asupra acestora, este obligatorie
calculaţia costului. În caz contrar va avea loc doar o translocare de cheltuieli de la
o fază la alta, fără evidenţierea semifabricatelor, costul produsului finit calculându-
se după ultima fază prin însumarea cheltuielilor fazelor de fabricaţie.
6
Dorina Budugan, Iuliana Georgescu, Ioan Berheci, Leontina Beţianu- Contabilitate de gestiune-Editura CECCAR,
Bucureşti 2007
8
Un alt scop de rezolvat în metoda pe faze de fabricaţie este, deasemenea

alegerea obiectului de calculaţie care variază în funcţie de specificul întreprinderii.
În scopul calculării costului fiecărei faze şi produselor rezultate se
completează o ,,Fişă de calcul a costului pe fază ,, 7. Acest tip de fişă cumulează
informaţii referitoare la următoarele elemente:
 Producţia în curs de execuţie;
 Cheltuielile aferente perioadei;
 Costul produselor transferate altei faze;
 Costul producţiei în curs de la sfârşitul perioadei.
Cheltuielile pe baza cărora se calculează costul sunt grupate în următoarele
articole:
 Materiale şi salarii directe aferente fazelor şi produselor;
 Cheltuieli indirecte repartizate asupra fazelor şi produselor prin intermediul
ratelor de absorbţie prestabilite sau efective.
Gruparea cheltuielilor determină o dezvoltare corespunzătoare conturilor de
gestiune internă.
 Contul 921,,Cheltuielile activităţii de bază,, se dezvoltă în analitice pe faze
şi pe produse cumulându-se direct sau indirect cheltuielile aferente;
 Contul 923 ,,Cheltuielile indirecte de producţie,, se dezoltă pe analitice
corespunzătoare centrelor care pot cuprinde una sau mai multe faze, ceea ce
implică o repartizare a cheltuielilor indirecte asupra fazelor şi asupra
produselor.
Pe baza datelor din fişa costului se pot face estimări de preţuri de vânzare
pentru produsele fabricate ţinându-se cont de evoluţia pieţei şi de obiectivele
propuse de întreprindere în ceea ce priveşte eficienţa economică.
În unele cazuri, pe fazele de calculaţie, se identifică atât costurile directe
(consum materii prime, materiale auxiliare, de energie electrică, apă şi alte utilităţi
tehnologice, retribuţii directe), cât şi unle ecosturi indirecte cum sunt cele cu
întreţinerea şi funcţionarea utilajelor.8
Dacă faza de calculaţie se întâmplă să coincidă cu secţia şi semifabricatul,
costurile indirecte de producţie vor fi individualizate pe semifabricatul obţinut.
În cazul în care din procesul de producţie vor rezulta două sau mai multe
produse cuplate sau simultane, manopera constituie costul indirect.
Modelul general de calcul al costului pe unitate de produs, în cazul
metodei ,,full-costing ,, este redat prin relaţia:9
cu=ΣCd+ ΣCi/Q , unde
Cu= costul unitar;
Cd=costuri directe;
Ci = costuri indirecte;
Q = cantitatea.
7
8
Nicolae Eşanu-Contabilitate de gestiune şi elemente de calculaţie a costurilor – Editura Continent 2002 –pag.124
9
9
De reţinut că această metodă, ca de altfel oricare alta, se poate utiliza în

combinaţie cu altele în funcţie de specificul procesului tehnologic şi organizarea
producţiei: cu metoda pe comenzi, cu metoda coeficienţilor de echivalenţă necesari
repartizării costurilor pe produsele fazelor.
Metoda pe faze este o metodă absorbantă. 10
Aplicarea cu succes a acestei metode presupune, pe lângă asigurarea unei
documentări judicioase cu un conţinut şi circuit care să asigure cerinţele impuse
informaţiei privind costurile, şi rezolvarea unor obiective organizatorice, şi-
anume:
- Evidenţa clară, corectă şi operativă a costului semifabricatelor pe faze de
fabricaţie;
- Corecta stabilire şi delimitare a fazelor de calculaţie;
- Repartizarea costurilor de producţie pe fiecare produs diferit al fazei;
a) Stabilirea fazelor prezintă importanţă nu numai pentru calculaţia costurilor,
ci şi pentru compartimentul tehnic în urmărirea randamentului de fabricaţie.
Numărul fazelor, criteriile de delimitare ţin de specificul procesului
tehnologic al fabricaţiei.
Fiecare fază stabilită se codifică, urmând ca documentele de lansare a
fabricaţiei privind consumurile şi urmărirea acestor consumuri să poarte codul
(simbolul ) fazei la care se referă.
Costurile la nivelul fazei sunt considerate ca a fi proprii, specifice, directe şi
unele costuri în unele metode sunt ,,indirecte”, cum ar fi,,costurile cu întreţinerea
şi funcţionarea utilajelor”.
Costurile comune tuturor fazelor vor fi repartizate pe faze prin procedeul
suplimentării.
Costul unitar se obţine prin diviziunea simplă sau intermediat printr-un
purtător de cost intermediar: ,,producţia în unităţi echivalente”, când dintr-o fază
rezultă produse diferite. În final se ajunge la costul unitar efectiv al obiectului final
al calculaţiei costurilor.
b) Evidenţierea corectă a costurilor producţiei se bazează pe modelul derivat
din cel general.
Organizarea evidenţierii costurilor tuturor activităţilor care concură la
obţinerea produsului finit sau semifabricatului este de importanţă majoră.
Această organizare se va realiza în cele două variante expuse la aplicarea
modelului de calcul:
- varianta sau procedeul cu semifabricate;
- varianta sau procedeul fără semifabricate;
1.1.1 Varianta cu semifabricate
Această variantă se aplică în cazul în care rezultatele unei faze nu trec
imediat şi în totalitate spre prelucrare în faza următoare, ci se înmagazinează ca
semifabricate, urmând ca ulterior să fie eliberate spre prelucrare în continuare, o
parte din ele putând fi livrate în afara societăţii în stare de semifabricat.
10
Horia Cristea-Contabilitatea şi calculaţiile în conducerea întreprinderii- Editura Mirton Timişora ,1997 ,pag.173
10
În acest caz, în cadrul contului de cheltuieli se deschid analitice pe faze,

costul de producţie determinându-se pentru fiecare fază în parte. Costul ultimei
faze reprezintă costul produsului finit.
Presupunând că avem trei faze de fabricaţie, în fiecare obţinând un
semifabricat, costul se poate determina prin relaţiile: 11
cus1= ΣCd1+ ΣCi1/Q1;
cus2= cus1 + ΣCd2 + ΣCi2/Q2;
cus3= cus2 + ΣCd3 + ΣCi3/Q3;
în care : cus1, cus2 , cus3= costul unitar al semifabricatelor din fiecare fază;
cup = costul unitar de secţie al produsului finit.
În situaţiile în care din fazele de fabricaţie se obţin mai multe produse, în
cadrul contului 921,, Cheltuieli ale activităţii de bază”, analiticele se vor deschide
pe faze, cu rolul de zone de cheltuieli, şi în cadrul acestora pe produse, având rolul
de purtători de costuri, iar în cadrul contului 923,,Cheltuieli indirecte de producţie”
se vor deschide analitice şi pe faze, de unde ulterior cheltuielile indirecte vor fi
repartizate asupra produselor fabricate în respectivele faze, deci asupra analiticelor
corespunzătoare ale contului 921.
1.1.2 Varianta fără semifabricate
Această variantă se aplică în cazul în care cerinţele nu impun folosirea
variantei cu semifabricate. Este o metodă bazată pe netransferarea cheltuielilor de
producţie de la o fază la alta.
În această situaţie, în contul de cheltuieli se deschid analitice
corespunzătoare fazelor, iar calculul costului efectiv al produsului finit presupune
însumarea cheltuielilor de la toate aceste faze (analitice) şi raportarea totalului
obţinut la cantitatea producţiei obţinute.
La acestă variantă costurile directe şi indirecte se determină pe fiecare fază,
ca şi în cazul variantei,,cu semifabricate”, dar fără a transfera costul
semifabricatelor de la o fază la alta.
Prin însumarea costurilor pe articole de calculaţie pe faze ale ciclului de
fabricaţie se obţin costurile totale de fabricaţie.12
Costul total al produsului finit se obţine prin raportarea costurilor totale pe
articole de calculaţie aferente producţiei finite, rezultând costul unitar efectiv
comparabil cu cel planificat.
Modelul privind calculul costului produsului finit devine:13
kup = M + ΣCd1+ ΣCi1+ ΣCd2 + ΣCi2/ Q
În scopul realizării exactităţii şi relevanţei informaţiei privind costurile, cea
mai mare importanţă o reprezintă corecta determinare a producţiei neterminate.
Costul total şi pe articole de calculaţie aferent producţie neterminate se poate
stabili prin metoda directă şi metoda indirectă.
a) Metoda directă necesită inventarierea producţiei neterminate, determinarea
11
12
13
11
cantitativă pe stadii sau pe piese şi operaţii.14

Evaluarea cantităţilor inventariate se poate realiza se poate realiza prin mai
multe procedee, şi –anume:
- evaluarea în raport cu gradul de finisare tehnică;
- evaluarea pe piese şi operaţii;
- evaluarea pe baza costului mediu al unei ore-manopera directă.
Evaluarea în raport cu gradul de finisare tehnică se poate utiliza în cazul
metodei pe comenzi, dar şi în producţia de masă unde costurile se urmăresc pe
faze.
Coeficientul gradului de finisare se aplică asupra costului planificat sau
efectiv, din perioada de bază, al piesei, subansamblului, produsului.
Evaluarea pe piese şi operaţii este un procedeu care se utilizează cu
precădere în industria constructoare de maşini, utilaje, instalaţii pe baza ,,fişelor
tehnologice” care fixează costurile directe pe stadii ale ciclului de fabricaţie.
Cantităţile inventariate înmulţite cu costurile directe ale stadiului în care se găsesc,
la care se adaugă regia de fabricaţie, dau măsura valorii producţiei neterminate pe
articole de calculaţie.
Evaluarea pe baza costului mediu al unei ore – manopera directă este un
procedu ce se aplică atunci când părţile componente ale unui produs prezintă
structuri identice ale costurilor.
Conţinutul procedeului:
 Stocurile de producţie neterminată sunt exprimate în ore-normă pe
produse;
 Se determină costul unei ore-normă pentru fiecare produs;
 Se multiplică costul ore-normă cu numărul de ore-normă al diferitelor
produse neterminate.
b) Metoda indirectă de determinare a producţiei neterminate mai este denumită
şi metoda contabilă, deoarece se bazează pe informaţiile contabilitătţii costurilor.
Pentru a obţine valoarea producţiei neterminate, din totalul debitului
conturilor analitice ale contului de ,,calculaţie” pentru secţiile de bază şi ale
contului de ,,calculaţie” pentru activităţile auxiliare se scade totalul creditului ale
aceloraşi conturi analitice, credit care reprezintă costul de uzină al produselor
finite, când înregistrarea producţiei finite se face în cost. Dacă înregistrarea se
face la preţ de producţie, operaţia matematică se realizează în afara contului,
extracontabil, utilizând datele privind decontarea producţiei finite.
Modalitatea de lucru este specifică producţiei de masă.
Producţia de unicat sau de serie implică alte particularităţi. Costurile produse
sunt grupate pe comenzi. Comenzile terminate se centralizează, rezultând costul
de uzină al producţiei finite.
14
12
Diferenţa dintre totalul costurilor efective şi cele ale comenzilor închise

reprezintă valoarea producţiei neterminate în cost întreprindere.
Metoda contabilă este uşoară, rapidă, dar inexactă. Cu alte cuvinte nu poate
sesiza realitatea, exactitatea datelor ce le furnizează.
În primul rând între costul efectiv şi cel planificat există abateri frecvente în
plus sau în minus. Dacă din totalitatea costurilor efective deducem pe cele
planificate ale producţiei finite, înseamnă că abaterile sunt cantonate în producţie
neterminată în totalitate. Adică nu sunt şi ale producţiei finite.
În al doilea rând nu poate reda alunecările de costuri de la o comandă la alta,
de la un reper la altul ca urmare a alunecării celor din urmă, între comenzi. În acest
fel se explică două situaţii posibile, şi-anume:
- situaţii în care apar comenzi închise, dar cu un consum derizoriu de
materii prime şi materiale, greu de admis că ar fi normal;
- apariţia unor comenzi închise, dar pentru care nu s-au înregistrat costuri.
Este evident că metoda indirectă, în cazul comenzilor, ar da rezultatele de
care este capabilă, dacă evidenţa operativă a costurilor ar respecta regulile şi
principiile calculaţiei costurilor, şi care nu sunt cunoscute de executanţi, generând
risipă şi efecte negative firmei.
În metoda pe faze se cer a fi evidenţiate şi detaliate o serie de aspecte de
bază, cum ar fi:
 Pierderile normale şi anormale;
 Producţia în curs de execuţie;
 Produsele simultane şi subprodusele.
1.1.3 Pierderile normale şi anormale
Pierderile normale sunt inerente procesului de producţie; sunt aşteptate să
apară în condiţii normale de producţie şi pot fi estimate înainte de demararea
producţiei pe baza experienţei trecute. 15 Aceste pierderi intră sub incidenţa
elementelor necontrolabile şi neevitabile. Ele sunt privite ca o parte a costului de
producţie a produselor rezultate. Pierderile normale sunt evidenţiate numai
cantitativ, ceea ce vor avea ca rezultat majorarea corespunzătoare a costului
produselor obţinute. Există şi cazuri în care se pot obţine reziduuri ce se pot vinde,
situaţie în care costul produselor obţinute va fi diminuat corespunzător valorii
vânzărilor. Relaţiile de calcul cost de care se va ţine seama vor fi:
a) Fără pierderi normale, relaţia va fi:
Cu= Costul total al fazei/Cantitatea de produse care se vor obţine
b) În cazul pierderilor normale cărora li se poate da un preţ de vânzare
pentru că există o astfel de piaţă Cu=Costul total al fazei – valoarea reziduală/
cantitatea de produse bune aşteptată a se obţine din procesul de producţie.
15
13
Pierderile anormale pot apărea ca urmare a utilizării unor materiale de

calitate inferioară, a defectării utilajelor şi a altor condiţii considerate a fi
anormale. Acest tip de pierderi intră sub incidenţa elementelor neaşteptate şi
evitabile, motiv pentru care nu pot fi tratate precum pierderile normale. Prin
urmare, pierderile anormale nu pot afecta costul produselor.
Pierderea anormală se va calcula ţinându-se cont de următoarea relaţie de
calcul:
A = Pierderea constatată – Pierderea normală
În cazul în care pierderea constatată este mai mică decât pierderea normală
se obţine un câştig anormal. Evaluarea pierderii anormale se face la costul
produselor obţinute.
Pierderea netă poate fi tratată ca un cost al perioadei fiind acoperită din
veniturile aferente. În practica internaţională pierderea netă este virată direct asupra
Contului de Profit şi Pierdere.
1.1.4 Profituri interfaze
Produsele obţinute într-o fază se transferă fazei următoare pentru prelucrare
şi transformare, fiind evaluate la costul fazei din care au rezultat. În unele situaţii
evaluarea transferurilor se poate face şi la preţul pieţei care cuprinde costul şi un
procent de profit convenit şi acceptat de firmă. Avantajele pe care le oferă această
soluţie sunt următoarele:
 Competitivitatea costului cu preţul pieţei;
 Asigurarea eficienţei fiecărei faze.
Utilizarea preţului pentru evaluare duce la includerea în stocurile de
producţie şi producţia în curs de execuţie a profitului, ceea ce nu poate fi acceptat
pentru evaluarea bilanţieră. Soluţia găsită şi acceptată şi de practica internaţională
este de a constitui provizioane cu care să se reducă preţul până la nivelul costului. 16
Costul stocului se poate obţine prin folosirea următoarei relaţii de calcul:
Cs= Cost / preţ x stoc final
Profitul inclus în stoc se poate determina prin deducerea din preţul stocului a
costului stabilit conform relaţiei de calcul menţionată mai sus.
1.1.5 Producţia în curs de execuţie ( conceptul de producţie echivalentă )
La sfârşitul unei perioade de calcul a costurilor o parte a produselor este
finisată şi o parte, parţial finisată aflându-se într-un anumit stadiu de execuţie. 17
Toate cheltuielile angajate în perioadă urmează a fi departajate între cele două
categorii de produse. Teoretic, această problemă este uşor de soluţionat, dar practic
este mai dificil. Producţia în curs de execuţie cuprinde materiale, salarii şi
cheltuieli indirecte. Întrebarea de bază este: în ce proporţie se regăsesc în costul
produselor în curs? Răspunsul la această întrebare este metoda echivalenţei.
Această metodă presupune conversia producţiei în curs în unităţi echivalente de
16
17
14
produse terminate. Pentru a fi aplicată această metodă se va avea în vedere

determinarea procentului în care diversele elemente de producţie în curs pot fi
echivalate cu producţia terminată. În unele cazuri este foarte greu de determinat
gradul de completitudine şi orice greşeală afectează valoarea stocului. Calculul
unităţilor echivalente (UE) se efectuează după relaţia:
UE = număr de unităţi în curs x gradul de completitudine
Procedura de evaluare presupune următoarele etape:
 Calculul producţiei în unităţi de echivalenţă;
 Determinarea costului pe articole de calculaţie: materiale, salarii, cheltuieli
indirecte;
 Calculul costului unităţii de echivalenţă pe articole de calculaţie prin
raportarea costului la numărul unităţilor de echivalenţă;
 Evaluarea produselor finite şi în curs de execuţie.
1.1.6 Produse simultane şi subproduse
Produsele simultane sunt acele produse obţinute din aceeiaşi fază de
fabricaţie şi care au o valoare de piaţă suficient de mare pe baza căreia să fie
recunoscute ca produse principale. Caracteristicile produselor simultane sunt
următoarele:
- sunt obţinute din aceeiaşi materie primă;
- sunt comparabile sub aspectul importanţei;
- rezultă din aceeiaşi fază(proces );
- necesită prelucrări ulterioare punctului de separaţie.
Pentru exemplificare, în industria petrolului, din petrolul crud se pot obţine
simultan: gazolină, benzină, lubrifianţi, kerosen, etc.
Deoarece produsele simultane se obţin din aceeiaşi fază este necesară
împărţirea cheltuielilor în vederea calculării costului la punctul de separare. În
acest scop se pot aplica mai multe metode de separare a costului total, şi-anume: 18
- metoda costului mediu;
- metoda cuantificării fizice;
- metoda punctelor;
- metoda contribuţiei;
- metoda valorii de piaţă, cu următoarele variante:
o la punctul de separare;
o după procesări ulterioare;
o valoarea realizabilă netă.
1.1.6.1Metoda costului mediu

Această metodă se aplică acolo unde produsele simultane pot fi exprimate în
aceeiaşi unitate de măsură. Ca urmare toate produsele vor avea acelaşi cost unitar.
18
15
Dacă preţul se stabileşte pe baza costului în mod normal toate produsele ar trebui
să aibă acelaşi preţ de vânzare.
1.1.6.2Metoda cuantificării fizice ( volumul fizic al producţiei )
Este cunoscută şi sub denumirea de metoda randamentului, bazându-se pe
procentele de obţinere a diverselor produse dintr-o cantitate de materie primă, de
exemplu, o tonă. Metoda poate fi aplicată acolo unde produsele au aceeiaşi stare
fizică, solidă, lichidă sau gazoasă.
1.1.6.3Metoda punctelor
Această metodă se bazează pe studiul elementelor definitorii ale produselor
şi pe importanţa acestora. Factorii definitorii ai produselor se consideră a fi: preţul,
volumul sau cantitatea, caracteristicile tehnice, procesele de marketing, etc.
Fiecărui factor identificat i se acordă un punctaj sau un procent în raport de
imprtanţa acestuia comparativ cu produsele obţinute. Prin însumarea punctelor
acordate fiecărui factor şi produs se stabileşte un punctaj total utilizat la
departajarea costului total între produsele obţinute. Punctajul o dată stabilit nu este
definitiv, ci se revizuieşte periodic, deoarece factorii de influenţă nu se remarcă
prin stabilitate.
1.1.6.4Metoda contribuţiei
Se bazează pe:
- separarea costului marginal între produsele obţinute în funcţie de
greutatea sau cantitatea de produse fabricate;
- separarea costului fix pe baza contribuţiei realizate de fiecare produs.
Această metodă furnizează informaţii pentru deciziile de maximizare a
profitului prin stabilirea unui mix optim al produselor fabricate.19
1.1.6.5Metoda valorii de piaţă
Această metodă este cea mai des aplicată şi presupune separarea costului total între
produsele simultane pe baza raportului dintre preţul de vânzare al fiecărui produs şi
preţul total.
a. Metoda valorii de piaţă la punctul de separare – aplicarea acestei metode
presupune cunoaşterea preţului de vânzare al produselor la faza din care au
provenit.
Prin aplicarea variantelor aceleiaşi metode se obţin costuri diferite ceea ce
presupune studierea acestora şi alegerea soluţiei considerată a fi potrivită prin
prisma obiectivelor stabilire;
În situaţia frecventă de existenţă a stocului se calculează şi costul unitar al
fiecărui produs.
b. Metoda valorii de piaţă prin separarea costului după procesări ulterioare –
metoda are la bază acelaşi concept cu deosebirea că toate cheltuielile ulterioare
separării se deduc din preţul de vânzare şi ceea ce rămâne reprezintă baza de calcul
a ratelor de separare a costurilor.
c. Metoda valorii de piaţă prin separarea costului pe baza valorii realizabile
19
16
nete – este o metodă ce se aplică când produsele obţinute dintr-o anumită fază nu
pot fi vândute ca atare şi necesită prelucrări ulterioare. În acest caz din preţul de
vânzare al produselor finite se deduc următoarele:
- profitul estimat;
- cheltuielile de desfacere;
- costurile ulterioare separării produselor.
Ceea ce rămâne reprezintă baza pentru calculul ratelor de separare a costului
total pe produse.
1.1.7 Subprodusele
Subprodusele sau produsele secundare rezultă din fabricaţia produsului
principal şi au de regulă o valoare mai mică comparativ cu produsul sau produsele
principale. Ele sunt destinate vânzării fie în forma în care au fost obţinute, fie după
procesări ulterioare. În practică se iau în considerare următoarele elemente:
- valoarea care departajează produsele considerate principale de cele
secundare. În cazul valorii relativ egale toate produsele se consideră
principale;
- obiectivele de producţie care stabilesc produsele considerate de bază
spre care se orientează fabricaţia şi vânzarea, toate celelalte produse
obţinute simultan putându-se considera secundare.
Metodele de tratare a subproduselor sunt:
- metoda preţului de vânzare;
- metoda costului.
1.1.7.1 Metoda preţului de vânzare
Această metodă se aplică când subprodusele au o valoare incertă sau mică şi
poate să apară sub următoarele variante:20
a) subproduse considerate ca alte venituri egale cu preţul lor de vânzare şi care
vor afecta rezultatulperioadei; stocul nevândut se consideră neglijabil din punct de
vedere valoric şi nu se evaluează, urmarea va fi vicierea valorii bilanţiere a
stocului;
b) preţul de vânzare al subprodusului se adaugă preţului produsului principal.
Costul produselor principale şi secundare se deduce din costurile globale
generate de vânzarea aceloraşi produse. În cazul existenţei unui stoc de subproduse
valoarea de bilanţ va fi zero.
c) preţul de vânzare al subproduselor dedus din costul total.
1.1.7.2 Metoda costului

Presupune evaluarea subproduselor la un cost de oportunitate, de înlocuire
sau standard. Această metodă se practică, de regulă, în întreprinderile în care
subprodusele obţinute dintr-o fază se utilizează ca materiale în faza următoare şi în
20
17
plus pot fi procurate şi de pe piaţă. În acest caz evaluarea produselor foloseşte ca

bază costul de înlocuire. Costul standard poate fi fixat ca o medie a costurilor
perioadelor anterioare şi se actualizează în funcţie de evoluţia costurilor actuale.
1.1.8 Etapele de desfăşurare a lucrărilor de calculaţie a costurilor pentru această
metodă sunt:
 Colectarea costurilor directe pe faze;
 Colectarea costurilor indirecte pe sectoare de cheltuieli;
 Repartizarea costurilor indirecte delimitate pe sectoare asupra fazelor de
fabricaţie;
 Stabilirea costului unitar al semifabricatelor şi al produselor.
Aplicarea metodei necesită soluţionarea următoarelor probleme:
 Determinarea fazelor de calculaţie a costurilor;
 Stabilirea costului semifabricatelor pe faze;
 Repartizarea costurilor de producţie pe produsele obţinute în aceeiaşi fază.
1.1.9 Avantajele şi dezavantajele metodei de calculaţie pe faze
Singurul avantaj pe care îl constituie această metodă este că stabileşte
responsabilitatea personalului pe fiecare fază.
Dezavantajele acestei metode sunt:21
 Necesită lucrări multe în cazul aplicării variantei cu semifabricate, atunci când
sunt multe faze şi există producţie în curs de execuţie;
 Delimitarea fazelor nu se poate efectua riguros, deci nu se pot reflecta exact
costurile aferente fiecărei faze.
CAPITOLUL 2 PREZENTAREA GENERALĂ A SC MACON SRL DEVA-
DIVIZIA 2 IZOLATOARE - Secţia Vată minerală
2.1 Prezentarea societăţii SC MACON SRL Deva

2.1.1 Scurt istoric
21
18
MACON S.R.L DEVA este unul dintre cei mai mari producători de
materiale de construcţii din România. MACON are tradiţie pe piaţa românească,
fiind fondată în anul 1963. Actuala forma de organizare a luat fiinţă prin
transformarea fostei IMC Deva în societate comercială conform Legii 31/1991.
Societatea Comercială „ MACON ” SRL Deva este unul dintre cei mai mari
producători de materiale de construcţii din România, oferind o gamă variată de
produse. Sediul societăţii este în România, localitatea Deva, strada Sântuhalm
Nr.1.
Începând din anul 1994 societatea are capital integral privat, privatizarea
făcându-se prin metoda MEBO. Capitalul social al societăţii este de 19 146 698 lei.
Societatea MACON - Deva are implementat, pentru întreaga gama de
produse, sistemul de asigurare al calităţii certificat de SRAC conform ISO 9001-
2000.
Performanţele tehnice şi calitative ale produselor realizate de SC MACON
SRL Deva sunt conforme cu prevederile standardelor româneşti armonizate cu cele
ale Comunităţii Europene precum şi cu agrementele tehnice emise de M.L.P.T.L.
În vederea satisfacerii cerinţelor consumatorilor şi pentru a putea face faţă
concurenţei tot mai acerbe din ultimii ani, SC MACON SRL a întreprins acţiuni
pentru restructurarea şi modernizarea activităţii sale, pentru realizarea de
produse şi servicii competitive.
Astfel, au fost achiziţionate din Uniunea Europeană o linie modernă de mare
capacitate pentru producerea vatei minerale din bazalt, o linie de tăiere a placajelor
din marmură şi alte roci ornamentale, o linie de producere a ţiglelor din beton
colorat, care aduc produsele MACON la nivelul standardelor europene.
În anul 2006 SC MACON SRL Deva a fost preluată de Fondul de Investiţii
polonez Enterprise Investors.
Înfiinţată în 1990, Enterprise Investors (EI) a fost un pionier al private
equity-ului din Polonia şi a obţinut rezultate remarcabile în investiţii în ultimii 16
ani. Odată cu realizarea fondului Polish Enterprise Fund VI (PEF VI), fondurile
totale administrate de EI se ridică la 1,6 miliarde de euro. Până în prezent, cele
cinci fonduri de private equity administrate de EI au investit 897 milioane de euro
în 102 companii din diverse sectoare din Polonia, România, Slovacia, Bulgaria şi
Republica Cehă.
MACON Deva este a 4-a investiţie a Enterprise Investors din Romania.
Această schimbare de acţionariat, bazată pe experienţa internaţională în afaceri a
Enterprise Investors şi susţinută de calitatea echipei manageriale MACON ,
creează premisele dezvoltării susţinute a companiei. 22
Începând din 01 Ianuarie 2008 compania s-a transformat în societate cu
răspundere limitată (SRL) aplicând procesul de fuziune prin absorbtie.
22
site www.macon.ro
19
În anul 2008 Enterprise Investors a majorat capitalul social al Macon Deva

cu 26 milioane euro, pe care aceasta i-a folosit ca să cumpere pachetul majoritar al
Simcor Grup, la care a adăugat un împrumut bancar şi fondurile sale proprii.
Producătorul de materiale de construcţii Macon Deva estimează, pentru anul
2009, afaceri consolidate de 76 milioane de euro, in crestere cu 5% fata de nivelul
din acest an, relateaza Business Standard.
Compania va investi anul acesta circa 4,5 milioane de euro în automatizarea
proceselor de producţie, îmbunătăţirea calităţii produselor, creşterea productivităţii
şi rezolvarea unor probleme de mediu.
2.1.2 Caracterizarea societăţii
Scopul societăţii este efectuarea activităţii de producţie, de operaţiuni
comerciale, comerţ exterior, de construcţii, prestări servicii şi operaţiuni conexe
în vederea realizării de beneficii.
Obiectul de activitate al societăţii este:
a) Activitatea de producţie
Producerea şi comercializarea pe piaţa internă şi externă a următoarelor
produse:
 Elemente prefabricate pentru construcţii civile, publice şi industriale;
 Produse termo, fono, izolatoare şi de finisaj, cum sunt:
 Vată şi produse din vată minerală;
 Produse din beton celular autoclavizat;
 Cahle de teracotă;
 Sobe premontate ceramice sau metalice.
 Extracţia şi prelucrarea argilelor, agregatelor minerale de balastieră;
b) Activitatea de comercializare
 Comercializarea “en gros “ şi “ en detail “ de produse şi mărfuri alimentare şi
nealimentare de orice provenienţă;
 Toate speciile de intermediere;
 Cumpărarea de părţi sociale ale altor societăţi.
c) Operaţiuni de comerţ exterior
 Efectuarea operaţiunilor de comerţ exterior a produselor şi mărfurilor cuprinse
în obiectul de activitate al societăţii.
d) Activitatea de prestări de servicii
 Executarea pe bază de comandă cu materialele clientului a diferitelor produse
din cele menţionate la activitatea de producţie;
 Prestări de servicii în construcţii existente;
 Executarea unor lucrări de reparaţii la construcţii şi instalaţii existente.
e) Activitatea de construcţii-montaj
 Efectuarea lucrărilor de construcţii civile, industriale, publice,
agrozootehnice, lucrări cu caracter special în ţară şi străinătate.
2.1.3 Structura organizatorică a SC MACON SRL Deva
După 1989 structura organizatorică a SC MACON SRL a suferit o serie de
modificări, s-au parcurs mai multe etape până a se ajunge la forma finală. Organul
20
suprem de conducere al societăţii este Consiliul care decide asupra problemelor

majore privind strategia economică şi comercială a societăţii. Atribuţiile şi modul
de organizare a şedinţelor sunt stipulate în statutul societăţii. Gestiunea societăţii
este controlată de Consiliul de Administraţie şi de serviciul de audit intern.
Structura de organizare a societăţii pentru activitatea de bază este de tip
holding, existând 4 divizii care funcţionează fiecare independent, organizându-şi
activitatea de producţie începând de la aprovizionare şi până la comercializarea
produselor fabricate. Diviziile îşi gestionează direct mijloacele fixe proprii şi
mijloacele circulante alocate prin bugetele de venituri şi cheltuieli.
2.2 Prezentarea Diviziei 2- IZOLATOARE
2.2.1 Obiectul de activitate al Diviziei 2 IZOLATOARE
Divizia face parte integrantă din SC MACON SRL Deva, are autonomie
administrativă, conform atribuţiunilor şi limitelor stabilite, fără a avea personalitate
juridică.
Are în componenţă următoarele unităţi productive:
 Secţia Teracotă, ce produce cahle pentru sobe ceramice cu o capacitate de
20000 sobe/an;
 Secţia Vată, ce produce vată minerală şi produse din vată minerală din
bazalt, având o linie tehnologică cu o capacitate de producţie de 6000 tone /
an.
2.2.2 Organizarea structurală a Diviziei 2 IZOLATOARE-Secţia Vată Minerală
Structura organizatorică a Diviziei 2 IZOLATOARE- Secţia Vată Minerală
cuprinde :
a) Structura operaţională
b) Structura funcţională
În ceea ce priveşte structura operaţională în cadrul Diviziei 2
IZOLATOARE- Secţia Vată Minerală există activitatea de producere a produsului
vată minerală din bazalt şi a altor produse derivate din acesta, într-un flux
tehnologic nou, pus în funcţiune în 1997.
Activitatea de producţie a secţiei, fiind o activitate în foc continuu, este
organizată pe 3 schimburi a 8 ore fiecare.
Procesul de fabricaţie se realizează pe o linie de fabricaţie cu utilaje dispuse
pe axul unei hale de producţie, având instalaţiile auxiliare dispuse în apropierea
liniei şi separat de ea, fie în afara halei, fie în incinte separate. Utilajele, în mare
parte unicat, sunt realizate în Italia.23
Structura funcţională din cadrul Diviziei cuprinde compartimente
funcţionale pentru realizarea tuturor activităţilor unei unităţi productive, şi-anume:
- compartiment tehnic-producţie;
- compartiment comercial-expediţii;
- compartiment financiar-contabil.
2.2.3 Prezentarea procesului de producţie
23
SC MACON SRL Deva Divizia 2 Izolatoare - ,,Procedura generală de realizare a produselor din vată minerală,,
revizia 4
21
Controlul procesului de fabricaţie se realizează pe faze de fabricaţie cu

ajutorul aparatelor de măsură şi control locale sau centralizate pe tablouri de
comandă. Parametrii de control sunt înregistraţi automat.
Fazele procesului tehnologic sunt:
I. Recepţie şi depozitare materii prime;
II. Preparare, dozare materii prime;
III. Alimentare cu materii prime;
IV. Topire materii prime;
V. Fibrilizare topitură;
VI. Prepararea aditivilor chimici;
VII. Sedimentare şi liere vată;
VIII. Producere şi ambalare + marcare;
IX. Răcire covor;
X. Tăiere margini covor – măcinare deşeuri – reutilizare;
XI. Sortare şi marcare rulouri;
XII. Recepţie, depozitare şi livrare produs finit.
I.Recepţie şi depozitare de materii prime
Materiile prime se recepţionează cantitativ şi calitativ. Materia primă
principală, bazaltul, este adusă în vagoane CFR sau camioane care se descarcă într-
un depozit în aer liber cu ajutorul unei dragline sau prin basculare. O altă materie
primă folosită la producerea produsului vată minerală este răşina. Răşina se
depozitează într-o încăpere special amenajată, dotată cu instalaţii de descărcare,
recirculare şi evacuare a răşinei.
Pentru consumul zilnic răşina este transferată în camera de preparare a
aditivilor într-un rezervor de zide cca. 3 mc cu ajutorul unei instalaţii.
Alte materiale consumabile (materiale suport, materiale de ambalaj,
materiale adezive) se depozitează în magazia diviziei.
II. Preparare, dozare materii prime
Dozarea principalei materii prime, bazaltul, se realizează în unităţi ( şarje ),
prin intermediul buncărelor dozatoare prevăzute cu vibratoare, care introduc
materialul în skipul transportorului cu ajutorul unui jgheab oscilant.
III. Alimentare cu materii prime
Alimentarea cuptorului cu materii prime se realizează prin intermediul unui
împingător hidraulic, amplasat în spatele cuptorului sub buncărul de alimentare, ce
realizează dislocarea grămezii de bazalt şi coborârea prin cădere liberă a unei
cantităţi constante de bazalt din buncărul de alimentare.
IV. Topire materii prime

În cuptor materia primă este supusă topirii la temperatura de cca 1420 -
1460˚ C.
Cuptorul de topire este de tip cuvă şi e construit din cărămizi refractare de
diferite tipuri. Gazele de ardere sunt evacuate printr-un coş format din 2 tronsoane:
unul orizontal şi unul vertical, ambele fiind căptuşite cu material refractar.
22
Cuptorul de topire este dotat cu 4 arzătoare pentru gaze naturale cu injectoare de

gaz şi transportoare de aer – combustie. Fiecare arzător are câte o valvă pentru
reglarea şi măsurarea debitului de aer şi a presiunii şi câte un compensator de
expansiune.
Cuptorul este deservit de următoarele instalaţii:
- instalaţia electrică de forţă, control şi măsură;
- instalaţia pneumatică de avarie;
- instalaţia de răcire cu apă şi aer;
- instalaţia de alimentare cu aer de combustie;
- instalaţia de alimentare cu gaz.
V. Fibrilizare
Fibrilizarea topiturii se realizează cu ajutorul centrifugii, dotată cu 3 discuri
ce se rotesc în sens contrar cu o turaţie de 3100 – 4000 rotaţii/min.pentru discul 1,
4800 – 5300 rotaţii / min. pentru discul 2, şi 5000 – 5500 rotaţii / min. pentru
discul 3. Din cuptor topitura curge pe un jgheab mobil care o dirijează pe discurile
centrifugii. Topitura trebuie să cadă pe discul superior în aşa fel ca toată topitura să
treacă pe discul inferior, fără ca vreo cantitate de topitura să fie expulzată de către
discuri fără a fi fibrilizată. Grosimea fibrei şi cantitatea de picături reci din masa de
vată se verifică.
Prin aerul insuflat, topitura fibrilizată este aruncată în camera de
sedimentare.
VI. Prepararea aditivilor chimici
Prepararea emulsiilor pentru liere are loc într-o încăpere special amenajată,
denumită cameră de preparare aditivi, dotată cu rezervoare de păstrare, de
preparare şi cu pompa dozatoare formată din 3 segmente care împinge soluţia
preparată spre duzele montate pe centrifugă. Masei de vată în camera de
sedimentare i se adaugă: liant fenolformaldehidic- termorigid, ulei emulsionabil –
antipraf ( AR ) şi ulei hidrofobizant ( sitren 447 )
VII. Producere şi ambalare vată vrac + marcare
Covorul de vată de pe banda transportoare a camerei de sedimentare este
preluat de o bandă transportoare reglabilă în plan vertical şi cu viteza variabilă.
Pachetele etichetate se depozitează pe poduri. Marcarea se face conform SR
EN 13162.
Cantitatea de poduri şi numărul de saci se verifică.
În conformitate cu planul de control, în zonă se prelevează probe pentru
determinarea caracteristicilor vatei.
VIII. Tratare termică vată liată

Saltelele rulate, în vederea întăririi liantului, sunt supuse tratamentului
termic. Acesta are loc în cuptorul de tratament, cu ajutorul unor curenţi de aer cald
care străbat covorul pe ambele feţe.
23
Aerul cald se asigură printr-o instalaţie anexă cuptorului de tratament,

compusă din două camere de ardere. Se obţine astfel un covor continuu, de
grosime stabilită şi cu o rigiditate specifică sortimentului.
IX.Răcire covor
Covorul de vată ieşit din cuptorul de tratament este supus unei ventilaţii
forţate cu scopul de a-i reduce temperatura şi umiditatea.
Aceasta se realizează printr-o absorbţie de aer sub banda transportoare care
urmează după cuptorul de tratament.
Aerul ventilat prin covor se curăţă înainte de evacuare.
X.Tăiere margini covor-măcinare deşeuri-reutilizare
Lăţimea covorului tratat termic este până la 1400mm.
Covorul de vată este tăiat la lăţimea dorită trecând pe un dispozitiv cu două
discuri tăietoare din tirolit ce au o funcţionare independentă.
Marginile rezultate prin tăiere care se colectează automat printr-o tubulatura
sunt măcinate şi trimise prin transport pneumatic până în camera de sedimentare,
unde se introduc în covorul de vată împreună cu vata fibrilizată. Deşeurile pot fi
utilizate şi, ca atare, vată vrac.
XI.Sortare şi marcare rulouri
Produsele rulate se sortează ambalate. Sortarea se realizează pe baza
criteriilor stabilite, după care se aplică marcajul pentru produsul fabricat prin
etichete autocolante şi se transferă pe banda cuptorului de contractare.
Produsul,,Saltele rulate,,(SR) sunt marcate clar cu eticheta ce cuprinde
următoarele informaţii:
- Numele produsului;
- Anul fabricaţiei ( ultimele 2 cifre );
- Schimbul de lucru sau ora fabricării, ori codul de trasabilitate;
- Lotul produsului;
- Grosimea nominală;
- Lungimea şi lăţimea nominală;
- Tipul de căptuşeală ( suport ), dacă există;
- Suprafaţa corespunzătoare din ambalaj.
Pe folia de ambalaj va fi inscripţionată numele şi adresa producătorului.
XII.Recepţie, depozitare şi livrare produs finit.
Produsul finit se recepţionează de către gestionar împreună cu şeful de
atelier, după care şeful de atelier face nota de predare a produsului finit.
Depozitarea produselor finite se realizează în depozit închis, pe sortimente,
sorturi şi loturi de fabricaţie, pe baza unui plan de depozitare.
În timpul depozitării, prin utilizarea paleţilor, boxpaleţilor sau containerelor
se asigură condiţii pentru păstrarea calităţii.
În depozit se introduce numai marfa care corespunde din punct de vedere
calitativ, şi care este recepţionată, în prealabil.
Produsele neconforme se depozitează separat.
24
Livrarea produsului finit se realizează pe baza documentelor de livrare

gestionate la nivel de fabrică.
Personalul corespunzător asigură încărcarea în mijloacele de transport care
trebuie să fie, obligatoriu, închise.
La livrare producătorul emite document de confirmare a calităţii produsului
finit şi alte documente stabilite prin contract.
2.2.4 Organizarea activităţii în cadrul compartimentului contabil
În contextul actual, dat de exigenţele integrării României în Uniunea
Europeană, contabilitatea de gestiune, numită recent şi contabilitate managerială, a
devenit o necesitate pentru conducerea eficientă a unei organizaţii care doreşte să
se menţină competitivă.
Un proces decizional, desfăşurat pe diferite niveluri organizaţionale,
operaţional şi strategic, are nevoie să se fundamenteze pe date privind costurile
înregistrate şi pe alte analize pertinente, provenite din interiorul întreprinderii,
furnizate de o contabilitate managerială care trebuie să răspundă necesităţilor de
informare semnalate de conducerea organizaţiei.
Contabilitatea de gestiune este girantul nevoilor manageriale ale firmei.
Acest tip de contabilitate are o importanţă deosebită, dar nu numai contabilitatea în
sine, ci şi contabilul specializat în acest domeniu. Cariera de contabil specializat în
contabilitatea de gestiune este notabilă şi plină de o mare responsabilitate.
Compartimentul contabil face parte din structura funcţională a Diviziei 2
Izolatoare. În cadrul acestui compartiment îşi desfăşoară activitatea un birou de
bugete-control de gestiune care funcţionează după un sistem al calculaţiei de
costuri. Sistemul de calculaţie al costurilor este un sistem elaborat datorită faptului
că managementul firmei doreşte obţinerea de informaţii care să îl ajute în
exercitarea controlului şi fundamentarea deciziilor. Organizarea contabilităţii
costurilor presupune a cunoaşte organizarea în ansamblu a întreprinderii şi mai ales
latura tehnică.
Organizarea contabilităţii de gestiune este realizată în cadrul fabricii prin
ocolirea sistemului de conturi de gestiune şi apelarea la tabele simple. Această
alternativă reprezintă un sistem paracontabil de determinare a costurilor şi eventual
de reconciliere cu înregistrările contabilităţii financiare.
Contabilitatea de gestiune este organizată în funcţie de specificul activităţii
şi a necesităţilor proprii, având drept obiective finale: determinarea costurilor,
calcularea rezultatelor şi rentabilităţii produselor, întocmirea bugetelor de venituri
şi cheltuieli pe centre de costuri, precum şi urmărirea şi controlul executării
acestora.
Calculaţia costurilor complete ale produselor face parte din categoria
instrumentelor de bază ale controlului de gestiune. Datorită relaţiilor lor cu preţul
de vânzare şi cu alegerea proiectelor de investiţii, ele joacă un rol tot atât de
important în alegerea orientărilor strategice.
Sistemul de bugete în cadrul Diviziei 2 Izolatoare este un mod de gestiune
previzională, pe termen scurt, care cuprinde planuri şi procese de control bugetar.
25
Redactarea unui buget face apel la o serie de concepte specifice, dar care sunt
utilizate într-o optică previzională.
Responsabilităţile biroului de bugete pot fi evidenţiate astfel:
 Cunoaşterea, analiza costului şi rezultatelor pe produse;
 Utilizarea informaţiilor referitoare la cost pentru control în scopul
minimizării costului, dar cu menţinerea calităţii;
 Furnizarea informaţiilor necesare managementului în procesul decizional.
2.2.5 Sistemul de calculaţie a costurilor pe faze de fabricaţie. Varianta fără
semifabricate.Succesiunea înregistrărilor contabile.
a. Trecerea cheltuielilor cu producţia în curs de execuţie în conturile de
calculaţie( producţia în curs la începutul perioadei); 921 = 933
 Cheltuielile cu materiile prime 9211=9331
 Cheltuielile cu combustibilul , energia şi apa 9212=9332
 Cheltuielile cu amortizarea imobilizărilor corporale 9213=9333
 Cheltuielile cu lucrările şi serviciile executate de terţi 9214=9334
 Cheltuielile cu salariile personalului 9215=9335
 Cheltuielile cu asigurările şi protecţia socială 9216=9336
b. Consumul de materii prime; 921= 901
9211
c. Repartizarea consumului de combustibil, energie şi apă; 921= 901
9212
d. Repartizarea cheltuielilor cu amortizarea imobilizărilor; 921= 901
9213
e. Repartizarea cheltuielilor cu lucrările şi serv.exec de terţi; 921= 901
9214
f. Repartizarea cheltuielilor cu salariile personalului; 921= 901
9215
g. Preluarea din CF în CG a cheltuielilor cu salariile indirecte; 923= 901
9235
h. Repartizarea cheltuielilor cu salariile personalului indirect 921= 923
productiv(absorbţia cheltuielilor indirecte în costul produselor); 9215=9235
i. Preluarea din CF în CG a cheltuielilor cu salariile personalului 9245= 901
de conducere şi administraţie;
j. Înregistrarea repartizării cheltuielilor cu salariile personalului 921= 924
de conducere şi administraţie; 9215=9245
k. Preluarea din CF în CG a cheltuielilor sociale aferente salariilor; 921= 901
l. Înregistrarea producţiei în curs de execuţie în conturile de calculaţie
( producţia în curs la sfârşitul perioadei); 933= 921
 Cheltuielile cu materiile prime 9331=9211
 Cheltuielile cu combustibilul , energia şi apa 9332=9212
 Cheltuielile cu amortizarea imobilizărilor corporale 9333=9213
 Cheltuielile cu lucrările şi serviciile executate de terţi 9334=9214
 Cheltuielile cu salariile personalului 9335=9215
26
 Cheltuielile cu asigurările şi protecţia socială 9336=9216

m. Înregistrarea producţiei terminate(obţinerea produsului finit); 931= 902
n. Decontarea costului efectiv al produselor finite obţinute; 902= 921
o. Închiderea contului de rezultate; 901= 931
CAPITOLUL 3 SISTEMUL DE CALCULAŢIE A COSTURILOR PE FAZE

DE FABRICAŢIE. STUDIU DE CAZ SC MACON SRL DEVA
(POSIBILITĂŢI DE APLICARE A METODEI PE FAZE DE FABRICAŢIE)
VARIANTA FĂRĂ SEMIFABRICATE
27
SC MACON SRL Deva, în cadrul Diviziei 2 obţine produsul prin 12 faze

succesive de fabricaţie, care sunt prezentate în cap.2.2.3 ,,Prezentarea procesului
de producţie”, în varianta fără semifabricate, în legătură cu care sunt cunoscute
următoarele aspecte:
1.Cheltuielile cu producţia în execuţie sunt de 172853.50 lei şi se prezintă în
structura pe elemente primare de cheltuieli (tabel 1):
ELEMENTE PRIMARE DE CHELTUIELI

Asigurări
Materii Comb., Lucr.şi
Faze de Amortizarea Salarii şi
prime şi energie serv.exec. TOTAL
fabricaţie imob.corp. personal protecţia
materiale şi apă de terţi
socială
Faza I 79973,13 394,79 2994,19 739,31 2081,88 640,18 86823,47

Faza II 0,00 1315,96 2395,35 1774,33 3643,30 1120,31 10249,25
Faza III 0,00 877,31 1796,51 1478,61 4163,77 1280,36 9596,55
Faza IV 0,00 614,12 1556,98 1108,96 1908,39 586,83 5775,27
Faza V 0,00 526,39 3593,02 1922,19 3469,81 1066,97 10578,37
Faza VI 0,00 877,31 1796,51 1478,61 2949,33 906,92 8008,68
Faza VII 0,00 877,31 2036,05 1108,96 3296,31 1013,62 8332,24
Faza VIII 0,00 789,58 2515,12 813,24 4163,77 1280,36 9562,05
Faza IX 0,00 657,98 2754,65 1552,54 3122,82 960,27 9048,27
Faza X 0,00 701,85 1317,44 1330,75 4163,77 1280,36 8794,16
Faza XI 0,00 657,98 838,37 665,37 693,96 213,39 3069,08
Faza XII 0,00 482,52 359,30 813,24 1040,94 320,09 3016,09
TOTAL 79973,13 8773,09 23953,48 14786,10 34698,05 10448,84 172853,50
Tabel 1 Cheltuielile cu producţia în curs de execuţie
28
Grafic 1- Cheltuielile, pe faze de fabricaţie, cu producţia în curs de execuţie la materii prime şi materiale
Grafic realizat de autoare conform tabelului 1
Grafic 2- Cheltuielile, pe faze de fabricaţie, cu producţia în curs de execuţie la combustibil, energie şi apă
29
Grafic 3- Cheltuielile, pe faze de fabricaţie, cu producţia în curs de execuţie pentru amortizarea

imobilizărilor corporale
Grafic 4- Cheltuielile, pe faze de fabricaţie, cu producţia în curs de execuţie pentru lucrările şi serviciile
executate de terţi
30
Grafic 5- Cheltuielile, pe faze de fabricaţie, cu producţia în curs de execuţie pentru salariile personalului
Grafic 6- Cheltuielile, pe faze de fabricaţie, cu producţia în curs de execuţie pentru contribuţia la asigurările
sociale
2. Cheltuielile perioadei curente de gestiune se compun din:
2.1 Consum materii prime şi materiale în faza I-a, în valoare de 79973,13 lei:
2.2 Consum combustibili, energie şi apă, în valoare de 8987,87 lei, care se

repartizează pe faze de fabricaţie în funcţie de puterea instalată, pe produsele
31
fazelor în funcţie de numărul orelor de funcţionare a maşinilor, conform tabelului

2, astfel:
Puterea Ore de
Faze de
Produsul instalată funcţionare
fabricaţie
( kWh) a utilajelor
Faza I Saltele rulate 404 50
Faza II Saltele rulate 1348 150
Faza III Saltele rulate 899 160
Faza IV Saltele rulate 629 175
Faza V Saltele rulate 539 245
Faza VI Saltele rulate 899 125
Faza VII Saltele rulate 899 55
Faza VIII Saltele rulate 809 45
Faza IX Saltele rulate 719 50
Faza X Saltele rulate 674 23
Faza XI Saltele rulate 674 43
Faza XII Saltele rulate 494 25
TOTAL 8987,87 1146
Tabel 2 Consumul de combustibili, energie şi apă, pe faze de fabricaţie, în funcţie de puterea instalată
2.3 Cheltuielile cu amortizarea imobilizărilor corporale, în valoare de

23953,48 lei, repartizabile pe faze, în funcţie de valoarea de inventar a
imobilizărilor corporale 28284504 lei, iar pe produse în funcţie de numărul orelor
de funcţionare a utilajelor în cele 12 faze de fabricaţie, conform tabelului 3:
Valoare Ore de
Faze de
Produsul de funcţionare
fabricaţie
inventar a utilajelor
Faza I Saltele rulate 1135630 50

Faza II Saltele rulate 1165321 150
Faza III Saltele rulate 1113256 160
Faza IV Saltele rulate 3564254 175
Faza V Saltele rulate 2569874 245
Faza VI Saltele rulate 3785563 125
Faza VII Saltele rulate 2223182 55
Faza VIII Saltele rulate 2568746 45
Faza IX Saltele rulate 3687423 50
32
Faza X Saltele rulate 2365412 23

Faza XI Saltele rulate 2563478 43
Faza XII Saltele rulate 1542365 25
TOTAL 28284504 1146
Tabel 3 Cheltuielile cu amortizarea imobilizărilor corporale, pe faze de fabricaţie, în funcţie de valoarea de
inventar ale acestora
2.4 Cheltuielile cu lucrările şi serviciile executate de terţi, în valoare de

93512 lei, care se repartizează în funcţie de numărul orelor de funcţionare a
utilajelor pe produse în cele 12 faze de fabricaţie:
2.5 Cheltuielile cu salariile personalului se prezintă conform tabelului 4. Salariile

personalului indirect productiv se repartizează pe produse în funcţie de totalul
salariilor directe:
Salariile
Salariile Salariile Asig.
Faze de personalului
personalului personalului sociale şi de
fabricaţi Produsul din
direct indirect protecţie
e administraţi
productiv productiv socială
e
Faza I Saltele rulate 8536 2030 3515.26
Faza II Saltele rulate 11200 2560 4465.48
Faza III Saltele rulate 15600 2356 5713.79
Faza IV Saltele rulate 15230 2456 5633.46
Faza V Saltele rulate 11540 2087 4425.91
Faza VI Saltele rulate 12365 1752 4571.68
Faza VII Saltele rulate 17632 1653 6109.16
Faza
VIII Saltele rulate 15254 1478 5349.65
Faza IX Saltele rulate 10236 1589 3889.81
Faza X Saltele rulate 14236 1756 5129.50
Faza XI Saltele rulate 12365 1234 4417.58
Faza XII Saltele rulate 19680 1896 14000 6790.74
TOTAL 163874 22847 14000 60012.00
Tabel 4 Cheltuielile cu salariile personalului în funcţie de totalul salariilor directe
2.6 Producţia în curs de execuţie la sfârşitul perioadei de calcul a costului a fost de

12 % din totalul cheltuielilor de producţie ale fazei I-a, 9% din totalul cheltuielilor
de producţie ale fazei a II –a, 7 % din totalul cheltuielilor de producţie ale fazei a
III-a, 5 % din totalul cheltuielilor de producţie ale fazei a IV-a, 8 % din totalul
cheltuielilor de producţie ale fazei a V-a, 11 % din totalul cheltuielilor de producţie
ale fazei a VI-a, 9 % din totalul cheltuielilor de producţie ale fazei a VII-a, 4 % din
33
totalul cheltuielilor de producţie ale fazei a VIII-a, 5 % din totalul cheltuielilor de

producţie ale fazei a IX-a, 4 % din totalul cheltuielilor de producţie ale fazei a X-a,
3 % din totalul cheltuielilor de producţie ale fazei a XI-a, 7 % din totalul
cheltuielilor de producţie ale fazei a XII-a care se repartizează în structura pe
elemente primare în funcţie de ponderea diferitelor elemente aferente producţiei în
curs de execuţie la începutul perioadei de calcul al costului.
JURNAL DE ÎNREGISTRĂRI
1. Calculul ponderii diferitelor elemente de cheltuieli aferente producţiei în curs de
execuţie în totalul cheltuielilor pe faze de producţie şi produse, conform situaţiei
din anexa I:
2.Trecerea cheltuielilor cu producţia în curs de execuţie în conturile de calculaţie
pe faze şi produse ( în cazul nostru doar pe faze de fabricaţie ):
921 =933 172853.50
921 I/ Saltele rulate 933 /I Saltele rulate 86823.47
9211 I 9331 I 79973.13
9212 I 9332 I 394.79
9213 I 9333 I 2994.19
9214 I 9334 I 739.31
9215 I 9335 I 2081.88
9216 I 9336 I 640.18
921 II/Saltele rulate 933 II/ Saltele rulate 10249.25
9211 II 9331 II 0.00
9212 II 9332 II 1315.96
9213 II 9333 II 2395.35
9214 II 9334 II 1774.33
9215 II 9335 II 3643.30
9216 II 9336 II 1120.31
921 III/Saltele rulate 933 III/Saltele rulate 9596.55
9211 III 9331 III 0.00
9212 III 9332 III 877.31
9213 III 9333 III 1796.51
9214 III 9334 III 1478.61
9215 III 9335 III 4163.77
9216 III 9336 III 1280.36
921 IV/Saltele rulate 933 IV/Saltele rulate 5775.27

9211 IV 9331 IV 0.00
9212 IV 9332 IV 614.12
34
9213 IV 9333 IV 1556.98

9214 IV 9334 IV 1108.96
9215 IV 9335 IV 1908.39
9216 IV 9336 IV 586.83
921 V/Saltele rulate 933 V/Saltele rulate 10578.37
9211 V 9331 V 0.00
9212 V 9332 V 526.39
9213 V 9333 V 3593.02
9214 V 9334 V 1922.19
9215 V 9335 V 3469.81
9216 V 9336 V 1066.97
921 VI/Saltele rulate 933 VI/Saltele rulate 8008.68
9211 VI 9331 VI 0.00
9212 VI 9332 VI 877.31
9213 VI 9333 VI 1796.51
9214 VI 9334 VI 1478.61
9215 VI 9335 VI 2949.33
9216 VI 9336 VI 906.92
921 VII/Saltele rulate 933 VII/Saltele rulate 8332.24
9211 VII 9331 VII 0.00
9212 VII 9332 VII 877.31
9213 VII 9333 VII 2036.05
9214 VII 9334 VII 1108.96
9215 VII 9335 VII 3296.31
9216 VII 9336 VII 1013.62
921 VIII/Saltele rulate 933 VIII/Saltele rulate 9562.05
9211 VIII 9331 VIII 0.00
9212 VIII 9332 VIII 789.58
9213 VIII 9333 VIII 2515.12
9214 VIII 9334 VIII 813.24
9215 VIII 9335 VIII 4163.77
9216 VIII 9336 VIII 1280.36
921 IX/Saltele rulate 933 IX/Saltele rulate 9048.27
9211 IX 9331 IX 0.00
9212 IX 9332 IX 657.98
9213 IX 9333 IX 2754.65
9214 IX 9334 IX 1552.54
35
9215 IX 9335 IX 3122.82

9216 IX 9336 IX 960.27
921 X/Saltele rulate 933 X/Saltele rulate 8794.16
9211 X 9331 X 0.00
9212 X 9332 X 701.85
9213 X 9333 X 1317.44
9214 X 9334 X 1330.75
9215 X 9335 X 4163.77
9216 X 9336 X 1280.36
921 XI/Saltele rulate 933 XI/Saltele rulate 3069.08
9211 XI 9331 XI 0.00
9212 XI 9332 XI 657.98
9213 XI 9333 XI 838.37
9214 XI 9334 XI 665.37
9215 XI 9335 XI 693.96
9216 XI 9336 XI 213.39
921 XII/Saltele rulate 933 XII/Saltele rulate 3016.09
9211 XII 9331 XII 0.00
9212 XII 9332 XII 482.52
9213 XII 9333 XII 359.30
9214 XII 9334 XII 813.24
9215 XII 9335 XII 1040.94
9216 XII 9336 XII 320.09
3.Preluarea din contabilitatea financiară în contabilitatea de gestiune a consumului

de materii prime, în faza I-a fabricaţie:
921 901 79973.13
9211I 79973.13
4.Preluarea din contabilitatea financiară în contabilitatea de gestiune a consumului

de combustibili, energie şi apă, în sumă de 8987,87 lei:
4.1 Delimitarea consumului pe faze de fabricaţie în funcţie de puterea instalată:
36
Puterea
Felul Ponderea Consum
instalată
consumului în % repartizat
(kWH )
Energie electrică
Faza I 404 6.29 565.67
Faza II 1348 20.98 1885.57
Faza III 899 13.99 1257.04
Faza IV 629 9.79 879.93
Faza V 539 8.39 53333.90
Faza VI 899 13.99 1257.04
Faza VII 899 13.99 1257.04
Faza VIII 809 12.59 1131.34
Faza IX 719 11.19 1005.64
Faza X 674 10.49 942.78
Faza XI 674 10.49 942.78
Faza XII 494 7.69 691.37
TOTAL 6426.327 100.00 8987.87
Tabel 5 Delimitarea consumului de combustibili, energie şi apă pe faze de fabricaţie în funcţie de puterea
instalată
4.2 Repartizarea consumului de energie electrică pe produse în funcţie de numărul
orelor de funcţionare a utilajelor din cadrul fazelor, conform tabelului 5:
Faza de Baza de Ponderea Cheltuieli de
fabricaţie repartizare în % repartizat
Faza I 50.00 4.98 447.16
Faza II 150.00 14.93 1341.47
Faza III 160.00 15.92 1430.90
Faza IV 175.00 17.41 1565.05
Faza V 245.00 24.38 2191.07
Faza VI 125.00 12.44 1117.89
Faza VII 55.00 5.47 491.87
Faza VIII 45.00 4.48 402.44
Faza IX 50.00 4.98 447.16
Faza X 23.00 2.29 205.69
Faza XI 43.00 4.28 384.56
Faza XII 25.00 2.49 223.58
TOTAL 1005.00 100.00 8987.87
Tabel 6 Repartizarea consumului de energie electrică pe produse în funcţie de numărul orelor de funcţionare
a utilajelor din cadrul fazelor
37
Grafic 7- Repartizarea consumului de energie electrică, în funcţie de numărul orelor de funcţionare a

utilajelor din cadrul fazelor de fabricaţie
4.3 Înregistrarea în contabilitatea de gestiune a repartizării consumului de energie

electrică pe produse:
921 =901 10248.85
9212 I 447.16
9212 II 1341.47
9212 III 1430.90
9212 IV 1565.05
9212 V 2191.07
9212 VI 1117.89
9212VII 491.87
9212VIII 402.44
9212 IX 447.16
9212 X 205.69
9212 XI 384.56
9212 XII 223.58
5.Determinarea şi delimitarea cheltuielilor cu amortizarea pe faze de fabricaţie şi

pe produse:
38
5.1 Delimitarea cheltuielilor cu amortizarea imobilizărilor corporale pe faze de

fabricaţie, în funcţie de valoarea de inventar a imobilizării pe faze, conform
situaţiei de mai jos:
Val.de
Felul inventar a Ponderea Amortizarea
consumului imobilizărilor în % repartizată
corporale
Faza I 1135630 4.02 38646.55
Faza II 1165321 4.12 39656.96
Faza III 1113256 3.94 37885.14
Faza IV 3564254 12.60 121294.90
Faza V 2569874 9.09 87455.22
Faza VI 3785563 13.38 128826.25
Faza VII 2223182 7.86 75656.96
Faza VIII 2568746 9.08 87416.83
Faza IX 3687423 13.04 125486.45
Faza X 2365412 8.36 80497.18
Faza XI 2563478 9.06 87237.55
Faza XII 1542365 5.45 52488.12
TOTAL 28284504 100.00 962548.12
Tabel 7 Delimitarea cheltuielilor cu amortizarea imobilizărilor corporale pe faze de fabricaţie, în funcţie de
valoarea de inventar a imobilizării
5.2 Repartizarea mărimii amortizării delimitată pe faze, pe produse, în funcţie de
numărul orelor de funcţionare a utilajelor din fiecare fază, conform tabelului 8:
Faze de Baza de Ponderea Cheltuieli de
Faza I 50.00 4.98 47887.97
Faza II 150.00 14.93 143663.90
Faza III 160.00 15.92 153241.49
Faza IV 175.00 17.41 167607.88
Faza V 245.00 24.38 234651.03
Faza VI 125.00 12.44 119719.92
Faza VII 55.00 5.47 52676.76
Faza VIII 45.00 4.48 43099.17
Faza IX 50.00 4.98 47887.97
Faza X 23.00 2.29 22028.46
Faza XI 43.00 4.28 41183.65
39
Faza XII 25.00 2.49 23943.98

TOTAL 1005.00 100.00 962548.12
Tabel 8 Repartizarea mărimii amortizării delimitată pe faze, pe produse, în funcţie de numărul orelor de
funcţionare a utilajelor din fiecare fază
Grafic 8- Repartizarea mărimii amortizării delimitată pe faze de fabricaţie, în funcţie de numărul orelor de
funcţionare a utilajelor din fiecare fază
5.3 Înregistrarea în contabilitatea de gestiune a preluării şi a repartizării amortizării

pe produse:
921 =901 1097592.18
9213 I 47887.97
9213 II 143663.90
9213 III 153241.49
9213 IV 167607.88
9213 V 234651.03
9213 VI 119719.92
9213VII 52676.76
40
9213VIII 43099.17
9213 IX 47887.97
9213 X 22028.46
9213 XI 41183.65
9213 XII 23943.98
6.Preluarea din contabilitatea financiară în contabilitatea de gestiune a cheltuielilor

cu lucrările şi serviciile prestate de terţi şi repartizate pe produse, în funcţie de
numărul de ore de funcţionare a utilajelor:
6.1 Repartizarea cheltuielilor cu serviciile şi lucrările şi serviciile prestate de terţi

şi repartizate pe produse, în funcţie de numărul de ore de funcţionare a utilajelor,
conform situaţiei de mai jos:
Baza de
Faze de Ponderea Cheltuieli
repartizare
fabricaţie în % repartizate
( ore)
Faza I 50 4.98 4652.34
Faza II 150 14.93 13957.01
Faza III 160 15.92 14887.48
Faza IV 175 17.41 16283.18
Faza V 245 24.38 22796.46
Faza VI 125 12.44 11630.85
Faza VII 55 5.47 5117.57
Faza VIII 45 4.48 4187.10
Faza IX 50 4.98 4652.34
Faza X 23 2.29 2140.08
Faza XI 43 4.28 4001.01
Faza XII 25 2.49 2326.17
TOTAL 1005 100.00 93512.00
Tabel 9 Repartizarea cheltuielilor cu serviciile şi lucrările şi serviciile prestate de terţi şi repartizate pe
produse, în funcţie de numărul de ore de funcţionare a utilajelor
6.2 Repartizarea cheltuielilor cu serviciile şi lucrările şi serviciile prestate de terţi

de la nivel de fază pe produsele din cadrul acestora, conform tabelului 9:
Faze de Baza de Ponderea Cheltuieli
41
repartizare
fabricaţie în % repartizate
( ore)
Faza I 50.00 4.36 4079.93
Faza II 150.00 13.09 12239.79
Faza III 160.00 13.96 13055.78
Faza IV 175.00 15.27 14279.76
Faza V 245.00 21.38 19991.66
Faza VI 125.00 10.91 10199.83
Faza VII 55.00 4.80 4487.92
Faza VIII 45.00 3.93 3671.94
Faza IX 50.00 4.36 4079.93
Faza X 23.00 2.01 1876.77
Faza XI 43.00 3.75 3508.74
Faza XII 25.00 2.18 2039.97
TOTAL 1146.00 87.70 93512.00
Tabel 10 Repartizarea cheltuielilor cu serviciile şi lucrările şi serviciile prestate de terţi de la nivel de fază de
fabricaţie
Grafic 9- Repartizarea cheltuielilor cu lucrările şi serviciile executate de terţi

6.3 Înregistrarea în contabilitatea de gestiune a repartizării cheltuielilor cu lucrările
42
şi serviciile pe produse, conform situaţiei de mai sus:

921 =901 93512.00
9214 I 4079.93
9214 II 12239.79
9214 III 13055.78
9214 IV 14279.76
9214 V 19991.66
9214 VI 10199.83
9214VII 4487.92
9214VIII 3671.94
9214 IX 4079.93
9214 X 1876.77
9214 XI 3508.74
9214 XII 2039.97
7. Preluarea din contabilitatea financiară în contabilitatea de gestiune a

cheltuielilor cu salariile muncitorilor direct productivi:
921 =901 107357.00
9215 I 8536.00
9215 II 11200.00
9215 III 15600.00
9215 IV 15230.00
9215 V 11540.00
9215 VI 12365.00
9215VII 17632.00
9215VIII 15254.00
9215 IX 10236.00
9215 X 14236.00
9215 XI 12365.00
9215 XII 19680.00

cu salariile personalului indirect productiv din secţii şi repartizarea acestora pe
produse fabricate în cadrul fazelor de producţie:
8.1 Repartizarea cheltuielilor cu salariile personalului indirect productive pe faze,

conform tabelului 11:
43

Faza I 8536 5.21 1190.07
Faza II 11200 6.83 1561.48
Faza III 15600 9.52 2174.92
Faza IV 15230 9.29 2123.34
Faza V 11540 7.04 1608.88
Faza VI 12365 7.55 1723.90
Faza VII 17632 10.76 2458.22
Faza VIII 15254 9.31 2126.68
Faza IX 10236 6.25 1427.08
Faza X 14236 8.69 1984.76
Faza XI 12365 7.55 1723.90
Faza XII 19680 12.01 2743.75
TOTAL 163874 100.00 22847.00
Tabel 11 Repartizarea cheltuielilor cu salariile personalului indirect productive pe faze
8.2 Înregistrarea preluării şi repartizării cheltuielilor cu salariile indirecte pe

produse:
8.2.1 Preluarea din contabilitatea financiară în contabilitatea de gestiune a

cheltuielilor cu salariile indirecte:
923 =901 22847.00
9235 I 1190.07
9235 II 1561.48
9235 III 2174.92
9235 IV 2123.34
9235 V 1608.88
9235 VI 1723.90
9235VII 2458.22
9235VIII 2126.68
9236 IX 1427.08
9236 X 1984.76
9237 XI 1723.90
9237 XII 2743.75
8.2.2 Repartizarea cheltuielilor cu salariile indirecte ale fazelor pe produse,

conform situaţiei de mai sus:
44
921 =923 22847.00

9215 I 9235 I 1190.07
9215 II 9235 II 1561.48
9215 III 9235 III 2174.92
9215 IV 9235 IV 2123.34
9215 V 9235 V 1608.88
9215 VI 9235 VI 1723.90
9215 VII 9235 VII 2458.22
9215VIII 9235VIII 2126.68
9215 IX 9235 IX 1427.08
9215 X 9235 X 1984.76
9215 XI 9235 XI 1723.90
9215 XII 9235 XII 2743.75
Grafic 10 Repartizarea cheltuielilor cu salariile indirect pe faze de fabricaţie

Grafic realizat de autoare conform punctului 8.2.2
45

cu salariile personalului de conducere şi administraţie şi repartizarea acestora pe
produse:
9.1 Preluarea din contabilitatea financiară în contabilitatea de gestiune a

cheltuielilor cu salariile personalului de conducere şi administraţie:
9245 =901 14000
9.2 Repartizarea pe produse a cheltuielilor cu salariile personalului de conducere şi

administraţie, în baza salariilor personalului direct productive, conform situaţiei de
mai jos:
Faza I 8536 5.21 729.24
Faza II 11200 6.83 956.83
Faza III 15600 9.52 1332.73
Faza IV 15230 9.29 1301.12
Faza V 11540 7.04 985.88
Faza VI 12365 7.55 1056.36
Faza VII 17632 10.76 1506.33
Faza VIII 15254 9.31 1303.17
Faza IX 10236 6.25 874.48
Faza X 14236 8.69 1216.20
Faza XI 12365 7.55 1056.36
Faza XII 19680 12.01 1681.29
TOTAL 163874 100.00 14000.00
Tabel 12 Repartizarea pe produse a cheltuielilor cu salariile personalului de conducere şi administraţie, în
baza salariilor personalului direct productive
46
Grafic 11 Repartizarea pe produse a cheltuielilor cu salariile personalului de conducere şi administraţie, în

baza salariilor personalului direct productiv
9.3 Înregistrarea repartizării cheltuielilor cu salariile personalului pe conducere, pe

produse, conform situaţiei de mai sus:
921 =924 14000.00
9215 I 9245 I 729.24
9215 II 9245 II 956.83
9215 III 9245 III 1332.73
9215 IV 9245 IV 1301.12
9215 V 9245 V 985.88
9215 VI 9245 VI 1056.36
9215VII 9245VII 1506.33
9215VIII 9245VIII 1303.17
47
9215 IX 9245 IX 874.48

9215 X 9245 X 1216.20
9215 XI 9245 XI 1056.36
9215 XII 9245 XII 1681.29
10.Preluarea din contabilitatea financiară în contabilitatea de gestiune a

cheltuielilor sociale aferente salariilor directe:
921 =901 60012.00
921 I 3515.26
921 II 4465.48
921 III 5713.79
921 IV 5633.46
921 V 4425.91
921 VI 4571.68
921VII 6109.16
921VIII 5349.65
921 IX 3889.81
921 X 5129.50
921 XI 4417.58
921 XII 6790.74
11.Determinarea şi înregistrarea producţiei în curs de execuţie:

11.1 Determinarea producţiei în curs de execuţie, conform anexei II:
11.2 Calculul matematic al mărimii absolute a producţiei în curs de execuţie:
Ponderea
Faze de Producţia
Cheltuieli prod.în
fabricaţi în curs de
totale curs de
e execuţie
execuţie
Faza I 233182.24 12 27981.87

Faza II 185678.20 9 16711.04
Faza III 202146.17 7 14150.23
Faza IV 213515.88 5 10675.79
Faza V 285972.81 8 22877.82
Faza VI 158763.27 11 17463.96
Faza VII 93694.51 9 8432.51
FazaVIII 80769.10 4 3230.76
48
Faza IX 77890.69 5 3894.53

Faza X 55471.54 4 2218.86
Faza XI 67708.87 3 2031.27
Faza XII 60119.39 7 4208.36
TOTAL 1714912.67 133877.01
Tabel 13 Calculul matematic al mărimii absolute a producţiei în curs de execuţie
11.3 Stabilirea structurii producţiei în curs de execuţie, în funcţie de structura

procentuală a acesteia de la începutul perioadei de calcul, conform anexei III:
11.4 Înregistrarea producţiei în curs de execuţie la sfârşitul perioadei de calculaţie
a costului:
933 =921 133877.01

933 I/Saltele rulate 921 I/Saltele rulate 27981.87
9331 I 9211 I 24929.05
9332 I 9212 I 486.88
9333 I 9213 I 2123.82
9334 I 9214 I 170.69
9335 I 9215 I 209.86
9336 I 9216 I 61.56
933 II/Saltele rulate 921 II/Saltele rulate 16711.04
9331 II 9211 II 0.00
9332 II 9212 II 2647.03
9333 II 9213 II 11757.89
9334 II 9214 II 1002.66
9335 II 9215 II 1004.33
9336 II 9216 II 299.13
933 III/Saltele rulate 921 III/Saltele rulate 14150.23
9331 III 9211 III 0.00
9332 III 9212 III 3827.64
9333 III 9213 III 8078.37
9334 III 9214 III 849.01
9335 III 9215 III 1075.42
9336 III 9216 III 319.80
933 IV/Saltele rulate 921 IV/Saltele rulate 10675.79
9331 IV 9211 IV 0.00
9332 IV 9212 IV 2851.50
49
9333 IV 9213 IV 6218.65

9334 IV 9214 IV 619.20
9335 IV 9215 IV 760.12
9336 IV 9216 IV 226.33
933 V/Saltele rulate 921 V/Saltele rulate 22877.82
9331 V 9211 V 0.00
9332 V 9212 V 6883.94
9333 V 9213 V 13106.71
9334 V 9214 V 1230.83
9335 V 9215 V 1276.58
9336 V 9216 V 379.77
933 VI/Saltele rulate 921 VI/Saltele rulate 17463.96
9331 VI 9211 VI 0.00
9332 VI 9212 VI 5281.10
9333 VI 9213 VI 9470.71
9334 VI 9214 VI 915.11
9335 VI 9215 VI 1384.89
9336 VI 9216 VI 412.15
933 VII/Saltele 921 VII/Saltele
rulate rulate 8432.51
9331 VII 9211 VII 0.00
9332 VII 9212 VII 2282.68
9333 VII 9213 VII 4918.68
9334 VII 9214 VII 513.54
9335 VII 9215 VII 553.17
9336 VII 9216 VII 164.43
933 VIII/Saltele 921 VIII/Saltele
9331 VIII 9211 VIII 0.00
9332 VIII 9212 VIII 1174.71
9333 VIII 9213 VIII 1608.27
9334 VIII 9214 VIII 171.55
9335 VIII 9215 VIII 212.91
9336 VIII 9216 VIII 63.32
933 IX/Saltele rulate 921 IX/Saltele rulate 3894.53
9331 IX 9211 IX 0.00
9332 IX 9212 IX 1254.43
50
9333 IX 9213 IX 2110.84

9334 IX 9214 IX 215.76
9335 IX 9215 IX 252.76
9336 IX 9216 IX 60.75
933 X/Saltele rulate 921 X/Saltele rulate 2218.86
9331 X 9211 X 0.00
9332 X 9212 X 862.92
9333 X 9213 X 1064.61
9334 X 9214 X 101.18
9335 X 9215 X 140.68
9336 X 9216 X 49.48
933 XI/Saltele rulate 921 XI/Saltele rulate 2031.27
9331 XI 9211 XI 0.00
9332 XI 9212 XI 757.66
9333 XI 9213 XI 927.68
9334 XI 9214 XI 141.17
9335 XI 9215 XI 154.99
9336 XI 9216 XI 49.77
933 XII/Saltele 921 XII/Saltele
9331 XII 9211 XII 0.00
9332 XII 9212 XII 1480.92
9333 XII 9213 XII 2123.12
9334 XII 9214 XII 279.43
9335 XII 9215 XII 225.15
9336 XII 9216 XII 99.74
11.5 Înregistrarea producţiei terminate pe baza datelor din post calcul, evaluată la
cost efectiv:
Faza I 205200.37
Faza II 168967.17
Faza III 187995.93
Faza IV 202840.09
Faza V 263094.98
Faza VI 141299.31
Faza VII 85262.01
FazaVIII 77538.34
51
Faza IX 73996.16
Faza X 53252.68
Faza XI 65677.60
Faza XII 55911.03
Total 1581035.67
931 =902 1581035.67
Grafic 12 Înregistrarea producţiei terminate, evaluată la costuri efective ( ponderea procentuală pe faze de
fabricaţie)
Grafic realizat de autoare conform punctului 11.5
52
11.6 Calculul costului unitar efectiv al produselor obţinute:

Produsul ,,Saltele rulate,,(SR)
Cheltuieli cu produsul obţinut 1581035.67
Cantitatea obţinută 6000
Costul unitar / tonă obţinută 263.51
11.7 Decontarea costului efectiv al produselor obţinute, la sfârşitul perioadei de

calculaţie a costurilor:
902 =921 1581035.67
11.8 Închiderea contului de rezultate:

901 =931 1581035.67
53
CAPITOLUL 4
CONCLUZII
Problemele ridicate de aplicarea metodei pe faze sunt:

 Acumularea cheltuielilor;
 Măsurarea producţiei;
 Calculul costului obiectului de calculaţie.
Unul din obiectivele principale ale contabilităţii de gestiune este calcularea
costurilor. La nivel de divizie, obiectivul fundamental este reprezentat de
minimizarea costurilor şi de maximizarea profitului. Ca urmare, compararea
periodică a costurilor reale cu cele prevăzute va permite analiza abaterilor de la
buget şi luarea deciziilor corective. În acest context, “a controla costurile” devine o
problemă primordială pentru manager şi ceilalţi factori responsabili din cadrul
fabricii.
Tehnologia producţiei, ca ansamblu al operaţiilor succesive, prin intermediul
cărora materiile prime sunt transformate în produse finite sau prin care se execută
lucrări sau servicii, constituie un factor de maximă importanţă şi influenţă asupra
organizării contabilităţii cheltuielilor de producţie şi de calculaţie a costurilor.
Structura organizatorică a activităţii de exploatare şi de administrare a SC
MACON SRL Deva-Divizia 2 Izolatoare influenţează organizarea contabilităţii
cheltuielilor de exploatare şi calculaţiei costurilor, îndeosebi sub aspectul
localizării cheltuielilor, al eşalonării lucrărilor de calculaţie.
Contabilitatea de gestiune, ca instrument al controlului de gestiune, se
constituie într-un sistem informaţional, şi rezultatele acestuia, pentru a fi eficiente,
trebuie să corespundă obiectivelor şi nevoilor fomulate de utilizatorii săi. Cel mai
bun cost pentru fabrică nu este neapărat cel mai scăzut, ci acela care survine în
locul şi la momentul oportun, care parvine utilizatorului oportun şi care oferă
precizia dorită de acesta.
În această conjunctură, subiectivă, se poate vorbi de pertinenţa costurilor,
care diferă de la o firmă la alta, putând determina alegerea metodei de calculaţie
optime. Cu alte cuvinte, într-o societate precum SC MACON SRL Deva - Divizia
2 Izolatoare, metoda de calculaţie a costurilor pe faze de fabricaţie ar fi cea mai
indicată.
Contabilitatea financiară calculează un singur rezultat global în timp ce
contabilitatea costurilor îl formează din mai multe rezultate elementare sau
analitice.
Contabilitatea costurilor este un suport pentru decizii atât în ceea ce priveşte
previziunea alocării resurselor cît şi a utilizării lor. Ca parte din contabilitatea
managerială, contabilitatea costurilor nu se limitează doar la acumularea unor date
referitoare la consumurile de resurse, ci reprezintă un suport de construire a unor
modele previzionale şi de evaluare a consecinţelor acţiunilor întreprinse.
54
Pentru realizarea obiectivelor sale, controlul de gestiune necesită un sistem

informaţional, un sistem de planificare pe termen scurt sau anual şi o procedură de
măsurare a performanţelor.
Managementul Diviziei 2 - Izolatoare se bazează pe decizii luate pornind de
la o bună cunoaştere a factorilor interni şi externi care ar putea influenţa activitatea
desfăşurată. Un imperativ constant al proceselor decizionale este determinarea cât
mai exactă a costurilor şi a implicaţiilor acestora în obţinerea performanţelor
stabilite pentru divizie. Este indubitabil că în cadrul Diviziei 2 - Izolatoare o
contabilitate managerială bine pusă la punct, dinamică şi flexibilã, se constituie
într-un instrument puternic aflat la dispoziţia managerilor de pe toate nivelurile de
conducere.
Informaţiile furnizate de sistemul de calculaţie a costurilor pe faze de
fabricaţie au o arie largă de utilizare. Prin această metodă se fundamentează
deciziile care se iau de către conducerea Diviziei 2 - Izolatoare şi care se referă la
toate fazele procesului de producţie, şi-anume:
 Decizii în domeniul aprovizionării şi utilizării capacităţilor de aprovizionare;
 Decizii privind utilizarea raţională a manoperei;
 Decizii de dezvoltare şi modernizare a structurii Diviziei 2 - Izolatoare;
 Decizii privind economisirea consumurilor energetice;
 Decizii privind fundamentarea preţului şi utilizarea deplină a capacităţii de
desfacere a produsului ,,Saltele rulate,,(SR).
În cadrul Diviziei 2 - Izolatoare organizarea contabilităţii de gestiune se
realizează fără utilizarea conturilor de gestiune, ci cu ajutorul unor situaţii şi tabele
simple. Se apelează la aceste tabele simple pentru:
 Colectarea cheltuielilor în funcţie de destinaţia lor;
 Repartizarea cheltuielilor asupra producţiei obţinute;
 Calcularea costurilor totale şi pe unităţi de produs.
Acest sistem este, totuşi, contabil deoarece permite verificarea datelor
preluate din contabilitatea financiară care sunt prelucrate printr-un sistem propriu
de tabele şi apoi retransmise contabilităţii financiare. În acest caz, calculaţia
costurilor şi rezultatelor, deşi se realizează extracontabil, prin sistemul de
prelucrare a datelor din contabilitatea de gestiune se conferă posibilitatea
confruntării lunare a datelor din contabilitatea financiară chiar dacă calculele din
contabilitatea de gestiune nu sunt urmate de înregistrările contabile şi de
transpunere a datelor în conturi.
Avantajul utilizării variantei extracontabile, fără utilizarea conturilor, constă
în faptul că datele se pot obţine mai repede dintr-un sistem informaţional mai
simplu, informaţiile fiind citibile atât de economişti, cât şi de ingineri.
55
BIBLIOGRAFIE
1. C.Caraiani, M.Dumitrana, C.Dascălu, M.Brăescu, R.Guşe, I.Jianu, D.Calu,

G.Jinga, C.Lungu, M.Vulpoi -Contabilitate de gestiune&control de gestiune,
Ed.InfoMega,ediţia a II-a, Bucureşti, 2005;
2. Dorina Budugan, Iuliana Georgescu, Ioan Berheci, Leontina Beţianu-
Contabilitate de gestiune-Editura CECCAR, Bucureşti 2007;
3. Henri Bouquin, Comptabilite de gestion, Editions Dallo, Paris, 1993;
4. Horia Cristea, Contabilitatea şi calculaţiile în conducerea întreprinderii
Ed.Mirton Timişoara, 1997;
5. Nicolae Eşanu, Adrian Ţăran-Moroşan- Contabilitate de gestiune-Aplicaţii
practice, Editura Alma Mater Sibiu, 2004;
6. Nicolae Eşanu - Contabilitate de gestiune şi elemente de calculaţie a
costurilor, Editura Continent, 2002;
7. Oprea Călin, Chiraţa Caraiani- Elemente de contabilitate de gestiune şi
calculaţie a costurilor, Braşov, 1999;
8. Oprea Călin - Contabilitatea de gestiune, Editura Tribuna Economică,
Bucureşti, 2000;
9. Procedura generală de realizare a produselor din vată mineral cod PO-02-
001, revizia 4, emisă de SC MACON SRL Deva- Divizia 2 Izolatoare
10.Site www.macon.ro;
11.Vasile Darie, Emilian Drehuţă, Constantin Gorbănescu, Dr.Vasile Pătruţ,
Drd.Aristiţa Rotilă-Manualul expertului contabil şi al contabilului autorizat,
ediţia IV-a actualizată, Editura Agora, Bacău, 1998
56

Proiect Licenta

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Proiect Licenta

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Sistemul de calculaţie a costurilor pe faze de fabricaţie. Studiu de caz SC MACON SRL.

Tabel 1 Cheltuielile cu producţia în curs de execuţie prezentat

Tabel 9 Repartizarea cheltuielilor cu serviciile şi lucrările executate

O conducere eficientă este de neconceput fără a i se asigura un sistem

de manieră structurată diversele aşteptări pe care contabilitatea de gestiune trebuie

CAPITOLUL 1 ASPECTE CONCEPTUALE PRIVIND METODA DE

Faza 1 Faza 2 Faza 3 Produs

Figură 1 Fluxul de derulare a metodei pe faze ( 1 )

Figură 2 Fluxul de derulare a metodei pe faze (2 )

Figură 3 Fluxul de derulare a metodei pe faze ( 3 )

După cum am reprezentat mai sus, schematic, fluxul de derulare al metodei

Cost total faza 1şi faza 2 = materiale + salarii + cheltuieli indirecte

Faza de fabricaţie este definită ca fiind acea diviziune a procesului

Un alt scop de rezolvat în metoda pe faze de fabricaţie este, deasemenea

De reţinut că această metodă, ca de altfel oricare alta, se poate utiliza în

În acest caz, în cadrul contului de cheltuieli se deschid analitice pe faze,

cantitativă pe stadii sau pe piese şi operaţii.14

Diferenţa dintre totalul costurilor efective şi cele ale comenzilor închise

Pierderile anormale pot apărea ca urmare a utilizării unor materiale de

produse terminate. Pentru a fi aplicată această metodă se va avea în vedere

1.1.6.1Metoda costului mediu

1.1.7.2 Metoda costului

plus pot fi procurate şi de pe piaţă. În acest caz evaluarea produselor foloseşte ca

CAPITOLUL 2 PREZENTAREA GENERALĂ A SC MACON SRL DEVA-

DIVIZIA 2 IZOLATOARE - Secţia Vată minerală

2.1 Prezentarea societăţii SC MACON SRL Deva

În anul 2008 Enterprise Investors a majorat capitalul social al Macon Deva

suprem de conducere al societăţii este Consiliul care decide asupra problemelor

Controlul procesului de fabricaţie se realizează pe faze de fabricaţie cu

IV. Topire materii prime

Cuptorul de topire este dotat cu 4 arzătoare pentru gaze naturale cu injectoare de

VIII. Tratare termică vată liată

Aerul cald se asigură printr-o instalaţie anexă cuptorului de tratament,

Livrarea produsului finit se realizează pe baza documentelor de livrare

 Cheltuielile cu asigurările şi protecţia socială 9336=9216

CAPITOLUL 3 SISTEMUL DE CALCULAŢIE A COSTURILOR PE FAZE

VARIANTA FĂRĂ SEMIFABRICATE

SC MACON SRL Deva, în cadrul Diviziei 2 obţine produsul prin 12 faze

ELEMENTE PRIMARE DE CHELTUIELI

Faza I 79973,13 394,79 2994,19 739,31 2081,88 640,18 86823,47

Grafic 3- Cheltuielile, pe faze de fabricaţie, cu producţia în curs de execuţie pentru amortizarea

2. Cheltuielile perioadei curente de gestiune se compun din:

2.2 Consum combustibili, energie şi apă, în valoare de 8987,87 lei, care se

fazelor în funcţie de numărul orelor de funcţionare a maşinilor, conform tabelului

2.3 Cheltuielile cu amortizarea imobilizărilor corporale, în valoare de

Faza I Saltele rulate 1135630 50

Faza X Saltele rulate 2365412 23

2.4 Cheltuielile cu lucrările şi serviciile executate de terţi, în valoare de

2.5 Cheltuielile cu salariile personalului se prezintă conform tabelului 4. Salariile

2.6 Producţia în curs de execuţie la sfârşitul perioadei de calcul a costului a fost de

totalul cheltuielilor de producţie ale fazei a VIII-a, 5 % din totalul cheltuielilor de

921 IV/Saltele rulate 933 IV/Saltele rulate 5775.27

9213 IV 9333 IV 1556.98

9215 IX 9335 IX 3122.82

3.Preluarea din contabilitatea financiară în contabilitatea de gestiune a consumului

4.Preluarea din contabilitatea financiară în contabilitatea de gestiune a consumului

4.1 Delimitarea consumului pe faze de fabricaţie în funcţie de puterea instalată:

Grafic 7- Repartizarea consumului de energie electrică, în funcţie de numărul orelor de funcţionare a

4.3 Înregistrarea în contabilitatea de gestiune a repartizării consumului de energie

5.Determinarea şi delimitarea cheltuielilor cu amortizarea pe faze de fabricaţie şi

5.1 Delimitarea cheltuielilor cu amortizarea imobilizărilor corporale pe faze de

Faza XII 25.00 2.49 23943.98

5.3 Înregistrarea în contabilitatea de gestiune a preluării şi a repartizării amortizării