Umf Examene: Examen - Umfiasi.Ro/Questionpreview

UMF EXAMENE
examen.umfiasi.ro/questionPreview
Anul 2
Anul 3
Semestrul I
Semestrul II
Total
Disciplina întrebări
GERONTOSTOMATOLOGIE 0
PARODONTOLOGIE I 163
DIAGNOSTIC ORO - DENTAR 150
ENDOCRINOLOGIE 0
MATERIALE DENTARE 225
INSTRUMENTAR ȘI APARATURĂ PENTRU MEDICINA

DENTARĂ 160
PREVENȚIE ORO - DENTARĂ 0
IGIENĂ 0
OCLUZOLOGIE 295
ODONTOTERAPIE I 237
1. Torusul rotunjit este:
1. imperceptibil cu ochiul liber

2. situat in 2/3 posterioare a palatului
3. este os mobil
4. situat in 1/3 posterioara a palatului
5. unic
6. ingust
7. nepronuntat in inaltime
8. variaza ca marime
9. este extins pe toata lungimea boltii palatine
10. palpabil
1/54
2. Muschii coboratori indirecti ai mandibulei sunt:
1. sternohioidian
2. temporal
3. tirohioidian
4. milohioidian
5. omohioidian
6. pterigoidian intern
7. pterigoidian extern
8. burta posterioara a digastricului
9. stilohioidian
10. maseter
3. Cavitatea orala propriu-zisa este delimitata :
1. Posterior - limba
2. Posterior - faringele
3. Anterior – valul palatin
4. Superior si posterior – valul palatin
5. Postero-anterior – arcadele dento-alveolare
6. Superior – bolta palatina
7. Inferior – planseul bucal si limba
8. Superior – mucoasa pasiv mobila
9. Postero-anterior – planseul bucal
10. Inferior - faringele
4. Mucoasa fetei dorsale a limbii prezinta papile:
1. Fungiforme – 1/3 anterioara

2. Fungiforme - pe margini, varf si fata dorsala
3. Caliciforme – 1/3 posterioara
4. Caliciforme – circumvalate, formand V-ul lingual
5. Foliate – pe margini
6. Foliate - pe varful limbii
7. Hemisferice – cele mai mici si numeroase
8. Fungiforme – peste tot
9. Filiforme – peste tot
10. Foliate – in 1/3 posterioara
2/54
5. Rezilienta mucoasei este :
1. 3 – rugi palatine
2. 2 – muchia crestei
4. 1 - varful limbii
5. 0 – rafeul fibros
6. 2 – rafeul fibros
7. 3 – muchia crestei
8. 1 – versantul vestibular si palatinal al crestei edentate
9. 4 – zonele de alunecare Schroder
6. Saliva :
1. Este hipertonica
2. Este un fluid compus din secretia glandelor salivare
3. Are un debit de 800 ml, care creste in somn
4. Are un debit de 500 ml, care creste in somn
5. Are un debit de 1000-1500 ml, ce se reduce in somn
6. Are un Ph de 5,7-6,8
7. Este hipotonica
8. Nu are valoare semiologica
9. Are un Ph de 7,00
10. Are valoare semiologica deosebita
7. Inervatia somato – motorie este asiguarata de:
1. Nervul VII – muschii masticatori

2. Nervul XII – muschii coboratori ai mandibulei
3. Nervul VII – muschii mimicii
4. Nervul XII – muschii masticatori
5. Nervul V – muschii masticatori
6. Nervul XII – muschii limbii
7. Nervul IX – muschii masticatori
8. Nervul XII – muschii mimicii
9. Nervul V – muschii mimicii
10. Nervul IX – muschii extrinseci ai limbii
3/54
8. Factorii suprasistemici sunt reprezentati de :
1. Factorul imunologic
2. Relatia centrica
3. Factorul morfologic
4. Relatia de postura
5. Factorul endocrin
6. Arcadele dentare
7. Factorul psihic
8. Relatia de ocluzie
9. Factorul genetic
10. Dinamica mandibulara
9. Factorii intrasistemici sunt reprezentati de :
1. Relatia centrica
2. Articulatiile temporo-mandibulare
3. Factorul genetic
4. Factorul neurologic
5. Relatia de postura
6. Oase maxilare
7. Factorul endocrin
8. Factorul morfologic
9. Arcadele dentare
10. Factorul imunologic
10. Punctele craniometrice laterale sunt :
1. Gnation
2. Gonion
3. Tragion
4. Porion
5. Zygion
6. Pogonion
7. Orbitale
8. Labial superior
9. Labial inferior
10. Kondilion
4/54
11. Punctele craniometrice mediane sunt:
1. glabela
2. nasion
3. canthus
4. trichion
5. ophrion
6. tragion
7. zygion
8. orbitale
9. cheilion
10. subnazal
12. Punctele craniometrice mediane sunt:
1. labial superior
2. canthus
3. cheilion
4. stomion
5. orbitale
6. gnation
7. pogonion
8. tragion
9. labial inferior
10. zygion
13. Planurile antropometrice orizontale sunt:
1. Planul Frankfurt
2. Planul bazal mandibular
3. Planul bigoniac
4. Planul orbito-frontal
5. Planul Simon
6. Planul bizigomatic
7. Planul naso-frontal
8. Planul Dreyfuss
9. Planul medio-sagital
10. Planul Camper
5/54
14. Tipurile constitutionale dupa Lejoyeux sunt :
1. normal
2. nerabdator
3. somnolent
4. hipocondricul
5. agitat
6. calm
7. grijuliu
8. euforic
9. iritat
10. nepasator
15. Tratamentul complet al pacientului cuprinde :
1. Restaurarea functiei fizionomice

2. Rezolvarea problemelor prioritare
3. Antecedente personale stomatologice
4. Reevaluarea starii de sanatate orala
5. Rezultate ale examenelor paraclinice
6. Motivele prezentarii
7. Tipul constitutional
8. Antecedente personale generale
9. Dispensarizarea pacientului
10. Controlul si eliminarea bolilor
16. Rolul meniscului articular :
1. Amortizeaza presiunili masticatorii

2. Comprima tablia osoasa
3. Asigura drenajul limfatic
4. De tampon
5. Asigura deplasarea condilului
6. Realizeaza congruenta elementelor articulare
7. Imparte cavitatea articulara in doua componente
8. Regleaza miscarile articulare
9. Limiteaza miscarile condilului
10. Realizeaza miscarile de baza
6/54
17. Examenul obiectiv cuprinde:
1. Culegerea datelor informative

2. Examenul functional
3. Examenul dinamicii mandibulare
4. Examenul obiectiv extraoral
5. Istoricul afectiunii prezente
6. Examenul obiectiv general
7. Examenul subiectiv
9. Anamneza
10. Examenul obiectiv intraoral
18. Algoritmul anamnezei cuprinde :
2. Examen obiectiv intraoral
3. Examenul functional
4. Examen medical general
5. Antecedentele personale generale
6. Istoricul bolii prezente
8. Antecedentele personale stomatologice
9. Examen obiectiv extraoral
10. Antecedentele heredo-colaterale generale
19. Algoritmul anamnezei cuprinde :
2. Examen obiectiv extraoral
3. Examenul limbii
4. Istoricul bolii prezente
6. Examen medical general
7. Conditii de viata si munca
10. Examen obiectiv intratraoral
7/54
20. Cunoasterea profesiei este importanta deoarece :
1. Indica pozitia in societate a pacientului

2. Istoricul afectiunilor
3. Semne subiective
5. Indica rolul pacientului in societate
6. Explica etiologia unor afectiuni stomatologice
7. Indica unele caracteristici ale tratamentului
8. Rezultate ale examenelor paraclinice
9. Indica clasa socio-economica a pacientului
10. Semne obiective
21. La muzicienii care folosesc instrumentele de suflat apar :
1. Gingivite
2. Overbite modificat
3. Mobilitatea dintilor frontali
4. Overjet marit
5. Malocluzii severe
6. Abrazii importante frontale
7. Carii multiple
8. Bruxism
9. Stomatite
10. Parodontopatia
22. Varstnicii :
1. Prezinta modificari faciale si orale caracteristice varstei

2. Necesita restaurari intinse
3. Au reactii imprevizibile
4. Necesita programarea sedintelor matinale
5. Caria este o problema acuta
6. Prezinta reactivitate generala scazuta
7. Prezinta reactivitate locala scazuta
8. Necesita refacerea morfologiei primare
9. Colaborarea cu acestia este dificila
10. Necesita refacerea morfologiei secundare
8/54
23. Femeile sunt mai receptive la afectiuni generale ca :
1. Afectiuni infecto -contagioase

2. Tumori intestinale
3. Afectiuni endocrine
4. Afectiuni cardio-vasculare
5. Afectiuni intestinale
6. Afectiuni metabolice
7. Afectiuni gastrice
8. Afectiuni biliare
9. Tumori gastrice
10. Afectiuni psihice
24. Barbatii sunt mai receptivi la afectiuni generale ca :
1. Cardiopatie ischemica
2. Hipertensiune arteriala
3. Diabet zaharat
4. Afectiuni hepatice
5. Afectiuni respiratorii
6. Tumori gastro-intestinale
7. Afectiuni osteoarticulare
8. Ateroscleroza
9. Afectiuni biliare
10. Afectiuni infecto-contagioase
25. In perioada sarcinii :
1. Se indica anestezia generala

2. Se administreaza tetraciclina
3. Tratamente dureroase
4. Se evita medicatia
5. Se indica examenul radiografic
6. Tratamente lungi
7. Este contraindicat examenul radiografic
8. Este contraindicata anestezia generala
9. Exista riscul aparitiei gingivitei de sarcina
10. Nu se administreaza tetraciclina
9/54
26. Precautii la pacientii cu afectiuni cardio-vasculare sunt :
1. Tratamente obositoare
2. Asanarea cavitatii orale
3. Tratamente dureroase
4. Preventia endocarditei bacteriene
5. Premedicatia
6. Colaborarea cu medicul specialist
7. Tratamente lungi
8. Utilizarea anesteziei generale
9. Anestezice locale cu vasoconstrictor
10. Tratamente scurte, matinale, nedureroase
27. Precautiile la pacientii cu functie respiratorie compromisa sunt :
1. Evitarea utilizarii digai

2. Utilizarea barbituricelor
3. Sedinte lungi, dureroase
4. Pozitia sezanda la examinare
5. Colaborarea cu medicul specialist
6. Utilizarea digai
7. Utilizarea narcoticelor
8. Pozitia culcat la examinare
9. Evitarea utilizarii barbituricelor
10. Evitarea utilizarii narcoticelor
28. Precautiile la pacientii cu astm bronsic alergic sunt :
1. Premedicatie
2. Sedinte dureroase
3. Nu trebuie cunoscuta frecventa crizelor de astm bronsic
4. Cunosterea frecventei crizelor de astm
5. Se administreaza aspirina
6. Nu trebuie cunoscuta medicatia pentru astm bronsic
7. Sedinte lungi
8. Nu se administreaza aspirina
9. Cunoasterea medicatiei pentru astm
10. Testarea cutanata pentru alergeni
10/54
29. Precautiile la pacientii cu hepatita B sunt :
1. Nu se iau masuri suplimentare de protectie

2. Se alege anestezia loco-regionala cu toxicitatea cea mai redusa
3. Tratament general de pregatire
4. Nu se determina profilul coagularii
5. Nu se adapteaza dozarea tratamentelor medicamentoase
6. Se adapteaza dozarea tratamentelor medicamentoase
7. Masuri suplimentare de protectie
8. Se alege aneztezia loco-regionala cu toxicitatea cea mai mare
10. Determinarea profilului coagularii
30. Precautiile la pacientii cu diabet zaharat sunt :
1. Nu trebuie cunoscut nivelul glicemiei

2. Nu trebuie cunoscut nivelul glicozuriei
3. Administrarea dozei de insulina inainte de tratament
4. Nu se mananca inainte de tratament
5. Nu se administreaza insulina inainte de tratament
6. Cunoasterea nivelului glicozuriiei
8. Cunoasterea nivelului glicemiei
9. Antibioprofilaxia in caz de interventii chirurgicale
10. Alimentatia inainte de tratament
31. Cefaleea este:
1. cea mai rara forma a durerii

2. de tip migrenos
3. numai femeile sufera de dureri de cap recurente
4. denumita si cranio - faciala
5. durerea de cap
6. de tip cauzal:HTA, tumori intracraniene, leziuni traumatice, boli sistemice
7. doar de origine psihologica
8. nu poate fi asociata deshidratarii
9. intalnita ca manifestare doar la copii
10. paroxistica nocturna
11/54
32. Deseori cefalalgia este un simptom asociat unei disfuncţii a articulaţiei temporo-
mandibulare (A.T.M.), asociindu-i-se simptomele a cel puţin cinci dintre disfuncţiile
următoare :
1. blocaje de deschidere
2. dureri de gat
3. xerostomia
4. prezenţa dizarmoniilor ocluzale
5. dureri articulare
6. zgomote articulare
7. limitarea mişcării mandibulei sau laterodeviaţie la deschidere
8. tulburari digestive
9. modificari gustative
10. tulburari respiratorii
33. Durerea :
1. perturbările emoţionale puternice ce o însoţesc, pot produce aparent

simptome de tipul durerii fizice
2. durerea de dinti poate lua multiple forme si poate capata diferite intensitati si
durate
3. este cel mai rar intalnit simptom in practica medicala
4. este o senzatie obiectiva
5. in procesul de diagnostic oro dentar, datele clinice nu sunt coroborate cu
prezenta si caracterul durerii.
6. durerea creează anxietate
7. este cel mai frecvent simptom pentru care se prezintă un pacient la cabinet
8. nu creeaza anxietate
9. se acutizeaza in asociere cu antiinflamatoare
10. determinată cel mai adesea de afecţiunile pulpare şi complicaţiile acestora
34. Clasificarea topografica a durerii:
1. Durere psihogena
2. Durere musculara
3. Durere difuza
4. Durere proiectata
5. Durere somatica
6. Durere osoasa
7. Durere alveolara
8. Durere localizata
9. Durerea iradianta
10. Clasificarea durerii este o problema complexa
12/54
35. Cefalalgiile pot fi clasificate in:
1. Cefaleea vasculara de tip migrenos

2. Durere psihogena
3. Durere difuza
4. Durerea paroxistica nocturna
5. Cefaleea clasica
6. Durerea de cap tensionata
7. Cefalalgia cauzala
8. Durere alveolara
9. Durere osoasa
10. Durerea iradianta
36. Algiile faciale simptomatice dupa origine pot fi:
1. Osoase si sinusale
2. Iradianta
3. Referita
4. Dureri provocate de afectiuni ale glandelor salivare si dureri vasculare
5. Articulare si musculare
6. Alveolare si mucozale
7. Difuza
8. Nevralgii si odontalgii
9. Localizata
10. Proiectata
37. Cauzele durerii articulare localizate sunt:
1. Xerostomia
2. Dureri provocate de afectiuni ale glandelor salivare si dureri vasculare
3. De etiologie unifactoriala
4. Trauma directa sau indirecta asupra maxilarelor
5. Iatrogenia prin extractii dificile, proceduri prelungite asupra articulatiei
6. Nu poate fi determinata de stress ocluzal
7. Ocluzia traumatogena prin contacte premature
8. Tumori
9. Tulburarile secretiei salivare
10. Infectii
13/54
38. Caracteristicile durerii musculare:
1. nu cedeaza la analgezice
2. durerile musculare nu pot fi cauzate de traumatisme, reumatism, dinti inclusi
3. localizarea poate fi uni- sau bilaterală cu proiecţie diferită în funcţie de muşchi
4. apare la palparea muşchiului şi este calmată prin infiltraţii cu novocaină
5. poate fi spontană sau provocată de mişcările mandibulei şi palparea muşchilor
6. utilizarea gumei de mestecat nu poate cauza durere
7. nu poate fi corelata cu simptomele ocluzale din sindromul disfunctional
8. este o durere profundă, de la senzaţia de amorţeală la dureri intense la nivelul
muşchilor temporal, maseter sau pterigoidian extern
9. nu poate fi corelata cu simptomele articulare
10. durerile musculare pot fi cauzate de: traumatisme, reumatism, dinţi incluşi
39. Cauzele durerii alveolare:
1. existenţa de corpi străini, resturi radiculare, tumori

2. cedează la antalgice
3. mobilitatea dentară - în parodontopatii prin solicitare ligamentară sau
traumatisme
4. tratament endodontic, cu apariţia durerii imediat după aplicarea aparatului
ortodontic
5. nu se insoteste de adenopatie
6. este însoţită de senzaţia de tensiune unilaterală şi de plenitudine în regiunea
geniană
7. tratamente protetice incorecte ce solicită parodonţiul profund
8. nu iradiaza in hemicraniu si hemimandibula
9. durerea nu este violenta, nici pulsatila
10. intervenţii chirurgicale ce nu respectă condiţiile de asepsie
40. Cauze generale ale durerii mucozale:
1. anemii si avitaminoze B1, B12, C

2. alergii
3. diabet
4. lichen plan eroziv
5. stomatite aftoase
6. stomatite micotice
7. herpes
8. afecţiuni generale ce modifică integritatea mucoasei
9. tuberculoză
10. gingivite ulcero-necrotice
14/54
41. Caracteristicile odontalgiilor:
1. cazul în care pulpa dentară este total afectată pacientul poate preciza dintele
bolnav
2. in pulpita purulenta durerea puternică cu caracter pulsatil este exacerbată la
rece şi calmată la cald
3. dacă dintele cauzal este mandibular, iradierea va fi la nivel: mentonier sau
laterocervical
4. in cazul afectării ireversibile a pulpei dentare forma acută, durerea apare
treptat
5. durerea dentară însoţeşte aproape toate afecţiunile odontale de orice natură
ar fi ele
6. durerea dentară nu poate fi însoţită de fenomene vegetative loco-regionale
7. durerea însoţeşte frecvent tulburările de erupţie ale molarului de minte cu
implantare anormală
8. durerea dentară poate fi localizată sau iradiantă spre anumite zone
9. durerea nu este asociată unor etape fiziologice de evoluţie a dentiţiei
10. pentru a avea valoare diagnostică, durerea de origine dentară trebuie corelată
cu datele anamnestice
42. Durerea psihogena:
1. “Sindromul gurii dureroase” este cea mai obişnuită formă de durere psihogenă
2. este corelată şi cu purtarea de proteze defectuoase, dar se întinde şi la
mucoasa neacoperită de proteză
3. este asociată cu scăderea secreţiei salivare şi cu modificări gustative
4. nu poate fi asociata tulburări psihice variabile stări depresive, simptome bizare
5. durerea cedeaza sub efectul analgezicelor
6. este durerea fără substrat morfologic, fără o cauză reală
7. durerea fantomă, denumită şi “durerea psihosomatică Marbach”apare
predominat la barbati 65%
8. durere cronică generalizată la mucoasa orală, cu intensitate variabilă de la
moderat la sever, fără ca leziunile clinice definite să fie prezente;
9. durerea fantomă, denumită şi “durerea psihosomatică Marbach”apare doar la
copii
10. declanşarea durerii este provocată de stimuli cunoscuţi (alimente reci, calde,
masticaţie)
15/54
43. Cauzele tulburarilor functionale masticatorii:
1. prelungirea duratei masticatiei

2. anomalii dento-maxilare cu malpoziţii dentare
3. modificări funcţionale neuro-musculare : spasm, oboseală, atonie, hipertonie
4. cresterea fortei actului masticator
5. tulburări de ocluzie
6. dentitie cu dinti perfect aliniati
7. hipotonie musculara
8. locale, loco-regionale, generale
9. afecţiuni inflamatorii ale mucoasei (stomatite) sau ale limbii
10. ocluzie echilibrata
44. Cauzele tulburarilor fonetice sunt:
1. modificări la nivelul bolţii palatine (formă, adâncime, reliefuri anatomice), ale

vălului palatin, ale planşeului
2. afecţiuni la nivelul buzelor şi orificiului bucal, cu limitarea deschiderii
3. se corectează în 6 luni prin fenomenul de bio-feedback auditiv
4. nu pot fi congenitale sau dobandite
5. modificări în integritatea arcadelor (arcade incomplete, arcade absente)
6. tulburările fonetice nu apar imediat după pierderea dinţilor la edentatul total
7. nu pot aparea modificari ale vocii
8. iatrogenia produsă de tratamentele ortodontice, odontale, protetice, ce
modifică spaţiul pentru limbă, zona de articulare fonică, spaţiul minim de
vorbire
9. nu pot avea modificări la nivelul limbii
10. anomalii dento-maxilare cu modificări în poziţia dinţilor, a volumului dinţilor,
modificări ale rapoartelor ocluzale
45. Modificarile gustative pot aparea:
1. la acţiunea acizilor asupra receptorilor -gustul acru

2. în dispepsia pancreatică- gust etilic
3. permanentă după inserţia unor aparate gnatoprotetice amovibile sau în
sarcină
4. în gastritele cronice - gust de ridichi
5. provocat de sărurile ionizate - gustul sărat
6. in unele afectiuni generale: hepatice (amar), pancreatice (gust metalic),
intoxicaţii cu metale (gust dulceag)
7. la contactul cu zaharuri, alcooluri, aldehide, cetone - gustul dulce
8. în intoxicaţia cu alcool- gust particular de “gură coclită”
9. în coma hepatica - gust metalic
10. produs de numeroase substanţe precum stricnina, nicotina, cafeina -gustul
amar
16/54
46. Scăderea acuităţii gustative poate fi:
1. in intoxicaţii cu metale
2. in cazul administrarii anumitor medicatii
3. intr-un mediu cu noxe
4. in afectiuni pancreatice
5. ca urmare a afecţiunii inflamatorii ale mucoasei sau limbii la fumători
6. permanentă
7. după inserţia unor aparate gnatoprotetice amovibile sau în sarcină
8. tranzitorie
9. poate apare ca senzaţie de gust metalic în galvanism
10. in afectiuni hepatice
47. Cresterea acuitatii gustative se poate intalni :
1. in unele afecţiuni generale

2. poate apare ca senzaţie de gust metalic în galvanism
3. în sarcină
4. in afectiuni hepatice (amar)
5. după inserţia unor aparate gnatoprotetice amovibile
6. in intoxicaţii cu metale ( gust dulceag)
7. in afectiuni pancreatice ( gust metalic)
8. cresterea temperaturii mediului ambiant
9. in cazul administrarii anumitor medicatii
10. intr-un mediu curat nepoluat
48. In unele afecţiuni digestive, se întâlnesc o serie de aspecte particulare ale

senzatiilor gustative, cum ar fi:
1. pierderea mirosului
2. gust particular de “gură coclită” – în gastritele cronice
3. gust de ridichi – în coma hepatică
4. xerostomia
5. gust etilic – în intoxicaţia cu alcool
6. prezenţa unui gust amar, în special matinal în: colecistite cronice, hepatite
cronice
7. dureri articulare
8. limfadenita
9. un gust metalic – în dispepsia pancreatică
10. sangerari gingivale
17/54
49. Modificări olfactive:
1. halena poate fi apreciată ca simptom subiectiv când este percepută de

pacient sub formă de “cacosmie”
2. halena nu apare la pacienti cu afectiuni metabolice diabet
3. halitoza nu poate aparea in tulburari digestive
4. halena nu apare la pacienti cu afectiuni bronho-pulmonare
5. halitoza poate determina tulburări psihice când bolnavul este conştient de
prezenţa ei
6. medicul stomatolog trebuie să acorde atenţia cuvenită acestor modificari din
cauza implicaţiilor sociale pe care le poate avea halitoza
7. halena nu apare la pacienti cu igiena precara
8. halena poate fi apreciata ca semn obiectiv, când este percepută de cei din jur.
9. se manifestă sub forma halenei
10. halitoza nu poate determina tulburări psihice când bolnavul este conştient de
prezenţa ei
50. Cauzele halenei sunt :

prezenţa ei
2. alimente, condimente
3. lucrări protetice intreţinute igienic
4. reprezentate de boli bronho-pulmonare
5. reprezentate de boli metabolice (diabet)
6. medicul stomatolog nu trebuie să acorde atenţia acestui simptom
7. hipoacuzia
8. reprezentate de boli digestive
9. fumat, alcool
10. alimentatia bogata in carbohidrati
51. Cauzele halenei sunt :
1. medicul stomatolog nu trebuie să acorde atenţia acestui simptom

2. hipoacuzia
3. infecţii amigdaliene
4. plăgi, procese supurative
5. alimentatia bogata in carbohidrati
6. parodontopatii
7. complicaţii pulpare (gangrena)
8. lucrări protetice intreţinute igienic
prezenţa ei
10. stomatite (mercurială, gingivostomatita ulcero-necrotică)
18/54
52. Sângerările orale (gingivoragii, stomatoragii), pot fi determinate de cauze:
1. gingii cu suprafata texturata, puternic atasata de dinti

2. leziuni tumorale
3. leziuni inflamatorii acute ale mucoasei
4. gingii ferme de culoare roz coral
5. discrazii sanguine, afectiuni hepatice
6. boala Alzheimer
7. periaj dentar corect realizat
8. consum exagerat de lichide
9. parodontopatii (formele inflamatorii avansate)
10. leziuni ulcerative
53. Manifestările otice se manifesta prin:
1. senzaţia de ureche înfundată

2. vertije
3. nu se întâlnesc în disfuncţia ocluzală
4. halitoza
5. disparitia simptomelor prin terapie gnatologice
6. hipoacuzia
7. sangerari gingivale
8. xerostomie
9. dureri parodontale
10. otalgii
54. Manifestări parafuncţionale:
1. onicofagia, muşcarea creionului, muşcarea buzelor, a limbii, presiuni repetate

ale limbii asupra arcadelor dentare, ticuri de succiune
2. încleştarea dinţilor în caz de trauma
3. iritarea proprioceptorilor prin contacte premature, procese inflamatorii,
obstacole în ocluzia dinamică
4. hipocalcemie, epilepsie
5. absenta ticurilor
6. halitoza
7. bruxism, spasme musculare
8. masticatia constienta unilaterala
9. ocluzie echilibrata
10. hipoactivitatea muşchilor ridicători
19/54
55. Bruxismul:
1. constă în contracţia puternică, izometrică a muşchilor ridicători, cu arcade în

contact dentar centric sau excentric
2. se asociaza cu hipotrofia maseterilor
3. are legatura cu actul masticator sau cu deglutiţia
4. produce halitoza
5. se caracterizeaza prin contracţia muşchilor
6. se caracterizeaza prin sangerari gingivale
7. se caracterizează prin scrâşnirea inconştientă a dinţilor
8. se caracterizează prin uzura excesivă a suprafeţelor ocluzale dentare
9. se asociaza cu hipoactivitatea muşchilor ridicători
10. considerată o parafuncţie de origine psihică
56. Prezenţa bruxismului este asociată cu:
1. scrâşnirea inconştientă a dinţilor

2. existenţa dizarmoniilor ocluzale (contacte premature, interferenţe)
3. “geode” dentinare, dar nu poate predispune dintele la fractură
4. hipotrofia maseterilor
5. faţetele de uzură determină accentuarea reliefului ocluzal al dinţilor laterali
6. iatrogenia stomatologică (obturaţii debordante, coroane sau proteze înalte)
7. obiceiuri vicioase, ticuri
8. tensiuni psihice (anumite condiţii de încordare nervoasă)
9. actul masticator sau cu deglutiţia
57. Bruxismul poate provoca:
1. durere (odontală, parodontală, musculară, articulară, sinusală, referită)

2. abraziunea sub forma faţetelor de uzură uşor concave
3. manifestari orale dar nu si la nivelul muschilor masticatori si articulatiei
6. patologie pulpară
7. modificarea anvelopei de mişcare a mandibulei
8. mobilitatea dentară, cu apariţia semnelor bolii parodontale dacă se adaugă şi
factorul microbian;
9. “geode” dentinare, dar nu poate predispune dintele la fractură
20/54
58. Clinic bruxismul se prezintă:
1. prin “geode” dentinare, dar nu poate predispune dintele la fractură

4. prin manifestari orale dar nu si la nivelul muschilor masticatori si articulatiei
6. sub acţiunea unor contracţii musculare ce determină mişcarea excentrică, de
foarte mică amplitudine a mandibulei
7. în relaţie centrică
8. fără o mişcare sesizabilă de deplasare a mandibulei
9. excentric
10. sub acţiunea contracţiilor musculare intense, izometrice
59. Tulburarile secretiei salivare:
1. xerostomie
2. asialie
3. ageuzia
4. disfagie orofaringiana
5. limfadenita
6. hipersalivaţie
7. sindromul disfagic
8. hiposialie
9. sialorea
10. disgeuzia
60. Xerostomia:
1. se manifesta prin afecţiuni patologice, ale glandei sau involuţia glandelor

salivare la vârstnici
2. se manifestă prin senzaţia de uscăciune a gurii
3. se manifesta prin afectiuni patologice ale glandei salivare la pacienti tineri
4. poate avea cauze generale - infecţioase, distrofice, toxice, medicamentoase
5. hiposialie
6. poate apare la vederea unor alimente
7. are efecte pozitive asupra menţinerii protezelor mobile, împiedicând
alunecarea ţesuturilor pe suprafaţa protezei
8. se manifesta prin senzaţia de corp străin
9. are influenţe pozitive asupra autocurăţirii cavitatii orale
10. se manifesta prin cresterea fluxului salivar
21/54
61. Metoda Boianov foloseste în determinare punctul antropometric Stomion care:
1. Este punctul situat la intersecția planului medio-sagital cu fanta labială

2. Punctul corespunzător comisurii bucale
3. Este un punct de reper în evaluarea simetriei verticale a feței prin metoda
Boianov modificată
4. Punctul situat la intersecția planului medio-sagital cu limita cutaneo-mucoasa
a buzei inferioare
a buzei superioare
6. Punctul cel mai inferior de pe linia mediană la nivelul mentonului
7. Face parte din Punctele mediene alături de labial superior si labial inferior
8. Este un punct de reper în evaluarea simetriei verticale a feței prin metoda
antropometrice
9. Este un punct median
10. Punctul situat la intersecția tangentei la arcadele orbitale superioare cu planul
medio-sagital
62. Punctul antropometric Ophrion utilizat in metodele antropometrice de evaluare a

simetriei fetei este:
1. Punct median
2. Un punct de reper în evaluarea simetriei verticale a feței prin metoda
Leonardo da Vinci modificată
3. Punct antropometric lateral
4. Punct antropometric paramedian
5. Punctul situat la intersecția planului medio-sagital cu fanta labială
a buzei inferioare
a buzei superioare
8. Punctul situat la intersecția tangentei la arcadele orbitale superioare cu planul
medio-sagital
9. Punct median situat la aproximativ 1 cm de Nasion
10. Impreună cu Subnazale delimiteaza etajul mijlociu al feței
22/54
63. Punctul antropometric Gnation utilizat in metodele antropometrice de evaluare a
simetriei vertical a feței este:
1. Este un punct median

2. punctul cel mai inferior de pe linia mediană la nivelul mentonului
3. punct cutanat corespunzător spinei nazale anterioare
4. punctul situat la intersecția tangentei la arcadele orbitale superioare cu planul
medio-sagital
5. punctul situat la intersecția planului medio-sagital cu fanta labială
6. punctul situat la intersecția planului medio-sagital cu limita cutaneo-mucoasa
a buzei inferioare
7. Un punct de reper în evaluarea simetriei verticale a feței prin metoda
Leonardo da Vinci modificată
8. punctul situat la intersecția planului medio-sagital cu limita cutaneo-mucoasa
a a buzei superioare
9. Unul din punctele ce delimiteaza etajul inferior al feței
10. Este unul din reperele în evaluarea profilului pacientului
64. Examinarea extraorală cuprinde:
1. Inspecția de profil
2. Istoricul bolii
3. Antecedente heredo-colaterale
4. Palparea profundă a sistemului limfo-ganglionar
5. Palparea profundă a structurilor osoase și punctele de emergenta ale
trigemenului
6. Inspecția de fata
7. Condiții de viață și muncă
8. Motivele prezentării
10. Examinarea ATM
65. Inspecția de fața include examinarea:
1. Simetria feței in plan vertical și transversal

2. Evaluarea palpatorie a sensibilității dureroase
3. Simetria piramidei nazale si a globilor oculari
4. Aspectul șanțurilor naturale ale feței
5. Integrității și colorației tegumentelor
6. Palparea superficială a reliefurilor osoase
7. Evaluarea palpatorie a sensibilității tactile
8. Palparea profunda a grupelor ganglionare
9. Evaluarea palpatorie a sensibilității termice
10. Conturului feței, tipurilor morfologice constituționale, aspectului faciesului
23/54
66. Inspecția de fața/ norma de fata include următoarele etape:
1. Evaluarea simetriei faciale în sens vertical

2. Examinarea profilului
3. Semnul Chvosteck
4. Examinarea formei feței
5. Examinarea grupelor ganglionare submandibulare
6. Examinarea treptei labiale
7. Examinarea colorației și integrității tegumentelor
8. Palparea grupelor ganglionare submaxilare
9. Încadrarea pacientului în tipurile constitutionale după Sigaud
10. Evaluarea simetriei faciale în sens transversal
67. Inspectia de profil cuprinde:
1. Metoda Willis
2. Evaluarea profilului pacientului
3. Metoda Leonardo da Vinci
4. Examinarea muschiului digastric
5. Examinarea orificiului canalului lui Stenon
6. Examinarea treptei labiale
7. Evaluarea unghiului nasolabial
8. Pozitia mentonului
9. Palparea milohioidianului
10. Postura buzelor
68. Palparea sistemului limfoganglionar:
1. Face parte din palparea profunda

2. Daca se palpeaza un ganglion i se specifica caracteristcile
3. Palparea ganglionilor limfatici jugulo -carotidieni se realizeaza supraclavicular
4. Pentru palparea ganglionilor submandibulari pacientul inclina capul în mana
medicului
5. Ganglionii preuriculari se palpeaza cu mana dreaptă pentru partea strangă a
pacientului
6. Este o palpare superficială
7. Ganglionii sunt palpabli in mod normal
8. Se palpeaza ganglionii suboccipitali, retroauriculari, preauriculari, genieni,
subamndibulari, submentonieri, jugulocarotidieni si supraclaviculari
9. Palparea ganglionilor limfatici jugulo -carotidieni se realizeaza cand pacientul
tușește
10. Grupurile ganglionare normal nu sunt palpabile
24/54
69. Etapa de palpare profundă din cadrul examenului extraoral presupune palparea:
1. Zonei retrocomisurale
2. sistemului limfoganglionar
3. punctelor de emergența a nervului trigemen
4. grupelor musculare
5. Bolții palatine
6. Vestibuluilui bucal mandibular
7. ATM
8. Vestibuluilui bucal maxilar
9. contururilor si reliefurilor osoase
10. Unităților dentoparodontale
70. Dintre contururile osoase care sunt examinate putem enumera:
1. peretele anterior al sinusurilor maxilare

2. arcada zigomatica
3. Marginea posterioară a ramului ascendent mandibular
4. arcada orbitara superioara
5. osul malar
6. arcada orbitara inferioară
7. Marginea bazilara a ramului orizontal al mandibulei
8. ramul orizontal mandibular
9. piramida nazala
10. ramul ascendent mandibular
71. Dintre reliefurile / suprafetele osoase care sunt examinate putem enumera:
1. ramul orizontal mandibular

2. marginea bazilara a ramului orizontal al mandibulei
3. arcada orbitară superioară
4. ramul ascendent mandibular
5. peretele anterior al sinusului maxilar
6. unghiul goniac
7. piramida nazala
8. osul malar
9. arcada zigomatică
10. marginea posterioară a ramului ascendent mandibular
25/54
72. Punctele de emergenta a nervului trigemen care sunt palpate la examenul extraoral
sunt:
1. Punctul supra-orbitar
2. Pot fi sensibile la palparea profunda
3. Punctul Kondilion
4. Punctul Ophrion
5. Punctul Stomion
6. Punctul Nasion
7. Punctul mentonier
8. Punctul Cheilon
9. Punctul infra-orbitar
10. Se găsesc pe aceeasi linie verticală
73. Tipurile morfologice constituționale sunt caracterizate prin:
1. Tipul cerebral - caracterizat de forma triunghiulara a fetei cu predominenta

etajului superior
2. Tipul digestiv - caracterizat prin egalitatea celor 3 etaje ale fetei
3. Tipul digestiv - caracterizat prin fața de forma trapezoidală cu baza mare
inferior
4. Tipul respirator - caracterizat prin etajul mijlociu marit și fața ovală
5. Tip muscular - caracterizat prin egalitatea celor 3 etaje ale fetei
6. Tipul respirator - caracterizat prin etajul superior marit si fata ovala
7. Pacientul este încadrat în tipurile constitutionale după forma și dimensiunile
etajelor feței
8. Tipul digestiv – caracterizat prin fața de forma trapezoidală cu baza mare
superior
9. Tip muscular - caracterizat prin etajul inferior al feței mai dezvoltat
10. Tip cerebral - caracterizat printr-o față de formă triunghiulară cu baza în jos
26/54
74. Referitor la evaluarea simetriei faciale în sens vertical sunt utilizate urmatoarele
metode antropometrice:
1. Metoda Leonardo Da Vinci modficată compară dimensiunea etajului mijlociu

reprezentat de distanţa Oph-Sn cu cea a etajului inferior care este reprezentat
de distanţa Sn-Gn
2. Metoda Boianov modificata compară distanţa interpupilara si cu distanţa de la
St- Gn
3. Metoda Boianov compară distanţa interpupilara si cu distanţa de la N- Gn
4. Metoda compasului de aur Appenrodt apreciază raportul distanţei Sn-Gn cu
gura inchisa si distanţa Sn-Gn cu gura deschisa , raportul ideal este de 5/3
5. Metoda Boianov compară distanţa interpupilara si cu distanţa de la Sn- Gn
6. Metoda compasului de aur Appenrodt apreciază raportul distanţei Sn-Gn cu
gura deschisă si distanţa Sn-Gn cu gura închisă , raportul ideal este de 5/3
7. Metoda Leonardo Da Vinci compară dimensiunea etajului mijlociu reprezentat
de distanţa N-Sn cu cea a etajului inferior care este reprezentat de distanţa
Sn-Gn
8. Metoda Willis – utilizează ocluzometrul Willis si compară distanţa St-Gn cu
distanţa între fanta labial si fanta palpebrală.
9. Metoda Boianov compară distanţa intercomisurală Ch-Ch cu distanţa de la St-
Gn
10. Metoda Leonardo Da Vinci modficată compară dimensiunea etajului mijlociu
reprezentat de distanţa N-Sn cu cea a etajului inferior care este reprezentat
de distanţa St-Gn
75. Muschiul temporal se palpează:
1. insertia inferioară la nivelul fetei interne a ungiului goniac

2. inserţia superioara se palpează se palpează bimanual, cu degetele aplicate la
nivelul insertiei superioare a muschiului pe scuama osului parietal între liniile
temporală superioară și inferioară
3. extraoral, la nivelul arcadei zigomatice
4. extraoral se palpează inserţia inferioara si masa musculară
5. palparea temporalului se realizează dinamic când pacientul se află in repaus
6. bimanual, static si dinamic, extraoral si intraoral
7. dinamic când pacientul strânge din dinți
8. static când pacientul este în repaus
9. intraoral, inserţia inferioară de la nvelul apofizei coronoide se va palpa digital,
introducând indexul mainii drepte in vestibulul bucal superior drept, cu pulpa
degetului orientată spre obraz ,pacientul fiind cu gura intredeschisă
10. intraoral se introduce indexul mâinii drepte profund în vestibulul superior
stâng, para si retrotruberozitar
27/54
76. Muschiul maseter se palpează:
1. inserţia inferioară se palpează la nivelul feţei interne a unghiului goniac

2. Static și dinamic
3. inserţia superioară se palpează extraoral, la nivelul arcadei zigomatice
4. palparea muschiului maseter se realizează la nivelul liniei oblice interne
5. masa musculară se palpează prin pensarea extraorală între index si police
6. masa musculară se palpează prin pensarea intraorala între index si medius
7. Extraoral si combinat intra-extraoral
8. masa musculară se palepeaza prin pensare combinată - indexul intraoral si
policele extraoral
9. extraoral se palpează insertia inferioară la nivelul fetei interne a ungiului
goniac
10. intraoral se palpează marginea anterioara a muschiului prin plimbarea pulpei
indexului de-a lungul marginii antero-interne a ramului ascendant mandibular
77. Muschiul maseter se examinează:
1. palparea muschiului maseter se realizează la nivelul liniei oblice interne

2. palparea muschiului maseter se realizează static si dinamic
3. inserţia inferioară se palpează la nivelul feţei externe a unghiului goniac
4. prin palpare profundă
5. inserţia inferioară se palpează la nivelul feţei interne a unghiului goniac
6. masa musculară prin pensare combinată policele intraoral si indexul extraoral
7. masa musculară se palpează prin pensarea intraorala între index si medius
8. masa musculară prin pensare combinată indexul intraoral si policele extraoral
9. masa musculară se palpează prin pensarea extraorală între index si police
10. Prin palpare superficială
28/54
78. Muschiul pterigoidian extern se palpează:
1. intraoral şi extraoral
2. Este foarte accesibil palpatoriu
3. extraoral, la nivelul apofizelor genii superioare si inferioare
4. pentru palparea intraorală a muschiului, pacientul va sta cu gura
intredeschisă, medicul va introduce indexul mâinii drepte profund în vestibulul
superior stâng, para si retrotruberozitar
5. numai intraoral
6. pentru palparea intraorală a muschiului, pacientul va sta cu gura
intredeschisă, medicul va introduce indexul mâinii drepte profund în vestibulul
superior drept, para si retrotruberozitar
7. Intraoral cu mâna stângă pentru partea dreaptă a pacientului para și
retrotuberozitar
8. cu dificultate, fiind un muschi profund
9. extraoral se va exercita presiune pe menton pentru a vedea dacă există
spasm pterigoidian tradus prin apariţia durerii preauricular
10. numai extraoral
79. Referitor la muschii narinari si actiunea lor:
1. Hipotonia narinelor indica o respiratie nazală

2. Se vor examina pensând narinele între index si police se va observa
rapiditatea cu care narinele revin la forma intială
3. Tonicitatea lor se verifică prin manevrele Netter
4. Dacă pacientul este respirator oral, narinele sunt hipotone
5. Examinarea lor este importanta in ortodontie
6. Respiratia nazală are rol in dezvoltarea masivului facial
7. respiratia orală nu influentează tonicitatea narinelor
8. Respiratia orală poate determina o ingustare a arcadelor dentare
9. respiratia orala va determina revenirea rapida a narinelor la forma initială
10. respiratia nu influențează tonicitatea narinelor
80. Metodologia examenului clinic local cuprinde:
1. Anamneza socială
2. Istoricul afecțiunii
3. Explorări instrumentale
5. Motivele prezentării
6. Inspecţia, palparea, percuţia, ascultaţia, olfacţia
7. Masuratori antropometrice
8. Metode specifice stomatologiei
9. Antecedentele heredocolaterale stomatologice
10. Metode comune cu medicina generală
29/54
81. Despre algoritmul de palpare a muşchilor sistemului stomatognat putem afirma că:
1. Muschiul maseter se palpeaza para si retrotuberozitar

2. Respectă ordinea generală extraorală (de sus în jos) şi intraorală
3. Palparea muşchilor va începe extraoral şi va fi bimanuală, simultană,
simetrică şi comparativă (dreapta-stânga), static şi dinamică .
4. Pterigoidianul intern nu se poate palpa
5. Pelaparea pterigoidianului intern se face la nivelul apofizelor genii
6. Datele obţinute se vor corela cu informaţiile obţinute prin
anamneză(simptome) şi din inspecţia statică şi dinamică.
7. Milohioidinaul se palpeaza pe linia oblica externă
8. Prin palpare se v-a urmări pentru fiecare muşchi sensibilitatea inserţiilor
musculare
9. Prin palpare se v-a urmări pentru fiecare muşchi consistenţa, tonicitatea şi
sensibilitatea maselor musculare
10. Palparea extraoală a muschiului temporal se face monodigital
82. Examenul articulaţiei temporo-mandibulare (ATM):
1. în dinamică nu se pot auzi zgomote articulare

2. Ascultația se realizeaza direct sau indirect
3. Cuprinde si ascultația zgmotelor articulare
4. în mod normal mentonul se deplasează in zig zag
5. Se realizează doar prin palpare statică
6. Excursiile condiliene nu trebuie sa fie simetrice
7. Se realizează prin palpare statica și dinamică
8. Se realizeaza doar prin inspectie statică
9. Se realizează prin inspecție statică si dinamică
10. Palparea statică a regiunii pretragiene permite examinarea feţei externe a
condilului, prin intermediul părţilor moi
30/54
83. Referitor la palparea structurilor osoase:
1. Arcada zigomatică – se palpează cu toate degetele plimbate pe lungimea ei

2. Rebordul inferior al orbitei–se palpează plimbând inelarul unilateral dinspre
unghiul intern spre unghiul extern
3. Se palpează simetric, comparativ, descendent
4. Rebordul inferior al orbitei–se palpează plimbând policele unilateral dinspre
5. Palparea planului osos urmăreşte examinarea doar a contururilor osoase..
6. Arcada orbitară superioară–se palpează plimbând mediusul unilateral dinspre
distal spre unghiul extern al ochiului
7. Palparea planului osos urmăreşte examinarea contururilor osoase şi a
suprafeţelor osoase.
8. Se palpează unilateral, comparativ, ascendent
9. Arcada orbitară superioară–se palpează plimbând policele bilateral dinspre
median spre unghiul extern al ochiului
10. Rebordul inferior al orbitei–se palpează plimbând indexul bilateral dinspre
84. Referitor la palparea structurilor osoase:
1. Palparea structurilor osoase este o palpare superficială

2. Se realizează asimetric , initial partea stanga si apoi partea dreaptă
3. Se pot obiectiva reduceri de volum ale oaselor (atrofii).
4. Prin palpare se apreciază integritatea și sensibilitateaosoasă
5. Prin palpare se apreciază integritatea osoasă cu eventualele soluţii de
continuitate, pierderi de substanţă
6. Are direcție de evaluare ascendentă
7. Prin palpare nu se poate aprecia integritatea osoasă
8. Se poate obiectiva mobilitatea anormală a unor segmente osoase, când se va
completa palparea cu examenul intraoral al procesului alveolar şi examenul
ocluziei
9. Se realizeaza monomanual , unilateral , ascendent
10. Prin palpare se pot aprecia eventuale deformări și denivelări în treaptă
(fracturi)
31/54
85. Referitor la palparea muschilor SSG putem afirma că:
1. Masterul se palpeaza pe rafeul median

2. Pentru fasciculul extern al orbicularului –se exercită o compresiune pe obraji
după ce pacientul îşi umflă obrajii cu aer, şi se urmăreşte cât de uşor cedează
orificiul bucal (cedează cu uşurinţă când există hipotonie)
3. Tonicitatea muşchiului orbicular se verifică pentru cele 2 fascicule intern și
extern
4. Pentru fasciculul intern al orbicularului se utilizează două oglinzi sau două
degete cu care se îndepărtează comisurile, în timp ce i se indică pacientului
să se opună mişcării, strângând buzele
5. Genioglosul se palpează para și retrotuberozitar
6. Pterigoidianul extern se palpeaza la nivelul arcadei zigomatice
7. Pterigoidianul intern nu se poate palpa
8. Tonicitatea buccinatorului se apreciază prin umflarea obrajilor cu aer, ce se
realizează cu dificultate în hipotonie.
9. Tonicitatea buccinatorului se apreciază prin pensarea obrajilor şi indicaţia de
sugere a lor, ceea ce este dificilă în hipotonie
10. Insertia inferioară a temporalului se palpează pe fata interna a unghiului
goniac
86. Referitor la palparea superficială este adevarat că:
1. sensibilitatea dureroasă se apreciază prin înţepare uşoară cu o sondă în

teritoriul de inervarea celor trei ramuri ate trigemenului şi a nervului facial,
remarcând dacă este crescută, scăzută sau abolită
2. Cuprinde și palparea muschilor mobilizatori ai mandibulei
3. permite aprecierea temperaturii, umidităţii şi sensibilităţii tegumentelor faciale
4. Apreciază consistenta ganglionilor retroauriculari
5. Umiditatea ne dă indicaţii asupra uscăciunii tegumentelor (deshidratare) sau
transpiraţiei tegumentelor
6. Cuprinde și palparea structurilor osoase
7. Face parte din inspecția statică a ATM
8. sensibilitatea tactilă este decelată prin atingeri simetrice cu degetul,
compresa, ruloul ,apreciind dacă pacientul simte la fel sau dacă sensibilitatea
este dispărută (abolită)
9. Este o maniera de examinare a mușchilor faciali
10. sensibilitatea termică este decelată prin atingeri uşoare a tegumentelor pe
zone simetrice cu eprubete ce conţin apă la temperaturi diferite
32/54
87. În ceea ce privește metodologia de examinare este adevarat că:
1. Palparea statică este realizată cu ţesuturile în dinamică

2. Inspecția poate fi statică , dinamică
3. Inspecția poate fi directă, indirectă
4. Ascultația nu face parte din metodologia de examinare în stomatologie
5. Palparea se bazează pe simţul acustic şi volumetric
6. Palparea însoţeşte inspecţia şi o completează, fiind orientată de informaţiile
obţinute din anamneză şi din observaţie, pe care le confirmă în mod obiectiv.
7. Olfacția nu face parte din metodologia de examinare în stomatologie
8. Palparea se bazează pe simţul tactil şi stereometric (volumetric)
9. Inspecția se bazează pe simțul olfactiv
10. Inspecţia se realizează prin observarea pacientului
88. Termenii utilizaţi pentru aprecierea rezistenţei la palpare sunt:
1. Consistenţa elastică se poate întalni la palparea structurilor osoase normale

2. Consistenţa elastică este un termen utilizat pentru ţesuturile palpate, care
oferă o rezistenţă maximă la presiune
3. Fluctuenţa–este senzaţia caracteristică pe care o dă palparea în cazul
formaţiunilor umplute cu lichid.
4. Consistenţa fermă–renitentă–senzaţia este asemănătoare palpării unui rinichi,
dând la palpare o senzaţie de rezistenţă.
5. Consistenţa moale sugerează un conţinut semisolid şi este întâlnită în cazul
unor structuri modificate de volum ce se deformează la palpare şi revin încet
la forma iniţială, după încetarea presiunii
6. Consistenţa fermă se întâlnește în hipotonie musculara
7. Compresibilitatea–se referă la faptul că o presiune mai importantă modifică
forma ţesuturilor
8. Consistenţa fermă–senzaţia este asemănătoare texturii unui burete
9. Fluctuenţa–este senzaţia caracteristică pe care o dă palparea în cazul
formaţiunilor umplute cu un conținut solid
10. Consistenţa elastică este un termen utilizat pentru ţesuturile palpate, care
oferă o rezistenţă minimă la presiune, iar revenirea la forma şi conturul iniţial
este rapidă după încetarea presiunii.
33/54
89. Referitor la simetria facială:
1. Unele metode antropometrice raportează etajul mijlociu(nazal) intre punctele

Nasion–Subnazale (acceptat de antropologi), Ophrion–Subnazale(folosit de
stomatologi) la etajul inferior intre punctele Subnazale – Gnation.
2. Metoda Compasului de aur evaluează raportul între Sn-Gn gura deschisă/
închisă ce trebuie sa fie 5/3
3. Etajul superior se masoară între punctele Sn-Gn
4. Simetria transversală presupune egalitatea etajelor feței
5. Linia mediană nu trebuie să apară deplasată, ci trebuie să fie în continuarea
liniei inter-frenulare şi incisive superioare şi inferioare.
6. Etajul inferior se măsoară între punctele Oph- Sn
7. Etajul mijlociu se măsoară între punctele Ls-Li
8. Etajul mijlociu se măsoară între punctele N-Go
9. Figura este împărțită în trei etaje, care, ideal ar trebui să fie egale
10. Se va analiza atât în sens transversal, static şi dinamic, cât şi în sens vertical,
când se apreciază proporţiile între etajele feţei
90. Metodele antropometrice utilizate în evaluarea simetriei în sens vertical a feței sunt:
1. Metoda Boianov–compară distanţa intercomisurală cu distanţa Sn-Gn şi

urmăreşte egalitatea: Kdl-Kdl = Sn-Gn
2. Metoda Leonardo Da Vinci–măsoară distanţa etajului mijlociu Sn-N şi o
compară cu distanţa Sn-Gn
3. Etajul mijlociu se măsoară între punctele N-Go
4. Metoda Willis – utilizează ocluzorul Willis, ce măsoară egalitatea distanţelor
Sn-Gn=fanta labială–fanta palpebrală
5. Metoda Leonardo Da Vinci modificată–compară distanţele Sn-G cu Sn-Gn
6. Metoda Boianov modificată–are în vedere variabilitatea distanţei
intercomisurale şi consideră că distanţa interpupilară pe care o utilizează este
mai fixă şi foloseşte egalitatea : St-Gn=distanţa interpupilară
7. Metoda Willis – utilizează ocluzorul Willis, ce măsoară egalitatea distanţelor
Sn-N=fanta labială–fanta palpebrală
8. Metoda Compasului de aur evaluează raportul între N-Gn gura deschisă/
închisă ce trebuie sa fie 5/3
9. Metoda Boianov–compară distanţa intercomisurală cu distanţa St-Gn şi
urmăreşte egalitatea: Ch-Ch = St-Gn
10. Metoda Leonardo Da Vinci modificată–compară distanţele Sn-Oph cu Sn-Gn
34/54
91. Etapele examenului intraoral sunt :
1. Palparea grupelor musculare

2. Inspectia statica ATM
3. Palparea reliefurilor osoase
4. Palparea grupelor ganglionare
5. Examinarea vestibulului bucal superior
6. Ascultatia ATM
7. Examinarea vestibulului bucal inferior
8. Examinarea mucoasei labio-jugale
9. Examinarea buzelor
10. Examinarea orificiul bucal
1. Examinarea limbii
2. Inspectia dinamica ATM
5. Pașparea statica ATM
6. Rxaminarea arcadei dento-alveolare superioare
7. Examinarea ocluziei
10. Examinarea planseului bucal
2. Examinarea glandelor salivare
9. Examinarea zonei faringiene
10. Examinarea valului palatin
35/54
3. Examinarea ocluziei
4. Examinarea boltii palatine
5. Palparea superficiala a umiditatii tegumentelor
6. Examinarea vestibulului bucal maxilar
9. Palparea superficiala a sensibilitatii tegumentelor

3. Palparea contururilor osoase
5. Examinarea unitatilor odonto-parodontale mandibulare
7. Examinarea unitatilor odonto-parodontale maxilare
2. Examinarea orificiului bucal
3. Palparea dinamica ATM
4. Palparea statica ATM
6. Examinarea rapoartelor ocluzale
36/54

4. Examinarea vestibuluil bucal maxilar
10. Examinarea orificiul bucal

2. Palparea superficiale a sensibilitatii tactile a tegumentelor
4. Palparea superficiale a sensibilitatii dureroase a tegumentelor
5. Palparea superficiale a sensibilitatii termice a tegumentelor
6. Examinarea vestibului bucal maxilar
1. Palparea insertiei inferioare a muschiului temporal

37/54

2. Palparea contururilor osoase
3. Examinarea arcadei dento-alveolare maxilare
101. La examinarea mucoasei labio-jugale se urmareste :
1. Coloratia mucoasei labio-jugale

3. Examinarea arcadei dento-alveolare mandibulare
4. Vascularizatia mucoasei labio-jugale
5. Aspectul mucoasei labio-jugale
6. Interlinium articular
7. Profunzimea vestibulului bucal maxilar
9. Spoturile Fordyce
102. La examinarea mucoasei labio-jugale se urmareste :
5. Zona retrocomisurala
6. Integritatea mucoasei labio-jugale
7. Aspectul salivei
9. Impresiunile dentare
10. Orificiul canalului Stenon
38/54
103. La examinarea orificiului bucal se urnareste :
1. Aspectul salivei
2. Simetria deschiderii gurii
3. Impresiunile dentare
5. Simetria fantei labiale
6. Competenta labio-labiala
7. Zona retrocomisurala
8. Amplitudinea deschiderii gurii
9. Ocluzia labiala
10. Orificiul canalului Stenon
104. La examinarea prin inspectie a vestibulului bucal se urmareste :

2. Mucoasa santului vestibular
4. Profunzimea vestibulului bucal
6. Insertia frenului labial
8. Ocluzia labiala
9. Numarul plicilor alveolo-jugale
10. Mucoasa fixa gingivala
105. La examinarea prin palpare a vestibului bucal se examineaza :
3. Prezenta unor exostoze, deformari osoase
4. Ocluzia labiala
5. Aspectul boselat al vestibulului bucal
6. Corticala osoasa
9. Santul dintre procesul alveolar si baza maxilarului
10. Prezenta unor formatiuni patologice
39/54
106. Examinarea de ansamblu a arcadei dento-alveolare urmareste :
1. Forma arcadei dento-alveolare

2. Varsta dentara
4. Corticala osoasa
5. Integritatea arcadei dento-alveolare
6. Santul dintre procesul alveolar si baza maxilarului
7. Prezenta unor exostoze, deformari osoase
8. Simetria arcadei dento-alveolare
9. Prezenta unor formatiuni patologice
10. Dezvoltarea arcadei dento-alveolare
107. La examenul unitatilor odonto-parodontale se urmareste :

4. Volumul dentar
7. Dimensiunile dentare
8. Culoarea dintelui
9. Forma dintelui
10. Numarul de dinti

4. Retentivitatile dentare
5. Calitatea implantarii dintilor
6. Sediul pe arcada
7. Transluciditatea dintelui
10. Pozitia pe arcada a dintilor
40/54
1. Sediul pe arcada
2. Integritatea dintelui
4. Morfologia dintelui
7. Pozitia pe arcada
8. Culoarea dintelui
110. La spatiul protetic potential se examineaza :

2. Baza de implantare a frenului lingual
3. Inaltimea spatiului protetic potential
4. Limitele spatiului protetic potential
6. Amplitudinea spatiului protetic potential
7. Coloratia mucoasei labio-jugale
8. Latimea spatiului protetic potential
9. Creasta edentata
10. Insertia frenului labial
111. La examenul boltii palatine se examineaza :
1. Adancimea boltii palatine

2. Simetria boltii palatine
3. Profunzimea vestibului bucal maxilar
4. Forma pe sectiune a boltii palatine
6. Profunzimea vestibului bucal mandibular
8. Mucoasa boltii palatine
9. Integritatea boltii palatine
41/54
112. La examenul boltii palatine se examineaza :

3. Rezilienta mucoasei boltii palatine
5. Examinarea profunzimii vestibulului bucal
8. Examinarea formei arcadei
10. Examinarea planseului bucal
113. La examenul planseului bucal se urmareste :

4. Supletea planseului bucal
5. Integrritateaa mucoasei planseului bucal
6. Sensibilitatea planseului bucal
7. Aspectul planseului bucal
9. Coloratia planseului bucal
1. Simetria planseului bucal

5. Orificiile canalelor glandelor salivare
42/54

6. Ocluzia labiala
7. Perceperea unor formatiuni patologice
8. Consistenta planseului bucal
1. Grosimea tesuturilor orale de la nivelul planseului bucal

2. Examinarea grupelor ganglionare
3. Examinarea glandelor salivare sublinguale si submandibulare
117. La examenul limbii se urmareste :
2. Coloratia mucoasei linguale
3. Pozitia limbii
5. Aspectul papilelor linguale
9. Volumul papilelor linguale
10. Depozitele de la nivelul limbii
43/54

2. Integritatea limbii
4. Pozitia limbii
5. Volumul limbii
9. Nivelul de insertie a frenului lingual
10. Baza de insertie a frenului lingual

3. Integritatea mucoasei linguale
4. Tonicitatea limbii
5. Mobilitatea limbii
7. Pozitia limbii
8. Volumul limbii
120. Adancimea boltii palatine este :
1. 10 mm – bolta palatina plana

2. Mai mare de 12 mm – bolta palatina foarte adanca
3. 6 mm – bolta palatina adanca
4. 8-10 mm – bolta palatina medie
5. 12 mm – bolta palatina plana
6. 12 mm – bolta palatina medie
9. 8 mm – bolta palatina foarte adanca
10. 6-8 mm – bolta palatina plana
44/54
121. Tipul picnic (endomorf) se caracterizează prin:
1. Contur facial lat, pătrat, ovoid sau rotund

2. Față alungită
3. Arcada alungită
4. Diametru bigoniac crescut
5. Boltă înaltă
6. Tendință la îngrășare
7. Contur facial trapezoidal
8. Predominanța planurilor verticale
9. Arcade largi, boltă lată, plană
10. Diametru bizigomatic crescut
122. Hipercromiile patologice de cauză generală pot apărea în:
1. Afecțiuni pancreatice
2. Afecțiuni renale
3. Efelide (pistrui)
4. Nevi acromatici
5. Albinism
6. Afecțiuni hepato-biliare - ciroză
7. Vitiligo
8. Boli endocrine - Addison, hipertiroidie
9. Helioterapie
10. Afecțiuni dermatologice
123. Printre leziunile elementare solide se numără:
1. Papula
2. Vegetația
3. Vezicula
4. Excoriația
5. Pustula
6. Flictena
7. Nodulii
8. Ulcerația
9. Macula
10. Tumora
45/54
124. Hipotonia mușchilor mimicii determină:
1. Macrognație
2. Orientarea descendentă a fantei labiale
3. Buze groase, cu fanta labială întredeschisă
4. Înfundarea obrajilor
5. Hipertrofia mușchiului temporal
6. Trismus
7. Obraji tonici, reactivi
8. Coborârea comisurilor
9. Ștergerea șanțurilor faciale
10. Accentuarea șanțurilor periorale
125. Dizarmoniile alveolare sunt:
1. În plan transversal: proalveolie

2. În plan transversal: exoalveolie
3. În plan transversal: retroalveolie
4. În plan vertical: supraalveolie, infraalveolie
5. În plan transversal: endoalveolie
6. În plan vertical: exoalveolie
7. În plan sagital: retroalveolie
8. În plan sagital: supraalveolie
9. În plan sagital: proalveolie
10. În plan sagital: endoalveolie
126. Modificările de poziție ale oaselor maxilare pot fi:
1. În plan vertical: endognație, exognație

2. Progenia mandibulară adevărată
3. În plan sagital: supragnație, infragnație
4. Prognația maxilară adevărată
5. Retrognația
6. Torusul palatin
7. În plan sagital: prognație, progenie
8. Progenia mandibulară falsă
9. În plan transversal: prognație, retrognație
10. Hipertrofia musculară
46/54
127. Leucoplazia:
1. Are culoarea galbenă

2. Nu prezintă niciodată risc de malignizare
3. Poate avea aspect de placă, cu dimensiuni variabile
4. Reprezintă o modificare de culoare
5. Are culoarea albă
6. Reprezintă o modificare de integritate
7. Are culoarea roșie
8. Poate avea aspect de ”pată albă”
9. Cuprinde glande sebacee ectopice
10. Are un risc mare de malignizare în 3-6% din cazuri
128. Printre modificările de culoare ale mucoasei orale se numără:
1. Petele acromice
2. Eritroplazia
3. Vezicula
4. Aftele
5. Formațiunile nodulare
6. Leucoplazia
7. Fistulele
8. Edemul
9. Scleroze
10. Petele hemoragice
129. Formele patologice de arcadă sunt:
1. W - incongruențe frontale
2. M - endoalveolie premolară
3. U - incongruențe frontale
4. V - reducerea distanței intercanine
5. U - endoalveolie molară
6. M - retrodenția incisivilor centrali
7. W - aplatizarea zonei frontale
8. Trapez - endoalveolie molară
9. V - incongruențe latero-posterioare
10. Omega - incongruențe latero-posterioare
47/54
130. Printre cauzele extrinseci care determină discromii dentare se numără:
1. Hipotiroidism
2. Icter prelungit la nou-născuți
3. Porfiria cutanată
4. Tutun
5. Microorganisme
6. Leziuni pulpare
7. Medicamente aplicate local
8. Intoxicații cu metale grele
9. Alimente
10. Sânge din sulcusul gingival
131. Printre cauzele intrinseci care determină discromii dentare se numără:
1. Sânge din sulcusul gingival

2. Hipotiroidism
3. Leziuni pulpare
4. Microorganisme
5. Medicamente aplicate local
6. Porfiria cutanată
7. Tutun
8. Alimente
9. Icter prelungit la nou-născuți
10. Intoxicații cu metale grele
132. În cadrul semnelor odontale, modificările de formă includ:
1. Discromii
2. Dinte Moses
3. Incluzia
4. Dinți cuneiformi
5. Infrapoziția
6. Dens in dentis
7. Transpoziția
8. Perle de smalț
9. Taurodontismul
10. Hiperdonția
48/54
133. În cadrul semnelor odontale, modificările de sediu includ:
1. Anclavarea
2. Leziuni pulpare
3. Microdonția
4. Ectopia
5. Reincluzia
6. Tuberculi dentari
7. Macrodonția
8. Dinte baroc
9. Transpoziția
10. Heterotopia
134. Eroziunea:
1. Poate apărea datorită consumului excesiv de citrice

2. Reprezintă o modificare de sediu
3. Poate apărea datorită fricțiunii cu corpuri străine
4. Reprezintă o modificare de integritate
5. Poate apărea datorită regurgitației repetate
6. Reprezintă o modificare de număr
7. Nu apare ca urmare a consumului de sucuri acidulate
8. Poate apărea datorită stărilor cronice de vomă
9. Poate apărea datorită expunerii în mediul acid
10. Reprezintă uzura fiziologică a dinților
135. Malpozițiile dentare:
1. În plan sagital: grupul lateral în vestibulo- sau oropoziție

2. În plan transversal: grupul lateral în meziopoziție sau distopoziție
3. În plan transversal: suprapoziție, infrapoziție
4. În plan vertical: grupul lateral în vestibulo- sau oropoziție
5. În plan transversal: grupul frontal în mezio- sau distopoziție
6. În plan vertical: suprapoziție, infrapoziție
7. În plan transversal: grupul lateral în vestibulo- sau oropoziție
8. În plan vertical: grupul lateral în meziopoziție sau distopoziție
9. În plan sagital: grupul lateral în meziopoziție sau distopoziție
10. În plan sagital: grupul frontal în vestibulopoziție sau oropoziție
49/54
136. Modificările aspectului limbii includ:
1. Limba bifidă congenitală

2. Anchiloglosia
3. Limba neagră piloasă
4. Macroglosia
5. Limba atrofică
6. Limba saburală
7. Limba plicaturată
8. Aglosia
9. Micrognația
10. Depapilarea
137. Hiperplazia gingivală poate fi determinată de:
1. Gingivita de sarcină și pubertate

2. Edem inflamator
3. Scăderea numărului celulelor
4. Gingivita hiperplazică la copii cu aparate ortodontice
5. Creșterea volumului celulelor
6. Fibromatoza gingivală
7. Retracția gingivală
8. Scăderea volumului celulelor
9. Epulis (hiperplazii pseudotumorale)
10. Ca mecanism de compensare la trauma ocluzală
138. Despre congestia gingivală sunt adevărate următoarele:
1. Apare în inschemie prelungită

2. Mucoasa este roșu aprins
3. Apare în forme inflamatorii acute instalate sub acțiunea tartrului
4. Poate apărea sub formă de parodontită
5. Este fiziologică
6. Poate apărea sub formă de gingivită
7. Mucoasa este albă
8. Nu este expresia clinică a unei hiperemii reacționale inflamatorii
9. Poate apărea sub formă de papilită
10. Apare în cadrul unui proces neinflamator
50/54
139. Tipurile patologice de contacte dento-dentare sunt reprezentate de:
1. O poziție centrică a mandibulei

2. Interferențe ocluzale
3. Ocluzie deschisă
4. Contacte ocluzale excentrice: cuspid-cuspid
5. Contacte premature
6. Contacte uniforme dento-dentare
7. O traiectorie corectă de inchidere a mandibulei
8. Contacte ocluzale excentrice: cuspid-pantă cuspidiană
9. Contacte ocluzale excentrice: contacte liniare
10. Contact cuspid-șanț intercuspidian
140. Prin examinarea ocluziei posttraumatice se poate constata:
1. Modificări de culoare
2. Ocluzia deschisă
3. Inocluzia la nivelul fragmentelor fracturate
4. Ocluzia încrucișată
5. Vezicule
6. Ocluzia în doi timpi
7. Ocluzia lingualizată
8. Leucoplazie
9. Heterotopie
10. Aglosie
141. Pierderea punctului de contact se poate produce prin:
1. Migrări dentare
2. Diabet
3. Hipertiroidism
4. Tratamente protetice necorespunzătoare
5. Edentații
6. Tonicitate musculară scăzută
7. Carii proximale
8. Treme, diasteme
9. Hipotiroidism
10. Trismus
51/54
142. Accentuarea șanțului labio-mentonier apare prin:
1. Ocluzie inversă
2. Distalizarea mandibulei
3. Supurațiile obrajilor
4. Răsfrângerea buzei în ocluzie adâncă
5. Mărirea etajului inferior al feței
6. Pierderea molarilor 3
7. Absența suportului scheletal pentru buza inferioară
8. Progenie mandibulară
9. Retragerea procesului alveolar inferior
10. Pierderea dinților frontali
143. Modificările profilului facial pot semnala:
1. Cauze iatrogene (tratamente ortodontice sau protetice incorecte)

2. Secreție salivară scăzută
3. Supurații în zona frontală ce determină buza de tapir
4. Prurit generalizat
5. Zgomote articulare
6. Nevralgie de trigemen
7. Modificări în dezvoltarea oaselor maxilare (disgnații)
8. Tulburări de poziție a dinților
9. Tulburări în poziția sagitală a oaselor maxilare
10. Aglosie
144. Profilul de ”batracian”:
1. Se mai numește profil de ”pasăre de pradă”

2. Este fiziologic
3. Nu poate apărea în urma unor intervenții chirurgicale extinse
4. Apare în rezecțiile de maxilar
5. Apare în anchiloze mandibulare unilaterale
6. Este patologic
7. Se întâlnește în anchiloze temporo-mandibulare bilaterale
8. Reprezintă o modificare a profilului facial
9. Se întâlnește în rezecțiile de mandibulă de la un gonion la celălalt
10. Se întâlnește în pierderea ramului orizontal al mandibulei prin procese
inflamatorii ale osului
52/54
145. Paloarea dobândită apare în următoarele afecțiuni generale:
1. Sclerodermie
2. Anemie
3. Afecțiuni renale
4. Afecțiuni hepatice
5. Afecțiuni hemoragice
6. Hemangioame
7. Subfuziuni sanguine
8. Echimoze
9. Ciroză
10. Boala Addison
146. Modificările volumetrice localizate pe zone limitate ale oaselor maxilare sunt:
1. Torusul maxilar
2. Macrognația
3. Torusul mandibular
4. Micrognația
5. Agnația
6. Atrofiile proceselor alveolare
7. Spasmul muscular
8. Leucoplazia
9. Tuberozitățile hipertrofice
10. Exostozele de la nivelul crestei edentate
147. Spasmul muscular:
1. Este însoțit de dureri sub formă de crampe

2. Nu poate determina devierea mandibulei
3. Mușchiul are o consistență moale
4. Apare ca urmare a involuției fiziologice a sistemului stomatognat
5. Este o contracție prelungită la nivelul musculaturii
6. Poate determina impotență funcțională
7. Nu este dureros
8. Este însoțit de eritroplazie
9. Poate determina limitarea deschiderii gurii
10. Mușchiul este împăstat, de consistență lemnoasă
53/54
148. Modificările funcționale la nivelul articulației temporo-mandibulare sunt reprezentate
de:
1. Zgomote articulare: cracmentul și crepitațiile

2. Luxația
3. Saltul articular
4. Deschiderea normală a gurii
5. Aglosia
6. Subluxația
7. Ganglioni fluctuenți la palpare
8. Anchiloza, blocajul articular
9. Agnația
10. Hipertrofie gingivală
149. Edemul facial evoluează în funcție de dintele afectat astfel:
1. Edem al regiunii geniene superioare - de la nivelul premolarilor sau molarilor

maxilari
2. Edem al buzei superioare - de la molarii mandibulari
3. Edem al buzei superioare - de la incisivii maxilari
4. Edem al regiunii geniene inferioare și submandibulare - de la premolarii și
molarii inferiori
5. Edem al regiunii geniene și edem palpebral - de la caninii superiori
6. Edem al regiunii geniene și edem palpebral - de la incisivii mandibulari
7. Edem al buzei inferioare și mentonului - de la incisivii mandibulari
8. Edem al regiunii geniene inferioare și submandibulare - de la caninii maxilari
9. Edem al regiunii geniene superioare - de la incisivii mandibulari
10. Edem al buzei inferioare și mentonului - de la incisivii maxilari
150. Tipul facial longilin (ectomorf) se caracterizează prin:
1. Predominanța planurilor verticale în raport cu cele orizontale

2. Boltă palatină plană
3. Arcadă alungită
4. Contur facial trapezoidal
5. Diametru bizigomatic crescut
6. Boltă palatină adâncă
7. Contur ovalar înalt
8. Predominanța planurilor orizontale în raport cu cele verticale
9. Contur facial lat
10. Față alungită
54/54

Umf Examene: Examen - Umfiasi.Ro/Questionpreview

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Umf Examene: Examen - Umfiasi.Ro/Questionpreview

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

UMF EXAMENE

DIAGNOSTIC ORO - DENTAR 150

MATERIALE DENTARE 225

INSTRUMENTAR ȘI APARATURĂ PENTRU MEDICINA

PREVENȚIE ORO - DENTARĂ 0

1. Torusul rotunjit este:

1. imperceptibil cu ochiul liber

3. Cavitatea orala propriu-zisa este delimitata :

4. Mucoasa fetei dorsale a limbii prezinta papile:

1. Fungiforme – 1/3 anterioara

7. Inervatia somato – motorie este asiguarata de:

1. Nervul VII – muschii masticatori

9. Factorii intrasistemici sunt reprezentati de :

10. Punctele craniometrice laterale sunt :

12. Punctele craniometrice mediane sunt:

13. Planurile antropometrice orizontale sunt:

15. Tratamentul complet al pacientului cuprinde :

1. Restaurarea functiei fizionomice

16. Rolul meniscului articular :

1. Amortizeaza presiunili masticatorii

1. Culegerea datelor informative

18. Algoritmul anamnezei cuprinde :

19. Algoritmul anamnezei cuprinde :

1. Indica pozitia in societate a pacientului

21. La muzicienii care folosesc instrumentele de suflat apar :

1. Prezinta modificari faciale si orale caracteristice varstei

1. Afectiuni infecto -contagioase

24. Barbatii sunt mai receptivi la afectiuni generale ca :

25. In perioada sarcinii :

1. Se indica anestezia generala

27. Precautiile la pacientii cu functie respiratorie compromisa sunt :

1. Evitarea utilizarii digai

28. Precautiile la pacientii cu astm bronsic alergic sunt :

1. Nu se iau masuri suplimentare de protectie

30. Precautiile la pacientii cu diabet zaharat sunt :

1. Nu trebuie cunoscut nivelul glicemiei

31. Cefaleea este:

1. cea mai rara forma a durerii

1. perturbările emoţionale puternice ce o însoţesc, pot produce aparent

34. Clasificarea topografica a durerii:

1. Cefaleea vasculara de tip migrenos

36. Algiile faciale simptomatice dupa origine pot fi:

37. Cauzele durerii articulare localizate sunt:

39. Cauzele durerii alveolare:

1. existenţa de corpi străini, resturi radiculare, tumori

40. Cauze generale ale durerii mucozale:

1. anemii si avitaminoze B1, B12, C

42. Durerea psihogena:

1. prelungirea duratei masticatiei

44. Cauzele tulburarilor fonetice sunt:

1. modificări la nivelul bolţii palatine (formă, adâncime, reliefuri anatomice), ale

45. Modificarile gustative pot aparea:

1. la acţiunea acizilor asupra receptorilor -gustul acru

47. Cresterea acuitatii gustative se poate intalni :

1. in unele afecţiuni generale

48. In unele afecţiuni digestive, se întâlnesc o serie de aspecte particulare ale

1. halena poate fi apreciată ca simptom subiectiv când este percepută de

50. Cauzele halenei sunt :

1. halitoza nu poate determina tulburări psihice când bolnavul este conştient de

51. Cauzele halenei sunt :

1. medicul stomatolog nu trebuie să acorde atenţia acestui simptom

1. gingii cu suprafata texturata, puternic atasata de dinti

53. Manifestările otice se manifesta prin: