Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
MICROBI Bun
MICROBI Bun
Total
Disciplina
întrebări
Infecțiile inaparente:
A. sunt lipsite de simptome sau semne clinice
B. semnele si simptomele apărute sunt reduse
C. in cursul acestor infecții răspunsul imun nu apare
D. singura manifestare detectabilă ste răspunsul imun
E.infecțiile inaparente pot fi produse numei de bacterii
F. se mai numesc și infecții latente
G. se mai numesc și infecții sub clinice
H. răspunsul imun este specific pentru microorganismul infectant
I. se mai numesc și infecții inaparente
J.microorganismele nepatogene detemrină de regulă infecții inaparente
Bolile infectioase:
A. răspunsul imun poate fi detectat prin metode indirecte de diagnostic
B. răspunsul imun este specific pentru microorganismul infectant
C. sunt infecții clinic manifeste
D. sunt mai frecvente decât infecțiile asimptomatice pentru toate microorganismele
E.indicele de manifestare este mic pentru aceste infecții
F. răspunsul imun nespecific este util în stabilirea diagnosticului etiologic
G. indicele de manifestare depinde de microroganismul infectant
H. semnele și simptomele depind de microroganismul infectant și de stadiul bolii
I. semnele și simptomele sunt intotdeauna aceleași
J.sunt infecții subclinice
C. periaoda de debut
D. perioada de stare
E.perioada de lag
F. perioada asimptomatică
G. periada de manifestare clinică
H. perioada terminală
I. perioada de latență
J.periada de portaj
Infecțiile primare:
A. apar la gazdă cu imunitate specifică
B. pot fi determinate de bacterii condiționat patogene
C. microorganismele condiționat patogene pot fi patogeni secundari
D. apar la gazdă imunocompetentă
E.sunt determinate de microorganisme inalt patogene
F. sunt determinate de microorganisme nepatogene primar
G. pot fi cauza unei infectii secundare
H. pot fi determinate de bacterii patogene primar
I. apar consecutiv unei infecții secundare
J.microorganismele oportuniste pot fi patogeni primari
Infectiile endogene:
A. bacteriile condiționat patogene pot determina infecții endogene
B. apar la gazda imunocompetentă
C. relația de comensalism se transformă intr-o relație de mutualism
D. relația de comensalism se transformă intr-o relație de parazitism
E.sunt determinate de microorganisme ale microbiotei indigene
F. sunt determinate de microorganisme inalt patogene ale microbiotei indigene
G. toate infecțiile pot fi prevenite prin vaccinare
H. apar in conditiile unor deficiente de apărare antimicrobiană al gazdei
I. bacteriile condiționat patogene nu pot determina infecții endogene
J.nu pot fi prevenite eficient prin vaccinare
Infectiile exogene:
A. patogenii exogeni pot fi bacterii patogene sau condiționat patogene
B. apar in conditiile unor deficiente de apărare antimicrobiană al gazdei
C. sunt determinate de microorganisme exogene
D. bacteriile condiționat patogene pot determina infecții exogene
H. vaccinarea nu este eficientă pentru prevenirea infecțiilor exogene
I. virusurile nu pot determina infecții exogene
J. sunt produse numai de bacterii inalt patogene
Infecțiile inchise:
A. transmiterea unei infecții inchise se poate face indirect prin vectori
B. transmiterea unei infecții inchise se poate face direct, transplacentar
C. transmiterea unei infecții inchise se poate direct, prin instrumentar chirurgical nesteril
D. transmiterea unei infecții inchise se poate face direct, prin expunere percutană
E.agentul infecțios se găsește in sânge
F. transmiterea unei infecții inchise se poate accidental prin instrumentar contaminat
G. agentul infecțios se găsește inchis intr-o cavitate (peritoneală, pleurală)
H. transmiterea unei infecții inchise se poate face prin expunere percutană
I. transmiterea unei infecții inchise se poate face indirect, prin transfuzie cu sange contaminat
J.transmiterea unei infecții inchise se poate face indirect, transplacentar
Infectia nozocomială:
A. se mai numesc și infecții emergente
B. se mai numește și infecție de spital
C. prin flora de spital se înțelege flora de colonizare a pacienților
D. se mai numește și infecție asociată îngrijirilor medicale
E.flora de spital este de regulă o floră pretențiosă nutritiv
F. patogenii nozocomiali colonizează cu ușurintă mediul de spital
G. apar de regulă în condițiile utilizării instrumentarului nesteril
H. bacteriile de spital au sensibilitate multiplă la antibiotice
I. poate aparea în condițiile practicării actului medical diagnostic sau terapeutic
J.flora de spital are rezistență crescută a antibiotice și dezinfectante
Enterobacteriaceele:
A. sunt bacterii pretențioase nutritiv
B. sunt bacterii natural rezistente a Penicilină
C. sunt bacili gram-negativi facultativi
D. toate specile sunt înalt patogene
E.sunt implicați în apariția infecțiilor nozocomiale
F. sunt bacili gram-negativi strict anaerobi
G. sunt bacterii natural sensibile a Penicilină
Pseudomonas aeruginosa:
A. sunt bacterii extrem de pretențioase nutritiv
B. sunt bacili gram-negativi strict aerobi
C. sunt bacterii nepretențioase nutritiv
D. sunt bacterii natural rezistente a Penicilină și aminopeniciline
E.produc infecții numai la pacienții imunodeprimați
F. sunt bacterii alfa-hemolitice
G. mai este numit bacil piocianic
H. produce un pigment albastru sau verde difuzibil in mediul de cultură
I. produc un pigment verde numit biliverdină
J.sunt bacili gram-pozitivi aerobi
Escherichia coli:
A. filiație între cazuri este dovedită
B. număr de imbolnăviri constant de la un an la altul
C. filiația intre cazuri poate fi dovedită prin investigatie epidemiologică
D. cele mai fidele metode de investigatie epidemiologică sunt metodele fenotipice
E.cresterea bruscă a numărului de cazuri de infecție intr-o zonă
F. filiația cazurilor este caracteristică infecțiilor sporadice
G. metodele moleculare nu sunt indicate pentru de demonstrarea identității izolatelor pemtru că
sunt scumpe
H. unele epidemii pot evolua pandemic
I. numar mare de cazuri dar fără filiație intre ele
J.identitatea izolatelor poate fi demonstrată prin metode fenotipice și metode moleculare,
genotipice
Klebsiella pneumoniae:
A. sunt bacterii sensibile la Ampicilină
B. produc cel mai frecvent infecții digestive.
C. sunt bacili gram-pozitivi aerobi
D. pot determina infecții de plăgi și arsuri la pacienții spitalizați
E.sunt bacterii extrem de pretențioase nutritiv
F. pot determina pneumonie acută lobară
G. sunt intotdeuna bacterii beta-hemolitice
H. sunt bacterii nepretențioase nutritiv
I. sunt bacili gram-negativi facultativi
J.determină frecvent infecții urinare
Pentru identificarea unei bacterii pana la nivel de specie trebuie studiate următoarele
caractere:
D. caracterele de cultură
E.caracterele microscopice
F. caracterele epidemiologice
G. caracterele serologice
H. caracterele genetice
I. caracterele enzimatice
J.caracterele antigenice
Interferonii:
A. Au acțiune imunomodulatoare
B. Sinteza interferonului alfa este stimulată de endotoxină
C. Au efect antiproliferativ
D. Interferonii alfa sunt limfokine
E.Reprezintă prima linie de apărare antivirală
F. Sunt glicoproteine sintetizate de fibroblaști
G. Reprezintă o barieră chimică constitutivă
H. Sunt sintetizați de hepatocite
I. Au acțiune directă asupra replicării virale
J.Sunt efectori ai apărării antiinfecțioase specifice
Sistemul complement:
A. Toate componentele sale sunt sintetizate în hepatocite
B. Este activat de endotoxine microbiene
C. Determină leucopenie
D. Reprezintă un mecanism de apărare specifică umorală
E.Are rol de anafilatoxină
F. Inhibă chemotaxia
G. Este un complex de glicoproteine
H. Are acțiune citolitică prin formarea de pori în membrana bacteriană
I. Este activat de prezența complexelor imune
J.Este o barieră chimică constitutivă a mediului intern
Despre mecanismele comune de apărare care intervin la nivelul mucoaselor, putem afirma:
A. stratul de mucus maschează receptorii celulari pentru liganzii microbieni conține transferină
B. participă și bariera ecologică reprezentată de IgA secretor
C. stratul de mucus maschează receptorii celulari pentru liganzii microbieni conține tiocianați
D. sunt mecanisme antimicrobiene simple, care, uneori, pot fi mai eficiente decât cele de la
nivelul tegumentului
E.participă și bariera ecologică de la nivelul mucoaselor reprezentată de flora patogenă
F. participă și îndepărtarea microorganismelor prin spălarea suprafeţelor de către secreţii sau
excrete
G. participă și bariera ecologică de la nivelul mucoaselor normal colonizate
H. sunt reprezentate de integritatea mucoaselor
I. sunt mecanisme antimicrobiene complexe, dar mai puţin eficiente ca cele tegumentare
J.stratul de mucus maschează receptorii celulari pentru liganzii microbieni conține
lizozim și lactoferină
Seroprofilaxia:
A. Se utilizează profilactic la persoane cu boala serului
B. Asigură protecție un timp limitat
C. Se administrează anticorpi preformați
D. Este o metodă nespecifică de profilaxie
E.Utilizează limfocite T specific sensibilizate
F. Asigură protecție imediată
G. Este indicată la persoane cu agammaglobulinemie
H. Asigură protecție pentru toată viața
I. Nu este urmată de apariția memoriei imunologice
J.Se referă la administrarea de anatoxine
Chimioprofilaxia:
A. Eficiența durează cât este administrat medicamentul
B. Poate fi indicată pentru stingerea unei izbucniri epidemice (ex. boala meningococică)
C. Poate genera disbioze, în special candidoze
D. Nu poate fi folosită în profilaxia reumatismului articular acut
E.Are eficacitate imediată
F. Protecția oferită apare după aproximativ 3 săptămâni
G. Calea de administrare este intramusculară
H. Nu poate fi folosită în profilaxia tuberculozei
I. Previne apariția unor infecții
J.Nu influențează fenomenul de rezistență la antibiotice
C. Prevenirea colonizărilor anormale
D. Prevenirea unei izbucniri epidemice într-o colectivitate închisă
E.Prevenirea bolilor post-streptococice
F. Prevenirea tetanosului la pacienți cu plăgi
G. Prevenirea uscăciunii mucoaselor
H. Prevenirea unor disbioze
I. Prevenirea unor intoxicații
J.Prevenirea rezistenței la antibiotice
In primul an de viață:
A. mucoasele rale nu sunt colonizate
B. dinții sunt colonizați în principal de lactobacili
C. dinții sunt colonizață de streptococii grupului mutans
D. crevasele gingivale sunt colonizate de bacterii anaerobe
H. dintii sunt colonizați de actinomicete
I. dinții sunt colonizați în principal de bacterii anaerobe
J. flora orală este dominată de streptococii orali
La persoanele adulte:
A. flora orală conține aproximatix 500 de specii microbiene
B. dinții au speții retentive mai importante
C. crevasele gingivale mai adanci favorizează clonizarea cu streptococi orali
D. majoritatea microorganismelor de colonizare sunt virusuri orale
E.dinții morfologie identică si colonizare similară cu ce a copilului
F. flora orală este compusa din multe specii de tranziție
G. crevasele gingivale sunt mai adanci
H. flora orală conține peste 1000 de specii microbiene
I. flora orală este variată (comunitate climax)
J.majoritatea microorganismelor de colonizare sunt bacterii
La persoanele edentate:
A. flora orală este similară cu ce a persoanelor needentate
B. creștee numărul de levuri
C. Fara enunt
D. se reduce numărul de bacterii anaerobe
E.flora orală seamana cu ce a sugarului edentat
F. flora orală este mai săracă decât la cei cu dentitie
G. scade numărul de levuri
H. crește numărul de bacterii anaerbe
I. dispar dinții și crevasele gingivale
J.crește numărul de streptococi mutans
Streptococii orali:
A. se mai numesc și streptococi viridans
B. sunt intotdeauna alfa-hemolitici
C. se mai numesc și streptococi anginoși
D. port fi betahemolitici
E.pot fi nehemolitici
F. sunt agenți etiologici principali ai anginei bacteriene
G. majoritatea speciilor sunt alfa-hemolitice
Streptococii orali:
A. sunt colonizatori tertiari ai biofilmului dentar
B. sunt bacterii facultativ anaerobe
C. sunt coci gram-pozitivi așezați în lanturi lungi
D. aparțin grupului filogenetic Streptaocccus viridans
E.aparțin la mai multe grupuri filogenetice
F. sunt bacterii nepretențioase nutritiv
G. sunt colonizatori primari ai biofilmului dentar dentară
H. sunt bacterii pretențioase nutritiv
I. sunt bacterii strict anaerobe
J.sunt coci gram-negativi așezați în lanturi lungi
Streptococii viridans:
A. pot produce infecții sistemice la pacienții normoreactivi
B. colonizează primar mucoasele tractusului repirator inferior
C. pot determina pneumonie acută lobară
D. se mai numesc și streptococi patogeni
E.pot fi implicață în infecții endodontce
F. colonizează primar mucoasele orale
G. se mai numesc și streptococi orali
H. pot detrrmina pneumonie interstițială
I. sunt colonizatori ai peliculei dentare
J.pot determina endocardite infecțioase
Stafilococii:
A. colonizează tegumentele
B. colonizează mucoasele orale
C. colonizează tesuturile parodontale
D. colonizează mucoasele tractusului repirator inferior
E.sunt bacterii nepretențioase nutritiv
F. sunt coci gram-pozitivi așezați în grămezi
G. sunt coci gram-negativi așezați în grămezi
H. sunt bacterii pretențioase nutritiv
I. sunt bacterii strict anaerobe
J.sunt bacterii facultativ anaerobe
Streptococcus mutans:
A. aderă primar la pelicula dentară
B. este o specie umana
C. este o specie cariogenă pentru on și animale
D. colonizează suprafețele dentare
E.este una dintre speciile de streptococi orali
F. colonizarea începe imediat după naștere
G. colonizează predilect mucoasele orale
H. poate fi alfahemolitic, nehamolitic sau chiar batahemolitic
I. este o specie de steptococ patogen
A. este o specie umana
B. este o specie cariogenă pentru on și animale
C. colonizarea începe imediat după naștere
D. colonizează predilect mucoasele orale
E.aderă primar la pelicula dentară
F. este o specie de streptococ din grupul mutans
G. este o bacterie strict anaerobă
H. este o specie cariogenă
I. colonizează suprafețele dentare
J.este o specie de steptococ patogen
Lactobacilii:
A. sunt bacterii acidogene
B. colonizează suprafețele netede al ale dintilor
C. sunt bacterii acidurice
D. sunt bacterii microaerofile sau strict anaerobe
E.sunt bacili gram-pozitivi
F. sunt bacterii care determină progresia bolii parodontale
G. sunt bacili gram-negativi
H. sunt agenți etiologici ai bolii carioase
I. sunt bacterii strict naerobe
J.aderă ferm al pelicula dentară
Mecanismele patogene ale declanșării leziunilor din boala parodontală pot fi:
A. bacteriile din placa bacteriana colonizează și invadează țesuturile parodontale
B. placa bacteriană subgingivală este principalul factor patogen
C. bacteriile din placa bacteriana colonizează în mod normal țesuturile parodontale
D. responsabile de declanșarea bolii sunt bacteriile din palca bacteriană
E.bacteriile cu metabolism zaharolitic sunt principalele responsabile de distrucția tisulară
F. responsabile de declanșarea bolii sunt bacteriile din salivă
G. invazia este favorizată de leziunile produse prin calcificarea plăcii și formarea tartrului
H. bacteriile cu metabolism proteolitic sunt principalele responsabile de distrucția tisulară
I. bacteriile patogene nu invadează țesuturile direct
J.placa bacteriană supagingivală este principalul factor patogen
C. eliberarea de enzime litice
D. necroza tesuturilor parodontale
E.inflamație cronică granulomatoasa
F. fermentarea zaharurilor și eliberare de metaboliti acizi toxici
G. activarea anticopilor cu liza celulară
H. eliberare de citochine proinflamatorii
I. cele mai invazive bacterii sunt cele gram-pozitive
J.eliberare de citoscheletină
Prevotella intermedia:
A. formează colonii pigmentate in negru sau brun
B. este o bacterie asociată cu boala parodontală la gravide
C. este o specie natural sensibila la metronidazol
D. este o specie natural rezistenta la metronidazol
E.este un coc gram-negativ
F. hormonii estrogeni sunt factori de crestere pentru aceasta specie
G. hormonii tiroidieni sunt factori de crestere pentru aceasta specie
Tannerella forsythia:
A. hormonii estrogeni sunt factori de crestere pentru aceasta specie
B. este o bacterie carboxifila
C. este o bacterie strict anaerobă
D. este un coc gram-negativ
E.este o specie natural sensibila la metronidazol
F. este o bacterie slab asociată cu boala parodontală
G. este o specie natural sensibila la aminoglicozide
H. este o bacterie foarte puternic asociată cu boala parodontală
I. este un bacil gram-negativ
J.hormonii estrogeni sunt factori de crestere pentru aceasta specie
Fusobacterium nucleatum:
A. este un bacil gram-pozitiv filamentos
B. este o bacterie puternic asociată cu boala parodontală
C. hormonii estrogeni sunt factori de crestere pentru aceasta specie
D. este o bacterie foarte puternic asociata cu boala parodontală
E.este un bacil gram-negativ
F. hormonii estrogeni nu sunt factori de crestere pentru această specie
G. este o bacterie nepretentíoasă nutritiv
H. este o specie natural sensibila la vancomicina
I. este o bacterie strict anaerobă
J.are un aspect microscopic particular
Robert Koch:
A. a fost un cercetator francez
B. este cunoscut pentru descoperirea microscopului electronic
C. a descoperit streptococii orali
D. a pus la punct mediile de cultură solide
E.a descoperit Penicilina
F. a elaborat trei postulate care stau la baza diagnosticului etiologic al infectiilor
G. a trait in perioada interbelică
H. a descoperit bacilul tuberculozei
I. a fost medic ca formație
J.a fost un cercetator de origine germană
Microscopul optic:
A. se mai numeste si microscop electric
B. poate fi folosit pentru obiectivarea mobilitatii microorganismelor
C. permite evidentierea virusurilor
D. a fost pus la punct in secolul XIX
E.colorarea microorganismelor este absolut necesara
F. colorarea microorganismelor nu este absolut necesara pentru observarea lor
G. poate fi folosit pentru evidentierea bacteriilor
H. permite vizualizarea microorganismelor cu dimensiuni de ordinul micronilor
I. este format din parte optica si parte electronica
J.permite vizualizarea microorganismelor cu dimensiuni de ordinul milimetrilor
Louis Pasteur:
A. a fost un cercetator de origine germana
B. este primul cercetaor care a observat bacteriile
C. este considerat parintele medicinei
D. a studiat bolile laptelui si ale vinului
E.a pus la punct primele vaccinuri
F. a fost biochimist ca formatie
J. a discreditat teoria aparitiei spontanee a germenilor
Alexander Fleming:
A. a fost medic microbiolog
B. este considerat parintele medicinei
C. a descoperit fungii
D. a primit premiul Nobel pentru descoperirea Penicilinei
E.a fost medic microbiolog
F. a fost un cercetator de origine germana
G. a descoperit primul antibiotic introdus in terapie
H. este primul cercetaor care a observat bacteriile
I. a descoperit Penicilina
J.este un cercetator de origine scoțiană
Peptidoglicanul:
A. reprezintă ținta de acțiune a penicilinelor
B. este implicat în sinteza capsulei bacteriene
C. are specificitate de specie
D. reprezintă ținta de acțiune a lizozimului
E.este o structură prezenta numai în peretele micobacteriilor
F. se mai numește si mureină
G. se mai numeste si muraminidază
H. este o componentă constantă a peretelui bacterian
I. este o structură macromoleculară rigidă
J.are rol antifagocitar
Glicocalixul bacterian:
A. poate fi penetrat de substantele colorate
B. are rol în atașarea bacteriilor la suprafețele inerte și la celulele gazdei
C. are rol in metabolismul glucidic la bacterii
D. este o structură proteică la majoritatea bacteriilor
E.este vizibil la microscopul electronic
F. este o structură laxă numită slime
G. este prezent constant la bacterii
H. are rol în sinteza capsulei bacteriene
I. este o structură facultativă a bacteriilor
J.poate fi usor observat la microsocpul optic
Mycoplasma penumoniae:
A. determină pneumonie acuta lobară
B. este o bacterie condiționat patogenă
C. este o bacterie patogenă primar
D. tratamentul infecțiilor determinate se face cu Penicilină
E.diagnosticul etiologic se realizează prin PCR
F. poate determina pneumonie interstițială
G. poate determina infecții de tractus respirator superior
H. cultivarea acestei specii nu este posibilă de rutină
I. determină de regulă micoze orale
J.sunt bacterii acido-alcoolo-rezistente
Mycoplasma genitalium:
A. este cea mai mică specie bacteriană
B. este o bacterie gram-negativă
C. este o bacterie comensală a tractusului genital
D. tratamentul infecțiilor cu aceasta specie se face cu Penicilină
E.tratamentul infecțiilor se face cu macrolide sau tetracicline
F. determină infecții genitale la bărbat și la femeie
G. diagnosticul presupune cultivarea, izolarea si identificarea speciei
H. este o bacterie patogenă primar
I. este o bacterie acido-alcoolo-rezistentă
J.detectia acestui patogen se face prin PCR
Chlamydophila pneumoniae:
A. determina infectii de tractus respirator superior
B. forma infecțioasă sunt corpii elementari
C. forma intracelulară se numește corp reticulat
D. poate determina penumonie interstitială
E.cultivă numai pe medii de cultura imbogatite cu sânge
F. infecția se tratează cu cefalosporine
G. are rezistenta crescută la agentii de decontaminare
H. este o specie patogenă
I. diagnosticul infecției se poate face numei prin metode indirecte
J.determină pneumonie acută lobară
Ricketsiile:
A. au tropism numai pentru celulele tractusului respirator
B. sunt sensibile la Penicilină
C. sunt bacterii comensale
D. au capacități de sinteza proprii
E.sunt bacterii obligat intracelulare
F. au rezistență foarte scazută la factorii de mediu extern
G. au un ciclu de replicativ ce implică formarea de corpi reticulați
H. se transmit pe cale digestivă
I. sunt adaptate la transmiterea prin vectori
J.sunt dependente de energia oferită de celula gazda
Coxiella burnetii:
A. are poarta de intrare digestivă
E. cultivă doar pe medii de cultura imbogatite
F. poate forma endospori
G. este un patogen cu transmitere sexuală
H. determină pneumonie interstitială
I. este o rickettsie
J. este agentul etiologic al febrei Q
Micobacteriile:
A. sunt bacterii cu rezistență crescută la agenții de decontaminare
B. sunt bacterii cu creștere lentă
C. sunt bacterii natural sensibile la peniciline
D. sunt bacterii facultativ intracelulare
E.determină pneumonie atipică primară
F. sunt bacterii acido-alcoolo-rezistente
G. cultivă rapid pe medii de cultură speciale
H. sunt bacterii cu perete de tip gram-pozitiv
I. sunt bacterii strict anaerobe
J.determină infecții cronice
Spirochetele:
A. sunt bacterii foarte mobile
B. se transmit prin vectori
C. determina infecții sistemice
D. sunt agenti etiologici ai tuberculozei
E.sunt bacterii foarte fragile în mediul extern
F. sunt natural rezistente la Penicilină
G. sunt bacterii spiralate
H. sunt fungi spiralați comensali
I. sunt virusuri invelite
J.pot determina infecții cu transmitere sexuală
Levurile:
A. pot forma pseudohife, forma invazivă a levurii
B. celula fiica se numeste blastoconidie
C. sunt natural sensibile la peniciline
D. se divid prin inmugurire
E.sunt fungi unicelulari
F. se mai numesc si forme L bacteriene
G. sunt forme de rezistență ale fungilor
H. Candida albicans este o levură
I. determina infecții numite levurioze
J.nu pot determina decât extrem de rar infecții la om
Fungii filamentosi:
A. hifele pot fi septate sau neseptate
B. determină infecții numite filarioze
C. se tratează cu antibiotice cu spectru larg
D. cresc sub formă de filamente groase numite hife
E.se mai numesc și mucegaiuri
F. sunt microorganisme eucariote
G. prin creștere si multiplicare formează micelii
H. sunt micoorganisme strict anaerobe
I. pot să crească sub formă de pseudohife
J.sunt fungi dimorfi
Fungii dimorfi:
A. cresc sub forma de levura la 37˚C
B. sunt microorganisme procariote
C. sunt micorganisme comensale ale mucoaselor respiratorii
D. sunt fungi patogeni
E.cresc sub forma filamentoasă la temperatura camerei
F. antifungicul de electie este tetraciclina
G. Hisptoplasma capsulatum este un fung dimorf
H. au formă diferită în functie de mediul de cultură pe care cresc
I. Candida albicans este un fung dimorf
J.pot determina infecții grave, sistemice
Virusurile:
A. se mai numesc și viroizi
B. au capacitati de sinteza proteica dar nu de sinteza energetica
C. sunt microorganisme comensale
D. sunt microorganisme parazite
E.au structură procariotă
F. pot infecta numai omul
G. pot infecta bacterii, celule animale sau vegetale
H. sunt replicate de celula pe care o parazitează
I. nu au capacități de sinteza proteica proprie
J.sunt replicate în citoplasma sau în nucleul celulei gazdă
Genomul viral:
A. este sediul replicării virale
B. este format din ADN sau din ARN
C. conține informația genetică a virusului
D. este format din ADN si din ARN
E.virusurile ADN sunt replicate de regulă în nucleul celulei tintă
F. este mai rezistent la virusurile nude
G. poate să conțină plasmide
H. este replicat în celula infectată
I. codifică toate proteinele si enzimele virale
J.este format dintr-un singur cromosom
Virusul SARS-CoV-2:
A. infecțiile sunt frecvent asimptomatice
B. virusul poate fi detectat în celulele din tractusul respirator superior
C. poate determina pneumonie interstițială
D. poate infecta doar celulele tractusului respirator
E.diagnosticul serologic este cel mai utilizat pentru detecția virusului
F. este un coronavirus ADN
G. este un coronavirus
H. virusul poate fi detectat cel mai usor în sange
I. este un virus învelit
J.PCR-ul pune în evidenta antigenele de suprafață ale capsidei virale
Genomul bacterian:
A. informatia genetica la bacterii este codificată sub forma de ADN
B. include unul sau doi cromosomi
C. este format din cromosom si eventual una sau mai multe plasmide
D. este localizat in nucleoplasma bacteriană
E.informatia genetică la bacterii este codificata sub forma de ARN dublu catenar
F. bacteriile au un singur cromosom
G. este localizat în nucleul bacteriei
H. bacteriile au cel mai mic genom dintre toate microorganismele
I. genomul bacterian include obligatoriu una sau mai multe plasmide
J.este suportul eredității la bacterii
Plasmidele sunt:
A. se replică independent de cromosom
B. molecule de ADN dublu catenar, circular
C. pot fi transferate de la o bacterie la alta prin exocitoza
D. nu pot lipsi din citoplasma bacteriei
E.sunt structuri esentiale pentru supravietuirea bacteriei
F. mici molecule de ARN dublu catenar, liniar
G. fragmente de ADN extracromosomal
H. codifică unele caractere ce conferă bacteriei posesoare avantaje selective
I. elemente prezente numai la bacteriile gram-negative
A. plasmidul conjugativ nu poate fi integrat in cromosom
B. bacteria donor este posesoarea unui pil sexual
C. transferul genetic realizat prin pili comuni
D. transferul genetic de la o bacterie donor F+ la o bacterie receptor F-
E.plasmidul conjugativ codifica pilul sexual
F. presupune prezența unui plasmid conjugativ F
G. bacteria receptor este posesoarea unui plasmid conjugativ
H. bacteria donor este o bacterie rezistentă la antibiotice
I. transferul genetic realizat prin pili sexuali
J.transferul unor gene fagice F+ la bacterie receptor
Mutațiile:
A. sunt evenimente frecevnte ce apar în cursul diviziunii bactetriilor
B. mutantii auxotrofi sunt mai putin pretentioși decât populația parentală
C. frecvența mutațiilor intr-o populație bacteriană este constantă
D. sunt evenimente rare, spontane si imprevizibile
E.sunt erori aparute in cursul replicării ADN
F. rata mutatiilor spontane este foarte scazuta
G. agentii mutageni scad frecventa mutațiilor într-o populatie bacteriană
H. sunt determinate de creșterea nucleului bacterian in cursul replicării
I. gena mutanta se numeste alela
J.contribuie la selectia naturala si la evolutia speillor
Respirația bacteriilor:
A. mitocondriile bacteriilor sunt mai mici decat cele ale celulelor eucariote
B. bacteriile nepretențioase nutritiv sunt dependente numai de un singur factor d ecrștere
C. mediile de cultură nu trebuie sa conțină factori de creștere
D. bacteriile micoraerofile nu tolereaza prezenta oxigenului atmosferic
E.bacteriile anaerobe cresc numai in prezenta bioxidului de carbon
F. bacteriile anaerobe nu necesita oxigen pentru crestere și multiplicare
G. sunt condiții de mediu care determină creșterea bacteriilor
H. factorii de creștere sunt enzime bacteriene implicate în creșterea și multiplicarea bacteriilor
I. bacteriile pot porduce unul sau mai multi factori de creștere
J.respirația la bacterii se face le nivelul ribosomilor
Despre creșterea unei populații bacteriene într-un volum de mediu de cultura limitat
putem afirma:
A. timpul de generație pentru o specie bacteriană este determinat genetic
B. accelerarea ritmului de creștere începe în momentul în care concentrația nutrienților scade
C. în faza de lag bacteriile nu se multiplică
D. în faza de creștere logaritmică timpul de generație este cel mai scurt
E.în faza de lag bacteriile se adaptează la noile condiții de mediu și încep să se multiplice
F. timpul de generație șa bacteriile cu crstere rapidă este de 24 ore
G. testarea sensibilității la antibiotice se relizează în faza logaritmică de creștere
Parazitismul reprezintă:
A. o relatie între un microorganism și gazda sa
B. se mai numește și oportunism
C. un microorganism comensal poate dezvolta in anumite condiții o relație de parazitism
D. microorganismele patogene primar dezvolta cu gazda lor relații de parazitism
E.se mai numește și forezie
F. microorganismul se hranește pe seama gazdei dar îi aduce deservicii acesteia
G. este o infecție
H. este o disbioză
I. virusurile sunt microorganisme parazite
J.este o colonizare patologică
Comensalismul reprezintă:
A. este o relație unilaterală
B. un microorganism patogen poate deveni comensal
C. o relație intre un microorganism și gazda sa
D. se mai numește și oportunism
E.microorganismele comensale fac parte din flora normală a omului
F. bacteriile comensale se mai numesc și bacterii pionisr
G. un microorganism comensal poate veni în anumite condiții parazit
H. microorganismul se hrănește pe seama gazdei dar nu ii aduce deservicii acesteia
I. este o infecție
J.se mai numește și forezie
Mutualismul reprezintă:
A. lezarea barierelor gazdei poate transforma un microorganism mutualist intr-unul patogen
B. se mai numește și oportunism
C. bacteriile mutualiste se mai numesc și bacterii saprofite
D. se mai numește și forezie
E.este o relație unilaterală
F. o relatie intre un microorganism și gazda sa
G. este o infecție
H. din această relație beneficiază ambii parteneri
I. bacteriile mutualiste se pot transforma in anumite condiții în bacterii patogene
J.o bacterie care determină infecție latentă dezvoltă cu gazda o relație de mutualism
Bacteriile oportuniste:
A. determină infecții al orice gazdă
E.sunt bacterii patogene primar
F. transferul de material genetic intre bacterii poate favoriza patogenitatea acestora
G. sunt bacterii nepatogene
H. se mai numesc și bacterii inalt patogene
I. determină disbioze
J.pot fi bacterii comensale sau mutualiste
Speciile pionier:
A. sunt primele specii bacteriene care colonizează o suprafață
B. se mai numesc specii climax
C. speciile pionier modifică condițiile din biotopul in care habitează
D. sunt primele specii virale care colonizează o suprafață
E.nu pot coloniza suprafețele gazdei
F. sunt de regula specii inalt patogene
G. sunt primele bacterii care contaminează o suprafată sterilă
H. sunt bacterii care se pot adapta la condițiile oferite de gazdă
I. crează condiții petru colonizarea cu speciile de tranzitie
J.se mai numesc și specii de tranziție
Exotoxinele:
A. pot fi transformate în anatoxine
B. nu pot fi transformate în anatoxine
C. sunt termolabile
D. sunt termostabile
E.au acțiune nespecifică
F. au acțiune specifică
G. doza letală este de ng/kg corp
H. doza letală este de μg/kg corp
I. sunt toxine de natură lipopolizaharidică
A. sunt toxine de natură lipopolizaharidică
B. doza letală este de ng/kg corp
C. pot fi transformate în anatoxine
D. sunt termolabile
E.nu pot fi transformate în anatoxine
F. sunt termostabile
G. doza letală este de μg/kg corp
H. sunt toxine de natură proteică
I. au acțiune nespecifică
J.au acțiune specifică
Anatoxinele:
A. nu sunt imunogene
B. sunt utilizate ca antigene vaccinale
C. prin tratare chimică si-au pierdut toxicitatea
D. sunt utilizate ca vaccinauri vii atenuate
E.au structură proteică
F. au structură lipidică
G. derivă din toxine bacteriene
H. sunt imunogene
I. prin tratare chimică si-au pierdut parțial toxicitatea
J.derivă din anticorpii antitoxină
Antitoxinele:
A. au acțiune specifică
B. sunt toxine proteice modificate care pierd toxixitatea dar pastrează imunogenitatea
C. sunt inrudiți cu toxinele bacteriene proteice
D. sunt utili in terapia specifică a infecțiilor toxigene
E.au acțiune nespecifică
F. sunt anatoxine
G. sunt utili in seroprofilaxia specifică a infecțiilor toxigene
H. pot neutraliza toxinele bacteriene
I. sunt anticrpi antitoxină
J.sunt utili în chimioprofialxie
Toxina tetanică:
A. este o toxină proteică
B. determină paralizia musculară specifică din tetanos
C. este o toxină lipopolizaharidică
D. este produsă de Corynebacterium tetani
E.este responsabilă de fenomenele sapastice din tetanie
F. determină contractură musculară prin blocarea relaxării sinaptice
G. se mai numeste si tetanolizină
H. este produsă de Clostridium tetani
I. se mai numeste si tetanospasmină
J.este responsabilă de fenomenele din tetanos
Toxina difterică:
A. este responsabilă de fenomenele toxice din difterie
B. este produsă de Clostridium diphtheriae
C. determină fenomenele necrotice specifice anginei difterice
D. se mai numeste si difterină
E.este o toxină lipopolizaharidică
F. determină paralizia musculară specifică din difterie
G. este o toxină proteică
H. este responsabilă de fenomenele sapastice din crupul difteric
I. are efect de blocare a sintezei proteice
J.este produsă de Corynebacterium diphtheriae
Toxina botulinică:
A. determină contractura musculară specifică din botulism
B. este o toxină lipopolizaharidică
C. este o toxină proteică
D. determină paralizia musculară specifică din botulism
E.este responsabilă de fenomenele toxice din angina botulinică
F. produce botulismul, o toxinfecție alimentară
G. are ca efect specific blocarea transmiterii influxului nervos la nivelul plăcii neuromusculare
H. este produsă de Clostridium botulinum
Rol de adezină la suprafețele celulare pot avea:
A. proteinele de suprafată ale peretelului bacterian
B. glicocalixu
C. flagelii
D. endosporii
E.fimbriile
F. acizii teichoici
G. capsula
H. pilii sexuali
I. peptidoglicanii
J.arabinogalactanul