Lista distorsiunilor cognitive Gandirea dihotomica: tendinta de a aprecia lucrurile in culori extreme, alb-ne de a plasa experientele de viata si persoanele th doua categorii distinct, diametral opuse (bun ~ rau, frumos -urdt ete.), Daca un anumit lucru nu a fost realizat perfect (ananed 6 lingurit’ de inghetata isi spune : wdicta mea este total compromisa’ Gandul negativ 0 supara atat de mult inoat pand la uneg manéinca toatai cutia de ‘nghetata (consecinfa comportamentala disfunctionala), mtragerea unel reguli generale sau concluzii, pe baza unuia care eat Multor incidente izolate gi utlizarea arbitrard a acester Teguli in alte situati eveninen Mase Sau! nu cu regula respectiva - tendinta des Considera ca un ctisanent negativ singular reprezintd un model care so ve fepeta la nesfarsit, sfilgand termeni ca “tofdeauna’, *niciodats’. Taneirul parce ae iubita isi va spune “niciodata n-o sa-mi gasesc o prietena” referitoare la cartea sa si doar unul negativ, el va fi obsedat zile in sir doar de respectivul comentariu critic, ; Desconsiderarea pozitivului: tendinja de a respinge toate experientele pozitive, afirmand ca acestea nu conteaza. Astfel, daca o persoana a resheat un lucru bun, isi Proc cda eC2 20°! ler nu este suficient de bun, fie ca oricine altoineva ry procedat la fel. nor situafii atuncl cand nu exi formulate. In aceasta categorie sunt incluse : ~ _oitirea gAnduriior- a conchide in mod art ceva in legatura cu tine, fara sa verifi acest sens. — ot ewe8 viltorului: a prezice faptul o& lucrurile vor lua o Intorsatura nefericits, Astfel, Inainte de a da un examen, studentul igi spune : “voi pica cu siguranta acest examen". bitrar ca cineva ifj este ostil, sau gandeste ici acest lucru, sau s& ai vreo dovada In tendinta de a exagera consecintele negative ale unui eveniment sau altul din realitate, pana la extrem, uneori, Astfel, un eveniment neplécut care s-a petrecut sau se va petrece in vitor este considerat nu doar neplacut ci teribil ingrozitor, de nesuportat (,va fi ingrozitor dacéi voi pica acest examen’) 6. Catastrofizarea: Presupune ca starile afective negative reflect realitatea, inversandu-se raportul cauza-efect. “Mi-e fricd s& zbor cu avionul, asta inseamné ca este foarte periculos s& clatoresti cu avionul” sau : “Ma simt inferior asta Inseamné ca nu este nimic de capul meu" etc. 7, Judecata afectiva: tendinfa de a8. ; Imperativete categorce: tendinja de a gandi c& lucrurile trebuie neaparat sa coreep ne coir Sau expectatilor personale. Astfel, un student eminent ig spune, un examen greu : “nu ar fi trebuit s4 fac at: tAnaira, la randul ei, gandeste astfel : “el hike re i, trebuie Ci coowins aps eh eaparat sd ma iubeascd si sa se firmatiile de tipul *trebuie neay parat’, referitoare la propria persoana, gen : ; , genereaz ieee si frustrare, in timp ce. acelagi tip de afirmatii cu privire ja celal aie lumea inconjuratoare conduc la suparare si frustrare. ("El nu ar fi trebult co fe tat de incapatanat si certaret") ” 9. Etichetarea: reprezinta o forma a tipului de gandire “totul sau nimi sa-si spuna : “am féicut 0 greseala’, subiectul igi adauga o eticheta « Etichetarea reprezinta o modalitate irationala de a gandi, pentru ca evaluati global, identificati cu toate calitatile si defectele lor. Oamenii reprezinta finte reale, in timp ce “ratati, “frustrafil” sau "nebunil’ nu sunt altceva decat abstractiuni care genereaza manie, anxietate, frustrare si imagine de sine scdzuta, Etichetele negative pot fi aplicate si altor persoane. Astfel, daca cineva ne-a facut o nedreptate, avem tendinfa de a-| cataloga drept un om rau: ic’. Astfel, in loc “sunt un ratat” camenii nu pot fi 10.Personalizarea si blamarea ~ Tendinfa de a te simti responsabil pentru o situalie pe care nu 0 controlezi pe deplin. Astiel, o sotie maltratatd de sot isi poate spune “daca ag fi mai buna la pat, el nu m-ar mai bate’. Exista insa si persoane care procedeaza invers, blamandu-i pe alfii sau Imprejurarile pentru necazurile lor si ignorénd modul in care ei au contribuit la aparitia problemelor respective. “CAsnicia mea merge atat de prost deoarece sotul meu este total iresponsabil.” Blamarea altora nu da rezultate bune, pentru ca persoana blamata se va simt! transformaté in “tap ispasitor’ si va avea tendinta de a arunca inapoi vina ,blamatorului", 11. Realizarea unor comparatii inechitabile: tendinta de a interpreta evenimentele conform unor standarde nerealiste, de a se compara in permanent& numai cu persoane care au performante superioare lu 42. Orientarea plind de regrete catre trecut: persoana isi concentreaza atentia ‘supra acelor lucruri pe care ar fi trebuit s& le faca mai bine in trecut, scapand din vedere prezentul i vitorul ~ ,nu ar fi trebuit séi fi sous ace! lucru”. i Ey i daca” : lorlalt tot 13, Orientarea “ce ar fi daca”: tendinfa de a-si adresa sau de a adresa cel felul de intrebairi in legatura cu evenimente negative care s-ar fi putut intampla sau se vor putea intreba si de a nu fi multumit niciodaté de raspunsuri — ,ce va fi daca voi legina sau imi voi pierde autocontrolul?” 14, Respingerea contraargumentelor: tencinja de a respings toate ene contrazic gandurile si convingerile sale negative — un tanair ca sider ca ert 2d tie lubit va tinde s& resping’ orice dovadai legaté de faptul c& cineva fine la el sau il apreciaza. 15. Intoleranta la frustrare: evaluarea unei SE LE ae retti s ail Eroarea const in fap! suportat, acceptat sau trait cu ea. Ero Oe ty erenporabl sal i determinat de situatje, la statut bil sau eine ee a fectiv, desi, adeseori continu sé in bil, de a nu mai putea face fata efectiv, , 2 fi a Hae jn astfel de situatii. Faptul cd nu mal suntem dispusi a 2 means ms ar tot ceea ce tine de noi sé 0 schimbam nu inseamna ca e: ip tolerat si c nu putem ‘8 ne bucuram de alte situatii $1 chiar s& experientiem emot!! pozitive