Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Lab13 2
Lab13 2
Formularea testului:
clear;
m=84;s=3;
Pragul de semnificat, ie α
a=0.01;
Pk (fi −npi )2
Statistica (criteriul de testare) χ2 = i=1 npi
f=[15,39,96,87,48,15];
r=length(f);
n=sum(f);
x=78:3:90;
F=[0,normcdf(x,m,s),1];
p=F(2:end)-F(1:end-1)
p = 1x6
0.0228 0.1359 0.3413 0.3413 0.1359 0.0228
H=sum((f-n*p).^2./(n*p))
H = 23.6597
Regiunea critică (χα , ∞) unde χα = cuantila de ordin 1 − α ale repartit, iei χ2 cu 3 grade de libertate
1
ha=chi2inv(1-a,r-3)
ha = 11.3449
h=0:0.01:15;fh=chi2pdf(h,r-3);
plot(h,fh);
patch([h(h>=ha),ha],[fh(h>=ha),0],'b');
0.25
0.2
0.15
0.1
0.05
0
0 5 10 15
Decizia
if H<ha
disp('ipoteza se accepta')
else
disp('ipoteza se respinge')
end;
ipoteza se respinge
2
Exerciţii
1. Un mare comerciant vrea să vadă dacă un anumit produs se vinde la fel (uniform) în 5 dintre mag-
azinele sale. Se constată că într-o saptamână s-au realizat vânzări în mii RON de 43, 29, 52, 34, 48.
Este această informaţie suficientă pentru a considera că există mari diferenţe între cele 5 magazine?
2. O reclamă a fost difuzată în mass-media. Dintr-un eşantion de 800 de persoane au fost 434 care nu
au văzut reclama; 329 au văzut o dată; 35 de două ori şi 2 de 3 ori (nimeni mai mult de trei ori).
Ne propunem să verificăm la nivel de semnificaţie 5% dacă numărul de vizionări ale reclamei are o
repartiţie binomială cu parametru p = 0.2.
3. Presupunem că este testată durata de funcţionare a unui tip de becuri (măsurată în ore) pentru
un eşantion de 30 de becuri. S-a observat că durata de funcţionare a 9 becuri este sub 1000 de
ore, a 12 becuri între 1000 şi 2000 de ore, a 8 becuri între 2000 şi 3000 de ore, iar a unui bec peste
3000 de ore. Să se testeze la nivel de semnificaţie de 0.1% dacă datele prezentate sunt repartizate
exponenţial.
4. La un campionat mondial de fotbal repartiţia numărului de goluri pe meci este dată în tabelul de
mai jos. Să se testeze cu nivelul de semnificaţie α = 0.05 dacă repartiţia numărului de goluri pe
meci este Poisson.
5. Se compară două tipuri de fire A şi B din punctul de vedere al rezistenţei la rupere, exprimată
în kgf /m2 . Presupunem că aceasta este repartizată normal pentru ambele tipuri, cu σ1 = 5.6,
σ2 = 6.3. Se testează 50 de bucăţi din fiecare tip de fir în condiţii similare. Tipul A are o rezistenţă
medie la rupere de 78.3, iar tipul B are o rezistenţă medie la rupere de 87.2. Să se construiască un
interval de încredere 95% pentru diferenţa mediilor. Cât de mare trebuie să fie volumul eşantioanelor
n = n1 = n2 pentru a obţine o marjă de eroare de 0.9?
6. Se cântăresc piese din două depozite. Din primul depozit se ia un eşantion de 9 piese şi se obţine o
greutate medie de 64 kg cu s21 = 6 kg, iar din al doilea depozit un eşantion de 16 piese şi se obţine
o greutate medie de 59 kg cu s22 = 5 kg. Să se determine un interval de încredere 95% pentru
diferenţa greutăţilor medii m1 − m2 , presupunând că σ1 = σ2 .
7. La o staţie meteorologică s-au înregistrat cantităţile de apă căzute într-o lună în două regiuni
diferite. Pentru prima regiune s-a obţinut o medie de 8.75 l/m2 cu s21 = 1.1 folosind datele din
ultimii 15 ani, iar pentru cealaltă regiune s-a obţinut o medie de 6.25 l/m2 cu s22 = 1.32 folosind
datele din ultimii 12 ani. Să se determine un interval de încredere 95% pentru diferenţa cantităţilor
medii de apă.