Sunteți pe pagina 1din 4

Renaterea de apogeu

fig. 1. Bramante. Santa Maria presso San Satiro. Milano

fig. 2. Bramante. Santa Maria presso San Satiro. Milano. Exteriorul capelei

fig. 3. Bramante. Santa Maria Presso San Satiro. Milano

fig. 4. Bramante. Santa Maria presso San Satiro. Milano. Vedere altar

fig. 5. Bramante. Santa Maria delle Grazie. Milano

fig. 6. Bramante. Santa Maria delle Grazie. Milano

fig.7. Bramante. Santa Maria delle Grazie. Milano

Renaterea de apogeu

fig. 7. Bramante. Claustrul bisericii Santa Maria della Pace. Roma Studiul proporiilor edificiului i al rapoartelor ntre elemente

fig. 8. Bramante. Claustrul bisericii Santa Maria della Pace. Roma

fig. 9. Bramante. Tempietto. Roma Proiectul iniial cu amenajarea claustrului

fig. 10. Bramante. Tempietto. Roma Situaia actual

fig. 11. Bramante. Tempietto. Roma

Renaterea de apogeu

fig. 12. Bramante. Proiectul pentru Vatican, cu amenajarea curii Belvedere i reconstrucia catedralei San Pietro

fig. 13. Bramante. Curtea Belvedere. Vatican. n partea stng a imaginii se afl, vila lui Inoceniu al VIIIlea iar n dreapta este reedina papal. Cele dou cldiri sunt unite de dou galerii dezvoltate n lungime, pe o distan de 300 m. Corpurile de legtur sunt acoperite la acelai nivel dar nlimea lor este variabil, din cauza denivelrii terenului.

Renaterea de apogeu

10

fig. 14. Bramante. Curtea Belvedere. Vatican Seciune prin curtea de jos

fig. 15. Bramante. Curtea Belvedere. Vatican Arhitecura galeriilor care nchid curtea reproduce motivul arcului de triumf care, prin maiestate i plasticitate, creaz un cadru monumental

fig. 16. Leonardo da Vinci. Studiu pentru o cldire de tip central

fig. 17. Bramante. Planul catedralei San Pietro. Roma Soluia lui Bramante pentru aceast cldire a fost influenat, fr discuie, de studiile lui da Vinci. Compoziia are la baz principiul adiionrii i al subordonrii. Spaiul principal, o cruce cu brae egale, este nconjurat de spaii secundare, care preiau planul n cruce greac.