Securitatea nucleara

Mentinerea permanenata a unui inalt nivel de securitate nucleara in toate fazele de realizare si exploatare a obiectivelor si instalatiilor nucleare este de o importanta vitala si constituie prima prioritate pentru Societatea Nationala Nuclearelectrica SA. Gradul inalt de securitate nucleara este asigurat de modul in care obiectivele si instalatiile nucleare sunt proiectate, construite, puse in functiune si exploatate. Documentul cuprinzand Politica de securitate nucleara elaborat in cadrul Societatii Nationale Nuclearelectrica SA si aprobat de Autoritatea de reglementare in domeniul nuclear din Romania, garanteaza performante deosebite in toate activitatile importante pentru asigurarea securitatii nucleare, in toate fazele de realizare si exploatare a obiectivelor si instalatiilor nucleare. Acest document confirma si intareste faptul ca securitatea nucleara are prioritate maxima, fata de cerintele legate de productie sau de termenele planificate in realizarea activitatilor de investitii.Securitatea nucleara reprezinta totalitatea masurilor tehnice si organizatorice si actiunilor adoptate intr-o centrala nuclearoelectrica pentru protectia populatiei si mediului ambiant impotriva eliberarilor de substante radioactive.Pentru populatie si mediul inconjurator riscul produs de combustibilul nuclear din reactor este minim, intrucat inpermanenta: puterea reactorului este sub control; combustibilul este racit; radioactivitatea este retinuta.Acestea sunt redate pe scurt de "regula de aur": control, racire si retinere

Securitatea ecologica De mai bine de un deceniu si jumatate, lumea stiintifica, guvernele si opinia publica au acceptat, n fata evidentelor, realitatea fenomenului schimbarilor climatice si ncearca sa faca fata primelor sale manifestari meteorologice extreme Secetele prelungite, incendiile devastatoare si verile caniculare din Europa sud-vestica ori inundatiile virulente si alunecarile de teren din partea central-estica a continentului, cu victime umane de ordinul zecilor de mii, pagube de miliarde de euro si o categorie marginala noua, cea a refugiatilor climatici, se numara printre consecintelor lor imediate. n plan national, ncepnd cu seceta severa din 2003, cnd nivelul Dunarii a cunoscut scaderi-record, urmate de cele 7 valuri de inundatii din 2005 si deversarile istorice ale fluviului din aprilie-mai 2006, arata ca Romnia se afla printre tarile cele mai afectate si mai vulnerabile n fata noilor realitati climatice. Asemenea evolutii determinante pentru viitorul societatilor actuale presupun, pe de o parte, evaluarea continutului si a implicatiilor lor, iar pe de alta - promovarea unei reactii adecvate. Din aceasta perspectiva, o prima concluzie care se impune este aceea ca, prin amploarea si profunzimea lor, problemele ecologice globale, n frunte cu schimbarile climatice, intereseaza n gradul cel mai nalt comunitatea umana. Conceptul de securitate ecologica, avansat la sfrsitul anilor 1980, de catre militantii pentru protectia mediului, organizatii neguvernamentale si acceptat de oameni politici responsabili devine de o extrema actualitate. Legarea apararii mediului de o valoare mai larg mpartasita, respectiv cea de securitate nationala si internationala, permite o sporire a vizibilitatii publice a problematicii ecologice si o mobilizare a guvernelor si societatii civile pentru solutionarea sa. Singurul raspuns viabil la asemenea schimbari environmentale l reprezinta ncercarea de minimalizare a efectelor si o adoptare ct mai rapida si mai deplina la noile conditii de supravietuire. Pentru aceasta este nevoie de o structurare a reactiei printr-o strategie cu obiective imediate, pe termen scurt, mediu si lung. Aceasta nu trebuie sa se rezume la un inventar de probleme, ci sa creeze mecanisme eficiente de redefinire si adoptare a noului tip de habitat ecologico-climatic. n acest context general, inundatiile sau alunecarile de teren din ultimul timp, de exemplu, nu mai pot fi privite ca simple accidente periodice, intervenite poate la nivelul unei generatii, ci situatii cu o ciclicitate mult mai rapida.

Fara a accepta securitatea ecologica precum un imperativ si a actiona pentru promovarea obiectivelor sale, ne mentinem vulnerabilitatea maxima n fata unor evolutii implacabile. P.S.: Masuri precum introducerea obligatiei asigurarii imobilelor reprezinta mai degraba oportunitati de afaceri si mai putin solutii pentru prevenirea inundatiilor!

In aceasta faza de analiza trebuie introdus conceptul de SECURITATE ECOLOGICA. Acesta a fost enuntat politic pentru prima data in Romania in Platforma Program a Forumului Ecologic al PDSR in anul 1996, ramanand pana in prezent nedetaliat si neaplicat in practica prin acte legislative. Securitatea ecologica poate fi reprezentata printr-un pachet de politici locale si/sau regionale, reglementari, masuri, standarde, instructiuni, proceduriteorii, concepte s.a. aplicate inca din fazele de preconceptie si de preproiectare, ca parte integranta a oricaror proiecte sau activitati umane, cu risc semnificativ de mediu real sau potential, menite sa asigure organizarea, managementul, desfasurarea, supravegherea si controlul oricaror activitati sau evenimente in deplina siguranta de functionare sau desfasurare, pentru personalul tehnic, populatia din zonele inconjuratoare si mediul ambiant, sa preintampine si sa limiteze consecinte ale accidentelor de mediu, catastrofelor naturale sau ale actelor de terorism ecologic, ale perturbarii echilibrului si calitatii ecosistemelor Terrei, sa asigure mentinerea calitatii vietii. Criteriul principal de analiza in conformitate cu conceptul sus amintit trebuie sa fie acela de asigurare a desfasurarii in siguranta a activitatilor periculoase, cu risc major de accident de mediu. Conceptul de securitate de mediu (continand numai valente practice), derivat din cel de securitate ecologica (cu un plus de valente teoretice, filozofice educationale s.a.), poate fi definit ca un ansamblu de masuri tehnico-stiintifice si organizatorice cu rol de a asigura functionarea instalatiilor unui obiectiv sau desfasurarea unor actiuni umane in conditii de maxima siguranta, sa previna si sa limiteze deteriorarea acestora, sa asigure protectia personalului de lucru, a populatiei, a mediului inconjurator, a bunurilor materiale impotriva contaminarii si a efectelor substantelor periculoase. Un obiectiv sau o actiune umana supusa criteriilor de securitate de mediu reprezinta elementul principal al oricarui proiect sau activitati umane care, impreuna cu instalatii auxiliare sau activitati conexe, contine toate constructiile, sistemele, componentele si activitatile specifice necesare pentru a asigura in mod rational functionarea instalatiei sau finalizarea actiunii umane, cu risc minim pentru sanatatea si securitatea populatiei si a mediului. Securitatea energetic constituie o sfer special a securitii economice, ntruct starea securitii conomiei rilor este determinat n multe privine de starea ramurii combustibililor i energeticii. Securitatea energetic reprezint o asemenea situaie a economiei, care s fie capabil s apere interesele naionale n sfera energetic de impactul potenialelor pericole cu caracter intern sau extern, oferind posibilitatea satisfacerii nevoii reale de resurse energetice i de combustibili pentru asigurarea activitii vitale a populaiei i funcionrii stabile a economiei naionale n regim obinuit i n regim de stare excepional i de rzboi. Dei, n prezent, securitatea energetic este o problem dintre cele mai discutate n Europa, deocamdat nu exist o definiie general, acceptat de toi, a acestei noiuni. De aceea, n diverse contexte i pentru diferite scopuri, sunt utilizai termenii securitate energetic i securitatea livrrilor de energie, acetia avnd adesea semnificaii foarte diferite. De exemplu, ntr-o publicaie recent a Comisiei Economice pentru Europa a ONU, se d o definiie multilateral a securitii energetice, precum c aceasta reprezint existena unor resurse energetice utilizabile, livrate ctre locul folosirii lor finale, la un nivel economic rezonabil al preurilor, n cantiti suficiente i la termenele stabilite, fapt care permite, fiind luate msurile de rigoare privind eficacitatea energetic, s fie nlturate restriciile de ordin material din calea dezvoltrii economice i sociale a rii [167, pag.9]. De regul, se consider c metoda optim pentru asigurarea

eficienei economice const n descentralizarea, liberalizarea pieelor energetice i formarea liber a preurilor comerciale. Totodat, rile continu s aib opinii destul de diferite n ceea ce privete rolul pieelor libere i al potenialelor pieei n atingerea unor asemenea obiective importante ca cel de asigurare a securitii energetice. Firete, c cea mai bun, mai convenabil energie este energia economisit, adic cea neconsumat. De aceea metoda optim de consolidare a securitii energetice const n economisirea riguroas a energiei i n sporirea rentabilitii produciei, eficienei transportului i consumului de energie. Creterea securitii energetice e bine s nceap cu msuri de ameliorare a situaiei n sfera energoeconomiei i energoconsumului. n condiiile informatizrii i globalizrii economiei mondiale, de buna funcionare a sistemului energetic depind n mare msur funcionarea stabil a pieelor financiare i eficacitatea ntregului mecanism marf-bani. innd cont de capacitatea sporit a obiectelor energeticii, statul trebuie s promoveze o politic de economisire a resurselor, realizat pe larg n rile industrial dezvoltate. Nu numai c e necesar s fie studiat, ci i implementat experiena pozitiv a rilor dezvoltate privind asigurarea intereselor naionale n domeniul securitii energetic

Ocrotirea sntii, asistena social specific i gestionarea resurselor biologice umane ale populaiei
Contextul: prezenta si perspectivele inteligentei computationale in medicina

Sintagma starea de sanatate se refera la mai multe fatete ale unui complex de probleme: ale individului, de grup, specifice unor categorii sociale sau unei etnii, regionale, nationale, sub-continentale si continentale, pana la nivelul intregii umanitati - si reflectate, dar si motivate economic sau prin prioritati personale. In timp ce conditionarea majora pana de curand a dezvoltarii unei stari de sanatate adecvate, intr-un moment istoric dat, a fost pana acum in mare masura economica, situatia actuala s-a schimbat radical, prevaland adesea factorii educatie si cunoastere, alaturi de factorul tehnologie. Cazurile frecvente, in diverse tari cu paturi sociale economic puternice, de mase de persoane instarite, care apeleaza constant si din ce in ce mai mult la sistemul medical din alte tari, reprezinta cazuri concludente in privinta faptului ca factorii amintiti, cunoastere si tehnologie, au devenit adesea mai importanti decat factorul strict financiar-economic. Decalajul tehnologic si decalajul de cunoastere (cunoastere numita in domeniile ingineresti know-how, dar avand un echivalent nenumit - si la fel de puternic - in medicina, stiinte sociale, cercetare etc.), decalaje intre puternici si ceilalti, nu fac decat sa creasca in domeniul medicinei si ingrijirii sanatatii. Aceste decalaje se reflecta de la cunoaterea managementului unui spital si de la cunoaterea utilizarii eficiente a sistemelor informatice, pana la cunoasterea medicala propriu-zisa.

Intre faliile bogati-saraci create recent si care trec inca neobservate, una devine deosebit de periculoasa: falia de cunoastere si utilizare a inteligentei computationale. Revolutia medicala, pe care inca multi nu o percep - produsa de genomica si de telemedicina - si revolutia in farmaceutica sunt fapte ale zilei de azi. Ambele revolutii sunt bazate pe utilizarea extensiva a unor metode de inteligenta artificiala cu nume exotice, precum minerit de date (data mining), descoperirea de cunostinte (knowledge discovery - de catre calculator, se intelege), chemo-mecano-robotica (medicala), realitatea virtuala. Sau, ele fac apel la - ceea ce parea un nonsens acum 50 de ani - metode bazate extensiv pe informatie si cunostinte dispersate in locuri diferite, ca in cazul telediagnosticului si telechirurgiei. Inteligenta computationala este unealta actuala a oricarei descoperiri in genomica si va fi unealta de baza in descoperirea de conexiuni intre maladii si bagajul genetic, dar si in fundamentarea unei noi medicini practice, incepand de la nivelul medicului de familie si pana la minimizarea costurilor sociale in tratarea varstei a treia. Dupa cum nu se poate extrage petrol fara o sonda, asa nu se vor putea in curand extrage cunostintele esentiale actului medical de uz curent fara masini capabile de extragere de

cunostinte despre genomul pacientului intr-un spital curent. Particularitatile starii de sanatate, nu doar individuala, dar extins si la nivel de societate, se vor estima - iar planificarile de profilaxie, economice si sociale pe termen lung se vor face - cu ajutorul unor baze de date de mari dimensiuni, care vor pastra statistica genomica a populatiei respective. Ca sa nu mai amintim de necesitatea unor baze de date cu rol esential in preventie, baze de date ce este necesar sa cumuleze, de-a lungul unor perioade mari de timp si extins la intreaga populatiei, cantitati imense de date. Fie si numai stocarea acestor date, fara a vorbi de utilizarea lor eficienta, necesita sisteme informatice bine puse la punct, precum si sisteme de valorificare a datelor in cunostinte - sisteme inexistente azi la noi. Astazi, putem vorbi despre medicina asistata de calculator, dar in curand vom vorbi in noua medicina despre medicina computationala ca o ramura importanta a medicinei.

Informatie si cunostinte - revenirea la cunostinte

Pentru mult timp in istoria omenirii, progresul societatii a fost generat de cunostinte, deoarece informatia, datele erau restranse cantitativ: lipseau mijloacele de masura, culegere si transport de date puse la dispozitie de electronica si informatica. In prezent, in societatea actuala si in particular in medicina se acumuleaza cantitati imense de date, culese cu ajutorul calculatoarelor sau ale echipamentelor informatizate. Calculatoarele sunt deosebit de utile in procesarea de date, dar, pana de curand, ele au avut doar capacitate limitata de a procesa si genera cunostinte. Daca lucrurile ar fi evoluat asa, curand cantitatea de date din domeniul medical si din alte domenii ar fi devenit prea mare pentru a mai putea fi prelucrate cu folos de expertii umani.Ca urmare a situatiei produse, in medicina si in alte domenii a aparut, ca mijloc esential de lucru, calculatorul procesor si descoperitor de cunostinte. Azi, calculatoarele (programele respective, de fapt) descopera noi sindroame si maladii care au scapat descoperirii umane. In viitorul previzibil calculatorul va fi nu doar un expert medical, dar si un organizator al vietii intraspitalicesti si al sistemului de sanatate, alaturi de om. De ce inteligenta computationala in sistemul sanitar?

Necesitatea stringenta - pe plan mondial - a utilizarii cunoasterii si inteligentei computationale in medicina este datorata unui complex de factori: Cresterea complexitatii datelor colectate Cresterea rapida a cunostintelor medicale, a numarului de maladii descoperite etc. Factori economici: eficientizarea actului medical, a actului epidemiologic, a organizarii distributiei medicamentelor etc. Factori populationali: cresterea continua a mediei de varsta Cerintele individuale de crestere a calitatii vietii Necesitatea cresterii potentialului individual si al populatiei prin mentinrerea starii de sanatate la cote optime Nu in ultimul rand, necesitatea egalitatii sanitare, a sanselor egale la sanatate.

Provocarea varstei a treia - o provocare globala

In secolele XIX si XX, ca urmare a cresterii nivelului economic dar mai ales datorita cresterii eficientei medicinei si a ingrijirii sanatatii, populatia globului a urmat prima modificare majora de structura din istoria omenirii: cresterea exploziva a populatiei simultan cu crestera procentuala a

populatiei mature, care a atins niveluri comparabile cu cele ale populatiei din grupa 0-20 ani. Aceasta prima crestere a varstei medii a populatiei a avut efecte economice esentiale: mai multi indivizi maturi trebuiau sa munceasca pentru a asigura cresterea generatiei tinere; raportul dintre numarul indivizilor productivi si numarul indivizilor consumatori a crescut semnificativ. Lent, fara sa atraga atentia, dar inexpugnabil, populatia majoritatii tarilor sufera in prezent o a doua evolutie majora, cu aparitia unei grupe de varsta a treia cu pondere mare. Consecinta directa este ca, din nou, un factor esential de presiune apare in societate: raportul dintre numarul indivizilor productivi si numarul indivizilor consumatori scade continuu, in timp ce cerintele de sanatate ale varstelor inaintate cresc pe masura ce speranta de viata la nastere creste. Modificarile majore in structura populationala necesita schimbari structurale in societate, la nivel economic, la nivel de infrastrucutra, la nivel de ingrijire a sanatatii si la nivel de asistenta sociala specifica noii varste : cei mai batrani batrani (oldest old), grupa de peste 80-85 de ani). In toata lumea, se recunoaste acum (vezi [2]), ca exista o slaba intelegere a implicatiilor acestor tendinte populationale si exista o slaba pregatire a societatii si economiei pentru a face fata acestei noi presiuni. Lipseste infrastructura de asistenta sociala necesitata stringent de noua populatie, iar calitatea vietii acestei grupe de varsta poate creste doar cu costuri substantiale. Pentru a exemplifica modificarile prezente si cele de perspectiva, descriem pe scurt situatia intrun stat mediu: Statele Unite. USA reprezinta un stat mediu din punctul de vedere adoptat aici deoarece speranta medie la nastere in USA este mult mai scazuta fata de cea in alte tari (Figura 3), iar ponderea procentuala a varstei a treia (Figura 4) este mai redusa in USA decat in tarile europei de vest si decat in Japonia (tara ce detine recordul).

Cretinismul este una din cele trei religii monoteiste contemporane, alturi de iudaism i islam.
Considernd mpreun catolicii,protestanii i ortodocii sub eticheta global de "cretini", religia acestora este actualmente la nivel mondial cea mai important din punct de vedere numeric. Islamul, cealalt religie monoteist derivat din tradiia religioas iudaic, este a doua ca pondere numeric a adepilor n lume. Cretinismul mbin tradiii din iudaism, pe care le mbogete cu mrturia Noului Testament. Ca motenitor alturi de islam i iudaismul contemporan al tradiiei religioase orientale, cretinismul perpetueaz pn n ziua de astzi credine i mituri nscute pe malurile Eufratului acum mai bine de 5000 de ani.
[1]

Ca orice monoteism, cretinismul a manifestat n bimilenara sa istorie o apreciabil cantitate de intoleran att de tipic acestei forme speciale de religie.
[2]

Cuvntul "cretin" vine din limba latin popular, de la christianus, derivat de la Hristos, deoarece Iisus/Isus din Nazareth este considerat n religia cretin ca fiind Mesia i fiul lui Dumnezeu. Cuvntul "Hristos", n limba greac Christs, "cel uns", este traducerea din limba ebraic a cuvntului Maiah (arab Mash).

Instituia specific cretinismului este Biserica. Autoritatea doctrinal este Sfnta Scriptur sau Biblia, la care se adaug, n ortodoxie i catolicism, tradiia Bisericii, iar pentru catolicism i Magisteriul bisericesc, reprezentat de autoritatea papei. Cretinismul este religia acelora care mrturisesc credina n Iisus Hristos i purttor al unui mesaj universal de mntuire propovduit de apostoli. Sintagma "Fiu al lui

Dumnezeu" trebuie neleas aici n sensul dat ei de ctre cretini, cci ea este veche, precednd cretinismul. Astfel, despre mpratul roman Augustus se spunea c este Fiul lui Dumnezeu pentru c era fiul adoptat al lui Iulius Cezar, mprat zeificat de ctre romani. Savanii Mircea Eliade i Ioan Petru Culianu pun la ndoial faptul c Iisus i-a dat sintagmei ("Fiul lui Dumnezeu") acelai neles pe care mai trziu cretinii i-o vor da.
[3]

Aceast religie i crezul ei este n continuitate cu iudaismul primului secol,

revendicndu-se ca mplinire a legmntului ncheiat de Dumnezeu cu poporul lui Israel. Pentru teologii contemporani, Iisus Hristos a fost un predicator ambulant (itinerant) nPalestina secolului I e.n., care potrivit mrturiei biblice nfptuia miracole pe unde trecea.
[4]

n Imperiul roman al vremii, acest fapt trecea

ca fiind banal i nimic strin atmosferei timpului i locului, despre maetrii stoici i cinici ai vremii spunndu-se acelai lucru. Numeroi fctori de minuni evrei pot fi comparai cu Iisus. Astfel, Talmud-ul relateaz despre minunile nfptuite de diveri rabini, de exemplu rabinul Honi ha-Meaggel, tritor n secolul I .e.n., sau celebrul rabin Hanina ben Dosa, un contemporan al lui Iisus. n contul acestui rabin tritor n aceeai perioad cu Iisus este pus, de altfel, un miracol de-o asemnare frapant cu unul dintre miracolele pe care textul sacru cretin l pune n contul lui Hristos, anume vindecarea fiului unui slujba la Capernaum (Ioan 4:43-54); Hanina ben Dosa se pretinde a fi vindecat fiul unui rabin, anume al lui Gamaliel II. Iudaismul, ca i alte religii antice, considera c miracolele fac parte din ordinea lucrurilor. Vechiul Testament conine numeroase relatri de intervenii ale lui Dumnezeu n favoarea poporului care credea n el, dar n Biblia evreiasc gsim i miracole nfptuite de oameni sfini, precum profetul Ilie i Elisei, un numr important de relatri miraculoase ale Noului Testament fiind influenate de aceste relatri ale Vechiului Testament.
[4]

Cretinismul, aadar, i are originea la ceea ce pentru credincioii cretini reprezint evenimentul i misterul lui Hristos (adic viaa, cuvintele, ptimirea, moartea sa pe cruce, nvierea sa din mori, nlarea la cer i trimiterea Mngietorului n ziua de Cincizecime). Se caracterizeaz prin monoteismul su, conform, de altfel, matricei originare ebraice, asta dei totui o alt religie din aceeai matrice, anume islamul, percepe cretinismul ca fiind o form de politeism (srk), iar istoricii religiei situeaz cretinismul pe o poziie aparte n raport cu religiile monoteiste cu caracter exclusiv (absolut) precum islamul i iudaismul, din cauza noiunii specific cretine de Treime, adic "trei persoane de-o unic substan", fapt ce claseaz cretinismul n categoria monoteismelor pluriforme alturi de religiile primitive, care prin expresia unui monoteism pluriform (mai muli zei sunt considerai a fi manifestri ale unui unic zeu) ncearc s rspund aceleiai probleme ca i dogma trinitar, anume a coexistenei unitii divine i a pluriformitii divine (multiplicitii de manifestri ale acesteia), un exemplu fiind spiritul adorat de pstorii nilotici nuer.
[5]

Dubla natur a uneia dintre manifestrile dumnezeului cretin, anume a lui Iisus, divin i

uman, nu face dect s complice i mai mult situaia cretinismului din punctul de vedere al sistematicii istoriei religiei. De altfel, Biblia cretin, att Vechiul ct i Noul Testament, nu conine afirmaii sau speculaii trinitare, n ea aprnd doar formule liturgice triadice.
[6]

Nucleul fundamental al credinei cretine const n afirmarea lui Dumnezeu creator al universului (i, prin urmare, al omului), fiin plin de iubire i de grij printeasc (ntr-adevr, Crezul cretin enun: cred ntr-unul Dumnezeu, Tatl atotiitorul, Fctorul cerului i al pmntului, al tuturor celor vzute i nevzute), constituit n trei persoane distincte n relaie, dar egale n natur.

n Iisus Hristos este recunoscut o dubl natur: divin i uman, fiecare dintre ele deplin. Credina cretin c dup moartea sa pe cruce Iisus Hristos a nviat din mori, se constituie n teologia cretin ca dovad a acestei duble naturi. Istoric vorbind, chestiunea naturii lui Iisus Hristos a fost un motiv de mari dispute ntre adepii si nc de la nceputurile cretinismului i punctnd cu crize i dispute istoria acestei religii pn astzi.

Crestinismul si razboiul
Biblia spune credincioilor adevrai s se pregteasc de btlie cu musulmanii. Ea i ncurajeaz s fie gata pentru rzboiul pe care-l vor ncepe musulmanii i alii: Dar Eu v spun vou, care M ascultai: Iubii pe vrjmaii votri, facei bine celor ce v ursc, binecuvntai pe cei ce v blastm, rugai v pentru cei ce se poart ru cu voi. Dac te bate cineva peste o falc, ntoarce-i i pe cealalt. Dac i ia cineva haina cu sila, nu-l opri s i ia i cmaa (Luca 6:27-28). ntr un alt verset Biblia prezice persecuia: Va veni vremea cnd, oricine v va ucide, s cread c aduce o slujb lui Dumnezeu (Ioan 16:2b). Se potrivete acest verset musulmanilor i nazitilor, fiindc nazitii au avut suportul catolicilor n prigonirea evreilor? Poate ntrebi: Nu sunt Catolicii cretini? Eu spun: oricine urmeaz nvtura lui Cristos este cretin: Cine are poruncile Mele i le pzete, acela M iubete (Ioan 14:21). Dar oricine pretinde c este cretin i umbl s ucid pe musulmani, pe evrei sau protestani, nu poate fi numit cretin. Principiul pe care-l urmezi ar trebui s fie titlul pe care-l pori. Pentru a fi cretin ar trebui s urmezi Biblia. i din moment ce Biblia nu promoveaz felul de violene pe care-l au avut cruciaii, trebuie s tragem concluzia c ei nu au urmat principii cretine sntoase. Pentru aciunile lor sunt ei responsabili, nu cretinismul aceasta dorim noi s artm. n mod contrar ns, n islam Coranul, dup cum am artat, este diferit, ncurajeaz uciderea necredincioilor, subjugarea cretinilor i evreilor. Biblia, pe de alt parte, nva pe cretini cum s sufere: Cine ne va despri pe noi de dragostea lui Cristos? Necazul, sau strmtorarea, sau prigonirea, sau foametea, sau lipsa de mbrcminte, sau primejdia, sau sabia? Dup cum este scris: "Din pricina Ta suntem dai morii toat ziua, suntem socotii ca nite oi de tiat." Totui, n toate aceste lucruri noi suntem mai mult dect biruitori, prin Acela care ne a iubit (Romani 8:35-37). Dac Dumnezeu a inspirat att Coranul ct i Biblia, de ce sunt ele att de diferite? Persecuia mpotriva cretinilor a nceput pe timpul romanilor i continu nc i azi, mai nverunat ca pe timpul mpratului Nero i mai mult ca oricnd n trecut. Se estimeaz c 156.000 de martiri cretini i au dat viaa pentru Cristos i au fost ucii doar n anul 1995, i imaginai v doar ci vor fi ucii n numele lui Allah dac musulmanii vor nfiina n lume prin for state islamice. Musulmanii au ncercat i au reuit. Crete numrul statelor care au fost sau sunt pe cale s fie islamizate: Africa de Sud, Afganistanul, Iranul, Egiptul, Libia, Arabia Saudit, Sudanul, Etiopia, Pakistanul, Turcia, Siria, Libanul, Iordania, Palestina, Algeria, Marocul, Tunisia i altele. Biblia descrie n Ezechiel 38 soarta armatelor ctorva din aceste naiuni care se vor ngrmdi pe munii lui Israel, cu totul diferit de ceea ce scrie profetul islamic despre soarta lui Israel, c pietrele vor striga: iat aici un evreu, omori l, sau iat acolo un evreu, omori l. Relatarea despre pietrele care vor striga se gsete n Biblie (Luca 19:40). Ele vor striga pentru Cristos dac oamenii ri vor ncerca s blocheze adevrul! Profetul islamului declar: "Nu va veni ziua judecii pn cnd o seminie musulman nu va birui o seminie a iudeilor, n Ierusalim i n jurul lui." Biblia este clar n aceast privin: Iat, voi preface Ierusalimul ntr un potir de ameire pentru toate popoarele de primprejur, i chiar pentru Iuda, la mpresurarea Ierusalimului (Zaharia 12:2).

Dumnezeu va fi de partea evreilor: n ziua aceea, voi face pe cpeteniile lui Iuda ca o vatr de foc sub lemn, ca o fclie aprins sub snopi, vor mistui n dreapta i n stnga pe toate popoarele de jur mprejur, iar Ierusalimul va fi locuit iari la locul lui cel vechi (Zaharia 12:6). Dumnezeu va deschide ochii i inimile celor din Israel i ei i vor ntoarce privirile spre Cel pe care-L au strpuns. Acest lucru a fost profeit n Zaharia capitolul 12 versetul 10 cu sute de ani nainte de Cristos. Iar noi ntrebm: Cnd a fost El strpuns? Sunt sigur c musulmanii au auzit de Zaharia n Coran, dar ci oare au citit cartea lui inspirat de Dumnezeu sau vreun oricare alt profet n afar de Coran? Ne cere oare Dumnezeu s ignorm celelalte cri trimise de El? Credina oarb nu cere gndire, dar credina real se bazeaz pe evidene. Ce fel de credin bazat pe evidene are islamul care s depeasc cretinismul bibliei? n islam, credina (iman) este s crezi n Dumnezeu (Allah), n ngeri (Malaekah), n cri (kutub), i n profei (Rusul). n cretinism credina este o ncredere neclintit n lucrurile ndjduite, o ncredinare puternic (convingere) despre lucrurile care nu se vd. Este n urma evidenelor date de Dumnezeu i a folosirii intelectului c tu trebuie s crezi i s te bizui pe El, c eti sigur c vei fi cu El pentru eternitate, adic ai ndejdea paradisului etern. Este credina n ceea ce a fcut Dumnezeu pentru om, nu n ceea ce poate omul face pentru Dumnezeu. Islamul i toate celelalte credine din lume te nva contrariul, adic: tu trebuie s faci anumite lucruri (rugciune, pomeni, post, hajj, jihad...) pentru a ctiga merite i favoare, n timp ce n cretinism aceste lucruri sunt rezultat al iubirii lui Dumnezeu i al unei relaii venice cu El, relaie care se va evidenia n faptul c vom aduce road (fapte bune). Este foarte simplu. Cu alte cuvinte: doar prin credina n ceea ce a fcut Dumnezeu pentru om, har sau rahma n arab. Nu prin credina c Dumnezeu exist, c profeii lui sunt adevrai, c ngerii exist i c crile sale sunt adevrate. V reamintesc: i diavolul cunoate i crede aceste lucruri. Ce crezi sau n Cine crezi tu pentru a te mntui de iad (Jahannam)? n lumea de azi nu va exista pace real, chiar dac islamitii ar atinge elul la care aspir, de a converti lumea la islam. Crezi tu c sistemul unei ri ca Iranul, unde printr o revoluie s-a schimbat guvernul i s-a impus legislaia islamic, este eficient? n ara mea, ara lui Avraam, Moise i Isus, unii ar putea arta intervale istorice scurte cnd conductorii i guvernanii au avut acorduri de armistiiu, dar niciodat n istorie ara noastr n-a ajuns la o pace real, i nu pot garanta c dac Arafat ar fi dat afar din postul su de conducere n Teritoriile de Vest i ar veni un guvern islamic, pacea ar fi prioritatea numrul unu. De asemenea, voi fi cinstit: Prefer s triesc cu evreii n Israel dect s fiu un Kurd n Iraq, Afganistan, Iran, n Arabia Saudit, Libia, sau orice alt ar musulman. Cnd Rusia a atacat Afganistanul, muli au plecat n America n timpul rzboiului. Rzboiul dintre rui i afgani s-a terminat; de ce nu se ntorc napoi afganii? Credei c afganoamericanii au gsit un mod de via mai bun ntre mnctorii de carne de porc? Nu conteaz dac instalezi un sistem Hammas n Palestina, vrsarea de snge i ura vor continua s umple ara i oamenii, la fel ca n Iran, Afganistan i toate celelalte ri care vor s impun stilul islamic de via. Poate credei c sunt absurd, dar viitorul apropiat va aduce noi dovezi n favoarea a ceea ce am spus. Deci, a afirma c pacea este un atu al musulmanilor este contrar logicii pe care o promoveaz musulmanii. Privii doar n jur i simii cum merg lucrurile. Prietene, nu i cer s i pui la ndoial credina ta i s crezi n a mea cu ochii legai. i cer ns s verifici rezistena temeliei pe care stai. Este stnc sau nisip mictor?

Conceptia lumii islamice asupra conceptului de securitate

Desigur c interveniile militare pe teritoriul statelor din Orientul Mijlociu cum ar fi Rzboiul din Golf, Rzboiul din Afganistan, Irak i mai nou implicarea Coaliiei Internaionale n Libia poate fi interpretat ca ameninare pentru lumea musulman, dar atacurile nu sunt orientate contra ntregii comuniti religioase. Noile guverne instaurate au aceeai religie islamica ca i cele anterioare, lupta nu se duce contra unui stat datorit faptului c este islamic, dar datorit unor alte argumente de ordin geopolitic, astfel toate aciunile militare venind la nivel politic i nu religios. Totui, organizaiile de terorism percep statele occidentale i n special SUA ca fiind principalii dumani ai islamului i mpotriva crora trebuie lansat Jihad-ul. Explicaia acestui fapt vine tot din Sharia.

Religia islamului este infiltrat la maxim n toate sferele de ativitate a cetenilor. Islamul a demonstrat o influen politic i social considerabil de-a lungul istoriei. Primii conductori din lumea musulman, au ncercat s i argumenteze legitimitatea autoritii lor n numele religiei islamice, iar Sharia a conferit structura tuturor prilor societii. Cu toate acestea, statele i imperiile musulmane nu erau teocraii conduse prin autoritate religioas. Nu a existat nici un stat teocratic sau condus de cler n Orientul Mijlociu pn la crearea Republicii Islamice Iran n 1979.

Cele mai multe ri din Orientul Mijlociu i Africa de Nord au cptat independena n prima jumtate a secolului XX, ns ca i n alte state care au scpat de colonialism ateptrile lor de crearea unui stat mai bun, mai prosper, ideal pentru cetenii acestor state, dar ateptrile lor nu sau adeverit, datorit faptului c odat cu cptarea independenei sistemul politic i economic s-a prbuit i tentativa de creare a unui nou stat bazat pe practicile moderne n special occidentale nu a reuit. Orae suprapopulate, cu sisteme de siguran social inadecvat, rate nalte ale omajului, corupie guvernamental i o diferen din ce n ce mai adnc ntre cei bogai i cei sraci, caracterizau multe dintre naiunile musulmane care-i dobndiser independena. Modernizarea a condus de asemenea la schimbri n valorile tradiionale privind familia, religia i societatea. Exemplul occidental de guvernare sa dovedit a fi periculos pentru supravieuirea tradiiilor seculare ale acestor popoare i desigur periculos pentru supravieuirea religiei musulmane. Astfel, dei fuseser iniial percepute ca simboluri ale modernitii, aceste modele au fost apoi criticate din ce n ce mai mult, ca fiind sursele declinului moral i spiritual. n consecin, multe ri au fost dezamgite de Occident, i n special de Statele Unite, mai ales c acestea sprijineau liderii musulmani care susineau valorile Occidentale. La nceputul secolului XXI, Islamul rmne o prezen major i o for politic pe tot teritoriul lumii musulmane. n timp ce unii musulmani doresc s urmeze o cale mai secular, mai laic, alii doresc, dimpotriv, un rol mai vizibil al Islamului n viaa public. Majoritatea activitilor i micrilor islamice, funcioneaz i exist n interiorul societii. Exist ns structuri minoritare care nu trebuie neglijate, formate din extremiti radicali, care ncearc s destabilizeze sau s rstoarne guverne i care comit acte de terorism n interiorul i peste graniele rilor lor, pentru a se face auzii i ascultai. La sfritul anilor 80 i n anii 90, mai multe organizaiile politice islamice au nceput s participe la alegeri, desigur att ct aceasta a fost permis de legislaie. Organizaiile politice islamice nu trebuie confundate cu simple partide de tipul celor pe care le vedem n lumea occidental, aceste partide se bazeaz n totalitate pe religia islamic i promoveaz modul de via i organizare a societii dup modelul pe care l ofer Sharia. Aceste organizaii au nceput s furnizeze servicii educaionale i sociale foarte necesare n unele state musulmane. Conduse de persoane educate mai degrab dect de clerici aceste organizaii islamice, au atras un spectru foarte larg de membrii, de la profesioniti i tehnocrai la oameni needucai i sraci. n acest fel, candidaii cu orientri islamice au fost alei n funcii nalte n mai multe state.

Principalele preocupri ale micrilor i gruprilor islamice sunt de ordin naional, chiar dac n politicile musulmane au nceput s apar i chestiuni internaionale. Chestiunile ce in de politic internaional implic relaiile pe care le au statele musulmane cu celelalte state, organizaii internaionale att politice, economice ct i militare. Regiunea Orientului Mijlociu are multe subiecte de discuie la nivel internaional. n aceast zon sunt stocate majoritatea resurselor de petrol la nivel global, de asemenea orientul este nodul ce leag 3 continente transformndul ntr-un punct de conexiune a cilor internaionale de transport. Astfel aceast regiune pare a avea o importan geostrategic enorm. Printre chestiunile cele mai aprinse se afl conflictul arabo-israelian i ocupaia israelian a Ierusalim-ului de est, impactul devastator al sanciunilor impuse de Statele Unite mpotriva Irakului dup rzboiul din Golf (1991) precum i ulterioarele intervenii militare n Afganistan, Irak i mai proaspt n Libia. De asemenea nu este uitat problema religioas n Balcani, suprimarea musulmanilor n Cecenia i Kashmir. Mai mult dect att, state precum Iran, Libia i Arabia Saudit au ncercat s-i extind influena la nivel internaional prin susinerea unor programe de islamizare a diferitelor guverne precum i a micrilor islamiste indiferent de originea acestora. Importana acestei regiuni din perspectiva resurselor energetice ridic o problem destul de acut. Dup cum am specificat mai sus n aici se afl cele mai mari rezerve de iei. Conform unui studiu publicat pe www.ecomagazin.ro rezerva mondial de iei se va epuiza pn n 2041 altfel peste 30de ani lumea se va confrunta cu serioase probleme n ceea ce privete asigurare cu resurse energetice. Cert este faptul c pe parcursul acestor 30 de ani, puterile mondiale vor ncerca la maxim s menin controlul asupra resurselor rmase. Nu este pentru nimeni secret c interveniile militare care au avut loc n orient n ultimii 20 de ani se datorau faptului c statele islamice doreau s controleze i s condiioneze livrarea ieilor. Cred c soarta a dorit ca una din cele mai radicale religii din lume s fie cel mai rspndit n zona cea mai bogat n resurelor energetice. Comunitatea occidental are o necesitate sporit de petrol i aceast necesitate crete an de an, resursele personale nu acoper cererea pe piaa intern, de aceea ele mereu vor cuta motiv pentru a controla orientul. Comunitatea musulman ns vede aceste intervenii ca pericol asupra religiei islamice i dorina lor de a se autoapra lansnd Jihad-ul este neleas, dar tot odat periculoas. Securitatea internaional reprezint un sistem complex care are n interiorul su numeroase subsisteme ce sunt interconectate i interdependente unul de altul. Securitatea energetic este unul din aceste subsisteme, de care depinde securitatea militar i economic din acestea ulterior derivndu-se alte subsisteme. Daca este s analizm ameninrile la adresa securitii internaionale din perspectiva statelor importatoare de petrol, cum ar fi statele NATO, sumnd toate cele expuse mai sus islamul este o ameninare ce pune n pericol un ntreg sistem. ns din perspectiva comunitii islamice care populeaz orientul, implicarea statelor occidentale i interveniile militare reprezint un pericol la adresa securitii lor, deci are loc coliziunea a dou sisteme de securitate. Daca pentru primul sistem cel occidental lucrurile prioritare sunt: democraia, drepturile omului, securitatea cetenilor si i bunstarea socio-economic atunci pentru al doilea sistem prioritar este supravieuirea religiei, lupta contra necredincioilor, fortificarea credinei i sacrificiul suprem n numele lui Alah. Cert este faptul c convieuirea paralel a sistemelor nu este posibil, att timp ct supravieuirea unuia este condiionat de distrugerea celuilalt. Concluzie Islamul n calitatea sa de religie urmat de peste 1,5 miliarde de oameni ca i celelalte religii de pe pmnt, cheam la linite sufleteasc, credina n fora suprem, nepctuire i supunere unor norme religioase panice. Religia islamic nu reprezint un pericol, att timp ct ea se menine doar la nivelul unei religii, dar atunci cnd religia se implic activ, practic ptrunde la toate nivelele de organizare a statului ea devine motorul ce genereaz situaii tensionate. Statul condus pe baze religioase nu se supune unor norme adoptate pentru binele cetenilor, norme naionale i internaionale, dar pe baza de scrieri sfinte care cel mai des prevd supunere oarb i distrugere a tot ce este necredincios. Din aceste considerente islamul n calitate de religie, nu trebuie perceput ca un pericol. Dar faptul c unele grupri minoritare ncearc s transforme religia ntr-un mod de via infiltrndu-se la toate

nivelele vieii sociale i formnd concepia unei noi ordini mondiale, atunci ea devine periculoas. Fiecare om, musulman cu viziuni extremiste se poate transforma ntr-o din cel mai bun prieten n cel mai periculos duman. Astfel ne rentoarcem la concluzia ca totul se bazeaz pe interpretarea unor norme religioase de anumii indivizi. Lumea islamic are o istoria i o cultur extraordinar de bogat, dar tentativele de asimilare a lumii islamice de ctre lumea occidental, la toate nivelele poate duce la un rezultat devastator pentru toi.