® NORMATIV PRIVIND EXECUTIA STRATURILOR BITUMINOASE FOARTE SUBTIRI LA RECE Indicativ: AND 523 Cee — Elaborat: Grup de lucru: —Presedinte Dr. Ing. Marian Peticila eae Membri Secretar Beneficiar: Dr. Ing. Camelia Capitanu Dr. Ing. Paula Luminiga Speriatu Ing. Marian Manea Ing. Nela Dobre Ing. Ramona Ignat Ing. Constantin Zbarea Ing. Adrian Diaconescu Ing. Dore Borlovan Ing, Minodora Sterelet Dr. Ing. Constantin-Alexandra Bratu Ing. Dana Morar Ing. Silviu Enache Sing. Valentin Dumitra COMPANIA NATIONALA DE ADMINISTRARE A INFRASTRUCTURII RUTIERE S.A. REVIZIA I REDACTAREA a Il-a 02.06.2021PREAMBUL Revizuirea reglementirii tehnice ,Normauiv privind execujia straturilor bituminoase foarte subjiri la rece - indicativ AND 523/2003”, s-a impus deoarece: ~ Oparte din standardele si reglementacile tehnice din lista de referinfe a normativului in vigoare sunt anulate/abrogate/si-au incetat aplicabilitatea (ex.: SR 662, SR 667, SR 174, AND 552, etc.); ~ Se are in vedere corelarea si coroborarea cu actele normative si de reglementare din domeniul infrastructurii de transport rutier; - Se are in vedere aplicarea prevederilor Regulamentului (UE) nr. 305/2011 al Parlamentului European si al Consiliului, de stabilire a unor conditii ermonizate pentru comercializarea produselor Pentru constructii, transpus in legislatia nafionalé prin H.G. nr. 6682017 privind stabilirea conditiilor pentru comercializarea produselor pentru constructii; ~ Proiectul de reglementare tehnica propus se coreleaza cu standardul armonizat de produs SR EN 12273 - ,Straturi bituminoase turnate la rece. Cerinje”, cate specifica cerinfele de performanta precum gi procedurile de control referitoare la punerea in oper a materialelor bituminoase turnate Ja rece, produse destinate tratamentelor de suprafafé ale drumurilor si altor zone de circulatie; ~ _ Tehnologia $i utilajele de executie s-au perfectionat semnificativ in ultima perioada de timp. in acest sens, se are in vedere, atat complexitatea utilajelor de punere in oper cat si dezvoltarea compusilor chimici folositi la fabricarea si aditivarea emulsiilor bituminoase. Totodata, sunt utilizate pe scar’ larga gi fibrele in compozitia materialelor bituminoase turnate la rece; ~ Executia straturilor bituminoase foarte subtiri este prevazuta in cadrul lucrarilor si serviciilor de intretinere periodica a drumurilor, conform reglementarii ,.Normativ privind intretinerea si repararea drumurilor publice - indicativ AND $54”: ~ Domeniul de aplicare se poate extinde la intretinerea periodica a autostrizilor. spatiilor de servicii, trotuarelor 5i pistelor de biciclisti, etc. Principalele modificari aduse prin normativul revizuit sunt: ~ _ Impunerea aplicarii standardului SR EN 12273 si considerarea cerinfelor de calitate in corelare cu performantele declarate (prezentarea de incercari inifiale de tip pe sectoare reprezentative, a mareajului CE, a Declaratiei de Performanta, a certificdrii Controlul Productiei in Fabrica prin metode de control a calitiii $i a cantitafilor materialelor puse in oper in concordant cu un sistem de calitate implementat si declarat de executant conform SR EN ISO 9001); ~ Posibilitatea aplicarii tehnologiei si pentru lueréri de intrefinere la autosteazis ~ Eliminarea sintagmei “reprofilarea drumului*, intrucat la aplicarea straturilor bituminoase foarte subyiri turmate la rece in doua straturi, primul strat aduce doar o imbunatatire a planeitaqii drumului existent prin compensarea denivelarilor de maximum 2 cm; ~ Posibilitatea utilizirii curbelor de granulozitate discontinud pentru material, precum si cea a fibrelor in compozitia materialului bituminos turmat la rece; - Avdnd in vedere evolufia tehnologicd a utilajelor cu echipamente de control automate si integrate se impun cerinje tehnice superioare pentru echipamente si utilaje, pentru drumuri de clasa tehnica I-II, se are in vedere asigurarca trasabilitatii cantitatilor de materiale utilizate (Inregistrarea regimului de functionare a utilajului, conform SR EN 1274-6). Astfel, receptia gi decontarea lucrarilor se poate face in functie de tipul si cantitatea de MBTR puse in oper’; ~ Domeniul de aplicare este pe autostrazi si drumuri nationale de clasa tehnica I-V, MOCUPRINS CapitolulI GENERALITATI Secjiunea 1: Obiect gi domeniu de Secjiunea 2: Terminologie si defini Sectiunea 3: Referinje normative Capitojul I! MATERIALE - CONDITII TEHNICE. Sectiunea I: Agregate Sectiunea 2: Lianti Sectiunea 3: Materiale de aport Sectiunea 4: Aditi SecfiuneaS: Api de aport Capitolul 11 EVALUAREA PERFORMANTELOR MATERIALULUI SI A STRATURILOR BITUMINOASE FOARTE SUBTIRI TURNATE LA RECE Sectiunea 1: Cadra legislativ Sectiunea 2: Cerinfe fundamentale pentru declararea performantelor straturilor bituminoase foarte subtiri turnate la rece (SBFSTR) Secjiunea 3: | Controlul productiei in fabrica(CPF) Sectiunea 4: Elaborarea refetei materialului bituminos turnat la rece (MBTR) Sectiunea 5: ip inifiale (TAIT) Sectiunea 6: Conditiile pentru aplicarea marcajului CE al straturilor bituminoase foarte subtiri tumate la rece Capitolul 'V PREPARAREA $I PUNEREA iN OPERA Sectiunea 1: Lucrari pregatitoare Sectiunea 2: Sistem de utilaje Sectiunea 3: Prepararea si punerea in opera Secjiunea 4: Conditii de aplicare si dare in circulatie Sectiunea S: Caracteristicile straturilor bituminoase foarte subtiri tunate la rece Capitolul V | CONTROLUL CALITATI LUCRARILOR EXECUTATE. Sectiunea 1: Controlul calitatii materialelor la punerea in opera Secfiunea 2: Verificarea stratului suport Sectiunea 3: Verificarca procesului tehnologic de preparare si punere in opera Sectiunea 4: Controlul calitatii stratului executat Capitolul VI. RECEPTIA LUCRARILOR Secjiunea I: Recepfia la terminarea lucrarilor Sectiunea2: Receptia finala ANEXE: Anexa nr. 1 Evaluarea vizuala calitativa - Metoda de evaluare Anexanr.2 Evaluarea vizualA cantitativa - Metoda prin misurare AECapitolal 1 GENERALITATI Sectiunea 1: Obicct si domeniu de aplicare Art. 1 () Prezentul normativ stabileste conditiile tehnice pe care trebuie si le indeplineasc& straturile bituminoase foarte subtiri turnate la rece in etapele de elaborare a rejetei (dozajelor), controlul calitatii ‘materialelor componente, preparare si punere in opera, precum si control al calitatii staturilor rutiere executate si receptia lucrarilor, @) Prezentul normativ se adreseazi tuturor factoritor implicati in procesul investitional: fabricanti/producdtori de materiale pentru construcfii, proiectanti, executanti de lucrari, specialist cu activitate in domeniul construcjiilor atestafi/autorizati in conditiile legii, investitori, proprietari, administratori, laboratoare de incercari in construcfii autorizate/acreditate, precum si organisme de verificare/control ete. (3) Straturile bituminoase foarte subji armonizat SR EN 12273. ‘urnate la rece sunt definite conform standardului european Art.2 (1) Prezentul normativ se aplici la intrefinerea periodica a autostrazilor si drumurilor nationale de clas tehnica I-V, cu imbracaminte bituminoasa sau din beton de ciment, care prezint& capacitate portant foarte buna/buna gi care nu prezinta degradari structurale. (2) Straturile bituminoase foarte subtiri turnate la rece se pot aplica si altor imbricdminti supuse traficului rutier si pietonal (parcari, trotuare, piste de biciclisti, etc.). Prevederile normativului nu se refera la lucrari executate pe suprafete mai mici de $00 m?. (8) Straturile bituminoase foarte subjiri turnate Ia rece sunt definite conform standardului european ammonizat SR EN 12273. Art.3 Straturile bituminoase foarte subtiri turnate la rece se pot aplica si la acoperirea straturilor rutiere de rulare (uzura) realizate prin reciclare la cald, conform reglementarilor in vigoare. Art.4 aplicarea straturilor bituminoase foarte subtiri turnate la rece se pot remedia defectiuni ale suprafejei de rulare si ale imbracmintei rutiere sub forma d + suprafafé poroasa; - suprafata cu ciupituri; ~ suprafati slefuita; cuexfolieri. (1) Straturile bituminoase foarte subfiri turnate la rece nu au rol de reprofilare in vederea corectari profilului transversal existent al dramului, 2) In cazul suprafefelor cu denivelari de pana la 1,0 em, masurate cu dreptarul de 3 m, punerea in opera se realizeaza intr-unul sau doua straturi. (3) In cazul suprafetelor cu denivelari cuprinse intre 1,0 cm si maximum 2,0 cm, masurate cu dreptarul de 3 m, punerea in opera se realizeaza in doua straturiArt. 6 (1) Pentru iucrarile de intretinere la drumurile cu imbricimini bituminoase (structuri rutiere suple si structuri semirigide), conform prevederilor reglement&rii tehnice “Normativ privind determinarea starii tehnice a drumurilor moderne - indicativ CD 153”, straturile bituminoase foarte subjiri tumate la rece se aplicd doar pe sectoare de drum cu stare tehnica “BUNA” ‘si clasa starii tehnice “4”, conform tabelului or. 1. Tabelul nr. 1 - Starea tehnica si calificativele pentru starea tehnica a drumului cu structura supla sau semirigida pe care se pot aplica straturile foarte subtiri turnate la rece Calificativul caracteristicilor Casa stati Starea tehnic shniss | “tehnice | Capacitate portanta | Stare de degradare | Planeitate | Rugovitate ee ee (2) Pentru lucrarile de intretinere ta drumurile cu imbricdmingi cu tianti hidraulioi (structuri rutiere tigide) conform prevederilor reglementirii tehnice “Normativ privind determinarea starii lehnice a drumurilor moderne-indicativ CD 155-anexa 7”, straturile bituminoase foarte subtiri turate la rece se aplica doar pe sectoare de drum cu stare tehnicd “MEDIOCRA? ¢i clasa stirii tehnice “3”, conform tabelului nr, 2. ‘Tabelul nr. 2 - Starea tehnica si calificativele pentru starea tehnica a drumului cu structura rigida pe care se pot aplica straturile foarte subtiri turnate la rece starentennen | C188 start Calicaivul caraetristcor tennice | “Siarede degradare | Planeiate Rogoziate cel ptin cel atin cel putin MEDIOCRA 3 MEDIOCRA_ MEDIOCRA MEDIOCRA Art.7 () In cazul in care suprafata de rulare a drumurilor prezinta defectiuni izolate, se pot aplica straturi bituminoase foarte subtiri turnate la rece se pot aplica numai dupa remedierea degradarilor conform reglementarii tehnice .Normativ pentru prevenirea si remedierea defectiunilor la imbracdminyi rutiere moderne - indicativ AND 547”. (2) Straturile bituminoase foarte subtiri turnate la rece nu se aplic&: ~ pe imbracdmintile care sunt tratate in alte reglementari tehnice internationale; ~ pentru materialele turate la rece in tuneluri, avand in vedere reactia la foc; ~ pe suprafefe care nu sunt continue (exemplu: reparatii minore): ~ in sensurile giratorii sau pe curbele cu raze mai mici de 100m; ~ pentru drumurile cu declivitate longitudinal mai mare de 5%. Sectiunea 2: Terminologie si defini Art.8 in sensul prezentului normativ, termenii si expresiile de mai jos se definesc astfel: Aditivi - materiale sau substanje chimice care adaugate in cantitati mici in materialul bituminos au rol, in principal, de controlori de rupere ai emulsiei. De regul4, sunt utilizate substantele tensioactive, risini iar dozajul este variabil in functie de temperaturile de lucru, umiditatea agregatelor, conditii ‘meteorologice, etc. De asemenea, in categoria aditivilor se poate considera utilizarea liantilor hidraulici (ciment), filer de calcar, fibre, etc.Beneficiar - persoana juridica sau autoritate publica in folosul creia se incheie contractul de achizitic publicé pentru efectuarea Iucrarilor de intretinere. Categoriile de performanta ale straturilor bituminoase executate cu material bituminos turnat la rece (MBTR) sunt definite conform standardului SR EN 12273 - tabelul nr. 1 “Categorti de performanta”. Clasa de granulozitate - notarea agregatelor in raport cu dimensiunea inferioara (d) si superioara (D) prin cernere, exprimata prin raportul d/D, determinata conform SR EN 933-1 Control al proprietitilor perceptibile - evaluare efectuata cu ajutorul simfurilor: vaz, tactil, miros, auz, ete. Se referd la un concept mai amplu definit in continuare “evaluare vizuald” Controlul Productiei (CPF) - sistem de control intem al productiei efectuat permanent de citre executant, la care toate elementele, cerintele si dispozitile adoptate de cétre executant sunt documentate {in mod sistematic sub forma de reguli de actiune si proceduri serise. Defect de asternere - desprinderi de agregate din strat, exsudari, suprapuneri neconforme ale straturitor tumate, etc. Defecte mici repetate sau grupuri de defecte mici - defecte mai mici de | m* sau mai mari de 10xD*, unde D este dimensiunea maxima a granulei asa cum este definita in SR EN 13043, pentru stratul bituminos foarte subtire turnat la rece care face obiectul unei evaluari vizuale, Pentru evaluare ele pot fi grupate. Desprindere de agregat - pierdere de agregate sub actiunea circulatiei tnainte ca stratul bituminos foarte subfire turnat la rece si atinga o rezistenté suficient& sau prin dezanrobarea granulelor. Durabilitate - capacitatea unui produs de a-si pistra performangele cerute, specifica atat condiftiilor de trafic eat gi zonei climatice, din punct de vedere al temperaturilor medi anuale, pe o durata de viata rezonabila din punct de vedere economic. Estimarea durabilitatii produsului trebuie facut astfel incat si asigure o duratd de serviciu corespunzatoare drumului pe care este aplicat stratul bituminos foarte subjire tumat la rece. Executant - parte contractanté care realizeaz& lucrarea sau reprezentantul legal al acesteia dacd lucrarea este realizatd printr-o asociere. Exsudare, exsudare cu pitrundere si alunecare pe benzile de rulare - aparitia la suprafati a liantului liber. Aceasta se poate datora migratii liantului la suprafata stratului executat. Alunecarea pe benzile de tulare apare sub forma unor sectoare lucioase produse de circulatie, generdnd o pierdere de macrotexturd pe benzile de rulare. Grad de asternere - raportul intre masa materialului bituminos turnat la rece asternut si suprafata acoperita, exprimata in kilograme pe metru patrat (kg/m?), determinat conform standardului SR EN 122746, Liantul - liantul care intra in compozitia unui material bituminos tumat la rece este o emulsie bituminoasa, care trebuie s& aiba declarate $i certificate performangele conform SR EN 13808. Bitumul utilizat la fabricarea emulsiei bituminoase poate fi bitum rutier conform SR EN 12591. Acesta poate fi modificat cu un polimer sau alti aditivi. Pentru a asigura clase de performanta ridicate ale straturilor bituminoase foarte subtiri tumate la rece se impune utilizarea emulsiilor cu bitum modificat, conform SREN 14023, care se vor aplica pe drumuri de clasa tehnica I-lIL.Material Bituminos Turnat la Rece (MBTR) (1) Materialele bituminoase tumate la rece sunt realizate dintr-un amestec de agregate, ap, emulsie bituminoasé, material granular fin de aport (lianti hidraulici, filer, var stins, etc.) si diversi aditivi care se prepara si se aplica "in situ" prin avansarea unui utitaj specific - utilaj de raspandire, iar turnarca se poate face in unul sau dou straturi. Standardul de referinta pentru straturile bituminoase foarte subtiri turnate la rece este SR EN 12273. Q) Materialele bituminoase tumate Ja rece, realizate cu agregate cu dimensiuni peste 4 mm sunt denumite “anrobate turnate la rece". iar dacd sunt realizate cu agregate mici, avand de exemplu dimensiunea maxima de 4 mm, sunt denumite uneori "pelicule bituminoase" - 3) Informativ, in literatura de specialitate anglo-saxona este folosit termenul de “slurryseal”. in literatura franceza sunt folositi termenii “Materiaux Bitumineux Coules a Froid - MBCF", respectiv mm $i “Coulis Bitumineawx - CB” pentru materiale cu agregate cu dimensiune maxima 4 mm. (4) Curba de granulozitate a amestecului de agregate poate fi continua sau discontinua. De regul’, curbele discontinue sunt folosite pentru a asigura o aderenta sporiti Ia suprafate executaté (macrotextura). Agregatele utilizate tebuie certificate conform standardului SR EN 13043 si si indeplineasca cerinje de performan{ superioare din punct de vedere al rezistentei mecanice si al rezistentei la inghet-dezghet. Dat fiind influenta naturii petrografice sia consinucului de praf si impuritati asupra timpului de rupere al emulsiei bituminoase, trebuie asigurati constanfa aprovizionaii pentru i \F bituminoase foarte subfiri turnate la rece. (8) Tipul materialului se va nota “MBTR D”, unde D este granula maxima a amestecului de agregate, exprimata in mm. (6) Conformitatea cu anumite cerinte de performanta nu este obligatorie pentru straturile care nu sunt in contact direct cu traficul (de exemplu macrotextura pentru primul strat). Pelada - desprindere a stratului bituminos foarte subjire tumat [a rece de stratul suport sau de pe un strat inferior al imbracdmintei bituminoase tunate la rece, Prizi - fenomen de transformare ireversibil din starea plasticd in starea rigida a materialului bituminos tumat la rece. Refulare a imbricdmintei bituminoase - deformatie orizontala prin fluaj ce se manifesta la nivelul stratului bituminos foarte subjire turnat la rece peste stratul inferior sau peste stratul suport al drumului. Aceasta deformatie este cauzata de acfiunea traficului rutier. Refeta de laborator (dozaje) - compozitia materialului bituminos turnat la rece, exprimata prin dozarea materialelor componente, respectiv metodologia de laborator pentru controlul calitifi si in corelatie cu Sector de proba - sector de drum amenajat pe o lungime de minimum 200 m la inceputul lucr&rilor, pe © singura banda de circulatie , pentru verificarea capabilititilor tehnice si functionale a esalonului de astenere si realizarii parametrilor structurali ai re{etei elaborate si conformitatii caracteristicilor atestate la incercarea de tip initiala (pe TAIT). Pentru zonele de circulajie prevazute la art. 2, alin (2), sectoral de proba va avea o suprafata de minim 100 m?. Strat bituminoas foarte subfiri turnat Ia rece (SBFSTR) ~ strat executat cu materialele bituminoase tumnate la rece (MBTR) si care se executa "in situ” cu utilaje specifice. Strat de uzur (de rulare) - stratul superior al structurii rutiere ce intra in contact direct cu circulatia rutierd gi cu factorii climatici. Striuri longitudinale/Siroiri longitudinale - striurile sunt mici santuri formate la supraféta stratului turnat in sensul de deplasare al utilajului de astemnere. Striurile sunt deseori produse prin antrenarea de cltre a agregatelor mari sau a materialului bituminos intérit,Suprafagi cu valuriri - suprafaga ce prezinta deniveliri transversale ale stratului de uzurd care se manifesta pe suprafefe mari Timp de rupere - durata de timp consumata fntre tumarea 5i ruperea emulsiei unui material bituminos turnat la rece ‘Tronson de proba pentru incercari de tip initiale - TAIT (Incercari de tip initiale -ITT) (1) Tronsonul pe care sunt efectuate incercarile de tip initiale. Tronsonul de proba permite demonstrarea faptului c& materialul bituminos turnat la rece are caracteristici conforme cu cele declarate, conform cerinfelor standardului european armonizat SR EN 12273. Un tronson de proba pentru incercari de tip itiale (TAIT) consta intr-un sector de drum stabilit in prealabil, unde a fost realizat un strat din material bituminos tumat la rece cu un sistem de control al produetiei (CPF). Dupa o perioada de cirea un an, acest sector este supus incercailor de performanta. Informatiile objinute sunt inregistrate intr-un mod detaliat pentru a identifica in mod clar produsul, performantele acestuia si destinajia preconizati (Anexa C din SREN 12273). (2) Un tronson de proba pentru incercarile de tip initiale este utilizat de cdtre executant pentru a obfine un anumit nivel de incredere tn produsul sau, in capacitatea sa de a-I proiecta si de a-1 pune in opera. Tronsoanele de probs pentru care s-au obfinut performantele optime se pot utiliza pentru certificarea produsului. @) Dat fiind conditiile geo-climatice diferite existente pe teritoriul Roméniei se vor executa straturi bituminoase foarte subtiri turnate la rece numai dupa certificarea performantelor pe tronsonul de proba pentru incercati de tip iniiale (TAIT) in zona climatic’ respectiva din punet de vedere al temperaturilor medii anuale. aArt.9 Pentru utilizarea prezentuluti normativ, se aplicé urmatoarele simboluri: CPF: controlul productiei (in Fabrica); TAIT: tronson de proba pentru incereari de tip inifiale; PSV: coeficient de slefuire acceleratd;, MBTR: material bituminos tumat la rece; Ar: suma suprafetelor care prezintd exsudare, exsudare prin p&trundere si alunecare pe benzile de rulare in sectorul de 100 m stabilit, in metri patrati (m?); Az: suma suprafetelor care prezinta pelada, desprindere de agregat, uzurd, defect de asternere, ornieraj sau refulare a imbracAmintei rutiere, in sectorul de 100 m stabilit, in metri patrati (m?); As: suma suprafejelor care prezint& ondulari sau praguri in sectorul de 100 m stabilit, in metri patrati (m)); Ac: suma suprafejelor dreptunghiutui sau dreptunghiurilor care contin defecte mici care se repeta sau un grup de defecte mici in sectorul de 100 m stabilit, in metri patrati (m’); D: dimensiunea cea mai mare a agregetului din stratul bituminos foarte subjire turnat la rece, determinata prin cernere - SR EN 13043; S: suprafata sectorului de strat bituminos foarte subtire tumnat Ia rece cu lungimea de 100 m, in metri patrati (m*); Pi: proportia din suprafata care prezinta exsudatie, exsudatie prin patrundere sau o suprafata alunecoasa din benzile de rulare in sectorul de 100 m stabilit, exprimata in procente (%) din suprafafa sectorului; Pz: proportia din suprafati care prezint& pelada, desprindere de agregat, uzurd, defect de asternere, omieraj sau refulare a imbracdmintei in sectorul de 100 m stabilit, exprimat& in procente (%) din suprafata sectorului; Ps: proportia din suprafaya care prezinta denivelari sau praguri in sectorul de 100 m stabilit, exprimata in procente (%) din suprafata sectorului;Ps (n): proportia din suprafata unui dreptunghi sau a unor dreptunghiuri care contin defecte mici care se repetii sau un grup de defecte mici in sectorul de 100 m stabilit, exprimata in procente (%) din suprafata sectorului cu numarul cel mai mare de dreptunghiuri (sub forma de suprafata + numar de dreptunghiuri); L; lungimea totalé a striurilor longitudinale in sectorul de 100 m stabilit, in metei (m); W: lijimea medie a benzii de circulatie, in metri (m). Sectiunea 3: Referinfe normative Art. 10 La utilizarea prezentului normativ se aplicd prevederile urm&toarelor documente de refering’: SR 4032-1 Lucrari de drumuri. Terminologie, SR 10969 Lucrri de drumuri. Determinarea adezivitatii bitumurilor rutiere sia emulsiilor cationice bituminoase fata de agregatele naturale prin metoda specttofotometrica, SR 13593, Emulgatori cationici si aditivi chimici pentru bitum si emulsii bituminoase cationice - Cerinte. SREN 58 Bitum si lianti bituminosi. Esantionarea lianjilor bituminosi, SREN 196-6 Metode de incerc&ri ale cimenturilor. Partea 6: Determinarea fineti SREN 197-1 Ciment Partea | : Compozitie, specificati si criterii de conformitate ale cimenturilor wzuale. SREN 197-2 Ciment Partea 2 : Evaluarea conformitati. SREN 933-1 Inceredri pentru determinarea caracteristicilor geometrice ale agregatelor. Partea | : Determinarea granulozitatii - Analiza granulometrica prin cernere. SR EN 933-2 incercari pentru determinarea caracteristicilor geometrice ale agregatelor. Partea 2 : Analiza granulometrica. Site de control, dimensiuni nominale ale ochiuritor. SR EN 933-3 incercari pentru determinarea caracteristicilor geometrice ale agregatelor. Partea 3 : Determinarea formei granulelor. Coeficient de aplatizare. SREN 933-4 incercari pentru determinarea caracteristicilor geometrice ale agregatelor. Partea 4 : Determinarea formei particulelor. Coeficient de forma. SREN 933-5+Al __ Incercari pentru determinarea caracteristicilor geometrice ale agregatelor. Partea 5 : Determinarea procentului de suprafete sparte in agregate. SR EN 933-7 incercari pentru determinarea caracteristicilor geometrice ale agregatelor. Partea 7 : Determinarea continutului de elemente cochiliere. Procent de cochilii in agregate. SREN 933-8+Al __ incereari pentru determinarea caracteristicilor geometrice ale agregatelor. Partea 8 : Evaluarea parfilor fine. Determinarea echivalentului de nisip. SREN 933-9+A1 _ Incercéri pentru determinarea caracteristicilor geometrice ale agregatelor. Partea 9 : Evaluarea parjilor fine. Incercarea cu albastru de metilen. SREN 1097-1 Incercari pentru determinarea caracteristicilor mecanice $i fizice ale agregatelor. Partea 1: Determinarea rezistentei la uzura (micro-Deval), SR EN 1097-2 Incercari pentru determinarea caracteristicilor mecanice si fizice ale agregatelor. Partea 2: Metode pentru determinarea rezistentei la sPirdmare.SREN 1097-5 SREN 1097-8 SREN 1367-1 SREN 1428 SREN 1429 SREN 1744-1+A1 SREN 12273 SR EN 12274-1 SREN 12274-2 SR EN 12274-3 SREN 12274-4 SREN 12274-5 SREN 1274-6 SREN 12274-7 SREN 12274-8 SREN 12591 SREN 12593 SREN 12846-1 SREN 13036-1 SR EN 13036-7 SREN 13043+AC Incercari pentru determinarea caracteristicilor mecanice $i fizice ale agregatelor. Partea 5: Determinarea continutului de ap& prin uscare in etuva ventilata. Incereari pentru determinarea caracteristicilor mecanice ¢i fizice ale agregatelor. Partea 8: Determinarea coeficientului de slefuire accelerata. incercari pentru determinarea caracteristicilor termice si de alterabilitate ale agregatelor. Partea 1: Determinarea la inghet-dezghet. Bitum gi lianti bituminosi. Determinarea continutului de apa din emulsiile bituminoase. Metoda distilarii azeotrope. Bitum gi lianfi bituminosi. Determinarea reziduului pe sita al emulsiilor bituminoase si determinarea stabilitati la depozitare prin cemere. Incercari pentru determinarea proprietajilor chimice ale agregatelor. Partea 1: Analiza chimica. Straturi bituminoase wmate la rece. Cerinte, Mixturi asfaltice preparate la rece. Metode de incercare. Partea | ; Prelevare de probe de mixturd asfaltica preparata la rece. Mixturi asfaltice preparate la rece. Metode de incercare, Partea 2 : Determinarea continutului de bitum reziduat. Mixturi asfaltice preparate ta rece. Metode de incercare, Partea 3 : Consistenga. Mixturi asfaltice preparate la rece. Metode de incercare, Partea 4: Determinarea coeziunii mixturi Mixturi asfaltice preparate la rece, Metode de incereare. Partea 5 : Determinarea confinutului minim de liant si rezistenfei la uaurd, Straturi bituminoase turnate la rece. Metode de incercare. Partea 6 : Grad de astemere Straturi bituminoase turnate la rece, Partea 7 : Metoda de incercare la abraziune prin agitare. Mixturi asfaltice turnate la rece. Metoda de incercare. Partea 8 : Evaluarea vizuald a defectelor. icafii pentru bitumuri rutiere. ituminosi. Determinarea punctului de rupere Frass. Bitum si lianfi bituminosi. Determinarea timpului de curgere cu ajutorul unui viscozimetru de curgere. Partea 1 : Emulsii bituminoase. Caracteristici ale suprafefei drumurilor si aeroporturilor. Metode de incercare. Partea I: Masurarea adancimij macrotexturii suprafefei imbricdmintei, prin tehnica volumetricd a petei Caracteristici ale suprafefelor drumurilor si pistelor aeroportuare. Metode de incercare. Partea 7: Masurarea denivelatilor straturilor de rulare ale drumurilor. Incerearea cu dreptar. Agregate pentru amestecuri bituminoase i pentru finisarea suprafetelor, utilizate la constructia goselelor, a aeroporturilor gi a altor zone cu trafic.SR EN 13074-1 SR EN 13074-2 SR EN 13075-1 SR EN 13398 SR EN 13588 SREN 13614 SR EN 13808 SREN 14023 SREN 16849 SREN ISO 13473-1 SR EN ISO 9001 STAS 539 CD 155-2001 AND 514-2007 AND 547-2013 Bitum si lianti bituminosi. Recuperarea liantului dinte-o emulsie bituminoasé sau dintr-un liant bituminos fluidificat sau fluxat. Partea 1: Recuperare prin evaporare, Bitum gi liangi bituminosi. Recuperarea liantului dintr-o emulsie bituminoasa sau dintr-un liant bituminos fluidificat sau fluxat. Partea 2: Stabilizare dupa recuperare prin evaporare. Bitum gi liangi bituminosi. Determinarea comportirii la rupere. Partea 1 : Determinarea indicelui de rupere a emulsiilor bituminoase cationice, metoda filerului mineral Bitum gi lianfi bituminosi. Determinarea reveniri elastice a bitumului modificat, Bitum gi liangi bituminogi. Determinarea coeziunii liangilor bituminogi cu metoda pendulului. Bitum si lianfi bituminosi. Determinarea adezivitatii emulsiilor bituminoase prin incercarea de imersare in apa. Bitum gi lianti bituminosi. Cadrul specificafiitor pentru emulsiite bituminoase cationice. Bitum $i lianti bituminosi. Cadru pentru specificatiile bitumurilor modificate cu potimeri. Bitum gi lianti bituminosi. Determinarea conjinutului de apa din emulsiile biruminoase. Metoda prin evaporare cu balanfa desicanta. Caracterizarca texturii imbracdmingii unei structuri rutiere prin relevee de profil. Partea 1: Determinarea adéncimii medii a texturii Sisteme de management al calitajii. Ceringe Filer de calcar, filer de creta si filer de var stins in pulbere. Reglementarea tehnic& "Normativ privind determinarea stitii tehnice a drumurilor modeme”, aprobat prin O.M.T.C.T. n¥.625/23.10.2003 si Ordinul Directorului General al A.N.D, nr.17/26.01.2001, publicat in Monitorul Oficial al Roméniei, Partea J, nr.786/07.11.2003. Reglementarea tehnick "Metodologie privind efectuarea receptici tucrarilor de intetinere si reparare curenta drumuri si poduri”, aprobat prin Decizia nr. C.N.A.D.NR. nr.210/24.04.2007, publicat in Buletinul Tehnic Rutier ar. 12/2006 Reglementarea tehnicd "Normativ pentru prevenirea si remediere defectiunilor la imbracéminti rutiere moderne”, aprobat prin Decizia C.N.A.D.N.R. nr. 1.277/11.09.2013, publicat in Buletinul Tehnic Rutier nr8-9/2013 Hotardrea Guvernului nr. 668/2017 privind stabilirea condiiilor pentru comercializarea produselor pentru constructii Regulamentul (UE) nr.305/2011 al Parlamentului European gi al Consiliului din 9 martie 2011 de stabilire a unor conditii armonizate pentru comercializarea produselor pentru constructii si de abrogare a Directivei 89/106/CEE a ConsiliuluiCapitotul 11 MATERIALE - CONDITI TEHNICE. Sectiunea 1: Agregate Art. 11 (2) Agregatele naturale care se utilizeaza Ja prepararea materialului biturminos turnat la rece, cuprins in prezentul normativ, sunt conform cerinfelor din standardul SR EN 13043. (2) Nivelul si clasele de performanta ale agregatelor se declara conform SR EN 13043. Art. 12 @) Dimensiunea nominala maxima a agregatului (in mm) se stabileste conform claselor de refering’ din SR EN 13043 si domeniului de granulozitate dup cum urmeazi: + seria de baza + seria I: sita de 2; 4; 5,6 (5); 8; 11,2 (I) sau seria de bazi + seria 2: sita de 2 (2,8); 4; 6,3 (6); 8; 10; (2) Avand in vedere cd in acest domeniu de caracterizare a granulozitatii ochiurilor sitelor din cele dowd serii sunt apropiate ca valoate, putem incadra generic materialele bituminoase turnate la rece dupa granulozitatea amestecului de agregate in urmatoarele tipuri - MBTR 4 (material bituminos tumnat la rece cu domeniu de granulozitate 0 - 4 mm); - MBTR 6 (material bituminos tumat la rece cu domeniu de granulozitate 0 - 5,6 (5) mm sau 0 - 6,3 (6) mm; ~ MBTR & (material bituminos tumnat la rece cu domeniu de granulozitate 0 - 8 mm; - MBTR 11 (material biruminos tumat la rece cu domeniu de granulozitate 0 - 11,2 (11) mm sau 0- 10 mm. Art. 13, (1) Executantul trebuie s& aibé implementat un sistem de management al calitatii conform SR EN ISO 9001 prin care si procedureze si s& menfina un plan de calitate pe fiecare lucrare, sau pe ‘grupuri de santiere, prin care si declare si s& asigure frecvente minime de control a materialelor puse in opera. Q) Pentru controlul agregatelor se aplica ceringele formulate in tabelul ne.3. ‘Tabelul nr. 3 - Stabilirea frecventelor pentru inspectia si incercarile pe agregate Inspectie / Incercare Subiect Referinte normative Frecventa minima ‘Controlul proprietiilor in “Aprobarea sursel inainte de Icorsiri raport cu propunerea de prima utilizare®. ee refet. Incercarile se La fiecare 1000 t pentru sorturi Daaletes ‘efectueazi numai cind 0 SREN 13043 | > 4mm si 3001 pentru sorts rertlor(eisen PSV, | Ce eeu anm materialului bituminos fin caz de dubiu dupa un control tumat la rece. al proprietailor perceptibile Verifcarea ca agregatele primite sunt conform coment si provin din din planol cali lal programat Realizarea unei comparati Controtul vizual al ‘eu aspectul normal reeritor | Conform deserieri Proprietailor perceptibile | la sursa, granulometre, din planulcalitatit aplatizare siimpuriayi Verificarea ci materialul nu Inspectia bonului de livrare Ficcare liveare Fiecare livrare Conform descrierit Control pe stocuri faschinbat dela da finplonutcatiagn | Fiesaezi de productie Taceredrie se efectueaza Ta fiecare 1000t penta sorte Analiza granulometriea | Mmaicénd o cere SREN933-1 | > 400m si $001 pentrusortari = cexecutantul materialului 4mm, bituminos curnat la rece, 2 aeUmiditatea agregatelor Pentru ase asigura ‘constanta continutului de api. a materialului turnat la rece gi a obtine continutul de tiant urmarit iincaz de dubiu dupa un contol SREN 10975 | 3 croprictfilor perceptibile metilen Echivalent de nisip sia ‘ncercarea cu slbastru de SREN 933-8 si /sau Ta fecare 5007 in caz de dubiu dups un control al propriettilor perceptibile. SR EN 933-9 Art. 14 “Pentru a rispunde cerin(elor acestuitabel pot fi ullizate rezultatele incercarior gi inspectllor efectuate de producdtoral agregatelor, in cadrul controlului shu de calitate (cand acestea sunt incluse in controlul productiei Prin planul de calitate se va avea in vedere un set minim de determinari a caracteristicilor fizico- mecanice ale agregatelor naturale care trebuie si fic conform cerinjelor prezentate in tabelele nv. 4, nr. 5 si nr.6, ‘Tabelul nr. 4 - Cribluri utilizate la prepararea materialului bituminos tumnat la rece Ne. Conditii de cea Caracteristiea calitate | Metoda de incercare CContinot de granule in afara elesei de granulozitate: 1_| -rest pe sitasuperioard (Gnu), %, max. . , SREN 933-1 + trecere pe sita inferioaré (dni), %, MAX. ee) 2__| © Coeficient de aplatizare, %, max 25 (Ass) SREN 9333 3._| indice de forma % max. 25 (Sls) SREN 933-4 4 | Continut de impuritai- corpuri strane ru se admit Vizual 5 _| Continut in particule fine sub 0,063 mm, %, max 10.9) SREN 933-1 Rezistenta la fragmentare, | Clasa tehnieé drum -lL 20(LAs) ‘ SREN 1097-2 Soeficient LA, % max. | Clasatehnied dram IV-V 25(LAS) Rezistenta la __uzuri | Clasa tehnic& drum L-Ill 15 (Moe 20) 7 | Goeficient micro-Deval), SREN 1097-1 % max, Casa tehnica drum 1V-V_ 20 (Moz 25) ‘Sensibiltatea la inghey-dezghet la 10 eicluri: 8 | -pierderea de masi (F), %, max. 20) ‘SREN 1367-1 =pierderea de rezistentd (ASt) %, max. 20 Continut de particule total spate, %, min 5 cos 9 | Genin criti provening din roci detritice) ecco eo 10 | Coeficient de slefuire accelerata (PSV) PSVs0 SREN 1097-8 “Forma agregatului grosier poate fi determinat& prin metoda coeficientului de aplatizare sau a indicelui de forma Art. 15 (2) Pentru drumurile de clas tehnic3 I-11 se utilizeaza nisipul concasat de cariera. (2) Pentru drumurile de clas tehnic& IV-V se poate utiliza nisipul natural fn amestec. Din amestecul total de nisipuri sau sorturi 0-4, nisipul natural sau sortul 0-4 natural poate fi in proportie de maximum. 50%, cu conditia evidentier nei fluente favorabile asupra timpului de rupere Tabelul nr. 5 - Nisip de concasaj sau sort 0-4 de concasaj,utilizat la prepararea materialului bituminos tumat la rece xe Caracteristica determinata Condit de calitate | Metoda de incercare ‘Confinut de granule Ta afara clase de granuToaitaie 1 | crest pe cura superior (das) %, max. 10 BEE 2 | Continut de impuriay = computietrdine,%, max se admit Vieusl‘Conjinut de particule fine sub 0,063am, Yomax 10 SRENO33-1 Calitatea particulelor fine (valoarea de albastru), 7 SREND33 9 _g.coloranv/1000g fractie 0 - 2 mm, max. Tabelul nr. 6 - Nisip natural sau sort 0-4,utilizat la prepararea materialului bituminos turnat la rece Nr Pe Caracteration determinath Condit de calitate | Metoda de incercere Contin de granule Tn afara clase de grancloriate al Test pe ciurul superior (dys), %, max. 10, ea 2 | Coeficient de neuniformitate, min. 8 * Conginut de impuritayiz 3. | -corpui stains, °, max ow se admit vizual = continut de hummus (culdarea soluiei de NaH), max. alben SREN 1744-1+A1 _| Eehivatent de nisip pe sort 0-4 mm, %, min, 80 SREN 933-8 5] Continut de particule fine sub 0,063mm, %, max. 10. SREN 933.1 Calitatea patticuletor fine (valoarea de albasiru), © | gcolorant/1000g fractie 0 «0,125 mm, max. g SRENG2 * Coeficientul de neuniformitate se determind cu relat: Un = dad unde: doy= diametrul ochiuluisitei prin care tree 60% din masa probe analizate pentru verificarea granulozitati dip= diametrul ochiului site: prin care tree 10% din masa probei analizate pentru verificarea granulozitaii Art. 16 Agregatele naturale trebuie si provina din roci omogene, fara urme de degradare, rezistente la inghet- dezghet si s& nu confina corpuri straine. Art.17 Fiecare tip si sort de agregat trebuie depozitat separat in padocuri prevazute cu. platforme corespunzatoare, aviind pante de scurgere a apei si conditii de separare a sorturilor, pentru evitarea amestecarii si impurificdrii agregatelor. Fiecare siloz va fi inseriptionat cu tipul si sursa de material pe care tl confine. Art. 18 Determinarea si controlul granuloz si SR EN 933-2 ii agregatelor naturale se face conform standardelor SR EN 933-1 Art. 19 Materialele vor fi receptionate calitativ si cantitativ in baza documentelor insofitoare si a incercdrilor de laborator prevazute in planul de calitate si in conformitate cu prevederile HG nr.668/2017, Art. 20 (1) Se vor efectua verific&ri pentru caracteristicile prevazute in tabelele nr. 4,5 si 6 Ia fiecare lot de ‘material aprovizionat, sau pentru maximum: = 1000 t pentru agregate cu dimensiunea > 4 mm:; = 500 t pentru agregate cu dimensiunea <4 mm. (2) in cazul criblurilor, verificarea rezistentei la inghet-dezghet se va efectua pe loturi de max. 3000t Sectiunea 2: Lianti Art. 21 (2) Liantul utilizat la fabricarea materialului bituminos turnat la rece este emulsia bituminoasi cationic cu rupere lenta conform standardului SR EN 13808 (de ex.: clasa C60B5, C60BP%, etc. ). (2) Pentru utilizarea materialelor bituminoase turnate la rece la drumuri de clask tehnica I-III este obligatorie utilizarea emulsiilor bituminoase cationice cu rupere lenta pe baza de bitum modificat. 3) Emulsiile se pot prepara cu bitum modificat (conform SR EN 14023, anexa NB, clasa 63-105) sau se poate modifica bitumul la momentul preparatii emulsiei. 14(4) Coeziunea liantului bituminos recuperat se declaré conform claselor specificate in SR EN 13808 (doar penteu lianti modificati). Art.22 In cazul utilizatii speciale a produsului, pot fi utilizati si alfi tianfi (exemplu: liangi rezistenti ta hidrocarburi sau lianti cu pigmenti specifici aplicatiilor respective), dar acestia vor trebui si corespunda cerinfelor de performanta din standardul SR EN 13808. Art. 23 (J) Executantul trebuie s8 aiba implementat un sistem de management al calititii conform SR EN ISO 9001 prin care s& procedureze gi si menfina un plan de calitate pe fiecare lucrare, sau pe grupuri de santiere, prin care sé declare si sd asigure frecvenje minime de control a materialelor puse in opera. Q) Pentru controtul liantului se aplicd cerinfele formulate in tabelul nr. 7. ‘Tabelul nr. 7 - Stabilirea frecventelor pentru inspectia si incerearile pentru emulsiile bituminoase Tnspectie/ Subiect Referinte normative | __Freeventa minima ‘Confirmarea caracteristicilor produsului si confirmarea cu Aprobarea sursei inainte de Incercar ale proprietor | speciticatiacorespunzatoare. prima uilizare (conform an. intrinseci ale emulsiei Incercarile se efectueaz’ numai | SR EN 13808 25, tabel nr. 6). bituminoase clnd 0 cere exeeutanul La execui, pentru fecare lt raterialulu bituminos turmat Ia sprovizionat (conform at. 27). Verificarea ef liantul este Inspectia bonului de Conform descrierii La fiecarelivrare livrare Ja furnizorul gi fabrica in planul calitagi pprogramate Controlul proprietatilor | Compararea cu eavacterisicile | Conform desorienii | Fiecarelivrare sau Recare a perceptibile la livrare | normale din planul calitaii__| de productie Pentru a avea posibilitatea dea Frstevares uni egantion | ace inceredi ma tru in cazul ; La schtmbotes propretailr de refering (probe apariiei unor evenimente SREN SE perceptible maror) neprevirute Art. 24 Adezivitatea se va determina prin metoda cantitativa descrisd in SR 10969 (cu spectrofotometrul) si prin una dintre metodele calitative, conform SR EN 13614. in etapa initiala de stabilire a dozajclor si performantelor se va utiliza obligatoriu metoda cantitativa descrisi in SR 10969 (cu spectrofotometrul) si se va adopta solutia de ameliorare a adezivitafii atunci cand este cazul (tipul si dozajul de aditiv). Art. 25 Peniru controlul de calitate al emulsiei bituminoase cationice eu rupere lenté utilizaté la prepararea ‘materialuluj bituminos pe baza bitum modificat, se vor respecta conditiile de calitate din tabelul nr. 8. ‘Tabelul nr. 8 - Conditii de calitate ale emulsiei bituminoase cationice Caracteristica determinata Conditii de calitate Metoda de incercare 8-67 ‘SREN 1428 sau 1 | Continut de tian, (%) sau Clase 7 SREN 1431 sau conform SR 13808 SREN 16849 Indice de rupere: " >120 2 | - cu filer Sikasiol sau aaa SRE ~cu filer Forshammer Vascoztate -Timp de cugere 3. | pe duza de 4 mm la 40 9(2) sau TAs : fe dude 2m lea0> 1350 SREN 1284641 15Rezidau Biuminose was) =a * | rest pe sita de 0.5mm <0 SREN 1429 Suabiliate la stocae la 7 alle pe sia de 05 mam Sana 5 | comasay 50,5 (clasa4) saclay ‘Adezivitaiacmulsiel Biuminoase Ta oprenatcle | nal ttizate seen ers “metodaimersiei in apa 215 e + metoda spectroforometcica 385 SR 10368 Peni emule cu bit odio 7 | -revenitea elastic 25 C* >50 SREN 13398 *Determinarea pe bitum recuperat prin evaporare conform SR EN 130741 si stabilizat conform SREN 13074-2 Art. 26 Materiatele vor fi receptionate calitativ si cantitativ in baza documentelor insofitoare si a incerc&rilor de laborator prevazute in planul de calitate si in conformitate ou prevederile HG nr.668/2017. Art.27 In santier, se vor efectua verificari minimale/determinari pentru caracteristicile previztela pet l si 2 din tabelul nr. 8 Ia fiecare lot de material aprovizionat, dar nu mai putin de 0 determinate pe zi de lucru. Sectiunea 3: Materiale de aport Art. 28 In cazul utilizatii pulberilor fine (filer, Hianti hidraulici, cenu: curbelor de granulozitate, se va declara dozajul minim, iar etc.) ca material de aport pentru corectia rena de cantitate dintre dozajul minim si cantitatea utilizaté va fi consideraté ca aditiv pentru controlul ruperii la astemerea materialelor bituminoase tumate la rece. lului bituminos turnat la rece poate fide tipul: filer de calcar, praf de creta sau var stins. Fiecare dintre acestea trebuie s& corespunda prevederilot SR EN 13043. (2) in gantier se vor efectua verificari privind granulozitatea gi continutul de apd la fiecare lot de material aprovizionat sau pentru maximum 100 t aprovizionate. Art. 30 () Cimentul care se utilizeaza la prepararea materialului bituminos tumat la rece, acesta trebuie corespundai prevederilor SR EN 197-1 si SR EN 197-2 (2) In santier se vor efectua verificdri privind finefea conform SR EN 196-6, la fiecare lot de material aprovizionat, conform planutui calitatii pentru lucrare Art. 31 Fiecare lot de material aprovizionat va respecta prevederile legislafiei in vigoare si aplicabila privind stabilirea condifiilor pentru comercializerea produselor pentru constructi. Sectiunea 4: Aditivi Art. 32 (2) Aditivii se utilizeazd pentru reglarea vitezei de rupere a emulsiei bituminoase, pentra asigurarea cconsistentei materialului bituminos si a unei eoeziuni ridicate. (2) Aditivii sunt de tipul celor solizi sub forma de pulbere (lianti hidraulici, filer de calcar, var stins, ete.) sau aditivi sub forma lichida (emulgatori, acizi, etc.). De asemenea in categoria aditivilor pot i incadratesi fibrete, att in cazul curbelor discontinue ale materialului si/sau end sunt utilizate pentru cresterea aderentei. (3) Actiunea si eficienta acestor aditivi sunt date de compatibilitatea cu emulsia utilizaté si cu ‘emulgatorul utilizat la producerea emulsici bituminoase. Art. 33 Performantele gi caracteristicite aditivilor utilizati se vor evalua si declara in conformitate cu reglementirile tehnice in vigoare sau alte specificatii tehnice aplicabile. Aditivii pot fi adaugati fie direct in bitum/emulsie la preparare sau direct la fabricarea materialelor bituminoase tumate la rece. Art. 34 (1) Executantul trebuie si aiba implementat un sistem de management al calitigii conform SR EN ISO 9001 prin care si procedureze si s4 mentin& un plan de calitate pe fiecare lucrare, sau pe grupuri de santiere, prin care sa declare gi s& asigure frecvente minime de control a materialelor puse in oper’ 2) Pentru controlul aditivilor se aplic& cerinfele formulate in tabelul nr. 9 Tabelul nr. 9 - Stabiliree frecventelor pentru inspectia si incercarile pentru aditivi (incluzand ciment, var, fibre si produse chimice Control /incercare Subiect Referinte normative Freeventa minima “Aprobarea sursei inainte de prima Verificarea Conform descrieri din | utitizare* Proprietiintrinseci acitvilor_ | planal cali Jn caz de dubiu dupa un control al proprietaflor perceptible conformi Verificarea ed livrarea | Conform descriert din este conform comenzii_| planul calitati Controlul proprietiilor ‘Compararea cu Conform descrierit din perceptible ale livrarii aspectul normal planul calitatis *Pentru a rispunde cerinfelor acestui tabel pot fi utiizate rezultatele incerciilor gi inspectillor efectuate de furnizoral aditivilor, in cadrul controlului stu de caltate (cind acestea sunt ineluse in controlul productiei produeitorului). Controtul bonului de livrare La fiecare livrare La flecarelivrare Art. 35 (J) Tipul si dozajul aditivilot se stabilese pe baza unui studiu preliminar efectuat de cétre un laborator autorizat/acreditat, pentru indeplinirea cerinjelor de performanta specificate. (2) in cazul in care aditivii se incadreaza in prevederile standardului SR 13593, se vor respecta aceste cerinye Art. 36 Din considerente de tratare arhitectural a lucrarilor sau pentru a reduce temperaturile ambientale, in cazul aplicarii materialului bituminos turat la rece (MBTR), in situatii aparte date de proiectant, se pot folosi si aditivi de culoare a materialului Art.37 La aprovizionate, fiecare lot de material va fi insofit de documentele de calitate corespunzatoare pottivit H.G. nr, 668/2017. Sectiunea Art. 38 (1) Apa utilizata la prepararea materialului bituminos turnat la rece este mijlocul prin care se amestecd componentele acestuia si este cel mai important factor in ceea ce priveste consistenta amestecului @) Apa este introdusi in amestec avand urmatoarele roluri: componenté a emulsiei bituminoase cationice utilizate, controlul umiditatii agregatelor utilizate si pentru preumezirea amestecului. (3) Apa utilizata la prepararea materialului bituminos turnat la rece nu trebuie s& contin& suspensii sau depuneri organice vizibile. : Apa de aportArt, 39 () In functie de conditiile climatice din timpul executiei si de proprietatile de absorbtie ale agregatelor naturale, realizarea unui material bituminos turnat la rece implic& un dozaj controlat de apa de aport (2) Continutul scizut de apa duce la amestecuri care sunt "mai consistente" si, prin uemare, sunt mai greu de aplicat, dar vor avea o aderenté mai bund la stratul suport. In schimb, un confinut de ap’ mai mare va conduce la un amestec prea fluid, cu o tendinta puternica de segregare, caracterizati prin sedimentarea granulelor. Capitolul U1 EVALUAREA PERFORMANTELOR MATERIALULUI SI A STRATURILOR BITUMINOASE FOARTE SUBTIRI TURNATE LA RECE Sectiunea 1: Cadru legislativ Art. 40 (J) Conform legislatiei in vigoare (Regulamentul (UE) nr.305/2011 al Parlamentului European si al Consiliului si H.G. nr.668/2017), in compozitia materialului bituminos tumnat la rece trebuie utilizate materiale care au o aptitudine declarata. (2) Aptitudinile materialelor trebuie s& rezulte din aplicarea unvia sau mai multor documente dupa cum urmeaza: 2, standard european; b. agrement tehnic european; c. alte specificatii tehnice in vigoare. ) Pentru straturile bituminoase tumate la rece se impune certificarea si declararea performantelor conform SR EN 12273. Sectiunea 2: Cerinte fundamentale pentru declararea performantelor straturilor bituminoase foarte subfiri turnate la rece (SBFSTR) Art. 41 (Z) Evaluarea vizualé a defectelor conform SR EN 12274-8 se realizeaz in vederea determinarii caracteristicilor esentiale de aderare a liantului la agregate, la stabilitatea stratului tumat, duratei de intarire sau de prizd, rezistenfei la abraziune si de aderenta la suport, precum $i referitor la durabilitatea acestora (caracteristici indicate in tabelul ZA.1 din SR EN 12273). 2) in general, cea mai mare parte a defectelor apar in cursul primului an dupa punerea in ‘opera a unui material bituminos turnat la rece. Art. 42 @) Evaluarea macrotexturii se realizeazi pe baza SR EN 13036-1 si trebuie declarati conform categoriilor indicate in SR EN 12273 tabelul nr.1 - Categorii de performan{a. (2) incercarea “cu pata” conform SR EN 13036-1 trebuie si fie o incercare de referinga. (3) Pot fi utilizate si alte metode de incercare (de exemplu: masurarea texturii cu profilometrul laser potrivit SR EN ISO 13473-1, cu condifia ca acestea si fie corelate cu incercarea “cu paia” utilizata ca incercare de refering). itatea unui material bituminos tumat la rece este demonstrat pe tronsonul de proba pentru ineeredii de tip initiale (TAIT), executat pentru certificarea produsului. Art. 44 Aderenja trebuie demonstrat prin mAsurarea coeficientului de slefuire accelerata (PSV) conform SR EN 13043, asociaté cu o masurare a macrotexturii conform SR EN 13036-1Art. 45 Coeficientul de slefuire accelerata (PSV) trebuie declarat conform SR EN 13043. Sectiunea 3: Controlu! Productiei Art. 46 Evaluarea conformititii trebuie demonstrat prin: ~ Tronsoane de proba pentru incercéri de tip initiale (TAIT), conform anexei C din SR EN 12273; ~ Sistemul de control al productiei (CPF), conform anexei A a standardului SR EN 12273. Fabrica (CPF) Art. 47 (1) Execurantul trebuie si stabileasca, sa documenteze si si find la zi un sistem de control al productiei in fabrica (CPF), care garanteaza faptul c& materialele bituminoase turnate la rece puse in operd sunt conforme cu caracteristicile de performanta declarate. (2) Sistemul de control al producjiei trebuie si cuprind’ proceduri, examindri Vizuale si incereai periodice si/sau alte evaluiri, a ciror rezultate trebuie si serveasca la controlul materiilor prime, a echipamentetor, a tehnologiei de fabricare a materialului gi a stratului turnat, Art. 48 (1) Sistemul de control al productiei in fabrica (CPF) trebuie sa garanteze respectarea cerintelor din SR EN 12273, astfel incét straturile bituminoase foarte subfiri turnate la rece si corespunda performantelor declarate, cu respectarea prevederile din SR EN ISO 9001 @) Planul calitatii trebuie sa cuprinda obligatoriu cerinte referitoare la: ~ documentatia ceruti si controlul documentelo: = _reprezentantul conducerii pentru asigurarea mentinerii sistemului de calitate; + _elaborarea refetelor materialului bituminos turnat la rece (MBTR); = conwrolul dispozitivelor de supraveghere gi masurare; ~ supravegherea proceselor si a produsului; + controlul produsului neconform; = actiuni corective Art. 49 Inregistrarile operatiilor de pe santier care pot afecta performanta materialului bituminos tumat la rece trebuie pastrate in conformitate cu reglementarile legale, Inregistrarile vor continua cel putin urmatoarele informatii: -modificari fata de propunerea initiata de reteta,inclusiv cele cerute de conditiile santieruluis -problemele neprevazute (conditii meteoroiogice, degradari importante ale utilajelorechipamentelor, etc) -informatii meteorologice; -orice alte informatii considerate ca relevante pentru performanta produsului; -masuri de reglementare a circulatici; -notele referitoare la proprietatile perceptibile; -reclamatiile publicului. Art. 50 Executantul trebuie sa stabileasea 0 procedura de executie referitoare la metoda de punere in opera a materialelor bituminoase tumate la rece pentru fiecare lucrare sau grup de santiere. Procedura este implementata si aprobati de catre executant si avizata de beneficiarul lucratii. Art. 51 inainte de inceperea Iucrarilor, executantul trebuie s& se asigure cf urmitoarele documente sunt Intocmite si distribuite personalului insarcinat cu executia lucrarilor: = refeta materialelor bituminoase turnate la rece, necesare lucratii;+ toate instructiunile specifice necesare personalului din santier, in legitur’s cu programul lucratitor; + echipamentele necesare lucrarilor si tehnologia de lucru, pentru a respecta refeta si a rspunde ceringelor contractului; + toate instructiunile sup! yentare cuprinzind cerinfe referitoare la punerea in opera. Art. 52 Se vor efectua urmatoarele actiuni/verificéri si se vor documenta, dupa cum urmeaza: ~ Verificarea starii stratului suport; - lucrarile pregititoare ale stratului suport; - conformitatea materialelor aprovizionate cu cerintele specifica + identificarea materialelor in santier: + functionarea utilajelor si echipamentelor; ~ _utilizarea de personal competent pentru producerea si punerea in opera a materialului bituminos ‘turnat la rece; + sistemul de gestionare si Iuare in con: de certifica + procedura si intervatul de timp necesar pentru a semnela beneficiarului orice problema care poate afecta lucrarile (probleme care pot necesita o abatere fati de specificatia initiala). lor tehnice; lerare a oricarei modificdri dispuse de eétre organismul Art. 53 Inregistrarile activitifilor de santier care sunt susceptibile s& afecteze performangele straturilor bituminoase foarte subtiri tumate la rece, trebuie pastrate pe o perioada care incepe cu putin inainte de ‘inceperea operafiilor si dureaz& pana dupa deschiderea sectorului de drum pentru trafic normal, fra restricfii. Aceste inregistedri vor fi incluse in cartea tehnic& a luerarii si trebuie s& contina urmatoarele informatii: ~ modificarile referitoare la propunerea initiala de refeta, incluzdnd pe cele cerute de condi ‘santier, daci exista; = condifii meteorologice nefavorabile; + planul de management al traficului; + notele referitoare la proprietatile perceptibile (notele referitoare la evaluatile vizwale); + orice alte informatii care pot afecta negativ performanja produsului ledin Art. 54 Executantul trebuie si stabileasc& proceduri pentru a se asigura c& performanfele produsului sunt conforme cu valorile obfinute pe Tronsonul de proba pentru incercari de tip inifiale (TAIT). Art. 55 Pentru produsul neconform executantul trebuie sa elaboreze proceduri ce privese masuri preventive si corective. Tratarea produsului neconform trebuie s& implice una sau mai multe din urmatoarele a + repararea si/sau o actiunea dle remediere pentru a face produsul conform performantei cerute; - tespingerea gi climinarea produsului, Art. 56 Freeventele minime de incercare pentru controlul productiei (CPF) sunt precizate in tabelul nr. 10. Tabelul nr. 10 - Cerinte de etalonare a utilajului/utilajelor din esalonul de lucent Elemente . componente ale Inspeetie /incereare Subicet Freeventa minima utilajului Verificarea bane? Echipament de eae Control vizual funetionari a © data pe 2i de productle tila‘Compararea cant furnizate de pomp ca ebitele cel mai mare gi cel mai redus gi Ia un Cenitatnconsmts pe nats det. | Vrieaen = Lanceputal rari ror Controlul se face pe diferite debite care oo ~ Anval; tru liehide | ©otespund gamei de utilizri. Se efectueazd conform planukui | 7L&disfunctionalieati fen tcise | Feeea pen contature exerci | SMA an clr pentru coninuwi medi, Poaefiadaugat un | FANel de dozare si control. srafic. Determinarea debitulut maginit in funetie de wee conver (pony de mera) | Veifiaren «La treeputal heck Echipamentede | stuactice : exacttiii aoe Frdvnare ratora | Controlul efectuat la diferite viteze in gama | continuturitor “Ae Sehetonalon pentruslide.” | deutilizae. Incerciril se efectueaza la Conform plana ees eenierentelor ccalivaié (verificri de dozare si control debit oproximatv medi metrologiee). Se troseazh un graf Conpararea mast indicat de Roramental de cont cu asa real Verifcarea , + La incepatul eri Ectipimntede [Cre Pai pecminnuinsurscs feet |S mmsmarme | Inowreanese efceara a debielecelmai | eanfrm plants: | “L&Ssfonetionsiat ps we mare gi cel mai redus gi la un debit ccalitatit (verificari ‘de dozare si aa eoroximat medi meirlogcs). Se raeart un graf Welal rezervoat itn Verifcarea bun rezeroer 1 | Cont vzul vetoes Coninay deporiare Sectiunea 4: Elaborarea refetei materialului bituminos turnat la rece (MBTR) Art. 57 Materialele utilizate la fabricarea materialului bituminos turnat la rece (MBTR) sunt cele precizate la cap. II Materiale componente ~ Conditii tehnice. Art. 58 Zonele granulometrice reprezentind limitele recomandate pentru curbele granulometrice ale amestecurilor de agregate naturale si materiale de aport sunt conform tabelelor nr. 11 sinr. 12. ‘Tabelul nr. 11 - Granulozitatea amestecului de agregate Seria de baza + seria | si sita 0,063mm Marimea ‘Curbe de granulozitate continu ‘Curbe de granulozitate discontinua ochiul Tolerante meres | erro! meres | merit | metRs | Marrs | mBTRID | admisibile (mm) n2@n) 100 | 90-100 100 | so100 | *% 8 100 | 90-100 | 75.95 100 | 90-100 : nae 5.6(5) 100 | 90-100 | 7590 | 65-85 | 90100 | 7090 | oss ae 4 95-100 | 60-80 | 50-70 | 45-70 | 3550 | 35-50 | 35.50 am 2 so-7s | 3555 [35.60 | 3055 | 35-50 | 35.50 | 35-50 25% 0.063 «10 | 610 | 610 6-10 6-10 610 610 22%Tabel nr. 12 - Granulozitatea amestecului de agregate Seria de baza + seria 2 si sita 0,063mm. Mirimea ‘Curbe de granulozitate continu Curbe de granulozitate discontinul ochiulai Tolerange siti | MBTR4 | MBTR6 | MBTRS | MBTRI1| MBIRG | MBTRS | MBTR 11 | admisibile (um) 10 100 | 90-100 100 | 90100 | *9% Be 8 100 | 90-100 | 75-95 100 | 90-100 : 636 | 100 | 90-100 | 75-90 | «58s | 90100 | 790 | ao-ss ia 4 gs-100 | 60.80 | sor | 45-70 | 3550 | 3550 | 35:50 a 2@8) | 5075 | 3555 | 35-60 35.50 | 3550 | 35-50 45% oss | 610 | 610 | 610 | 610 10 | 610 | 610 22% Art. 59 Continutul optim de liant si dozajele de materiale se stabilesc prin studii preliminare de laborator de catre un laborator de specialitate autorizat/acreditat. Gradul de asternere se declara de executant ca urmare a determinarilor pe tronsoanele de proba pentru incercari de tip initiale (TAIT) cu respectarea domeniul de valori care este dat in tabelul nr. 13. ‘Tabelul nr. 13 - MBTR—Continut de bitum rezidual si gradul de asternere x Composant afte rurnate meres | matRe | MeTRe [MATRA ‘Confinutal de bitum rezidual fa de agregatele naturale | > — ~ 1 | useate, % 70-90 | 65-80 52-70 2_[ Cantata de MBTR, kg? stat 710 | 101 1425 Nota: Confinutul de bitum poate fi stabilit, intr- prima estimare si in functie de suprafata libera a agregatelor pornind de la urmitoarea relatia empiricd, cu recomandarea ca valoarea obfinut& si se incadreze in limitele mentionate in tabelul nr. 13: wb = 425-70-(025-6+2,35-5+ 12+s+150-f)8 unde: —densitatea agregatelor de 2,65 kg/m’; —densitatea agregatelor (kg/m’); ~ fractiunea de agregate > 6,3 mm (%) *; ~ fractiunea de agregate in domeniul 0,315 - 6,3 mm (%)*; ~ fractiunea de agregate cuprinse in domeniul 0,08 - 0,315 mm (%)*; ~ fractiunea de fine < 0,063 mm (%)*. * Fractiunile de agregate se pot obfine si prin interpolarea curbelor granulometrice Se agree Sectiunea 5: Tronsonul de proba pentru incereari de tip initiale (TAIT) Art. 60 (1) Un tronson de proba pentru incercari de tip initiale (TAIT) const intr-un sector de drum stebilit in prealabil, pe care s-a turnat material bituminos la rece cu un sistem de control al productici (CPF). Dupa © perioada de un an acest sector este supus incercarilor de performanja in vederea atestarii conformitatii acestuia, @) Tronsonul de proba permite demonstrarea faptului c& materialul bituminos turnat la rece are caracteristici conforme cu cele declarate.(3) Tronsonul de proba pentru incercari de tip initiale (TAIT) demonstreaza conformitatea caracteristicilor materialului bituminos tumnat la rece cu cerinfele specificatiei tehnice. (4) La solicitarea unui operator economic, beneficiarul poate pune la dispozitie sectoare de drum pentru realizarea si urmétirea de tronsoane de proba pentru incerciri de tip inijiale (TATT) in vederea certificdrii, pe cheltuiala solicitantului Art. 61 (J) Un tronson de proba pentru incercari de tip initiale (TAIT) pentru material bituminos turnat la rece pentra un drum de clas& tehnicd superioar’ acopera aplicarea acestuia pe un drum de clasi tehnic inferioara sau cel mult egala, dar nu si invers, deoarece acesta demonstreaza aptitudinea executantului si durabilitatea produsutui (2) Odati stabilite dozajele si cerinjele de performanja a materialelor, dupa confirmarea gi certificarea performantelor tronsonului de proba, nu se mai admit variafii in ceea ce privese dozajele de agregate si emulsii, respectiv schimbarea surselor de materiale si a cerinfelor de ealitate a acestora, Art, 62 (QD Un tronson de proba pentru incercari de tip initiale (TAIT) trebuie sf redea un ansamblu complet de rezultate ale incercatilor, potrivit SR EN 12273 tabelul nr. 1 - Categorii de performanta, cate si demonstreze caracteristicile unuia sau mai multor sectoare pe care s-a pus in opera material bituminos ‘turnat la rece, @) Lungimea minimi a unui tronson trebuie sa fie de 200 m, iar latimea trebuie sa fie cea a intregului drum pentru drumurile cu dowa benzi sau cea a unei benzi pentru drumurile cu doua benzi pe sens sau autostrazi,conform anexei C din SR EN 12273. (3) Un tronson de proba pentru incercari de tip inijiale (TAIT) se considera finalizat dupa efectuarea incercarilor de performanfa pe materialul bituminos turnat la rece. Aceste incercari se efectueaza dup’ o perioada de timp de 11 - 13 luni de la punerea in opera Art. 63 Proiectarea pe criterii de performanta estimeazi durabilitatea straturilor bituminoase foarte subfiri turnate la rece. Se vor avea in vedere ca referinta atat incereari standardizate ce caracterizeazi materialele sau tronsoanele de proba pentru incercari de tip initiale (TAIT) cat gi alte proceduri de incercari ale executantului. Standardele europene utilizate ca referential sunt: + SREN 12274-5 : determinarea uzun toda de incercare la abraziune prin agitare; eterminarea coeziunii mixturi; - SREN 13588 : determinarea coeziunii pentru biturmul modificat (cu pendul Mouton); - SR EN 12593 : determinarea punctului de rupere Frass (determinare pe liantul recuperat din emulsia bituminoasé, in vederea incadrarii performantelor MBTR in domeniul temperaturilor minime de serviciu), Art. 64 (1) Executantul trebuie si proiecteze reteta si s& puna in opera materialul bituminos turnat la rece, pentru care tronsonul de proba pentru incercéri de tip initiale (TAIT) este 0 sectiune reprezentativa, in conformitate cu sistemul sau de control al productiei. 2) La cererea beneficiarului, executantul va pune la dispozitie toate inregistrarile cerute de sistemul de control al productiei (conform SR EN 12273, Anexa C, pet. C.3).Sectiunea 6: Condifiile pentru aplicarea marcajului CE al straturilor bituminoase foarte subgiri turnate la rece Art. 65 Caracteristicile esenfiale necesare sistemului de atestare a conformitatii materialelor bituminoase tumate Ja rece sunt indicate in SR EN 12273 tabelul ZA.1. Sistemul de atestare a conformitatii este 2+, potrivit SREN 12273 tabelul ZA.2. Art. 66 (1) Centificarea controlului productiei se face de eatre un organism notificat. 2) Dupa emiterea certificatului de cdtre organismul notificat, executantul trebuie st produca si si pastreze o declaratie de performanta care da dreptul de a aplica marcajul CE, si care trebuie sé fie insoyiti de un certificat de control al productiei (CPF), emis de organismul notificat (conform Regulamentul (UE) nr.305/2011 al Parlamentului European si al Consiliului). Art. 67 Executantul este responsabil pentru aplicarea marcajului CE, iar simbolul marcajului CE trebuie s& rspunda prevederilor Regulamentului (UE) nr.305/201 al Parlamentului European si al Consiliului. Capitolul 1V . PREPARAREA SI PUNEREA IN OPERA Seefiunea 1: Lucriri pregititoare Art. 68 (D) Inainte de aplicarea straturilor bituminoase foarte subtiri turnate la rece, stratul suport trebuie sa fie supus operatiunilor de remediere a defectiunilor si a denivelirilor existente mai mari de 2 cm. Se are in vedere respectarea cerintelor formulate la art. 7. (2) Marcajul rutier existent se va freza cu dispozitive specifice pentru a permite acrosarea corespunzatoare a materialului bituminos turnat la rece. (8) inainte de inceperea astemerii materialului bituminos turnat la rece, stratul suport se curdti si se amorseazi, dup’ cum urmeaza: ~ se va verifica daca au fost efectuate efectuate anterior remedierile stratului suport conform ou Normativ pentru prevenirea si remedierea defectiunilor la imbracamintile rutiere modeme Indicativ AND 547° (obligatoriu se vor urmari daca au fost executate lucrarile de colmatrari a carpaturilor). ~ curitarea se face prin periere mecanic’. In situatii deosebite, pentru indepartarea unor impuritati,poate fi necesara spalarea cu jet de apa sub presiune; - amorsarea se executi uniform, prin stropire mecanizata cu emulsie bituminoasa cationica cu rupere rapida, intr-o cantitate care si asigure un bitum rezidual de 0.3 - 0,5 kg/m? (in functie de porozitatea stratului-suport). in cazul in care utilajul de rispandire permite, amorsarea se poate executa $i simultan cu executia stratului bituminos foarte subtire tumat la rece; + amorsarea se executi numai dupa uscarea stratului suport spalat. Art. 69 (Q) Amestecarea sorturilor granulare (cribluri si nisip) se va face in conformitate cu refeta elaboratd, astfel inca si se objind un material omogen, care s& asigure compoziia granulometricd validata prin realizarea si evaluarea tronsonului de proba pentru incercari de tip inifiale (TAIT). (2) Amestecul se realizeaza prin dozarea gravimetrica sau volumetrica a sorturilor granulare,cu ajutorul tilajelor specificeSectiunea 2: Sistem de utilaje Art. 70 (A) Pentru pregatirea stratului suport, in vederea asternerii materialului bituminos tumat la rece, se vor utiliza utilaje pentru periere mecanica, spalare cu jet de apa sub presiune (unde este cazul) si amorsare. @) Amorsarea stratului suport se poate realiza cu utilaje specifice sau simultan cu asternerea straturilor bituminoase foarte subtiri turnate la rece, daca utilajul de raspandire este dotat corespunzitor. Art. 71 (2) Utilajut de raspandire a straturilor bituminoase foarte subtiri tumnate la rece este un utilaj mobil care lucreaza in flux continuu, cu o autonomie legata de volumul de materiale stocate temporar in buncarele propri. 2) Principatele operatiuni executate de acesta sunt: dozarea materialelor, prepararea materialului bituminos la rece si turnarea acestuia in strat subtire. Art. 72 () Pentru drumuri de clasa tehnica I-III se impune folosirea utilajelor de rispandire performante, de ‘mare productivitate (superioara valorii de 1000 kg/minut material pus in oper’), dotate cu dispozitive integrate de cantirire, care asigura in mod automat dozarea materialelor (inclusiv inregistrarea cdntéririi agregatelor). @) Pentru o mai bund asigurare a trasabilitatii materialelor puse in opera, Beneficiarul poate impune prin caietele de sarcini specifice utilizarea de utilaje performante dotate cu sisteme integrate ce asigura atat Uurmirirea in timp real a parametrilor de functionare a utilajelor, a conditiilor de mediu ambiant, cat si a localizarii acestora cu inregistrarea si arhivarea acestor parametrii. Seetiunea 3: Prepararea si punerea in opera Art. 73 Sectorul de proba se va realiza inainte de inceperea astemnerii stratului in lucrare, utilizand materialul bituminos turnat la rece (MBTR) in conditi similare cu cele stabilite pentru productia curenta. Nota:sectorul de proba nu este prevazut de standard. Art. 74 (1) La inceperea lucratilor, executantul va realiza, cu aprobarea beneficiarului, un sector de probi de cel putin 200 m lungime, pe o singura banda de circulatie,intr-un strat sau in doua straturi,conform cerintei beneficiarului,pentru verificarea urmatorilor parametti: + transpunerea si verificarea rejetei (dozajelor) declarate; + verificarea si stabilirea vitezei de inaintare gi a product + uniformitatea stratului tumnat; ~ confirmarea performantelor declarate ta certificarea produsului, inclusiv stabilirea clasei de performanta exprimati prin macrotextura, respectiv aderenfa stratului de uzuri/rulare; ~ _verificarea capabilititii egalonului de utilaje pentru controlul product controlul timpului de rupere gi stabilirea trecerilor cu utilajul de compactare. @) Verificarile de la aliniatul (1) se realizeaza la executie si in termen de maximum 3-5 zile dupa executia sectorului de proba. titi utilajului de raspandire; Art. 75, In baza rezultatelor incercarilor efectuate pe sectorul de proba, beneficiarul va valida conformitatea cu tronsonul de proba pentru incerc&ri de tip initiale (TAIT) si va emite, dupa caz, acceptul privind executia lucratrilor. Cerinfele minime obligatorii de incercari trebuie s& confirme rezultatele obtinute pe tronsonul de proba pentru incercati de tip initiale (TAIT)Art. 76 (1) Exccutantul lucratilor trebuie si fact dovada indeplinirii ceringelor pentru controlul productiei conform SR EN 12273. (2) Executantul, prin planul calititii, trebuie s& indeplineasca cel putin cerinjele formulate in tabelul or, 14, Tabelul nr. 14 - Controale in cursul aplicarii materialului bituminos turnat fa rece Control /ncercare Subiect Referinte normative | Freeventam Verificarea ca suprafetele de Controle ale suprafeelor de | depocitare corespund Conform deserer in| pests Recareacrare depozitare ctiterilor deserisein planal | plancl eats a aie alt Flecare ai de productie Conform deserieri din | inaintea productiel planul ealitatii Daca se schimba elementele componente Verificarea curateni pete Evitarea oricarei poluati Verificarea c& sunt materiale | Conform deserieni din planut ealitaii, minim ee Same ‘ncercarile prevazute in suficiend penta produetie | Gest rmaterialelor (emulsie bituminoass, agregate, aditivi, ee) Zilnie Verificarea daci sunt Condit meteorologice favorebile conditile meteorologice Preparare (aderenta pe suport) | Verificarea cA suportul Durabilitatea aderentei pe | corespunde criterilor deserise suport in planul ealiauit Verificarea cé su fost *fectuate toate reglajele Conform descrierii din planul calieatit Pentru fiecare aplicare Conform descrierii din planul ealiti Pentru fiecare aplicare Aplicarea materialului Conform geserieni din’ 1 pentru fiecareaplicare bituninostamatlarece | GEEtmtevonereslale | rial eta Peni asigurarea 8 malealuT O prob 500% arma Determinarea compoziieh SREN 12274-2 r ae tumatlarezecorespunde | SR EN 1227 mal putin deo prob pe 2 ceringlor deers . Pentru asigurarea cA materialul Determinarea graduuide | mat areve corespande | SREN 122746 Zitnie us cerintelor_ Verfearea ci reilal ; Propet peceiile | eorespnde asec noel, | Cotferm ceric | como pe pal a. Art.77 Sectorul de proba neconform se va elimina din lucrare, pe toata lungimea acestuia. Art. 78 Prepararea materialului bituminos se realizeaza in malaxorul utilajului de rispandire in care sunt introduse in flux continuu materialele, Din malaxorul utilajului, materialul preparat este deversat direct in dispozitivul de asternere . Dispozitivul de aslernere poate asigura raspandirea pe o latime fixa sau variabila. Art. 79 Asternerea materialului bituminos turat la rece se realizeaza continu, cu asigurarea omogenitiii !a astemerea materialului, Tindnd cont de specificul gi modul de tratare al rosturilor de lucru, aceasta activitate se va preciza in procedura de executie dupa cum urmeaza: - pentru rostul longitudinal se va realiza suprapunerea straturilor astfel ineat si se asigure “omogenitatea astemerii straturilor executate; = pentru rostul transversal datorat intreruperilor la asternere se va avea in vedere tratarea corespunzatoare pentru a se evita excesul de material in zona imbinaiArt. 80 (1) Materialul bituminos turnat Ja rece se aplic’ in unul sau dou& straturi, in funcjie de marimea denivelirilor suprafetei stratului suport, conform cerinjelor documentatiei tehnice. (2) in cazul suprafetelor cu denivelati ale stratului suport cuprinse intre 0,5 si maximum 2,0 cm, masurate ‘cu dreptarul de 3 m, punerea in opera se realizeaza in doud straturi. 8) in cazul executirii straturilor bituminoase foarte subtiri turnate la rece in doua straturi, se va executa stratul de wzura (rulare) dupa receptia stratului inferior, confirmati prin proces-verbal de lucrari ce devin ascunse. Art. 81 Jn cazul executiei straturilor bituminoase foarte subtiri tumate la rece intr-un singur strat,acesta va fi de tipul MBTR 8 sau MBTR 11. ‘Tabelul nr. 15 - Alegerea tipurilor de MBTR in functie de caracteristicile stratului suport si al clasei de drum Natura suportului Clasa tohniea I-IV Clasa tehnic: Clasa tehnica 1 ~ Strat simpluMBTR4,6 [= Strat simpluMBTR 4,6 |- Strat simpla MBTR 4,6 (Geformati ale suportului | sau 8 sau sau 8 Gram tsa ht 308 | seaNso Bette > Sm eth 306 «fam sth 17 bos Tera spratee sa] PTV = 2] > domeeteh it 3 seen 10364 2 damaswen an dam etst eh WV Conant detrecae eT) - y | osc 200 SRENIS0 134731 > daimest 2037 anDece 1 inmamaee tev 2 ineatgene ae 4 | evalareavauaa a detector petemendecaraa | SREN 122768 Corn eae nS NOTA: 1. Pentru verficarea caracterisicilorsuprafetei de rulare se vor determina att adancimea medie a macrotexturii MTD, at si aderenta suprafetei prin incercarea cu pendulul SRT seu coeficientul de frecare (GT). 2, Adancimea medie 2 macrotexturl cat si aderenta suprafeei prin incercarea cu pendulul SRT sau coeficientul de frecare, se determina pe aceleasisuprafete care se vor stabil prin alegerea a minim 3 sectoare omogene st "eprezentative petra fiecare kilometru de banda de circulate de drum, iar fiecare sector se va impart in 5 section situate la cistanta de 5-10 m intre ele. Suprafetee pe care se vor efectua determinarile se vor stabil penira flecare sectiune la un meira de marginea pari carosebile sila o jumatate de metru de ax (pe urma rtior). Sectoarele omogene si reptezentatve, cae se aleg impreina cu reprezentantul beneficiarului, nu irebuie sa prezinte defectelocalizate particulae, cum ar i erapaturi sau zone cu rosturi. 3. Determinarea adancimi media texturi se poate efectua si cu profilometrut laser, conform SR EN ISO 134731 eu ‘echipamente omologate, iar in acest caz se vor corela determinarileefectuate cu rezultatele obtinute prin metoda vvolumetrica a pete (MTD),4. Inainte de sfasitul perioadei de garantie, adancimea medie a macrotexturi eat si aderenta suprafetei prin incercarea cu pendulul SRT sau coeticientul de frecare se vor efectua la fel ca la pet.2, cu deosebirea ca se va alege doar un sector omogen si teprezentativ pentru fiecare kilometr de banda de cireulatie de drum, 5. Determinarea caracteristicilor suprafetci imbracamintilor executate din mixturiasfaltice, se efectueaza cu maximum 30 zile inainte de receptia la terminarea lucrarilor si inainte de sfarsitul perioadei de garantie, Capitolul V CONTROLUL CALITATII LUCRARILOR EXECUTATE, Art. 87 Controlul calitifii Iucrarilor este necesar pentru respectarea si aplicarea prevederilor din normele $i reglementarile specifice, in limitele abaterilor admisibile, respectndu-se mai multe etape $i anume: - permanent, pe parcursul executirii, pentru toate categoriile de lucrari (Inainte ca ele si devind lucrari ascunse prin inglobare sau acoperire); ~ In terminarea unei faze de lucru, la receptia la terminarea lucririlor sau receptia final; ‘in timpul exploatarii, pe toata perioada de garantie a lucrarilor. Sectiunea 1: Controlul calitatii materialelor la punerea in opera Art. 88 Calitatea materialelor puse in opera se verifica de catre executant prin laboratoare autorizate/acreditate conform reglementirilor in vigoare. Se vor accepta numai acele materiale care satisfac cerintele prevazute in acest normativ. Sectiunea 2: Verificarea stratului suport Art. 89 Sectoarele de drumuri pe care urmeaza si se aplice straturile bituminoase tumnate la rece trebuie sa respecte conditiile impuse la Capitolul I, Sectiunea 1, art. 6. Art. 90 Inainte de inceperea asternerii materialului bituminos turnat Ja rece se va verifica starea stratului suport, unmarindu-se daca acesta a fost pregatit in prealabil potrivit art 68 gi se va incheia un proces-verbel de verificare pe faze de executie. Sectiunea 3: Verificarea procesului tehnologic de preparare si punere in opera Art. 91 Pe parcursul executiei straturilor bituminoase foarte subtiri tumate Ja rece se vor efectua, conform planului de calitate, verificari conform Capitol IV, Sectiunea 3, art. 76. Art. 92 G) Verificarea compozitiei materialului bituminos turnat la rece se face pe probe prelevate in timpul executiei, respectiv céte 0 proba pentru fiecare 500 t de material bituminos turnat, dar nu mai putin de o proba pe zi de lucru. @) Toate probele de material bituminos trebuie sd fie prelevate la iesirea din cuva malaxorului wtitajului de raspandire. Prelevarea probelor se va face dup minimum 10 minute de la punerea in functiune a malaxorului si numai dupa ce materialul bituminos are un aspect omogen. 3) Metode de prelevare a probelor de material bituminos turnat la rece in vederea extractiei liantului este prezentata in SR EN 12274-1, (4) Verificarea compozi materialului bituminos turnat la rece conform planului de calitate consta in verificarea incadrarit in dozajele stabilite prin retet8, respectiv incadrarea in limitele recomandate la art. 58 - tabelele nr. 11 si nr. 12 si art, 59 - tabelul nr. 13, prin incereari pentru determinare ~ confinutului de bitum rezidual, conform SR EN 12274-2 (abaterea maxima admisibilé + 0.2%);