Toate Testele Cu Raspuns

1) Care agenţi patogeni provoacă pneumonia franc lobară?
a) Stafilococus aureus
b) Streptococus viridans
c) Pneumococii *
d) Mycoplasma pneumoniae
e) Virusurile gripale
2) În care stadiu al pneumoniei franc lobare (pneumococice) se auscultă "crepitatio indux"?
a) Congestie *
b) Hepatizare roşie
c) Hepatizare cenuşie
d) Rezoluţie
e) Nici оn una din stadiile enumerate
3) În care afecţiuni pulmonare se auscultă crepitaţia?
a) Bronşita cronică
b) Bronşiectazii
c) Bronhopneumonie*
d) Pneumonia franc lobară *
e) Tuberculoza pulmonară cavitară
4) Unde se localizează reacţia inflamatorie în cazul pneumoniei franc lobare (pneumococice)?
a) În bronşii
b) În alveole *
c) În ţesutul interstiţial
d) În ţesutul perivascular
e) În pereţii alveolari şi ţesutul interstiţial
5) În care stadiu al pneumoniei franc lobare (pneumococice) se auscultă "crepitatio redux"?
a) Congestie
b) Hepatizare roşie
c) Hepatizare cenuşie
d) Rezoluţie *
e) În toate stadiile enumerate mai sus
6) Ce curbă febrilă este caracteristică pneumoniei franc lobare (pneumococice)?
a) Febris undularis
b) Febris continua *
c) Febris recurrens
d) Febris hectica
e) Febris intermitens
7) În tratamentul etiologic al pneumoniei cauzată de Mycoplasma pneumoniae se folosesc următoarele preparate, cu excepţia:
a) Cefazolinei *
b) Eritromicinei
c) Claritromicinei
d) Tetraciclinei
e) Azitromicinei
8) În tratamentul pneumoniei, complicată cu edem pulmonar, se pot indica următoarele, cu excepţia:
a) Prednizolonei
b) Oxigen
c) Eufilină
d) Antibiotice
e) Fluticazonă*
1
9) Bronhopneumonia se caracterizează prin următoarele simptome clinice, cu excepţia:
a) Febră
b) Dispnee
c) Matitate pulmonară *
d) Raluri buloase *
e) Crepitaţie *
10) Complicaţiile pneumoniei pneumococice sunt următoarele, cu excepţia:
a) Septicemie
b) Meningită
c) Empiemul pleural
d) Pneumotorax
e) Amiloidoză renală *
11) Pacienta C., 18 ani, prezintă acuze la dispnee, tuse cu spută, durere în hemitoracele stâng, febră până la 38 gr.C. Obiectiv: starea
generală gravă, obrajii hiperemiaţi. La percuţie pe stânga, subscapular se determină matitate. Auscultativ în pulmoni, în regiunea
subscapulară pe stânga –suflu tubar, raluri nu se auscultă. Zgomotele cordului atenuate, ritmul regulat, f.c.c. 100/min; TA 110/60 mm Hg.
12 9
An-za sumară a sângelui: Er. - 4,0x10 /l; leucocite - 10,0x10 /l; VSH - 36 mm/h. Care este diagnosticul prezumtiv?
a) Pneumonie franc lobară (pneumococică) *
b) Pneumonie stafilococică
c) Abces pulmonar
d) Infarct-pneumonie
e) Bronşită acută
12) Pacienta A., 54 de ani, s-a îmbolnăvit acut cu frisoane, febră până la 39,5 gr.C. A doua zi a apărut tuse cu expectoraţie seroasă,
hemoptizie. Obiectiv: starea generală gravă, herpes labialis, acrocianoză, tahipnee cu frecvenţa 30 respiraţii pe minut. În pulmoni din
dreapta, mai jos de coasta a V-a se determină: palpator - vibraţie vocală accentuată, percutor - matitate, auscultativ –suflu tubar,
crepitaţie, frotaţie pleurală. Zgomotele cardiace atenuate, ritmul regulat, f.c.c. 100/min; T.A. - 95/60 mm Hg. Radiografia toracelui
9
determină o opacitate omogenă a lobului inferior a pulmonului drept. An-za generală a sângelui: leucocite - 15,1x10 /l: nesegmentate -
10%, segmentate - 56%, limfocite - 22%, monocite - 6%, VSH - 46 mm/h. Diagnosticul clinic: Pneumonie franc lobară (pneumococică)
în lobul inferior din dreapta evoluţie severă.Care complicaţii din cele enumerate mai jos pot apărea la această pacientă?
a) Proces distructiv pulmonar
b) Şoc infecţios-toxic
c) Insuficienţă respiratorie acută
d) Colaps
e) Toate enumerate mai sus *
13) Bolnavul V., 19 ani, a fost spitalizat cu acuze la tuse cu expectoraţie de spută ruginie, dureri în hemitoracele stâng, febră 38 gr.C. S-
a îmbolnăvit acut cu 3 zile în urmă. Obiectiv; starea generală gravă; în pulmoni pe stânga subscapular: percutor - matitate; auscultativ –
suflu tubar. Pulsul 100/min; TA 95/60 mm Hg. Care este diagnosticul prezumtiv?
a) Tuberculoză pulmonară
b) Abces pulmonar
c) Pneumonie franc lobară (pneumococică) *
d) Bronhopneumonie
e) Infarct-pneumonie
14) Activitatea epiteliului ciliar se măreşte:
a) la stimularea β2-adrenoreceptori*
b) la inhalarea fumului de ţigară
c) infecţii
d) la inhalarea vaporilor toxici
e) Mărirea concentraţiei de oxigen
15) La lezarea căror bronşii se auscultă raluri sibilante?
a) Bronşiilor mari
b) Bronşiilor medii
c) Bronşiilor mici *
d) În toate cele enumerate
e) Nici оntr-un caz enumerat
16) În bronşita cronică obstructivă din partea cordului se determină:

2
a) Atenuarea zgomotului I la apex
b) Deplasarea limitelor matităţii relative a cordului spre stînga
c) Mărirea limitei drepte a cordului*
d) Mărirea dimensiunilor transversale ale cordului
e) Accentuarea zgomotului II pe aortă
17) Care este cauza mai frecventă a decesului bolnavilor cu bronşită cronică?
a) Proces inflamator activ оn sistemul bronho-pulmonar

b) Insuficienţa cardio-respiratorie*
c) Trombembolia arterei pulmonare
d) Pneumotoraxul spontan
e) Prezenţa afecţiunilor concomitente
18) Care din cele enumerate confirmă cronicizarea bronşitei?
a) Tusea
b) Dispneea
c) O durată a maladiei mai mult de 3 luni*
d) Semne de inflamaţie a mucoasei bronhice (endoscopic)
e) Indici spirografici cu semne de obstrucţie bronşică
19) Când bronşita cronică necesită tratament cu antibiotice?
a) În perioada toamnă - iarnă

b) Timp îndelungat
c) În prezenţa sputei seroase
d) În perioada eliminării sputei purulente*
e) Antibiotice nu se indică
20) În diagnosticul diferenţial al bronşitei cronice cu bronşiectaziile metoda de examinare de bază este:
a) Tomografia computerizată de înaltă rezoluţie a toracelui*

b) Radiografia pulmonară
c) Bronhoscopia
d) Bronhografia
e) Spirografia
21) Pacienta T., 30 de ani, acuză tuse cu expectorare de spută vâscoasă, accese de sufocare. Este bolnavă de 5 ani. Obiectiv: în pulmoni
murmur aspru, raluri sibilante. Cordul: accentuarea zgomotului II pe artera pulmonară, contracţiile ritmice. În spută - eozinofilie. Cel mai
corect diagnostic este:
a) Astm bronşic *
b) Astm cardiac
c) Bronşită fibrinoasă
d) Bronşiectatizie
e) Tuberculoza pulmonară
22) Pacienta F., 30 ani, acuză tuse cu spută mucoasă în cantităţi neînsemnate, dispnee, periodic accese de sufocare. Timp de 5 ani s-a
tratat ambulator şi în staţionar, a suportat amigdalite, mulţi ani fumează. În pulmoni murmur aspru, raluri sibilante. Contracţiile cardiace
ritmice. Pulsul 70 pe min; TA 120/70 mm Hg. Toleranţa la efort fizic nu este micşorată, modificările obstructive au caracter tranzitor.
Indicele Tiffeneau 60%. Presupunem diagnosticul:
a) Bronşită cronică obstructivă
b) Astm bronşic *
c) Bronşită cronică purulentă
d) Bronşiectazie
e) Cancer pulmonar
23) Pacientul K., 45 de ani, acuză tuse cu spută purulentă aproximativ 100 ml/24h, preponderent dimineaţa; tusea se intensifică în
timpul rece şi umed al anului; dispnee la efort fizic. Este bolnav de 3 ani după o expunere la frig. Obiectiv: starea generală satisfăcătoare.
În pulmoni - murmur vezicular, raluri uscate unice. Pulsul 80 pe minut; TA - 110/70 mm Hg. Bronhografia fără modificări. Diagnosticul
prezumtiv:
a) Bronşită cronică catarală
b) Bronşită cronică obstructivă
c) Bronşită cronică purulentă *
d) Bronşiectazii
3
e) Cancer pulmonar
24) Triada astmatică este provocată de una din următoarele substanţe:
a) Penicilină
b) Sulfanilamide
c) Adrenalină
d) Acidul acetilsalicilic *
e) Pesticide
25) În patogenia ABr are loc eliberarea de substanţe biologic active, cu excepţia:
a) Histaminei
b) Bradikininei
c) Serotoninei
d) Acetilcolinei
e) Streptolizinei *
26) Accesul de astm bronşic se dezvoltă în urma stimulării următorilor receptori adrenergici:
a) alfa, beta1, beta2

b) beta-1 şi beta-2
c) beza-1 şi alfa
d) beta-2 şi alfa
e) alfa *
27) Semnele caracteristice accesului de astm bronşic sunt:

1. Respiraţie zgomotoasă şuierătoare
2. Dispnee inspiratorie
3. Dispnee expiratorie
4. La percuţie – sunet de cutie
5. La percuţie - submatitate
6. Murmur vezicular pulmonar
7. Murmur vezicular diminuat
8. Raluri ronflante
9. Raluri sibilante
Selectaţi răspunsul corect:
a) 1, 2, 3, 6, 8
b) 1, 4, 7, 8
c) 1, 2, 3, 5, 8, 9
d) 1, 2, 3, 5, 7
e) 1, 3, 4, 7, 9 *
28) Bolnava C., în vârstă de 25 de ani, angajată la ferma de păsări, a fost internată cu accese de dispnee, care apar numai ziua în timpul
lucrului la fermă. Antecedente neagă. Obiectiv: în pulmoni se auscultă raluri sibilante pe fondalul murmurului vezicular diminuat. T.A. -
120/80 mm Hg; Ps - 70 pe min. Celelalte organe fără patologie. În spută - leucocite 4-5 în câmpul de vedere; eozinofile - unice. Analiza
sângelui fără patologie. Indicele Tiffeneau - 65%. Care este diagnosticul?
a) Astm cardiac
b) Astm bronşic intrinsec
c) Astm bronşic atopic *
d)Bronşită cronică
e)Criză de isterie
29) Pacienta E., 15 ani, în copilărie mulţi ani a suferit de diateză şi dermatită alergică, provocată de ouă şi brânză de vaci. La vârsta de
13 ani aceste semne au dispărut. Pentru succesele deosebite la şcoală părinţii i-au dăruit o pisică. Peste câteva luni după aceasta ea se
adresează la medic cu prurit cutanat şi accese de dispnee, care apăreau la domiciliu. Care este diagnosticul corect?
a) Bronşită cronică obstructivă
b) Pneumonie franc lobară
c) Bronhopneumopatie cronică obstructivă
d) Astm bronşic atopic *
e) Astm bronşic intrinsec
30) Care dintre aspectele morfopatologice de mai jos nu caracterizeaza bronşita cronică obstructivă?
a) granulomul noncazeificant*
b) hiperplazia celulelor mucipare din căile respiratorii mici
4
c) hipertrofia musculaturii netede în căile respiratorii mici
d) celulele inflamatorii în mucoasa şi submucoasa căilor respiratorii mici
e) alveolita exudativă*
31) Care dintre factorii etiologici implicaţi în patogenia bronşitei cronice este considerat a fi cel
mai important
a) Predispoziţia genetică
b) Poluarea aerului
c) Fumatul *
d) Expunerea profesională la pulberi şi gaze toxice
e) Factorii infecţioşi
32) Emfizemul pulmonar se caracterizează prin:
a) Modificarea organică a ţesutului pulmonar

b) Modificări organice a bronşiilor distale
c) Distrucţia pereţilor alveolari
d) Nici una din cele enumerate
e) Toate enumerate*
33) Emfizemul pulmonar poate avea următoarele forme:
a) Bulos
b) Vicar
c) Difuz
d) Nici una din cele enumerate
e) Toate enumerate*
34) Simptomele emfizemului pulmonar pot fi:
a) Dispneea *
b) Tusea *
c) Durerea toracică
d) Expectorarea de spută
e) Fatigabilitatea*
37) Bronşita cronică mucopurulentă se caracterizează prin

a) Sputa purulentă persistentă sau recurentă*
b) Sputa perlată
c) Sputa mucoasă
d) Hemoptizie
e) Wheezing
39) Factorii genetici implicati in etiologia bronsitei cronice sunt

a) deficitul de antitrombina III
b) deficitul unor factori ai complementului
c) lipsa de transferina
d) deficitul de alfa-1 antitripsina*
e) excesul de enzime proteolitice leucocitare
40) Un pacient de 25 de ani din copilărie acuză tuse cu expectoraţie muco-purulentă în cantitate moderată. De 2 ori pe an boala se
acutizează, sputa capătă caracter purulent, se elimină în special dimineaţa, mai uşor la schimbarea poziţiei corpului, în cantitate de circa
250 ml nictemeral. Auscultativ - în pulmoni raluri buloase. Examenul de laborator: analiza sângelui - leucocitoză neutrofilă, VSH 30
mm/h; sputa se stratifică în 2 straturi, caracter purulent. Diagnosticul prezumtiv: Bronşiectazii. Investigaţia principală în confirmarea
diagnosticului este:
a) Bronhoscopia
b) HRCT*
c) Radiografia cutiei toracice
d) Scintigrafia pulmonară
e) Spirografia
5
43) Un bărbat de 40 de ani, fumător, cu 6 luni în urmă a suportat abces pulmonar acut. Acuze: tuse cu expectoraţie muco-purulentă
(100-200 ml/24h), episodic - subfebrilitate, fatigabilitate. Tegumentele pal-pământii, subnutriţie, degete sub formă de "beţişoare de tobă".
În plămâni se auscultă suflu amforic, raluri buloase în proiecţia lobului mediu pe dreapta. Care din maladiile enumerate se poate
suspecta?
a) Bronşiectazii
b) Pneumonie micotică cu abcedare
c) Abces pulmonar cronic*
d) Tuberculoză pulmonară (forma cavitară)
e) Pneumonie franc lobară (pneumococică) cu abcedare
44) Bronsita cronica se defineste clinic prin tuse cu expectoratie

a) cel putin 2 luni / an, mai mult de 2 ani consecutivi
b) cel putin 3 luni/ an, mai mult de 2 ani consecutivi*
c) cel putin 6 luni/ an,mai mult de 3 ani consecutivi
d) cel mult 3 luni/ an, 2 ani consecutivi
e) continua
45) Care dintre următorii parametrii sunt obligatoriu scăzuti în BPOC:
a) CV
b) CPT
c) VEMS*
d) VE
e) CRF
46) Pacientul K., 39 ani, acuză tuse cu spută purulentă în cantitate de 300-400 ml/24h, periodic hemoptizie, pierdere ponderală, febră
(39 gr.C). Examenul obiectiv: paliditatea tegumentelor, tahipnee (36 pe minut), în regiunea axilară pe dreapta matitate, respiraţie
amforică, raluri buloase. Examen de laborator: anemie, VSH 50 mm/h, leucocitoză cu deviere neutrofilică până la metamielocite,
hipoproteinemie. Imaginea radiologică e caracteristică pentru o formaţiune cavitară. Diagnosticul definitiv necesită următoarele
investigaţii suplimentare, cu excepţia:
a) Tomografiei pulmonare
b) Scintigrafiei pulmonare
c) Testelor cutanate cu alergeni *
d) Analizei sputei la BK şi celule atipice
e) Spirografiei
47) Calea preferata de administrare a medicamentelor stimulatoare a receptorilor beta-adrenergice, utilizate in tratamentul astmului
bronsic, este:
a) Inhalatorie *
b) Intravenoasa
c) Intramusculara
d) Subcutanata
e) Orala
48) Cromoglicatul disodic este utilizat în tratamentul astmului bronsic datorita efectului:
a) De inhibare a degranularii mastocitelor *
b) Bronhodilatator
c) Antiinfectios
d) Expectorant
e) Mucolitic
49) Pacientul J., 41 de ani, cu 3 luni în urmă a suportat o boală respiratorie acută, urmată de frison, febră, tuse neproductivă. Nu s-a
tratat, ca urmare au apărut expectoraţii în cantităţi mari cu miros fetid, transpiraţie profuză, subfebrilitate, dispnee, pierdere ponderală.
Obiectiv: pe stânga sub omoplat sunet percutor timpanic, raluri buloase. Radiologic - cavitate cu nivel hidroaeric pe stânga în lobul
inferior cu infiltraţie intensă a ţesutului pulmonar adiacent. Diagnosticul este:
a) Pneumonie acută
b) Empiem pleural
c) Chist pulmonar infectat
d) Abces pulmonar*
e) Cancer pulmonar
50) În supuraţiile pulmonare sputa are următoarele aspecte, cu excepţia:
a) Sputei purulente, galben-verzuie, acoperită cu un strat subţire de lichid seros spumos

b) Sputei purulent-sangvinolente
c) Sputei pluristratificate
d) Sputei purulente, periodic cu striuri de sânge
e) Sputei spumoase, rozate*
6
51) In astmul bronsic intermitent, tratamentul de electie este reprezentat de:
a) administrarea de simpaticomimetice inhalatorii, la nevoie *
b) adminitrarea cronica de simpaticomimetice inhalatorii
c) administrarea cronica de glucocorticoizi pe cale inhalatorie
d) administrarea cronica de simpaticomimetice, glucocorticoizi si agenti stabilizatori ai mastocitelor
e) administrarea cronica de glucocorticoizi pe cale orala
52) Diagnosticul de astm necesită obligatoriu demonstrarea:

a) Eozinofiliei din spută si sânge
b) IgE serice crescute
c) Hiperinflaţiei pulmonare la radiografia toracică
d) Obstrucţiei reversibile a cailor aeriene *
e) Reactiilor cutanate pozitive la diverşi alergeni
54) Bromura de ipratropiu produce bronhodilatatie la bolnavii cu astm bronsic prin:

a) Efect anticolinergic *
b) Stimularea receptorilor beta-adrenergici
c) Diminuarea inflamaţiei mucoasei bronşice
d) Inhibiţia fosfodiesterazei
e) Inhibarea degranulării mastocitelor
55) Examenul de spută la pacienţii cu astm bronşic evidenţiază elemente caracteristice, cu excepţia:
a) Eozinofilelor
b) Cristalelor Charcot-Layden
c) Trombocitelor *
d) Fibrelor elastice *
e) Spiralelor Curshmann
56) Tratamentul cel mai eficient al episoadelor acute de astm se realizează prin folosirea
a) β 2 agoniştilor sub formă de aerosoli *
b) Agenţilor stabilizatori ai mastocitelor
c) Corticoterapiei inhalatorii
d) Medicaţiei anticolinergice
e) Corticoterapiei orale
57) Frisonul solemn este mai frecvent în pneumonia:

a) Virală
b) Pneumococică *
c) Bronhopneumonie
d) Tuberculoză pulmonară
e) Pleurezie purulentă
58) Tabloul radiologic în gangrena pulmonară este caracterizat prin:

a) Opacitate omogenă delimitată
b) Opacităţi plurisegmentare lipsite de tendinţă spre delimitarea focarului *
c) Opacitate rotundă paramediastinală
d) Opacitate triunghiulară cu vârful spre hil
e) Cavitate rotundă cu pereţi subţiri
59) : PulmoComplMultipluCe preparate nu se indică în tratamentul etiologic al pneumoniei pneumococice?
a) Benzilpenicilină
b) Ketokonazol *
c) Gentamicină *
d) Amfotericină B *
e) Eritromicină
60) : PulmoComplMultipluCe preparate se pot administra în tratamentul bronhopneumoniei?

a) Penicilina *
b) Oxacilina *
c) Meticilina *
d) Nitroxolina
e) Gentamicina *
61) : PulmoComplMultipluÎn tratamentul etiologic al pneumoniei cauzată de Streptococcus pyogenes se administrează:

a) Penicilina G*
7
b) Eritromicina
c) Clindamicina*
d) Vancomicina
e)Ampicilina *
62) : PulmoComplMultipluPneumonia franc lobară necomplicată se caracterizează prin:

a) Tuse *
b) Febră *
c) Hiperemia obrazului de partea afectată *
d) Suflu bronşic *
e) Raluri buloase
63) : PulmoComplMultipluPneumonia se caracterizează prin:

a) Junghi toracic *
b) Dispnee *
c) Suflu bronşic *
d) Leucocitoză *
e) Trombocitoză
64) : Care din indicii enumeraţi mai jos nu sunt caracteristici pentru pneumonia franc lobară?
a) Leucocitoza
b) VSH crescută
c) Leucocitoza neutrofilă cu deviere spre stanga
d) Eozinofilia *
e) Trombocitopenia *
65) : PulmoComplMultipluPacientul C., 58 de ani, a fost spitalizat la a treia zi de boală cu acuze la febră până la 38,5 gr.C, durere în
hemitoracele stâng, tuse cu expectoraţie sero-purulentă. Obiectiv: la percuţie pe stânga mai jos de coasta a treia, anterior se determină
submatitate; tot aici, auscultativ - murmur vezicular atenuat, raluri buloase. Pulsul 120 pe min., TA 110/65 mm Hg. Radiologic se
determină o opacitate intensă neomogenă în segmentul posterior a lobului superior pe stânga. La însămânţarea sputei s-a depistat
Stafilococcus aureus. Diagnosticul clinic: Bronhopneumonie оn lobul superior pe stвnga. Оn tratamentul acestui pacient se pot folosi
medicamentele:
a) Oxacilina *
b) Gentamicina
c) Cefazolina *
d) Dimedrolul
e) Clofelina
66) : PulmoComplMultipluLa lezarea căror bronşii se auscultă raluri ronflante?

a) De calibru mare *
b) De calibru mediu *
c) De calibru mic
d) În toate cele enumerate
e) Nici într-un caz enumerat
67) : PulmoComplMultipluNumărul căror celule sanguine creşte la pacienţii cu bronşita cronică obstructiv-purulentă?
a) Eritrocitelor *
b) Neutrofilelor *
c) Reticulocitelor
d) Limfocitelor
e) Trombocitelor
68) : PulmoComplMultipluCare din preparatele de mai jos nu au acţiune mucolitică?

a) Acetilcisteina
b) Mucosolvina
c) Codeina *
d) Tripsina
e) Libexinul *
69) : PulmoComplMultipluMetode de evaluare ale hipertensiunii pulmonare sunt:

a) Tensiunea venoasă centrală
b) EKG*
c) Cateterizarea arterei pulmonare*
d) Determinarea presiunii în ventriculul drept*
e) EcoCG
8
70) : PulmoComplMultipluPacienta J., 35 ani, acuză tuse cu spută mucoasă dimineaţa în cantităţi mici, dispnee în repaus, ce se intensifică
la efort fizic. Timp de 8 ani s-a tratat ambulator şi în staţionar. Obiectiv: Cianoza tegumentelor şi mucoaselor, cutia toracică
emfizematoasă. În pulmoni murmur vezicular diminuat, raluri ronflante. Contracţiile cardiace ritmice, accentuarea zgomotului II pe artera
pulmonară, tahicardie, TA - 140/70 mm Hg. Indicele Tiffeneau - 60%, saturaţia sângelui cu oxigen - 92%. Diagnosticul prezumtiv:
Bronşită cronică obstructivă în remisiune incompletă. În tratamentul bolnavului pot fi utilizate:
a) Eufilină *
b) Ambroxol*
c) Penicilină
d) Tiotropium bromid*
e) Gentamicină *
71) : PulmoComplMultipluBolnavul L., 50 de ani, acuză tuse cu spută muco-purulentă, hemoptizie. Este bolnav de 10 ani. Obiectiv: în
pulmoni raluri sibilante şi ronflante. Zgomotele cardiace atenuate, ritmul regulat. Pulsul 72 pe minut; TA 120/70 mm Hg. R-grafia cutiei
toracice: intensificarea desenului pulmonar, pneumoscleroză difuză. Diagnosticul prezumtiv: Bronşită cronică muco-purulentă în fază de
acutizare. Complicaţii pot fi:
a) Emfizem pulmonar *
b) Insuficienţă mitrală acută
c) Bronşiectazii *
d) Hemoragia pulmonară *
e) Infarct miocardic
72) : PulmoComplMultipluFactori etiologici ai astmului bronşic atopic sunt:

a) Praful de menaj *
b) Epidermisul animalelor şi omului *
c) Penele păsărilor *
d) Umiditatea
e) Polenul plantelor *
73) : PulmoComplMultipluFactorii predispozanţi ai astmului bronşic sunt:

a) Umiditatea
b) Ereditatea *
c) Oscilaţiile temperaturii atmosferice
d) Oscilaţiile câmpului magnetic al pământului
e) Atopia*
74) : PulmoComplMultipluFactorii adjuvanţi ai astmului bronşic intrinsec sunt:

a) Fumatul *
b) Poluarea aerului *
c) Bacilul Koch
d) Virusurile gripale şi adenovirusurile *
e) Dermatophagoides pteronyssinus
75) : PulmoComplMultipluLa bolnavii cu astm bronşic reacţia antigen-anticorp are loc pe suprafaţa căror celule?
a) Eritrocitelor
b) Neutrofilelor *
c) Bazofilelor
d) Limfocitelor *
e) Mastocitelor *
76) : PulmoComplMultipluAccesul de astm bronşic evoluează prin următoarele mecanisme:

a) Spasmul bronşiilor mici*
b) Spasmul bronşiilor de calibru mare
c) Edemul tisular al mucoasei bronşice *
d) Acţiunea infecţiei bronşice
e) Hipersecreţia bronşică *
77) : PulmoComplMultipluAstmul bronşic atopic se caracterizează prin:

a) Eozinofilie *
b) Limfocitoză
c) În spută - eozinofile, spirale Curshman, cristale Sharco-Lieden *
d) În spută - plasmocite, macrofagi alveolari
e) În spută - neutrofile, epiteliu plat
9
78) : PulmoComplMultipluIndicele Tiffeneau la un bolnav cu astm bronşic în faza de acutizare poate fi? Selectaţi varianta corectă.
a) = 60%
b) = 70%
c) < 70% *
d) > 70%
e) = 80%
79) : PulmoComplMultipluTratamentul complex al astmului bronşic cu evoluţie uşoară include:
a) Asanarea focarelor infecţioase *

b) Corticosteroizi*
c) Adrenomimetice *
d) Hipotensive
e) Cromoglicat disodic *
80) : PulmoComplMultipluTratamentul complex al astmului bronşic cu evoluţie severă include:

a) Asanarea focarelor infecţioase *
b) Adrenomimetice *
c) Corticosteroizi *
d) Cromone
e) Antiinflamatoare nesteroidiene (aspirina)
82) : PulmoComplMultipluCauza dezvoltării emfizemului pulmonar primar poate fi:

a) Deficit de alfa1-antitripsină*
b) Ischemia ţesutului alveolar
c) Dereglarea metabolismului mucopolizaharidelor
d) Insuficienţă mitrală
e) Hipertensiunea pulmonară
83) : PulmoComplMultipluÎn calitate de factori exogeni în dezvoltarea emfizemului pulmonar pot fi:
a) Fumatul*
b) Abuzul de alcool
c) Aerul poluat*
d) Inflamaţia infecţioasă a ţesutului pulmonar
e) Traume toracice
84) : PulmoComplMultipluMorfologic în emfizemul pulmonar deosebim:

a) Macroscopic pulmonii sunt măriţi în volum*
b) Macroscopic pulmonii sunt micşoraţi în volum
c) Microscopic se observă distrucţia pereţilor alveolari*
d) Microscopic se observă dilatarea bronhiolelor*
e) Microscopic se observă distrucţia bronşiilor
85) : PulmoComplMultipluEmfizemul pulmonar se defineste ca:

a) afectiune asociata cu secretia exagerata de mucus la nivel traheobronsic
b) distensia permanenta a spatiilor aeriene de la nivelul bronsiilor principale
c) afectiune in care se distrug septurile alveolare*
d) distensia permanenta a spatiilor aeriene distal de bronsiolele terminale*
e) afectiune in care se pastreaza septurile alveolare
86) : PulmoComplMultipluLa un pacient cu emfizem pulmonar la percuţie depistăm:

a) Sunet de cutie*
b) Submatitate
c) Mărirea limitelor matităţii relative a cordului
d) Mărirea excursiei pulmonare
e) Mărirea câmpurilor Kroenig*
87) : PulmoComplMultipluCele mai frecvente aspecte radiologice intalnite in bronsita cronica sunt
a) Îngrosarea peretilor bronhiilor, manifestata prin umbre tubulare sau "in sina de tramvai"*
b) Accentuarea generalizata a desenului bronhovascular*
c) Aspect de "sticlă mată" in campurile pulmonare inferioare
d) Opacitati confluente hilare
e) Multiple arii infiltrative pulmonare, care ulterior vor cavita
10
92) : PulmoComplMultipluUrmatoarele bronhodilatatoare sunt eficiente in terapia bronsitei cronice:
a) Bromura de ipratropium*
b) Teofilina*
c) Atropina
d) Efedrina
e) Salmeterol*
93) : PulmoComplMultipluLa inspecţia pacientului cu bronşiectazii depistăm:

a) Cianoză*
b) Deformarea falangelor distale sub formă de "beţişoare de tobă"*
c) Întârziere a dezvoltării fizice*
d) Raluri sibilante
e) Sunet percutor timpanic
95) : PulmoComplMultiplu În tratamentul bronhodilatator în BPOC se utilizeaza

a) Simpatomimetice
b) Derivati de teofilina*
c) Anticolinergice*
d) Mucolitice
e) Oxigenoterapie prelungita
96) : PulmoComplMultipluLa pacienţii cu bronşiectazii sunt posibile următoarele complicaţii:

a) Trombembolism pulmonar
b) Septicemie*
c) Empiem pleural*
d) Infarct miocardic
e) Amiloidoză renală*
97) : PulmoComplMultipluLa examinarea radiologica a plamanilor in BPOC cu predominenta emfizemului se constata:

a) Diafragme coborate, aplatizate*
b) Silueta cardiaca larga marita
c) Hipertransparenţa câmpurilor pulmonare*
d) Hipotransparenta retrosternala
e) Largirea mediastinului superior
98) : PulmoComplMultipluÎn tratamentul bronşiectaziilor necomplicate se recomandă:

a) Antibioticoterapie
b) Lavaj bronşic*
c) Puncţie pleurală
d) Mucolitice*
e) Drenaj postural*
99) : PulmoComplMultipluAuscultatia pulmonara in bronhopneumopatia cronica obstructiva cu predominanta emfizemului se

noteaza
a) wheezing*
b) expir suierator
c) expir prelungit*
d) murmur vezicular diminuat*
e) raluri crepitante
100) : PulmoComplMultipluPacientul T., 40 de ani, acuză tuse cu expectoraţie purulentă în cantitate de circa 400-500 ml nictemeral,
febră 37-38°C. La examenul obiectiv: malnutriţie, tegumentele cu nuanţă surie, unghiile - sub formă de "sticlă de ceasornic", degetele în
formă de "beţişoare de tobă". La examenul bronhografic s-au depistat sectoare de dilatare a bronşiilor. Diagnosticul prezumtiv:
Bronşiectazii. Care este tratamentul?
a) Mucolitice, expectorante*
b) Antibiotice*
c) Bronhodilatatoare*
d) Drenaj postural*
e) Diuretice
101) : PulmoComplMultipluCele mai frecvente cauze ale abcesului şi gangrenei pulmonare sunt:
a) Legionella pneumoniae
b) Mycoplasma pneumoniae
c) Klebsiella pneumoniae*
11
d) Bacterioides*
e) Staphilococcus aureus*
103) : PulmoComplMultipluImaginea radiologică din abcesul pulmonar necesită diagnostic diferenţial cu:
a) Chistul hidatic suprainfectat*
b) Aspergilomul
c) Tuberculoza pulmonară cavitară*
d) Limfomul Hodjkin
e) Forma cavitară a cancerului pulmonar*
104) : PulmoComplMultipluComplicaţiile abcesului (gangrenei) pulmonar acut sunt:

a) Empiemul pleural*
b) Emfizemul pulmonar difuz
c) Astmul bronşic
d) Hemoragia pulmonară*
e) Sepsisul*
105) : PulmoComplMultipluPacientul cu bronhopneumopatia cronica obstructiva cu predominanta bronsitei are urmatoarele caracteristici
a) este fumator inveterat*
b) are antecedente de pneumonii repetate
c) frecvent are antecedente de tuberculoza pulmonara
d) are trecut de dispnee progresiva
e) antecedente de tuse cronica cu expectoratie purulenta*
106) : PulmoComplMultipluŞansa apariţiei unui proces necrotic-supurativ pulmonar creşte în prezenţa următoarelor condiţii sistemice:
a) Hipertensiunii arteriale
b) Diabetului zaharat*
c) Cancerului pulmonar avansat*
d) Ulcerului gastroduodenal
e) Corticoterapiei îndelungate*
109) : PulmoComplMultipluPacientul L., 30 ani, suferă de abces pulmonar timp de 4 săptămâni. Ultimele 2 zile starea s-a agravat
datorită intensificării dispneei, frisonului, febrei. Imaginea radiologică relevă apariţia empiemului pleural. Tratamentul cel mai adecvat
este:
a) Antibiotice în doze mari*
b) Puncţie pleurală evacuatorie cu lavaj pleural
c) Tratament chirurgical prin drenarea cavităţii pleurale*
d) Mucolitice
e) Tratament fizioterapic
Victoria Brocovschii – Hipertensiunea pulmonară
1) Care sunt valorile normale ale presiunii în artera pulmonară:

a) 45-60 mm HG
b) 25-30 mm Hg *
c) 60-100 mm Hg
d) 100-120 mm Hg
e) 60-120 mmHg
2) Bolile pulmonare produc HTP prin următoarele mecanisme:

a) ischemie
b) hipoxie *
c) inflamaţie *
d) obstrucţie bronşică
e) pierdere de vase pulmonare *
3) Prin care mecanisme hipertensiunea portală induce hipertensiune pulmonară:

a) creşte debitul pulmonar secundar majorării DC *
b) creşterea forţelor de forfecare *
c) remodelare vasculară *
d) scăderea debitului cardiac
e) hipertensiune arterială
12
4) Sindromul CREST include următoarele, cu excepţia:
a) calcinoză subcutanată
b) disfuncţie esofagiană
c) fenomene Raynaud
d) sclerodactilie, telangiectazii
e) hipocrotism digital *
5) Mecanismele patogenetice ale HTP în sclerodermie sunt următoarele , cu excepţia:

a) creşterea debitului pulmonar *
b) vasoconstricţie
c) remodelarea peretelui vascular pulmonar
d) fenomene de tromboză in situ
e) defect de producere a substanţelor vasoconstrictoare
6) Mecanism probabil al hipertensiunii pulmonare la pacienţii splenectomizaţi sunt:

a) Creşterea duratei de viaţă a hematiilor şi activitatea plachetară *
b) Inhibarea canalelor de K
c) Creşterea debitului cardiac
d) Scăderea debitului cardiac
e) Hipertensiune portală
7) Presiunea normală în atriul stâng este:

a) 15-20 mm Hg
b) 20-25 mm Hg
c) 7 mm Hg *
d) 25-30 mm Hg
e) 30-40 mm Hg
8) În următoarele patologii are loc distrucţia patului vascular pulmonar, cu excepţia:

a) bronşită cronică *
b) emfizem
c) tuberculoză pulmonară
d) pulmonectomie
e) fibroze pulmonare
9) Conform clasificării funcţionale a HTP la clasa II corespunde următoarea afirmaţie:

a) Limitare uşoară a capacităţii de efort . Nu există simptome în rapaos, iar activitatea fizică obişnuită determină simptome
(dispnee, durere toracică, presincopă, fatigabilitate) *
b) Nu există o limitare a capacităţii de efort. Activitatea fizică obişnuită nu determină simptome
c) Limitare marcată a capacităţii de efort. Nu există simptome în repaos, iar activitatea fizică mai mică decît obişnuită determină
simptome
d) Nu sunt capabili să efectueze activitate fizică. Pot avea simptome în repaos, care sunt agravate la cel mai mic efort
e) Nici una de mai sus
10) Clasificarea hemodinamică a HTP include următoarele , cu excepţia:

a) Scăderea fluxului pulmonar *
b) Precapilară ( arterială)
c) Postcapilară (venoasă)
d) Mixtă
e) Creşterea fluxului pulmonar
11) HTP moderată are următoarele valori:

a) 25-40 mm Hg
b) 41-75 mm Hg *
c) 76-110 mm Hg
d) >110 mm Hg
13
12) HTP uşoară are valorile:
a) 25-40 mm Hg *
b) 41-75 mm Hg
c) 76-110 mm Hg
d) >110 mm Hg
13) HTP severă:

a) 25-40 mm Hg
b) 41-75 mm Hg
c) 76-110 mm Hg *
d) >110 mm Hg
14) HTP foarte severă:

a) 25-40 >110 mm Hg
b) 41-75 >110 mm Hg
c) 76-110 >110 mm Hg
d) >110 mm Hg *
15) Simptomele clasice ale HTP sunt:

a) Dispnee *
b) durere toracică de tip anginos *
c) sincopa de efort *
d) hemoptizie
e) fatigabilitate
16) Insuficienţa ventriculară dreaptă este reflectată prin:

a) creşterea presiunii venoase centrale *
b) reflux hepatojugular *
c) ascită *
d) edeme decline *
e) edem pulmonar
17) La examenul obiectiv al pacientului cu HTP se evidenţiază, cu excepţia:

a) Accentuarea şi dedublarea Z II la focarul pulmonarei
b) Tahicardie
c) Cianoză
d) Pulsaţie epigastrică
e) Accentuarea Z II la focarul Ao *
18) Semne ECG în HTP sunt următoarele, cu excepţia:

a) hipertrofie ventricularădreapta
b) hipertrofie atrială dreaptă
c) semne de bloc incomplet de ram drept
d) P pulmonar
e) Alungirea PQ *
19) Pentru excluderea trombembolismului pulmonar de elecţie este:

a) radiografia cutiei toracice
b) ECG
c) Electrocardiografia
d) Scintigrafie pulmonară *
e) Ultrasonografie
20) Diagnosticul diferenţial al HTP include următoarele:

a) Hipertensiunea arterială
14
b) Insuficienţa inimii stângi *
c) Mixom atriului stâng *
d) Stenoză de arteră pulmonară *
e) Insuficienţă mitrală
21) Cînd este indicată angiografia pulmonară la un pacient cu HTP:

a) edem pulmonar
b) suspecţia de HTP prin trombembolism cronic *
c) fibroză pulmonară interstiţială
d) bronşiectazii
e) şunt arterio-venos
22) Tratamentul convenţional al HTP include:

a) O2 terapie *
b) Digoxina *
c) Diureticele *
d) Anticoagulante orale *
e) Nitraţi
23) Tratamentul non-convenţional al HTP grupul I (HTP idiopatică, familială) datorită bolilor ce afectează arterele pulmonare
musculare) prevede administrarea de:
a) antagoniştii de calciu *
b) prostocicline *
c) antagonişti de receptori de endotelină *
d) inhibitorii de fofodiesterază *
e) nitraţii
24) Hipertensiunea pulmonară tromboembolică are următoarele opţiuni de tratament:

a) tratament anticoagulant cronic *
b) tromnarterectomia *
c) oxigenoterapia
d) inhibitori ai enzimei de conversie
e) βeta blocante
25) Valoarea SaO2 de la care se indică Oxigenoterapie:

a) sub 99%
b) sub 95%
c) sub 90% *
d) < 70%
e) < 60%
26) Criterii diagnostic pozitiv pentru cordul pulmonar:

a) HTP dovedită prin oricare metodă *
b) Hipertrofia VD dovedită *
c) Dilaterea VD confirmată prin metode imagistice *
d) Semne clinice de disfuncţie VD *
e) Suflu sistolic la focarul pulmonarei
27) Semnele clinice de disfuncţie ventriculară dreapta sunt următoarele, cu excepţia:

a) raluri crepitante pulmonare *
b) turgescenţa jugularelor
c) puls venos pozitiv
d) hepatomegalie
e) edemele decline
28) Cauze ale cordului pulmonar:

a) BPCO
b) Alveolite fibrozante
15
c) AB
d) Hipertensiunea pulmonară idiopatică
e) Toate cele enumerate *
29) Bolile pulmonare obstructive care duc la apariţia CPC:

a) Bronşita cronică *
b) Emfizem pulmonar *
c) Astm bronşic *
d) Fibroza chistică *
e) Alveolita fibrozantă
30) Sindromul Pikwik include următoarele, cu excepţia:

a) somnolenţă
b) obezitate
c) pletoră
d) edemele
e) situs inversus *
31) Hipoventilaţia alveolară produce:

a) Hipercapnie *
b) Hipoxemie *
c) hipocapnie
d) alcaloză respiratorie
e) nici una de mai sus
32) Tulburări ale centrului de controlrespirator produc:

a) Hipoventilaţie *
b) acidoză respiratorie *
c) hipocapnie
d) hipoxemie *
e) hipertensiune pulmonară *
33) Manifestările apneei în somn sunt următoarele, cu excepţia:

a) hipersomnolenţă diurnă
b) episoade apneice nocturne repetate
c) somnambulism
d) cefalee matinală
e) tuse cu expectoraţie *
34) Simptomele cordului pulmonar cronic sunt următoarele, cu excepţia:

a) tuse (cu sau fără expectoraţie), wheezing
b) cianoză centrală
c) sincope la efort fizic
d) dureri precordiale de tip anginos
e) parestezii *
35) Examenul fizic al unui pacient cu CPC relevă următoarele , cu excepţia:

a) galop ventricular drept
b) accentuarea Z I la focarul aortei *
c) jugulare turgescente
d) tahicardie
e) hepatomegalie dureroasă
36) Semne radiologice de cord pulmonar surnt următoarele, cu excepţia:

a) artere pulmonare voluminoase
b) deplasarea spre dreapta a arcului inferior drept
c) bombarea porţiunii mijlocii a conturului cardiac stâng
d) deplasarea în jos şi la stânga a apexului *
16
e) micşorarea spaţiului retrosternal în poziţie laterală
37) Explorări paraclinice uzuale pentru un pacient cu cord pulmonar cronic sunt:
a) Electrocardiograma *
b) Electrocardiografie *
c) Spirografie *
d) Radiografia cutiei toracice *
e) Tomografie computerizată
38) Complicaţii ale cordului pulmonar sunt:

a) tromboembolism pulmonar *
b) infarct miocardic
c) aritmii *
d) insuficienţa tricuspidiană relativă *
e) stenoza tricuspidiană
39) În tratamentul cordulu pulmonar cronic sunt utilizate:

a) Diureticele *
b) Digitalicele *
c) Βeta mimeticele *
d) Glucocorticosteroizii
e) Sîngerarea *
Doina Rusu - Astmul bronşic
1. Care dintre proprietăţile de mai jos NU aparţin aminofilinei utilizate în astmul bronşic?
a) proprietăţi cardiotonice
b) proprietăţi diuretice
c) depresor respirator *
d) stimulator respirator
e) creşterea contractilităţii diafragmului
2.Diferenţierea clinică între bronşita cronică obstructivă şi astmul bronşic se face pe baza:
a) antecedentelor îndelungate de tuse cu expectoraţie *

b) trecutului îndelungat cu wheezing
c) reversibilităţii complete a obstrucţiei bronşice sub tratament bronhodilatator
d) debutului recent al tusei cu expectoraţie
e) prezenţei sputei mucopurulente
3.La un pacient cu astm bronşic, hiperinflaţia marcată a toracelui, folosirea muşchilor respiratori accesori şi prezenţa pulsului paradoxal
semnifică:
a) obstrucţia severă a căilor respiratorii *

b) tablou obişnuit întalnit în criza de astm bronsic
c) pneumonia
d) embolia pulmonara
e) asocierea infectiei
17
4. Medicamentele cele mai frecvent
asociate cu inducerea unor episoade de astm sunt:
a) inhibitorii enzimei de conversie

b) antiinflamatoarele nesteroidice *
c) blocanţii de calciu
d) antibioticele betalactamice
e) antiinflamatoarele steroidice
5.La examenul clinic la un pacient astmatic în criză, în mod caracteristic constatăm:
a) wheezing *
b) hipersudoraţie
c) hipersecreţie apoasă nasoconjunctivală
d) jugulare turgescente
e) bradiaritmie
6.Terapia medicamentoasă a astmului este reprezentată de:
a) mineralocorticoizi
b) antibiotice
c) agonişti beta adrenergici *
d) antagonişti beta adrenergici
e) alfa-blocante
7.Diagnosticul de astm bronşic se stabileşte prin demonstrarea:
a) obstrucţiei reversibile a căilor aeriene *

b) existentei reacţiilor cutanate pozitive la diverşi alergeni
c) eozinofiliei în sînge
d) eozinofiliei în sputa
e) creşterii IgE serice
8.Calea preferată de administrare a medicamentelor stimulatoare a receptorilor beta-adrenergici, utilizate în tratamentul astmului bronşic,
este:
a) inhalatorie *
b) intravenoasă
c) intramusculară
d) subcutanată
e) orală
9.Cromoglicatul de sodiu este utilizat în tratamentul astmului bronşic datorită efectului:
a) de inhibare a degranulării mastocitelor *

b) bronhodilatator
c) antiinfecţios
d) expectorant
e) mucolitic
10.In astmul bronşic cu crize rare, tratamentul de elecţie este administrarea:
a) de simpaticomimetice inhalatorii, la nevoie *

b) cronică de simpaticomimetice inhalatorii
c) cronică de glucocorticoizi pe cale inhalatorie
d) cronică de simpaticomimetice, glucocorticoizi si agenti stabilizatori ai mastocitelor
e) cronică de glucocorticoizi pe cale orală
18
11.Obstrucţia reversibilă a căilor aeriene, ca diagnostic pentru astmul bronşic, este definită convenţional ca o creştere a VEMS-ului, după
2 pufuri de agonist beta-adrenergic cu:
a) <5%
b) 5% - 10%
c) >10%
d) 10% - 15%
e) > 15% *
12.Cel mai eficace tratament al episoadelor acute de astm se realizează folosind:
a) agenţii stabilizatori ai mastocitelor

b) corticoterapia inhalatorie
c) medicaţia anticolinergică
d) corticoterapia orală
e) beta-2-agoniştii sub formă de aerosoli *
13.Diagnosticul de astm necesită obligatoriu demonstrarea:
a) eozinofiliei din spută si sange

b) IgE serice crescute
c) hiperinflaţiei pulmonare la radiografia toracică
d) obstrucţiei reversibile a căilor aeriene*
e) reacţiilor cutanate pozitive la diverşi alergeni
14.Următoarele medicamente folosite în astmul bronşic sunt foarte selective pentru tractul
respirator şi sunt lipsite practic de efecte adverse cardiace notabile (la doze uzuale) cu excepţia:
a) metaproterenolului*
b) terbutalinei
c) fenoterolului
d) albuterolului
e) salbutamolului
15.Medicamentele cele mai frecvent asociate cu inducerea unor episoade de astm sunt:
a) inhibitorii enzimei de conversie

b) blocanţii de calciu
a) antiinflamatoarele nesteroidiene*
b) antibioticele betalactamice
c) antiinflamatoare steroidice
16.La examenul clinic la un pacient astmatic în criză găsim:
a) wheezing A *
b) hipersudoraţie
c) hipersecreţie apoasă nasoconjunctivală
d) jugulare turgescente
e) bradiaritmie
19
17.Diagnosticul diferenţial dintre astmul bronşic şi insuficienţa ventriculară stangă acută are la bază prezenţa:
a) stridorului
b) efortului muşchilor respiratori accesori
c) ralurile umede la baze*
d) expectoraţia perlată, aderentă
e) degetele hipocratice
18.Anticolinergicele utilizate în tratamentul astmului bronşic au ca dezavantaj:
a) acţiunea lentă - în 60-90 de minute *

b) apariţia tahicardiei excesive, mai mult de 120 bătăi/minut
c) existenţa numai ca preparate injectabile
d) hepatotoxicitatea
e) contraindicaţiile administrării în afectiuni renale asociate
19.La pacientul astmatic în criză trebuie evitată administrarea de:
a) diuretice
b) sedative*
c) betaadrenergice
d) antibiotice
e) antipiretice
20.Aspirina reacţionează încrucişat cu antiinflamatoarele nonsteroidiene (la bolnavii cu astm
bronşic şi sensibilitate la aspirină) cu:
a) salicilamida
b) propoxifenul
c) fenilbutazona*
d) salicilatul sodic
e) acetaminofenul
21.In definiţia astmului bronşic se subliniază că este o afecţiune:
a) a alveolelor pulmonare
b) la nivelul laringelui
c) a căilor respiratorii *
d) a interstiţiului
e) a căilor respiratorii şi a interstiţiului
22.Definiţia astmului bronşic menţionează ca există o reactivitate:
a) crescută a căilor respiratorii*

b) normală a căilor respiratorii
c) scazută a căilor respiratorii
d) specifică a căilor respiratorii
e) crescută sau normală a căilor respiratorii
23.In astmul bronşic, conform definiţiei, este afectat:
a) căile respiratorii superioare

b) arborele traheobronşic *
c) laringele
d) bronşiile sub 2 cm în diametru
e) traheea
20
24.Conform definiţiei astmului bronşic, reactivitatea bronşică se produce la:
a) alergeni
b) infecţii virale
c) infecţii bacteriene
d) efort fizic
e) la o multitudine de stimuli *
25.Astmul bronşic se manifestă, din punct de vedere fiziologic, prin:
a) schimbarea sensului de difuziune a gazelor la nivelul membranei alveolare

b) alterarea schimbului de gaze la nivelul membranei alveolare
c) creşterea timpului de contact al gazelor cu membrana alveolară
d) îngustarea generalizată a conductelor aeriene*
e) reducerea capacităţii pulmonare
26.Atacurile din astmul bronşic evoluează tipic:
a) minute, ore*
b) săptămîni
c) luni
d) ani
e) secunde
27.In status astmaticus obstrucţia:
a) este blandă
b) este reversibilă spontan
c) durează minute
d) se poate termina fatal *
e) este reversibilă la terapia obisnuită
28.Astmul bronşic este o afecţiune:
a) rară
b) foarte frecventă*
c) a femeilor
d) întalnită numai la copii
e) întalnită numai la persoane peste 60 ani
29.Pentru susţinerea diagnosticului de astm bronşic este obligatoriu să se demonstreze:
a) obstrucţia reversibilă a căilor aeriene*

b) eozinofilia din spută şi sânge
c) IgE serică crescută
d) hiperinflaţia pulmonară la radiografia toracică
e) pozitivitatea reacţiilor cutanate la diverşi alergeni
30.Pentru a susţine diagnosticul diferenţial dintre bronşita cronică şi astmul bronşic trebuie să se evidenţieze în primul rând:
a) lipsa perioadelor pur asimptomatice *

b) dispneea permanentă
c) eozinofilia din sânge
d) absenţa expectoraţiei mucopurulente
e) hiperinflaţia pulmonară la examenul radiologic
31.Utilizarea bromurii de ipratropiu în astmul bronşic este justificată de producerea
21
bronhodilataţiei prin:
a) stimularea receptorilor beta - adrenergici

b) diminuarea inflamaţiei mucoasei bronşice
c) inhibiţia fosfodiesterazei
d) inhibarea degranulării mastocitelor
e) efect anticolinergic *
32.Următoarele medicamente sunt recomandate pentru terapia de durată a astmului bronşic cu excepţia:
a) metotrexatului *
b) beta - 2 - agoniştilor
c) corticoterapiei inhalatorii
d) agenţii stabilizatori ai mastocitelor
e) corticoterapiei orale
33.Următorii stimuli interacţionează cu reactivitatea căilor aeriene şi produc episoade acute de astm bronşic cu excepţia:
a) alergenilor
b) stimulilor farmacologici
c) infecţiilor respiratorii
d) fumatului *
e) efortului fizic
34.Demonstrarea reversibilităţii obstrucţiei căilor aeriene în astmul bronşic presupune:
a) o creştere cu 15% sau mai mult a VEMS după 2 puff-uri de agonist beta - adrenergic *
b) dispariţia dispneei după tratament
c) dispariţia tusei după tratament
d) creştere cu 5% sau mai puţin a VEMS după 2 puff-uri de agonist beta - adrenergic
e) creştere cu 10% sau mai puţin a VEMS după 2 puff-uri de agonist beta - adrenergic
COMPLEMENT MULTIPLU
35.Aminofilina (cea mai utilizată metilxantină în tratamentul bolii pulmonare obstructive
cronice) are ca efecte:
a) bronhodilataţia *
b) efect inotrop pozitiv *
c) scăderea edemului şi bronhiolospasmului (prin acţiune antiinflamatorie)
d) efect diuretic *
e) creşterea forţei de contracţie a diafragmului (în condiţii de hipoxie sau oboseală musculară) *
36.Efectele secundare ce pot apare în tratamentul cu metilxantine (la valori ale teofilinemiei > 20 mg/l) sunt:
a) tahiaritmie *
b) greţuri, vărsături *
c) retenţie de urină
d) pareza musculaturii netede intestinale
e) convulsii *
37.In astm se eliberează următorii mediatori cu rol în reacţia inflamatorie:
a) leucotriene *
22
b) factorul de activare plachetar *
c) fosfolipaza A2
d) serotonina
e) bradichinina *
38.Următoarele medicamente pot fi asociate cu inducerea unor episoade acute de astm:
a) indometacin *
b) naproxen *
c) captopril
d) atenolol *
e) amlodipina
39.Morfopatologic în astmul bronşic se poate evidenţia:
a) hipertrofia musculaturii netede bronşice *

b) atrofia vaselor mucoasei şi submucoasei bronşice
c) edem al mucoasei bronşice *
d) infiltrate limfocitare în peretele bronşic
e) îngroşarea marcată a membranei bazale a mucoasei bronşice *
40.Definiţia astmului bronşic include una sau mai multe dintre următoarele afirmaţii:
a) astmul bronşic este o afecţiune a căilor respiratorii, caracterizată printr-o reactivitate crescută a arborelui traheobronşic, la o
multitudine de stimuli *
b) astmul bronşic se caracterizează, din punct de vedere fiziopatologic, printr-o îngustare generalizată a conductelor aeriene,
care poate ceda spontan sau ca raspuns la tratament *
c) astmul bronşic se caracterizează, din punct de vedere clinic, prin accese de dispnee, tuse si wheezing *
d) astmul bronşic este o boală cu evoluţie episodică, cu exacerbări acute, care alternează cu perioade asimptomatice *
e) astmul bronşic este o afecţiune care evoluează cu tuse cronică, productivă
41.Cele mai eficace mijloace de tratament în astmul bronşic sunt reprezentate de:
a) eliminarea agenţilor cauzali din mediul unui astmatic alergic *

b) medicamente care inhibă contracţia musculaturii netede bronşice *
c) medicamente care diminuează şi/sau previn inflamaţia *
d) antibiotice
e) expectorante
42.Glucocorticoizii sunt indicaţi în terapia astmului bronşic în următoarele situaţii:
a) la orice pacient la care boala nu este controlată prin bronhodilatatoare inhalatorii *

b) în criza de astm usoară
c) în criza de astm severă *
d) în astmul bronşic cu crize frecvente *
e) în criza de astm bronşic care evoluează concomitent cu pneumonie
43. Astmul alergic se asociază cu istoric personal sau familial de:

a) boli alergice (rinite, urticarie, eczemă) *
b) reacţie cutanată de tip papulă eritematoasă pozitivă la injectarea intradermica de extracte din antigene *
c) niveluri crescute de IgE în ser *
d) teste de provocare pozitive prin inhalarea unui antigen specific *
e) niveluri scăzute de IgE în ser
44.Pacienţii cu astm intrinsec se recunosc după:
23
a) lipsa unui teren alergic în antecedentele personale şi eredocolaterale *
b) teste cutanate negative *
c) niveluri normale de IgE în ser *
d) bradicardie
e) modificări ale TA
Î
45.Episoade recurente de bronhospasm, care trebuie diferenţiate de astmul bronşic, se pot
întîlni în:
a) tumori carcinoide *
b) embolii pulmonare recurente *
c) bronşite cronice *
d) tromboflebita profundă
e) tahicardie paroxistică
46.Glucocorticoizii se folosesc în tratamentul astmului bronşic pentru efectul lor:
a) bronhodilatator
b) de a reduce inflamaţia căilor aeriene *
c) benefic în suferinţele acute, cînd obstrucţia severă a căilor aeriene nu cedează la alte tratamente *
d) bronhoconstrictor
e) antitusiv
47.Astmul bronşic alergic se asociază adesea cu:
a) urticaria *
b) reacţii cutanate de tip sclerodermie
c) niveluri crescute de IgA în ser
d) eczema *
e) istoric familial de boli alergice *
48.Astmul intrinsec se caracterizează prin:
a) antecedente eredocolaterale alergice prezente

b) antecedente personale alergice absente *
c) testele cutanate sunt negative *
d) nivelurile de IgE sunt crescute
e) nivelurile de IgE sunt normale *
49.În tratamentul de durată al astmului bronşic sunt recomandaţi:
a) beta-2-agoniştii cu acţiune de lungă durată *

b) corticoterapia inhalatorie *
c) agenţii stabilizatori ai mastocitelor *
d) corticoterapia orală *
e) metotrexatul
50.La un bolnav astmatic se evită:
a) opiaceele *
b) bromura de ipratropium
c) sedativele *
d) tranchilizantele *
e) albuterolul
24
51.Tratamentul de durată în astmul bronşic:
a) are scopul asigurării funcţiei pulmonare cea mai bună posibilă *

b) se face prin educarea bolnavului *
c) prin administrarea medicaţiei anitiinflamatoare numai la nevoie
d) prin administrarea de steroizi orali zilnic la bolnavii cu simptome remanente sau continue şi cu funcţie pulmonară instabilă *
e) evitarea aspirinei şi antiinflamatoarelor nesteroidiene
52.Din punct de vedere clinic, astmul bronşic se manifestă prin:
a) accese de dispnee *
b) accese de tuse *
c) accese de wheezing *
d) accese de febră
e) accese de stridor
53.Astmul bronşic este o boala:
a) episodică *
b) cu perioade lipsite de simptome *
c) fără exacerbări
d) cu afectare minimă a căilor respiratorii
e) cu afectare laringiană
54.După atac, bolnavul cu astm bronşic:
a) are febră
b) are frison
c) pare ca îşi revine complet *
d) poate prezenta o perioadă de cîteva zile cu un grad de obstrucţie *
e) poate prezenta un sindrom restrictiv reversibil la terapie
55.Status astmaticus este:
a) obstructie severă ce persistă zile *

b) accese de frisoane succesive
c) obstrucţie severă ce persistă săptămîni *
d) accese de febră precedate de frisoane
e) obstrucţie redusă cu suprapunerea de episoade de obstrucţie severă *
56.Simptomatologie asemănătoare cu a astmului bronşic poate fi întîlnită în:
a) insuficienţa ventriculară stangă acută *

b) afecţiune endobronşică *
c) embolii pulmonare recurente *
d) pneumonie cu eozinofilie *
e) litiază biliară
57.Reducerea diametrului căilor aeriene reprezintă trăsătura fiziopatologică de bază în astmul bronşic şi se realizează prin:
a) contracţia musculaturii netede *

b) congestie vasculară *
c) edem al peretelui bronşic *
d) secreţie vîscoasă, trenantă *
e) relaxarea musculaturii netede
58.Sputa bolnavilor cu astm bronşic microscopic prezintă:
25
a) cristale Charcot - Leyden *
b) eozinofile *
c) spirale Curschmann *
d) limfocite
e) rozete lupice E.
59.Specifice pentru diagnosticul clinic pozitiv al astmului bronşic sunt:
a) dispneea *
b) wheezing-ul *
c) tusea cu expectoraţie groasă filantă *
d) tusea cu expectoraţie mucopurulentă
e) durerile toracice
60.Examenul microscopic al sputei la bolnavii cu astm bronşic prezintă următoarele aspecte
specifice pentru diagnosticul pozitiv:
a) frecvente polimorfonucleare
b) frecvente eozinofile *
c) Cristale Charcot - Leyden *
d) frecventă floră microbiană Gram pozitivă
e) frecventă floră microbiană Gram negativă
Oxana Munteanu – Pneumonitele interstiţiale
1. Alegeţi varianta cu cea mai mare prevalenţă din grupul pneumonitelor interstiţiale idiopatice
A. Pneumonita organizantă criptogenică
B. Pneumonita interstiţială acută
C. Pneumonita intestiţială nespecifică
D. Pneumonita interstiţială comună
E. Pneumonita interstiţială descuamativă
D (pag. 550)
2. Exacerbarea fibrozei pulmonare idiopatice trebuie suspectată:

A. Agravarea dispneei pe parcursul ultimului an
B. Apariţia opacităţilor „în sticlă mată” cu agravarea tabloului radiologic preexistent
C. Agravarea dispneei pe parcursul ultimei luni
D. Apariţia opacităţilor infiltrative bilateral cu agravarea tabloului radiologic preexistent
E. Asocierea infecţiei
B, C, D (p. 557)
3. Care din cele enumerate sunt criterii majore pentru stabilirea diagnosticului de fibroză pulmonară idiopatică în lipsa biopsiei
pulmonare
A. Expuneri profesionale la diverse pulberi
B. Evidenţierea restricţiei (CVF redusă cu un raport VEMS/CVF sporit)
C. Evidenţierea restricţiei (CVF sporită cu un raport VEMS/CVF redus)
D. Schimbul gazos periclitat
E. Opacităţi liniare şi reticulare neregulate situate bazal bilateral la HRCT
F. Excluderea altor cauze cunoscute de pneumopatii interstiţiale difuze
B, D, E, F (p. 557)
26
4. Care din cele enumerate sunt criterii minore pentru stabilirea diagnosticului de fibroză pulmonară idiopatică în lipsa biopsiei
pulmonare
A. Vârsta peste 50 ani
B. Vârsta sub 50 ani
C. Durata bolii până la 3 luni
D. Durata bolii peste 3 luni
E. Crepitaţii bazal bilateral
F. Dispnee inexplicabilă la efort fizic, cu debut insidios
A, D, E, F (p. 557)
5. Care variante din grupul pneumonitelor interstiţiale idiopatice au o evoluţie acută?

D. Pneumonita interstiţială comună/Fibroza pulmonară idiopatică
F. Pneumonita interstiţială limfocitară
G. Pneumonita interstiţială asociată bronşiolitei respiratorii
B. (p. 546)
6. Care variante din grupul pneumonitelor interstiţiale idiopatice au o evoluţie subacută?

A, C, E, F, G. (p. 546)
7. Care variante din grupul pneumonitelor interstiţiale idiopatice au o evoluţie cronică?

D. (p. 546)
8. Care sunt manifestările clinice sugestive pentru fibroza pulmonară idiopatică?

A. Febra
B. Dispnee progresivă
C. Dispnee cu debut acut
D. Tuse
E. Hemoptizie
F. Crepitaţie sonoră
B, D, F (p.550)
9. Care sunt leziunile imagistice ce pot fi determinate la radiografia toracelui la un pacient cu fibroză pulmonară idiopatică?
A. Opacităţi liniare
B. Cavităţi
27
C. Opacităţi reticulare
D. Pneumotorax
E. Imaginea „în fagure de miere”
A, C, E (p.550)
10. Care sunt leziunile imagistice ce pot fi determinate la HRCT pulmonară la un pacient cu fibroză pulmonară idiopatică?
A. Bronşiectazii de tracţiune
B. Cavităţi
C. Opacităţi reticulare
D. Opacităţi „în sticlă mată”
E. Imaginea „în fagure de miere”
F. Noduli centrolobulari
G.
A, C, D, E (p.554)
11. Care sunt investigaţiile importante în diagnosticul fibrozei pulmonare idiopatice
A. Radiografia cutiei toracice

B. HRCT pulmonar
C. Scintigrafia pulmonară
D. DLCO
E. Teste funcţionale pulmonare
B, D, E (p. 555)
12. Cele mai importante complicaţii ale fibrozei pulmonare idiopatice
A. Infecţiile (Pneumocystis jiroveci, Aspergillus)

B. Abcesul pulmonar
C. Gangrena pulmonară
D. Cancerul pulmonar
E. Deteriorarea rapidă
A, D, E (p. 554)
13. Semnele morfologice caracteristice pattern-ului histologic de pneimonită interstiţială comună sunt:
A. Focare fibroblastice
B. Heterogenitate temporală, spaţială
C. Prezenţa granuloamelor
D. Hiperplazia pneumocitelor tip II
E. Prezenţa eozinofilelor în infiltratul celular intraseptal
A, B, D (p. 548)
14. Semnele morfologice caracteristice pattern-ului histologic de pneimonită interstiţială comună sunt toate cu excepţia:
A. Prezenţa granuloamelor
B. Focare fibroblastice
C. Îngroşarea septurilor alveolare
D. Hiperplazia pneumocitelor tip II
E. Prezenţa eozinofilelor în infiltratul celular intraseptal
A, E (p. 548)
15. Care sunt substanţele secretate de alveolocitele tip II?
A. Citokine profibrotice
28
B. Citokine antifibrotice
C. Factori de creştere (TGF-β, TNF-α)
D. Factori de creştere (TGF-γ, TNF-β)
E. Metaloproteinaze
F. Surfactant
A, C, E, F (p. 549)
16. Rolul decisiv în stabilirea diagnosticului de fibroză pulmonară idiopatică la un pacient cu predominarea opacităţilor în sticlă
mată îi revine
A. Spirometriei
B. Gazimetriei
C. Biopsiei pulmonare
D. HRCT pulmonar
E. Scintigrafiei pulmonare
C. (p. 549)
17. În plămânul normal procesul regenerării reparatorii se va finaliza cu:
A. Predominarea apoptozei celulelor epiteliale

B. Reducerea apoptozei miofibroblaştilor
C. Secreţia de surfactant
D. Predominarea apoptozei miofibroblaştilor
E. Proliferarea şi diferenţierea celulelor epiteliale
D, E (p. 549)
18. Prezenţa formaţiunilor chistice, focarelor fibroblastice, alternanţei zonelor de parenchim pulmonar normal şi a zonelor de fibroză
în preparatul morfologic sunt în favoarea diagnosticului:
A. Abces pulmonar
B. Pneumonie
C. Fibroză pulmonară idiopatică
D. Pneumonită interstiţială nespecifică
E. Cancerului pulmonar
C (p. 549)
19. Markerii ce corelează cu severitatea leziunii pulmonare sunt:

A. VSH
B. Fibrinogen
C. LDH
D. Proteina C reactivă
E. CFK
C, D (P. 557)
20. În cazul apariţiei la HRCT pulmonar a ariilor noi de opacităţi „în sticlă mată” şi/sau a arilor de condensare pulmonară la un
pacient cunoscut cu fibroză pulmonară idiopatică vom suspecta:
A. BPOC
B. Asocierea infecţiei
C. Exacerbarea fibrozei pulmonare idiopatice
D. Dezvolarea pneumotoracelui
E. Dezvoltarea piopneumotoraxului
B, C (p. 557)
21. LBA în fibroza pulmonară idiopatică va determina:

A. Eozinofile peste 20%
29
B. Limfocitoză peste 15%
C. Neutrofile peste 5%
D. Eozinofile sub 5%
E. Macrofage pigmentate peste 20%
C, D (p. 556)
22. Criterii minore pentru stabilirea diagnosticului de fibroză pulmonară idiopatică sunt toate cu excepţia:
A. Vârsta peste 50 ani
B. Durata bolii până la 3 luni
C. Crepitaţii bazal bilateral
D. Dispnee inexplicabilă la efort fizic, cu debut insidios
E. Durata bolii peste 3 luni
B (p. 557)
23. Criterii majore pentru stabilirea diagnosticului de fibroză pulmonară idiopatică în lipsa biopsiei pulmonare sunt toate cu
excepţia:
A. Evidenţierea restricţiei (CVF redusă cu un raport VEMS/CVF sporit) şi schimbul gazos periclitat
B. Vârsta peste 50 ani
C. Evidenţierea restricţiei (CVF sporită cu un raport VEMS/CVF redus) şi schimbul gazos periclitat
D. Opacităţi liniare şi reticulare neregulate situate bazal bilateral la HRCT
E. Excluderea altor cauze cunoscute de pneumopatii interstiţiale difuze
B, C (p. 557)
24. Limfocitoza în LBA este sugestivă pentru:

A. Sarcoidoză
B. Pneumonita organizantă criptogenică
C. Fibroza pulmonară idiopatică
D. Pneumonita interstiţială nespecifică
E. Pneumonita interstiţială acută
A, B, D (p.556)
25. Medicamente utilizate în tratamentul fibrozei pulmonare idiopatice sunt:
A. Prednisolon
B. Cocarboxilaza
C. Acetilcisteină
D. Adrenalina
E. Pirfenidona
A, C, E (p. 558)
26. Prezenţa imaginii în fagure de miere la HRCT pulmonar sunt în favoarea diagnosticului:
A. Sarcoidoza
B. BPOC
C. Infecţie pulmonară
D. Fibroză pulmonară idiopatică
E. Pneumonită organizantă criptogenică
D (p. 554)
Pacient 72 ani, fumător 40 pachet/an, se adresează pentru tuse preponderent uscată, chinuitoare, dispnee în repaos, astenie marcată,
slăbiciune generală. Debutul bolii insidios cu agravare progresivă a dispneei şi tusei pe parcursul ultimului an. Din examenul obiectiv,
remarcăm acrocianoză, hipocratismul digital exprimat, torace emfizematos, percutor - sunet de cutie, subscapular bilateral submatitate,
auscultativ – murmur vezicular diminuat, crepitaţie sonoră subscapular bilateral. FR 26/min, FCC 110/min, TA 130/70 mmHg. Sa O2
90%. La radiografia cutiei toracice se determină prezenţa sindromului interstiţial.
27. Care sunt investigaţiile necesare pentru stabilirea diagnosticului:

A. Spirometria
B. DLco
30
D. ECG
E. HRCT pulmonar
A, B, E
28. La HRCT s-au determinat fagure de miere subpleural şi în lobii inferiori, opacităţi reticulare difuz răspândite, opacităţi în sticlă
mată arii restrânse, bronşiectazii de tracţiune în lobii inferiori. Care este cel mai probabil diagnostic?
A. BPOC
B. Boala bronşiectatică
C. Fibroza chistică
D. Fibroza pulmonară idiopatică
E. Sarcoidoza
D.
29. Prezenţa restricţiei va fi evidenţiată prin

A. VEMS micşorat, IT micşorat
B. CVF nemodificat
C. VEMS nemodificat sau micşorat, IT înalt
D. CVF micşorat, IT înalt
E. CVF nemodificat, IT înalt
C, D
30. Cu ajutorul cărei metode vom stabili diagnosticul cu certitudine în acest caz?
A. Spirometria
B. DLco
D. Biopsia pulmonară
E. HRCT pulmonar
D.
Alexandru Gavriliuc - Pleurezii
1. Pleurita uscată se atestă frecvent în stările de mai jos, cu excepţia:

A. Tuberculoză
B. Artrită reumatoidă
C. Insuficienţă cardiacă *
D. Sarcoidoză
E. Uremie
2. Pentru durerea din pleurita uscată nu este caracteristic:

A. Amplificarea la respiraţie profundă, tuse
B. Caracterul străpungător, zvîcnitor, ca un „junghi în coaste”
C. Ameliorarea la limitarea mişcărilor peretelui toracic
D. Jugularea cu nitroglicerină*
E. Asemănarea cu durerea din fracturi costale
3. Semnele enumerate sunt caracteristice pentru pleurita uscată cu excepţia:

A. Respiraţie superficială, frecventă, cu limitarea ipsilaterală a mişcărilor respiratorii
B. Prin palpare confirmarea limitării ampleanţelor respiratorii şi uneori perceperea frecăturii pleurale
C. Deseori pacientul stă culcat pe partea afectată pentru a limita expansiunea cutiei toracice
D. Prin auscultaţie perceperea frotaţiei pleurale
E. Prin percuţie perceperea „zgomotului picăturii căzînde” *
4. Cauzele cele mai frecvente ale transsudatelor sunt următoarele cu excepţia:

A. Insuficienţa cardiacă congestivă
B. Ciroza hepatică
31
C. Sindromul nefrotic
D. Empiemul pleural*
E. Hipoalbuminemia
5. Indicaţii pentru toracocenteza diagnostică la un pacient cu transsudat pleural din insuficienţă cardiacă sunt toate cu excepţia:
A. Dispariţia revărsatului pleural la terapia cu diuretice*
B. Stare febrilă a pacientului cu revărsat pleural
C. Revărsat pleural cu durere pleuretică
D. Revărsat pleural unilateral
E. Persistenţa revărsatului pleural în pofida terapiei diuretice
6. Pentru transsudatul pleural din ciroza hepatică nu este caracteristic:

A. Mişcarea directă a lichidului peritoneal către spaţiul pleural prin orificiile mici din diafragm
B. Localizare mai frecventă de partea stângă*
C. Localizare mai frecventă de partea dreaptă
D. Contribuţia hipoproteinemiei la apariţia transsudatului
E. Contribuţia scăderii presiunii coloidosmotice la apariţia transsudatului
7. Mecanismele principale de apariţie a exudatului pleural sunt toate cele enumerate, cu excepţia:
A. Extinderea la pleură a afecţiunilor de pulmoni
B. Extinderea la pleură a afecţiunilor de mediastin, organe abdominale
C. Extravazarea în cavitatea pleurală a lichidului din insuficienţa cardiacă congestivă*
D. Atingerea pleurală în bolile de sistem
E. Leziunea primară a pleurei
8. Cauze ale etiologiei exsudatelor pleurale sunt toate cu excepţia:

A. Pneumonii
B. Neoplazii
C. Insuficienţa cardiacă congestivă*
D. Boli de colagen
E. Abcese intraabdominale (subfrenic, hepatic, splenic)
9. Dispneea din exsudatele pleurale apare datorită mecanismelor enumerate, cu excepţia:

A. Compresiunea plămînului de către lichidul acumulat
B. Tulburări de ventilaţie consecutiv compasiei plămînului
C. Tulburări de perfuzie consecutiv compresiei plămînului
D. Hiperreactivitatea bronşică cu obstrucţia lor consecutivă*
E. Perturbarea mecanicii diafragmatice consecutiv acumulării lichidului în cavitatea pleurală
10. Selectaţi semnele unui exudativ masiv:

A. Bombarea hemitoracelui afectat cu lărgirea spaţiilor intercostale şi cu diminuarea mişcărilor respiratorii*
B. Palpator diminuarea pînă la abolire a vibraţiilor vocale*
C. Palpator – frecătura pleurală în zona de matitate
D. Percutor – matitate bazală cu limita superioară a matităţii sub formă de curbă parabolică (linia Damoiseau)*
E. Abolirea murmurului vezicular în zona de matitate*
11. În ce exudat se poate observa leucopenie?

A. Pneumonie cu pleurezie
B. Pleurezie virală*
C. Pleurezie din lupus eritematos sistemic*
D. Abces subfrenic cu pleurezie
E. Ruptură de esofag (mediastenită şi empiem)
12. În ce exsudat se poate observa leucocitoză cu deviere spre stânga a formulei leucocitare?
A. Pleurezie virală
B. Pneumonie cu pleurezie*
C. Pleurezie din lupus eritematos sistemic
D. Abces subfrenic cu pleurezie*
32
E. Ruptură de esofag (mediastenită şi empiem)*
13. Selectaţi semnele radiologice ale unui exsudat masiv:

A. Hidropneumotorace de stânga cu emfizem mediastinal şi subcutan
B. Amputarea sinusului costodiaframatic; uneori – ascensionarea discretă a diafragmului cu diminuarea excursiilor lui
C. Opacifieri de întreg hemitorace*
D. Deplasarea controlaterală a mediastinului cu colaborarea diafragmului*
E. Opacitate (de regulă, de intensitatea supracostală) cu linia superioară concavă asemănător liniei Damoiseau
14. Selectaţi semnele radiologice ale unei pleurezii minime:

A. Amputarea sinusului costodiafragmatic*
B. Opacifieri de întreg hemitorace
C. Uneori – ascensionarea discretă a diafragmului cu diminuarea excursiilor lui*
D. Opacitate (de regulă, de intensitate supracostală) cu linia superioară concavă asemănător liniei Damoiseau
E. În decubit lateral lichidul liber formează o opacitate subcostală în bandă*
15. Examenul ecografic într-un exsudat pleural poate fi util pentru:

A. depistarea revărsatelor pleurale mici*
B. Ghidarea puncţiei pleurale*
C. Precizarea stării parenchimului pulmonar sub aria opacităţii pleurale (abces pulmonar, pneumonie, cancer bronhogen)
D. Aprecierea cantităţii de lichid*
E. Sugerarea aspectului lichidului pleural (hemotorax, empiem etc.)*
Patologia pleurei
1. Selectaţi stările în care se atestă frecvent pleurita uscată:

A. Tuberculoza*
B. Artrita reumatoidă*
C. Insuficienţa cardiacă
D. Sarcoidoza*
E. Uremia*
2. Selectaţi caracteristicele durerii din pleurita uscată:

A. Amplificarea la respiraţie profundă, tuse*
B. Caracterul străpungător, zvîcnitor, ca un „junghi în coaste”*
C. Ameliorarea la limitarea mişcărilor peretelui toracic*
D. Jugularea cu nitroglicerină
E. Durata în medie de 3-5 minute
3. Selectaţi semnele caracteristice unei pleurite uscate:

A. Respiraţie superficială, frecventă, cu limitarea ipsilaterală a mişcărilor respiratorii*
B. Prin palpare confirmarea limitării amplianţelor respiratorii şi uneori perceperea frecăturii pleurale*
C. Deseori pacientul stă culcat pe partea afectată pentru a limita expansiunea cutiei toracice*
D. Prin percuţie perceperea „zgomotului picăturii căzînde”
E. Prin auscultaţie perceperea frotaţiei pleurale*
4. Selectaţi cauzele cele mai frecvente ale transsudatelor

A. Empiemul pleural
B. Insuficienţa cardiacă congestivă*
C. Mezoteliomul pleural
D. Ciroza hepatică*
E. Sindromul nefrotic*
33
5. Selectaţi indicaţiile pentru toracocenteza diagnostică la un pacient cu transsudat pleural din insuficienţa cardiacă:
A. Dispariţia revărsatului pleural la terapia cu diuretice
B. Stare febrilă a pacientului cu revărsat pleural*
C. Revărsat pleural bilateral cu durere pleuretică*
D. Revărsat pleural unilateral*
E. Persistenţa revărsatului pleural în pofida terapiei diuretice*
6. Ce este caracteristc pentru transsudatul pleural din ciroza hepatică

A. Mişcarea directă a lichidului peritoneal către spaţiul pleural prin orificiile mici din diafragm*
B. Localizare mai frecventă de partea stânga
C. Localizare mai frecventă de partea dreaptă*
D. Contribuţia hiperbilirubinemiei la apariţia transsudatului
E. Contribuţia hipoproteinemiei prin scăderea presiunii coloidosmotice la apariţiatranssudatului*
7. Selectaţi mecanismele principale de apariţie a exsudatului pleural:

A. Extravazarea în cavitatea pleurală a lichidului din insuficienţa cardiacă congestivă
B. Extinderea la pleura a afecţiunilor de alte organe(pulmoni, mediastin, organe abdominale)*
C. Atingerea pleurală în bolile de sistem
D. Leziunea primară a pleurei
E. Hipoproteinemia prin scăderea presiunii coloidosmotice în ciroza hepatică
8. Selectaţi cauzele etiologice cele mai frecvente ale exsudatelor pleurale:
A. Pneumonii*
B. Neoplazii*
C. Boli de colagen*
D. Insuficienţa cardiacă congestivă
E. Sindromul nefrotic
9. Selectaţi mecanismele dispneei din exsudatele pleurale marcate:

A. Perturbarea mecanicii diafragmatice consecutiv acumulării lichidului în cavitatea pleurală*
B. Hiperreactivitatea bronşică cu obstrucţia lor consecutivă
C. Compresiunea plămînului de către lichidul acumulat*
D. Tulburări de ventilaţie şi perfuzie consecutiv compresiei plămînului*
E. Obturarea bronhiilor principale de către o tumoare întinsă
10. Semnele unui exsudat masiv sunt toate cele enumerate, cu excepţia:
A. Bombarea hemitoracelui afectat cu lărgirea spaţilor intercostale şi cu diminuarea mişcărilor respiratorii
B. Palpator diminuarea pînă la abolire a vibraţiilor vocale
C. Percutor – matitate bazală cu limita superioară a matităţii sub formă de curbă parabolică (linia Damoiseau)
D. Abolirea murmurului vezicular în zona de matitate
E. Palparea frecăturii pleurale în zona de matitate*
11. În ce exsudate se poate observa leucopenia?

A. Pleurezia virală*
B. Pneumonie cu pleurezie
C. Abces subfrenic cu pleurezie
D. Ruptură de esofag (mediastinită şi empiem)
E. Pancreatită severă cu pleurezie
12. Radiologic pleurezia minimă se manifestă prin:
A. Opacitate (de regulă, de intensitate supracostală( cu limita superioară concavă asemănător liniei Damoiseau
B. Amputarea sinusului costodiafragmatic, uneori – ascensionarea discretă a diafragmului cu diminuarea excursiilor lui*
C. Opacifieri de întreg hemitorace
D. Deplasarea controlaterală a mediastinului cu coborîrea diafragmului
E. Hidropneumotorace de stînga cu emfizem mediastinal şi subcutan
13. Care sunt semnele radiologiceale unei pleurezii cu volum mediu de colecţie pleurală?
A. Hidropneumotorace de stânga cu emfizem mediastinal şi subcutan
B. Amputarea sinusului costodiafragmatic, uneori – ascensionarea discretă a diafragmului cu diminuarea excursiilor lui
C. Opacitate (de regulă, de intensitate supracostală) cu linia superioară concavă asemănător liniei Damoiseau, deplasabilă
cu poziţia bolnavului*
D. Opacifieri de întreg hemitorace
34
E. Deplasarea controlaterală a mediastinului cu coborîrea diafragmului
14. Cel mai sensibil examen în depistarea revărsatelor pleurale mici îl constituie:
A. Radiografia de faţă a cutiei toracice
B. Radiografia de profil
C. Tomografia convenţională
D. Examenul ecografic al cutiei toracice*
E. Tomografia computerizată
15. Într-un exsudat pleural tomografia computerizată ere rolul decisiv în :

A. Depistarea revărsatelor pleurale mici
B. Ghidarea puncţiei pleurale
C. Aprecierea cantităţii de lichid
D. Sugerarea aspectului lichidului pleural (hemotorax, empiem etc.)
E. Precizarea stării parenchimului pulmonar sub aria opacităţii pleurale (abces pulmonar, pneumonie, cancer bronhogen)*
16. Macroscopic transsudatul prelevat prin toracenteză are următoarele caracteristici:

a) Lichid incolor, fluid, clar, fără miros *
b) Lichid de culoare gălbuie, citrină, mai gros şi spumos
c) Lichid vîscos, tulbure, fără miros
d) Lichid franc purulent, cu miros specific
e) Lichid hemoragic, de o culoare rozată, spumos
17. Selectaţi descrierea macroscopică a lichidului pleural (prelevat prin toracenteză) care corespunde unui empiem pleural cu
anaerobi:
a) Lichid incolor, fluid, clar, fără miros
b) Lichid franc purulent, cu miros specific neplăcut *
c) Lichid hemoragic, de o culoare rozată, spumos
d) Lichid vîscos, tulbure, fără miros
e) Lichid opalescent şi lăptos
18. Selectaţi descrierea macroscopică a lichidului pleural (prelevat prin toracocenteză) care corespunde unui chilotorax sau
pseudochilotorax:
a) Lichid incolor, fluid, clar, fără miros
b) Lichid franc purulent, cu miros specific neplăcut
c) Lichid opalescent şi lăptos *
d) Lichid hemoragic, de o culoare rozetă, spumos
e) Lichid vâscos, tulbure, fără miros
19. Care din criteriile biochimice ale unui revărsat pleural este caracteristic pentru un transsudat :
a) Reacţia Rivalta pozitivă
b) Raportul LDH pleural/LDH seric ≥ 0,6
c) Raportul proteine pleurale/proteine serice ≥ 0,5
d) Reacţia Rivalta negativă*
e) Proteine totale > 30g/l
20. Care test biochimic este caracteristic pentru colecţia lichidiană din mezoteliomul pleural
a) Glucoza din lichidul pleural are valori egale cu cea din ser
b) Creşterea semnificativă a amilazei din lichidul pleural
c) Nivelul crescut de trigliceride şi acizi graşi
d) Nivelul crescut de colesterol în colecţia pleurală
e) Nivelul crescut al acidului hialuronic în colecţia pleurală *
21. În care patologii creşte semnificativ amilaza pleurală

a) Pleurezia din pancreatită sau pseudochist pancreatic *
b) Pleurezia parapneumonică
c) Pleurezia din rupturi ale canalului limfatic toracic
d) Pleurezia din poliartrita reumatoidă
35
e) Colecţia pleurală din insuficienţa cardiacă congestivă
22. Selectaţi care din descriirile macroscopice ale lichidului pleural (prelevat prin toracenteză) corespund unui exsudat:
a) Lichid de culoare gălbuie, citrină, mai gros şi spumos*
b) Lichid vîscos, tulbure, fără miros*
c) Lichid franc purulent, cu miros specific*
d) Lichid incolor, fluid, clar, fără miros
e) Lichid hemoragic, de o culoare rozată, spumos*
23. Selectaţi cauzele unei pleurezii hemoragice, confirmate prin analiza lichiduluui pleural:
a) Neoplasm pleural primitiv sau metastatic *
b) Insuficienţă cardiacă congestivă
c) Tuberculoză *
d) Endometrioză pleurală *
e) Boala Hodgkin *
24. Selectaţi cauzele unei pleurezii prelevate prin toracenteză la care se constată un lichid opalescent şi lăptos:
a) Neoplasm pleural primitiv sau metastatic
b) Pleurezia chiloasă cu o colecţie limfatică în cavitatea pleurală *
c) Pleurezia hemoragică recentă din bola Hodgkin
d) Pleurezie cu colesterol în colecţie lichidiană veche din tuberculoză*
e) Pleurezie chiliformă în colecţie lichiană veche din poliartrita reumatoidă *
25. Selectaţi criteriile de definire a unui revărsat pleural drept exsudat:

a) Reacţia Rivalta pozitivă *
b) Reacţia Rivaltă negativă
c) Raportul LDH pleural /LDH seric ≥0,6 *
d) Proteine totale <30 g/l
e) Raportul proteine pleurale/proteine serice ≥0,5 *
26. Pentru care patologii este caracteristic scăderea nivelului de glucoză din exsudat
a) Pleurezia din pancreatită sau pseudochist pancreatic
b) Pleurezia din rupturi ale canalului limfatic toracic *
c) Pleurezia din poliartrită reumatoidă
d) Colecţia pleurală din insuficienţa cardiacă congestivă *
27. Pentru care patologii este caracteristică creşterea trigliceridelor şi acizilor graşi din exsudat
a) Pleurezia din pancreatită sau pseudochist pancreatic
b) Pleurezia parapneumonică
c) Pleurezia din rupturi ale canalului limfatic toracic *
d) Pleurezia din obstrucţii ale canalului limfatic toracic *
e) Colecţia pleurală din insuficienţa cardiacă congestivă
22. Numărul de leucocite mai mic de 1000/mm3 la examenul citologic al unei colecţii lichidiene pleurale este caracteristic pentru:
a) exsudat parapneumonic
b) exsudat tuberculos
c) transsudat din insuficienţă cardiacă congestivă*
d) exsudat neoplazic
e) exsudat din afecţiuni colagenice
36
23. În care din stările de mai jos este indicată biopsia pleurală prin puncţie transtoracică?
a) revărsat pleural din tuberculoză demonstrat prin examen bacteriologic precedent

b) revărsat pleural din mezoteliom demonstrat prin examen citologic precedent
c) revărsat pleural la un pacient cardiac cunoscut de mulţi ani cu insuficienţă cardiacă congestivă
d) pleurezie de etiologie neclară cu o cantitate semnificativă de lichid în cavitatea pleurală*
e) pleurezie de etiologie neclară cu o cantitate infimă de lichid în cavitatea pleurală
24. La un pacient de 28 ani la examenul lichidului pleural, obţinut prin toracenteză, s-a constatat un exsudat serocitrin, cu
predominanţă a limfocitelor la examenul citologic şi prezenţa BAAR la examenul bacrteriologic. Care este diagnosticul probabil?
a) Exsudat parapneumonic
a) b) exsudat neoplazic
b) transsudat din insuficienţă cardiacă congestivă
c) Exsudat din obstrucţia ductului limfatic toracic
d) Exsudat tuberculos*
25. La un pacient de 68 ani la examenul lichidului pleural , obţinut prin toracenteză, s-a constatat un exsudat serocitrin-hemoragic, cu
predominanţa celulelor mezoteliale, a limfocitelor şi celulelor atipice la examenul citologic şi a fost prelevat bioptat pleural pentru
confirmarea diagnosticului. Care este diagnosticul probabil?
b) exsudat neoplazic*
c) transsudat din insuficienţă cardiacă congestivă
d) exsudat din obstrucţia ductului limfatic toracic
e) exsudat tuberculos
26. La un pacient de 70 ani la examenul lichidului pleural, obţinut pentru prima dată prin toracenteză, s-a constatat un lichid
serocitrin, cu raportul LDH pleural/LDH seric<0,6 şi cu depistarea unei capacităţi mici de celule mezoteliale la examenul citologic.
Care este diagnosticul probabil?
b) exsudat neoplazic
c) transudat din insuficienţă cardiacă congestivă*
d) exsudat din obstrucţia ductului limfatic toracic
27. La un pacient de 42 ani la examenul lichidului pleural, obţinut prin toracenteză, s-a constatat un exsudat lăptos, cu un nivel
crescut de triglicerid şi acizi graşi, concentraţia colesterolului fiind scăzută. Care este diagnosticul probabil?
c) transsudat din insuficienţă cardiacă congestivă
d) exsudat din obstrucţia ductului limfatic toracic*
37
28. La un pacient de 36 ani la cîteva zile de la debutul pneumoniei, în pofida tratamentului antibacterian, persistă febra, s-a
intensificat junghiul toracic şi tusea. Obiectiv: pe lîngă sindromul de condensare se depistează abolirea vibraţiilor vocale în
regiunea inferioară a hemitoracelui stâng, matitate suflu pleuretic. Radiologic – opacitate lichidiană pe stânga pe fundal de
condensare pulmonară. Examenul lichidului pleural prezintă un exsudat citrin cu o cantitate mare de fibrină, citologic
evidenţiindu-se numeroase neutrofile polinucleare care nu-s alterate. Ce complicaţie a pneumoniei se constată la acest pacient?
a) insuficienţă cardiacă congestivă cu transsudat pleural
b) empiem pleural
c) pleurezie parapneumonică*
d) piopneumotorax
e) pericardită purulentă
29. La un pacient de 36 ani pneumonia s-a complicat cu o pleurezie serofibrinoasă(aseptică). Ce medicemante se asociază la
tratamentul cu antibioticele respective tipului etiologic al pneumoniei?
a) β2- agoni;tii inhalatori
b) corticosteroiyii inhalatori
c) expectorantele
d) antiinflamatoarele nesteroidiene*
e) antiviroticele
30. Un pacient obez, de 58 ani acum 2 săptămâni a fost operat pentru o flebotromboză a membrului inferior drept. După imobilizare
de 10 zile au apărut dispneea, hemoptizii mici şi modificări radiologice caracteristice infarctului pulmonar cu o colecţie
lichidiană pleurală pe stânga. Examenul lichidului pleural prezintă un exsudat sero-hemoragic cu predominaţia eritrocitelor şi a
unei cantităţi moderate de polimorfonucleare. Care este diagnosticul probabil?
c) exsudat din obstrucţia ductului limfatic toracic
d) exsudat tuberculos
e) exsudat din tromboembolism pulmonar*
Cristina Toma - Supuraţiile pulmonare
1. Ce reprezintă un abces pulmonar: (Pneumologie p.241)

a) supuraţie pulmonară difuză, caracterizată prin formarea mai multor excavaţii cu diametrul 3-5 cm
b) supuraţie pulmonară difuză, care constituie o complicaţie a pneumoniilor atipice
c) supuraţie pulmonară sub formă de focar circumscris cu evoluţie spre necroză şi excavare*
d) supuraţie pulmonară sub formă de focar circumscris, care constituie o complicaţie obligatorie şi permanentă a pneumoniilor cu
germeni anaerobi
e) supuraţie pulmonară difuză, caracterizată prin leziuni necrotice sfacelare şi lipsa de delimitare a focarului inflamator
2. Cum definim o gangrenă pulmonară: (Pneumologie p.242)

a) supuraţie pulmonară difuză, cauzată de germeni aerobi şi caracterizată prin formarea mai multor excavaţii mici într-un cîmp de
pneumonie
b) supuraţie pulmonară, cauzată de germeni anaerobi, care evoluează spre formarea unui focar circumscris într-un cîmp de
pneumonie
c) supuraţie pulmonară difuză, caracterizată prin leziuni necrotice sfacelare şi lipsa de delimitare a focarului inflamator*
d) supuraţie pulmonară bine delimitată clinic prin expectoraţii de spută fetidă şi sfacele
e) supuraţie pulmonară difuză mai numită pneumonie necrozată
3. Numiţi căile de pătrundere a germenilor în plămîn în supuraţiile pulmonare: (Pneumologie p.243-244)

a) macroaspiraţie *
b) diseminare hematogenă *
c) diseminare limfogenă
d) traumatismele toracice *
e) toate cele enumerate
38
4. Abcesul pulmonar secundar: (Pneumologie p.242)
a) este o complicaţie a pneumoniilor prin germeni atipici
b) se dezvoltă pe ţesut pulmonar anterior sănătos
c) este o complicaţie a unei leziuni locale preexistente (cancer, stenoză bronşică etc.) *
d) este o modalitate evolutivă a pneumoniilor cu anumiţi germeni (stafilococi, Klebsiella, Pseudomonas)*
e) nu există noţiune de „abces pulmonar secundar”
5. Ce reprezintă un sfacel: (Pneumologie p.244)

a) un fragment de parenchim pulmonar cu arhitectonica păstrată*
b) un fragment de pleură viscerală obţinută prin biopsie transtoracică
c) un mulaj mucos al bronhiilor, expectorat de un pacient cu astm bronşic
d) morfologic se manifestă printr-o vasculită cu tromboză extensivă în vasele pulmonare şi bronhiale*
e) microscopic reprezintă aglomerări de cristale Charcot-Layden şi spirale Curschman
6. Pentru care din patologiile enumerate este patognomonic prezenţa în spută a sfacelelor: (Pneumologie p.242)
a) bronşiectazii
b) astmul bronşic
c) abces pulmonar
d) gangrenă pulmonară*
e) fibroză chistică
7. Care din afirmaţiile expuse sunt corecte: (Pneumologie p.244-245)
a) faza clinică de constituire al abcesului pulmonar acut corespunde morfologic fazei pneumonice al abcesului
b) în faza clinică de constituire abcesul pulmonar acut practic nu poate fi diferenţiat de o pneumonie obişnuită *
c) faza morfologică de abces constituit corespunde clinic unui abces pulmonar cronic
d) faza morfologică de abces constituit clinic corespunde fazei de drenare bronşică *
e) stadiile morfologice ale abcesului pulmonar acut sunt stadiul de congestie, stadiul de hepatizaţie roşie şi cenuşie; stadiul de
rezoluţie
8. Numiţi factorii necesari pentru formarea abcesului pulmonar primitiv: (Pneumologie p.243)
a) infecţia pulmonară
b) infecţia arborelui bronşic
c) infecţia gingivală *
d) aspiraţia *
e) intervenţia chirurgicală pe pulmon
9. Ce reprezintă „vomică fracţionată”: (Pneumologie p.245)
a) vomă fracţionată cu conţinut gastric

b) vomă fracţionată cu conţinut gastric hemoragic
c) eliminarea treptată a conţinutului purulent al abcesului *
d) vomă fracţionată cu conţinut gastric care urmează după acces de astm bronşic
e) eliminarea treptată a conţinutului purulent la pacienţi cu bronşiectazii
10. Abcesul pulmonar „decapitat”: (Pneumologie p.246)
a) un abces, capsula căruia a fost excizată chirurgical

39
b) un abces, în tabloul clinic căruia lipseşte faza de drenare bronşică
c) un abces, etiologia căruia este necunoscută
d) un abces, care a fost supus antibioticoterapiei, dar fără a asigura vindecarea leziunii, ci doar a suprimat simptomatologia
caracteristică *
e) un abces, care apare în cadrul unor septicemii
11. Numiţi modificările radiologice, care pot fi observate într-un abces pulmonar: (Pneumologie p.246)
a) imagine în „fagure de miere”
b) opacitate rotundă sau o imagine de tip pneumonic*
c) imagine hidroaerică*
d) imagini „în bule de săpun”
e) imagine în „inelul cu pecete”
12. Diagnosticul diferenţial al unui abces pulmonar se va face cu: (Pneumologie p.249)
a) sindromul Mendelson *
b) tuberculoza pulmonară cavitară *
c) bronşiectazii *
d) chist hidatic suprainfectat *
e) sindromul Kartagener
13. Enumeraţi indicaţiile pentru intervenţia chirurgicală pe abces pulmonar: (Pneumologie p.255)
a) intervenţia chirurgicală se face în toate cazurile de abces pulmonar acut

b) intervenţia chirurgicală se face la toţi pacienţii cu abces pulmonar, la care terapia medicamentoasă a eşuat *
c) abces secundar din cancer bronhogen sau stenoză bronşică *
d) abces pulmonar complicat cu empiem pleural sau piopneumotorace *
e) în hemoptizii repetate sau masive cu risc vital *
42) Un bărbat în vârstă de 45 de ani, fumător, a suportat pneumonie stafilococică. Peste 2 săptămâni după ameliorarea clinică starea din
nou s-a agravat cu apariţia febrei 40gr.C, precedată de frison, junghi toracic, tuse chinuitoare cu expectoraţii în cantităţi mici de culoare
surie-verzuie cu miros fetid. Imaginea radiologică pulmonară denotă prezenţa unei opacităţi rotunde delimitate în lobul inferior pe
dreapta. Cel mai probabil diagnostic este:
a) Bronhopneumonie
b) Bronşiectazii
c) Abces pulmonar acut
d) Tuberculoză pulmonară (formă infiltrativă)
e) Pneumonie franc lobară (pneumococică)
43) Un bărbat de 40 de ani, fumător, cu 6 luni în urmă a suportat abces pulmonar acut. Acuze: tuse cu expectoraţie muco-purulentă
(100-200 ml/24h), episodic - subfebrilitate, fatigabilitate. Tegumentele pal-pământii, subnutriţie, degete sub formă de "beţişoare de tobă".
În plămâni se auscultă suflu amforic, raluri buloase în proiecţia lobului mediu pe dreapta. Care din maladiile enumerate se poate
suspecta?
a) Bronşiectazii
40
b) Pneumonie micotică cu abcedare
c) Abces pulmonar cronic
d) Tuberculoză pulmonară (forma cavitară)
e) Pneumonie franc lobară (pneumococică) cu abcedare
49) Pacientul J., 41 de ani, cu 3 luni în urmă a suportat o boală respiratorie acută, urmată de frison, febră, tuse neproductivă. Nu s-a
tratat, ca urmare au apărut expectoraţii în cantităţi mari cu miros fetid, transpiraţie profuză, subfebrilitate, dispnee, pierdere ponderală.
Obiectiv: pe stânga sub omoplat sunet percutor timpanic, raluri buloase. Radiologic - cavitate cu nivel hidroaeric pe stânga în lobul
inferior cu infiltraţie intensă a ţesutului pulmonar adiacent. Diagnosticul este:
a) Pneumonie acută
b) Empiem pleural
c) Chist pulmonar infectat
d) Abces pulmonar
e) Cancer pulmonar
50) În supuraţiile pulmonare sputa are următoarele aspecte, cu excepţia:
a) Sputei purulente, galben-verzuie, acoperită cu un strat subţire de lichid seros spumos
b) Sputei purulent-sangvinolente
c) Sputei pluristratificate
d) Sputei purulente, periodic cu striuri de sвnge
e) Sputei spumoase, rozate
58) Tabloul radiologic în gangrena pulmonară este caracterizat prin:
a) Opacitate omogenă delimitată
b) Opacităţi plurisegmentare lipsite de tendinţă spre delimitarea focarului
c) Opacitate rotundă paramediastinală
d) Opacitate triunghiulară cu vârful spre hil
e) Cavitate rotundă cu pereţi subţiri
14. Bronşiectaziile sunt: (Pneumologie p.257)
a) dilataţii intermitente şi reversibile ale bronhiilor subsegmentare

b) dilataţii intermitente ale bronhiilor de calibru mare
c) dilataţii permanente ale bronhiilor terminale şi a alveolelor
d) dilataţii permanente şi ireversibile ale bronhiilor subsegmentare *
41
e) nici una din afirmaţii nu este corectă
15. Enumeraţi cauzele posibile ale bronşiectaziilor: (Pneumologie p.259)
a) maladia nu are o cauză anumită şi poate afecta pe oricine

b) cauzele sunt necunoscute, dar predispuşi sunt copiii cu naştere prematură
c) anomalii congenitale ale peretelui bronşic*
d) tusea convulsivă suportată în copilărie *
e) sindromul diskineziei ciliare primare (sindromul Kartagener)
16. Tabloul clinic în bronşiectazii este caracterizat prin: (Pneumologie p.261)
a) tuse continuă cu eliminarea sputei fetide, sfacelate

b) tuse continuă cu eliminarea sputei ruginii
c) tuse continuă dar fără expectoraţii
d) tuse continuă cu vomică*
e) tuse continuă cu eliminarea sputei perlate
17. Cea mai bună metodă imagistică pentru depistarea bronşiectaziilor: (Pneumologie p.264)
a) radiografia toracelui
b) bronhografia
c) bronhoscopia
d) scintigrafia pulmonară
e) tomografia computerizată de înaltă rezoluţie*
18. Numiţi modificările radiologice, caracteristice pentru bronşiectazii în stadiile avansate: (Pneumologie p.263)
a) opacităţi inelare sau curvilinii *

b) opacităţi în bandă („tuburi pline”)
c) „linii de tramvai” *
d) bronhograma aerică
e) formaţiuni chistice în rozetă*
19. Bronşiectaziile pe tomografie computerizată se manifestă prin: (Pneumologie p.264)
a) semnul siluetei
b) semnul „inelului cu pecete” *
c) aspectul de „copac înmugurit” *
d) alveolograma aerică
e) opacităţi neomogene parahilare („fluture”)
20. Pot da cavitate pulmonară următorii germeni, cu EXCEPŢIA: (Pneumologie p.243)

A: Anaerobi orali
B: Enterobacteriaceae
C: Mycoplasma pneumoniae *
D: Klebsiella pneumoniae
E: Staphylococcus aureus
42
21. Cauze infecţioase de cavitate pulmonară sunt: (Pneumologie p.243)
A: Pseudomonas aeruginosa *
B: Staphylococcus aureus *
C: Streptococcus pneumoniae
D: Klebsiella pneumoniae *
E: Granulomatoza Wegener
22. Principalele căi de pătrundere în plamîn a germenilor microbieni patogeni care determină producerea de pneumonii sunt reprezentate
de: (Pneumologie p.243-244)
A: Aspirarea organismelor care colonizează orofaringele *
B: Inhalarea aerosolilor infecţioşi *
C: Diseminarea hematogenă a infecţiei de la un focar extrapulmonar *
D: Inocularea directă ca rezultat al intubaţiei traheale sau al plăgilor injunghiate *
E: Diseminarea limfatică a infecţiei de la un focar extrapulmonar
24. Care dintre următoarele cauze neinfecţioase produc cavitate pulmonară: (Pneumologie p.356, p.650)
A: Diabet zaharat
B: Insuficienţa renală
C: Sarcoidoza
D: Neoplasme pulmonare *
E: Granulomatoza Wegener *
25. Indicaţiile pentru chirurgia abceselor pulmonare sunt: (Pneumologie p.255)

A: tusea cu expectoraţie
B: dispneea nocturnă
C: neoplasmul *
D: atelectazia
E: hemoptizia masivă *
26. Pneumonia cu anaerobi se poate trata cu: (Pneumologie p.253)

A: penicilina G in asociere cu metronidazol *
B: clindamicina *
C: metronidazolul are o acţiune adecvată asupra cocilor gram pozitivi microaerofili
D: metronidazol trebuie suplimentat cu un agent betalactamic *
E: penicilina *
27. Următorii agenţi infecţioşi sunt foarte rar cauze de cavitate: (Pneumologie p.243)
A: H Influenzae *
B: Bacili enterici aerobi gram-negativi
C: Legionella *
43
D: Mycoplasma pneumoniae
E: Histoplasma capsulatum
32.Diagnosticul infecţiei pulmonare cu anaerobi se face prin cultura din: (Pneumologie p.107)
A: Spută
B: Secreţia obţinută prin aspirare transtraheală *
C: Materialul obţinut prin puncţie pulmonară transtoracică *
D: Materialul obţinut prin periaj in cursul bronhoscopiei *
E: Exudatul orofaringian
34. Pneumonia cu anaerobi poate fi tratată cu: (Pneumologie p.253)

A: gentamicina
B: clindamicina *
C: tobramicina
D: gentamicina+metronidazol
E: penicilina G in asociere cu metronidazol *
35. Cavitatea pulmonară poate fi produsă de: (Pneumologie p.356, p.400, p.650)
A: M. Tuberculosis *
B: M. pneumoniae
C: Neoplasme *
D: Virusurile
E: Granulomatoza Wegener *
CANCERUL BRONHOPULMONAR
CANCER BP
1. Cancerul bronhopulmonar poate determina metastaze cu multiple localizări CU EXCEPTIA: (Pneumologie p.358)
A: cerebrale
B: osoase
C: hepatice
D: medulare
E: splenice *
2. Sunt metode de stadializare a cancerului bronhopulmonar, CU EXCEPTIA: (Pneumologie p.361, p.362, p.365, p.368)
A: bronhoscopia cu fibre optice
B: hemocultura *
C: radiografia toracică
D: tomografia computerizată toracică
E: tomografia computerizată de abdomen
3. Urmatoarele afirmaţii sunt adevarate in cancerul pulmonar, cu EXCEPŢIA: (Pneumologie p.357, p.358)
44
A: carcinoamele epidermoide sunt de obicei tumori centrale cu evoluţie endobronsică
B: carcinomul cu celule mici formează de obicei noduli sau tumori periferice, cu interesare pleurală *
C: adenocarcinomul este cel mai frecvent neoplasm pulmonar la nefumători
D: carcinomul bronholoalveolar produce cantităţi mari de spută *
E: majoritatea pacienţilor cu neoplasm pulmonar (90%) de orice tip histologic sunt sau au fost fumători *
4. Următoarele manifestări sunt secundare dezvoltării endobronşice a tumorii pulmonare, cu excepţia: (Pneumologie p.359)
A: tusei
B: hemoptizii
C: stridorului
D: pneumonitei (de obstrucţie)
E: durere de tip pleural *
5. Care sunt varstele la care este atinsă incidenţa de varf a neoplasmului pulmonar: (Pneumologie p.355)
A: 30 - 35
B: 45 – 60 *
C: 65 - 75
D: 25 - 35
E: peste 75 ani
6. De cate ori creşte riscul de cancer pulmonar la un fumător faţă de nefumător: (Pneumologie p.356)
A: De 13 ori
B: De 2 - 3 ori
C: De 20 ori *
D: De 50 ori
E: Nu creşte
7. Care este cel mai frecvent tip histologic de neoplasm bronho-pulmonar la cei care nu au fumat niciodată, la femei şi la pacienţii tineri:
(Pneumologie p.358)
A: Carcinomul cu celule mici
B: Carcinomul cu celule mari (anaplazic)
C: Tumorile carcinoide
D: Adenocarcinomul *
E: Carcinomul epidermoid
8.In cancerul pulmonar cu celule mici cea mai utilizată metodă de tratament este: (Pneumologie p.372)
A: tratamentul chirurgical
B: chimioterapia *
C: radioterapia
D: tratamentul cu laser YAG
E: toracoscopia video-asistată
9. Sindromul Pancoast din cancerul pulmonar rezultă din extensia locală a tumorii care se dezvoltă: (Pneumologie p.360)
A: in hilul pulmonar
B: in lobul mediu
C: la bifurcaţia traheei
D: la apexul pulmonar *
E: la baza plămanului
10. Contraindicaţiile intervenţiei chirurgicale în neoplasmul bronhopulmonar sunt: (Pneumologie p.371)

A: Capacitatea vitală > 60% din valoarea prezisă
B: VEMS > 2,5 l
45
C: VEMS între 1,5 si 2,4 l
D: VEMS < 1 5l *
E: Hipertensiune pulmonară uşoară
11. Următoarele afirmaţii sunt false: (Pneumologie p.358)
A: Adenocarcinomul este cel mai frecvent la cei care nu au fumat niciodată

B: Riscul relativ de a face cancer pulmonar creşte de 20 ori la fumătorii activi
C: Carcinomul bronhiolo-alveolar este o fomă specială de adenocarcinom
D: Cancerul cu celule mici formează de obicei o tumoră periferică *
E: 90% din pacienţi cu cancer pulmonar au fost fumători
14. Următoarele manifestări caracterizează sindromul Horner: (Pneumologie p.360)

A: exoftalmie
B: ptoză palpebrală *
C: mioză *
D: pierderea transpiraţiei ipsilateral *
E: pierderea transpiraţiei controlateral
15. Simptomele şi semnele secundare dezvoltării cancerelor pulmonare endobronşice sunt: (Pneumologie p.359)
A: hemoptizia *
B: durerea
C: tusea *
D: wheezing *
E: raguşeala
16. Din cadrul sindromului Horner nu fac parte: (Pneumologie p.360)

A: paralizia nervului recurent *
B: enoftalmie
C: mioza
D: dureri în umăr *
E: disfagie *
17. Care sunt semnele şi simptomele legate de extinderea regională a cancerului pulmonar în interiorul toracelui prin contiguitate sau
prin metastazare la ganglionii limfatici regionali: (Pneumologie p.360)
A: midriaza
B: disfagie *
C: exoftalmie
D: obstrucţia traheei *
E: ptoza palpebrala *
18. Extinderea regională a cancerului pulmonar cu paralizia nervului simpatic determină sindromul Horner caracterizat prin:
(Pneumologie p.360)
A: enoftalmie *
B: ptoză palpebrala *
C: midriază
D: mioză *
E: absenţa ipsilaterală a transpiraţiei *
19. Tomografia computerizată este utilă în diagnosticul cancerului pulmonar pentru: (Pneumologie p.365)
A: detectarea ganglionilor mediastinali *
B: detectarea extensiilor pleurale *
C: detectarea determinărilor abdominale oculte *
D: determinarea VEMS şi a retenţiei de CO2
46
E: stadializarea preoperatorie în cancerul cu alt tip de celule decat cele mici
20. Apariţia pneumonitei de iradiere după radioterapie cu intenţie curativă la pacienţii cu cancer pulmonar este direct proporţională cu:
(Pneumologie p.361)
A: prezenţa metastazelor
B: tipul histologic al tumorii
C: doza de iradiere *
D: volumul pulmonar inclus în campul de iradiere *
E: varsta pacientului
21. Prelevarea de tesut tumoral pentru stabilirea unui diagnostic histologic de cancer pulmonar se poate efectua prin: (Pneumologie
p.368)
A: biopsia bronşică sau transbronşică cu bronhoscopul cu fibre optice *

B: biopsia ganglionilor limfatici la mediastinoscopie *
C: piesa operatorie din timpul intervenţiei chirurgicale de rezecţie a tumorii *
D: biopsia percutană a unui ganglion limfatic mărit *
E: scintigrafie hepatică sau osoasă
22. Care sunt examenele necesare pentru stabilirea unui diagnostic histologic de malignitate a cancerului pulmonar : (Pneumologie p.368)
A: Radiografia toracică, tomografia computerizată toracică, radiografia leziunilor osoase suspecte

B: Biopsie bronşică sau transbronşică cu bronhoscopul, biopsia leziunilor periferice accesibile, biopsia percutană a unui ganglion
limfatic *
C: Bronhoscopia cu fibre optice, probe ventilatorii pulmonare, teste de coagulare
D: Aspiraţie sau biopsie a măduvei osoase, toracocenteza diagnostică, mediastinoscopia cu biopsia ganglionilor limfatici
E: Anamneza completă, hemograma completă, radiografia toracică, tomografia computerizată toracică
23. Sindromul Pancoast se caracterizează prin: (Pneumologie p.360)
A: Coexista cu sindromul Horner *

B: Se dezvoltă în apexul pulmonar *
C: Se dezvoltă în lobul inferior
D: Dureri în umăr *
E: Distrucţia radiologică a coastelor VII-VIII
Doina Rusu – Pneumoniile
COMPLEMENT SIMPLU
1.Cele mai multe particule inhalate se depozitează în bronhiolele mici sau în alveole, declanşînd infecţia, dacă marimea lor nu depaşeşte
în diametru:
1. 8 micrometri
*2. 5 micrometri
3. 10 micrometri
4. 15 micrometri
47
5. 20 micrometri
2.Sindromul pneumonic "tipic" (debut brusc, tuse productivă cu spută purulentă, durere toracică de tip pleural, semne de condensare
pulmonară) este de obicei cauzat de:
*1. Streptoccocus pneumoniae
2. Mycoplasma pneumoniae
3. Pneumocystis jiroveci
4. Coxiella burnetti
5. Chlamydophila psittaci
3. Eritemul multiform, anemia hemolitică, meningita buloasă, encefalita, mielita transversă pot complica evoluţia unei pneumonii cu:
1. Streptoccocus pneumoniae
*3. Mycoplasma pneumoniae
4. Legionella pneumophila
5. Staphylococcus aureus
4.Pot da cavităţi pulmonare următorii germeni, cu EXCEPŢIA:
1. Anaerobii
2. Bacilii enterici aerobi Gram negativi
4. Streptoccocus pneumoniae tip III
5.Pentru ca un frotiu Gram din probele de spută studiate la o mărire mică (obiectiv de 10x,
ocular de 10x) să facă dovada contaminării minimale cu secreţii din tractul respirator superior numărul de polimorfonucleare şi celule
epiteliale pe cîmp de vedere trebuie să fie:
1. <10 polimorfonucleare si >25 celule epiteliale
2. >10 polimorfonucleare si <25 celule epiteliale
*3. >25 polimorfonucleare si <10 celule epiteliale
4. <25 polimorfonucleare si >10 celule epiteliale
5. Nici unul dintre acestea
48
6.Agentul patogen cel mai frecvent întîlnit în pneumonia comunitară şi care determină un sindrom pneumonic “tipic” este:
*2. Streptococcus pneumoniae
4. Pseudomonas aeruginosa
7.Sindromul pneumonic "atipic" este de regulă determinat de:
2. Streptococcus pneumoniae
5. Bacili enterici aerobi Gram negativi
8.Pneumoniile, survenite la pacientii cu infectii pe catetere intravenoase, sunt cel
mai frecvent determinate de:
*1. Staphylococcus aureus
4. Anaerobi orali
5. Haemophylus influenzae
9.Tractul respirator inferior la indivizii sănătoşi este:
1. colonizat cu bacili Gram negativi
2. colonizat cu bacili Gram pozitivi
3. colonizat cu streptococi de grup D
4. colonizat cu Clostridium spp.
*5. steril în mod normal
49
10.Nu pot fi cultivaţi prin metode de rutină (medii de cultură obişnuite):
2. Chlamydophila pneumoniae
4. micobacteriile
*5. toate microorganismele de mai sus
11.Sindromul pneumonic “atipic” la un pacient cu HIV sugerează infecţia cu:
*4. Pneumocystis jiroveci
5. Haemophylus influenzae
12.Durata tratamentului în infecţiile cu Legionella este de:
1. 1 săptămînă
2. 4 săptămîni
*3. 2-3 săptămîni
4. 5 zile
5. 4-5 săptămîni
13.În pneumonia cu Legionella pneumophila medicamentul de elecţie este:
1. Ampicilina
2. Cloramfenicolul
3. Penicilina
4. Cefalosporinele
*5. Eritromicina
14.Următorii agenţi patogeni ce determină pneumonii nu pot fi cultivaţi prin metodele de
rutină (medii de cultură obişnuite), cu EXCEPŢIA:
50
4. Germenii anaerobi
15.Sursa de Legionella pneumophyla este:
*1. apa contaminată
2. aerul
3. solul
4. alimentele
5. îngraşămintele naturale
16.Clasa de antibiotice de elecţie în tratamentul legionellozei este următoarea:
1. peniciline
*2. macrolide
3. aminoglicozide
4. cefalosporine
5. fluorchinolone
17. Medicamentul de elecţie în tratamentul pneumoniei prin Pneumocystis jiroveci este:
1. AMO/AC
2. ceftriaxon
*3. trimetoprim-sulfametoxazol
4. ceftazidim
5. amikacină
18. Medicamentele de elecţie în tratamentul pneumoniei comunitare uşoare sunt:
1. AMO/AC
2. cefalosporinele de generaţia a III-a
*3. macrolidicele
4. fluorochinolonele
5. fluorochinolonele respiratorii
51
COMPLEMENT MULTIPLU
19.Indivizii normali sunt purtători ocazionali, la nivelul nazofaringelui, de agenţi patogeni
pulmonari, cum ar fi:
*3. Haemophilus influenzae
*4. Moraxella catarrhalis
5. Nici unul dintre ei
20.La pacienţii spitalizaţi pentru pneumonie dobîndită în comunitate, printre cei mai frecvenţi patogeni sunt:
3. Bacilii enterici Gram negativi
*5. Legionella pneumophila
21.La pacienţii cu pneumonie dobîndită în spital mai mult de 50% din cazuri sunt induse de:
*1. Bacilii enterici Gram negativi
*3. Pseudomonas aeruginosa
4. Haemophilus influenzae
22.Dintre agenţii patogeni ai pneumoniei nu pot fi cultivaţi prin metodele de rutină (medii de cultură obişnuite):
1. Steptoccocus pneumoniae
52
*3. Chlamydophila pneumoniae
23.Dintre criteriile de spitalizare a pacienţilor cu pneumonie nu fac parte:
1. vîrsta >65 ani
2. bolile asociate semnificative (renale, cardiace, pulmonare, etc.)
*3. febra 38 °C
*4. cauza probabilă a pneumoniei - Streptoccocus pneumoniae
5. tahipneea (>30 respiraţii/minut)
24.In tratamentul pneumoniilor nosocomiale, cauzate de bacili Gram negativi enterici, sunt
eficiente următoarele combinaţii de antibiotice, cu EXCEPTIA:
1. ceftazidim + fluorochinolonă
2. ticarcilina/clavulanat + aminoglicozid
*3. meticilina + vancomicină
4. imipenem + aminoglicozid
*5. penicilina + macrolidic
25.Care dintre criteriile de mai jos nu obligă la spitalizarea bolnavilor cu pneumonie?
1. tahipneea > 30 respiraţii/minut
*2. leucocitoza 8500/mm3
3. alterarea acută a statusului mental
*4. varsta de 40 ani
5. diabetul zaharat asociat
26.Care sunt criteriile de spitalizare a pacienţilor cu pneumonie?
*1. PaO2 < 60 mmHg
2. PaO2 = 90 mmHg
3. frecvenţa cardiacă 68 bătăi/minut
*4. frecvenţa respiratorie > 30/minut

53
*5. TA sistolică < 90 mmHg
27.Terapia antimicrobiană orală empirică folosită în tratamentul ambulator al pacienţilor cu
pneumonie comunitară vizează următorii patogeni probabili:
*3. Streptococcus pneumonia
28.Agenţii patogeni mai frecvent implicaţi în etiologia pneumoniilor comunitare la pacienţii în vîrstă cu boală cronică respiratorie
preexistentă sunt:
*3. Moraxella catarrhalis
5. citomegalovirus
27.Care sunt medicamentele active în tratamentul etiologic al unei pneumonii cu Mycoplasma pneumoniae:
*1.doxiciclina
*2. eritromicina
*3. ciprofloxacina
4. metronidazolul
5. tobramicina
29.Care din următoarele afirmaţii referitoare la pneumonie sunt exacte?
*1. identificarea microorganismului etiologic permite o terapie antimicrobiană adecvată
2. tratamentul antimicrobian de urgenţă se începe după confirmarea de laborator a agentului cauzal
*3. agenţii cauzali sunt reprezentaţi de bacterii, micoplasme, clamidii, virusuri
4. etiologia pneumoniei rămîne incertă în majoritatea cazurilor
*5. alegerea iniţială a terapiei antimicrobiene este de obicei empirică
54
30.Dintre microorganismele ce determină pneumonii, unele pot scăpa acţiunii mecanismelor
microbicide, persistînd în macrofag:
1. Staphylococus aureus
2. Streptococus fecalis
*3. Mycobacterium tuberculosis
31.Aspectul anatomopatologic al focarului pneumonic poate fi:
*1. interesarea iniţială a interstiţiului
*2. interesarea iniţială a alveolelor
*3. necroza ţesutului pulmonar cu producerea de multiple cavităţi cu diametru sub 2 cm
4. invadarea cu exsudat a bronhiilor mari şi traheei
*5. bronhopneumonie confluentă ce nu poate fi distinsă de pneumonia lobară
32.Selectaţi germenii patogeni cei mai frecvent intîlniţi în pneumonia comunitară:
33.Dintre agenţii patogeni pulmonari asociaţi cu defectele specifice ale imunităţii gazdei,
următorii apar mai frecvent asociaţi în neutropenii severe (< 500 neutrofile/mm 3):
5. Citomegalovirus
34.Selectaţi afirmaţiile corecte legate de examenul sputei în pneumonie:

55
*1. contaminarea sputei cu anaerobi orali constituie cauza frecventă de diagnostic eronat a infecţiei pulmonare cu anaerobi
*2. în sindromul pneumonic “tipic” specificitatea diagnostică a frotiului Gram din spută este de 85%
*3. prezenţa florei mixte pe frotiul necontaminat sugerează o infecţie cu anaerobi
4. în pneumonia cu Blastomices germenul se evidenţiază îin spută prin coloraţia Giemsa
5. evidenţierea infecţiei micobacteriene se realizează prin RIFD
35.Criteriile de spitalizare pentru pacienţii cu pneumonie sunt următoarele:
1. tahipnee > 20 resp./minut
2. tahicardie >90/minut
*3. TA sistolică <90 mmHg
4. PaO2>80 mmHg
*5 imposibilitatea administrării tratamentului la domiciliu
36.Agenţii patogeni microbieni care mai frecvent produc pneumonie în mediu spitalicesc sunt:
1. fungi
*5. bacili enterici aerobi Gram negativi
37.Cauze infecţioase de cavitaţie pulmonară sunt:
*1.Pseudomonas aeruginosa
*2.Staphylococcus aureus
3. Streptococcus pneumoniae tip I
*4. Histoplasma capsulatum
5. granulomatoza Wegener
38.Criterii de spitalizare a pacienţilor cu pneumonie sunt:
*1. alterarea acută a statusului mental

56
2. PO2 arterială > 60 mmHg
*3. imposibilitatea tratării ambulatorii
*4. multiple comorbidităţi importante
5. pacient peste 50 de ani
39.Factorii incriminaţi în răspunsul slab la terapia antimicrobiană empirică sunt:
*1. bronşiectazii
*2. atelectazie
*3. obstrucţie endobronsică
4. peritonită
*5. empiem
40.Principalele căi de pătrundere în plămîn a germenilor microbieni patogeni, care determină pneumonii, sunt:
*1. aspirarea organismelor care colonizează orofaringele
*2. inhalarea aerosolilor infecţioşi
*3. diseminarea hematogenă a infecţiei de la un focar extrapulmonar
*4. inocularea directă ca rezultat al intubaţiei traheale sau al plăgilor înjunghiate
5. diseminarea limfatică a infectiei de la un focar extrapulmonar
41.Cei mai frecvenţi agenţi etiologici ai pneumoniilor comunitare sunt:
42.Etiologia pneumoniilor dobîndite în spital este cel mai frecvent determinată de:
57
43.La persoanele infectate cu virusul imunodeficientei umane de tip 1 (HIV-1) etiologia pneumoniei este determinată în primul rînd de
următorii agenţi patogeni:
*3. Mycobacterium tuberculosis
4. Stafilococcus aureus
44.La bolnavii cu forme grave de pneumonii se pot folosi următoarele proceduri invazive
pentru obţinerea de material biopsic pulmonar:
*1. aspiraţia transtraheală
*2. puncţia pulmonară transtoracică percutanată
*3. bronhoscopia cu fibre optice
*4. biopsia pulmonară deschisă
5. biopsia ganglionară
45.Necroza ţesutului pulmonar este o complicaţie survenită în evoluţia pneumoniilor a căror etiologie este determinată de:
*1. anaerobii orali
46. In pneumoniile nosocomiale cu Staphylococcus aureus se intîlneşte frecvent rezistenţa la:
*1. meticilină
*2. oxacilină
*3. penicilină
*4. ampicilină
5. vancomicină
58
47.Diagnosticul etiologic al pneumoniei prin Legionella pneumophila în practica medicală se poate realiza prin:
1. microscopia frotiului colorat după Gram
2. hemoculturi
3. sputoculturi pe medii obişnuite
*4. determinarea agentului urinar
*5. determinarea anticorpilor serici prin testul ELISA
48.Cele mai eficiente antibiotice utilizate în pneumonia comunitară cu Haemophylus influenzae sunt:
1. eritromicina
*2. cefalosporine de generaţia a III-a
*3. amoxicilina + clavulanat
4. penicilina
5. clindamicina
49.Care dintre următoarele reprezintă criterii de internare a pacientilor cu pneumonie:
*1. leucopenia sub 4000/ ml
*2. vîrsta peste 60 ani
3. infecţia cu Streptococcus pneumoniae
*4. imposibilitatea tratării ambulatorii
5. subfebrilitate
50.La un pacient spitalizat pentru pneumonie cu Haemophilus influenzae se poate iniţia tratament cu:
*1. cefalosporine de generaţia a III-a
2. metronidazol
3. gentamicină
*4. ampicilina/sulbactam
*5. trimetoprim-sulfametoxazol (cotrimoxazol)
51.Care dintre următoarele antibiotice se pot administra în tratamentul pneumoniilor cu Moraxella catarrhalis:
1. penicilina G
*2. cefalosporine de generaţia a II-a
*3. eritromicina
59
4. metronidazol
*5. ampicilina/sulbactam
52.Care dintre următoarele cauze neinfecţioase produc cavitaţie pulmonară:
1. diabet zaharat
2. insuficienta renală
*3. infarct pulmonar
*4. neoplasme pulmonare
*5. granulomatoza Wegener
53.Pacienţii cu abcese anaerobe:
*1. sunt predispuşi la aspirarea conţinutului orofaringian
2. nu au peridontopatii
*3. de obicei au peridontopatii
*4. expectorează spută fetidă
5. nu expectorează spută fetidă
54.Radiografiile pulmonare sunt utile pentru:
*1. confirmarea cavităţilor pulmonare
2. determinarea etiologiei pneumoniei
*3. confirmarea prezenţei infiltratelor pulmonare
*4. evaluarea extinderii inflamatiei
5. determinarea antibiorezistenţei microbiene
55.Tulpinile de Staphylococcus aureus meticilin-rezistente sunt rezistente la:
*1. clindamicină
*2. eritromicină
*3. ofloxacină
4. vancomicină
*5. penicilină
56.In etiologia pneumoniei sunt implicate:
*1. Bacterii
60
*2. Micoplasme
*3. Virusuri
*4. Rickettsii
5. Plasmodium falciparum
56.Selectaţi răspunsurile corecte:
*1. Pneumonia este o infecţie a parenchimului pulmonar
2. Pneumonia este determinată de factori chimici, alergici, fizici
*3. Terapia antimicrobiană ţintită necesită identificarea germenului etiologic
4. Micoplasmele, rickettsiile, clamidiile constituie agentii etiologici cei mai frecvenţi ai pneumoniilor
*5. Alegerea iniţială a terapiei antimicrobiene rămîne empirică
57. La pacienţii spitalizaţi pentru pneumonie comunitară severă printre cei mai frecvenţi patogeni sunt:
3. Bacilii enterici Gram negativi
4. Micoplasma pneumoniae
58. Rolul Staphylococcus aureus ca şi patogen al pneumoniei comunitare sporeşte:
1. la persoanele tinere
*2. la persoanele în vîrstă
*3. la persoanele ce administrează injecţii
*4. la bolnavii multispitalizaţi
*5. în “sezonul gripal”
59. Dintre criteriile de spitalizare a pacienţilor cu pneumonie fac parte:
*1. vîrsta >65 ani
*2. bolile asociate semnificative (renale, cardiace, pulmonare, etc.)
3. febra 38 °C
4. cauza probabilă a pneumoniei - Streptoccocus pneumoniae
*5. alterarea acută a statusului mental
61
60. Manifestarea radiologică a pneumoniei necomplicate este:
*1. opacitatea de tip alveolar cu bronhogramă aerică
*2. semnul siluetei
*3. opacitatea de tip interstiţial
4. opacitatea inelară
5. toate sus-numite
61. Particularităţile evoluţiei pneumoniei prin Staphylococcus aureus sunt:
*1. pneumatocelele
*2. empiemul
3. evoluţia uşoară
*4. opacităţile rotunde
5. hemoleucograma neschimbată
62. În tratamentul pneumoniei prin Streptococcus pneumoniae meticilin-rezistent sunt recomandate:
1. oxacilina
2. amoxicilina/clavulanat
3. clindamicina
*4. vancomicina
*5. linezolidul
63. Antibacterienele cu activitate antipiocianică sunt:
*1. piperacilină/tazobactam
*2. ticarcilină
3. ceftriaxon
4. cefuroxim axetil
*5. ceftazidim
64. Factorii de risc sporit al pneumoniei cu Pseudomonas aeruginosa sunt:
*1. fibroza chistică
*2. bronşiectaziile
*3. finisarea recentă a cursului de antibioterapie cu spectru larg

62
*4. malnutriţie
5. contractarea la domiciliu a pneumoniei
65. Agenţi “atipici” sunt numiţi:
4. Klebsiella pneumoniae
66. Pneumoniile interstiţiale mai frecvent sunt determinate de:
*1. virusuri
*2. agenţi “atipici”
3. bacterii
*4. rickettsii
68. Criterii de spitalizare în serviciul terapie intensivă a pacientului cu pneumonie comunitară sunt:
1. vârsta peste 60 ani
*2. alterarea statusului mental
3. comorbidităţi importante
*4. temperatura corporală sub 36°C
*5. afectarea pulmonară multilobară
*1. alterarea statusului mental
2. ineficienţa antibioterapiei iniţiale
*3. temperatura corporală peste 39°C
*5. afectarea pulmonară multilobară
63
*1. leucopenie (sub 4000/ml)
* 3. hiperleucocitoza (peste 25 000/ml)
*4. necesitatea ventilaţiei mecanice
1. vârsta peste 60 ani
*4. debitul urinar sub 20 ml/oră
*5. pneumonia progresivă
73. Medicamentele de elecţie în tratamentul pneumoniei comunitare severe sunt:
1. AMO/AC
*2. cefalosporinele de generaţia a III-a combinate cu macrolidice
3. macrolidicele
* 4. cefalosporinele de generaţia a III-a combinate cu fluorochinolone
* 5. cefalosporinele de generaţia a III-a combinate cu fluorochinolone respiratorii
74. Măsurile de profilaxie a pneumoniei prin Streptococcus pneumoniae includ:
* 1. sistarea fumatului
2. antibiotice betalactamice
3. evitarea suprarăcelii
* 4. vaccinarea antipneumococică
5. antiinflamatorii nesteroidiene
75. Particularităţile de evoluţie a pneumoniilor prin streptococci de grup A sunt:
1. opacităţi interstiţiale
* 2. pneumonii secundare infecţiei virale
* 3. bronhopneumonii
64
* 4. complicate cu necroză pulmonară
* 5. complicate cu pleurezii
76. Particularităţile de evoluţie a pneumoniilor prin Mycoplasma pneumoniae sunt:
* 1. opacităţi interstiţiale
*2. manifestări extrapulmonare frecvente
* 3. apar mai des la persoanele tinere
4. complicate cu necroză pulmonară
5. evoluţie severă
77. Particularităţile pneumoniilor prin germeni Gram negativi sunt:
*1. pneumonii nosocomiale
2. survin la adulţi sănătoşi
* 3. sunt frecvente la taraţi
* 4. au tendinţă de formare a cavităţilor
* 5. complicate cu empiem
Dumitru Chesov – Insuficienţa respiratorie
1. Selectaţi formele clinice de IR

a) cu hipoemia *
b) cu hipocapnie
c) cu hipercapnie *
d) cu hiperoxie
e) cu hiperemie
2. Selectaţi formele evolutuve ale IR

a) subacută
b) acută *
c) trenantă
d) cronică *
e) hiperacută
3. Selectaţi elemente difinitorii ale IR reieşind din datele gazometrici arterial:

a) PaO2 <70 mmHg
b) PaO2>45 mmHg
c) PaO2<60 mmHg*
d) PaO2<92 mmHg
e) PaO2>35 mmHg
65
4. Selectaţi valoarea PaCO2 definitorie pentru insuficienţa Respiratorii:
a) PaCO2<45 mm Hg
b) PaCO2<60 mm Hg
c) PaCO2>50 mm Hg
d) PaCO2>45 mm Hg*
e) PaCO2 >35 mm Hg
5. Care din cele enumerate manifestări ale hipoxemiei cornice:

a) Somnolenţă*
b) hematocrit crescut*
c) alcaloză respiratorie
d) hipocrotism digital*
e) anemie
6. Care din cele enumerate reprezintă metode neinvazive de apreciere a gazelor sangvine:
a) Puls-oximetria*
b) Caracterizarea arterială
c) Utilizarea electrozilor transcutanaţi pentru aprecierea PaCO2*
d) PEF-metria
e) Body-pletismografia
7. Care sunt mecanismele patogenetice de bază în IR tip I:

a) Necorespunderea ventilaţiei/perfuzie*
b) Micşorarea FiO2
c) Hipoventilaţia alveolară
d) Hiperventilaţia alveolară
e) Dezvoltarea şuntului dreapta-stânga*
8. Care sunt macanismele patogenetice de bază în IR tip II:

a) necorespunderea V/Q
b) Micşorarea FiO2
c) Hiperventilaţia alveolară
d) Şunturi intrapulmonare
e) Hipoventilaţia alveolară*
9. alegeţi SaO2 corespunzătoare IR gradul I:

a) 85-90%
b) 95-100%
c) 90-94%*
d) 80-96
e) <75%
10. Alegeţi SaO2 corespunzătoare IR gr.II:

a) 90-100%
b) <75%
c) 85-90%
d) 65-74%
e) 75-89% *
11. Alegeţi valorile SaO2 corespunzătoare IR gr.III

a) 80-89%
b) <75%*
c) 76-80%
d) 90-95%
e) <85%
12. Gazimetria invazivă/prin metodă invazivă permite de a aprecia:

a) PaO2*
66
b) FiO2
c) PaO2
d) PaCO2*
e) DLCO
13. Selectaţi complicaţii IRC:

a) Insuficienţa ventriculară stîngă
b) Cordul pulmonar cronic*
c) Denutriţia*
d) Hipertrofia musculară
e) Poliglobulia*
14. Diagnosticul diferenţial al IRC se va efectua cu:

a) Sindrom Trouseaux
b) Isterie*
c) Insuficienţa cardiacă cronică*
d) Spasmofilie*
e) Hipertensiune arterială esenţială
15. Puls-oximetria permite aprecierea:

a) PaO2
b) SaO2*
c) PaCO2
d) PaO2
e) SaCO2
16. Transplantul pulmonar poate fi:

a) Unipulmonar*
b) Cardiopulmonar*
c) Vidioasistat
d) Secvenţial
e) unimomental
17. Tratamentul farmacologic al IR va fi îndreptat spre:

a) menţinerea permeabilităţii bronşice*
b) terapie anticoagulantă
c) controlul infecţiilor aparatului respirator*
d) controlul manifestărilor insuficienţei cardiace drepte*
e) kinetoterapie
18. Oxigenoterapia prelungită la domiciliu presupun:

a) administrarea 1-5l/min de O2 15-16 ore/zi*
b) obiectivele se ating în decurs de luni*
c) obiectivele se ating în decurs de zile, săptămîni
d) se administrează 0,1-0,5 l/min de O2 în decurs de 15-16 ori/zi
e) este indicată pacienţilor cu pneumonii şi SDRA
19. Principiile O2-terapiei la pacienţii cu IR sunt:

a) sunt recomandate concentraţii>60% a O2
b) sunt nedorite concentraţii <60% a O2
c) PaO2 ţintă a O2 terapiei 60-80mmHg*
d) Majoritatea pacienţilor beneficiază de oxigenare adecvată*
e) SaO2 ţintă a O2 terapiei >90%
67
20. Efectele toxice ale hiperoxigenării sunt:
a) toxicitate pulmonară*
b) insomnie
c) suprimarea funcţiei macrofagelor alveolare*
d) stimularea hamatopoezei
e) inhibarea clarabce-ului mucociliar*
21. Valorile normale ale PaCO2 sunt:

a) 30-50 mmHg
b) 35-45 mmHg*
c) 30-35 mmHg
d) 45-55 mmHg
e) 45-50 mmHg
22. Valorile normale ale PaO2 sunt:

a) 60-95 mmHg
b) <92 mmHg
c) 75-100 mmHg*
d) 35-45 mmHg
e) <45 mmHg
23. Metode de evaluare a EAB este:

a) Bobinski
b) Ch
c) Wilkinson
d) Astrup
e) Murray*
24. Interpretaţi modificările EAB pH-7,3, PaCO2-52 mmHg HCO3-28 mmol/l:

a) acidoză metabolică
b) acidoză respiratorie*
d) alcaloză metabolică
e) valori normale
25. Interpretaţi modificările EAB pH-7,53 PaCO230 mmHg HCO3-13 mmol/l:

b) acidoză respiratorie
c) alcaloză respiratorie*
e) valori normale
26. Interpretaţi modificările EAB pH-7,42 PaCO2-38 mmHg HCO3 -20mmol/l:

b) acidoză respiratorie
e) valori normale*
27. Manifestări ale hipercapniei cronice sun:

a) acidoză respiratorie*
b) poliglobulia
c) tetanie musculară
d) insomnie*
e) cefalee matinală*
68
28. Acidoza respiratorie este compensată prin:
a) Eliminarea HCO3 la nivel renal
b) Tahipnee
c) Tahicardie
d) Reţinerea HCO3 la nivel renal*
e) bradipnee
Bronşitele cronice
1. Alegeţi afirmaţiile corecte cu privire la bronşita acută:

a) Durata de cîteva luni
b) Restabilire completă a funcţiei bronşice
c) Clinic se manifestă prin sindrom bronşitic
d) Clinic se manifestă prin sindrom de hiperinflaţie pulmonară
e) Radiologic determină sindrom interstiţial
2. Selectaţi cauzele cele mai frecvente ale bronşitei acute:

a) micotică
b) bacteriană
c) virală
d) alergică
e) chimică
3. Care din următoarele sunt consideraţi factori predispozanţi pentru bronşita acută:
a) Suprarăceala*
b) extenuarea fizică*
c) aerul poluat*
d) consumul exagerat de cafea
e) contraceptivele orale
4. Alegeţi forme anatomopatologice ale bronşitei acute:

a) Catarală*
b) Hemoragică*
c) Limfoproliferativă
d) Atrofică
e) Ulcerativă*
5. Alegeţi simptomul de bază a bronşitei acute:

a) subfebrilitate
b) tusea*
c) dispnee inspiratorie
d) confuzie
e) whezing
6. Alegeţi afirmaţiile corecte despre bronşiolita acută:

a) afectare difuză a căilor aeriene mici*
b) bolnavul prezintă dispnee mascată*
c) percutor se detectează submatitate
d) cel mai frecvent este cauzată de agenţii atipici
e) auscultativ-raluri multiple buloase meci*
7. Care pot fi complicaţiile bronşitei acute:
a) pneumonie franclobară
b) Bronhopneumonie*
c) Sinuzite*
d) Bronşiolită*
e) Pleurezie
8. Selectaţi indicaţiile pentru tratamentul bronşitei acute în staţionar:

a) persoane t..........*
69
b) bronşitele bacteriene
c) vîrstnicii*
d) complicare cu bronşiolită*
e) copii
9. Selectaţi metodele de profilaxie a bronşitei acute:

a) evitarea fumatului*
b) Kinetoterapie
c) Vaccinare antigripală la persoane cu risc sporit*
d) Sanarea focarelor de infecţie*
e) Oxigenoterapia
10. Alegeţi antibioticele de elecţie în cazul necesităţii antibioticoterapiei în bronşita acută:

a) Amoxicilina*
b) Doxiciclina*
c) ceftriaxon
d) tobramicina
e) cefaclor*
11. Selectaţi afirmaţiile corecte cu referire la bronşita cronică:

a) se manifestă prin tuse cu expectotaţie*
b) tuse e prezentă cel puţin 3 luni pe an mai mult de 2 ani consecutiv*
c) tusea durează mai mult de 6 luni minim 1 an
d) se manifestă în special prin whezing
e) se poate obţine însămînţare completă
12. Selectaţi factorii etiologici a bronşitei cronice:

a) Fumatul*
b) abuzul de alcool
c) infecţii respiratorii*
d) factori ocupaţionali*
e) stressul psihoemoţional
13. Care sunt cei mai frecvenţi germeni implicaţi în bronşita cronică:
a) pseudomonae aeruginosa
b) pneumococul*
c) haemophilus influenzae*
d) stafilococcus aureus
e) bacteroides
14. Selectaţi subtipurile bronşitei cronice:

a) bronşita cronică hemoragică
b) bronşita mixtă
c) bronşita cronică simplă*
d) bronşita cronică mucopurulentă*
e) bronşita cronică obstructivă*
15. Selectaţi sindroamele clinice prezente în bronşita cronică:

a) Sindrom de condensare pulmonară
b) Sindrom bronşic
c) Sindrom bronhobstructiv*
d) Sindrom mediastinal*
16. Care modificări radiologice pot fi întîlnite în bronşita cronică:

a) deformarea desenului pulmonar*
b) întărirea desenului pulmonar (în unele cazuri)*
c) sunt absente la majoritatea pacienţilor*
d) dilatarea hilurilor pulmonare
70
e) opacifierea sinusurilor costodiafragmale
17. Selectaţi formula de calcul a indicelui Tiffeneau:

a) CV/VEMS x 100%
b) VEMS/CVx100%*
c) PEF/CV x100%
d) VEMS/PEF x100%
e) PEF/CV x100%
18. Selectaţi metoda ce oferă posibilitatea de apreciere a volumului rezidual:

a) PEF-metria
b) Spirografia
c) Body-pletismografia*
d) Spirografia+testul bronhodilatator
e) Bronhoscopia
19. Com se modifică indicii spirografici în disfuncţia respiratorie de tip obstructiv:

a)VEMS micşorat*
b) VEMS crescut
c) VEMS/CV micşorat*
d) VEMS/CV crescut
e) PEF crescut
20. Care modificări ale indicilor spirografici nu corespunddisfuncţiei respiratorii de tip obstructiv:
a) VEMS crescut*
b) PEF micşorat
c) VEMS/CVF în limitele normei*
d) CVF micşorat proporţional VEMS-ului
e) DEM 25-75% micşorat
21. Complicaţiile bronşitei cronice sunt:

a) Insuficienţa respiratorie cronică*
b) Empiem pleural
c) Cord pulmonar cronic*
d) Emfizem centroacinar*
e) Anemie
22. Complicaţii ale bronşitei cronice sunt toate, cu excepţia:

a) Bronşiectazii
b) Poliglobulie secundară
c) Abcesul pulmonar*
d) Chistul hidatic pulmonar*
e) Fibrilaţia ventriculară*
23. Diagnosticul diferenţial al bronşitei cronice se va face cu:

a) Astmul bronşic
b) IRVA
c) Isteria
d) Bronşiectazii*
e) Sinuzita cronică*
24. Selectaţi indicaţiile pentru spitalizare a bolnavilor cu bronşită cronică:
71
a) acutizare însoţită de febră*
b) sindrom obstructiv pronunţat*
c) leucocitoză 10,2x 109/l
d) VSH-16 mmHg
e) Instalarea unei complicaţii*
25. Măsuri nefarmacologice ale tratamentului bronşitei cronice sunt:

a) Excluderea consumului de condimente
b) Reducerea consumului de alcool*
c) Încetarea acţiunii nocive a factorilor profesionali*
d) Evitareafactorilor meteorologici nefavorabili*
26. Indicaţii pentru tratamentul antibacterian în bronşita cronică sunt:

a) spută mucoidă
b) spută de culoare gălbuie sau verzuie*
c) creşterea cantităţii de spută eliminată*
d) febra*
e) tusea seacă chinuitoare
27. Antibiotice de prima linie în acutizarea infecţioasă a bronşitei cronice sunt:

a) Ampicilină*
b) vancomicină
c) ceftizidim
d) doxiciclină*
e) clindamicină
28. Antibiotice de rezervă în acutizarea infecţioasă a bronşitei cronice sunt:
f) cefuroxim axetil*
g) cefixim*
h) ciprofloxacin*
i) co-trimoxazol
j) acid nalidixic
29. Alegeţi bronhodilatatoarele utilizate în tratamentul bronşitei cronice:

a) Anticolinergici*
b) cromone
c) antileucotriene
d) β-adenomimetici*
e) metilxantril*
30. Indicaţii pentru corticoterapie în tratamentul bronşitei cronice sunt:

a) hiperperexia
b) hiperleucocitoză>30x109/l
c) agranulocitoza
d) sindrom bronhoobstructiv sever*
e) expectoraţie purulentă mai mult de 200 ml/24h
31. Selectaţi indicaţile pentru Oxigenoterapie la bolnavii cu bronşită cronică:

a) hipoxemie severă permanentă*
b) anemie
c) hipertensiunea pulmonară*
d) reducerea piloglobulie secundară*
e) nedorinţa pacientului de a sista fumatul
32. Selectaţi modalitatea de administrare a β-adenomimeticilor la pacienţii cu bronşită cronică:

a) intravenos
b) per os
72
c) intramuscular
d) inhalator*
e) intrabronşic
33. Obstrucţia bronşică în bronşita cronică este condiţionată de următoarele, cu excepţia:

a) fibrozarea pereţilor bronşici
b) hipersecreţie de mucus
c) atrofia musculaturii netede*
d) bronhospasm
e) micşorarea acţiunii surfactantului în bronhiile mici
34. Acţiunea nefavorabilă a fumului de tutun asupra aparatului respirator este dată de următoarele, cu excepţia:
a) inhibarea funcţiilor macrofagelor alveolare
b) hipertrofia şi hiperplazia glandelor mucosecretorii
c) alterarea mişcărilor cililor epiteliului respirator
d) relaxarea muşchilor netezi ai bronhiilor
e) Eliberarea enzimelor proteolitice din macrofagele alveolare şi neutrofilele
35. Prin PEF-metrie se măsoară:

a) Volumul expirator maxim în prima secundă
b) Debitul expirator de vîrf*
c) Capacitatea vitală forţată
d) Indicele Tiffeneau
e) Saturaţia cu Oxigen
36. Selectaţi volumele pulmonare dinamice:

a) Capacitatea vitală
b) Volumul curent
c) Volumul ispirator de rezervă
d) Volumul expirator maxim în prima secundă*
e) Volumul expirator de rezervă
37. Fibroza chistică se datoreşte mutaţiei genei codificatoare a proteinei:

a) α1-antitripsină
b) motilina
c) cheratina
d) CFTR
e) Miozina
38. Cauza majoră de deces a pacienţilor fibroza choistică:

a) complicaţiile leziunilor pulmonare*
b) insuficienţa pancreatice exocrină
c) dereglările hidroelectrolitice
d) mutaţia genică
e) malformaţiile congenitale
39. Leziunea pulmonară din fibroza chistică este dată de:

a) edem pulmonar
b) bronşiectazii*
c) hemoptizii majore*
d) pneumotorace*
e) fibroză pulmonară idiopatică
40. Manifestările clinice ale insuficienţei pancreatice exocrine la pacienţii cu fibroză chistică:
a) Steatoree*
b) constipaţii
c) pierdere ponderală*
d) diabet zaharat
73
e) hipovitaminoză*
41. Insuficienţa pancreatică endocrină la pacienţii cu fibroză chistică se poate manifesta prin:
a) steatoree
b) diabet zaharat*
c) pierdere ponderală
d) hipovitamoză
e) scaune fetide, frecvente
42. Cea mai precoce manifestare a fibrozei chistice la sugari este:

a) insuficienţa respiratorie
b) steatoree
c) pneumonie
d) bronşiectazii
e) ileus meconial*
43.Selectaţi testele de confirmare a fibrozei chistice:
a) radiografia cutiei toracice
b) testul sudorii*
c) PCR*
d) studiul diferenţilor de potenţial*
e) teste pulmonare funcţionale
44.Cei mai frecvenţi germeni izolaţi la pacienţii cu fibroza chistică la debutul bolii:
f) Staphylococcus aureus*
g) Haemophilus influenzae*
h) E.colli
i) Bacteroides
j) Pseudomonas aeruginosa
45. În stadiile avansate ale bolii la pacienţii cu fibroza chistică căile rspiratorii sunt colonozate de:
a) E.colli
b) Acinetobacter colcoaceticus
c) Candida
d) St.viridans
e) Pseudomonas aeruginosa*
46. Selectaţi tipul modificărilor spirografie cel mai caracteristic pentru un pacient cu fibroza chistică:
a) restrictiv
b) obstructiv*
c) mixt
d) fibrotic
74
e) asociat
Alexandru Corlăteanu- BPCO
1.Emfizemul in cele mai multe cazuri, poate fi diagnosticat cu precizie prin:

a) anamneza
b) CT de înaltă rezoluţie
c) probe biologice
d) examinare histologică a secţiunilor printr-un plămân
e) spirometrie
B,D
2. Bronşita cronică este o afecţiune:

a) asociată cu secreţie exagerată de mucus la nivel traheobronşic
b) caracterizată prin tuse cu expectoraţie > 3luni, mai mult de 1an
c) caracterizată prin tuse cu expectoraţie > 3luni, mai mult de 2 ani
d) caracterizată prin tuse iritativă
e) care, asociată cu emfizemul determină BPOC
A,C, E
3. Emfizemul se defineşte ca:

a) distensia permanentă a spaţiilor aeriene distal de bronşiolele terminale
b) distensia permanentă a spaţiilor aeriene distal de bronşiile segmentare
c) distrugerea septurilor alveolare
d) afecţiune asociată cu secreţie exagerată de mucus la nivel traheobronşic
e) afecţiune asociată cu tuse productivă
A,C
4. Căile respiratorii mici în BPCO:

a) sunt frecvent sediul obstrucţiei
b) prezintă hiperplazia celulelor mucipare
c) prezintă celule inflamatorii în mucoasă şi submucoasă
d) prezintă edem şi fibroză peribronşică
e) hipotrofia musculaturii netede
A,B,C,D
5. În BPCO:
a) sediul principal al obstrucţiei sunt căile respiratorii mici
b) inflamaţia este identică cu cea din astm
c) inflamaţia este rezultatul acţiunii IL 8
d) epiteliul lezat poate elibera mici cantităţi de substanţă reglatoare ca enzima de conversie a angiotensinei sau endopeptidaza neutră
e) intensitatea reacţiei inflamatorii nu se corelează cu reactivitatea bronşică
A,C,D
6. În BPCO producţia de spută este stimulată de:

a) exocitoza crescută din celulele secretorii
b) endocitoza crescută din celulele secretorii
c) mediatorii lipidici
d) produşii celulelor inflamatorii, în special macrofage
e) mediatorii proteici
A,C,D
7. În emfizemul centroacinar:
a) distensia şi dilatarea sunt în principal limitate la bronhiile respiratorii
b) interesarea periferiei acinului este mai redusă
c) ventilaţia este redusă faţă de fluxul sanguin in regiunile centrale ale acinilor
d) ventilaţia este mai crescută faţă de fluxul sanguin in regiunile centrale ale acinilor
e) în porţiunile periferice raportul ventilţie/perfuzie este mare
B,D
8. Emfizemul panacinar:
a) interesează doar zonele centrale
b) duce în cazul unui proces exins, la reducerea suprafeţei de schimb gazos alveolo-capilar
75
c) duce la pierderea proprietăţilor elastice ale plămânului
d) interesează atât zonele centrale cât şi cele periferice ale acinului
e) se diferenţiază dificil faţă de tipul centroacinar în cazurile severe
B,C,D,E
9. În patogeneza BPCO sunt implicaţi:

a) fumatul
b) poluarea aerului
c) alergenii
d) deficitul de 1 antitripsină
e) sexul şi rasa
A,B,C,D
10. Fumatul:
a) este cel mai frecvent factor patogen în corelaţie cu bronşita cronică şi cu extinderea emfizemului
b) îndelungat alterează mişcarea cililor
c) îndelungat conduce la hipertrofia şi hiperplazia glandelor secretoare de mucus
d) pasiv nu este nociv
e) asociat cu infecţiile virale uşoare poate dezvolta sau agrava temporar obstrucţia
A,B,C,E
11. Renunţarea la fumat:

a) duce la reversibilitatea completă a obstrucţiei severe
b) este tardivă după instalarea obstrucţiei
c) duce la o încetinire semnificativă în alterarea funcţiei pulmonare
d) poate duce la dispariţia obstrucţiei în cazul fumătorilor tineri
e) nu este niciodata prea tardiva
C,D, E
12. Alfa 1 antitripsina:

a). este un reactant de fază acută
b). nivelul ei seric scade după administrare de estrogen
c). este absentă sau scăzută la pacienţii cu debut precoce de emfizem
d). creşte în diverse reacţii inflamatorii
e). protejează plămânul de proteazele eliberate din leucocite.
A, C,D,E
13. Îngustarea căilor respiratorii ăn BPCO:

a). este rezultatul atât al bronşitei cronice cât şi a emfizemului
b). se asociază cu scăderea rezistenţei lor
c). este determinată de pierderea tracţiunii radiale asupra lor în emfizem
d). se asociază cu diminuarea debitelor maximale ale fluxului respirator
e). se întâlneşte doar în bronşita cronică.
A, C, D
14. În cazul unui VEMS <25%, avem:

a). dispnee de repaus
b). transpiraţii profuze
c). retenţie de CO2
d). dispnee doar la efort
e). cord pulmonar cronic.
A, C, E.
15. BPCO cu predominanţa emfizemului se caracterizează prin:

a). dispnee severă
b). vârsta la diagnostic 50
c). spută redusă, mucoidă
d). infecţii bronşice mai puţin frecvente
e). capacitate de difuziune normală, spre scădere uşoară.
A, C, D
16. BPCO cu predominanţa emfizemului se caracterizează prin:

a). tip constituţional hiperstenic
b). pacient tahipneic
76
c). hipersonoritate la percuţie
d). murmur vezicular diminuat la ascultaţie
e). CPT şi VR în limite normale.
B, C, D
17. BPCO cu predominanţa bronşitei se caracterizează prin:

a). Pa CO2 cronică 50-60 mmHg
b). Ht între 50 şi 55%
c). recul elastic sever scăzut
d). rezistenţă mare
e). infecţii bronşice rare.
A, B, D
18. Pacientul cu BPCO cu predominanţa bronşitică este:

a). fumător înveterat
b). supraponderal şi cianotic
c). mai puţin susceptibil de a face recurenţe muco-purulente decât cel cu predominanţa emfizemului
d). denumit “blue bloaters”
e). rar cu episoade de insuficienţă respiratorie
A, B, D
19. Imaginea radiologică în BPCO cu predominanţa emfizemului prezintă:

a). silueta cardiacă alungită şi îngustată
b). desen bronhoalveolar care nu se extinde în periferia plămânului
c). accentuarea generalizată a desenului bronho-vascular
d). diafragme coborâte şi aplatizate
e). îngroşarea pereţilor bronhiilor.
A, B, D
20. Oprirea fumatului:

a). determină reducerea susţinută a ratei de declin a VEMS
b). nu este eficientă după instalarea obstrucţiei ireversibile
c). poate fi obţinută şi cu ajutorul terapiei de înlocuire cu nicotină
d). se obţine mai eficient cu guma de mestecat cu nicotină faţă de plasturi
e). la 6-12 luni se obţine în >50% din cazuri.
A, C
21. Măsuri preventive în BPCO sunt:

a). schimbarea locului de muncă, în situaţiile în care expunerile profesionale au un rol important.
b). vaccinarea antigripală anuală
c). evitarea agenţilor poluanţi
d). vaccinarea anuală cu vaccin polizaharaidic pneumococic
e). reducerea fumatului.
A, B, C
22. Din categoria medicamentelor bronhodilatatoare fac parte:

a). metilxantinele
b). antileucotrienele
c). simpatomimetice cu proprietăţi beta 2 adrenergic stimulante
d). corticosteroizi
e). anticolinergice.
A, C, E
23. Aminofilina este:

a). sarea etilen diaminică a teofilinei
b). administrată doar oral
c). cea mai folosită metilxantină
d). un bronhodilatator puternic
e). rar indicată parenteral, cu excepţia episoadelor de insuficienţă respiratorie.
A, C, E
24. Efectele secundare ale metilxantinelor sunt:

a). insomnie
b). nervozitate
c). nevrită periferică
d). hipoacuzie
77
e). convulsii
A, B, E
25. Mecanismele prin care fumatul contribuie la patogenez a bronsitei cronice

nu cuprind
A: inhibarea antiproteazelor
B: alterarea miscarii cililor
C: inhibarea functiei eozinofilelor alveolare
D: cresterea acuta a rezistentei cailor respiratorii mediata vagal
E: inhibrea functiei macrofagelor alveolare
C
26. Care dintre afirmatiile urmatoare privind examinarea cordului in

bronhopneumopatia cronica obstructiva sunt false
A: soc apexian amplu vizibil
B: soc apexian greu perceptibil
C: matitate cardiaca redusa
D: impuls ventricular drept palpabil subxifoidian
E: galop presistolic accentuat in inspir
A
27. Tinta si sediul initierii inflamatiei in bronsita c ronica este:

A: bronsiola terminala
B: bronsiola respiratorie
C: interstitiul pulmonar
D: epiteliul alveolar
E: bronhia principala si traheea
D
28. Nivelul seric scăzut sau absent al uneia din următoarele substanŃe este
asociat cu debutul precoce al emfizemului pulmonar:
A: glucozo 6 fosfat dehidrogenaza
B: piruvatkinaza
C: alfa1 antitripsina
D: lipoproteinlipaza
E: lactatdehidrogenaza
C
29. Fumatul tigarilor este implicat in patogeneza brons itei cronice prin :
A: Accentuarea miscarii cililor
B: Mobilizarea macrofagelor alveolare
C: Hiperplazia glandelor secretoare de mucus
D: Infiltrarea mucoasei bronsice cu euzinofile
E: Eliberarea de citokine
C
30. Care dintre urmatorii factori nu se recunosc in etiologia BPOC

A: Fumatul
B: Factori genetici
C: Alcoolismul
D: Infectiile bronsice
E: Inhalarea cronica a diferitilor iritanti bronsici
C
31. Factorul etiologic cel mai important in profilaxia BPOC este

A: Expunerea la frig
B: Expunerea sporadica la noxe profesionale
C: Spatiile aglomerate
D: Fumatul
E: Virozele respiratorii
D
32. La pacientii cu BPOC se recomanda efectuarea flebotomiei terapeutice la

un hematocrit cu valoarea de
A: Peste 30%
B: Peste 40%
78
C: Peste 50%
D: Peste 55%
E: La orice valoare a hematocritului
D
33. Corticosteroizii:
a). sunt administraţi la toţi pacienţii cu BPOC
b). sunt administraţi doar după utilizarea fără succes a bronhodilatatoarelor şi drenajului pulmonar
c). sunt monitorizaţi prin spirometrie şi evaluarea schimburilor gazoase
d). sunt administraţi în doză de 50 mg zi
e). sunt scăzuţi până la doza minimă pentru o funcţie pulmonară satisfăcătoare
B, C, E
34. Oxigenoterapia de durată este indicată când:

a). PaO2 este 55-60 mmHg
b). se asociază cu semne de cord pulmonar
c). există eritrocitoză
d). există semne de insuficienţă cardiacă dreaptă
e). PaO2 este de 70-80 mmHg.
A, B, C, D
35. Corticoterapia este:

a). medicaţie de elecţie în BPCO
b). administrată doar parenteral
c). medicaţie de primă linie în astmul bronşic
d).administrată în urma unor argumente ştiinţifice solide în BPCO
e). urmată la unii pacienţi de rezultate favorabile.
C,E
36. Suplimentarea oxigenului:

a). creşte toleranţa la effort
b). scade toleranţa la effort
c). creşte performanţa cerebrală
d). ameliorează hipertensiunea pulmonară
e). ameliorează fenomenele de insuficienţă cardiacă dreaptă
A, C, D, E
37. Măsuri adiţionale în BPCO sunt:

a). drenajul bronhopulmonar
b). transplantul pulmonar
c). oxigenoterapia de scurtă durată
d). bulectomia chirugicală
e).aparatele de presiune intermitentă pozitivă pentru respiraâie
A, B, D, E
38. Forme de emfizem:

a). centroacinar
b). panacinar
c). cicatriceal sau paracicatriceal
d). paraseptal
e). transpulmonar
A, B, C, D
79

Toate Testele Cu Raspuns

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Toate Testele Cu Raspuns

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

1) Care agenţi patogeni provoacă pneumonia franc lobară?

2) În care stadiu al pneumoniei franc lobare (pneumococice) se auscultă "crepitatio indux"?

3) În care afecţiuni pulmonare se auscultă crepitaţia?

4) Unde se localizează reacţia inflamatorie în cazul pneumoniei franc lobare (pneumococice)?

5) În care stadiu al pneumoniei franc lobare (pneumococice) se auscultă "crepitatio redux"?

6) Ce curbă febrilă este caracteristică pneumoniei franc lobare (pneumococice)?

8) În tratamentul pneumoniei, complicată cu edem pulmonar, se pot indica următoarele, cu excepţia:

10) Complicaţiile pneumoniei pneumococice sunt următoarele, cu excepţia:

14) Activitatea epiteliului ciliar se măreşte:

15) La lezarea căror bronşii se auscultă raluri sibilante?

16) În bronşita cronică obstructivă din partea cordului se determină:

a) Proces inflamator activ оn sistemul bronho-pulmonar

18) Care din cele enumerate confirmă cronicizarea bronşitei?

19) Când bronşita cronică necesită tratament cu antibiotice?

a) În perioada toamnă - iarnă

a) Tomografia computerizată de înaltă rezoluţie a toracelui*

24) Triada astmatică este provocată de una din următoarele substanţe:

a) alfa, beta1, beta2

27) Semnele caracteristice accesului de astm bronşic sunt:

32) Emfizemul pulmonar se caracterizează prin:

a) Modificarea organică a ţesutului pulmonar

33) Emfizemul pulmonar poate avea următoarele forme:

34) Simptomele emfizemului pulmonar pot fi:

37) Bronşita cronică mucopurulentă se caracterizează prin

39) Factorii genetici implicati in etiologia bronsitei cronice sunt

44) Bronsita cronica se defineste clinic prin tuse cu expectoratie

50) În supuraţiile pulmonare sputa are următoarele aspecte, cu excepţia:

a) Sputei purulente, galben-verzuie, acoperită cu un strat subţire de lichid seros spumos

52) Diagnosticul de astm necesită obligatoriu demonstrarea:

54) Bromura de ipratropiu produce bronhodilatatie la bolnavii cu astm bronsic prin:

57) Frisonul solemn este mai frecvent în pneumonia:

58) Tabloul radiologic în gangrena pulmonară este caracterizat prin:

59) : PulmoComplMultipluCe preparate nu se indică în tratamentul etiologic al pneumoniei pneumococice?

60) : PulmoComplMultipluCe preparate se pot administra în tratamentul bronhopneumoniei?

61) : PulmoComplMultipluÎn tratamentul etiologic al pneumoniei cauzată de Streptococcus pyogenes se administrează:

62) : PulmoComplMultipluPneumonia franc lobară necomplicată se caracterizează prin:

63) : PulmoComplMultipluPneumonia se caracterizează prin:

66) : PulmoComplMultipluLa lezarea căror bronşii se auscultă raluri ronflante?

68) : PulmoComplMultipluCare din preparatele de mai jos nu au acţiune mucolitică?

69) : PulmoComplMultipluMetode de evaluare ale hipertensiunii pulmonare sunt:

72) : PulmoComplMultipluFactori etiologici ai astmului bronşic atopic sunt:

73) : PulmoComplMultipluFactorii predispozanţi ai astmului bronşic sunt:

74) : PulmoComplMultipluFactorii adjuvanţi ai astmului bronşic intrinsec sunt:

76) : PulmoComplMultipluAccesul de astm bronşic evoluează prin următoarele mecanisme:

77) : PulmoComplMultipluAstmul bronşic atopic se caracterizează prin:

79) : PulmoComplMultipluTratamentul complex al astmului bronşic cu evoluţie uşoară include:

a) Asanarea focarelor infecţioase *

80) : PulmoComplMultipluTratamentul complex al astmului bronşic cu evoluţie severă include:

82) : PulmoComplMultipluCauza dezvoltării emfizemului pulmonar primar poate fi:

84) : PulmoComplMultipluMorfologic în emfizemul pulmonar deosebim:

85) : PulmoComplMultipluEmfizemul pulmonar se defineste ca:

86) : PulmoComplMultipluLa un pacient cu emfizem pulmonar la percuţie depistăm:

93) : PulmoComplMultipluLa inspecţia pacientului cu bronşiectazii depistăm:

95) : PulmoComplMultiplu În tratamentul bronhodilatator în BPOC se utilizeaza

96) : PulmoComplMultipluLa pacienţii cu bronşiectazii sunt posibile următoarele complicaţii:

97) : PulmoComplMultipluLa examinarea radiologica a plamanilor in BPOC cu predominenta emfizemului se constata:

98) : PulmoComplMultipluÎn tratamentul bronşiectaziilor necomplicate se recomandă:

99) : PulmoComplMultipluAuscultatia pulmonara in bronhopneumopatia cronica obstructiva cu predominanta emfizemului se

104) : PulmoComplMultipluComplicaţiile abcesului (gangrenei) pulmonar acut sunt:

Victoria Brocovschii – Hipertensiunea pulmonară

1) Care sunt valorile normale ale presiunii în artera pulmonară:

2) Bolile pulmonare produc HTP prin următoarele mecanisme:

3) Prin care mecanisme hipertensiunea portală induce hipertensiune pulmonară:

5) Mecanismele patogenetice ale HTP în sclerodermie sunt următoarele , cu excepţia: