Sunteți pe pagina 1din 28

C8 INTERVENTII SPECIFICE

1.punctii(biopsica, abdominala) 2.alimentatia artificiala 3.ingrijire stome

1.Paracentez i lavajul peritoneal (LP)


Definiii: Paracenteza - reprezint puncia cavitii peritoneale, la nivelul unuia/ mai multor cadrane ale abdomenului. Lavajul peritoneal (LP) se realizeaz prin inseria percutan a unui cateter intraperitoneal introducerea (i recuperarea) lichidului de lavaj ; poate fi lavaj peritoneal diagnostic sau terapeutic. Indicaiile paracentezei (limitate): la pacient traumatizat, pt.confirmarea unei hemoragii intraperitoneale masive, pt.diagnosticul diferenial i etiologic al coleciilor intraperitoneale Contraindicaiile paracentezei: abdomen destins, cu timpanism (anse dilatate)risc de perforaie intestinal toate situaiile n care laparotomie de urgenta este obligatorie: plgi abdominale prin mpucare; evisceraii; traumatism abdom.inchis cu instabilitate hemodinamica sau cu semne de iritatie peritoneala/ cu pneumoperitoneu Indicaiile lavajulului peritoneal diagnostic: Pacient cu traumatism abdominal nchis i: cu alte leziuni i instabil hemodinamic (posibil hemoragie intraabdominala) cu suspiciune de ruptur de diafragm cu leziune spinal sau cu stare de contien alterat (TCC, intoxicaii, droguri) stabil hemodinamic, dar cu examen clinic abdominal neconcludent pac.care necesit anestezie general pt.alte proceduri Pacient cu traumatism abdominal penetrant, stabil hemodinamic, CU: plag abdominal prin njunghiere, fr semne peritoneale plag toracic submamelonar prin njunghiere/ mpucare plag dorsal sau la nivelul flancurilor prin njunghiere

Contraindicatiile lavajului peritoneal diagnostic Absolute: toate situaiile n care laparotomie de urgenta este obligatorie: Plgi abdominale prin mpucare Evisceraii Traumatism abdom.inchis cu instabilitate hemodinamica sau cu semne de iritatie peritoneala sau cu pneumoperitoneu (Rgf abdom.pe gol/ echo.) Relative: Plagi toracice inferioare (risc de pneumotorace iatrogen la efectuarea LP) Plagi dorsale/ in flancuri (rezultate imprecise) Obezitate morbid; plagi abdominale multiple Cicatrici abdominale preexistente - lavajul peritoneal deschis este posibil Sarcina avansat - accesul supraombilical este posibil Condiii de efectuare a LP diagnostic: n timpul examinarii secundare, dup: Examen clinic abdominal complet Sonda nasogastric sub aspiraie si sonda vezical Radiografie abdominal pe gol - pentru excluderea pneumoperitoneului post-traumatic (lavajul peritoneal poate introduce aer n cavitatea peritoneal) Rgf de bazin n suspiciune de fracturi de oase pelviene Aceste conditii nu sunt obligatorii la pacienii instabili hemodinamic. Indicaii lavajulului peritoneal terapeutic: infecii intraabdominale pt.evacuarea puroiului, introducere de soluii antibiotice hipotermie sever pt. nclzire (lavaj peritoneal cu soluii sterile calde la 40 42C) dializ peritoneal

PARACENTEZA
Materiale necesare : Solutii pt.antisepsia tegumentului (Betadina 10%); materiale protectoare pt.personal (manusi sterile, ochelari, masca, halat steril); tvie renale ; marker cu tu steril Anestezice locale : Xilin 1 % sau amestec Xilina 1% cu Adrenalina 1:200 000; anestezice i analgetice i.v. comprese si campuri sterile, leucoplast; seringi de 5 - 10 - 20 ml, ace (22 25 G), braunule (18 16 G) Eprubete sterile pentru eantioanele destinate laboratorului Materiale i medicaie pentru resuscitare Tehnica efecturii paracentezei : Pregtirea pacientului: Explicarea manevrei i obinerea consimmntul, dac starea pacientului permite

Poziionare n decubit dorsal, cu expunerea abdomenului; monitorizarea parametrilor vitali Examen clinic general i local; se identific locurile de puncie: n zone cu matitate, lateral de drepii abdominali (pt.evitarea vaselor epigastrice); se evit zonele cu cicatrici (anse subjacente aderente)

Antisepsia i asepsia zonei de puncie : Se efectueaz toaleta local a tegumentului ndeprtarea pilozitii Se mbrac mnui i halat sterile, masc, ochelari; se efectueaz antisepsia tegumentului (splri succesive, min.4, cu comprese sterile i Betadin) i izolarea zonelor de puncie, apoi se marcheaz cu marker cu tu steril tegumentul se tracioneaz spre inferior astfel nct punctele de puncie tegumentar s nu se suprapun. Anestezia local a locului de puncie, prin infiltrarea progresiv spre profunzime (strat cu strat) cu Xilin 1% 5-10 ml; poziia acului (22 G) este perpendicular pe planurile de infiltrat. Puncia peritoneal: ac de 18G ataat la sering de 20 ml se introduce prin peretele abdominal n cavitatea peritoneal, sub aspiraie continu. Pe parcursul introducerii acului, se vor percepe 2 pierderi de rezisten: la traversarea fasciei (n cazul abordului median) i la traversarea peritoneului. Dup extragerea cantitii dorite de lichid peritoneal, acul se retrage o dat cu seringa; locul de puncie se acoper cu pansament steril, compresiv la nevoie; pansamentul se fixeaz cu leucoplast.

LAVAJUL PERITONEAL DIAGNOSTIC


Materiale necesare : Solutii pt.antisepsia tegumentului (Betadina 10%), materiale protectoare pt.personal (manusi sterile, ochelari, masca, halat steril); tvie renale; marker cu tu steril Anestezice locale : Xilin 1 % sau amestec Xilina 1% cu Adrenalina 1:200 000; anestezice i analgetice i.v. comprese si campuri sterile, leucoplast; seringi de 5 - 10 - 20 ml, ace (22 25 G), braunule (18 16 G) ; cateter cu trocar, comprese si campuri sterile, bisturiu, pense (chirurgical, Pean), foarfeci, departatoare, materiale pt.sutura Solutie de lavaj sol.salina 0,9% 1 litru; trus de perfuzie Aparat de diatermie pt.hemostaz

Metode de efectuare a LP diagnostic: a) lavaj peritoneal percutan NCHIS - uor de efectuat, are o rat mic de complicaii. b) lavaj peritoneal DESCHIS drenul se introduce la vedere, dar consum mai mult timp c) lavaj peritoneal SEMIDESCHIS - presupune o incizie tegumentar mai mic; tinde s fie abandonat n favoarea tehnicii percutanate. Pregtirea pacientului: - informarea i obinerea consimmntului pacientului (dac starea permite); monitorizarea parametrilor vitali - Radiografie abdominal pe gol - pentru excluderea pneumoperitoneului posttraumatic (lavajul peritoneal poate introduce aer n cavitatea peritoneal) i Rgf de bazin n suspiciune de fracturi de oase pelviene - aplicare de sond nazogastric i urinar, dac nu exist contraindicaii poziionare n decubit dordal NU se aspir snge n seringse efectueaz lavaj peritoneal, dup tehnica descris la LP percutan nchis REFLUEAZ/ SE ASPIR snge n sering = LP pozitiv se indic laparotomie de urgen: se oprete manevra, se retrage cateterul i pacientul se transfer la sala de operaie Dup suprimarea lavajului, fascia va fi afrontat cu fire resorbabil, iar tegumentul se sutureaz apoi se aplic pansament steril compresiv. Complicaiile lavajului peritoneal: nu se aplic sond nazo-gastric i urinar naintea LPrisc de lezare a stomacului sau a vezicii urinare (dac sunt destinse) cu acul/ cateterul de lavaj presiune excesiv la introducerea acului/ cateterului cu trocar prin linia alb i peritoneurisc de lezare a vaselor iliace complicaii la nivelul inciziei abdominale hemoragie, infecie, dehiscena plgii, evisceraie, eventraie introducerea lichidului de lavaj n peretele abdominal, recuperare incomplet a lichidului de lavaj Lezarea organelor intraabdominale (intestin, mezenter, ficat, splin) Pierderea cateterului n cavitatea peritoneal Antisepsia tegumentului - prin tergeri succesive (min.4) dinspre interior spre exterior, cu comprese sterile umectate cu Betadin apoi izolarea zonei Anestezie local prin infiltrare spre profunzime, strat cu strat, cu Xilin 1% 5 10 ml (Adrenalin 1: 200 000) pe linie median, la 1 4 cm subombilical; poziia acului este perpendicular pe planurile de infiltrat. a) LP percutan NCHIS Incizia tegumentului pe linia median, subombilical (la 1 4 cm) sau supraombilical (n fracturi de bazin, gravide) Apoi apoi se introduce orb, n cavitatea peritoneal, cateterul cu trocar, direcionat spre pelvis, prin tegument, esut cel.subcutanat, linia alb i peritoneu;

n acest moment, trocarul se menine pe loc i se avanseaz numai cu cateterul. Apoi se retrage trocarul i se aspir cu o sering pe cateter. REFLUEAZ/ SE ASPIR snge n sering (min.10ml) = LP pozitiv se indic laparotomie de urgen: se oprete manevra, se retrage cateterul i pacientul se transfer la sala de operaie

NU se aspir snge n seringse efectueaz lavaj peritoneal: la cateter se ataeaz o trus de perfuzie i se indroduce n cavitatea peritoneal 1 l sol.salin 0,9% cald (la copil 20ml/kg) dup 5 min, se coboar trusa de perfuzie sub nivelul pacientului i se recupereaz lichidul introdus (prin drenaj gravitaional) minim 750ml; trusa sau punga n care apare lichidul recuperat se aeaz deasupra unui ziar apoi se retrage cateterul, se sutureaz tegumentul (cu fire neresorbabile) i se aplic un pansament steril; nu se recom.antibioterapie profilactic din lichidul recuperat se determin nr.hematii, leucocite, amilaze

Criterii de LP POZITIV = laparotomie de urgen: Lichid de lavaj tulbure/ opac - nu se poate descifra scrisul tiprit prin lichidul de lavaj recuperatpacientul se transport la sala de operaii. n lichidul de lavaj recuperat: nr.leucocite > 500/mm sau nr.hematii > 100.000/mmla pacient cu traumatism abdominal nchis sau nr.hematii > 10.000/mmla pacient cu traumatism toracic penetrant exist coninut crescut de amilaze sau se identific fibre alimentare, bil, urin sau bacterii lichidul de lavaj se exteriorizeaz pe sonda nazo-gastric sau pe sonda vezical sau pe tubul de dren toracic nu se poate recupera lichidul de lavaj (prin drenaj gravitaional) LP pozitiv apare la cantitate de snge intraperitoneal 30ml. LP NEGATIV: se recupereaz integral lichidul de lavaj (min.750 ml) de aspect galben pai, transparent n lichidul de lavaj nr.leucocite < 500/mm i nr.hematii < 10.000/mm LP percutan NCHIS Avantaje: o unele studii au artat c LP are acuratee diagnostic 98-100%, senzitivitate 98-100% i specificitate 90-96% o se poate efectua rapid; rezultatele se interpreteaz imediat Dezavantaje: o presupune o leziune abdominal iatrogen o rezultate fals pozitive (cu laparotomie non-terapeutic): n caz de fractur de bazin sau hemostaz insuficient la nivelul inciziei o nu este organ-specific (nu stabilete dg.de leziune a unui organ); nu este util n leziunile retroperitoneale b) Lavaj peritoneal DESCHIS incizie tegumentar median (de 3-5cm) infraombilical (sau supraombilical - la gravide/ n fracturi de bazin); se penseaz i se ndeprteaz marginile pielii, se identific, se ridic i se incizeaz linia alb i peritoneul. Se ridic peritoneul i se introduce, sub control vizual, cateterul de lavaj fr mandren, orientat caudal, spre pelvis Apoi se aspir cu o sering pe cateter.

NU se aspir snge n seringse efectueaz lavaj peritoneal, dup tehnica descris la LP percutan nchis REFLUEAZ/ SE ASPIR snge n sering = LP pozitiv se indic laparotomie de urgen: se oprete manevra, se retrage cateterul i pacientul se transfer la sala de operaie Metod mai dificil tehnic; se utilizeaz cnd metodele nchis i semideschis nu se pot efectua/ sunt nesigure (obezitate morbid, sarcin, cicatrici abdominale, fracturi de bazin) Aceast tehnic expune la toate complicaiile posibile aferente laparotomiei : infecie, dehiscen, evisceraie, eventraie. Dup suprimarea lavajului, peritoneul i fascia vor fi afrontate cu fire resorbabile, iar tegumentul va fi suturat apoi se aplic pansament steril compresiv. c) Lavaj peritoneal SEMIDESCHIS Tehnic similar cu lavajul peritoneal deschis: se incizeaz tegumentul (2 3 cm) i es.cel.subcutanat pn la vizualizarea liniei albe; se prinde fascia de o parte i de alta a liniei albe i se ridic un ac de 18G se introduce prin fascie i prin peritoneu (2 mici pocnituri), direcionat spre pelvis sub un unghi de 45 prin ac se inser un fir-ghid (dac apar rezisten la introducere, se extrag firulghid i acul i se reia manopera) se dilat orificiul fascial i peritoneal (cu dilatator introdus pe firul-ghid) apoi se inser cateterul de lavaj peste firul-ghid, cu vrful direcionat spre pelvis se ndeprteaz ghidul i se aspir cu sering pe cateter

NU se aspir snge n seringse efectueaz lavaj peritoneal, dup tehnica descris la LP percutan nchis REFLUEAZ/ SE ASPIR snge n sering = LP pozitiv se indic laparotomie de urgen: se oprete manevra, se retrage cateterul i pacientul se transfer la sala de operaie Dup suprimarea lavajului, fascia va fi afrontat cu fire resorbabil, iar tegumentul se sutureaz apoi se aplic pansament steril compresiv. Complicaiile lavajului peritoneal: nu se aplic sond nazo-gastric i urinar naintea LPrisc de lezare a stomacului sau a vezicii urinare (dac sunt destinse) cu acul/ cateterul de lavaj presiune excesiv la introducerea acului/ cateterului cu trocar prin linia alb i peritoneurisc de lezare a vaselor iliace complicaii la nivelul inciziei abdominale hemoragie, infecie, dehiscena plgii, evisceraie, eventraie introducerea lichidului de lavaj n peretele abdominal, recuperare incomplet a lichidului de lavaj Lezarea organelor intraabdominale (intestin, mezenter, ficat, splin) Pierderea cateterului n cavitatea peritoneal

PUNCIA BIOPSIE
DEFINIIE - reprezint introducerea unui ac special ntr-un organ parenchimatos sau esut, n vederea recoltrii de celule sau a unui fragment tisular pentru efectuarea examenului histopatologic SCOP - Explorator: de examinare histopatologic i bacteriologic a fragmentului de esut extras, pentru stabilirea diagnosticului. INDICAII - Puncia hepatic: hepatomegalie de etiologie necunoscut; enzime hepatice persistent crescute; hepatopatii difuze: hepatite acute (pentru diagnostic etiologic); hepatite cronice (diagnostic pozitiv i evolutiv); ciroze hepatice (diagnostic pozitiv, etiologic i de form activ sau nu); ictere de etiologie neprecizat; aprecierea rezultatelor terapeutice n hepatitele cronice i a evoluiei posttransplant hepatic; - Puncia renal: n diferite tipuri de glomerulonefrite i nefropatii; - Puncia pancreatic: neoplasme pancreatice apreciate ca nerezecabile la examinarea C.T. (computer tomograf); suspiciune de limfom pancreatic; - Puncia unui nodul mamar: pentru diagnosticarea formaiunilor tumorale i aspirarea celulelor tumorale. - Puncia ganglionilor limfatici: stabilirea diagnosticului de certitudine n cazul adenopatiilor de cauz necunoscut; diverse hemopatii. NECESAR MATERIALE : - Tav medical acoperite cu cmp steril; - Trusa pentru puncie steril care conine ace: Menghini cu diamentrul de 0,8 1,8 mm; Klotskin, Jamshidi - pentru obinerea de fragmente tisulare mai mari; Vim-Silverman-Franklin - care folosesc ca mandren, sistemul de recoltare format din dou valve subiri cu vrfuri tioase; sistem automat de biopsie tip pistol cu ac Trucut; acul Travenol pentru puncia prostatei sau puncia renal; - Comprese sterile, cmpuri sterile; -Soluie antiseptic - betadin, -Xilin 1% - 20 ml;

- Mnui sterile; - Seringi sterile de 20 ml sau de alte capaciti; - Eprubete i recipiente sterile; - Soluii fixatoare, lame de sticl; - 1-2 tvie renale; - Medicamente prescrise de medic. ETAPE a)PREGATIREA PSIHIC: - Se informeaz pacientul cu privire Ia efectuarea procedurii: necesitate, importan, durat; - Se obine consimmntul informat scris al pacientului b)PREGATIREA FIZIC: - Se controleaz timpul de sngerare i de coagulare, timpul de protrombin, numrul de trombocite; - Se msoar i se noteaz funciile vitale i vegetative; - Se administreaz medicaie: coagulant, tonicocapilar sau sedativ prescris de medic cu 1-2 zile nainte. - Se aeaz pacientul n poziie corespunztoare n funcie de organul puncionat astfel: pentru puncia hepatic: decubit dorsal sau lateral stng cu mna dreapt sub cap; pentru puncia renal: decubit ventral cu un scule de nisip sau sul de material textil sub abdomen; pentru puncia prostatic: poziie ginecologic; pentru puncia splenic: decubit dorsal sau lateral drept; pentru puncia ganglionar sau a tumorilor medicul stabilete locul i pacientul este aezat n funcie de zona care urmeaz s fie puncionat.

c) EFECTUAREA PROCEDURII: - Se identific pacientul;

- Se aeaz pacientul n poziia corespunztoare n funcie de organul puncionat; - Se msoar i se noteaz funciile vitale i vegetative; - Se asigur temperatura camerei n jur de 20C; - Asistenta supravegheaz cu atenie pacientul pe tot timpul procedurii, susine bolnavul n poziia adecvat. - Medicul i ajutorul se spal pe mini cu ap curat i spun, apoi mbrac mnui sterile. - Se dezinfecteaz locul punciei cu betadin; - Se pregtete seringa cu xilin i se ofer medicului pentru a efectua anestezia. - Se efectueaz puncia de ctre medic i se pstreaz mandrenul acului steril; - Se ofer medicului o sering de 20 ml cu care acesta face 1-2 aspiraii energice; - Se extrage acul brusc la sfritul procedurii de ctre medic; . - Se dezinfecteaz din nou locul punciei cu betadin. - Se aplic o compres steril, care se fixeaz cu romplast; - Se ndeprteaz mnuile; - Se spal pe mini cu ap curent i spun.

d) NGRIJIREA PACIENTULUI - Se ajut pacientul s coboare de pe masa de examinare i s se mbrace; - Se transport pacientul la salon; - Se aeaz pacientul n: Decubit lateral drept (dup puncia hepatic) 1 -2 ore pentru a reduce riscul unei hemoragii; Decubit dorsal (dup puncia splenic sau pancreatic); Decubit dorsal (dup puncia renal) controlndu-se urina 2-3 zile pentru depistarea unei eventuale hemoragii; - Se aplic o compres rece sau pung cu ghea pe regiunea puncionat; - Pentru prevenirea unei eventuale hemoragii prin apariia tusei care irit pleura: se aplic o compres rece se administreaz medicaia prescris de medic - Se monitorizeaz n permanen starea pacientului i funciile vitale i vegetative. e)PREGTIREA MATERIALULUI - Se ndeprteaz fragmentele de esut din acul de puncie prin insuflare de aer; - Se efectueaz amprente pe lame de sticl cu fragmentele de esut obinute;

- Se introduc fragmentele de esut recoltat ntr-un recipient cu soluie fixatoare sau ser fiziologic; - Se transport probele imediat la laboratorul de histopalologie, nsoite de buletinul cu datele pacientului. f) REORGANIZAREA LOCULUI DE MUNC - Se strng materialele folosite; - Se colecteaz deeurile conform P.U. n recipiente speciale separate. NOTAREA PROCEDURII Notai: - Procedura n dosarul de ngrijire si foaia de observatie; - Data, ora, organul puncionat; - Orice observaie legat de starea i reacia pacientului; recomandrile privind ngrijirile - Scopul punciei, specificndu-se i ce probe au fost recoltate i cnd au fost trimise la laborator. INCIDENTE I ACCIDENTE - Hemoragie ; - Hematom intrahepatic; - Peritonit chimic prin prezena bilei n cavitatea abdominal; - Ruptur hepatic; - Tuse instantanee; - Pneumotorax; - Hemotorax; - oc neuro-vegetativ, hipovolemie etc; - Bacteremie, septicemie (enterococ); - Reacii alergice la anestezie; - Retenie urinar.

ALIMENTAREA ARTIFICIALA
a.OBIECTIVE: -introducerea alimentelor in organism, prin mijloace artificiale(sonda gastrica sau intestinala, gastrostoma, pe cale parenterala, prin clisma) ALIMENTATIA PRIN SONDA GASTRICA b.NECESAR MATERIALE -aleza pentru protectie -sonda prin care se face alimentatia(Einhorn sau Faucher) -seringi -pense hemostatice -palnie -tavita renala -alimente

c.ETAPE: PREGATIREA PSIHICA: Oferii pacientului informaii clare, accesibile despre modul de alimentare pentru a-i reduce teama i a obine colaborarea sa ncurajai pacientul s se alimenteze singur pentru a-i recpta autonomia PREGATIREA FIZICA Aezai pacientul n poziie eznd, pe marginea patului sau pe un scaun cu sptar, astfel nct sonda s fie meninut n poziie vertical, paralel cu toracele EFECTUAREA PROCEDURII: -se introduce sonda gastrica(vezi sondajul gastric) -in caz de staza gastrica se aspira continutul si se efectueaza spalatura gastrica -se aseaza palnia la capatul liber al sondei si se toarna lichidul alimentar 200-400ml, incalzit la temperatura corpului -se introduc 200-300ml apa si o mica cantitate de aer pentru a goli sonda -se penseaza sonda -se extrage cu atentie d.INGRIJIREA PACIENTULUI: Observati starea generala a pacientului Asezati-l in pozitie comoda e.EVALUAREA PROCEDURII: Bilant pozitiv: Pacientul este compliant i respect indicaiile oferite. Tolerana digestiv este bun. Cantitatea de alimente este adaptat posibilitilor de digestie i de absorbie ale stomacului. Bilant negativ-interventii: Pacientul nu este compliant. Tolerana digestiv este sczut. Capacitatea de digestie i de absorbie a stomacului este redus iar pacientul prezint semne de denutriie. Informai medicul pentru a stabili conduita terapeutic ALIMENTATIA PRIN GASTROSTOMA NECESAR MATERIALE: O plnie din plastic Recipientul cu lichid alimentar (sup, ceai) Bagheta pentru propulsarea alimentelor pe sond ETAPE: PREGATIREA PSIHICA:

Oferii pacientului informaii clare, accesibile despre modul de alimentare pe stom pentru a-i reduce teama i a obine colaborarea sa ncurajai pacientul s se alimenteze singur pentru a-i recpta autonomia

PREGATIREA FIZICA: Aezai pacientul n poziie eznd, pe marginea patului sau pe un scaun cu sptar, astfel nct sonda s fie meninut n poziie vertical, paralel cu toracele EFECTUAREA PROCEDURII: Explicai pacientului care se alimenteaz singur: S-i spele minile S ndeprteze dopul de la sond S adapteze plnia la captul sondei meninnd-o n poziie vertical S introduc pe rnd felurile de mncare din regimul de stenoz, astfel: - lichidul s-l toarne ncet pe plnie, nu mai mult de 100 ml o dat pentru a nu destinde brusc stomacul - alimentul solid pasat s-l verse n plnie i s-l mping pe sond cu ajutorul baghetei de plastic sau lemn - s adauge din cnd n cnd lichid alimentar, pentru a uura naintarea alimentului pasat - s nu introduc la o "mas" mai mult de 400 g de alimente pasate datorit tulburrilor de digestie i de absorbie existente S termine totdeauna "masa" cu lichid pentru a spla lumenul sondei S astupe captul sondei cu dopul de plastic sau cauciuc S fixeze sonda n poziie vertical, paralel cu toracele S evite poziia de decubit dorsal dup mas ntruct favorizeaz "regurgitarea" coninutului pe sond S-i spele minile dup mas NGRIJIREA PACIENTULUI Observai tegumentul din jurul stomei Protejai pielea cu un unguent cu zinc i refacei pansamentul din jurul stomei cazul regurgitrii sucului gastric.

EVALUAREA PROCEDURII Bilant pozitiv: Pacientul este compliant i respect indicaiile oferite. Tolerana digestiv este bun. Cantitatea de alimente este adaptat posibilitilor de digestie i de absorbie ale stomacului. Bilant negativ-interventii: Pacientul nu este compliant. Pacientul manifest atitudini de respingere a imaginii corporale modificate. Incuraji pacientul s-i accepte imaginea

Tolerana digestiv este sczut. Capacitatea de digestie i de absorbie a stomacului este redus iar pacientul prezint semne de denutriie.Informai medicul pentru a stabili conduita terapeutic

INGRIJIREA STOMELOR
STOMA GASTRICA

Postoperatorul imediat: In sala de operatie, la sfarsitul interventiei chirurgicale, tubul Pezzer, pozitionat la nivelul stomacului, se conecteaza la drenaj decliv. Acest drenaj evalueaza aspectul si cantitatea lichidului gastric putand suprinde eventualele sangerari. Postoperatorul la 24-48 ore: Aspectul bilios al stazei gastrice, cat si reducerea volumului / 24 ore cu reluarea spontana a tranzitului impun dop la tubul Pezzer pentru intervale de timp de cca 3-4 ore. Aprecierea tolerantei gastrice: La 72 de ore, se apreciaza oportunitatea introducerii pe tubul Pezzer a unei cantitati de cca 500 ml/12 ore de solutie glucozata 5-10% (test de toleranta gastrica). Concomitent se mentine perfuzarea endovenoasa cu ser fiziologic/glucoza +/- solutii proteice. Introducerea alimentatiei de tip A: Dupa testarea tolerantie gastrice, se poate incepe introducerea in sistem perfuzabil pe tubul Pezzer a primului aliment: lapte 500 ml/2-3 ore

(diluat in l ceai). Dupa prima administrare se monteaza dop la gastrostoma, cu mentinerea lui un interval de 3-4 ore. Controlul stazei gastrice cu detasarea dopului poate surprinde fie vacuitate, fie staza gastrica. Introducerea alimentatiei normale: La 48 de ore de la introducerea laptelui se incepe secventionalizarea meselor cu introducerea carnii mixate 100 grame X 3/24 ore, 3-4 oua/24 ore, 100g zahar/24 ore, 10 ml ulei, lapte 1-2 l/zi. Numarul meselor este de 68 ore/24 ore, volumul fiind progresiv crescator de la 50-100 ml/doza, in prima saptamana pana la 200-250/doza, in saptamanile urmatoare. Frecventa meselor va scadea, cantitatea crescand gradat, fapt ce permite cresterea volumului rezervorului gastric. Se controleaza in peralabil vacuitatea gastrica prin scoaterea dopului si declivitatea tubului Pezzer. Staza mai mare de 50 ml impune amanarea realimentarii cu cca 30 de minute. Evolutia plagii postoperatorii: Nu este necesare pe perioada spitalizarii schimbarea zilnica a pansamentului. Antibioterapie profilactic-5zile La bolnavii la care mentinerea tubului Pezzer a fost indelungata, se poate folosi unguent cu oxid de zinc. Diametrul tubului a reprezentat reperul pentru dimensiunea palniei ce se adapteaza de fiecare data la introducerea mancarii mixate sau/si lichidiene. Dupa fiecare administrare a mancarii pe tub se impune lavajul cu un lichid caldut (ceai), cu rolul de a favoriza degresarea tubului. Intre mase sonda Pezzer e prevazuta cu un dop de etanseizare. Pozitia pacientului in timpul administrarii meselor poate fi sezand sau in decubit dorsal.

COLONOSTOMA

Recomandri pentru ngrijirea colostomei


1. Regim alimentar

3 mese pe zi, servite la ore regulate (previn apariia diareii i a vnturilor n exces); ncercai s consumai zilnic cteva legume, fructe i zarzavaturi proaspete, cum ar fi: cartofi fieri, piure, morcovi, elin, ptrunjel, pstrnac, sfecl roie, banane, portocale, mere (coapte eventual), cpuni (nu n cantitate mare) piersici, pere, prune (n special n constipaie);

introducei alimentele noi treptat, cte unul nu la cteva zile pentru a putea observa modul n care-l tolerai; consumai pine integral, aceasta ajut la formarea i eliminarea fr dificultate a materiilor fecale; consumai zilnic iaurt, lapte btut, brnz de vaci proaspt, brnz telemea desrat, margarin; evitai sau consumai n cantiti mici urmtoarele alimente: varz (produce diaree, miros neplcut), fasole uscat (produce diaree, miros neplcut), conopid (n cantiti mici), brnzeturi de fermentaie (brnz de burduf, cacaval, brnz topit), mazre, ou (n cantiti mici),ciocolat (produce diaree), fructe uscate (produce diaree), alune, nuci, condimente (produce balonare, miros neplcut), ciuperci (produce miros neplcut, constipaie, balonare), semine (produce balonare, miros neplcut), castravei, pepene (produce miros neplcut), spanac (produce miros neplcut, diaree); consumai carne de pui, vit, porc slab, pete; mncai ncet i mestecai bine alimentele; evitai: vorbitul in timpul mesei, utilizarea paiului pentru bauturi, mestecarea de guma, fumatul - se previne apariia gazelor intstinale; evitai: porumbul, ciupercile, castraveii, mazrea, ridichile, spanacul, varza, conopida, buturile gazoase produc gaze in exces (flatulen); consumai iaurt natural acesta poate reduce gazele i mirosul! bei lichide 1-1,5 litri/zi iar n caz de tendin spre constipaie 2-2,5 litri/zi; activitate fizic n fiecare zi.

Mesele regulate duc la funcionarea optim a stomei! Alimente ce dau modificri de consisten, miros si culoare a materiilor fecale:

sfecla roie poate colora scaunul - nu v alarmai! salata verde, spanacul, fructele necoapte, prunele, berea, ciocolata, grsimile au efect laxativ i produc scaune de consisten moale, ceea ce duce la golirea pungii mai des;

fructe uscate, alune, elina se digera mai greu amintii-v s le mestecai bine! pestele, oule, ceapa, usturoiul, untul provoac mirosuri puternice; consumai zilnic 2-4 lingurie de tre brute, neprelucrate, amestecate cu ceai, iaurt, sup sau suc de fructe - ajut la normalizarea scaunului!

2. Igiena tegumentului

splai stoma i tegumentele peristomale cu ap i spun neutru, prin micri blnde, apoi uscai cu un prosop din bumbac special destinat; putei face baie sau du cu punga aplicat sau fr pung; datorit faptului c exist posibilitatea ca stoma s evacueze materii fecale, este bine s cunoatei ritmul eliminrilor dvs., zilnice i atunci vei putea alege momentul potrivit din zi n care s facei du fr punga aplicat; evitai folosirea uleiurilor i a cremelor pentru baie acestea pot diminua aplicarea sigur a pungii de colostom; protejai stoma cu un erveel de hrtie i radei periodic firele de pr de la nivelul pielii peristomale (prevenii apariia inflamaiei foliculilor de pr); folosii erveele de unic folosin destinate curirii pielii de adeziv ct si cele pentru protejarea pielii; NU folosii produse pe baz de alcool, aceton sau ali dezinfectani pentru curirea stomei; n caz de reacii alergice manifestate prin : eritem, edem, eroziuni, scurgeri, prurit, senzaie de arsur la piele se folosete crema cu corticosteroizi pentru controlul pruritului; pe perioada cnd zona este iritat acoperii stoma cu un tampon nu folosii pung ile de colostom.

3.Cum controlai mirosul neplcut ?


folosii pungi care conin filtru de crbune; schimbai punga regulat; splai fanta de evacuare a pungii drenabile dup evacuarea coninutului; utilizai deodorante pentru pung; pentru reducerea mirosului consumai: iaurt, patrunjel, suc de portocale.

4. Vestimentaia

utilizai husele din material textil pentru pungi; utilizai centurile abdominale cu rol cosmetic; evitai hainelor mulate; evitai folosirea curelelor / cordoanelor; utilizai bretelele; evitai hainele transparente.

5.Complicaii ale tegumentului din jurul stomei Descriere Inflamaii ale foliculilor de pr din zona tegumentar a stomei Escoriaii - zone de roea, umede, posibil sngernde Cauze Indeprtarea ntr-o manier brutal a dispozitivelor stomice scurgeri intestinal alergii infecii ndeprtarea brutal dispozitivelor stomice a ale coninutului

Candida Albicans pete de roea, senzaii de mncrime, cldur local Hiperplazie tegumentul peristomal este ngroat

fungi care sunt prezeni n tractul gastrointestinal se ntlnete mai frecvent la urostomii i este provocat de scurgeri ale urinei pe tegumentul peristomal

Prevenirea apariiei complicaiilor tegumentului din jurul stomei se realizeaz prin:

asigurarea aplicrii corecte a dispozitivelor stomice, astfel nct s nu apar scurgeri ale coninutului intestinal pe tegumentul peristomal;

decuparea corect a protectorilor cutanai (flanelor) n funcie de forma i mrimea stomei; igiena adecvat.

6. Apelai de urgen la medic cnd:


apar neregulariti pe marginea stomei pielea este inflamat, macerat orificiul s-a dilatat, intestinul bombeaz n afar orificiul s-a strmtorat stoma sngereaz n permanen apar formaiuni noi pe stom apare un canal de scurgere ntre intestin i piele evacuarea scaunului este dureroas sngerri la evacuarea scaunului; constipaie, colici.

B. Recomandri pentru ngrijirea ileostomei


1. Regim alimentar

se recomand aport crescut de lichide si sare; sunt indicate alimentele care cresc consistena eliminrilor pe stom; cnd stoma se blocheaz se recomand consumul de kiwi; alimente de evitat: semine, smburi, prea multe fibre; medicamentele capsulate se decapsuleaz nainte de administrare.

2. Igiena tegumentelor

splai stoma, tegumentele peristomale cu ap i spun neutru; uscarea se va face la fel ca i restul corpului; se poate face baie sau du cu punga aplicat sau fr pung; se recomand ca baia s nu se fac dup ce ai mncat sau la scurt timp dup mas; nu se garanteaz c n timpul mbierii stoma nu va elimina, de aceea este indicat ca sa avei la ndemn erveel sau hrtie de toalet; pielea trebuie foarte bine uscat nainte de aplicarea pungii colectoare; trebuiesc evitate cremele sau uleiurile de baie, deoarece acestea pot compromite o bun i sigur aplicare a pungii colectoare; este posibil o uoar sngerare a stomei => acest lucru este normal;

trebuie folosit un protector cutanat pentru tegumentele peristomale, deoarece eliminrile pe ileostom sunt foarte acide.

3. Controlul mirosului

pungile nchise trebuie schimbate cnd sunt pe jumtate pline; de evitat alimentele condimentate sau lactate.

Sfaturi pentru purtatorii de stome

Colostoma dumneavoastra NU este sterila! Spalati stoma, tegumentele peristomale cu apa si sapun neutru, apoi uscati asa cum procedati cu restul corpului. Puteti face baie sau dus cu punga aplicata sau fara punga. Nu se poate garanta ca in timpul imbaierii stoma nu va evacua materii fecale, dar atunci cand veti cunoaste ritmul eliminarilor Dvs. zilnice veti putea alege momentul potrivit din zi in care sa faceti baie fara punga aplicata. In caz ca ati ales sa faceti baie/dus fara punga trebuie sa uscati bine pielea inainte de a aplica noua punga. Evitati folosirea uleiurilor sau cremelor pentru baie, pentru ca acestea pot compromite aplicarea sigura a pungii. Este posibila producerea unor usoare sangerari la nivelul stomei atunci cand faceti toaleta acesteia. Acest lucru este NORMAL. Firele de par de la nivelul pielii peristomale trebuie rase periodic. In acest timp, stoma va fi protejata cu un servetel de hartie de toaleta. ATENTIE! Beti multe lichide zilnic - 6-8 pahare de apa sau ceai vor mentine urina limpede si cu un scazut potential de infectie. Unele alimente pot da un miros neplacut urinei: sparanghel, usturoi, peste, ceapa, etc. Acest lucru nu inseamna renuntarea totala la aceste alimente. Formarea excesiva de gaze poate fi diminuata prin evitarea alimentelor care produc meteorizare (balonare) precum fasolea, mazarea, ceapa, varza etc. si printr-o masticatie buna. Acest lucru nu inseamna renuntarea totala la aceste alimente. Persoanele predispuse

la aerofagie (care inghit aer odata cu alimetele) si persoanele care nu eructeaza (care elimina gaze pe gura) vor elimina mai des gaze. Mesele echilibrate creeaza un tranzit intestinal regulat. Sa aveti asupra Dvs. tot timpul una sau doua pungi de rezerva si materiale strict necesare pentru schimbarea oungii. Cand mergeti undeva, aveti in vedere o posibila tulburare de tranzit intestinal (diaree) si luati cu Dvs. cateva pungi drenabile si cleme de rezerva, precum si medicamente pentru astfel de situatii (Imodium, Codeina, Calciu carbonic etc.). Retineti denumirea, diametrul, tipul de punga si tipul de adeziv protector pe care le folositi! Asigurati-va permanent cu necesarul de pungi pentru doua saptamani, ca o masura de singuranta a intarzierii comenzii Dvs. Este esential sa stiti unde exista personal specializat in ingrijirea persoanelor purtatoare de stoma. Cand calatoriti, pastrati trusa de urgenta la indemana. NU VA TEMETI SA PUNETI INTREBARI! SUNTETI O PERSOANA UNICA, IAR RASPUNSURILE LEGATE DE REINTEGRAREA PROFESIONALA SI SOCIALA VOR FI SPECIFICE PENTRU DVS. SI PENTRU SITUATIA DVS Recomandari generale de ordin psihologic privind adaptarea persoanelor stomizate la noua stare Cum am putea ntelege ce se ntampla cu psihicul nostru n aceasta situatie? Pentru a putea gasi solutiile necesare depasirii acestui moment dificil, este important sa stim cteva lucruri despre:

imaginea de sine, identitatea personala, fazele procesului de adaptare si mecanismele psihice care intra n actiune, mobilizarea resurselor motivationale si volitionale, care ne ajuta sa depasim momentele de criza existentiala care apar n viata,

nevoia de afiliere, care este una dintre nevoile fundamentale ale omului.

Imaginea de sine este o parte a Eului fiecaruia si reprezinta forma subiectiva prin care constientizam si ne reprezentam propria persoana. Ea este influentata si conditionata de o buna autocunoastere, de ncrederea n noi nsine, precum si de ceea ce vad ceilalti n noi, de realizarile, esecurile, asteptarile noastre. Pe parcursul vietii trecem in mod normal prin schimbari datorate dezvoltarii biologice, sociale sau culturale, inerente, pe care le acceptam si carora ne adaptam astfel nct ne pastram identitatea personala. Alte schimbari sunt cauzate de evenimente neprevazute, cum ar fi boala sau accidentele care provoaca modificarea schemei corporale. Acestea antreneaza alterarea imaginii de sine si aparitia unor probleme de ordin psihologic, biologic, relational, care ne fac sa ne simtim debusolati. n aceste momente suntem nevoiti sa gasim motivatii bune pentru care sa ne putem aduna toate fortele vointei, pe care sa le folosim pentru adaptarea la noua situatie. Adaptarea este definita ca un efort de cunoastere si comportamental, facut pentru a stapani, tolera sau reduce cerintele interne si externe si conflictele care apar. Ea se refera la comportamentul care protejeaza oamenii de experientele dificile prin care sunt nevoiti sa treaca in incercarea de a invinge dificultatile, prin folosirea resurselor interne si externe. Procesul de acomodare la pierderea suferita nu se petrece dintr-o data; specialistii au descris mai multe faze ale acceptarii (care se pot desfasura sau nu in aceasta ordine):

refuzul (negarea) si izolarea, este caracterizat de socul resimtit la aflarea diagnosticului, soc concretizat prin reactii de respingere a adevarului: Nu poate fi adevarat! furia, este indreptata impotriva destinului sau a celor din jur si este justificata de faptul ca aceasta este singura resursa de care se poate dispune in raport cu situatia de neputinta de a schimba destinul: De ce mi se intampla tocmai mie? negocierea apare in momentul in care reactiile de furie sunt abandonate in favoarea unei conduite mai maleabile in speranta producerii unei minuni divine

deprimarea este caracterizata prin recunoasterea faptului ca realitatea este aceea care este; in acest stadiu exista tendinta de a se refuza contactul cu persoanele cunoscute acceptarea nu se manifesta ca o renuntare, ci mai degraba ca o constientizare pozitiva a ceea ce s-a facut si ce mai trebuie facut. Este inceputul construirii unei noi relatii cu sine.

Adaptarea eficienta va duce la:


restabilirea echilibrului psihic, protejarea de anxietate si depresie, reluarea activittilor de viata obisnuite, mentinerea relatiilor cu membrii familiei, prieteni, acceptarea modificarii aspectului fizic si a limitelor aparute

Nevoia de afiliere la un grup (familie, grup profesional, grup de prieteni, etc) si satisfacerea ei ne securizeaz si ne valorizeaza, crescnd ncrederea n noi nsine. Legaturile cu persoane care au suferit acelasi tip de experiente si vorbirea despre probleme comune fac sa dispara sentimentul insingurarii. Ce puteti face dumneavoastra pentru o buna adaptare? priviti-va stoma, constientiznd c este o parte a corpului dumneavoastra atingeti-va stoma fara teama sau retinere, pentru a va obisnui cu ea nvatati sa o ngrijiti; n scurt timp aceasta va face parte din rutina si nu va mai parea o tehnica dificila; astfel va veti recapata autonomia si nu veti mai apela la alte persoane pentru schimbarea pungii cunoasterea diminueaza anxietatea; daca veti sti mai multe despre stoma si implicatiile sale, veti putea gasi solutii adaptate pentru dumneavoastra gnditi pozitiv si rational: stoma va ajuta organismul sa-si ndeplineasca functiile fiziologice afectate de boala, ceea ce este un lucru bun amintiti-va ca sunt multi oameni care, asemenea dumneavoastra, sunt purtatori de stoma nu-i respingeti pe cei care va iubesc si nu va izolati de ei, ci ncercati sa va mpartasiti grijile si temerile. mpreuna veti trece mai usor prin toate stoma dumneavoastra nu este vizibila pentru toata lumea, asa ca numai dumneavoastra alegeti cine trebuie sa stie si cine nu nu va retrageti n casa; odata ce v-ati recapatat fortele, evitati sa va petreceti timpul n fata TV-ului; ncercati sa reveniti, treptat, la activitatile obisnuite

ntlnirile si discutiile cu alte persoane care au trecut cu bine de perioada de adaptare v-ar putea fi de folos dumneavoastra aveti rolul cel mai important n propria recuperare, iar la nevoie puteti apela la ajutorul si sfaturile specialistilor din domeniul stomaterapiei Nu sunteti singur ! In Romania sunt cca. 8000 de persoane care au o colostoma, ileostoma sau urostoma. Majoritatea acestor persoane au reusit, cu mai mult sau mai putin ajutor, sa se reintegreze familial, social si chiar profesional. Daca nu gasiti in dumneavoastra sau la apropiatii dumneavoastra suficiente resurse si ajutor va invitam sa ne vizitati si, impreuna vom incerca sa gasim solutiile pentru a depasi cat mai repede si usor cu putinta perioada dificila prin care treceti dupa operatie.