ROMANIA MINISTERUL APARARI NATIONALE DIRECTIA GENERALA MANAGEMENT RESURSE UMANE NECLASIFICAT Exemplar unic Test gril de verificare a cunostinfelor la limba gi literatura romana Sesiunea 2019 Varianta 1 Citeste cu atentie textul de mai jo Am visa in acea noapte 0 padure. O padure verde-aurie, in care aerul de dupa ploaie sedinteia ca soarele. Q padure de dimineata, incércaté de roud, plind de musculite aurii, fremétdind din miliarde de frunze transparente. Umblam prin acea pddure mirosind a lemn roscat, a tanin*, a putregai, printre trunchiurile tinere si lungi, suple, arcuite spre soare intr- 0 unicd miscare, tije de smarald si de aur, totusi atét de vii! Prin bolile largi ale crengilor se deschideau ochiuri de cer albastru. Parc de-acolo veneau fluierdturile pasarilor care aboleau* linistea... Pe sutele de cdrari care strdbiveau codrul fara limite se strecurau arici $i fulgerau nevastuici. In luminisuri, urzicile si clopoteii violeti si rodul-paméntului erau umbrare pentru forfota haoticé a vacilor-Domnulwi. Padurea mi se pairea mie, o fetta révacita pe cara. singura realitate posibild. Nu-mi amimeam de nimic altceva si nici nu simeam ed ratéicese Ancdmata de culorile fluturilor, de gustul zmeurei cu care ma ménjisem watt pe la guré, mergeam voioasd, sérind intr-un picior, léséndu-mé pe burtd ca sit sorb apa usoard a vreunuti izvor eristalin Aceea era lumea mea, din care nas fi vrut sd ies niciodand. Sub o frunsa murdara de noroi am gésit un mele cu cochilia sparta. Intre doi copaci isi intinsese plasa plind de boabe de apd un paianjen cu cruce. O craca uscaté mi-a zgdriat brapul gol. Nu cdutam iesirea, cardrile nu erau drumurt spre ceva, spre altceva. ci bucuria pura de a umbla prin Minune Mircea Cartirescu, REM *tanin ~ substanté organica de origine vegetal, folositi in special Ia tSbacirea picilor a aboli~a anula, a suprima Serie pe foaia de concurs litera corespunzitoare rispunsului corect la urmitoarele cerinfe, cu privire la textul dat. 1. Dous trasituri ale descrierii, regasite in textul dat, se afla in seria: frecvenia structurilor substantiv-adjectiv, organizarea cronologic& a intimplatilor, freevenfa structurilor substantiv-adjectiv, prezenta elementelor de expresivitate atistic& frecventa structurilor yerb-adverb, prezenta indicilor spatiali si temporali; prezenia elementelor de expresivitate atistica, organizarea cronologied a intémplatilor. poppy2. Din punet de vedere stilist ploaie scdmeia ca soarele, exists: A. antiteza si metafora; in emuntul O paidure verde-aurie, in care aerul de dupa B. enumeratie gi comparatie; CC. cpitet si hiperbola: D. epitet si comparatie. 3. Sunt utilizate cu sens figurat toate cuvintele din seria: A. linistea, iesirea, bucuria: B. tije, ochiuri, flgerau, C. padure, botti, cristali D. — sedmteia, fluieraturi, luminisuri 4. Sinonime pentru sensul din text al cuvintelor limite, niciodard, pur se regasese, in ordine, in seria A. extremitafi, mereu, nepatata; B. — margini, intotdeauna, clara; C. granite, nicicdnd, imaculatd; D. — hotare, oricdnd, murdara. 5. Rolul cratimei in fiecare dintre secventele de-acolo si nas fi vrut este explicat corect, in ordine, in seria: A. marcheaza rostirea legat a doud cuvinte; marcheaza elidarea unei vocale; B. _marcheazit cfiderea unei vocale: marcheaza rostirea legati a dou cuvinte; C. — marcheaz despartirea a doua cuvinte: marcheaza evitarea unui hiat; D. _ marcheaza elidarea unei vocale; marcheazd despiirtirea a doua cuvinte. 6. Contin diftongi toate cuvintele din seria: A, acea, noapie, aurie, aerul: B._ picior, zgdriat, mergeam, C. oud, rrunchiurile, putregai. voioasé: D. _simjeam, iesirea, zmeurei, eran, 7. Cuvintele arcuite, umbrare, ratieitd, ceva s-au format, in ordine, prin: derivare, derivare, schimbarea valorii gramaticale, schimbarea valorii gramaticale; derivare, derivare, schimbarea valorii gramaticale, compunere: schimbarea valorii gramaticale, derivare, schimbarea valorii gramaticale, compunere; schimbarea valorii gramaticale, schimbarea valorii gramaticale, derivare, compunere. com> 8. Valoarea morfologicé a fiecdrui cuvant subliniat in enuntul Aceea era Iumea mea, din care nas fi vrut sé ies niciodata. se regdseste, in ordine, in seria: adjectiv pronominal demonstrativ, adjectiv pronominal posesiv, pronume relativ; adjectiv pronominal demonstrativ, pronume posesiv, adjectiv pronominal relativ; pronume demonstrativ, pronume posesiv. adjectiv pronominal relativ: Pronume demonstrativ, adjectiv pronominal posesiv, pronume relativ, pare9, Funetia sintactiea si cazul fiecdrui cuvant subliniat in enunful Padurea mi se pdirea mie. o fevitd raeicita pe cdirari, singura reatitate posibild. sum, ordine: atribut pronominal, caz dativ; nume predict, caz nominativ; atribut adjectival, eaz nominativ; complement indirect, caz, dativ; atribut apozitional, caz nominativ; atribut adjectival, az nominativ;, complement indirect, caz acuzativ; subiect, caz nominativ; subiect, caz nominativ ‘ira functie sintactic, caz dativ: subiect, caz nominativ; nume predicativ, caz nominativ. 10. in fraza Incdntata de culorile fluturilor, de gustul zmeurei cu care ma manjisem toaté pe Ja guré, mergeam voioasé, sarind intr-un picior. lasdndu-ma pe burid ca sd sorb apa usoard a vreunui izvor cristalin., opoe> regaisesc: © propozitie principal. o propozitieatributiva, 0 propozitie circumstantialé de scop: ‘© propozitie principal, o propoztie competi indirect o propoziti circumstanial de cauzi; R, f(x)=2x+3. Numarul real m_ pentru care punctul M(m,7) apartine graficului functici f este: A? Bo C2 D.17 8. Se considera funetiile f:R>R, f(x)=2x+2 si giR+R, g(x)=—dr+8. Aria tiunghivlui determinat de graficele celor dowa functi gi axa Or a sistemoului de coordonate xOy este egal cu: AL? Bes C6 D.12 9. Descompunerea in factor a expresiei £(x)=.° «3x? —x-3 este A (es3)(xel Be (x-3)(e-1)(r+1) ©. (x+3)(x7 +1) D. (x+3)(x-1)(x+1) Lox ot 10. Efectudnd ealeulele, expresia £(x)=[ - a Uys? Pag en 2) Pox-6 «x72 six 23, este egaté cuz B. unde x este numar real,1. Triunghiul echilateral ABC cu AB=4.cm are aria egala cu: A. 43 em? B. 83 em? cl D. 16cm? 12, Se considera triunghiul ABC cu AB astfel in em si BC=8V3 cm. Punctul D este situat pe dreapta BC i Be (CD) si m(lelslals wfale|als|alals| | slol>|s/>)