lage si surprind. A jy ses In orice az, da § nagionali in. care, ch rMeredem. Credem in 1 tia Tui Eminescu di rir sau a lui Sadoveany, j lem in Dacia lui Vasile Bs a lnor investiga labor fond creatie. Cunostinee strem de bogate, nu pre a fauri o imagine B procedat Ia interpretara jlurilor prin deductii loge in esenta procedarea lui Bl le redusi ar fi informa Din aceasta. disproporie a ‘teri, in parte, diferenia a mioritic, prima_fiind, in « ‘0 opera de stiinsa, tar ad artistic, Imaginea lumi e care, in treacit fie 2 zi) nu o exclude citys ph care va reflecta exact tadiu al dezvoltarii ci, escu a unui astru in_ tint ‘cercetirile astronomice #¢ ouns similar se poate 4 aie ne seferin’ LH, Stahl, nu pot fi 2 .stilul unei cultur i ‘ necontenite adaosuri 2¢ onic tn considerente Pract ir ici din conii nu-si_puteau permive suranya,, romani eeaieuts costisvoare, Lucrurile Stith ojstic n-o fi avut care te socolosic: Da ygpunerea intrun anume fel a Svine- oiler? ‘Arhitectura caselor yaranesti poate fi are ficind abstractie de stil ? Stilul nu e, desigur, iber de ide materiale, el se resimte chiar decisiv de pe urma ora (ceea ce Blaga nu era dispus si admiti), mai cu jn sensul ci economicul imediat, posibilitatile finan- natura materialelor de constructie si alti astfel di de asemenea relieful, clima, limiteaz% creatia, fi cadrul si proportiile ; dar ci omul creeaz, cum ac- Mans si dupi plegile frumosului", este o evident’. rumosului” implicd stilul. Iar stilul implica especie; amplick 1 implica.. Putea spune ce implici, sintem constringsi si luam(transcen: "a se revirsa in lumea Gi se infatiseaza. romanului im yara“ devine pentru el un ‘nojtri aveau sentimental in Mioriga, natura intrega 69