Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Eminescu, M.
Eminescu, M.
G. C{LINESCU
VIA|A LUI
MIHAI EMINESCU
LITERA
CHIªINÃU 1998
CZU 859.0.09+929
C 14
1952 |ine ]n sala Dalles conferin\a Caragiale despre alegerile din trecut ]n
\ara noastr[. Public[ ]n Contemporanul nuvela Necunoscut. Public[ ]n
revista Studii articolul Al. Odobescu =i Rusia. Este ales membru ]n
Comitetul pentru s[rb[torirea centenarului Gogol. I se acord[ medalia
A cincea aniversare a proclam[rii R. P. R..
1953 Apare romanul Bietul Ioanide. Apare manualul de Istoria literaturii
rom`ne pentru clasa a VIII-a redactat de Ion Vitner =i Ov. S. Crohm[lniceanu,
colectiv condus de George C[linescu. C[l[tore=te ]n R. P. Chinez[.
Mai. Apare nr.1 al revistei Studii =i cercet[ri de istorie literar[ =i folclor,
buletinul anual al Institutului.
1954 Cu aceia=i colaboratori editeaz[ manualul Istoria literaturii rom`ne
pentru clasa a IX-a.
}ngrije=te =i prefa\eaz[ edi\ia Opere de Ion Creang[. Apar litografiate, sub
egida Institutului, monografiile Scriitori minori =i Nicolae Filimon. Este
numit directorul revistei La Roumanie Nouvelle, care va apare p`n[ ]n 1958.
1955 Apare volumul Am fost ]n China nou[. Apare litografiat[ la Institut
monografia Gr. M. Alexandrescu. Apare ]n Contemporanul, pentru pri-
ma oar[, Cronica optimistului.
1956 Apar volumele Studii =i conferin\e, Trei nuvele, Enigma Otiliei, edi\ia a
III-a. Public[ ]n Studii =i cercet[ri de istorie literar[ =i folclor monografiile
Nicolae Filimon =i Gr. M. Alexandrescu. Colaboreaz[ la revista Steaua.
Este ales membru ]n Comitetul Uniunii Scriitorilor. }ntreprinde, ]mpre-
un[ cu membri ai Istitutului, o c[l[torie de studii prin \ar[, pe urmele
lui Goga, Slavici, Blaga.
1957 Public[ ]n Studii =i cercet[ri de istorie literar[ =i folclor un capitol din
noua versiune a Operei lui Mihai Eminescu. Revizuie=te documenta\ia
Vie\ii lui Mihai Eminescu. }ntreprinde c[l[torii de studii prin vechi ora=e
rom`ne=ti. Organizeaz[ acas[ spectacole cu scenetele Directorul nebun
=i Irod. Particip[ membri ai Institutului =i invita\i.
1958 C[l[torii de stadii ]n Moldova =i Transilvania. Spectacole acas[ cu
Brezaia, Napoleon =i Fouché, Napoleon =i Sf. Elena, Ileana Flutureanca.
Public[ ]n Contemporanul un studiu despre Nicolae Labi=.
1959 Apar edi\iile a IV-a =i a V-a din Enigma Otiliei, ca =i versiunea ]n limba
francez[ a c[r\ii. Apare ]n volum monografia Nicolae Filimon. Se
constituie colegiul redac\ional pentru elaborarea tratatului de Istoria
literaturii rom`ne, condus de George C[linescu. Este s[rb[torit ]n =edin\[
solemn[ de c[tre Academia R.P. R. =i Uniunea Scriitorilor cu prilejul
]mplinirii v`rstei de 60 de ani. I se acord[ Ordinul Steaua Republicii
10 G. C[linescu
din Liov, iar casa sa str[juia m`ndr[ ]ntre acelea ale familiilor
Gluszkiewicz =i Domozyski din uli\a armean[. Tr[dare a s`ngelui!
}n anul 1874, Eminescu trecea prin Cracovia, re=edin\[ a ilustrei
sale rude dr. Vichentie Eminowicz, consilier comunal, =i p[=ea =i ]n
Lemberg. Dac[ instinctul s[u atavic ar fi fost mai viu, poetul s-ar fi
dus pe uli\a armean[ =i ar fi contemplat ]ndelung, ]ntre casele
Gluszkiewicz =i Domozyski, m`ndra cas[ a str[bunului s[u Murad
Eminowicz. El ]ns[ umbla s[ scoat[ fotografie a bisericii Movile=-
tilor =i de pe portretul unui urma= din |ara Rom`neasc[, ajuns
mare cancelar al Poloniei (192).
+i c`nd propria ta via\[ singur n-o =tii pe de rost,
O s[-=i bat[ al\ii capul s-o p[trunz[ cum a fost?
Iat[, noi ni-l batem! Noi afl[m, mai t`rziu, pe urma=ii bogatului
armean ]nnobila\i. O linie principal[ Eminowicz-Dolenga st[ruie
]n Polonia, o alta lateral[ Eminowicz-Emberg apare ]n Podolia.
Un oarecare membru al familiei ar fi emigrat acolo =i s-ar fi legat
prin c[s[torie cu casa Emberg din Silezia, c[ci un Petru Eminowicz
din Podolia se legitima la 1802, ]n fa\a comisiei nobililor, ca
descinz`nd din sus-numita cas[ silezian[. Ramura aceasta ]=i
]ntinde crengile p`n[ prin Bucovina =i Basarabia, ]n fa\a Mohil[-
ului unde urma=i ai ei ar fi avut, zice-se, averi. Din ea se trage,
f[r[ ]ndoial[, Mihai Eminescu, ridic`nd la trei num[rul poe\ilor
da\i omenirii de nobila =leaht[ polac[ (146). Cei care sprijin[
aceast[ ]nrudire au b[gat de seam[, cu mult[ perspicacitate, c[
cei mai mul\i din Eminowiczenii bucovineni =i basarabeni se
cheam[ tot Mihai. Ergo! (131)
Cineva ]ns[, bizuindu-se pe aceast[ spi\[, a r[mas uimit de un
alt adev[r. Dac[ numita familie polon[ se izvode=te din armeanul
Murad Eminowicz, atunci =i Mihai Eminescu este armean (222).
+i iat[-ne ]ntor=i pe l`ng[ Marea Caspic[ ]n enigmatica Asie. Acela
care ]n numele unei str[vechi rom`nimi se ]nspuma de indignare
]mpotriva traianomaniei unor elemente, pe care, exager`nd, le
declara str[ine:
16 G. C[linescu
GHEORGHE EMINOVICI
Fecior mai mare al lui Vasile, dasc[lul din C[line=ti, tat[l lui
Eminescu, Gheorghe Eminovici, Iminovici, sau Gheorghiè= Emino-
vici, cum ]i va zice lumea prin \inutul Boto=anilor, s-a n[scut la
10 februarie 1812 (78). Fiind b[iat de c`nt[re\ ]n stran[, adic[
de om mai cu ]nv[\[tur[, ]l vedem ]nv[\`nd carte, vreo trei ani,
la dasc[lul Ioni\[ din Suceava (66, 159). La =coli mai ]nalte nu
se =tie, nici nu e probabil, s[ fi umblat. Trebuie s[ fi fost ]ns[
ager la minte, ]n stare s[ prind[ multe, ca at`ta lume veche sau
f[r[ =coal[, din simpla experien\[, =i deloc doritor s[ se ]ntoarc[
la sap[, deoarece boierul Ioan Ienacaki C`rstea de la Cost`na
(l`ng[ Suceava) ]l ia ]n slujba sa, desigur pentru oarecare treburi
Via\a lui Mihai Eminescu 19
austrieci, spre a pl[ti dota fetei sale Aglae, de 2.000 galbeni (159).
Bunii =i str[bunii no=tri zice Henrieta Eminovici au fost
oameni foarte boga\i, =i chiar p[rin\ii no=tri n-au fost s[raci, =i nu
pot ro=i c-a pierdut vreunul averea ]n v`nt, ci numai ]n urma multor
nenorociri. (61) Via\a chinuit[ a o parte din copii se datore=te
unor cauze de ordin psihologic, dintr-o parte =i dintr-alta.
Gheorghe Eminovici era un om de mod[ veche. }nalt, voinic
mai mult dec`t gras, munte de om, de o putere herculean[,
trup s[n[tos, minte s[n[toas[, el ne prive=te din fotografie cu un
cap masiv, acoperit cu p[r trainic =i ]nv[luit cu barba castanie,
tuns[ cu foarfecele, spre ]mp[carea tradi\iei cu civiliza\ia, cu nas
pr[dalnic =i ochi alba=tri-verzui, care trec, dispre\uitori, dincolo
de lucruri, cu falca de jos u=or obstinat[ =i plin[ de sine. }nf[\i-
=area tr[deaz[ pe omul de munc[, r[zb[t[tor =i cu voin\a de ave-
re, ]n acel stadiu de ]nalt[ lini=te a omului care =i-a agonisit totul
prin sine =i, f[r[ sl[biciuni, e oric`nd gata s-o ia de la ]nceput.
Un astfel de om este ]ntr-o privin\[ superior =i ]ntr-alta inferior
individului obi=nuit. El e mai bine ]narmat ]n lupta pentru existen-
\[ a spe\ei, dar e lipsit de acel dezechilibru interior ]ntre g`ndire
=i putere, care face noble\ea vie\ii morale. C[minarul avea un
m[nunchi mic de principii s[n[toase =i nici o subtilitate ori
complica\ie sufleteasc[. Slug[ de t`n[r la boieri mai mari, el era
p[truns de ierarhia lumii, ]mp[r\it[ de la Dumnezeu p`n[ la
prostime ]n trepte nemi=c[toare =i de principiul de superioritate
ce deriv[ din ele. De aceea postea posturile, iar duminica =i s[rb[-
torile asculta cu evlavie =i cap descoperit sf`nta liturghie, de la
]nceput p`n[ la sf`r=it, tot a=a cum ]n col\ul salonului de la
Dumbr[veni urm[rea cu smerenie mi=carea =i vorbirea boierilor.
La r`ndu-i, ]ns[, aplica acela=i postulat al autorit[\ii ]n propria
familie =i fa\[ de subalterni, alerg`nd cu harapnicul c[lare,
vocifer`nd, b[t`nd stra=nic la nevoie, ca pe evreii de la C[t[m[-
re=ti, care ]i oprise vitele, profer`nd ]njur[turi r[coritoare =i
patriarhale. El nu putera avea pe acele vremuri fa\[ de femeie,
Via\a lui Mihai Eminescu 27
faci =i vino de-l ia, ca s[-l duci ]n vreo cas[ de s[n[tate. }ntr-adev[r,
Eminescu, s[ritor pentru fra\ii lui, ia cu ]mprumut de pe unde
poate 2.000 de lei cu g`ndul de a i-i trimite (210). }nainte de
Pa=ti 1883, Niculae a=tepta cu ner[bdare banii, ]ntr-o scrisoare
ce arat[ un om cu des[v`r=ire s[n[tos la minte. Dar ]n cur`nd se
]nt`mpl[ boala lui Eminescu (vara 1883) =i nu mult dup[ aceea
moartea b[tr`nului (8 ianuarie 1884). Nu este de trebuin\[ nici
o cauz[ patologic[ pentru a explica ceea ce a urmat. B[tr`nul n-a
l[sat b[ie\ilor nici un ban de pe v`nzarea mo=iei. O parte din
capital l-a ]ncredin\at ca depozit Henrietei, cealalt[ o va fi dat
dup[ concep\iile sale Aglaiei. F[r[ nici un sprijin, bolnav, ]n
neputin\[ de a-=i c`=tiga existen\a, Niculae moare, prin ]mpu=care
de sine ]nsu=i la 7 martie 1884, la Ipote=ti, unde a =i fost
]nmorm`ntat (159).
A treia victim[ a soartei, Iorgu (George), n[scut ]n 1844 (!), ]=i
are =i el mica sa legend[. L-am ]nt`lnit zice Caragiale ... pe
Eminescu cu un frate al lui, ofi\er. Plecau am`ndoi ]n str[in[tate,
el la Viena, cel[lalt la Berlin.
Militarul era frate mai mare; tot a=a de frumos, de bl`nd =i de
ciudat o izbitoare asem[nare ]n toate.
Acela a mers la Berlin; ]n c`teva luni a speriat Academia militar[
cu talentele-i =i a dat un examen care l-a f[cut pe mare=alul Moltke
s[ se intereseze foarte de aproape de soarta lui, hot[r`t s[-l ia pe
l`ng[ d`nsul. Ca s[-=i ]ncoroneze succesul, militarul s-a dus acas[
=i, f[r[ s[ lase m[car o vorb[, s-a ]mpu=cat. (42)
Adev[rat din aceasta este c[, dup[ ce urmase t`r`=-gr[pi=
c`teva clase secundare la Cern[u\i (18541855), cl. I, particular;
18551856, cl. a II-a; 18561857, lips[; 18571858, cl. a IV-a;
18581859, cl. a V-a, medie rea; 18591860, repet[ cl. a V-a;
18601861, cl. a VI-a, retras 4 ian. 1861) (185), a studiat
=tiin\ele militare ]n Prusia. Intr`nd ]n armat[, fu trimis ]n 1869
la Berlin, ]ntr-o misiune din care f[ceau parte colonelul Manu,
maiorul Cantili, locot. Otetele=anu =i al\ii. Iorgu era ]ns[rcinat ]n
38 G. C[linescu
NA+TEREA +I COPIL{RIA
LUI MIHAI EMINESCU
(18501858)
curg[-
Trii
toriu
Nl.
Data na=terii
Cinci-spre-zece
Ziua
Luna
Ghenari
Data Botezului
Dou[-zeci =i una
Ziua
Ghenari
Luna
Fiu
Fiu
Secsul
Fiic[
Numele carele
pruncului la
s-au dat
Botez
Mihail
pronumele,
Meseria
s-au n[scut
sau Satu
Politiea
Pruncul
}n ora=ul Boto=ani
unde
Pronumele
sau a Na=ii
Numele =i
Na=ului
Dl. Vasile Jura=cu, stolnic
Isc[liturile:
a Preotului,
(ss) Vasile Jura=cu stolnicl, am fost na=
P[rin\ilor
a Na=ului
=i a
(ss) G. Iminovici c[m[ina]r
(ss) Raluca Iminovici C[m[in[]r[ea]s[
Ceea ce este sigur din toate acestea este c[ Mihai a fost botezat
]n ziua de 21 ianuarie 1850, la Boto=ani. Un b[tr`n pop[, Ion
Stamate de la Biserica Uspenia (Adormirea Maicii Domnului),
ajutat de fiul s[u, Dimitrie, diacon, l-a v`r`t ]n cristelni\[, pe vreme
de iarn[, citindu-i cele de cuviin\[ (159):
L-au sp[latu-l, piept[natu-l, }i trecu auzul, v[zul,
La botez l-au dus pe micul, Nici c[-i pas[ lui, s[racul,
La icoane l-a-nchinatu-l, C[ n[na=a spune crezul
Un diac citi tipicul. +i se leap[d[ de dracul.
C`nd pe el veni botezul (Miron =i frumoasa f[r[ corp)
}n afar[ de p[rin\i =i de stolnicul Vasile Jura=cu, na=, mai era
de fa\[ =i maica Fevronia Jura=cu de la schitul Agafton, sor[ cu
mama (83).
Dac[ l[s[m la o parte versiunile na=terii la Dumbr[veni, Soleni,
]n mai, noiembrie sau 5 =i 14 decembrie, ca fiind cu totul absurde,
r[m`n dou[ ipoteze d`rze ]n vrajb[ =i acum: 15 ianuarie 1850,
conform actului oficial (95), 20 decembrie 1849, dup[ ]nsemn[rile
de familie (171). Problema localit[\ii o l[s[m pe al doilea plan.
Argumentele pro =i contra se nasc pe ]ntrecute =i se ucid unele pe
altele f[r[ nici o victorie. Dac[ sus\inem c[ data de 15 ianuarie
46 G. C[linescu
Iubita avea ochi mari =i p[rul negru-n coade (M. E., I, 3).
+edeau nu numai noaptea sub salc`m, ci cutreierau descul\i,
sentimentaliz`nd =i jur`ndu-=i unul altuia dragoste p`n[ la
morm`nt. F[r[ ]ndoial[, fata a murit t`n[r[ ca Silvia lui Leopardi,
pentru c[ cele mai multe versuri de tinere\e vorbesc de o iubit[
moart[. T`rziu, poetul =i-aduce cu regret aminte de ea:
Via\a lui Mihai Eminescu 57
+COLAR LA CERN{U|I
(18581863)
la care Mihai c[zu odat[ a=a de r[u, ]nc`t le=in[, sau de-a po=ta,
pe care o v[zuser[ pe uli\ele Cern[u\ilor. Doi b[ie\i erau ]nainta=i,
doi rota=i =i unul surugiu. Po=talionul, construit de b[ie\ii ]n gazd[
la Burl[, tat[l profesorului din Ia=i, era din sc`nduri, cu oi=te ]n
cruce =i hamuri de sfoar[ petrecute prin gura cailor. Cursa
pornea pe Franzensgasse sau spre Dealul viilor (Weinberg). Mihai,
care era numai cal rota=, vru ]ntr-o zi s[ fie vizitiu ]n locul lui
+ahin. Dar caii fiind n[r[va=i, r[sturnar[ la o ]ntors[tur[ pe
m`ndrul surugiu, care poate se visa dup[ cartea de istorie
pe o quadrig[ roman[, zburd`nd pe hipodrom. Devenind mai
mare, Eminescu dispre\ui aceste jocuri copil[re=ti =i ]ncepu s[
frecventeze pe ascuns redutele, adic[ balurile mascate, =i ]n cele
din urm[ teatrul (159).
}nchipuie-=i oricine ce infern trebuie s[ fi fost la gazda unde
=edeau at`\i copii! Culcarea se petrecea cu zarva ce o fac g[inile
p`n[ se a=az[ ]n cote\. }=i istoriseau ispr[vile de peste zi =i-=i
pl[nuiau unul altuia farse peste noapte. Cum Eminescu avea
obiceiul s[ stea acas[ s[ citeasc[ =i era bun povestitor, tovar[=ii ]l
puneau s[ le istoriseasc[ ce citise sau basme, ceea ce el f[cea mai
de voie bun[, mai de nevoie, c[ci ]n caz de opunere era b[tut cu
pernele. Peste noapte se strecurau ]n gr[din[ =i furau mere din
pom sau, prin=i de |ir\ec, ]l chemau url`nd peste noapte ca din
pivni\[, ca s[ se r[zbune: pani |ir\ec, pani |ir\ec!, p`n[ ce-l
scoteau buim[cit din cas[, apoi fugeau. N[scocir[ o sperietoare
lugubr[, cu care v`rau ]n toate spaimele mai ales pe Eminescu,
care era fricos din fire =i nu =edea bucuros singur. Fra\ii +tefano-
vici, vr`nd s[ v`nd[ cu orice chip lui Mihai o carte (Biblische
Geschichte Altes Testament) =i acesta refuz`nd, b[ie\ii ]l ]mbiar[
s[ doarm[ cu ei ]ntr-o chilie, unde-i spuser[ c[ s-ar fi sp`nzurat
un c[lug[r. Peste noapte, cu o sfoar[ legat[ din vreme, ]nce-pur[
s[ zg`l\`ie geamul, ]n vreme ce unul, vorbind ]ntr-o cof[ goal[,
ca un strigoi, zicea: Eminowicz, Eminowicz, warum kaufst du nicht
Biblische Geschichte? (Eminovici, de ce nu cumperi cartea?). Apoi
68 G. C[linescu
PRIVATIST LA CERN{U|I.
FUGAR CU TRUPA TARDINI
(18641866)
elevului (din 21. II. 1864), c[ nu are nici un =colar cu acest nume,
Eminescu trimite la minister un certificat de bun[ purtare =i
]nv[\[tur[, desigur din partea gimnaziului din Cern[u\i. Dar, din
nefericire, onoratul minister, ]napoind certificatul, informeaz[ prin
gimnaziul bota=[nean pe solicitantul de subven\ie c[ deocamdat[
n-are nici un loc vacant de bursier (21 martie 1864) (178). Ce
era s[ fac[ acum? Se duce iar la Cern[u\i, spre a ]ncerca s[-=i
dea examenele. Amintirile fo=tilor colegi fiind confuze, nu =tim
]n chip hot[r`t la cine a tras Eminescu, dar e lesne de ]nchipuit
c[ s-a refugiat la Pumnul, om iubitor de =colari rom`ni, care \inea
copii ]n gazd[, cum am v[zut, =i pe c`te unul chiar gratuit, ca bibli-
otecar. La Cern[u\i, ]ns[, Eminescu n-a stat mult, =i iat[ de ce:
}n acea prim[var[ desc[lecase, pentru ]nt`ia oar[ ]n Cern[u\i,
trupa teatral[ a +tefaniei Tardini, primit[ cu ]nsufle\ire mare de
rom`ni, c[ci teatru nem\esc, polonez =i chiar italienesc mai
putuser[ vedea p`n[ atunci, dar limba rom`neasc[ nu mai r[suna-
se pe scenele locale. Trupa Tardini-Vl[dicescu, obi=nuit[ de altfel
a trece mun\ii, la Bra=ov (34), fusese chemat[ ]n Bucovina de fra\ii
Costin =i al\i boieri locali (167) =i-=i d[dea reprezenta\iunile ]n
sala Hotelului de Moldavie, l`ng[ biserica Sf. Paraschiva, pe strada,
a=a-numit[ atunci, a Lembergului. Principalii actori ai companiei
erau, pe l`ng[ Fanny Tardini =i doi fra\i Vl[dicescu, un comic
Comino, actorii Evolschi, Lacea, Chirimescu, Sachelari, Constan-
tinescu, Romanescu =i d-nele Dimitreasca =i Albeasca. Piesele
jucate de trup[ la Cern[u\i, ]n prim[vara anului 1864, au fost:
Radu Calomfirescu, vodevil na\ional ]n 5 acte, Baba H`rca, vodevil
na\ional ]n 2 acte de M. Millo, Un tr`ntor c`t zece, comedie-vodevil
]ntr-un act, Chiri\a ]n Ia=i, comedie-vodevil ]n 3 acte de V. Alecsan-
dri, Cimpoiu Dracului, vodevil na\ional ]n 2 acte, Ho\ul =i fanaragiu,
comedie ]ntr-un act, Ia=ii ]n Carnaval, tablou ]n 3 acte de V.
Alecsandri, Iancu-Jianu, c[pitan de haiduci, melodram[ na\ional[
]n 4 acte de I. Anestin, Doi mor\i vii, vodevil na\ional ]n 2 acte de
V. Alecsandri, Fata cojocarului, vodevil ]ntr-un act de D. Miclescu,
Via\a lui Mihai Eminescu 73
D-néei-salle
Dlui President all Comitetului permanent al consiliului jude-
\ean de Boto=ani.
Pentru ca lui Eminescu s[-i fie at`ta dor cum zice mai
departe de v[lcioara natal[, de a codrului tenebr[, de
colibele din vale ale satului =i s[ doreasc[ lini=tea unei case de
\ar[ ]n valea natal[, trebuie neap[rat s[ fi stat mult[ vreme
]ndep[rtat de cas[ =i chiar s[ fi sim\it ]ntoarcerea ca o primejdie.
Nu la Cern[u\i, va s[ zic[, unde era mai aproape de c[min =i avea
prieteni, putea s[ i se fac[ dor de Ipote=ti. Eminescu a plecat, dar,
]n martie 1865 sau cu Fanny Tardini la Bra=ov, sau la Sibiu, la
frate-s[u, s[-=i dea examenul de clasa a III-a, sau consecutiv
=i ]ntr-o parte =i-ntr-alta.
La 3/15 iunie, Fanny Tardini se =i afla cu trupa la Bra=ov,
salutat[ astfel de Telegraful rom`n (Sibiu, 3/15 iunie 1865, an.
XIII), care o ]mbia s[ vin[ la Sibiu (156):
Dna Fani Tardini cu trupa sa teatral[ iar se afl[ la Bra=ov,
pentru a da un =ir de representa\iuni ]n limba rom`n[. Fericit[m
=i invidi[m pe fra\ii brasioveni pentru aceast[ norocire rar[; ne
place a spera c[ barem pe tempul dietei, c`nd l`ng[ familiile
rom`ne din Sibiu se mai al[tur[ doar ]nc[ pe at`tea dinafar[,
vom fi noroci\i a vedea =i aici un teatru rom`nesc.
La Bra=ov actorii au jucat cam acelea=i piese cu c`ntece
rom`ne=ti de Millo =i Alecsandri =i, se ]n\elege, melodrame traduse
din fran\uze=te. +tefania Tardini avea ]n genere crea\iuni mai de
seam[ ]n Concina de V. Alecsandri, Maria Tudor de Victor Hugo,
Nebuna de la +apte Turnuri, Angelo Malipieri, }ngerul mor\ii, Dou[
orfeline, Caterina Howard, Corabia +alamandra, Don Juan [de
Marana] =i altele (34).
}n toamna aceluia=i an 1865, t`n[rul de vreo 15-16 ani Emines-
cu, ap[rea din nou pe uli\ele Cern[u\ilor, hot[r`t de ast[ dat[
zicea el prietenilor ]nt`lni\i s[ se supun[ unui examen pentru
a fi primit ca elev public (214). Din aceast[ vreme se pare c[
b[iatul este ]n leg[turi cu familia, care ]l urm[re=te din ochi ]n
peregrin[rile lui =i-i trimite bani de existen\[, ceea ce dovede=te
82 G. C[linescu
gimnazia=tilor, Familia lui Iosif Vulcan din Pesta trezea mai mult
curaj. Era o foaie familiar[, cum voia s[ arate chiar frontonul, pe
care era ]nf[\i=at[ o familie, ai c[rei membri profeseaz[, ]ntr-o
odaie burghez[, toate artele liberale. Tat[l cite=te jurnalul, mama
=i fiica brodeaz[, un t`n[r picteaz[, o fat[ c`nt[ la pian. Se
publicau ]n aceast[ revist[ articole folositoare, ca biografii de
oameni ilu=tri, rela\iuni de c[l[torie, articole morale, modele de
broderie, =arade, probleme de =ah =i, pe deasupra, =i literatur[,
]n alegerea c[reia directorul se ar[ta foarte benign. Dac[ mai
ad[ug[m c[ magazinul avea =i o Po=t[ a redac\iunei, ]n care un
porumbel cu un plic sigilat ]n cioc aducea ]n fiece num[r r[spun-
suri bl`nde debutan\ilor, ]n\elegem de ce t`n[rul Mihai Eminovici
a ales aceast[ revist[ pentru a-=i ]ncerca norocul. }n scrisoarea cu
care a ]nso\it versurile, trimise prin luna februarie, Eminescu, ]n
fraze pe care le ghicim pompos obsecvioase =i pierite de modestie,
dest[inuia c[ e un june de 16 ani, ademenit de Muze, =i se oferea
ca s[ previn[ refuzul versurilor s[ trimit[ coresponden\[
din Bucovina. Vulcan, poet greoi, moralisto-romantic el ]nsu=i, fu
]nc`ntat de sprinteneala stihurilor junelui de 16 ani. El ]i public[
numaidec`t, ]n num[rul din 25 febr./9 mart. 1866, De-a= avea,
prezent`nd ]ntr-o not[ pe debutant.
Mi-aduc =i acum aminte scrie Vulcan cum ]ntr-o diminea-
\[ de februarie primii o scrisoare din Bucovina, ]n care un t`n[r
dup[ cum scria de 16 ani ]mi trimitea ni=te ]ncerc[ri literare.
Era t`n[rul Mihai Eminovici. Armonia versurilor =i figurile-i
plastice, consider`nd starea noastr[ literar[ de atunci =i ]ndeosebi
etatea t`n[r[ a autorului, m[ surprinser[ =i deschisei cu pl[cere
coloanele mele acestui nou talent =i poet cu viitor.
}n entusiasmul meu, gr[bii s[ prezint ]n num[rul cel mai de
aproape publicului cetitor pe Eminescu, cu urm[toarea not[
redac\ional[: «Deschidem cu bucurie coloanele foii noastre acestui
june numai de 16 ani, care cu primele sale ]ncerc[ri poetice ne-a
surprins pl[cut...» (159)
Via\a lui Mihai Eminescu 87
LA BLAJ
(1866)
la mas[ ]ntr-o odaie a otelului La calul alb, unde tr[seser[, intr[
pe u=[ un june ars de soare la fa\[, ]n haine s[r[cu\e =i colb[ite,
cu dou[ surtuce negre unul peste altul, unul mai scurt, de var[,
=i unul mai lung, de iarn[, =i recomand`ndu-se Eminescu se
a=ez[ la masa lor. Le zise, c`nd intrar[ mai ]n vorb[, c[ era m`nat
de dorul fierbinte de a putea vedea Blajul, de unde a r[s[rit soarele
rom`nismului, =i le povesti necazurile =i lipsurile ]ndurate ]n lunga
c[l[torie de la Cern[u\i p`n[ la T.-Mure=ului. Dup[ ce se ]nzdr[veni
b`nd un pahar de vin, Eminescu, relu`ndu-=i nobilele sale ]ndelet-
niciri de observator folclorist, ]=i scoase carne\elul =i not[ de zor
ce i se p[ru mai deosebit ]n vorbirea comesenilor. Fiindc[ plecau
tot spre Blaj, tinerii poftir[ pe Eminescu ]n tr[sur[ =i-i f[g[duir[,
dup[ ce aflar[ starea economic[ ]n care se g[sea, =i de-ale
m`nc[rii. Ba lu`nd cuno=tin\[ c[ fumeaz[ (Fuma\i, d-le Emines-
cu? A= fuma, dar nu dispun de parale.), Cotta, generos, i-a of-
erit atunci un fiorin. De la Mure=-O=orhei, c[l[torii au p[r[sit
Mure=ul =i s-au l[sat pe T`rnava-Mic[ spre Dicio-S`nmartin. Pe
tot timpul mersului, Eminescu s-a ar[tat cum se cuvine de altfel
unui poet, fie =i vagabond foarte laconic =i a umplut mereu
carne\elul cu ]nsemn[ri. La Dicio-S`nmartin, st`nd ]mpreun[ cu
seminari=tii la mas[, le-a declarat, ]n sf`r=it, f[r[ afectare: Domni-
lor, eu sunt poet =i vreau s[-mi adun material, spre marea mirare
a acestora, care, cu ochii, c[utau s[ ]mpace purtarea drume\ului
cu hainele sale.
Urm`ndu-=i c[l[toria, ajunser[ ]n cele din urm[ ]n v`rful Hulei,
de unde se vede Blajul. Eminescu, ridic`ndu-se, strig[ atunci
emfatic, cu carnetul ]ntr-o m`n[ =i cu p[l[ria ]ntr-alta: Te salut
din inim[, Roma-mic[. }\i mul\umesc, Dumnezeule, c[ m-ai ajutat
s-o pot vedea! (49)
Din p[cate, mica Rom[ nu fu nici ea cine =tie ce prielnic[
scopurilor pentru care o c[utase Eminescu. C[l[torii traser[ cu
to\ii la baciul V[s[lic[ Bugneriu (vl[dicul), unde se mai aflau ]n
cvartir fra\ii Uilacan, teologi =i ei (228). Numaidec`t dup[ mas[,
92 G. C[linescu
VII-a (!), al\ii c[ avea trei =i voia s[ c`=tige deodat[ clasele a IV-a
=i a V-a, ceea ce nu-i fu admis sau nu izbuti s[ realizeze (228).
Dac[ certificatul absolvirii clasei a III-a la Sibiu a existat ]ntr-adev[r,
apoi versiunea din urm[ e mai adev[rat[. Eminescu umbla ]ntr-adev[r
cu ni=te manuale de fizic[ =i matematici, care ]i erau foarte
nesuferite, dar de ]nscris la =coal[ nu se ]nscrisese =i nici pe
profesori nu-i c[uta spre a intra ]n bunele lor gra\ii. Povestea spune
c[ ar fi ]ncercat totu=i, pare-se, ]n septembrie, s[ depun[ examen,
dar i s-a ]nfundat la proba de limba elen[. Dl profesor Alimpiu Blajan
al c[rui nume sun[ limpede ca un r`u din str[vechea Elad[
]l ]ncuie cu tema la lucrarea scris[ ]ntr-o clas[ =i se dep[rt[ pentru
o or[, dou[. C`nd descuie u=a g[si pe candidat cu capul ]n palme
deasupra unei foi goale, ude de lacrimi, fiindc[ Eminescu spunea
pe dinafar[ pe Andrei Popa, dar nu =tia grece=te. }n numele Greciei
antice, al lui Homer =i celorlal\i c`nt[re\i antici dispre\ui\i, nobilul
Alimpiu cu nume a=a de dulce curg[tor r[mase ne]nduplecat.
Iar candidatul se sc`rbi de examene =i de Blaj =i-=i puse ]n g`nd
s[-=i ia lumea ]n cap (160).
}n vremea aceasta Eminescu ]=i schimbase domiciliul, dac[ e
cazul s[-l numim astfel. Cacovean, d`ndu-=i bacalaureatul, plec[
la 15 iulie ]n satul s[u, care trebuie s[ fie Cacova, nu departe de
Sibiu, ]ntre S[cel =i Orlat. El vru s[ ia cu sine =i pe Eminescu, dar
acesta refuz[, pentru c[ zicea el a=tepta bani de acas[ (35).
Peste vacan\[ mai r[m`neau unii =colari, care erau g[zdui\i ]ntr-o
od[i\[ a seminarului teologic. Acolo i se ]ng[dui =i lui Eminescu
s[ stea ]mpreun[ cu Iacob Onea, Ion Gorun =i G. Drago=, care era
creden\ier la masa profesorilor, sau cu un altul, c[ci, lucru curios,
acesta nu-=i aduce aminte s[ fi locuit ]ntr-o odaie cu poetul. De
altdel, Eminescu dormea pe unde apuca, sub stra=ina m`n[stirii,
pe c`mp, afar[ din Blaj, l`ng[ lacul numit Chereteu, dar mai ales
]n podul grajdului de la seminar (166). Plecarea =colarilor pe la
casele lor ]i era acum penibil[, c[ci f[r[ bani de acas[ ]i era mai
greu s[-=i g[seasc[ de-ale m`nc[rii. G. Drago=, creden\ierul, ]i
Via\a lui Mihai Eminescu 99
PRIBEAG +I SUFLEUR
(18661869)
CIOBANUL:
O cheam[ Vidra... +tii? A lui Mo\oc nepoat[...
+i cin-oare n-o cunoa=te!
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
R{ZVAN:
Te iube=te?
CIOBANUL:
A=a! Nu-i ceva u=or!
Vidra-i o fat[ semea\[, b`csit[ cu fudulie,
Care n-o s[ bage-n sam[ nici chiar pe sf`ntul Ilie!...
S[ iubeasc[ pe jup`nul? Dec! S[-=i pun[ pofta-n cui...
Boierul =tiu c-o iube=te, dar nu ea pe dumnealui!...
Dup[ ]nc[ o replic[ scurt[, Eminescu ]ncheia rolul, p[r[sind
scena cu un S[n[tate, c[pitane!...
Straiele \[r[ne=ti ]i =edeau tare bine, =i prietenii, ]nt`lnindu-l ]l
felicitar[ care mai de care. Miron Pompiliu, prieten bun de pe atunci,
glume\ din fire, pref[c`ndu-se nemul\umit, ]i zise: Se vede, m[i, c[ n-ai
fost p[curar cum am fost eu, c[-mi venea s[ sar pe scen[, s[-\i iau b`ta
=i traista din spate, s[-\i ar[t eu cum se calc[ ciob[ne=te, cu b`ta =i trais-
ta pe um[r. Prietenii propuser[ s[ mearg[ la teatru s[-l aplaude, dar
Eminescu protest[, zic`nd c[ ar ajunge astfel artist cum a ajuns maimu\a
]mp[rat, =i fu de p[rere c[ jocul pe scen[ nu e juc[rie (36).
Via\a de culise, cu mizeria ei dosnic[ =i falsa ei str[lucire,
r[mase ]ntip[rit[ ]n amintirea poetului, ]nc`t o d[dea drept cadru
unei iubiri fictive (Geniu pustiu):
Pe-o u=[ la cap[t puteai privi pe scen[, cu toat[ crasa ei
dezordine naintea reprezint[rei, cu boschetele a c[ror verde e
amestecat cu pete ro=ii, roze adic[, cu b[nci ce stau ]nc[ tr`ntite
pe scen[, cu fondaluri ce sp`nzur[ pe la jum[tatea scenei, cu
fundul ]n care vezi ]nc[ st`nd mobilele gr[m[dite una peste alta,
candelabre peste scaune, mese culcate cu picioarele-n sus pe
canapele, oglinzi ]ntoarse cu sticla la perete, scoar\e ]nv[l[tucite,
recvisite aruncate una peste alta, =i-n st`nga =i-n dreapta cabinete
de sc`nduri numite garderobe ]n care se ]mbrac[ =i se spoiesc
actorii =i actri\ele.
Via\a lui Mihai Eminescu 123
STUDENT LA VIENA
(18691872)
]n picioare ni=te ex-papuci de baie iar ]n cap un fes lung =i, dup[
natura ocupa\iilor, se tr`ntea pe canapea sau pe pat, s[ citeasc[,
sau se a=eza la mas[, spre a scrie, nu f[r[ a m[sura ]n lung =i ]n
lat, uneori, odaia spa\ioas[, spre a-=i a\`\a sau potoli imagina\ia
(99, 214). }n acest timp ma=ina de spirt clocotea ne]ntrerupt, iar
fumul \ig[rilor se amesteca cu aburul de cafea =i alcool denaturat,
]nvelind ]n ce\uri pe locatar. Asemeni indivizilor cu somnul greoi,
care se ]ncle=teaz[ cu gemete de visul ]nceput =i refuz[ ]n convul-
siuni s[ se ]ntoarc[ ]n lumea con=tiin\ei, poetul cade ]ntr-un delir
intelectual care-l distrage cu totul din prezent. El lucreaz[ posedat
de fantezie, arunc`nd pe h`rtie ideile care-l ]mbulzesc =i l[s`ndu-
le acolo p`n[ c`nd va putea s[ le elaboreze printr-o munc[ rece.
Tr[ind ]n acele clipe o via\[ strict intelectual[, el devenea cu
des[v`r=ire orb pentru circumstan\e, uita de e zi sau noapte, uita
s[ m[n`nce, dormea ]mbr[cat =i vegea ]n camer[, =i nu suferea
s[ i se ]ntrerup[ munca pentru deriticat =i cur[\it, cum nu sufer[
vis[torul ]ndemnul de=tept[rii, care-i spulber[ epica visului. Acest
proces extatic, ]n care via\a fiziologic[ era redus[ la minim,
d[inuia c`t[ vreme dura cafeaua. Poetul se s[lb[ticea, interi-
oriz`ndu-se cu exces, =edea prea mult ]n acelea=i rufe =i, enervat
de asperitatea fe\ei, ]=i smulgea perii de pe obraz cu briceagul.
}ncepea s[ se manifeste o hipersensibilitate: rostogolirea ro\ilor
de tr[sur[ pe pavaj, sc`r\`iturile sau =uier[turile ]l iritau (210),
iar vizitele prietenilor ]l importunau. Vizitatorul era intimidat brusc
cu un La ce-ai venit? =i, dealtfel, pleca singur, izgonit de z[duful
din cas[ (214). Deoarece ]n vreme ce medita, plimb`ndu-se prin
odaie, avea obiceiul s[ fredoneze ]ncet un c`ntec, c`te un prieten
]l ]ntreba ce cuget[ c`nd c`nt[: M[i ]i r[spundea el s[ =tii,
c`nd sunt melodiile vesele, g`ndesc poezie, iar[ dac[ sunt mar=uri,
g`ndesc istorie (159). Dar p[stra o des[v`r=it[ discre\ie asupra
lucr[rilor sale, =i colegii aflau ce scrisese numai din Convorbiri
literare. Slavici ]nsu=i nu =tia nimic de scrierile lui =i comunica lui
Via\a lui Mihai Eminescu 147
wann der Wind in den Taschen blasen tut, adic[ numai atunci
c`nd le fluiera v`ntul prin buzunare. }n aceast[ ]mprejurare ]l nu-
meau Jupiter tonans (214). Tinerii mai veneau acolo =i pentru
fata lui Moritz, Fanny, care simpatiza pe rom`ni =i s-a =i c[s[torit
cu +tefan Dracinski (99). Dar locul principal de ]nt`lnire era
cafeneaua Troidl pe Wollzeile (11). Aci Eminescu citea reviste-
le dup[ amiaz[ =i se folosea sub form[ de cafea =i tutun de creditul
pe care i-l deschidea chelnerul Jean. De=i ]n genere rezervat =i
expectativ, se ]nt`lnea cu foarte mul\i prieteni prefer`nd pe
cei b[tr`ni, care pl[teau consuma\iile cu Tancu, Burl[, Onesim
|urcan, Stefanelli, Grigorovitza (acesta ]l ducea la localul Curtea
imperial[), Slavici, Samoil =i Arcadie Isopescu, Moisil =i al\ii (81,
99) =i, c`nd se ]nt`mpla ca discu\ia s[ fie de ordin filozofic sau
mai ales politic, ie=ea din rezerv[ =i intra ]n v`ltoarea discu\iei,
iritabil la contraziceri =i pierz`nd din modera\ia pe care o punea
de obicei ]n sus\inerea tezei sale. Astfel, unui coleg care suspecta
]n zeflemea p[trunderea din partea poetului a operei Über die
vierfache Wurzel des Satzes vom zureichenden Grund a lui Schopen-
hauer, ]i r[spunde sup[rat: E=ti o sec[tur[ =i dac[ nu ai ]n\eles
desf[=urarea unei idei c`nd l-ai citit pe Schopenhauer, nu m[-i
]n\elege nici pe mine! (214) Discu\iile se sf`r=eau nu rareori cu
petreceri =i hoin[riri p`n[ la ziu[, acoperite din expediente ca
amanetarea hainelor, hoin[riri care, dealtfel, erau inevitabile,
pentru c[ tinerii n-aveau nici cei c`\iva gologani spre a pl[ti
bac=i=ul portarului, c`nd se ]nt`mpla s[ ]nt`rzie peste ora zece.
Eminescu lua bucuros parte la voroave =i la petreceri, bea pu\in,
dar se aprindea repede =i, c`nd temperatura era ridicat[, c`nta.
Repertoriul s[u se compunea mai ales din c`ntece na\ionale, pe
care le executa cu mult[ sim\ire. Unul era (99):
Eu sunt Barbul L[utarul,
Starostele =i cobzarul,
Ce-am c`ntat pe la domnii
+i la m`ndre cununii.
Via\a lui Mihai Eminescu 149
din ele st[ ]ntins[ defuncta Rhodope. Dup[ ce-i depl`nge moartea,
regele cade pe pieptul ei =i moare.
Peste c`teva mii de ani, ]n Spania. Un cer=etor nebun care strig[
Cucurigu, gonit cu pietre de copii, adoarme l`ng[ palatul sfatului
negustoresc din Sevilla. Baltazar acesta-i numele nebunului
viseaz[ cum din g[lbenu=ul unui ou devine coco=, apoi pierde orice
con=tiin\[. Crezut mort, e dus la cimitir =i ]ngropat ]n prip[ ]n
paie =i pu\in p[m`nt, dar la \`r`itul greierilor b[tr`nul se de=teapt[
s[n[tos, ]ns[ f[r[ memorie. Instinstiv, el se duce la o cas[ dintr-o
ulicioar[ str`mt[, se ]mbrac[ ]n haine frumoase =i-=i taie barba
cu foarfecile =i, astfel intrat ]n fiin\a unui marchiz, merge la casa
unui conte pe a c[rui fiic[ trebuia s-o ia ]n c[s[torie, cu toat[
]mpotrivirea fetei. Rugat de fat[, el face un gest nobil: renun\[ la
c[s[torie =i-i d[ jum[tate din averea sa. Apoi, suindu-se ]ntr-o
tr[sur[, iese din ora= =i ajunge la un castel. Aci od[i goale, portrete
=terse, u=i ferecate. Cu o lum`nare ]n m`n[, intr[ ]ntr-o odaie
f[r[ ferestre, de-aci printr-un perete ce se desface coboar[ ]ntr-o
subteran[ cu statui de cavaleri ]n piatr[. Sp[rg`nd cu spada
c[ma=a unui vin gros dintr-o bute ce st[ pe t[lpi de lemn =i b`nd
din acest vin cu o cup[ de argint, cade ]ntr-o dulce be\ie =i
adoarme. A doua zi, trezindu-se, deschide cu o cheie o subteran[
al[turat[, unde se v[d mul\ime de l[zi cu argint; ]ntr-alt[ hrub[,
pe care o deschide, sunt l[zi cu aur, ]ntr-alta, ]n sf`r=it, diamante,
rubine, m[rg[ritare. }n anume ]nc[pere, ]ntr-un sicriu ]nvelit cu
o p`nz[ alb[, se g[se=te un craniu. }n vreme ce misteriosul
personaj declam[ elogiul aurului, un individ care se cheam[ =i se
simte marchizul de Bilbao, adic[ tocmai ce pretindea c[ este
b[tr`nul pref[cut marchiz, se de=teapt[ ]ntr-o odaie a casei
contelui, unde visase c[ f[cuse ceea ce f[cuse cel[lalt. El e mirat
de actul de dona\iune =i de renun\area la c[s[torie, pe care le
t[g[duie=te =i le retrage. Mirat, pleac[ repede la castelul de \ar[,
unde servitorii declar[ c[ venise ]nc[ o dat[ cu o zi ]nainte. Dup[
o cotrob[ire a casei pustii, se opre=te ]n fa\a oglinzii. Cu groaz[,
Via\a lui Mihai Eminescu 157
Chiar el.
Vede\i c[ =i eu v-am cunoscut. (152)
Negruzii a mai stat vreo s[pt[m`n[ la Viena, petrec`nd vremea
]n intimitatea lui Eminescu, discut`nd probleme literare =i politice
(izbucnise atunci r[zboiul franco-german) =i ]mbiindu-l ca la
sf`r=itul studiilor s[ vin[ s[ se stabileasc[ la Ia=i (152). Redactorul
Convorbirilor ]i mai d[rui, acum sau ]n alt[ ]mprejurare, opera
complet[ a lui Schopenhauer, pe care junimi=tii, ]ndeosebi Maio-
rescu, o pre\uiau tot at`t de mult ca =i Eminescu, f[r[ s[ fie prin
aceasta pesimi=ti.
+i, dealtfel, nimic din purtarea poetului nu ar[ta blazarea. Cel
care blama scepticismul =i r[ceala epigoniilor era el ]nsu=i un spirit
activ =i ardent, =i aceasta se observa ]n participarea sa la ]ntrunirile
studen\e=ti. La Viena existau pe atunci dou[ societ[\i studen\e=ti,
una numit[ Societatea studen\easc[ =tiin\ific[-social[ «Rom`-
nia», din care puteau face parte numai studen\i rom`ni, =i un fel
de club, deschis oricui, =i intitulat pompos Societate literar[ =i
=tiin\ific[ a rom`nilor din Viena. Abia ]nmatriculat la Universitate
(2 oct. 1869), Eminescu se gr[be=te s[ se ]nscrie ]n am`ndou[
societ[\ile, pl[tind taxele de ]nscriere =i r[m`n`nd dator cu restul,
=i chiar din prima zi ia parte la o =edin\[ a celei din urm[, ]n care
Vasile Bumbac cite=te traducerea unei ode hora\iene. Cur`nd ]ns[
poetul fu nevoit s[ constate c[ activitatea celor dou[ asocia\ii era
ne]nsemnat[, c[ studen\ii rom`ni erau destul de dezbina\i, =i unii
nici nu vorbeau cumsecade rom`ne=te. C`nd a=adar, la propunerea
zice-se a lui Alecu Hurmuzachi, Aurel Mure=anu sau altcineva
arunc[ ]n aer ideea contopirii celor dou[ asocia\ii ]ntr-un corp
mare =i activ sub denumirea de Rom`nia Jun[, dup[ muzziniana
Giovine Italia (28), Eminescu, rezervat ]n chestiuni m[runte, ]=i
]nsu=i cu aprindere ideea =i deveni pe dat[ elocvent (86):
Domnilor! ]ncepu el s[ argumenteze junelui auditoriu. Un
comerciant are un capital de 1.000.000. Firma sa e X! Capitalul
164 G. C[linescu
STUDENT LA BERLIN
(18721874)
lui Slavici) (224, II), cea de-a doua de-o frumuse\e rar[ =i de o
u=urin\[ comun[. }n vreme ce Micheru zicea roman\e r[scolitoa-
re, promov`nd cu precau\ii delicate melodia spre timpanul poet-
ului, acesta nu-=i lua ochii de la juna curtezan[, care acompania
la ghitar[ pe frate-s[u. Apoi Eminescu ]ncepu s[ declame pasionat
din versurile sale, ademenind persuasiv, prin priviri str[lucitoare,
pe fata ]nc`ntat[, p`n[ ce, ]mb[t`ndu-se cu to\ii, ]ncepur[ s[ exe-
cute un program muzical mai libertin, ]n care spre veselia
nepref[cut[ a tuturor se distinse tot poetul (227). Urmarea fu
c[ Eminescu recomand[ ]ntr-o scrisoare pompoas[ din Boto=ani
(august 1872), pe dl Toma Micher bun[voin\ei lui Titu Maiorescu,
]n vederea unui concert la Ia=i (224, V).
La sf`r=itul lui noiembrie, Eminescu, plecat din \ar[ cu c`teva
s[pt[m`ni ]nainte, nu se ]nscrisese ]nc[ la Universitatea din Berlin,
din lipsa banilor pe care etern[ poveste ]i a=tepta de acas[,
lucru ce-i atrase observa\iile lui +erban, aflat acum la Boto=ani.
B[trnul era peste cap de ]ncurcat. Avusese de dat bani lui ginere-s[u,
Drogli, cheltuise mult cu boala lui Iorgu, ]nscrisese ]n septembrie
pe Matei ca intern la liceul din Boto=ani, unde pl[tise 22 galbeni,
=i acum nu se =tia de va putea s[ trimit[ bani =i lui Eminescu,
care culmea nep[s[rii nu scria dec`t ca s[ cear[ (ms. 2255,
f. 301-302, 310). Poetul se ]nscrisese la facultate abia la 12
decembrie 1872, de ast[ dat[ ca student bun, fiindc[ prezentase
un certificat de absolvire eliberat de gimnaziul din Boto=ani, ce
nu se mai g[se=te ]ns[ printre scriptele Universit[\ii. C`nd =i-a
dat Eminescu examenele, pentru a putea deveni din absolvent de
trei clase gimnaziale bacalaureat, este =i va r[m`ne, poate tot-
deauna, o tain[. De altfel, nici nu este o problem[ a=a de chinuitoa-
re cum =i-o ]nchipuiesc unii. Chestiunea este de a =ti dac[ Emines-
cu a fost mai mult un autodidact dec`t un ins cu studii oficiale,
dac[, vr`nd s[-=i fac[ o carier[ universitar[, el ar fi putut aduce
titlurile necesare pentru aceasta. Problema este rezolvat[ favorabil
de faptul ]nscrierii lui ca student la Universitatea din Berlin, ]n
Via\a lui Mihai Eminescu 179
azi. }mi venise ]ntr-un r`nd idei, adic[-n anul trecut, ca s[ cer un
ajutor de la Junimea, dar am fost ]n Ia=i =i m-am convins ]n
persoan[ cum c[ societatea nu are mijloace, iar din sacrificii
personale ]n sensul strict al cuv`ntului nu mi-a trecut nici prin
minte vodat[ ca s[ tr[iesc. Am deci o rug[ c[tre tine. +tiu c[-i
sup[r[toare, =i numai eu =tiu c`t m-a costat p`n[ m-am decis a
lua condeiul ca s[-\i scriu. Caut[-mi o acupa\iune ]n Ia=i ea
poate fi foarte modest[ =i ne]nsemnat[, c[ci nu sunt preten\ios =i
=tiu a tr[i cu pu\in. De vei g[si ceva, scrie-mi, dar nu spune
nim[nui. Dac[ s-ar putea s[ tr[isc ]n Ia=i, s[ lucrez f[r[ s-o =tie
nime, mi-ar p[rea =i mai bine. De nu vei g[si ocupa\iune pentru
mine, f[-te ca =i cum n-ai primit scrisoarea mea, scrie-mi de altele,
=i eu voi ]n\elege =i voi tace. M[ vei ]ntreba poate de ce nu m-am
adresat c[tre persoane mai influente dec`t tine dar cu c`t cineva
e mai influent, cu at`t trebuie s[ ]mi calc mai mult pe inim[, pentru
a m[ adresa la el. Ei nu cunosc aceste st[ri suflete=ti, la ce s[ te
expui la oameni care chiar prin vorba lor cred c[-\i fac onoare
dac[ \i-o adreseaz[. Voi s[ reintru ]n nimicnicia din care am ie=it.
(Ms. 2255, f. 311.)
}n vreme ce Maiorescu credea pe poet v`r`t p`n[-n g`t ]ntre
tomuri, la Iena, spre a-=i preg[ti o carier[ pentru care nu era
chemat, acesta, ]mpins de demonul s[u, sosea pe furi= la Ia=i, ca
s[ ]mplineasc[ destinul unei vie\i zbuciumate =i nefericite.
specta de dou[ ori 152 =coli ]n timpul de 180 de zile, iar pentru
lucrarea administrativ[ =i de cancelarie i-ar r[m`ne ]n acest timp
28 de zile. +i care este lucrul s[u administrativ? 500-600 de h`rtii
intrate, care trebuiesc rezolvate, apoi o mul\ime de pl`ngeri
verbale, toate aceste ]ngreuiate ]nc[ prin lipsa de autoritate fa\[
cu prim[riile =i subprefecturile =i prefecturile.
Fiindc[ legile timpului =i a[le] spa\iului sunt apriorice =i nu
suf[r nici o discu\iune, de aceea v[ ve\i convinge c[ ]ndatorirea
de a inspecta =colile din 15 ]n 15 zile este o imposibilitate, asupra
c[reia n-a insistat nici chiar ministrul, care-a emis ordinul respec-
tiv. (60)
O asemenea izbucnire ce dovede=te alterarea cresc`nd[ a
temperamentului poetului, devenit din ce ]n ce mai sarcastic =i
mai violent putea fi ]ng[duit[ sub un guvern din care f[cea
parte =i Maiorescu, afectat atunci de reformarea =i ]ntinerirea
]nv[\[m`ntului =i ]nv[p[iat la munc[ la limitele ]n\elegerii lui
istorice p`n[ acolo ]nc`t s[ inspecteze cu Eminescu =colile din Ia=i
(7). }ns[ Maiorescu fu silit de ]mprejur[ri s[ demisioneze, =i ]nsu=i
guvernul Catargi c[zu ]n cur`nd. Nu se topise ]nc[ z[pada, =i
junimi=tii ]n func\iuni publice tremurau =i cereau informa\iuni.
Domnule Negruzzi scrie Eminescu ]n ora= circuleaz[
zgomotul c[ ministerul ar fi c[zut. Acest zgomot ne nelini=te=te
at`t pe mine, c`t =i pe Bodn[rescu. Dac[ =ti\i ceva pozitiv, v[ rog
s[ ne spune\i =i nou[, c`t =i despre vreo nou[ combina\ie de care
s-ar fi vorbind.
Pompiliu =-a preg[tit geamantanele =i vrea s[ fug[ la Ma-
gyiar-Orszag. Panu se plimb[ cu nelini=te prin Copou, de=i
om[tul e p`n la br`u. Lambrior =ede t[cut ]n cafenea la Max,
=i pe c`\i intr[ ]n cafenea ]i ]ntreab[ ce s-aude. (188)
Guvernul ]ntr-adev[r c[zu =i, la 1 iunie 1876, noul ministru de
instruc\ie G. Chi\u, preg[tit prin intrigile lui Vizanti, destitui pe
Eminescu. Lucrul produse asupra lui o disperare sumbr[ =i-i isc[ o
ur[ crunt[ ]mpotriva liberalilor (123*):
216 G. C[linescu
nimicnicia ei v[dit[, este cea mai bun[ lume posibil[, c[ci posibili-
tate =i existen\[ sunt identice, =i ceea ce e posibil exist[. Precum
soarele st[ locului de milioane de ani, oricare ar fi fost p[rerile
omene=ti, fie geocentriste, fie heliocentriste, tot p[rerile oamenilor
nu schimb[ nimic din mersul firesc, material al lucrului. P[rin\i
mizeri =i vi\io=i, copii goi =i bolnavi, ]nv[\[tori ignoran\i =i r[u
pl[ti\i, administratori superficiali, toate acestea ]ngreuiate de
cre=terea impozitelor, menite a hr[ni aceast[ stare de lucruri, nu
sunt condi\iunile normale pentru =coli bune, precum lemn de brad
putregai, geal[u de plumb =i me=ter prost nu-mi d[ o mas[ bun[.
+coala va fi bun[ c`nd popa va fi bun, darea mic[, subprefec\ii
oameni ca s[ =tie administra\ie, finan\e =i economie politic[,
]nv[\[torii pedagogi, pe c`nd adic[ va fi =i =coala =coal[, statul
stat =i omul om...
EMINESCU +I JUNIMEA
M[rgina=ele =i umbritele cimitire de\in acum pe to\i contempo-
ranii junimi=ti ai lui Eminescu. Dac[, prin urmare, ne este ]ntr-o
m[sur[ greu s[ definim adev[ratele sim\[minte ale poetului fa\[
de Junimea, suntem pe de alta scuti\i de du=m[niile postume, care
se ]nd[r[tnicesc s[ ne preschimbe opiniile prestabilite. Pentru
evocarea acestei atmosfere trebuie s[ citim h`rtiile printre r`nduri,
s[ tr[im pu\in via\a de cenaclu a litera\ilor, s[ nu socotim o
]n\ep[tur[ amical[ drept o repulsie principial[, nici o b`rfeal[ de
r[sp`ntie drept ur[ inestinguibil[. Via\a de grup a scriitorilor este
st[p`nit[ de mali\ie, de amor propriu, dar acestea sunt, ]n acea
lume, sentimente labile =i superficiale, care nu rareori sunt o
reac\iune a personalit[\ii ]mpotriva unei prea mari afinit[\i.
Junimea n-a fost dec`t o reuniune ]nt`mpl[toare de oameni
ce e drept cu multe aspira\iuni comune, dar desp[r\i\i printr-o
infinitate de atitudini personale, a=a ]nc`t a subordona cu totul
Via\a lui Mihai Eminescu 219
pe Eminescu grupului sau a-l dezbina de el, cum fac unii, este o
lucrare zadarnic[ =i p[tima=[.
Ceea ce a trebuit s[ atrag[ de la ]nceput pe poet la Junimea
este cultura serioas[ a celor mai mul\i dintre junimi=ti (Maiorescu,
Negruzzi, Pogor, P. P. Carp, Lambrior, V`rgolici etc.), precum =i
nuan\a germanist[ a studiilor acestora. Dar ligamentul central
]ntre poet =i cerc ]l formeaz[ Titu Maiorescu. Oric`te repulsii =i
revolte s-ar surprinde la Eminescu ]mpotriva glacialului autor al
Logicii, Maiorescu, l[s`nd la o parte orice considera\ie asupra
ideologiei lui politice, filozofice =i estetice, era singurul intelectual
de pe atunci, ]nrudit cu poetul nu numai prin cov`r=itoarea
superioritate cultural[ asupra contemporanilor, dar =i prin direc\ia
nu f[r[ erori a spiritului lor. +i Maiorescu =i Eminescu erau
metafizicieni (ziceau adversarii), ]n fond filozofi ]ntemeia\i pe
specula\iune ]n scopul de a ajunge la o teorie general[ asupra
universului fenomenal, din care tindeau s[ derive un sistem practic
omogen: o etic[, o estetic[, o politic[; g`nditori preocupa\i at`t
de forma g`ndirii, c`t =i de con\inutul ei, cu at`t mai rari ]ntr-o
vreme c`nd proasp[tul c[rturar rom`n era atras de aparen\e, de
un dor enciclopedic. Spiritul filozofic face din Maiorescu =i mai
pu\in din Eminescu doi conservatori progresi=ti, unul ataraxic,
cel[lalt polemic; c[ci ra\ionalismul idealist pune adev[rul ]n
conformitatea lui formal[ cu legile g`ndirii, care sunt finite, iar
filozofiile materialiste pun adev[rul ]n func\iune de obiectul infinit
al g`ndirii, adic[ de perceperea ]n ve=nic[ mi=care a universului.
Sistemele metafizice descoperind o schem[ statornic[ ]n lume,
fiind ]ntr-un cuv`nt absolute, dau spirite prudente, etice, primej-
duite de incomprehensiune fa\[ de nou; dimpotriv[, sistemele
materialiste, constat`nd multiplicitatea infinit[ a naturii, trezind
ideea de progres, conduc la democratism, dar r[u ]n\elese la
liberalism =i socialism utopic. Oameni care, asemeni lui C. A. Ro-
setti, visau, cu at`ta bun[-credin\[, prefacerea p[m`ntului rom`-
nesc, peste noapte, ]ntr-un leag[n al civiliza\iei europene, aveau
220 G. C[linescu
|i-asem[n fruntea unei vii paragini, Zadarnic paiul sec al min\ii trieri,
G`ndiri nu ai defel n-a tale scrieri: }n loc d-idei drap`ndu-l cu imagini
De zei lipsite sunt a tale pagini. De=ert e-n suflet =i izlaz ]n crieri.
Eminescu, de obicei sumbru =i solitar, evita cafenelele frecven-
tate de junimi=ti, =i numai arareori, ]n clipe de bun[ dispozi\ie,
se ab[tea cu vreunul la un astfel de local, de pild[, la Ch`teau-
aux-Fleurs, unde ]=i f[ceau partida de =ah A. D Xenopol, Burl[,
Bodn[rescu, Panu. Societatea celor cu care nu era prieten de
aproape ]l st`njenea =i preferin\ele sale mergeau ]ntr-alt[ parte
dec`t spre localurile preten\ioase =i boiere=ti. La benchetul
Junimii, ]ns[, lua parte ca la ceva oarecum obligator. Petrecerea
era foarte vesel[, se ]ncepea cu o =edin\[ ordinar[, ]ns[ cu lecturi
glume\e, pline de aluzii la toate aspectele Junimii, ]n care excela
Iacob Negruzzi, =i se termina cu o mas[ copioas[. Spre a ne da
seama de tonul benchetului e de ajuns s[ spunem c[ Vasile Pogor
cump[rase odat[ o talanc[ de boi pentru conducerea dezbaterilor =i
c[ ]nsu=i Maiorescu, temperament grav =i f[r[ umor, se sim\ea obligat
s[ scrie c`te o compunere glumea\[ (152, 164). Pentru asemenea
]mprejurare, e posibil ca Eminescu s[ fi compus cupletele vesele, de
tip goliardic, de c`ntat ]n cor, ce urmeaz[ (ms. 2260, f. 58):
Iar Bodnarachi disperat Dar pentru el loc de popas
Luat-a traista-n spete }n lumea asta n-a r[mas,
+i-n lumea larg-a alergat O, Jesu!
P`n-a dat de Sirete.
La un pahar de vin, Eminescu se f[cea deodat[ limbut =i \an\o=,
fraterniza cu oricine =i devenea sentimental. La un benchet fu
surprins de Panu ]mbr[\i=`ndu-se =i pactiz`nd cu un junimist
proasp[t =i obscur (164):
Eminescule drag[ zicea necunoscutul ]n s[n[tatea
Venerei =i Madonei.
Las[ deoparte Madona, s[ ]nchin[m pentru Venere.
+i pentru poet =i pentru proletar.
240 G. C[linescu
EMINESCU +I DRAGOSTEA
Poet popular prin roman\ele sale de dragoste, intrate pe coarda
viorilor ]n con=tiin\a celor mai umile fete suburbane, Eminescu a
fost adoptat de sufletul mul\imii ]n fiin\a lui istoric[, transfigurat
=i idealizat dup[ chipul liricii sale. Foarte cur`nd, dar, s-a n[scut
imaginea unui ]ndr[gostit nefericit de o femeie meduz[, care,
nep[s[toare, ]l las[ s[ degere la geamurile sale =i-i ]mpietre=te
inima cu ghea\a ochilor. Astfel privit[, dragostea eminescian[ este
]ns[=i erotica popular[, compus[ din ahturi =i suspine, din chem[ri
sentimentale =i impreca\iuni. Biograful se g[se=te ]ncurcat ]n fa\a
a dou[ tonuri deosebite de dat acestui capitol din via\a poetului.
Dup[ unii, ]nr`uri\i de versiunea Junimii, Veronica era o femeie
u=uratic[, nestatornic[ =i indiferent[ la dragostea poetului, dup[
al\ii, alimenta\i la sursa familiei, era un crin de z[pezi albe ofilit
din cauza intrigii ]n paharul de cristal al virtu\ilor casnice. Orice
a=ezare a istoricului de o parte sau de alta, sau chiar la mijloc,
este o ne]ndem`nare biografic[, pentru c[ nu numai ne lipse=te
orice element de judecat[, dar niciodat[ faptele unei femei nu
pot fi m[surate altfel dec`t prin logica mi=c[toare a sensibilit[\ii
250 G. C[linescu
sale, care ]ns[ mai ]ntotdeuana ne scap[ printre degete. Dac[ cei
care au tr[it ]n preajma femeii exaltate sau hulite au putut avea
impresiuni a=a de potrivnice, cu c`t mai greu ne este nou[ s[
judec[m o fiin\[ =i o dragoste cu o fotografie ]nainte =i c`teva
scrisori banale. Pentru a dovedi absurditatea unei ]ntreprinderi,
ce dep[=e=te puterea de obiectivitate a istoriei literare =i intr[ ]n
oglinzile cu mii de fe\e ale idiosincraziei, vom da o mic[ pild[.
Dna Virginia Gruber, fiica Veronic[i Micle, scrie ]ntr-un memo-
riu: Mama a fost plin[ de via\[, plin[ de farmec, frumoas[, dansa
perfect =i avea o voce superb[. }n societatea aleas[ pe care o vizita,
din cauza acestor calit[\i superioare, f[cea umbr[ ]ntotdeauna ]n
jurul celorlalte femei. (123)
Privim fotografiile poetei =i ne afl[m ]n fa\a unei femei aci
gra\ioase, aci usc[\ive ]n tinere\e, cu proeminen\ele fe\ei acute,
]ngro=ate mai apoi =i trivializate, cu o o\[rire ]n toate liniile fe\ei,
cu buze lungi, sub\iri =i supte, cu un v[l de lividitate =i melancolie,
ce ur`\e=te fizionomia =i o face antipatic[. Iat[ dar femeia, plin[
de farmec, v[zut[ ]ntr-o simpl[ fotografie poate r[u executat[,
cu subiectivitatea de ne]nl[turat a privitorului.
Bizuindu-se pe scrisorile sale, un altul vedea ]n Veronica o fe-
meie cuprins[ de fiorii dragostei mistice, care s-a jertfit lui Emi-
nescu, ]n vreme ce noi citim cu nedumerire aceste r`nduri (123*):
Nu g[se=ti tu cuminte, din partea mea, ca dup[ ce mi-am jertfit
copil[ria pentru aceast[ c[s[torie s-o sus\in p`n[ la sf`r=it ca s[
pot la o ocazie s[ am o via\[ lini=tit[, av`nd venitul meu?, r`nduri
foarte cumin\i, de bun[ seam[, dar care revel[ o femeie chibzuit[,
terestr[, a=tept`nd r[bd[toare s[ r[m`n[ v[duv[, pentru ca cu
pensia s[-=i dea apoi sufletului ni=te satisfac\iuni pe care v`rsta
cu treizeci de ani mai ]naintat[ a so\ului ei nu i le ]ng[duia, nici-
decum ]ns[ o Beatrice, o Laur[, o eroin[ pasional[ dintr-un roman
de ciclu breton.
C[ut`nd deci cu tot dinadinsul s[ facem portretul Veronic[i,
os`ndind-o sau reabilit`nd-o, facem sau o mare nedreptate, sau
Via\a lui Mihai Eminescu 251
*
}ndur[-te =i las[ privirea-mi s-o consol
La alba str[lucire a g`tului t[u gol,
La dulcea rotunzire a s`nilor ce cresc...
*
O, vino iar ]n al meu bra\, S[ razim dulce capul meu
S[ te privesc cu mult nesa\, De s`nul t[u, de s`nul t[u!
Visa ]n iubire cu fondul liric al poporului ]ndeob=te
volupt[\i robuste =i ]ng[duite. Ar fi vrut, de pild[, ca iubita s[
stea pe genunchii s[i:
260 G. C[linescu
*
|i-aduci aminte cum pe-atunci, Te ridicam de subsuori
C`nd ne primblam prin v[i =i lunci, De-at`tea ori, de-at`tea ori?
}n amorul lui Eminescu s[rutarea intra drept element esen\ial
=i era a=a de frenetic[ =i avid[, ]nc`t alc[tuia o copula\ie vinovat[
ca o ]nso\ire:
+i g`ndind c[ dorm, =ireato, ape=i gura ta de foc
Pe-ai mei ochi ]nchi=i;
*
L[s`nd prad[ gurii mele
Ale tale buze dulci;
*
M`n[-n m`n[, gur[-n gur[;
Via\a lui Mihai Eminescu 261
*
S[rut[ri erau r[spunsul
La-ntreb[ri ]ndeosebi;
*
Cu s[rut[ri aprinse suflarea s[ \i-o-nec.
*
N-auzi cum frunzele-n poian[ Ce se s[rut[, se h`rjoan[
+optesc cu zgomotul de guri }n umbr-ad`nc[ de p[duri.
Arden\a fiziologic[ a lui Eminescu, care ar fi voit ca ]ntr-o lung[,
lung[ s[rutare s[ bea tot sufletul iubitei, este transpus[ asupra
eroilor s[i, c[ci iat[ de ce cupiditate de p[ianjen fa\[ de musc[
este cuprins Dionis: Sub alba hain[ de noapte de la g`t ]n jos se
tr[dau boureii s`nilor, =i m`inu\ele =i bra\ele ei albe =i goale p`n[
la umeri se-ntinser[ spre d`nsul =i le inund[ cu s[rut[ri. Un
moment, =i el s[ri prin fereastr[, ]i cuprinse g`tul ei gol, apoi ]i
lu[ fa\a ]n m`ini =i o s[rut[ cu at`ta ardoare, o str`nse cu at`ta
foc, ]nc`t i se p[rea c-o s[-i beie via\a toat[ din gura ei.
Prietenul lui Ion Creang[, fire zdrav[n[ =i \[r[neasc[, vrednic
fecior ]ntr-asta al lui Gh. Eminovici, de=i hr[nit cu lecturi roman-
tice, nu era ]n afar[ de c`teva poze patetic roman\ioase =i unele
evoc[ri ale vie\ii mondene, senzuale =i ele, dar nu lipsite de
percep\ia luxului vestimentar un cazuist al intimit[\ii erotice.
Deliciul analizelor sentimentale, cultivarea eului pasional ]n sine,
prin probleme =i experien\e afective, feti=ismul obi=nuit ]ndr[gosti-
tului de tradi\ie medieval[, savoarea solitudinii =i a misticii sunt
atitudini aproape necunoscute lui Eminescu, pentru care dragostea
este exclusiv posesie =i amplexiune. Dar ]n acest mod el aduce o
not[ deosebit[, grandios rustic[. Trupul s[u v`njos =i ]mp[ro=at,
pe care ]l culcase pe p[m`nt =i ]n f`n, prin poduri =i ]n paturi tari
de gazde, n-avea acuit[\i pentru senza\iile fine, =i nu c[uta pentru
iubire interioruri fragile =i intime. El cheam[ ]n poezia sa
femeia, ]n p[duri de fagi sau pe marginea apei, l`ng[ trestii =i
262 G. C[linescu
EMINESCU GAZETAR
(1876 1883)
aprigi nu fur[ dintre cei mai de seam[, ci acei scribi f[r[ talent
care priveau cu ochi r[i ascensiunea lui poetic[. C. A. Rosetti,
pocitura cu bulbuca\ii ochi de broasc[..., pre\uia talentul lui
Eminescu, citea zice-se cum ]i picau gazetele, ]n primul r`nd
articolele lui =i, om cu experien\[, ]ncerc[ s[ atrag[ pe poet de
partea sa cu propuneri discrete, pe care acesta le respinse, cer`nd
]n deriziune lega\iunea de la Roma. }n schimb, ]l atacar[ litera\i
ca Macedonski =i N. Xenopol, care, mai mult sau mai pu\in,
politice=te, ]n tab[ra ro=ilor, se sim\eau atin=i de invectivele
]mpotriva p[turii superpuse. La ]nceput criticile fur[ numai literare.
}n Literatorul din 24 febr. 1880, poetul era \inta unor ironii =i sfaturi
cu totul josnice. Coment`ndu-se poemul C[lin, se f[ceau sub
semn[tura Rienzi observa\iuni triviale de soiul acesta (179):
El s-a=eaz[ l`ng[ d`nsa, fruntea ei o neteze=te
. . . . . . . . . . . . . . .
Drept ]n cre=tet o s[rut[!
Curat parc[ i-ar fi turnat o cof[ cu ap[ rece ]n cap. Cum dracu-=i
poate ]nchipui cineva c[ \in`nd la piept o femeie at`t de frumoas[
ca amanta lui C[lin, cu ni=te ochi at`t de gale=i, cu o gur[ at`t de
rumen[, at`t de z`mbitoare s[-i vie chef s-o s[rute drept ]n
cre=tet. Oric`t de excentric ar fi gustul cuiva, oric`t de vagabond[
i-ar fi imagina\ia, astfel de du=uri nu sunt permise nici chiar
metafizicului d-nu Eminescu. S-o s[rute ]n cre=tet! Pu\in dac[ mai
scobora spre p[r\ile dorsale, te pomeneai c[-i venea gust s-o s[rute
]n ceaf[...
Mai apoi adversarii g[sir[ o arm[ bun[ de a r[spunde poetului,
care le contesta calitatea de rom`ni neao=i; Eminescu ]nsu=i era
venetic, =i anume bulgar. Al Macedonski strecur[ ]n revista sa
Literatorul (1882, p. 533) o noti\[ perfid[, ]n care relata, dup[
R[zboiul rom`n, un pretins scandal pricinuit de locotenentul Matei
Eminovici, fratele poetului: Abateri grave s-au constatat contra
numitului. El singur n-a putut nega c[ a intimidat, insultat =i b[tut
284 G. C[linescu
acelei femei care venea s[ ridice chiar banii datora\i lui Eminescu
la Boto=ani, ce i s-ar fi cuvenit ei pentru osteneli, c[zu greu bolnav[
(61), =i cur`nd dup[ moartea poetului se stinse =i ea ]n mizerie =i
p[r[sire, dus[ fiind la morm`nt ]ntr-o birj[, de oameni nevoia=i
=i str[ini.
La Bucure=ti, Eminescu veni ]mbiat a-=i re]ncepe activitatea de
gazetar, pe care o p[r[sise de cinci ani, colabor`nd la gazeta
conservatoare Rom`nia liber[, care-i oferea 200 de lei pe lun[,
mai mult ca ajutor. Articolele ce se b[nuiesc a fi de Eminescu (de
pild[ Iconarii dlui Beldiman, semnat cu ini\ialele M. E.) arat[ mult[
chibzuin\[ a judec[\ii =i o lini=te, ]n sf`r=it, a concep\iunii, ]nc`t
nimic nu te-ar face s[ b[nuie=ti c[ sunt scrise de un om care p`n[
mai deun[zi privea lumea cu ochii r[t[ci\i. }n redac\ia gazetei
din Pasajul Rom`n venea ca pe vremuri s[ se a=eze la mas[, dar,
]n loc s[ scrie articole, visa de=tept cu foi de h`rtie ]nainte, pe
care scria caligrafic litere asiriene =i chaldee ziceau prietenii
oricum orientale, ]mpins de acea reverie lingvistic[ asiatic[,
ce-l f[cuse s[ se intereseze de gramatica sanscrit[ =i de caracterele
arabe (220). Locuia ]ntr-o od[i\[ la etajul al III-lea al unei case
de raport din Pia\a Teatrului, d`nd ]ntr-un coridor ]ntunecos,
od[i\[ la fel cu toate cele pe care le avusese (70), =i mergea ]n
haine mistuite, cu ]nc[l\[minte desfundat[ =i p[l[rie cu orificii,
de=i, trec`nd cu vederea trista condi\ie de a tr[i din mila altora,
]n nici un chip nu este credibil[ legenda mizeriei poetului,
deoarece =tim sigur c[ era urm[rit pas cu pas de prieteni, =i N.
P[tra=cu era ]ns[rcinat de Junimea s[-i a\in[ calea =i s[-i dea
numai at`\i bani c`\i ]i erau de trebuin\[ (167). Eminescu mergea
la teatru =i pe la cafenele =i declama uneori prietenilor pasaje
]ntregi din Eneida lui Virgiliu, ]nlocuind astfel cu ]nv`rtirea
automat[ a memoriei procesul g`ndirii spontane (206). Din
vechea personalitate ]i r[m[sese mi=c[ri intelectuale subcon=ti-
ente. Se ]nchidea, a=adar, ]n cas[ =i citea mai toat[ ziua cronici =i
scrieri istorice, fiindc[ avea ]ncredin\area c[ trecutul nostru este
332 G. C[linescu
tut luoa decedat... la cinci spre dece corent ora trei ante me-
ridiane, ]n casa din strada Municipala No. 14 Suburbia Doamna
Balasea.
Martori au fost: Dl. Iordache Munteanu de ani trei deci de
profesie servitor, din acel spital =i D. Ion Stirbu de ani dou[
deci =i cinci de profesie servitor din strada aceia=i No. 14 de la
acel spital cari au subscris ]mpreun[ cu noi acest act dupe ce li
s-au cetit.
Cazul mor\ii s-a constatat de noi prin doctoru verificator d-l
Sutzu care a =i eliberat certificatul cu No. 161.
F[cut de noi Nicolae Hagi Stoica fiu consiliar al comunei
Bucuresci =i oficiar de stare civil[. Martori n-au =tiut subscri.
2286, 2287, 2288, 2289, 2290, 2291, 2292, 2306, 2307, 2308. Cf. =i Autografe
Iacob Negruzzi, passim =i ]n special plicurile 51 (Eminescu), 52 (Veronica Micle)
=i ms. 3215. 45 scrisori inedite ale lui Gh. Eminovici la autorul acestei c[r\i (ms.
G. E.). Achizi\ii 1957, nr. 95, 195, 197, 217; achizi\ii 1958, nr. 1 (Veronica
Micle). Alte documente la I.I.L.F.
MONIT. OF., 29 aug. 1874; 22 aprilie 1877; 30 sept. 1884; 31 oct./12
noiembrie 1892; 5/17 noiembrie; 17/29 noiembrie; 7/19 noiembrie; 15/27
aprilie 1894; 9/21 dec. 1894; 17/29 dec. 1894; 16 febr. 1895; 27 iunie 1895;
24 martie 1898; 25 iulie 1898; 13 martie 1901; 23 noiembrie 1913.
ARHIVELE STATULUI, Buc., Minist. Instruc\iei, 187576, numeroase rapoarte
ale lui Eminescu, ]ndeosebi dos. nr. 3063, 3188, 3220 (copii Elena Piru).
1. Actul de botez al lui Eminescu, ]n Luceaf[rul, 1904, p. 126 =i, ]n facsimil,
]n Aug. Z. N. Pop, Contribu\iuni..., 1962, Fotografie la I.I.L.F.
2. Almanach literar pe anul 1903, Cern[u\i, 1903, [Patru scrisori ale lui Em.,
comunicate de Filimon Taniac, p. 4348.]
3. ZAMFIR C. ARBURE, Din dragostele lui Mihai Eminescu, ]n Facla, II, nr.
41 din 8 oct. 1911, p. 293, B.A. R., P.I, 2665.
4. ZAMFIR C. ARBURE, Din amintirile mele. C`teva p[reri ale lui Miahil
Eminescu, ]n Diminea\a din 18 oct. 1911.
5. NIC. V. BABOEANU, Iubire-Durere, Scrisori..., Buc., Biroul Universal, Ath.
I. Ni\escu, 1905, B.A. R., I. 14. 101.
6. E. BAICAN, Trei duhuri sfinte la Ia=i, ]n Liberalul, Ia=i, VIII, nr. 2 din 3
martie 1906, B.A. R., P. IV. 997.
7. I. BAICAN, Din via\a lui Eminescu, ]n Conv. lit., 1914, p. 604608.
8. TEODOR B{LAN, Serbarea de la Putna, 1871, Cern[u\i, 1932.
9. C. B{RC{NESCU, O! yes, yes, yes!, ]n F`nt. Bland., nr. 10 (s. II-a) din
310 dec. 1889.
10. IERONIM G. BARI|IU. Mihail Eminescu, Reminiscen\[, ]n R`ndunica, foaie
literar[-belestristic[, Sibiu, I, nr. 1 din 30 martie 1894, p. 5 =i 22 din 10
aprilie 1894, p. 1718, B. A. R., P. II. 419.
11. IERONIM G. BARI|IU, Amintiri despre Eminescu: Eminescu la Viena
[reprodus dup[ R`ndunica, 1894], ]n S[m[n[torul, Buc., II, nr. 17 din 27
aprilie 1903, p. 23860.
12. I. A. BASSARABESCU, Cine a ]ndemnat pe Creang[ s[ scrie, ]n Conv. lit.,
febr. 1930, p. 35.
13. N. A. BOGDAN, Amintiri despre Eminescu, ]n Familia, Oradea-Mare,
XXXVIII, 1902, p. 9293.
14. N. A. BOGDAN, Eminescu, redactor la Curierul de Ia=i, 187678, ]n
M. Eminescu, Nuvele, Ia=i, +araga, =i Familia, 1890.
15. G. BOGDAN-DUIC{, Primul amor al lui Eminescu [Conferin\[ la Cluj, 12 febr.
1923], ]n }nfr[\irea, Cluj, III, nr. 726 din 14 febr. 1923, B. A. R., P. IV, 4812.
346 G. C[linescu
77. MARIA DR. GAVRILESCU, Amintiri despre Eminescu, ]n Mi=carea, Ia=i, nr.
245 din 29 oct. 1925, nr. 246 din 30 oct. 1925, nr. 248 =i 249 din 1 =i 2
noiemv. 1925.
78. DR. VASILE GHERASIM, }n satul Eminovicenilor, ]n Conv. lit., LIV, 1922,
p. 834835.
79. VASILE GHERASIM, Iar[=i origina lui M. Eminescu, ]n Revista Moldovei,
Boto=ani, III, nr. 5 din sept. 1923, p. 1-11, B. A. R., P. I. 6350.
80. VASILE GHERASIM, Familia Eminovici [C`teva preciz[ri cu privire la
originea lui M. Eminescu], ]n Conv. lit., 1923, p. 185188.
81. VASILE GHERASIM, Eminescu la Viena, ]n Jun. lit., Cern[u\i, XII, 1923,
p. 374379.
82. VASILE GHERASIM, George Drogli, nepotul lui Eminescu (Sf`r=itul unui
calvar), ]n Adev. lit. =i art., IV, nr. 149 din 14 oct. 1923.
83. N. D. GIURESCU, C`nd s-a n[scut Eminescu?, ]n Conv. lit., 1892, p. 183185.
84. PETRU GR{DI+TEANU, Convorbiri literare =i Revista contemporan[,
]n Revista contemporan[, 1873, p. 384400, B. A. R., P. I. 24.
85. I. GR{MAD{, Societatea academic[ social-literar[ Rom`nia Jun[ din
Viena (18711911), Arad, 1912, B. A. R., II. 42.093.
86. I. GR{MAD{, Mihail Eminescu, Heidelberg, 1914. [Extras din Mitteil, des
rumän, Instituts zu Wien], B. A. R., II. 41.390.
87. ED. GRUBER, Duscurs la inaugurarea bustului lui Eminescu, ]n Arhiva,
Ia=i, 1891, p. 196.
88. B. P. HASDEU, Eminescu (necrolog), ]n Revista nou[, Buc., II, nr. 6 din 15
iunie 1889.
89. TRAIAN ICHIM, Copii de documente ale familiei lui Eminescu, ]n Via\a rom.,
1921, v. XLV [la Miscellanea].
90. IOAN S. IONESCU, Pove=ti. Anecdote. Impresii de c[l[torie... Ia=i, 1905
[Din via\a lui M. E., p. 109113], B. A. R., II. 3072.
91. COLONEL IONESCU-DOBROGEANU: a) Reminiscen\e, ]n Analele Dobrogei,
1921, II, p. 5368, B. A. R., P. I. 4838; b) Cum am cunoscut pe Mihail
Eminescu, ]n Preocup[ri literare, I, nr. 2 din 1 febr. 1936.
92. C. IORD{CHESCU, Eminescu la Boto=ani, ]n Junimea Moldovei de Nord,
I, 1919, nr. 810, p. 11, B. A. R., P. II. 5008.
93. C. IORD{CHESCU, Eminescu =i Macedonski p`n[ ]n iunie 1883, ]n Adev.
lit. =i art., IV, 1923, nr. 155.
94. C. IORD{CHESCU, Epigrama contra lui Eminescu, ]n Adev. lit. =i art., nr.
158 din 16 dec. 1923.
95. C. IORD{CHESCU, Locul =i data na=terii lui Eminescu, ]n Adev. lit. =i art.,
IV, nr. 217 din 1 febr. 1925.
96. C. IORD{CHESCU, Eminesciene [Locul na=terii lui Em.], ]n Rev. Moldovei,
Boto=ani, V, 1926, nr. 4, p. 1315.
350 G. C[linescu
141. LECA MORARIU, Idolul celei dint`i iubiri a lui Eminescu, ]n Jun. lit.,
Cern[u\i, XIII, 1924, p. 452.
142. D. MUR{RA+U, Eminescu ziarist =i scriitor politic, ]n M. Eminescu, Scrieri
politice. Clasici rom. comenta\i, Craiova, Scrisul rom`nesc [1931].
143. D. MUR{RA+U, M[rturii ]n leg[tur[ cu originea lui M. Eminovici, Buc.,
Colec\iunea Prietenii istoriei literare, 1931.
144. [MUR{+ANU AUREL A.], Mihai Eminescu =i ]ntemeierea Rom`niei June.
186871, Bra=ov. A. Mure=ianu; Branisce, 1926. Cf. =i Cosinzeana, X,
1926, p. 290.
145. IOSIF N{DEJDE, Din viea\a lui Eminescu, ]n Diminea\a din 7 oct. 1911.
146. GRIGORE NANDRI+, Familia Eminovicz ]n Polonia, ]n Jun. lit., Cern[u\i,
XII, 1923, p. 8690.
147. GR. NANDRI+, Aspecte din Polonia contemporan[, ]n Adev. lit. =i art., 1923,
nr. 121.
148. I. NANDRI+, Amintiri despre Ioan Gr[mad[: Din tinere\ea romantic[ a lui
Eminescu =i a lui P. P. Carp, ]n Adev. lit. =i art., IV, 1923, nr. 128.
149. C. NARLY, Un muzeu Eminescu la Seminarul pedagogic universitar din Ia=i,
Ia=i, 1925, B. A. R., II. 82. 738.
150. Na\ionalitate, ]n Literatorul, 1882, p. 533.
151. [I. NEGRUZZI], Dic\ionarul Junimei, ]n Conv. lit., 1924, p. 862.
152. IACOB NEGRUZZI, Amintiri din Junimea, Via\a rom., (1921), B. A. R., I.
62. 148.
153. GH. NICOLAIASA, H`rtii de la tat[l lui Eminescu, ]n Conv. lit., LVI, 1924,
p. 807810.
154. L. GH. NICOLEANU, Eminescu =i F`nt`na Blanduziei, ]n F`nt`na Blan-
duziei, S. II, 1 oct. 1889, nr. 1.
155. L. GH. NICOLEANU, Un an... de 4 dec. 1889, ]n F`nt. Bland., nr. 10 (s. II)
din 310 dec. 1889.
156. Noti\[ despre trupa Fanni Tardini la Bra=ov, ]n Telegraful rom`n, Sibiu,
XIII, 3/15 iunie 1865, p. 170.
157. Noti\[ ]n jurul mor\ii lui Eminescu, ]n Adev[rul, I, 1889, nr. 252 din 18 iunie
[Ultime informa\ii] =i nr. 253 din 20 iunie [}nmorm`ntarea lui Eminescu] =i
]n Constitu\ionalul, I, 1889, nr. 3 din 17 iunie =i nr. 5 din 20 iunie.
158. Noti\[ despre artista Augusta Wilbrandt-Baudius, ]n Adev[rul, nr. 14. 501
din 8 aprilie 1931 (ultima pagin[).
159. Omagiu lui Mihai Eminescu. Comitetul Comemor[rii. Gala\i, Buc., 1909,
B. A. R., II. 14. 883.
160. IACOB ONEA, Eminescu ]n Blaj, ]n Tribuna, Sibiu, 1902, nr. 45, =i Epoca,
Buc., VIII, nr. 197371 din 15 martie 1903, B. A. R., P. IV. 667.
161. I. GR. OPRI+AN, Meleagurile lui Eminescu, ]n Universul, nr. 146 din 28
iunie 1926.
Via\a lui Mihai Eminescu 353
162. RAMIRO ORTIZ, Eminescu, il poeta romeno della foresta e della polla, ]n
Mihail Eminescu, Poesie, prima versione italiana a cura di R. O., Firenze,
G. C. Sansoni, 1927 [Bibl. Sansoniana straniera].
163. P., }ngroparea r[m[=i\elor poetului Eminescu, ]n Constitu\ionalul, Buc., I,
nr. 5 din 20 iunie 1889, B. A. R., P. IV. 668.
164. GEORGE PANU, Amintiri de la Junimea din Ia=i, Buc., Adev[rul, 1908,
B. A. R., S. d. I, IV. B. 5253.
165. I. V. P{TR{+CANU, M. Eminescu student la Berlin, Buc., Colec\. Prietenii
istoriei literare, 1931.
166. H. PETRA-PETRESCU, Din june\ea lui Eminescu. Aminitiri, ]n Familia,
XXXVI, 1900, p. 67, 1314 =i ]n Anuarul III al soc. p. crearea unui fond
de teatru rom`n pe anii 18991900, Bra=ov, 1900, B. A. R., A. 20.982.
167. N. PETRA+CU, Mihail Eminescu, studiu critic, Buc., Socec, 1892, B. A.
R., I 69.408, =i ]n Conv. lit., 18901891.
168. EUFR. PETRESCU, Eminescu la Crasna [Bucovina], ]n F[t-Frumos, Sucea-
va, IV, 1929, p. 1112.
169. GH. POPA R{DOI, O amintire din via\a lui Eminescu, ]n Arhiva, Ia=i. XI,
1900, p. 283284.
170. ION POPESCU, Peste groap[, ]n F`nt. Bland., nr. 10 (s. II) din 310 dec.
1889.
171. MIHAIL N. POPESCU-COLIBA+, Data na=terii lui Eminescu, ]n Conv. lit.,
1904., p. 10181020.
172. I. POP-FLORANTIN, Cincantenarul Rom`niei June, ]n Adev. lit. =i art.,
27 mai 1923.
173. Po=ta redac\iunei a rev. Familia, 1866, nr. 6, 8, 10, 17, 34.
174. O. PURSCH, Amintiri, ]n Ramuri, Craiova, IV, 1909, p. 509510.
175. DR. SEXTIL PU+CARIU, O scrisoare inedit[ a lui M. Eminescu, ]n Ramuri,
Craiova, IV, 1909, nr. 11 din 1 iunie, p. 492494.
176. SEXTIL PU+CARIU, Scrisorile lui Eminescu... [la Cronic[], ]n Jun. lit.,
Cern[u\i, VI, 1909, p. 157158.
177. I. A. R{DULESCU-POGONEANU, Studii, Buc., 1910.
178. N. R{UTU, Istoria liceului Laurian din Boto=ani, 1859-1909, Boto=ani,
1909, B. A. R., II. 16.084 (M. E. =i Gimn. din Boto=ani, p. 2527).
179. RIENZI, Frunze g[site prin volume, ]n Literatorul, I, nr. 6 din 24 febr. 1880,
p. 8286.
180. RIRIA, Ultima raz[ din via\a lui Eminescu, ]n Familia, 1902, nr. 1014.
181. I. N. ROMAN, O pagin[ inedit[ din via\a lui Eminescu, ]n Adev. lit., =i art.,
X, nr. 535 din 8 martie 1931.
182. RADU D. ROSETTI. Tragedia lui Eminescu. Documente inedite, ]n Adev.
lit. =i art., III, nr. 95 din 17 sept. 1922.
183. RADU D. ROSETTI, Eri, Buc., Universul, 1931.
354 G. C[linescu
184. V. SC~NTEE, M. Eminescu, ]n Adev[rul, XXIV, nr. 7937 din 17 oct. 1911,
=i Arta, Ia=i, 1 aprilie 1904.
185. DR. RADU I. SBIERA, Aminitri despre Eminescu, Cern[u\i, 1903, B.A. R.,
A. 27.801.
186. [M. E.], Scrisoare c[tre I. Negruzzi, ]n Conv. lit., XXV, 18911892, p. 903
906.
187. O scrisoare inedit[ a lui Eminescu, ]n Familia, XXXV, nr. 26 din 27 iunie
1899, p. 301302.
188. Scrisori de la Mihail Eminescu, ]n Conv. lit., XXIII, 1899, p. 110.
189. O scrisoare a lui Eminescu c[tre sora lui Henrieta, ]n Educatorul, Lugoj, 1/14
martie 1914, =i Drum drept, Buc., II, 1914, p. 111112, B. A. R., P. I. 4028.
190. O scrisoare autograf[ a lui M. Eminescu [c[tre A. Vlahu\[], ]n Universul
literar, nr. 24 din 16 iunie 1913.
191. I.A.R., Dou[ scrisori de la Eminescu =i Creang[, ]n Conv. lit., XXXIX, 1905,
p. 1150.
192. I.A.R., Dou[ scrisori ale lui Eminescu, ]n Conv. lit., 1919, p. 393398.
193. Trei scrisori ale lui Eminescu, ]n S[m[n[torul, II, nr. 39 din 28 sept, 1903.
[Reprodus dup[ F. Taniac.]
194. Patru scrisori inedite ale lui M. Eminescu, ]n Jun. lit., Cern[u\i, VI, 1909,
nr. 7 =i 8.
195. Scrisorile lui Creang[ [2 c[tre Eminescu], ]n Flac[ra, Buc., IV, nr. 910
din 20 dec. 1914, p. 5859.
196. O scrisoare inedit[ a lui Mihail Eminescu, ]n Prietenii istoriei literare, buletin
informativ, nr. 1, Bucure=ti, 1933.
197. ION SCURTU, Din copil[ria lui Eminescu, ]n Sem[n[torul, II, v. III, 1903,
p. 153154.
198. ION SCURTU, Eminescu ]n Banat, ]n Sem[n[torul, II. v. III, 1903, p. 524
526.
199. ION SCURTU, Portretele lui Eminescu, Buc., Minerva, 1903 [extr. din
Calendarul Minervei].
200. IOAN SCURTU, Mihail Eminescus Leben und Prosaschriften, Inaugural-
dissertation, Leipzig, 1903, B. A. R., II, 50.225.
201. S. SECULA, Aminitiri despre Eminescu, ]n Familia, XXXV, nr. 26 din 27
iunie 1899, p. 311.
202. AL. +ERBAN, Eminescu despre dl Maiorescu, ]n Flac[ra, Buc., III, nr. 31
din 17 mai 1914.
203. AL. +ERBAN, Dl V. G. Mor\un =i Eminescu, ]n Flac[ra, Buc., III, nr. 35 din
14 iunie 1914, p. 293294.
204. AL. +ERBAN, Eminescu =i Creang[, ]n Flac[ra, Buc., 1914, p. 311.
205. Serbarea Rom`niei June, ]n Foaia diecezan[, Caransebe=, 1923, nr. 4, p.
6, B.A. R., P. II. 236.
Via\a lui Mihai Eminescu 355
nea\[ reconsiderare a fenomenlui artistic din c`te s-au f[cut. [...] Desigur
periodizarea ca =i ]ncadrarea unor scriitori se pot discuta, nimeni ]ns[ nu
mai f[cuse p`n[ ]n 1941 caracteriz[ri, analize =i sinteze at`t de str[lucite
scriitorilor =i epocilor, nimeni nu mai oferise `t`t de complex imaginea litera-
turii rom`ne, sentimentul c[ avem o literatur[. Opera, unic[ nu numai la
noi, dar =i ]n lume, n-a fost scutit[ cu toate acestea de atacuri furibunde, de
proteste violente, de acuza\ii vehemente, ecourile d[inuind p`n[ ast[zi.
Autorul a putut totu=i s[-=i rezume cartea ]ntr-un sclipitor compendiu publicat
]n 1945, preg[tind p`n[ ]n 1964, =i o edi\ie nou[ cu numeroase adaosuri la
monumentala edi\ie din 1941, publicat[ de mine postum, oper[, nu mai
]ncape vorb[, de geniu, care nu apare dec`t o dat[ pe secol =i poate c[ o
singur[ dat[ ]ntr-o cultur[. [...] Excelente sunt Impresii asupra literaturii
spaniole (1946) [...] Fundamental este capitolul liminar despre clasicism, ro-
mantism, baroc, nu curente, ci stiluri de crea\ie, tipuri ideale, inexistente
practic ]n stare genuin[, reperabile numai la analiza ]n retort[ (]n teorie =i
rezum`nd minimal, clasicul este exemplar, romanticul e comb[tut de pasiuni
=i chinuit de probleme, barochistul e gratuit). Substan\ial sub aspect teoretic
este =i eseul Universul poeziei (1947), o poetic[ modern[ ]n care se face un
inventar al obiectelor (nu temelor) put`nd intra ]n sfera poeziei, ]n completa-
rea Cursului de poezie din Principii de estetic[. Remarcabile microeseuri des-
pre art[, opere =i autori se afl[ ]n Cronicile optimistului, publicate s[pt[m`nal
]n ultimii ani cu c`teva relu[ri dintr-o mai veche cronic[ hebdomadar[ a
mizantropului semnat[ cu numele de Aristarc (pseudonimul era =i al lui
Giuseppe Baretti); Studii =i conferin\e (1956) =i Estetica basmului (1958) com-
pleteaz[ alte preocup[ri ale criticului =i istoricului literar.
Autorul Vie\ii lui Mihai Eminescu era un romancier ]nn[scut. [...]
Versurile lui C[linescu (Poezii, 1937; Lauda lucrurilor, 1963), privite cu
ne]ncredere la ]nceput, suspectate de livresc, de construc\ie artificial[, de
exemple menite a ilustra un cod propriu, nu sunt lipsite nici de spontaneitate,
nici de imagina\ie, nici de ]nfiorare real[ ]n fa\a universului, relev`nd un
destin inedit. Dac[ ]n Poezii se puteau identifica reminiscen\e eminesciene
=i, sub raport tehnic, recursuri barbiene, ]n Lauda lucrurilor poetul se indivi-
dualizeaz[ deplin, fie c[ mediteaz[ asupra elementelor, fie c[ observ[ meta-
morfozele regnurilor, fie c[ ]ntocme=te catagrafia obiectelor, revel`nd latura
lor muzical[, ascuns[, viziunea macrocos-mului ca =i percep\ia microcosmului,
reveriile, visul, aventura cunoa=terii, emo\ia v`rstelor, facerea =i desfacerea,
pozele =i tr[irile autentice, resuscit[rile mitice, toate sunt prilejuri de incon-
testabil lirism =i numai prestigiul istoricului =i criticului literar face ca aceast[
latur[ a crea\iei lui C[linescu s[ stea ]n umbr[. [...]
Via\a lui Mihai Eminescu 369
dac[ e drept c[ f[r[ gust nu se poate face critic[ literar[, gustul singur, ori
]nso\it fie de cea mai ]ntins[ cultur[ artistic[ =i umanist[, risc[ la tot pasul
s[ cad[ ]n anarhie, atunci c`nd lipsesc principiile estetice severe =i viziunea
istoric[. Exist[ ]ns[ f[r[ ]ndoial[, ]n aceast[ vast[ cercetare a crea\iilor bele-
tristice rom`ne=ti, numeroase intui\ii critice cuceritoare, nea=teptate, savuros
penetrante, ]nc`nt[toare ]n senzualitatea lor, =i care fac indirect din G.
C[linescu un mare critic literar =i din istoria sa una din cele mai importante
opere ale literaturii noastre, care va fi probabil gustat[ ]n viitor cu pl[cerea
cu care genera\ii ]ntregi au parcurs pe Plutarh, pe Erasmus, pe Brantôme, pe
Benvenuto Cellini, pe cardinalul de Retz.
G. C[linescu face literatur[, adic[ st[ sub o zodie estetic[ =i ]n operele
sale de interes istorico-monografic de pild[ monografiile ]nchinate lui
Eminescu =i Creang[ a=a cum au f[cut cultur[ un Asachi, un Heliade, un
Hasdeu, un Iorga: mereu aplicat estetic, av`nd pentru cunoa=terea psihologic[
a omului un interes extraordinar. }n seria analizelor operei eminesciene,
printre paginile cele mai bune sunt cele de critic[ psihologic[, ]ndeosebi
studiul eroticii eminesciene, de o sagacitate somptuoas[, vr[jit[, pagini care
din p[cate nu duc la un portret liric sintetic. Dintr-un deliciu prea necen-
zurat, dup[ cum se poate remarca =i ]n cursul de poezie ]nt`mpl[tor
purt`nd titlul de Principii de estetic[ G. C[linescu nu afl[ r[gazul de a se
opri la o poetic[ sistematic[, oric`t de fine =i juste ar fi at`tea din analizele
sale, oric`t de vivace curgerea de abstrac\iuni din Universul poeziei. A=a se
face c[ nu ne-a dat nici o singur[ pagin[ de viziune a Spaniei, a spiritului
spaniol, ci un fermec[tor registru al bibliofilelor sale petreceri hispanizante.
G. C[linescu zice: cine nu =tie s[ nareze nu-i istoric; pe de alt[ parte, el
sus\ine c[ adev[ratul istoric literar trebuie condi\ionat de criticul estetic. De
aici nu r[m`ne dec`t un pas p`n[ la critica literar[ luat[ ca form[ a nara\iunii,
a voca\iei epice =i cu toate c[ G. C[linescu n-a f[cut, ]n teoretician, acest
pas dec`t mai t`rziu, practic ]ns[ l-a ]mpins spre lunga sa c[l[torie prin
literatura rom`n[ de la origini p`n[ ]n prezent. Mai ]nt`i s-a plecat ]ns[
asupra biografiilor lui Eminescu =i Creang[ =i asupra operelor acestor clasici
fundamentali fa\[ de care s-a sim\it atras prin caracterul de elementaritate
=i de haos din existen\a lor material[ =i spiritual[, pe care gust`ndu-le cu
m[re\ apetit, =i-a propus s[ le nareze. Exemplar[ oper[ de istoric literar, prin
con=tinciozitatea informa\iei, prin inteligen\a obiectiv[ a interpret[rii docu-
mentelor, prin echilibrul aprecierilor, care fac dintr-]nsa adev[rat[ lucrare
=tiin\ific[ (poate fi ]n lini=te calificat[ drept academic[, de=i nu e deloc
\eap[n[, ci numai calm[), Via\a lui Mihai Eminescu nu exceleaz[ totu=i, creator
Via\a lui Mihai Eminescu 373
Str[mo=ii .................................................................................................................. 13
Gheorghe Eminovici ................................................................................................. 18
Raluca Eminovici =i copiii ........................................................................................ 30
Na=terea =i copilaria lui Mihai Eminescu (18501858) ......................................... 43
+colar la Cern[u\i (18581863) ........................................................................... 58
Privatist la Cern[u\i. Fugar cu trupa Tardini (18641866) .................................. 70
La Blaj (1866) .......................................................................................................... 88
Pribeag =i sufleur (18661869) ........................................................................... 101
Student la Viena (18691872) ............................................................................. 129
Student la Berlin (18721874) ............................................................................ 176
Bibleotecar =i revizor =colar (18741876) ........................................................... 196
Eminescu =i Junimea .............................................................................................. 218
Eminescu =i dragostea ............................................................................................ 249
Eminescu gazetar (18761883) ........................................................................... 273
Agonia moral[ =i moartea (18831889) .............................................................. 301
Masca lui Eminescu ................................................................................................ 340
Bibliografie eminescian[: via\a ................................................................................ 344
Aprecieri ................................................................................................................. 358
G. C[linescu
VIA|A LUI MIHAI EMINESCU
Ap[rut: 1997. Format: 70x1081/32
Coli tipar: 16,45. Coli editoriale: 17,54. Tiraj: 5000 ex.
Casa de editur[ «LITERA»
str. B. P. Hasdeu, nr. 2, Chi=in[u, MD 2005, Republica Moldova
Operator: Cristina Rusu
Tehnoredactor: Olga Perebikovski
Corector: Nadina Marciuc Redactor: Tudor Palladi
Editor: Anatol Vidra=cu
Tiparul executat sub comanda nr. .
Combinatul Poligrafic, str. Mitropolit Petru Movil[, nr. 35,
Chi=in[u, MD 2004, Republica Moldova
Departamentul Edituri, Poligrafie =i Comer\ul cu C[r\i