4.2. Analiza structurii poziti 4.2.1. Analiza structurii activului cu ajutorul ratelor de structura (Analiza stat aactivull Analiza structurii elementelor bilantului se relizeaza cu ajutorul ratelor calculate ca raport intre un element / 0 grupa de elemente ale bilantului si totalul grupei respective, sau totalul activului / totalul pasivului Construirea portofoliului de active si alegerea finantérii lor sunt determinate de factorii tehnici, in functie de specificul activitatii, de factorii economici, financiari si juridici. Analiza cu ajutorul ratelor de structura vizeaza urmatoarele aspecte: a. Stabilirea si evaluarea raporturilor dintre diferite elemente patrimoniale b. Evidentierea principalelor mutatii calitative in situatia mijloacelor si a surselor generate de schimbarile inteme si de interactiunea cu mediul economico-social c. Aprecierea stéirii patrimoniale si financiare d. Fundamentarea politicii si strategiei entitatii e. Caracteristicile sectoriale si gestiunea intreprinderii Ratele de structuré sunt foarte utile in evaluarea tendinfelor inregistrate, in identificarea sensurilor si intensitafii abaterilor faté de media ramurii in care functioneazé intreprinderea si a concurentilor principali si in alegerea deciziilor corective care decurg, Ratele de structura ale activului se determina fie ca ponderi ale grupelor de activ in totalul activului bilantier, fie ca ponderi ale diferitelor elemente in cadrul fiecdrei grupe. Ratele de structura ale activului se structureaza in: 1. Rata generala a imobilizarilor (Ri) 2. Rata generaléi a activului circulant (Rac) 3. Rata cheltuielilor in avans (Reav) 1. Rata generala a imobilizarilor (Ri) s2 determina ca raport procentual intre valoarea activelor imobilizate i activul bilantier si evidentiaza ponderea pe care activele imobilizate 0 dotin fn totalul activului bilantier. AL 109 4B R, Aceasta raté evidentiazé ponderea elementelor stabile care vor produce beneficii economice intr-o perioadé mai mare de un an.Marimea acestei rate permite evaluarea riscului asumat de investitori gi a flexibilitati financiare a intreprinderii. Cu cat valorile ratei sunt mai ridicate, cu atat nivelul imobilizarilor de resurse financiare este mai important, adica riscul activitatii este mai ridicat i flexibilitatea financiara mai redusa. Constituirea activului intreprinderii, mei ales in sectoarele productive care implica imobilizari importante si adaptarea continua le mutatiile tehnice gi tehnologice, presupune o reflectie strategica importanta. in vederea efectuarii unor comparatii in timp la nivelul aceleasi intreprinderi sau in raport cu concurentii si cu media pe ramura, precum si pentru asigurarea unor informatii pertinente, trebuie £4 se tind cont de politicile contabile gi fiscale (metodele de amortizare utilizate si continuitatea aplicarii lor in timp, reevaluarea activelor etc. . Sporirea ratei generale a imobilizarilor comparativ cu inceputul exercifiului financiar, semnifica 0 consolidare a infrastructurii entitati, si, pe aceasta baz, are loc o crestere a credibilitatii entitatii in fata investitorilor gi creditorilor. O diminuare a ratei inseamna, fie o recuperare a investitiei initiale, fie 0 neangajare a firmei in programe de investitii, fie o crestere mai accentuata a celorlalte elemente de activ (activele circulante si/sau cheltuielile in vans). Rata generalai a imobilizarilor se descompune in: 4.1, Rata imobilizrilor necorporale (Rin) 1.2. Rata imobilizarilor corporale (Ric) 1.3. Rata imobilizarilor financiare (Rir) 1.1. Rata imobilizarilor necorporale (Rw) evidentiaza ponderea pe care aceste categorii de active o detin in totalul activului imobilizat. ANCP 49 Ponderea ridicata a imobilizarilor necorporale arata interesul pentru achizitionarea sau productia unor asemenea imobilizari si este specifica marilor intreprinderi care dispun de resurse financaire suficiente pentru a le aloca licentelor, brevetelor, pentru a sustine activitati de dezvoltare. Evaluarea eficientei activitatii de dezvoltare este dificil de facut, avand in vedere caracterul cercetarii (fundamental, aplicata), aplicarea in productie, etapele de elaborare sau de aplicare a proiectelor.Cresterea valorii ratei semnificd fie 0 expansiune comercialé a entitatii, fie 0 perfectionare a sistemului informational economic, fie 0 consolidare a activitatii de cercetare care se desfasoara in cadrul entitatii etc. Diminuarea ratei imobilizarilor necorporale poate insemna: fie recuperarea prin amortizare, fie 0 neimplicare a intreprinderii in activitatea de cercetare sau in operatii de achizitionare a activelor altei intreprinderi, fie faptul c alte elemente ale activelor imobilizate (respectiv, imobilizarile corporale si/sau imobilizéirle financiare) inregistreaz un ritm de crestere superior ritmului de crestere a imobilizarilor necorporale. 1.2. Rata imobilizarilor corporale (Ric) evidentiazé ponderea pe care valoarea neté a acestor active o detin in totalul activului imobilizat Ry ACP AL Aceasta rata inregistreaza valori diferite in functie de specificul sectorului de activitate 100 al intreprinderii analizate, ca urmare a decizilor de selectie a proiectelor de investitii care creeaza valoare. Nivelul ridicat al ratei imobilzérilor corporale trebuie sa fie interpretat cu atentie: pe de o parte, el arata existenta unui risc ridicat asumat de proprietari, ca urmare a lichiditatii acestor active, care presupune in contrapartidé speranta de a obtine un profit satisfacdtor, iar pe de alta parte, mentinerea competitivitatii tehnologice intr-un mediu dinamic presupune schimbari sistematice ale tehnologiior utilizate Sporirea ratei imobilizarilor corporale constituie principala cale de angajare de noi credite, iar scdderea ratei poate insemna o restréngere a gajului financiar de care dispune entitatea, sau cresterea mai accentuaté a celorlalte elemente de active imobilizate (imobilizarile necorporale si/sau imobilizairile financiare) Marimea acestei rate e determinata, in primul rand, de natura activitatii. In ramurile industriei grele gi in cele care solicité echipamente importante ca volum si costisitoare, rata ‘inregistreaza valori ridicate. Datorita sistemului complex de variabile care au incidenté asupra acestui indicator, e dificil de stabilit o marime optima, o rata de referinta Totusi, se apreciaza ca pentru intreprinderile comparabile, rata imobilizérilor corporale masoara capacitatea acestora de a rezista in cazul unei crize, de a se adapta la schimbarea brusca a tehnicii gi cerintelor pietei.La entitatile cu 0 pondere ridieata a activelor corporal, opereaza mai dificil o conversie a activelor sale in disponibilitati, gradul de flexibilitate al entitati find mai redus. 1.3. Rata imobilizarilor financiare (Rie) se determina ca raport procentual intre valoarea imobilizarilor financiare gi totalul activului imobiizat. 100 7 Rata pune in evident ponderea pe care relatile financiar-patrimoniale externe o detin in totalul activulu! imopuiizat. R, Marile intreprinderi avand o situatie financiara favorabila (bund), prevad in strategia lor investifii importante in titluri financiare ale altor intreprinderi. Logica financiara a acestor plasamente pe termen lung rezida din teoria marginala si ia in calcul limitele dezvoltarii interne in conditii de eficienta crescatoare. jin timp ce cresterea ratei araté o expansiune a mecanismelor financiare cu terte entitati (filiale sau entitatii din cadrul grupului sau din afara grupului), scderea ei semnifica neangajarea companiei in operafiuni pe piata de capital, sau cresterea mai accentuata a celorlalte elemente de active imobilizate (imobilizari necorporale si/sau corporale). 2. Rata general a activelor circulante (Rac) araté ponderea pe care activele circulante 0 detin in totalul activului AC Rye = -100 AB Detularea avtivilali iilreprindesi, implica constiluirea la nivelul ieprinderii a anuinilor categorii de stocuri, a cdror conversie in lichiditati, in scopul de a recupera capitalul investit gi de a obtine profit, presupune transformarea in creante si, in final, in disponibilitat Importanta marimii acestei rate in procesul de luare a deciziilor este cu atat de mare, cu ct capitalul de lucru (fondul de rulment si necesarul de fond de rulment) este finantat prin credit la termen scurt. crestere a ratei comparativ cu perioada precedenta poate insemna: fie 0 incetinire a procesului productiv sau a derularii afacerii prin cregterea stocurilor, fie 0 accelerare a vanzarilor prin acordarea unui credit comercial pe termen mai lung partenerilor (clienti, debiton! divers!) fle 0 consolidare a lichiaitatll mediate a entitatll economice.jin scopul identificdrii cauzelor care determina starea acestui indicator, analiza se detaliaza pe trei nivele, si anume: 2.1. Rata stocurilor (Rs) 2.2. Rata creantelor (Rcr) 2.3. Rata trezoreriei (Rrr) 2.1. Rata stocurilor (Rs) se calculeaza ca raport procentual intre marimea stocurilor si valoarea activelor circulante. 100 AC Asigurarea echilibrului financiar este in mod direct dependent de decizia de alocare a capitalului in procesul de investitii si in capitalul de lucru aferent. Gestiunea stocurilor constituie o variabila importanta a acestui proces, vizdnd, in acest context teoretic, aspecte complexe privind abaterile fata de nivelul optim sau fata de media pe ramura, existenta stocurilor cu miscare lenta sau fara migcare, dificultatile in asigurarea continuitati si ritmicitafi activitati, avand incidente importante asupra performantelor si pozitiei financiare a intreprinderi Aceste rate pot lua valori diferite in funclie de specificul sectorului de activitate. Astfel - in cadrul intreprinderilor producétoare de bunuri se identifica trei categorii importante de stocuri: stocuri de materii prime si materiale consumabile, stocuri de produetie in curs de executie, stocuri de produse finite - intreprinderile distribuitoare prezinta intotdeauna stocuri de mairfuri si ambalaje - intreprinderile prestatoare de servicii inregistreaza un nivel scdzut al acestei rate O crestere a ratei stocurilor semnificd fie marirea duratei ciclului productiy, fie cresterea productiei pe stoc, fie cresterea stocului de marfuri si ambalaje. Rata stocurilor se analizeaza prin prisma componentelor sale: a). Rata stocurilor de materii prime gi materiale consumabile (Rsur) b). Rata stocurilor de productie in curs de executie (Rsece) c). Rata stocurilor de produse finite si mrfuri (RsPr) d). Rata avansurilor pentru cumparari de stocuri (Ravs) a). Rata stocurilor de materii prime si materiale consumabile (Reve) pune in evident& ponderea pe care aceste stocuri o detin in totalul stocurilor.O crestere a ratei semnifica: fie 0 aprovizionare peste de necesar, fie 0 schimbare a structuni de fabricatie, fie o incetinire a vitezei de rotatie a stocurilor. b). Rata stocurilor de productie in curs de executie (Rsrce) pune in evidenté ponderea pe care stocurile de productie in curs de executie o detin in totalul stocurilor. SPCE Revce = 100 O crestere a ratei poate insemna: o mérire a duratei ciclului de fabricatie, o cregtere a valorii productiei in curs de executie ca urmare a schimbarii structurii de fabricatje, o crestere a costurilor de productie etc. ¢). Rata stocurilor de produse finite si marfuri (Rser) pune in evidenta ponderea pe care stocurile de produse finite si marfuri o detin in totalul stocuritor. Cresterea ratei sporeste nevoia de finantare a acestor stocuri d). Rata avansurilor pentru cumpérari de stocuri (Ravs) evidentiazé fluxurile monetare avansate de firma pentru cumparare de stocuri p= 4¥S 109 Ss O sporire a rate semnifica o cregtere a imobilizarilor de numerar la tert, pentru achizitionarea de stocuri Rata stocurilor ia valori diferite de la un sector la altul, in functie de natura activitatii, ea fiind mai ridicata la entitafile din sfera productiei si distributiei de bunuri materiale. Durata ciclului de exploatare se reflecté direct in aceasta rata. La intreprinderile cu durata a ciclului de fabricatie mare, rata stocurilor inregistreaza valori ridicate. Totodata, nivelul stocurilor se modificd sub influenta factorilor conjuncturali si a conditilor pietei ‘Anumite componente speculative pot determina o majorare a stocurilor, respectiv o diminuare a acestora. Este, in special, cazul unor meterii prime la care se inregistreaz4 frecvent fluctuatii de preturi. De asemenea, o crestere a volumului de activitate, genereaza o sporire justificata a stocurilor. incetinirea rotafiei stocurilor, formarea stocurilor cu migcare lenta sau fra miscare, se apreciaz& negativ, datorité dificultatilor de transformare in lichiditati. cu consecinte negative asupra solvabilitatiifirmei,2.2. Rata creanfolor (Ren) pune in evident’ ponderea pe care valoarea creantelor 0 detine in totalul activului circulant. Rep = 100 AC Marimea acestei rate este determinata de natura relatilor intreprinderii cu partenerii externi din aval, de termenele de incasare pe care le acorda clientelei sale. Astfel, un nivel ridicat al ratei si o evolutie in sensul cresterii acesteia, arata faptul c& intreprinderea, fie si-a extins relatiile cu partenerii extemi, fie a acordat un credit comercial pe o perioada mai indelungata clientele! sale, ambele situat insemnand pentru tirma o imobilzare monetara semnificativa. Pentru evidentierea unor aspecte analitice, dar cu implicatii asupra echilibrului unei entitati, este utilé aprofundarea analizei creantelor, respectiv determinarea unor rate analitice, avand in vedere: - natura creantelor: - creante legate de ciclul de exploatare (creante comerciale) - creante diverse (asupra personalului, statului, actionarilor etc.) ~ certitudinea realizarii lor: - creante cere - creante incerte (nerealizate la termen si a cdror incasare devine nesigura, aparute ca urmare a incdlcarii legislatiei financiare) - termenul de realizare: _- creante pe termen scurt (pana la 10 zile) - creante pe termen mediu (10-30 zile) - creante pe termen lung (peste 30 de zile) Datele privind creantele, detaliate dupa aceste criterii, pot fi obtinute din nota explicativa ,Situatia creantelor’. 2.3. Rata trezoreriei (Rra) evidentiaza ponderea pe care trezoreria (investitile financiare pe termen scurt + Casa i conturi la banci) o define in activul circulant. R, = 100 Cresterea ratei araté 0 consolidare a lichiditatii si solvabilitaii financiare, precum si o imbunatatire a rentabilitétii monetare a societifii comerciale analizate. Informatiile fumizate de aceasta rat sunt extrem de fragile necesitand o interpretare nuantata de la caz la caz. jinsagI marimea (nivelul) disponibilitatlior poate avea 0 dubla semniticatle.© valoare ridicat& a disponibilitatilor poate reflecta o situatie favorabila in termeni de echilibru financiar, dar poate fi si semnul delinerii unor resurse ineficient utilizate, al unor resurse neproductive. De asemenea, disponibilitatile pot inregistra variatii de mare amplitudine in intervale foarte scurte: in cateva zile incasarile pot sA creasca foarte mult datorité unor intréri importante de fonduri monetare, ca urmare a incasarii unor clienti etc., sau dimpotriva, nivelul disponibilitatilor poate s& scada ca urmare a unor plati concentrate in timp. Pentru o analiza pertinenta, si pentru a evita interpretarile eronate, se impune ca aceasta rata sd fie studiata in corelatie cu rata creantelor. Pe baza experientei practice, se apreciaz c& disponibilitaiile banesti pot satisface cerintele de plat& imediaté gi au un nivel optim, dacd detin ponderea de 3-5% din totalul activului. Daca disponibilitatile banesti sunt sub limita minima necesara, pentru perioada mai mare de timp, inseamna: - incapacitate de onorare a platilor imediate = intarzieri in onorarea obligatiilor, ceea ce duce la penalitati si costuri suplimentare - nevoia de a apela la credite de trezorerie purtatoare de dobanzi Daca disponibilitatile banesti se afl pantru perioad& mai mare de timp la un nivel superior necesarului curent, inseamnéa: = imobilizari de lichiditati, neangajarea lor in afaceri - nefructificarea si neconservarea lichiditatilor avand in vedere efectele inflatiei - ipsa unei politici de plasamente care s& asigure, pe de o parte, mentinerea valorii banilor, iar pe de alta parte, realizarea unor venituri suplimentare din dividende sau dobanzi si/sau din vanzarea titlurilor detinute la preturi mai mari decat cele de achizitie Printr-o politicé rational i eficientéi de investiti gi de plasamente, soldul mijloacelor banesti, care au cel mai ridicat grad de lichiditate, devine, de multe ori, simbolic. 3. Rata cheltuielilor in avans (Rcav) arata ponderea pe care cheltuielile de repartizat pe mai multe exercitii o detin in totalul activului _car Sporirea ratei poate insemna utilizarea rezervelor monetare in exercifiul curent pentru obfinerea unor beneficii viitoare.4.2.2. Analiza struct capitalurilor proprii cu ajutorul ratelor de structura (Analiza statica a datoriilor si a capitalurilor proprii) Ratele de structura ale surselor de finantare evidentiaza doua aspecte: ‘A ponderea pe care grupele de posturi de datorii si capitaluri proprii o detin in totalul datoriilor si capitalurilor proprii B — raportul in care se afla doua grupe/subgrupe de datorii si/sau capitaluri proprii A. in prima categorie de indicatori se evidentiaza urmatoarele rate: 1. Rata autonomiei financiare totale (Rarr) 2. Rata patrimoniului public (Reus) 3. Rata patrimoniului privat (Rerv) 4, Rata provizioanelor pentru riscuri si cheltuieli (Rev) 5. Rata general a serviciului datoriei (Rso) 6. Rata veniturilor in avans (Rvav) 4, Rata autonomiei financiare totale (Rart) evidentiazi gradul in care entitatea poate face fata obligatillor de platé. Rata se determina ca raport procentual intre capitalurile proprii (CPR) si totalul datorilor si capitalurilor proprii (PB), Ragz am 100 PB In conformitate cu O.M.F. nr. 5896/1995, acest indicator se mai numeste si ,solvabilitate patrimonialé”. O valoare ridicata a nivelului acestui indicator semnificé 0 sporire a capacitatti de autofinantare a entitatii, iar solvabilitatea patrimoniala este considerata buna atunci cand valoarea ei depageste 30%. Autonomia financiaré se poate consolida in conditile cresterii resurselor proprii reflectate in ratele parfiale ale autonomiei financiare totale, si anume: 1.1. Rata capitalurilor (Rc) araté ponderea pe care capitalurile entitatii o dein in totalul capitalurilor proprii ° ~ CPR in capitalul ential sunt Incluse urmatoarele elemente: capitalul social subscris s/sau R 100 varsat si patrimoniul regiei. in situatia in care entitatea este privata, capitalul ei coincide cucapitalul social, O sporire a acestei rate fata de perioada precedent, semnified o intarire a capacitatii de autofinantare a intreprinderii, si pe aceasta baz, a autonomiei financiare. 1.2. Rata primelor de capital (Re) araté ponderea pe care primele de capital o detin in totalul capitalurilor proprii ale entitatii PC. 100 Roc = CPR in situatia in care rata inregistreaza o crestere faté de perioada precedenta, inseamna c& au avut loc noi emisiuni de actiuni si/sau obligatiuni, care intaresc autonomia financiara si capacitatea de autoninantare a tirmel. 1.3, Rata rezervelor din reevaluare (Reev) arata ponderea pe care rezervele din reevaluare © detin in totalul capitalurilor propri 100 Reev = CPR Sporirea ratei semnificd faptul cA enttatea a efectuat operatiuni de reevaluare a activelor corporale i a celor financiare, cea ce conduce la intarirea capacitatii financiare a entitati 1.4. Rata rezervelor (Rr) arat ponderea resurselor de finantare constituite in conformitate cu prevederile legale, in totalul capitalurilor proprit Re a 100 1.5. Rata profitului/pierderii reportat(e) (Rrrer) arata ponderea pe care rezultatul reportat 0 define in totalul capitalului propriu a“ 100 Daca e vorba de pierdere (sold debitor), atunci 0 crestere a acestei rate semnifica 0 decapitalizare a entitatii. Daca e vorba de profit nerepartizat (sold creditor) din exercitiul precedent, atunci sporirea acestei rate are un impact favorabil asupra finantariiintreprinderi, din surse propri.1.6. Rata profitului/piorderii oxercifiului financiar (Rene) araté ponderea pe care rezultatul net al exerciiului o define in totalul capitalului propriu Raye = 2X 100 CPR Sporirea ratei atunci cAnd rezultatul net al exercitiului imbraca forma pierder (sold debitor), duce la scdderea capacitatii de autofinantare prin decapitalizarea entitatii, iar atunci c&nd imbraca forma profitului (sold creditor), duce la sporirea capacitatii de autofinantare a acesteia. 2. Rata patrimoniului public (Reus) araté ponderea pe care patrimoniul public o define in totalul surselor. O crestere a ratei semnificd o intarire a capacitafii economice a entitati, precum si o crestere a valorii patrimoniului public incredintat spre administrare intreprinderi 3. Rata patrimoniului privat (Rerv) arata ponderea pe care patrimoniul privat o define in totalul surselor. Roy = 28 100 PB O crestere a ratei semnifica o intarire a capacitatii economice a entitati, precum si o crestere a valorii patrimoniului privat aflat in administrarea sau proprietatea entitati ‘economice. 4, Rata provizioanelor (Rev) pune in evidenta ponderea rezervelor create de entitate in scopul evitérii unor pierderi cauzate de factori exogeni sau asigurarii platii beneficiilor angajatilor. O sporire a ratei semnificd 0 crestere a capacitatii de autofinantare a firmei5. Rata generala a serviciului datoriei (Reo) (rata de indatorare global) evidentiaz’ ponderea pe care obligatille totale fata de terti o defin in totalul capitalurilor proprii si a datorillor. Dr Ry = =~ 100 PB unde: DT — reprezint& datorille totale ale firmei (Datorii pe termen scurt (D) si Datorii pe termen mediu si lung (G)) Cu cat aceasta raté se indeparteazd de 100%, cu atat sporeste independenta tinanciara a entitati. O depagire a limiter de 3U% se poate extinde pana la maxim 90%, extensia mai mare insemnénd pierderea controlului asupra entitatii Avand in vedere modul de imparjire a datoriilor, pe termene de exigibilitate, potrivit actualelor reglementari (O.M.F. nr. 1802/29.12.2014), aceasta rata are urmatoarele componente: - rata serviciului datoriei pe termen scurt Ryps = DES. 100 DT - rata serviciului datoriei pe termen mediu si lung gg = DIME. 199 DT Indiferent de perioada de referinté, marimea acestei rate poate fi influentaté de urmatoarele rate partiale ale indatorarii globale, si anume: 5.1. Rata datoriilor bancare (financiare) (Ros) reprezint ponderea pe care imprumuturile fat’ de banci gi alte institutii financiare o detin in totalul datoriilor entitati ae nD unde: DB = imprumuturi din emisiuni de obligatiuni + Sume datorate institutillor de credit (1.042D)+(1G42G)) Cresterea ratei duce la cresterea indatorarii la termen a intreprinderii, cu implicatii R 100 favorabile din punctul de vedere al finantari activitatii de investiti, dar care poate crea probleme de lichiditate financiara, daca activitatea de exploatare nu este in masura sé genereze suficient numerar. Pentru aprecierea incidentei utilizérii capital 11 imprumutat asupra rezultatelor entitAti, e necesar sa se analizeze efectul de indatorare. Prin efect de indatorare se intelege rezultatulfinanciar pozitiv sau negativ care rezulta ca umare a folosirii creditului in calitate de capital Profit brut El se obine comparand rata rentabilitatii economice (R, = Total activ 100) cu costul capitalului imprumutat (d — rata dobanzii) Efectul de indatorare este direct proportional cu structura financiara si cu diferenta dintre rata rentabilitétii economice (Re) gi rata dobanzii (d) Datorii bancare —_———(R,-d) Capital propriu Dacd Re>d rezulta efect de indatorare pozitiv (situatie favorabila pentru firma). Daca Re

S-ar putea să vă placă și

• Examen Partial Control - Rezolvare - Var 4 - 28 Ian

  

  Document2 pagini

  Examen Partial Control - Rezolvare - Var 4 - 28 Ian

  AndreeaClaudiaIuga

  Încă nu există evaluări
• Conta Instit de CR

  

  Document7 pagini

  Conta Instit de CR

  AndreeaClaudiaIuga

  Încă nu există evaluări
• Grile APROFUNDATA

  

  Document31 pagini

  Grile APROFUNDATA

  AndreeaClaudiaIuga

  100% (1)
• • Reviste
  • Podcast-uri
  • Partitură
• Examen Final Control Gestiune Var 2 - 28 Ian - Rezolvare

  

  Document3 pagini

  Examen Final Control Gestiune Var 2 - 28 Ian - Rezolvare

  AndreeaClaudiaIuga

  Încă nu există evaluări
• Examen Partial Control - Rezolvare - Var 3

  

  Document2 pagini

  Examen Partial Control - Rezolvare - Var 3

  AndreeaClaudiaIuga

  Încă nu există evaluări