Sunteți pe pagina 1din 16

UNIVERSITATEA BABES BOLYAI CLUJ NAPOCA EXTENSIA SATU MARE FACULTATEA DE STIINTE POLITICE, ADMINISTRATIVE SI ALE COMUNICARII

ECONOMIA FRANTEI

Stud: Vasilovici Boglarka Spec: Administratie publica Anul I. Zi

Satu Mare, 2010

Frana este situat n zona vestic a Europei. E un stat destul de mare, cu o suprafa de 547 030 kilometri ptrai. Se nvecineaz cu Belgia, Luxemburg, Germania, Elveia, Italia i Spania. Zona de rm este de 5500 de kilometri lungime. Aceast lungime total se maprte ntre cele 4 ntinderi maritime: Marea Nordului, canalul Mnecii, Oceanul Atlantic i Marea Mediteran. Republica Francez este alctuit din Frana Central (mprit n 22 de regiuni), 4 regiuni de peste mri (Guadelupa, Martinica, Guyana i Reunion), 4 colectiviti de peste mri (Polinezia francez, Noua Caledonie, Walis i Futuna) i teritoriile franceze sudice i arctice care au un statut special (Mayotte, St. Pierre i Miguelon). Capitala Franei este Paris. Alte orae mari sunt de exemplu Marseille, Lyon sau Nice. n ceea ce privete organizaiile internaionale, Frana este membru al EU, NATO, ONU, G8 i a altor organizaii. Moneda oficial este Euro, iar limba oficial franceza. Economia Frantei depinde de situatia economica conjuncturala si structurala a Frantei de azi. In 2008, Franta a fost a 5-a putere economica mondiala dupa Statele Unite, Japonia, China si Germania. In anul 2008, valoarea produsului intern brut a fost de 1950,1 miliarde de euro. Economia franceza este o economie de servicii: sectorul tertiar ocupa 77,6% din populatia activa, sectorul primar (agricultura si pescuitul) nu reprezinta mai mult de 2% si sectorul secundar (industria) 20,4% ( in 1999). Economia Frantei este din ce in ce mai deschisa, ocupa un loc important in schimbul de comert international. In 2006, exportul reprezinta 26% din PIB si importul 27%. Balanta comerciala a devenit deficitara in 2004, si acest deficit a crescut in 2005 si 2006. Procentul somajului ramane mai ridicat fata de celelalte tari dezvoltate (anexa nr.1.). Franta face parte din tarile fondatoare a Uniunii Europene, si a zonei euro. Fiind inima unei zone dezvoltate din punct de vedere economic, economia lui a beneficiat de punerea in functiune a pietei comune europene. Interventia statului in economie este foarte important. ISTORIA ECONOMICA A FRANTEI Pana in 1973 Inca de la origini, cresterea economica a Frantei, a fost de multe ori influentata de demografie. Sub Ludovic al XIV-lea Franta a fost o tara dominanta din punct de vedere economic. Prima revolutie industriala a inceput in Anglia in secolul al XVIII-lea, pe urma s-a intins in tarile Benelux, Franta n-a cunoscut un decalaj industrial datorita liberalizarii economiei in secolul al XIX-lea. Franta este o tara prospera, care a ajuns dezvoltarea economica a Angliei. In 1880, a produs 10% din productia mondiala. Cele doua razboaie mondiale din secolul XIX-lea, pe urma decolonizarea au redus ponderea economiei a Europei. Glorios 30 Intre anii 1945-1973 Franta cunoaste o perioada importanta de crestere a economiei. Economistul Jean Fourastie, a calificat cei 30 de ani de glorie. Este o perioada mai inalta de crestere, care a permis Frantei sa-si organizeze tehnologia si productia, care in timpul razboaielor s-a distrus. Dupa 1973 Franta beneficiaza de un nivel de viata ridicat, dar urmeaza o perioada de criza incepand cu primul si cu al doilea soc petrolier. Multi ani franta ramane a patra putere economica, departe de marea Britanie (2346 miliarde dolari in 2006). Statisticile macroeconomice aratau o regresie semnificativa in economia internationala. In 1980, franta a fost una dintre tarile bogate din lume, PIB-ul pe locuitor era la al 6-lea rang mondial, dupa SUA, Elvetia, Luxembourg, Islanda si Canada. A intrecuit pe Germania si Japonia. In 1994 PIB-ul pe locuitor in franta era al 13-lea. In 1999, cand a luat nastere zona euro,moneda unica marcheaza inceputul colaborarii economice a tarilor in interiorul uniunii economice si monetare. In 21 iunie 2005, Ministerul Economiei Thierry Breton, a alertat opinia asupra a doua indicatoare. Un indicator este marirea datoriei publice al Frantei, care a depasit 60% din PIB. Al doilea indicator este taxa de activitate a Frantei:intrarea tarzie a tinerilor in viata activa ( 22 de ani) si scaderea anilor de pensie (57 ani), taxa slaba de lucru a muncitorilor in varsta (anexa nr. 2, 3). SCHIMBURI EXTERIOARE: Economia Frantei este al 5-lea exportator mondial de bunuri, a 4-a de servicii, a treia pentru produse agricole si agroalimentare. Este prima destinatie turistica mondiala. (anexa nr.4).

Schimb de bunuri: Soldul schimbului exterior de bunuri se aprofundeaza incepand din 2002 cu un deficit de 26,6 miliarde de euro pana in 2006. exportul este 389 miliarde euro, importul 430 milarde euro. In 2002, cu 5,1% de export mondial, franta este a 4-lea exportator mondial, egal cu China, inainte de SUA, Japonia si Germania (anexa nr 5). Principalele sectoare din 2006: - agroalimentara (+8,9 miliarde euro) - automobile (+ 5,5 miliarde euro) - bunuri de echipamente (+ 7,4 miliarde euro) Sectoare deficitare ( 2006): - energia 45,8 miliarde dublu fata de 2003 Schimbul de servicii: Soldul schimbului de servicii ramane pozitiv in 2006 (+2,6 miliarde euro) datorita turismului, care singur a facut +10, 1 miliarde euro. Moneda: 1 ianuarie 1999, euro a intrat in locul francului, moneda veche nationala. Din 1999, conducerea politicii monetare nu s-a facut numai de catre Directia Trezorului sau de catre Banca Frantei, s-a incredintat zonei euro de catre Banca Centrala Europeana(BCE) (anexa nr 6). Populatia activa constituie factorul de munca. In 2005, 24,9 milioane de persoane formau populatia activa, in 1995, 22,3 milioane de persoane. Franta este singura tara europeana in care salariul minim este mai mare de 60% din salariul mediu pe economie. Rata somajului este cea mai ridicata din vechea Europa occidentala, de 9,5% fata de media europeana de 7,9%. La fel de mare este si rata somajului in randul tinerilor, de 22,3% fata de 16,7% in UE. Multi dintre tinerii someri din Franta sunt musulmani. . Pusi in fata costurilor mari ridicate de acesta, intreprinzatorii recurg la disponibilizari sau opteaza pentru un numar mai redus de angajati. Slaba pregatire profesionala si prejudecatile rasiale ii fac pe tinerii musulmani victimele sigure ale salariului minim. Numarul somerilor a fost 2,717 milioane in 2005, 2,899 milioane in 1995(anexa nr 7, 8). In Franta unitatea de calcul a impozitului pe venit este familia. Determinarea coeficientului familial se face astfel: 0,7 unitati unitati de consum fiecarui membru peste 14 ani, 0,5 unitati de consum celor sub 14 ani si 0,3 unitati pentru cheltuielile fixe ale familiei, indiferent de marimea ei. Pentru determinarea impozitului se porneste de la venitul familiei pe anul anterior (fara prestatii familiale) care se mparte la coeficientul familial, obtinndu-se venitul/unitate fiscala. Impozitul se stabileste progresiv, pe transe de venit impozabil pe unitate fiscala. Investitii: Franta in 2005 a fost la locul 3 pentru investitii directe in strainatate, cu un flux de 63,5 miliarde de dolari. Acest flux este fluxul de rascumparare a intreprinderilor franceze, de catre intreprinderi straine, si nu reprezinta realmente investitia productiva realizata pe teritoriul Frantei. Intreprinderile: Franta poseda un numar mare de intreprinderi care sunt lideri mondiali. Problema e, ca nu sunt destule intreprinderi mici sau mijlocii, si nu exista destule surse financiare pentru reinvestitii. Intreprinderile mari: Franta are cateva intreprinderi lideri mondiali in sectoarele de activitate. Tutela statului pe sectoare economice se infiintau dupa iesirea din al II-lea razboi mondial care a permis reconstructia si nationalizarea. Guvernarea de dreapta si de stanga, nu au modificat aceasta situatie pana in 1980. Guvernarea de stanga, cu alegerea ca presedinte a lui Francois Mitterrand,a fost urmat de un val de nationalizare in 1981-82, dupa care a urmat o adevarata dificultate economica, cu turnarea de rigoare din 1983. La guvernarea succesiva s-au privatizat intreprinderile publice. Comisia Europeana supervizeaza concurenta economiei si evita abuzul pozitiei dominante. Crearea de intreprinderi si inovatii: Crearea de intreprinderi a progresat in Franta ajungand la 322.000 de creatii in 2007, crescand cu 13% in raport cu anul 2006. Productia sectoarelor (anexa nr. 9.):

Sectorul primar: Sectoarele primare se grupeaza in agricultura, pescuit, exploatare forestiera, miniere si vanatoarea. Agricultura: cu o productie estimata la aproximativ 64 miliarde euro, in 2005, Franta ocupa primul loc in privinta productiei agricole, la nivelul tarilor membre ale UE, detinand circa 23% din volumul total si fiind urmata de Germania si Italia, cu ponderi intre 15% si 16%. Principalele productii sunt: cerealele, graul, porumbul, zaharul, vinul, lactatele, fructele, legumele, animalele, productia carnii. Agricultura este faza industriei agroalimentare. In 2004, Franta a produs 70 milioane tone de cereale. Cresterea animalelor are un loc important in economia Frantei. Produce mai mult de 20 milioane capete de bovine, 16 milioane de porcine, 9 milioane de ovine. Astfel produce un sfert din cantitatea de bovine din Europa. Sectorul agricol reprezinta 3% din PIB-ul Frantei, iar industria agricola si alimentara reprezinta 4.5% din PIB. In privinta suprafetelor cultivate, Franta ocupa primul loc intre tarile UE, detinand conform recesamantului agricol din 2000, un numar de 663.800 exploatatii agricole, desfasurate pe 32,5 milioane hectare (suprafata totala destinata agriculturii pe teritoriul Frantei metropolitane). In anul 2002, cresterea productiei de cereale si plante oleaginoase a fost ponderata de scaderea preturilor, in ansamblu. Valoarea productiei a ramas stabila, cresterea in volum a acesteia compensand scaderea preturilor. Balanta comertului exterior cu produse agroalimentare, in 2005, a inregistrat un sold pozitiv de: +8,4 miliarde euro, in cresterea fata de 2004 (+7,4 miliarde euro), atat exporturile, cat si importurile inregistrand cresteri cu +3% (+38 miliarde euro), respectiv +0,5% (+29,5 miliarde euro). Productia de lemne: Franta este o tara cu multe paduri, avand multe suprafete forestiere, protehate sub titlul: biodiversificate. Viticultura: este renumita ( Bordeaux, Champagne, Bourgogne, Cote du Rhone). Floricultura : regiunile calde si mediterane (Provance) - cultura de castane (Ardeche) - recolta de alge din Bretagne (varech) Sectorul secundar: - reprezinta 20,6 % din PIB in 2000 - cuprinde industria,manufacturiera si constructia Industria: In ultimii cincizeci de ani, o serie de ramuri industriale, precum industria aerospatiala, industria constructoare de masini, chimia, farmaceutica, construtiile feroviare si telecomunicatiile au cunoscut o puternica dezvoltare, detinand o parte tot mai importanta din industria franceza, in detrimentul unor ramuri industriale traditionale: industria metalurgica, industria usoara (textile-imbracaminte). Industria auto reprezentata de cei doi mai constructori francezi, Renault si grupul PSA (Peugeot-Citren), este in prezent industria manufacturiera cea mai importanta din Franta. Productia industriala din aceasta ramura a inregistrat, in anul 2004, o crestere in volumul cu 5,9%, de trei ori mai mare, comparativ cu cresterea de 2%, inregistrata de industria manufacturiera, in ansamblu. Anul 2005, a consemnat un nou record in materie de productie, pentru constructorii francezi, cu aproape 5 milioane de automobile fabricate (+3,2%). Productia industriala franceza a inregistrat, in anul 2005, o diminuare cu 0,8%, continand tendinta incetinirii cresterii amorsata in anii precedenti (0,6% in 2003 si 4,6% in 2004). Principalele ramuri sectoriale au inregistrat in 2005 urmatoarele evolutii: - industria usoara (textile, incaltaminte, marochinarie-pielarie)-declin si scadere la nivelul tuturor subramurilor (-18% sectorul imbracaminte, -9% sectorul incaltaminte, pielarie); - industria farmaceutica, parfumerie si produse de intretinere- crestere usoara (+3,3% sectorul farmaceutic; - industria bunurilor de consum (mobila, aparatura electromenajera, electronica, ceasornicarie); - usoara ameliorare; - industria meterialelor de transport- s-a caracterizat printr-un declin al industriei aeronautice (scaderea livrarilor de avioane Airbus, in 2005 la 162 aparate, comparativ cu 184 avioane, in 2004) si o crestere a industriei de constructii navale (+5% in 2005); - industria echipamentelor mecanice- scadere cu 2%; - industria electronica si telecomunicatii- declin (-6%, sectorul telecomunicatiilor); - industria materialelor de constructii- stagnare si o crestere usoara pentru industria sticlariei: +2%;

- industria lemnului, hartiei si cartonului- un nivel ridicat pentru sectorul de papetarie si carton; - industria chimica: stagnare; - industria cauciucului si materialelor plastice: ameliorare si redresare in 2005; - industria siderurgica si materiale neferoase- crestere pentru sectorul siderurgic cu 10% si declin pentru sectorul metalurgiei neferoase. Constructii: Intre 2004-2006 a inflorit sectorul constructiilor. Intre 1998-2000 cresterea cumulata a preturilor este 88% pentru case noi si 61% pentru apartamnete noi. Sectorul tertiar: Unele bnci franceze i asigurri (BNP Paribas, Societe Generale, AXA, ...) ocup o pondere semnificativ n sectorul bancar francez. Acestea sunt printre companiile care angajeaz cel mai mare numr de persoane. Bursa din Paris este locul cotatiei actiunilor obligatiilor si a productiei derivate. Serviciile: Incepand din anul 1990, in Franta, productia de servicii a inregistrat o crestere medie superioara cresterii economice, fapt care a permis crearea de catre sectorul serviciilor comerciale, pe parcursul a 10 ani de zile, a unui numar de peste 1.300.000 de locuri de munca. Dintre cele trei componente ale serviciilor comerciale (servicii ale intreprinderilor, servicii destinate particularilor si serviciile imobiliare), sectorul serviciilor intreprinderilor a continuat sa fie cel mai dinamic (+5,7%) si datorita activitatilor legate de noile tehnologii, respectiv serviciile de telecomunicatii (+17,3%), serviciile informatice (+8,5%) si activitatile din cinematografie si video. Sectorul serviciilor destinate persoanelor fizice (hoteluri, restaurante, agentii de voiaj, etc) a cunoscut o crestere usoara (+1,5%), iar cel al serviciilor de promovare si gestiune imobiliara si-a continuat tendinta de declin. Reducerea cresterii valorii adaugate pentru serviciile comerciale, in anul 2005 (+2,2%, fata de +4% in 2004), a fost mai mica, comparativ cu cea a economiei, in ansamblu (+1,7% in 2005, fata de +4,1% in 2004) si cea a industriei manufacturiere (+2% in 2005, fata de +5,1% in 2004). In ceea ce priveste serviciile necomerciale, datorita unei cresteri sustinute a cheltuielilor sanitare realizate de familiile franceze, anul trecut, acestea au cunoscut un ritm de crestere, situat in jurul procentului de 3%. Comertul si turismul: Desi, valoarea schimburilor comerciale de bunuri si servicii precum si fluxurile de investitii au cunoscut n 2004 un nou recul, urmare a conjuncturii economice interne si internationale nefavorabile.. Comertul exterior francez a atins un vrf n anul 2000, urmat n anii urmatori de un fenomen de diminuare att a exporturilor si ntr-o masura mai importanta a importurilor, reflectnd astfel ncetinirea cresterii economice n Franta. Sigurul rezultat pozitiv n 2002 a fost nregistrarea unui excedent comercial, de circa 2,8 miliarde Euro, n conditii FOB-CIF conform datelor EUROSTAT, si la aproape 10 miliarde Euro, n conditii FOB-FOB conform datelor vamale franceze. Aceasta se nscrie ntr-un context de repliere mai accentuata n 2002 a importurilor (-5,2% n conditii CIF si -3,5% n conditii FOB) fata de exporturi (-2,9%, conform datelor EUROSTAT si de -1,3% conform datelor vamale). In anul 2005, comertul cu amanuntul a continuat tendinta de incetinire manifestata si in anul 2004. Ritmul de crestere al vanzarilor magazinelor nealimentare, specializate s-a redus la jumatate, cu exceptia farmaciilor care au inregistrat o crestere a volumului cu +2,2%. In privinta suprafetelor mari comerciale, de alimentatie generala (grandes surfaces), cresterea a fost de +1,3%, identica cu cea din 2004. Comertul privind reparatiile auto a stagnat, iar vanzarile de autovehicule s-au diminuat. Comertul en-gros a progresat in volum, in anul 2005, cu +2,6%, dupa incetinirea inregistrata anul precedent. La sfarsitul anului 2005, in sectorul comertului francez erau angajati un numar de 2.950.000 persoane. Exportul Frantei este dominat de produsele destinate utilizarilor industriale, respectiv bunurile de echipament si bunurile intermediare. Se remarca pozitia importanta detinuta de industria auto, care si-a mentinut cresterea n 2005, alaturi de bunurile de consum si cele agroalimentare. Structura importului francez este dominata de bunurile intermediare si bunurile de echipament, rezultat al nevoilor de materii prime, al actiunilor de subcontractare industriala si al specializarilor intraramuri; totusi, importurile acestor categorii de produse au nregistrat scaderi importante n 2002 reflectnd coonjunctura mai putin favorabila din economia franceza. Se reamarca, de asemenea, ponderea ridicata a importurilor de bunuri de consum si mentinerea tendintei de crestere a acestora, ca si a importurilor legate de industria auto.

Orientarea geografica a comertului exterior francez: Comertul exterior al Frantei se desfasoara n proportie majoritara (peste 7/10) cu Europa, iar n cadrul acestei regiuni Uniunea Europeana detine peste 85%. Comertul cu tarile continentului amercian, de sud si de nord, reprezinta numai circa 1/10 din schimburile totale ale Frantei (din acesta, peste 70% se realizeaza cu SUA). Comertul este excedentar cu Europa (mai putin zona Euro), cu America, Africa si Orientul Apropiat si Mijlociu, si deficitar cu celelate zone din care se detaseaza zona asiatica (n special datorita importurilor de titei). In anul 2004, schimburile comerciale au scazut cu toate regiunile lumii (exceptie Africa la export), cele mai accentuate diminuari nregistrndu-se cu zona Americilor de Nord si Sud si, respectiv, Asiei. Comertul exterior francez se caracterizeaza printr-o puternica concentrare geografica. Jumatate din acesta se efectueaza cu numai cinci state, att la export ct si la import, respectiv Germania, Marea Britanie, Spania si Italia la export, si Germania, Belgia, Italia, Marea Britanie si Olanda la import. Primii 10 parteneri concentreaza 67,8% la export si 72,2 la import. Dintre acestia, la export, 7 sunt membri ai UE, 1 membru al Spatiului Economic European, la care se adauga SUA si Japonia; la import, situatia este relativ asemanatoare, numai ca n locul Portugaliei apare China intre primii 10 parteneri. In 2002, schimburile comerciale au scazut cu majoritatea acestor parteneri; fac exceptie, la exportul francez, Japonia, iar la importul francez China. Frana a salutat 79.1 milioane turiti n 2006 (1 mondial), aproximativ 10% din totalul mondial. In 2005 turismul international a generat 42,3 milioane de dolari ( al 3 lea loc mondial dupa SUA, Spania, in fata Italiei). Transportul: Frana are unul dintre cele mai dense reele terestre i cele mai puternice din lume, cu 146 km de drum i 6.2 km de linii de cale ferat pe 100 km2. Transportul de persoane cu alte ri este, n principal n avioane,n timp ce prezena pe teritoriul de linii feroviare TGV face competitiv vis--vis de aeronave pentru timpul de transport. Sistemul de sanatate: Frana are unul dintre cele mai bune servicii Mondial a Sntii n ceea ce privete serviciile prestate(asigurare medicala, securitate soiala). Sectorul tertiar: - cuprinde sectorul non-lucrativ(asociatii) si administratia publica (anexa nr. 10, 11) Sistemul educativ:Capitalul uman are rol important in functionarea economica a tarii. Educatia din Franta are 1307000 muncitori . Sistemul educaional francez a suferit schimbri majore: Frana a fcut un efort major pentru creterea competenelor populaiei sale, rezultnd o cretere puternic a ratelor de acces la bacalaureat ( 70% dintr-o generaie n 2005) i universitar (50%). Resursele naturale si energetice. Productia nationala de energie primara a atins, in 2004, un nivel record de 133,6 milioane tep, triplandu-se comparativ cu anul 1973, datorita contributiei sectorului nuclear care reprezinta aproximativ 82% din total, fata de 7% in 1973. Franta ocupa locul 2 pe plan mondial, in productia de energie nucleara, dupa SUA, dar inaintea Japoniei si Germaniei. Consumul de energie primara s-a cifrat, in 2005, la 269 milioane tep, factura energetica reprezentand 1,58% din PIB. In privinta productiei de energie electrica, aceasta a crescut de la 182 TWh (1TWh = 1 miliard KWh ) in 1973, la 550 TWh in 2005. Centralele nucleare franceze asigura 76% din productia nationala de energie electrica si 46% din totalul electricitatii nucleare produsa in Europa. Rezervele naturale de hidrocarburi ale Frantei, sunt estimate la 12 ani de exploatare, in ritmul actual si la mai putin de 2 luni de consum national. Productia nationala de petrol reprezinta aproximativ 2% din consumul national, ceea ce face ca Franta sa fie un importator net de petrol si gaze maturale. Cota de electricitate din surse regenerabile n consumul intern brut de energie electric este de 12,1% n 2006. Aceasta reprezint o producie de energie electric de 17.51 milioane de tone de echivalent petrol n 2006, din care 91% din sectorul apei. Dezvoltarea tehnologica. Franta aloca 2,2% din PIB pentru cercetarea-dezvoltarea ( R&D), situandu-se pe pozitia a 4-a intre principalele tari membre OCDE, dupa Japonia, SUA si Germania. In acest sector activeaza aproximativ 310.000 persoane, din care 158.000 cercetatori. Activitatea de cercetare si dezvoltare din domeniul industrian este concentrata, in zonele: Ile-de-France, Rhne-Alpes, Province-Alpes-Cte dAzur, principalele sectoare fiind: automobile, farmacie, telecomunicatii, aeronautica si instrumente de precizie. Relieful variat al Frantei, permite practicarea unei agriculturi diverse ( in special cereale), precum si crestera animalelor: bovine si pasari. Varietatea reliefului si iesirile la mare sunt elemente foarte importante

pentru economia franceza si pentru industria turistica foarte dezvoltata in Franta.

ANEXE

Harta Frantei

Drapelul Frantei

Stema Frantei

Anexa nr. 1. - Evolutia PIB-ului in Franta

Anexa nr. 2. - Resursa bunastarii Ressources et emplois de biens et services en 2006 Ressources Produit intrieur brut Valeur (G) 1 792,0 volution Emplois 2006/05 + 2,0 % + 1,8 % + 6,8 % + 3,0 % Consommation finale dont consommation mnages des Valeur (G) 1 196,2 993,2 volution 2006/05 + 2,1 % + 2,1 % + 1,4 % - 1,1 % 3,7 % + 5,5 % + 3,0 %

dont valeur ajoute au prix 1 600,0 de base dont impts sur les produits 204,1 dont subventions sur les 12,2 produits Importations dont biens dont services marchands 507,0 430,6 63,7

dont consommation des APU 423,7 (1) dont consommation ISBLSM (2) FBCF (3) Variations de stocks Exportations dont biens dont services marchands des 23,3 366,4 10,3 481,2 389,2 55,9

Total des ressources et des 2 298,9 emplois

Total des ressources et des 2 298,9 emplois 9

Anexa nr. 3. - Cresterea slaba- procentul de crestere a PIB-ului(%) Taux de croissance du PIB (en %)32 1991- 1996pays 2000 2001 95 2000 Zone euro France 1,1 % 2,7 % 4,0 % 1,8 % Allemagne Royaume1,6 % 3,2 % 3,8 % 2,4 % Uni Italie Espagne tats-Unis 2,4 % 4,1 % 3,7 % 0,8 % Japon Chine 12,3 % 8,6 % 8,4 % 8,3 % Inde 5,1 % 6,0 % 5,3 % 4,1 %

2002 2003

200433 200534 200635 200735 200936

2,1 % 1,5 % 2,8 % 2,6 % 0,72 % 1,1 % 1,1 % 2,0 % 1,2 % 2,2 % 2,2 % 0,32 % 1,2 % 0,8 % 3 % 2,5 % 1,25 % 2,1 % 2,7 % 3,3 % 1,9 % 2,8 % 3 % 1,1 % 3,1 % 1,6 % 2,5 % 3,9 % 2,3 % 9,1 % 10,0 % 10,1 % 4,3 % 7,3 % 7,8 % 0,1 % 3,6 % 3,2 % 1,9 % 10,4 % 9,2 % 1,8 % 3,9 % 2,8 % 2,4 % 11,6 % 9,8 % 1,5 % 3,7 % 2% 2,1 % 11,9 % 9,3 % 0,74 % -1,04 % 0,86 % 0,44 % -0,71 % 9,01 % 7,35 %

Anexa nr. 4. - Schimburi exterioare de bunuri si servicii

Anexa nr. 5. - Balanta comerciala de bunuri

10

Balance commerciale des biens de la France88 Anne (en milliards d'euros) changes de biens FAB-FAB (sans les services).

2003

2,4

2004

-5,1

2005

-21,6

2006

-26,6

2007

-38,4

2008

-55.1

2009

-43,0

Anexa nr. 6. - Deprecierea francului in cursul secolului XX 11

Perioada Priode 1914-1929 1929-1939 1939-1949 1949-1959 1959-1969

Data deprecierii Date des dvaluations 1928 1936-1939 1945-1949 1958 1969

Procentul de depreciere Taux de dvaluation/dprciation - 79,7 % - 58 % - 89,7 % - 29,1 % - 11,1 %

Anexa nr. 7. - Rata somajului

Anexa nr. 8. 12

Cum vrea Sarkozy sa salveze economia Frantei?


17 Februarie 2010 Principalele masuri pe care presenditele francez, Nicolas Sarkozy, vrea sa le ia pentru a salva sistemul de pensii al Frantei vor nemultumi cu siguranta populatia. Acesta intentioneaza sa majoreze varsta minima de pensionare si sa nu acorde o pensie completa celor ce nu au minimum 41 de ani de munca. Sistemul francez de pensii a fost grav lovit de criza economica. Si cum niciun lucru rau nu vine niciodata de unul singur, imbatranirea populatiei Frantei, problema cu care se confrunta multe state europene, a agravat si mai mult situatia. Din aceste cauze, presedintele francez impreuna cu guvernantii de dreapta doresc ridicarea varstei minime de pensionare si introducerea unei perioade minima de cotizare la fondul de pensii de 41 de ani, scrie Cotidianul.ro. Varsta minima de pensionare din Franta este in prezent de 60 de ani, in timp ce in multe state ale Uniunii Europene, cea mai mica varsta la care se poate iesi la pensie este de 67 chiar 68 de ani (in Marea Britanie). Daca aceasta masura pare legitima, celalta este extrem de controversata deoarece ii poate dezavantaja pe angajatii studii superioare in fata celor cu minima calificare, care intra la o varsta mai frageda in campul muncii si implicit au o perioada de cotizare la fondul de pensii mai mare. Avand in vedere ca sistemul de pensii francez va ajunge in cursul lui 2010 la un deficit de 10,7 miliarde de euro, adica aproape jumatate din totalul deficitului acestei tari (25 miliarde de euro sau 8,2% din PIB), o reforma a acestuia poate fi considerata ca o gura de aer proaspat pentru economia Frantei.

Anexa nr. 9. - Productia sectoarelor

13

Anexa nr. 10, 11 - Administratia publica

14

Bibliografie
15

1. http://fr.wikipedia.org/wiki/%C3%89conomie_de_la_France 2. http://facultate.regielive.ro/seminarii/economie/stadiul_actual_al_economiei_franceze-72999.html 3. http://ro.wikipedia.org/wiki/Fran%C5%A3a 4. http://www.9am.ro/stiri-revista-presei/Business/147315/Cum-vrea-Sarkozy-sa-salveze-economiaFrantei-.html

16