O MESTECI !?

Őlvedi M. / Pralea G. / Puțan C. / Taloș M.

UNIVERSITATEA DE VEST TIMIȘOARA - Facultatea de Sociologie și Psihologie
IPOTEZA: CONSUMUL DE GUMĂ DE MESTECAT ÎN TIMPUL REALIZĂRII UNEI SARCINI STRESANTE DUCE LA O EVALUARE MAI PLACUTĂ A SARCINII RESPECTIVE

INTRODUCERE Procedură
DISCUȚII
Un studiu din UK (Smith, 2009) analizează asocierea între Au participat la experiment angajații unei companii cu sediul în Timișoara. o Pe parcursul cercetării nu au fost întâmpinate probleme de natură
o toți angajații companiei (270) au fost informați de cercetare printr-un e-mail care conținea și etică. Participanții au fost informați după participare despre
obiceiul de a mesteca gumă și stresul perceput la locul de muncă.
link-ul de înscriere. Participanții au fost informați de tema cercetării (timpul scopul acesteia;
Rezultatele arată o asociere între obiceiul de a mesteca gumă și
mediu necesar răspunderii la e-mail-uri), drepturile pe care le au și condițiile
probabilitatea redusă de a simți stres extrem la locul de muncă și în o Limitare principală: mărimea eșantionului. Recomandăm
de participare. Prin completarea chestionarului și-au dat acordul privind GDPR-ul și
viața în general. participarea la cercetare. reluarea studiului cu un eșantion mai mare;
Alte două studii au rezultate contradictorii. Primul (Torney et Ultimul item al chestionarului a avut ca scop randomizarea participanților și o Pentru acuratețe, ar putea fi testată anxietatea participanților pre
al., 2009) nu a reușit să strângă rezultate semnificativ statistic. Al redirecționarea acestora către grupul experimental (roșu) sau grupul de control (verde). și post experiment;
discuții – interpretare psihologica – rezultatele noastre seamănă sau nu cu ce s-a studiat pana acum, implicații teoretice ca într-un articol
doilea (Johnson,
discuții – interpretare psihologica –A. et noastre
rezultatele al., seamănă
2011) acu reușit
sau nu să acum,
ce s-a studiat pana arate o teoretice
implicații relație între
ca într-un articol o Rezultatele pot fi subiective. În (Johnson A. et al., 2011)
mestecatul gumei de mestecat și stresul resimțit. • Participanții
participanțiiauaufost
utilizat laptopurile
împărțiți în două din
săli,dotarea
conformcompaniei
grupului din(ASUS VivoBook
care făceau 15
parte. rezultatele au arătat că subiecții au declarat un nivel mai scăzut
Grupul nostru a operaționalizat ipoteza efectuând un A1502ZA,
Cerința procesor
a fost ca ei să Intel i5). la e-mail-urile de serviciu, fără pauză, timp de 30 de minute.
răspundă de anxietate, în schimb probele biologice care măsurau nivelul de
Cei din
• oguma grupul experimental
de mestecat: au primit câte
Orbit White Freshmint, o gumă
pachet de mestecat pe care au trebuit să o
10 pastile.
t
experiment prin care am supus două grupuri de angajați ai unei cortizol nu au susținut această idee;
companii din Timișoara – unul experimental și unul de control – unei mestece pe toată durata sarcinii (VI);
o Cei din grupul de control nu au primit gumă de mestecat, dar au primit aceeași sarcină ca o Nu toți angajații au sarcini la fel de stresante, și acest lucru poate
sarcini stresante. Am măsurat percepția pe care au avut-o participanții reprezenta o limită;
celălalt grup;
asupra sarcinii folosind scala stresului perceput.
După efectuarea sarcinii, participanții din ambele grupe au completat pe loc chestionarul cu
Scala de Stres Perceput (PSS) cu 5 variante de răspuns: 0=deloc; 1=puțin; 2=mediu; 3=destul de CONCLUZII
METODOLOGIE mult; 4=foarte mult.
o Răspunsurile de la întrebările 4, 5, 7 și 8 se inversează astfel: 0=4, 1=3, 2=2, 3=1, 4=0. După
care se adună rezultatele de la toate întrebările (1-10) pentru a obține scorul PSS. o Ipoteza nu se confirmă, rezultatele obținute sunt nesemnificative
Participanți statistic;
o Scorul PSS individual poate să fie între 0 și 40.
30 de participanți eligibili: o Există mai multe studii care confirmă și mai multe studii care
o Nivelurile de stres: 0–13=scăzut; 14–26=moderat; 27–40=crescut.
o 18 femei (60%) și 12 bărbați (40%); infirmă ipoteza noastră. Am observat că majoritatea celor care o
discuții – interpretare psihologica – rezultatele noastre seamănă sau nu cu ce s-a studiat pana acum, implicații teoretice ca într-un articol
o majoritatea (14 din 30 subiecți) au între 26 și 35 ani; confirmă au eșantioane numeroase;
Cei 30 de participanți au fost împărțiri în 2 grupe egale, în funcție REZULTATE o Recomandăm reluarea studiului cu un eșantion consistent
de culoarea aleasă în chestionarul inițial: numeric și controlul mai bun al sarcinii stresante;
Pentru a analiza datele, am folosit testul t pentru eșantioane independente. Deoarece rezultatul
o 15 roșu (grup experimental):20% bărbați (3) și 80% femei (12); testului Levene a fost nesemnificativ statistic (p=.057, p>.05), am raportat datele de pe primul
o 15 verde (grup control): 60% bărbați (9) și 40% femei (6); rând. Rezultatele au fost în contradicție cu ipoteza, arătând că mestecatul de gumă nu a avut un BIBLIOGRAFIE
efect semnificativ statistic în ceea ce privește evaluarea unei sarcini stresante (p=.051, p<0.5).
Materiale Acest rezultat poate proveni din mărimea redusă a eșantionului (30 participanți), timpul scurt Cohen, S. (1988). Perceived stress in a probability sample of the United States. In S. Spacapan &
o Scala Stresului Perceput (PSS=Perceived Stress Scala), adaptat - S. Oskamp (Eds.), The social psychology of health (pp. 31–67). Sage Publications, Inc.
alocat rezolvării sarcinii sau o serie de factori externi, independenți de cercetare. Cohen, S., Kamarck, T., & Mermelstein, R. (1983). A Global Measure of Perceived Stress. Journal of
varianta scurtă, 10 itemi (10 items; Cohen & Williamson, 1988) Health and Social Behavior, 24(4), 385–396. https://doi.org/10.2307/2136404
(inițial 14 items; Cohen et al., 1983). George A. Perdrizet (1997). Hans Selye and beyoud: responses to stress. Cell Stress and Chaperones.
2(4). 214-216. https://doi.org/10.1379%2F1466-
o chestionarul de înscriere și testul PSS adaptat, au fost realizate în 1268(1997)002%3C0214%3Ahsabrt%3E2.3.co%3B2
Google Forms. Johnson, A., Jenks, R., Miles, C., Michael, A., & Cox, M. (2011). Chewing gum moderates multi-task
induced shifts in stress, mood, and alertness. A re-examination. Appetite, 56(2), 408–
o participanții au utilizat 411. https://doi.org/10.1016/j.appet.2010.12.025
laptopurile din dotarea companiei (ASUS VivoBook 15 A1502ZA, pro Smith, A. P. (2009). Chewing gum, stress and health. Stress and Health, 25(5), 445–451.
cesor Intel i5). https://doi.org/10.1002/smi.1272
Torney, L. K., Johnson, A., & Miles, C. (2009). Chewing gum and impasse-induced self-reported
o guma de mestecat: Orbit White Freshmint, pachet 10 pastile.
RESEARCH POSTER PRESENTATION DESIGN © 2015
stress. Appetite, 53(3), 414–417. https://doi.org/10.1016/j.appet.2009.07.009
www.PosterPresentations.com