Sunteți pe pagina 1din 8

DISCIPLINA: MODULUL: performantei Obiectiv general:

PSIHOSOCIOLOGIE Dezvoltarea personala in scopul obtinerii

Identificarea si analizarea caracteristicilor personale si a factorilor implicati in dezvoltarea carierei. Exprimarea optiunilor privind traseul personal de educatie si formare profesionala in scopul obtinerii performantei. 1 Analizarea caracteristicilor personale si a factorilor implicati in dezvoltarea carierei. a. Identificarea caracteristicilor personale si a posibilitatilor de progres in dezvoltarea personala. Cum se formeaza imaginea de sine ? Sursele sale sunt : - introspectia (analiza a propriei vieti , observarea propriilor trairi , autoobservare), -perceptia (facultatea de a percepe fenomenele lumii exterioare; nelegere, cunoastere, imagine rezultat n urma acestei reflectri), -propriul comportament , informatii primate de la alte persoane si memoria autobiografica . Copii fiind ne construim imaginea prin raportare la altul , prin efectul de oglindire si atribuire , urmate de constientizarea si recunoasterea anumitor trasaturi , atitudini si valori ca apartinandu-ne .

Informatiile interiorizate si personalizate le utilizam in intelegerea si asumarea propriei identitati , ca effect al reactiilor celorlalte persoane fata de noi . Imaginea de sine : ne ofera informatii despre : - propriul corp si functionarea dinamica a sa , - modul in care gandim , intelegem si actionam in baza valorilor personale -atitudinile si posibilitatile de care dispunem Unde trim? n imaginaie sau n realitate? Important este felul n care reacionam la ceea ce ni se ntmpl i nu ceea ce ni se ntmpl ! -rolurile asumate in societate in situatii de viata obisnuite si de varf, -trairile si sentimentele manifestate fata de sine si fata de altii , precum si fata de contextul(situatia de viata ) in care suntem implicati . Realitatea este acolo unde ne focusm atenia. gndul negativ produce n corpul fizic o senzaie negativ i n momentul n care alegem un gnd pozitiv ne produce n corp o senzaie plcut. (emoie pozitiv) . Imaginea de sine este o evaluare global a propriei persoane, -nu este innscut, -se formeaz prin invare, -din experienele pe care le avem fiecare , -din aciunile pe care le realizeazm i la care participm. Devinim contienti de valoarea proprie prin raportare la ceilali. Atitudinile prinilor, ale profesorilor, colegilor, frailor,

prietenilor contribuie la crearea imaginii de sine a fiecruia dintre noi, la stabilirea unui status social, al unui nivel de aspiraii care ii vor pune amprenta, inc din copilrie, asupra tuturor aciunilor i comportamentelor noastre. Ne dam seama ca imaginea de sine poate fi dusmanul sau prietenul nostru, depinde; daca se hraneste din esecurile din trecut pentru a ne submina in prezent, sau daca se hraneste din succesele trecute pentru a ne da curaj sa traim in prezent si sa progresam. Este de dorit sa descoperim secretul convietuirii cu propria persoana si sa nu ne temem de nimic. o imagine personala sanatoasa este cheia convietuirii cu sine. Atunci cand ne percepem realist si ne acordam respectul meritat, acumuland succesele si sentimentele, pastrandu-ne increderea in sine in ciuda esecurilor si iertandu-ne propriile greseli, ajungem intr-adevar sa traim in armonie cu propria persoana . Este bine sa ne acceptma asa cum suntem, in loc sa ne fortam sa devenim ceea ce nu suntem. Acceptarea de sine ne da incredere, in timp ce incercarea de a tine pasul cu ceilalti duce la o stare de tensiune permanenta Orice persoana abordeaza pe un altul pornind de la sine, dupa cum reprezentarea despre altul face parte din procesul perceptiei de sine ! ,, Fiti originali si ceea ce conteaza cu adevarat este modul in care iti traiesti fiecare clipa din viata ta ! Osho Stima de sine si ncrederea n sine constituie mecanismul afectiv, energizant al Eu-lui social.Este conditionata de

raporturile intrafamiliale (in familia de origine , nucleara si extinsa ) cat si de relatiile parteneriale si sociale . Un rol important in autoapreciere il are dinamica success-esec, in diverse arii ale existentei persoanei (relatii affective si intime , profesie conduita civica , expresie creatoare, cunoastere, influenta si control social, autoreglare si autocunoastere, sanatate si performanta fizica , performanta intelectuala , nivel al dezvoltarii spirituale). Cativa cercetatori (N. Branden,1966; Coopersmith, 1967, R.B.Burns,1979)au gasit ca stima de sine inalta se afla in stransa legatura cu intuitia, creativitatea, rationalitatea, flexibilitatea, independenta, capacitatea de a-si asuma si corecta erorile , iar stima de sine scazuta este asociata cu reactiile defensive , teama de nou si necunoscut, negarea realitatii, irationalitatea, comportamentul extremist-servil sau tiranic, anxietatea (stare de neliniste, de team nedeterminat , nsoit de tulburri fiziologice )si ostilitatea . Cum ne protezam stima de sine ? Cercetarile identifica 3 modalitati : Autointarirea constiintei de sine , prin valorizarea succeselor si calitatilor (autoglorificarea). Ex. daca avem succes intr-o situatie , aceasta n-i se datoreaza , daca esueaza ,,colegul sau seful este de vina. Autosabotarea performantei , in dorinta de a face sa functioneze o scuza pentru esec. Ex. temandu-ne de esec luam un medicament si in caz de esec motivam ca medicamentul ne-a impiedicat la o performanta maxima . Compararea cu cei mai slabi (mai nefericiti , care au gresit mai multe, etc) duce la cresterea stimei de sine.

Ex. cand un prieten are mai mult success ca noi , putem reactiona in doua feluri :fie ne asociem cu el , laudandu-ne cu faptul ca este prietenul nostru, fie dezvoltam sentimente de invidie , gelozie sau furie si devalorizam succesul celui in cauza (,, a fost nemeritat, a avut ,,pilesau noroc etc, ) restabilindune astfel echilibru emotional legat de apreciere. Exercitiu ; reamintiti-va o situatie de examen , traita de voi insiva , dupa care a urmat o afisare publica a rezultatelor . Retraiti cateva momente acea scena din viata voastra Erati emotionati si nerabdatori sa aflati rezultatul vostru .Poate ca nota care ati obtinut-o a fost un succes sau un esec . Amintiti-va de reactia pe care a-ti avut-o si retraiti aici si acum emotiile care va incearca , gandurile care va trec prin minte de indata ce parcurgeti lista cu notele celorlalti . Au fost si surprise ? In ce sens ? In plus sau in minus ? Cum v-ati explicat atunci performantele neasteptate ale unor colegi ? Observati-va din nou acum , fiti constienti de trairile care va invadeaza si explicatiile pe care vi le oferiti in forul vostru interior ! Ce ati aflat chiar acum despre voi , despre mecanismele voastre de a va mentine o anumita imagine de sine ? Daca resentimentele , furia sau invidia va ,,rod continuati propria analiza si impartasiti in grup experienta de autocunoastere parcursa Ei bine , sa reamintim in accord cu N .Branden (1998, p.78, apud M.Caluschi , p 108) de ,, cei 6 stalpi ai respectului de sine care definesc principalele practici de mentinere a unei stime de sine positive : 1. Practica de a trai in mod constient si presupune capacitatea de a fi constient de propriile actiuni, obiective, scopuri si valori ; 2. Practica impacarii cu sine sau a autoacceptarii, este

preconditia schimbarii si a dezvoltarii . Nimeni nu poate avea o stima de sine adecvata , daca nu isi accepta propria persoana ,atat corporal , cat si psihologic. Impacarea cu sine previne repetarea erorilor in viitor , prin asumarea responsabila a acestora ; 3. Practica responsabilitatii fata de sine presupune asumarea de catre subiect a responsabilitatii alegerilor sale , a comportamentului fata de semenii sai , a nivelului de constiinta pe care il exercita in activitatea sa ; 4. Practica autoafirmarii consta in a actiona si a trai pe baza celor mai autentice sentimente si convingeri .Principalul act al autoafirmarii , dupa autorul citat , este afirmarea constiintei ; 5. Practica de a trai orientat catre un anumit scop. Aceasta presupune a-ti propune si realiza scopuri si obiective formulate in mod constient si asumarea responsabilitatii pentru atingerea lor; 6. Practica integritatii persoanei , se refera la integritatea idealurilor , convingerilor, credintelor in ce priveste comportamentul . Cand comportamentul este strans legat cu valorile declarate , cand idealurile se potrivesc cu actiunea, atunci se poate observa existenta integritatii. Daca un individ adopta atitudini ce intra in conflict cu propriile convingeri si valori , apare devalorizarea propriei imagini de sine ; Atitudinea si activitatea creativa sunt factori de sustinere a existentei si construiesc stima de sine . Autoprezentarea este expresia comportamentala a eului social .E Goffman (1959) utilizand metafora inspirata a viatii ca ,, scena si a oamenilor ca ,,actori observa ca oamenii au tendinta de a-si asuma anumite identitati sociale , actionand conform anumitor principii si prescriptii , incat sa minimalizeze riscul respingerii si sa creasca sentimental de securitate si apartenenta la o structura sociala .Acest comportament de ,,fatada tinde sa se relaxeze in intimitate.

Archin (1981) identifica 2 stiluri de autoprezentare : a. stilul asertiv care coreleaza cu stima de sine inalta si stabile b. si stilul protectiv coreleaza cu stima de sine scazuta si frica de evaluare negativa , in directa legatura cu teama de a fi respins . Autoprezentarea este o strategie , constienta sau inconstienta , autentica sau inselatoare , prin intermediul careia noi oamenii inducem in plan social o anumita imagine despre noi , putand astfel controla sau manipula anumite relatii sau situatii .Aceasta se modeleaza in functie de scopurile personale si caracteristicile situatiei sau campul relational in care ne aflam . Motivele care determina utilizarea acestei strategii sunt doua , si anume : autoprezentarea strategica constand in efortul fiecaruia de a forma impresii , de a cuceri putere, influenta , simpatie sau aprobare . Strategiile de acest tip desi variaza de la o situatie la alta , asigura doua scopuri comune agreabilitate obtinand recompense , simpatie , afectiune; si cea de-a doua este autoglorificarea satisfactia nevoii de putere sau respect ,pentru competenta (in acest scop stradania este de a impresiona prin cunostinte , status, prestigiu, sacrificiu, eroism etc), dorinta de a valida conceptia despre sine , de a te confirma prin intermediul altora .Scopul autoprezentarii este acela de ai determina pe ceilalti sa ne perceapa la fel de ,,perfect cum ne percepem noi .O cercetare a lui W.Swann (1987) demonstreaza ca noi oamenii suntem inalt motivati de dorinta de a ne confirama imaginea de sine si de aceea urmarim acest obiectiv in relatiile noastre. In concluzie autoprezentarea este motivata de nevoia de a ne creste imaginea de sine sau in a ne confirma in accord cu propriul concept despre sine .Ca o rezultanta directa a acestei nevoi apar tendinta de a ne schimba comportamentul in

conformitate cu situatiile sociale diferite , prin intermediul automonitorizarii strategie de autoreglare a comportramentului cu scop adaptativ social . Analiza personal Ceea ce o analiza personala aduce cu sine este un dar: acela de a ne trai viata normati de visele proprii, nu cele de imprumut. Cine sunt EU? Cine cred ceilali c sunt EU? Cine voi fi EU? Cum m cunosc pe mine nsumi? Cum mi accept identitatea? Iat doar cteva ntrebri la care noi oamenii ncearcm permanent, contient sau mai puin contient, s rspund de-a lungul existenei noastre. De ce? Pentru c prerea noastr despre noi inine este un important aspect al vieii noastre psihice. Deci, CINE SUNTEM? Cum ne vd cei din jurul vostru? Sa incercai s ne cunoatem pe noi , dar i pe ceilali !