Scribd Logo
Încărcați

Bine ați venit la Scribd!

  • Adrian-Silvan Ionescu - Igiena Corporala Si Vestimentara

    Încărcat de

    Bianca
    20 vizualizări13 pagini

    Titlu original

    Adrian-Silvan Ionescu_Igiena Corporala Si Vestimentara

    Drepturi de autor

    © © All Rights Reserved

    Formate disponibile

    PDF sau citiți online pe Scribd

    Vi se pare util acest document?

    Este necorespunzător acest conținut?

    Raportați acest document

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    20 vizualizări13 pagini

    Adrian-Silvan Ionescu - Igiena Corporala Si Vestimentara

    Încărcat de

    Bianca

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    din 13
    1 | 312101 Le MUZEUL NATIONAL DE ISTORIE A ROMANIEL MUZEUL NATIONAL XVII LEXTRAS | Bucuresti 2005 aey IGIENA CORPORALA SI IGIEN HIENA VESTIM SOCIETATH URBANE ROMANESTI IN SEC out oatxie LEA XIX-lea, boierimea din firile roméne nu se ariita la fel d ein Toaleta de dimineatai era destul de sum: in $<. ln ultimele decenii ale domniilor fanariotetotul se reducea la " Jor. Din cauza fumatului excesiv pe limbii se depuneau gudroans un care dadeau un miros neplicut si alterau gustul. De aceea, un cau © paleti de metal sau de os ~ uneori de fildes ~ cu car cavititii bucale, Radu Rosetti relateaz, cu lux de amiinunte, acest m ile .Dimineata veneau, rand pe rand, feciorii boierilor gizduit , cite 0 a casei, care aducea 0 cofii cu apa, si feciorul aducea ut gitul ingust, iar de bend si un ibric de acelas metal, I se ageza pe u in prosop cat o prostire. Lighean n cof, feciorul dadea in mana boieriului o bucatd rotur curti, si boieriul i fusese incredintata de can id a mose same feciorul apa, pe 4 mai scoteau dintr-o cutie o perie de dint si ur at cam de 0 schioapa, de ar spala cu ele obraz ‘ini, pe cari le spala, apoi mai putin de mici de aceeas materie, cu care isi ridea limba’ ri camera spatioasi 4, cu manere pefii unci case mari innoptau intr-0 si , culcati unul lang altul. i au giubeaua care urma si fie folosité drept pai peretilo ea mult: igi so cau de brau, islicul era asezat pe jos alaturi de papuci eau de prea multe schimbur je-a lun mintelor pe ei si cu mesii in picioare. De altfel, nici nu di avea decat sapte cams un boier mare gi bogat precum hatmanul Réducanu Roset m in unele case boieresti - destul de putine Dar sjoritatea inaltei societati mergea la baia turceasc& publicé, x Ite ore. in lucrarea Topografia Tarii Roménesti datorati doctorului Constant Caracas (1773-1828) si publicatd, in 1830, la doi ani dupa moartea san vent W ior. Autorul gaseste c&, in loc s problema mai de epidemii de ciuma, se dezbate p ribuie la intretinerea sAnatitii celor ce © asa din cauza cildurii excesive §i a aburilo a schimburilc venteazi, baia este urd dup& mari de temper ii de inimi, ameteala gi atonie, de la alfil, Bucuresti my y BIBLIOTECA si: arg, din cauza pneumonia gi, in sf yea asiatica dec st ‘curlienia trupului fiindes baile, Ajunsese a Bucuresti a iba hainele pe parcursul celor eve foarte drape ca do oil, atagamentulsi lor. Aga cho baie ”mpunea cu neceatate ei existau Ia acea datt dou feluri de bai tircogi gi rominest ViiteazAstabilimentul de bli din strada Lipseai,Interioal r tape din rebinete de ram pasate pe fiecare din cei opt rly de grant cae sstineay cupola. In pofida aparentei brualitifi cu care fl Ta temperatr ridicate i la wsetciune ~ ear st dezbrac, carpe sus ea i sli cu temperaturi tot rai inalte, pot fl s8punese, I se simte total reconforat, mai ales dup ce tse dulcead, rage un pu de somn de o oft si fumeazd un ciubue. Uitat sunt i paliele bdiyilor cae il frimntaseré ca un brutar aluatul pentra pines a este impradenja de asi fi mat picioatele, irk a consulta pe cineva, trun bazin cu apa fibinte care Tl opiriseInirasa o mAsurd neat pulpele i se rosiserd $i tau, dup ironica st descriere, ca homarii bine fieni': Bellanger se simfea stimpul, bile se inmulfese gi service lor se dversific8. In 1854, presa chis baile de la Gradina cu Cai yatit calde, simple, ct $1 profi sonar « Manenet:Toporafa Tar Romane de de ope en Moldo- Vache Pari, 146, 0.1 p13 nerale, atificiale, de tot ful” stablimeni lui al optulea, de Ulysse de Wt illac in Gi Baile rei, ficute in spatit neamenaj la petiferia Bucurestilor. Dou acuarcle din urprind nite grupuri de femei vesele sedldin Colentina, altele a Dimbovita, fis timp sacalal.cu opm dobsta Uiyate de Marsllae observa, cu umor,n 186 in undele deloc curate sle ini x ssh crinul care asisi a acest exerci natce racterizeaoh pe sclditri de ambele arse Contr ut Adam 9h al Evei de dnaintes pac fir nici ea mai mcd grit eu eertuine Iver nemaiauit into far civitaatl™ Fs \iulie 1870, pola Ceptale emits Ononant sul Démbovte, ri cae e interzicea ama publice existente, Li se permite, totus, louitonior s&s incepind de la Vitan jn josul Dimbovitei ‘numai in susul acestui riu”. Existau stipula asemenea oprit a epi din bili despuiat gia se ar Anlreprenoni ce doreau sh deschid anumite reglementiri: ,Baile vor fi inch si nu poata fi vlzuti de public; inc ‘apet. Baile de femet vor mai avea grila [ok Baile barbajilor vor fi separate si destl Tnirarea, de asemenea, va fi pe puntidiferite ( ‘propia, sau a se aga, sau a intra pe sub b In 1871, “feredeul Diana” din las reclam cA ,dispune de dove departamente si alta franjucese, aoc’ bai de aburi de vapor: § (putine), dusurt gi basimuri de apa rece™ ispoaitia amatorilor un birbier si un pedi pentru hatdturile de picioare, care scout se simi wre-o durere”. Cu 28 de ani mi Bocurest 1999, p25. ™ La Vein del Rouanie” No. 37/17 Ose "fate: Rogen Onan de pte Bsr * Noul Corer roan. de pct 4 Desens soma ps Aamo) Mita reprezentind textul unt publicate dup 8 din 8 septembrie 186( nedici. Peste 38 de ani, C Regal nr. 1337 din 21 marie ul Dec or. Pera si podelele 1 fie cimentate sau asfaltate, APs ul eurtat de doua on pe sptsmant tate eu solute de 51 de dus of pe lund iama. Mature de pe spinare gi pe membre era site iainta fnteebuinfiri de af folosite doar o singura dat nite tates i persoans ei pentru a fi chematt a bene a, cumva, ru, Rusia 2, olitire gi apoi uscare ‘Stubilimentele de acest fel ‘eerea a fi tinute curate. penn buna funcionare a acestora si fe perfect sindtogi, sf nu sufere de vant in acelgi timp stipula: sub nici nentelor de bai si serveasca de azil de a ca unit dezmosteniti ai leceau stipénit,o perioadé mai lung sau mai at urbane din rile omiine nu a fost intru totul riot, chiar dacd era comod prin prea marca Iu lungime 5i prin suprapunerea de ¢. Efortul pe care il ficeau purtatori Jc producea o transpiratie abundenta care, la + si exterior, provocau raceli, Blinurile pe otimp, agravau bolile eilor respiratorit prin Dr. Caracay analizeaza, cu pertinent’, aceste boierilor, a negustorilor $i a } diunatoare atét pentru sindtate edt si pentnt nd din oapal lai, Popovic ty, 1895 pungl. Anterile cele lungi larg, blinaite cele sal hun de cite cinei eoti, toate ac infierbants peste mlsurd fi mai ale inddusirea corpului, greutat roils, xl mute, p 8 Inflgurind i ind le pout i mult migcarea trupului, incdt este fn neputni sé umble emcee pitrunda de sudoare, Mat riu devin sensibile i ie cneva, le cele mari, bln, cari desi mai subiet ce mal ot ster nicicam gal Sub sli i min seula caloti ce se pura avuda abundent. Peniru ef politetea cere Defi este de acord eu dansurile de societt cadrilul englezese, mazurca leseasca si val adevirat sport pentru sedentari boier ce astel Caracas attigea, totus, atenfia c& acess iif hainclor groase si grele, fapt ce av , pentru asemenea petreceri, tn subtiri gi mai usoare'®. Dansatori nu fice vals, c au Peat ain a considerat, in epocd, periculos pentru rismul sia Monografistal noteazi: Nici valsul, dansul x sinatapii, male este stricBtor, flindcs- joaci cu mod ‘ici pauze, cind se odihnese"™”. C. eliminate complet, cAci in spafil redus al side da de transpiraie $i praful iscat de dansator ricoritoare gi inghetaia consumate de partici cel, brongite gi chiar pneumonit' Wilhelm de Kotzebu pentru batrinii boieri care isi pistru p secolului al XIX-lea ind acesta se der temperatura, sar fi Imbolnivit [ sau hain de pichet” ‘Cu toata bogita materialclor Constantin Caracas, banele boi consulul Rusici in prin Jar rici dae’ ar inlocui ° Pompei P. Samatian, op. iP. 107 ° adem, pV ide adem, p18 9A ge Rtachue,famarocul Sf te ain Fo: 1884, 121 Ap te cor si noaptea in aceleagi l isi ficean cafele, mincau, ie supusilor, apoi Hiceau sourte fark a-si modifica toaleta ‘s, atuni end sc plirisea casa vl artigo eae se schimba odaté cu ciderea Mental britanic de dragoni James Ledward 826 in Princpate, observase. ci vata infact de rang, dar boient aven dou, s| mult mai mare, la care nu aveau dreptul prin Penta evita pedeapsa ce li sar fi us, al (Cite serifiei nu se ficeau pentru vana, inte pict so mului de gust eare era: critic, din punet de vedere rain, Comprehonding a Ys othe Burman Asa ir. European Turky Ct the Yrs 18239286 6164 CORPORAL! IGIENA VESTINENTARA « socterzh URBANE mona forces SECO aL RieLes So ‘cum ohisnuiesc cele mai mult, mai ales cele tinere, se Ja sehimbarea timpulu Satan «estes se poarte capele aga cum au s inceput multe decitva tip anc Corstul a fost, de-afongulinreguli s0c0l XIX. anticlul vent mai eritcat, hulit chiar, dar la ca ‘ae ee cu toate efeetele neplicute pe cae le aveaasupra sid : in iamuarie 1841, Gheorghe Asachi publica la lasi in evista sa stat Joana Lumsei” patra xilogravuri care demonstrau cum, un orace perfes ca ee clasicei sculpturi Venus de Medics, poate fi defarmat decors Iain, peck dint-in namie din 1833 din Le Magasin Pitoresque™" era sate econ textului explicativ din revista pariziana, purind acelay tit in traducese D _Prinejiie corsetelor prea strinse. Se alrage sexta asupa neajursuror pe con le aduce portal corset: suflarea grea i dasa baten de iia, it Sngele ru raconit 1 prin ummare slabiciune de organe; spsarea osului spine! st st ‘istuire eu anevoe, yi mai pe urmi boale de plamsini™. Autorl sli ddebilitii le adue doar corsetele pra strnse, el neavnd niric impote rmoderat, care sunt benefice pentra ‘mai adiogim c& noua mi este vorba acele indemiinatice ce alcitueseo parte de toaleta damnelor, cit aceste dau form’ potsivit, 1 impiedics de a crest ru, $i va fi erat inside a aria si afla into raticire cAnd isi Inchipuesc a mai ada ile lor cel fr talii lor 0 supfiete gio delicatd infitogae ins supiritoare foarte mul. Frumuseta ‘sndatea sunt dod insusin strins unite Jn dows tumere din luna noiembrie 1869 ale periodiculsi ,Adunarea Nationala” din Bucuresti este publicat un anticol adaptat dup un studi al mediculy francez dr. C. Doumas in care este analzatd aminunnt imbricimintea femnini CCorsetului i se acordase ponderea cea mai important din economia atiolulit. Auton fim rtos: ,Corsetul este sarpanta corpalufemei"*.[n contimare aati penta uncle purtitoare el este absolut necesar, finde le aj si stea drept atunci cind aa 0 constitute plipinda si duc o vat sedentari sau, dimpcivd, cind sant corpleate. In ‘acest caz el recomandA folosireacorsetului care tobuie Si fic, isi, els, Lt yim foane strins", Mediculatrage atenia asupra unm rmotiy a corsetuli, in special de la o varsta fragedi, le are asupra anatomic fiziologici feminine: ,Ciind copia se face de siese-spre-zoce ani, atunci ee din ate 2 vompei P, Samui, op. tp. 108. P bipiéne Du danger des comets op srs, Le Magasin Porque” 90 13183, 9% % Despre primciiacorsalr pron sirine, Joos Lame”, 0 426 nua 18 * Per by. Downes, fnirdcminonfmelor, Adnan Nana” a 723 Nocbre 1858. Paden eboasd sat chlorotic are un stomac ee mus ‘ula are brafc ca fusele, picioare ca niste bete de mane tebue a 0 mirita, Corsetul nu se margineste Trmafia accor ci sugrami tei finctiuni, cele mai importante ale VEspiatunea, ciulafiunes si mistuiale, Compresiunes permanent& peptulu se fa desvoltaren pliminului gi aduce thocicuni, implerea plimanilor cu materi morboase, n fin, sia oftica™, Acest pasa a fost pretuat ad in 1870, in subcapitolul Invegmdntarea femeilor, { corsctl. Pe atunci nu se sta ce este plagiatul ji nici na ‘dept de autor aga cf prluirileerau destul de freevente. rogative se resimlenu i asypra celorate organe infeme: cireulatia riverapa din cauza srnsori prodcind anevrism si hiperrofirea inimil cinacui se seduce, cade pofla de mincare si survine anemia trnsoan bres anura tuturor organelor infere, provoacd inflamafii $i isla epider. Cao conchzie la dunitoara tntebuinfare a acestui ‘din gvderobe eleganfe, dr, Doumnas,{..] vom gopti la urechia damelor, chiar rete, ca comscul degradi frumusejea corpulsi pe care pare @ avea conserva; cl corstul spas i sup molt soldurile,freach pelea, 0 scorteyt, cl costumal face impregunul tale o aureol rosie ita an, sear eld se desbrac, sunt fn prada unei méncérimi care le hile lor delicate, fpt putin convenabil, dar ce vrei? seit pelea a strins singele, a inflamat, aceast ile (ieraji-ma a o spune), si unghiile ate a estractului corsetului!™, Dest igi incepuse $i entuzns ustnitor al corserlui ~ carua i fcuse i pare sale in anichitate - maul fancea termina prin a critica gad le dezastroase asupra sini, Pese 30 de ani, medicu roman Dimmitie 2 cu pertnen,dezavaniaele crsetului,agacur se va veda mai jos ndu-se cu acelasi spirit critic gi de celelaltepiese vestimentare, ‘omands s se poarte cima nici prea subtt, nei prea gromse, care 68 ‘enperaturi constant a corpuui in funete de anotimp; iama este bine $8 ‘msi mai lungi gi inchise la gt; pentru igiend, maga este bine sl fie de dous ori pe zi, dimineata si seara, Din cauza mode rochiilor cate last umeri i bratele descoperite,ricelile, gripele, anghinele $i tuSea vente, Rertele (berthe era o capi din dantelé, an.) nu au nici un rol Uumerilor si pieptulsi in contra fiigului, Pentra a mu opri einenlatia mierele trebuiesc legate mai slab i deasupra genunchiului™ sit” No. 539 Noembre 1869 ‘exclusiv serobite si rigide, ci sh fle ficute gi din materiale mi, precoms line pichet, pentru a fine cald tama. fntre jupoane sau deasupra lor se ayear& schelenl din arcuri de ofel care asigura forma i a ie occa ‘umorul atunci cand sunt comentate aceste accesorii vestimentare, autorul : izand ffemeile care vor si atragi atenjia cu orice pret asupra lor prin materiale scumnpe ale toh. Fah de ees wv sf coos mae Soe de land sau de pichet, gi acestea sunt dame cu minte. Cele de mai d"asupes sunt de stofe diverse scrobitc, imflate, balonate; cele de tot d’asupra sunt brodat te acestea sunt femeile ce sunt destinate a fi vizwte " net. De cia si mulelor (subl.n), Dr. Doumas igi incheie studiul into noté de stocism gh femeilor, cic sia cd orice sfat este inti atunci ednd acest contavine h mai drag cochetelor, moda: “imi pate de prisos a mai vorbs exterioari a femeilor, pentru care moda ¢ tot rochiile ce se ured pling la cele ce se poarti mai putin c& stofele trebuese af resis contra femeile aleg cu pref femeile facd ce vor W contra naturii nu rimin nepedepsite rl cel pre toalet nimi. Fie-care orl colocil, voi leit, cx ce medical we de a i snitc aial ncare i rcenoge neers Se Srmeze aftr, pre af cul knee pamflar somes parca, foods, 199, l rvs atic Les Din aceacll revatl provenca, pote, adcerenaricol ni fungi care exe pba in Curl Rominesx™ in prmavare i 18#S. Kan Infleard tncinapa fener dea se iia wel pe ale, ecg fp Dontn aq arunde defect, wele done mu rrr I irae care i,» fost Frcs de cle Rumone, care mu ave vec dec Female pte. diorme frengu tn nige Tuer canes sb manele de crc (.). Dak ferce ee Fece rare sau ale pra macre, girbove su hu flute a adopt cums recs co rep, oor Hsu vedres de mai avea imate hc Too stun arf pt cine are up frum icine m2 ped dian Inns scmmenic op mags tn oan eences agile. Prin ware, cr ce si sindtossi, o talie eare nu este mai putin el He pe cre anaes or Gtchack ssi ajusteze tala dupa dorint re nau fost diformate gi chircite prin papuci in ,Amicul Familie", Constantia de Dunea indvat corse, nu nul rigid i pericules pentru vl ebstic $1 usor. A propos de framos, vi rogu, damicellelor, puta ft de inconvenabil pen jour ce da unei femei turnuri de soldat rusese, upleta tlle! firk ai lisa acel acr negligeat st fete” i unos spre modi, E. Baican atact seta d, cu exemple giitoare, toate relele pe eare le poate ¢ storice axupra imbracamintei antiee, ini, adic, la ror stun fel de boat, aga Zia 7’n loc de moda; pentru c@ cu corsetele ale costetor spre abdomen si causazl mati $i te de atta injosire, fn e8t $i prin fecteazi copilele de stupiditatea de a te. Acest mijloe distuctor fl avem ca mostenire morbida de la greci fi Ca dovads, din 100 d decedate 25 au sufert de piept, 15 de ere, 30 de diverse indispozifii, toate cauzate de corset. Autonul c coll fetele invata mai degraba s& poarte corset decd 8 ui utile, si aceasta datorté ignorantei directoarelor ,eare nu propaga mai exista 0 speranfa pe eare autonul 0 nnele din ,sovietates cult” care incepuserd sA renunte la corset desi, icele i preluaserd cu mult entuaiasm, gure intitulatd imbricimintea Femeci din punct de vedere Igienle $i at in 1891, dr. G. Be mente contindicat cat ara si el cS, pentru tnerele fete fn erestere, Sub niet un cuvant mu poate ff aeeeptabil omnet, no, 2123 Apiie 1845, 124 avon t Roman, Bulgaria 91 Consantinapel nicl Fae’ 3/5 Api 868} it ence, Fan 88 pe corset pena copile mai fname de t ° isnte de puhertte, rane 2 trebuinf sl se formers, conctl comprind, degarea ge cle, deformeszA scheletul; aduce din causa compresiunci; fouled te plan. Stomachul este redus Ia dinensiuile uni canal intestate ce victimele modei nau foame, m Gel ales wate hones re, mined putin ides, de il diet bo. Santen consecutive" lee courndsnte eat 8 de formaiune, Ai ane, Atunei cn fel ca 91 conftai si mai sus amin, d. Berea nu poste nega corsetului pentru sustinerea compli eelor eu tending de cory sinilor prea dezvoltati, si chiar ea invelis protector impotrva altor plese vestnnentrg ce sc leaga cu sireturi ee ar veri, altel, 4 contact ‘mai mare al corsetulu este din punct de vedere estetic: turale ale femeei itr-un mod foarte avantajes™ Autorul prezinté si coment alto plese vestimentare cu pielea. ,Dar avantaul ce stetc: el face a se pronuna formele conchide de. Beresr far, cu mult competent, fiecare clement ‘important al vestimentatil intime, dod satu tn privinga matenalelr si culonorelor mai potrivite. Cele dou piese care se imbracé direct pe piele sunt dupa terme folositi de dr. Berar, indispensabll orasieré sau combinezon seu, desc irk mineci nn. si inexprimabilu (cilot .. Cel dint se confectioneaz din pz de in foarte find, din matase sau bumbac,autoal recomandindut pe acesta cama propice din punct de vedere igienic. De asemenea, el insist s& se poate indispensabial ca nec 5 ncheiat pn la gat penta protea mai bine contra igus fn primal rnd functional su doar decoativ. Tosi, doamnelepreferau model mult dott tare era foarte si si provocativ, cu att mai mult cu et avea nuanfe contestante de royu ori negru — ,culoarea stand cum: o numeyte autorl ~ cae punean mi bine a valoare camatia deett albu cbignit. Exist forme diferite pens 2 i penne noape, cele din urma find abundent decorate cu dantelé:unul dine acestes, foarte elgant, ‘urta numele de, direcoire™” Tnexprimabilul era ficut din pnza subjre penira vari si din material mai gros, eventual pichet, pent iam, $i accasti pics era innobilaté cu multe dantele Ja marginca de jos. Pentru ugura indeplinirea nevolorfiesti fir ca piesa sh fe scoasi, aceasta era desficut ,prinprelungires culisei de la parte postrioar¥ LLungimea acestor chilofi era pind sub geminchi, unde se intneau ca ciorapal si trebuiau legati impreund, deasupra genunchivlui ~ pentru a mu afeetaciculana singelui sia produce varice ~ cu o jartier8 din mitase ori din elastic, nu prea sttinsB Jartiera sau calave era, ica, obiectulluxululfemini, putind avea diverse culori gi omamente, chiar gi trandafiri natural, Ciorapii erau din att sau burbac ‘ara, din matase sa find ama 3 eG. Beret Inbrcdminen Femee din unc de vedere ene stn, Brad, 1801,p. 8 2 Ibe 2. 2 bide 9.3739. Wider a * Toe,» 4344 a 1, ficut din picle mole sau sto oe fee pion Consecinele 2¢ het craw producerea rior Dr. Bercar este foarte eateporic In a respinge i Ladovie XV, atu 1 prindea doar dou an partea de jos se prinde stcolul, erinolina disparuse eo i 2a ah me un ae Pest tote acesca se imbrica rch, aro dear elegant treba 3 ib casi, de prin, de dupa-amiag’, de : nbare pe jos je bal de sera cat i oped, de bisetic de wd Sub acese modele ns putea fi neureate decd eu t even cdc) ea suse hilanatea si itepiturle cunoseitorilor it de nepotriviterau imbricatipartiefpanf Ia un Bal au in licen iva iarmarocull de Sf Tis Se . fasese pride mai naite, uncle dame fa ite cada paral in toate pli, gi de pe roehiise icogca cf mu avusese de gn sd fact decito plimbar; de vreme ce alee, desigur in Folic, se ii ergo I autre oraull gi se nvdeteau i toalete ee "i \asemenes se otimpase gi eu bisbafi pe het de drum cu astride metal eu eap de ene, ven [vals preimage cravat lb Nu se putea ies din casi fra ple, ir aceasta trebuia adapta @u lel tad yi cu mijloacele de locomove: un anumit model se purta dae $ cu (ota altul daca era folosth trisura™, Ea se acorda eu rest 8 0 dono trebuia si abi mai multe pli: pentra plimbare im JGIEN4 CORPORALA SIENA Vesmuextuné «soci, oras, de zi gi de dupi-amiazs a 5 ‘ de dupicaminzs, (Cénd se mergea la dine, la tat Pile, eBci aceasta nu putea ft potrivns acopert fle cu © mantilh de danteld fin Te aioe et OS 8 08 em umeri. Aceste dows aco siscimy sailors de ce os acoperiminte de cap eray sufcert om sau pent Sau Ia orice fet de specac de spectacol aplatica, ori modifica in vreun fel coafur elaborus oe Ci clara prea mult nduce mien ane sue ml bt a acne eee ar ec ce pstuscnaieseaeeamee eT roast simu prea {Capa [trebuie] ugoracopertpentna stun cerebrale $i favorisazA sectetunile frocvent Pentru rch cu ten folie a pin profil de. Berea se promi favours ton dciasth roche [de plimbare| face sou de scum fice lng, de sti pe pana, pons uma inne as dane cind va ol Obici des fac eh hg pee erate ras on jos este muse poste ma vtintor satin cura ce Car ma veninog, a! eal permanente sad su acs er d oats xen ao inn organs pin ete Problema rochiilor lung’ a suscitat mute ale Europei, pe parcursul secolului. Jn artcotul mai sus amit, publi Kar fyi alesse chiar acest vesminte ca jn a sigeior sale, incheind ssf! n'a avea cu toate acestea nimie a zie asupa rocker 7 ned, mainte de toate, curifenia ce este odatore la birbp, la fem ¢ 1. Ei bine rochile lungi nu se pot purta decit sumai de fer 0 teak ddumnealor; isa cele ce est pe jos, cele ce es in ombus 9 isusi lab ‘ce si mai zicem?™”. fi mod special, n ulti ani ai celei de-aopta decade 2 creat un curent de pinie contra rochillr eu trend, Presa didea adesea info reacfiona opinia public la aceasta chestune spre modal cum 2 teem, 9.56, biden. 46, Side, p84 Alphonse Kar op cit p. 124 rasurile, tramwaele gi tram-ear ey : tains Urge. Bana fericire,n'a dat voe de liberaeireulare acer ‘$i palariile prea mari, garisit. Tait 3 tha spectatorilor din sAlile de teat si coneen de dupt 1900 ature! cand Oo ;fuzau si le dea jos de pe cap. De accen, la Teatnel Notions Se sgarderobA unde palniile putea fi liste in toa siguranec “ cil, pentru protectie, erau pastrate in euti™ int capabil pron ar teu 8H Fars @ avea pretentit stinifce aie farna sé de vari aphrut in. ,Calendarul Eu am ¢ Tab ‘ ri picioare, avea labe ficea recomandasi in privinta texturilor inlocd ea en ree ein © rit sis ascundA urate anotimpari. In afirmaie sale el se baza si pe Autorul anonim al aticolului Hain ore fi popular pe anu ordinar 1 : mai potivite afi prt n diver stiau ce si imbrace, De aceea se propuneau ,materi de land m 10 re nau nic COmun Cw muster de nd mai batute de ian, Ia de mijloc de veae XIX, cind vara era fr «rochiile lung meat titre), giubele, dulame gi toate cele 1 pieton, In 1878 aplruse pura, din conta, haine ugurel, deschise,anterie 5 giubele albe bade! taloilor petra a splat, cu cmigi de Borangc tot asemenca, curt, iama se purta haine groase, ndare din partes ujurele, de color deschise” * cana generaiat ar | desohie “care nu uag cdldur produst de se rec iar erculaia ae Teeomandai® entra aerisiea corpus pe vanturti, purtarea cinlie in inpul devas se Aceasa se tice nu pentru a Mag dando Pagans Hara ed gl unde se cvine™ oja sade a 22 ili TOMBE PE Capal trebuia acoperit cu palin: au de pai, it de hing), cic ate Ga Pentru iarnA, iar inedl}imintea era bine si fie hustrusta 5) ctuconma ence | felt aerisirea pion dc ole apis | ne fame fat ce determin e Dimi Gees, 2 reaniune, numité Soietatet jinecologi fesor de anatomic Ia Scoala de Belle ‘care poarti haing eu cond bid Bg oe al profeenr ce {prescrip doin ean maa ®AmiculProgresuui Romina 31898, Dural Fema ar. VOstambeic 1908 8 rani, 1/26 Nove 1868 2 En Gu Haine de trad de vad, Cilia ior tun! PARA-GLODVAgM ator de pantalones 1868.8 rnagsiul Tavsan’ gi Brochm, ealea MOBS Ibe 9. in Bucuresti, cat si la Craiova, pe 18, mart ‘vanta dizertatie sub tithal 3 ontemporaneitate. El observa c& eee arate mntrecere fntre femei care si-si fact dosul mai aprile ‘se la spate) tot ast-fel astizi, femeile s¢ Inte care sal tala mal SDFG ena corsetulustft la Bern 1897, eft A ci aie din Bucuresti si ajunscse In concluzia eS portul stu do Ginecclgie di Pecinfeneplicute asupra anatomiel SL eas moda o pase: femcilor, ci barbafilor cAci ie pe apne e cA asa li se cere, aga plac ele ncongina mamtor care dea foe “dan de crestere, pentru ci fata trebue si fac Tigurd care si plact birbatifor!™® Acest obicei rit era urmat i in timpull aie Ste tap ce detemnaee pe Spira Hart, minis Culllor si lnstruetiunit ee ee Sc puraen coseul de eke. Acces, tal, se Supe seal dar intel orl de cus penta ca, imei ce er bere, si imbrics sist string ct male. Cele extere [pura tot iepulacat in afara fein {reme ce internele pasiseri subterfugiul de a-] purta in timpul nop Penicu anu se ingga sia le cuprinde corsetul, mite doamne mii excesv de multe lid sau bea oe, fpt ce contbuia ln nemierea lor. Pine de imaginai, essed milocal de i stange cit mai vrtos corsetul prinaindd-g Siete de lana uit tui cind na ea nimen a indemna ca s& le aj ‘nypul feminin ca pe un arbore al carat trunchi este sirdns nemilos la mijloc de cone, Ge setune cria tage, woiieese, un domn. Pe fecare rain est specifica lle 0 acesteistranguliri ~ mod, imilaje, coche igienci — ie pe ramus sunt iseiionate 9 desente orgnele care an de sufent ena corsetului, ca si afeotiunile pe care le poate produce acesta, pe langh into asp fzculi (loc de viespe, coapse dfn, pimtoo6 Apoi sistematic, dr. Gerota prezints efectele dezastruoase ale € atat asupra exterionulu, PP Goma lx dena puire| aati, Baca, 89 * idem p 8 M4 Socteriy uns, SECOLUN Ad SOCIETAT Uraune rominaesr ty —SECOWULAL XTLEA | seoaterea acestei cuirase fo ‘fel, copei si sfor” balend, lame puternice de ete abe, roit of vinete Sle orienta spre she ea subticar, pre pilda deformindu-se ma ales la mein, pins mi pot nes ot inconveniente: ,,Dificultifile in respiratie, vorba a rst ls 3m cera. Dept conser apr ; get, ameteli, migsene, lesan Pig te Pov intabiate fs ‘hu mai poate primi aeeay cantitate de mincare pest dou mined puis airy dene ney Enrsated aero bal oro petrecere, cénd alia tebuia st fede veep” clegsntele mu msinca nie Intestinele, presate de celellte organe, apasi tn jos si produc hemi. Modificst de stnsoare, in inttnal gros se produce © tanta caren mak ‘permite transportul materilor fecale spre ret, fap ce duce la eonstipai cronice si I fomares hemor. Nici edn urdu ce sat de Somes abdomenul o preseazA si, neavand loc de dilatare, are tendnfa si se goleasc’ la intervale scurt. in consecinta,disagrementulviztelor penbil de dese la oat, on chiar involuntara degertare a udulu cindsfincterul nu mai poate ezista, mai ales in azul unui mic efor, un strinut tuse ori un hobot de ris. Corsetul crea dependent prin deaobisnuirea muscilor spateui de a tcipa la menfinereatrumchiului. Odat scoash aceast cuirasi care creao sustinere li, purtdtoarea suferea de dueri de sale i se afla in imposibilitatea de a sta iar end dormea pe salteaua moale vertcbrele intepenite produceau alte ureri care obligau la folosrea corstui chiar ii timp odes. espre cochetiia Ralet, vorbind despre co fet suspinul fi vine din pricina mares cbservatie a aveluiagcinie autor: jorese agerimea si chist it luce ‘aii datorese age ronal (oil 8) ‘asigura talia subtire gi cleganta, Se intepats ALON, a , bazinului. Fardurile accentuau we dame muri, sau fndreptarea we de mod penta & 56 tn feneior de 0 sav aeimplinin ale fi ibe esenila Ta tinal mand X bustului $i a be ne we icou podoaba capa. t-un euvay se net eas ituralete a fizicului conafionalelor sale det asd ees tna serie ana fortéreati a corpului femeiesc pregititi astfel cu. fortfiediy Gils Saas psd, in realiate, deo umbri, de un fel de masind pe jumatate muna a rincipal asupra cAreia lucreaz spre a o ascunde (cAt se va pales iiulatii. Pentru aceasta, crinolini la ‘i, crinolin’ la corset, crimolina pretutindeni, afard de locurile unde intra bumbac’ $ ole cart, Metl seus a vy rodul natri fn aspectul une 1 intitulat Damele zugrdvite de ele mal istorc si popalar al Principatelor-Unite adicd de mate doamele lz modi lst de ruse caznele la care erau supusi misionarit cresting 18 tinue pigine .Numai civilzaia esl in tare da inventa niste asemenes MGR pein webuinja maninlor s,s) nimeni alt decitsingure femeil civil Romincele cau exces de far, iar negustori de sulimamui caviare pind chiar gi la servantele cele mai de rind”, Pudra dit fi Dimi Ral, Co den Oplimbare op cp 24 bests 180" metodele de autoschingiuire a propriului trup de eatre JEM CORPORA 1c esa AR soc SECOLUL AL x. ANE ROMANESTT aon Dec a Sam et pre a ne ies sec en a aban seme ni oe eens 0 ra ee a Rn nuit cll coneccialoprinveyiguca rete fect 9i ang not fl de peri de ace Pn can icons acesorcorezv pela se uel, cape 9s shares sc fst IE 8 urcios Ia vedere oasemenea femic pins fr veste Inne d's puts p ‘obrazul pentru ziud; deosebirea este asa de mare Dn net sau de buntea aceleia cu care s'aintnit in socteae™™ (oad hn rate" (sub... Ficind 0 comparatie plastica, autora ascamina o fem sulemenita cu 0 camerl proaspat zugrvit; accasa est, ins, in avantajul camerei a cei primenie de cite dou tei ori pe 2. Pln de justete el conchide: Este un princiia juss, negresit, ef arta poate si ajute natura, dar fas trebuie eel putin ca natura sh ppredomine si sin se nabuyeasca de arti” {n Codul toaleteicvile, pirat in amul 1870, este pus accenul pe igiend si patie Water thd, Gare plete on ccivaah- Mac edt eet, frumoasi persoand nu mai are trebuing af inflcira Sbraji ca saparhintrum salon”? Carmatia cea mai frumoasé este cea abide la natu Parfumurile ma erau un bun remediv contra. mirosulut neplicut al " ranspiratci, iar societatenaleasi renuntase Ia ele cu desivisire (aveast si pears | ase distanja de categoria yfemeilor glante” care se parfum din abundeais tocmai pentru a atrage atenia supra lor, dar, poate, xi pete a ascunde amumite “exhalafi); tm conscoints, se recomanda pisraea curiteici comonie 91 ca toslete zilice pentr a se evita excesul de esene tari cit vind si ‘d'un neajuns, va da peste prostl gust al itrebuinirt mirosunlor™*. Se folosi gi ‘filetele sau spenferile de flanela, care absorb tanspiabune, 3 de musama subjire galbeni ce se pun obisnuit la subjior “ | Mini se cerea a fi curate, spite gi ingrijite anc, ar penta intetineea indicat si se poate permanent mans, cele din piele avind proprictatea dea ae 4 _ i cs anumite seoapen ti elben vu, © lingurits de unt de migdale si 0 mda de wns OP ae de mons, ce area cle tate dap conta agile ascutite oo unzhivar, cltvau doar batranele demodate gi ,damele sar Ugh lng, ie wii dlr cu lt nee gb “

    S-ar putea să vă placă și