Sunteți pe pagina 1din 3

Mesterul Manole

de Lucian Blaga

Egala creatiei lirice prin vigoarea artei, opera dramatica a lui Lucian Blaga poseda un continut si o structura artistica specifica. Ea interpreteaza mituri universale din perspectiva romaneasca. (Mesterul Manole, Arca lui Noe), valorifica mituri nationale (Zamolxe), converteste in expresie scenica evenimente vag istorice, putin cunoscute, invaluite in ceturi legendare (Tulburarea apelor, Cruciada copiilor) sau proiecteaza momente si personalitati ale istoriei nationale in zarea mitului (Avram Iancu, Anton Pann). Mitul este o povestire (legenda) fabuloasa care cuprinde credinta populara antica despre originea universului si a fenomenelor naturii, despre zei si eroi legendari. In cultura romeasca exista patru mituri fundamentale: 1.mitul etnogenezei poporului roman (Traian si Dochia); 2.mitul creatorului (Mesterul Manole); 3.mitul erotic (Zburatorul); 4.mitul funerar (Miorita). Incadrarea scriitorului Din punct de vedere al ideologiei estetice, Blaga se incadreaza in expresionism. Expresionismul este un curent literar de factura neoromantica din primele decenii ale secolului XX. In legatura cu produsul artistic expresionist, Blaga afirma: Teatrul mitic expresionist este un teatru de idei si este in acelasi timp un teatru poetic generator de viata prin cuvinte, un ecletist poetico-filosofic ce contureaza la nivelul operei sale un curent dramatic. Incadrarea estetica a piesei Piesa Mesterul Manole de Lucian Blaga reprezinta o valorificare a mitului creatorului. Blaga a promovat un teatru mitic, o mitodramaturgie, din dorinta de a reactualiza reconsiderarea mitului in sens absolut. Sursele de inspiratie In creuzetul creator Blaga a amestecat substante izvorate din gena poetica dublata de cea filosofica. Blaga nu valorifica doar folclorul roman si recreeaza surse deja existente. Sursa de inspiratie cea mai importanta o reprezinta balada populara Monastirea Argesului. 1. 2. 3. Tema operei: jertfa creatoare; moartea ca jertfa a creatiei implicata in orice act creator; lupta constientului cu irationalul, cu raul din om si din afara lui.

Conflictul o Presupune existenta unor forte opuse aflate intr-o relatie ostila in cadrul unui sistem de actiuni si reactiuni. o Este elementul determinant in desfasurarea actiunii. conflictul interior - este unul tragic si se desfasoara intre luciditatea rationala a mesterului si necesitatea irationala de a jertfi pentru a-si indeplinii visul creator; - intre pasiunea pentru construcitie si imensa dragoste pentru viata, frumusete si puritate intruchipate de Mira; 1

conflictul exterior - intre Manole si Bogumil.


Anul aparitiei Incadrare estetica Conflictul Balada populara 1857- "Balade populare" balada cu valoare de legenda si mit exterior : dintre voievod si mester "Mesterul Manole" de Lucian Blaga 1927 drama mitica a) exterior: Manole si Bogumil b) interior: patima creatoare a lui Manole si dragostea pentru Mira Manole, Mira, Voda, Bogumil, Gaman, mesterii, boierii, solul a) al surparii zidurilor b) al zidului parasit c) al femeii destinate zidirii d) al zidirii treptate prin anamneza metaforic, simbolic

Personaje Motive

Manole, Ana, Negru-Voda, zidarii a) al zidului parasit b) al surparii zidurilor c) al femeii destinate zidirii d) al zborului icaric e) al fantanii popular, arhaic

Limbajul

Spatiul diegetic (locul actiunii): pe Arges in jos; Timpul diegetic:timp mitic romanesc sugereaza optiunea autorului pentru clasarea in atemporalitate. Structura: cinci acte si mai multe scene. Desfasurarea actiunii pe scene: - Actul I: In camera de lucru Manole dicuta cu staretul Bogumil. De sapte ani el incearca sa ridice o biserica ale carei ziduri s-au destramat de 77 de ori. Intregul tinut pare a se afla sub puterea unui blestem. Staretul recomanda jertfirea unei fiinte umane. Manole nu accepta si nu intelege acest act. Sosirea Mirei sporeste zbuciumul sufletesc al lui Manole. Ciudatul Gaman prevesteste ca Mira va deveni femeia altar. - Actul al II-lea: Solul trimis de Voda cere urgentarea lucrarilor. Zidarii vor sa schimbe locul nefast dar solul nu se indupleca. Manole promite ca va ridica lacasul, iar mesterii fac juramantul de taina pentru a infaptui ritualul sacrificarii. - Actul al III-lea: Langa ruinele vechi se afla zidul de jertfa. Timp de trei zile cei zece privesc departarile. Mira este cea care soseste pentru ca auzise de la staretul Bogumil ca zidarii se pregatesc sa jertfeasca o fiinta umana. Inspaimantata, Mira venise sa impiedice fapta. Manole vrea sa-si salveze sotia dar zidarii il prind in cercul lor. Invitata la jocul de alba vraja si intunecata magie, Mira accepta sa fie zidita. - Actul al IV-lea: In jurul zidurilor ridicate, lucratorii alearga zoriti. Ei vorbesc tare si fac mult zgomot pentru a nu auzi vaietul din zid. Manole se revolta impotriva lui Dumnezeu si vrea sa darame zidurile pentru a elibera jertfa. Realizand ca Mira a murit, Manole traieste o imensa suferinta. - Actul al V-lea: Voda si boierii vin sa vada lacasul. Manole il roaga sa traga el clopotul. Din clopotnita se arunca in vazduh si cade pe pamant. Ultima replica al celui dintai mester este: Doamne, Doamne ce stralucire aici si ce pustietate in noi. Titlul: reprezinta numele personajului mitic, Manole ( care devine personaj eponim) reprezentandu-l pe creatorul ucis de propria opera. 1. 2. 3. 4. Tehnici si procedee dinamice: infuzarea textului cu mitul si legenda; palimpsestul calchiat ( opera Mesterul Manole are ca hipotext balada Monastirea Argesului); Boule de neige ( bulgare de zapada prin amplificarea conflictului interior); glisarea textuala ( in replicile personajelor sunt inserate secvente textuale apartinand baladei); 2

5. teatru in teatru ( actul III, scena 1 : cel de-al saselea zidar, printr-o replica extinsa, le aminteste confratilor ca s-au facut vinovati de incalcarea juramantului prin invocatiile adresate divinitatii).

Caracterizarea personajelor
(Manole) Caracterizarea directa Portretul fizic - Replica Mirei : par negru, cap fierbinte; - Dintr-o didascalie : istovit, batran, fata devastata, barba crescuta; Portretul moral - Din replicile altor personaje: mesterii Mesterul Nenoroc, mesterul nostru e nebun, Manole vorbeste aiurea; Voda strasnic om; - Autocaracterizare : Mesterul Manole cel de cumplita amintire. Caracterizarea indirecta Vorbele si faptele contureaza trasaturile morale ale personajelor; Vointa puternica individualitate discreta; - ii place sa-si traiasca intens viata; - isi accepta destinul de creator al frumosului etern; - revoltat in fata jertfei ritualice; - orgolios se compara cu insusi Dumnezeu. Ca om traieste prin iubire; el este superior are un limbaj profetic; Ca artist creator traieste prin patima creatiei; are un talent creator caracter cu o puternica personalitate; este mistuit de dorinta arzatoare de creatie; Isi depaseste prin moarte conditia este in cautarea unui ideal de frumusete. personaj principal; personaj eponim (se gaseste in titlu); personaj simbol (al creatiei, al creatorului); personaj tragic (aspiratia spre absolut); personaj protagonist (actiunea graviteaza in jurul sau); personaj central (pentru rolul dominant pe care il are in opera); personaj tridimensional (portretul se reintregeste pe parcursul operei); personaj mitic (prin destinul sau creator).