Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Clasificarea Soiurilor La Vita de Vie
Clasificarea Soiurilor La Vita de Vie
Clasificarea Soiurilor La Vita de Vie
Pentru clasificarea soiurilor de vita de vie, au fost folosite diferite criterii: morfologice,
anatomice, fenologice, ecologice si fiziologice – ecologice.
In Austria, EDLER VON VEST (1826) face clasificarea soiurilor la vita de vie
folosind atat caracterele morfologice principale ale boabelor (forma, culoare), cat si cele ale
frunzelor (pufozitate, numarul lobilor). In Franta, A. ODART (1845), in tratatul sau de
Ampelografie, grupeaza soiurile in triburi – tribul reunind soiurile care au cel putin un
caracter fenotipic comun. Mult mai tarziu in Ungaria, J. ANDRASIVSKI (1924) incearca o
clasificare botanica a soiurilor la vita de vie folosind denumirile de specii:
V. byzantina (Chasselas doré, Chasselas royal, Chasselas cioutat); V. alemanica (Pinot gris,
Pinot noir, Gamay noir); V. delicisa (Muscat de alexandria); V. anticuarum (Cornichon
blanc); V. mediteraneea (Allantetme, Caekaszölö, Ciganyszölö). Aceasta clasificare este
artificiala, deoarece nu raspunde nici la caracterele botanice ale soiurilor, nici la cele
ecologice.
- Epoca II-a maturare (10-20 zile dupa Chasselas d'oré – 31 VIII – 15 IX):
- Epoca III-a de maturare (25-35 zile dupa Chasselas d'oré- 15 IX- 30.IX ):
- Epoca IV-a de maturare (40-45 zile dupa Chasselas d'oré – 30 IX- 15 X):
In ceea ce priveste gruparea soiurilor dupa inflorit, nici pentru aceasta fenofaza nu au
existat criterii certe de clasificare (I. C. TEODORESCU, 1942). In prezent se foloseste drept
criteriu necesarului de temperatura utila de la dezmugurit si pana la declansarea fenofazei
infloritului, soiurile grupandu-se astfel: soiuri cu inflorire timpurie, la care Σtuo = 300°C;
souiri cu inflorire mijlocie Σtuo = 350°C; soiuri cu infloritre tarzie Σtuo = 380°C.
Criteriile ecologice. Gruparea soiurilor la vita de vie dupa zona geografica de origine,
avand ca baza caracterele fenotipice intalnite la soiuri, apartin lui A. NEGRUL (1958).
El grupeaza soiurile in 3 grupe ecologo-geografice, denumite prolesuri (proles=ramificatie) si
anume:
Republica Moldova
Caracterizarea botanica
Rozeta: pufoasa, gri-cenusie Rozeta: usor scamoasa; Rozeta: glabra, lucioasa.
sau alba;
Frunza: - pe suprafata Frunza: - are suprafata
Frunza: - pe suprafata inferioara are peri lungi, glabra, lucioasa sau acoperita
inferioara are peri aspri sau subtiri flexibili (paienjenis); cu peri aspri;
lungi, subtiri flexibili
(paienjenis); - marginile sunt - marginile sunt
intoarse in jos; intoarse in sus;
- marginile sunt
intoarse nedefinit; Strugurele: mijlociu, Strugurele: mare, lax,
compact; adeseori ramificat;
Strugurele: mijlociu,
compact, rareori lax; Bobul: rotund, rareori oval, Bobul: oval, ovoid sau
de marime mijlocie sau mica, alungit, de marime mijlocie
Bobul: rotund, de marime miezul zemos, culoarea alba, sau mare, miezul carnos si
mijlocie sau mica, miezul neagra; crocant culoarea alba,
zemos, culoarea alba, rosie neagra, rosie (30%);
sau neagra; Samanta: mica, cu ciocul
putin evident. Samanta: mijlocie cu ciocul
Samanta: mica, mijlocie sau alungit.
mare (la soiurile pentru
masa).
Insusiri agrobiologice
-1 se -4 se -6 se
caracterizeaza printr- caracterizeaza printr- caracterizeaza printr-
un procent ridicat de un procent ridicat de un procent redus de
lastari fertili si multi lastari fertili si multi lastari fertili si putini
struguri pe lastarul struguri pe lastarul struguri pe lastarul
fertil; fertil; fertil;
3soiuri cu crestere inutila mare si foarte mare, la care strugurii formati reprezinta cel
putin 50% din capacitatea maxima de rodire a soiului (Grasa de Cotnari, Tamaioasa
romaneasca, Italia, Afuz – Alli, Sultanina etc).
% struguri =
soiuri pentru struguri de masa (cu maturare timpurie, mijlocie, tarzie si foarte trarzie);
soiuri pentru struguri de vin (vinuri albe de consum curent, vinuri albe de calitate superioara,
vinuri rosii de calitate superioara, vinuri pentru spumante, vinuri pentru distilate);
soiuri pentru suc de struguri (suc natural, suc concentrat, suc liofilizat etc.)
1. Riparia gloire
1. Rupestris du Lot
1. Paulsen 1103
2. Ruggeri 140
1.Chasselas x Berlandieri
2. Cardinal
3. Regina viilor
3. Afuz Ali
1. Sultanina alba
2. Sultanina neagra
3. Perlette
2. Plavaie 5. Rkatiteli
1. Babeasca neagra
2. Cadarca
3. Oporto
4. Alicante Bouschet
5. Sangiovese
1.Feteasca neagra
2.Pinot noir
3.Cabernet Sauvignon
4.Merlot
5.Burgund mare
1.Tamaioasa romaneasca
2.Busuioaca de Bohotin
3.Muscat Ottonel
1. Aligoté
2. Feteasca regala
3. Riesling italian
4. Chasselas doré
26 Soiuri pentru vinuri spumante:
1. Feteasca regala
2. Feteasca alba
3. Babeasca neagra
1. Rosioara
2.Oporto
1. Mustoasa
2. Plavaie
3. Babeasca gris
4. Zghihara de Husi
1. Noah
2. Othello
3. Isabella
4. Lidia
1. Rayon d'or
2. Plantet
3. Seibel 1
4. Baco 1 etc.
1. Seyval
2. Valérien
3. Roucaneuf etc.
1. Garonnet
2. Chambourcin etc.
3. Villard noir
Pentru masa:
Pentru studiul soiurilor la vita de vie, se are in vedere gruparea lor dupa criteriile
tehnologice si ecologice