Title

Tema nr. 1
Due
Nov 28, 2023 8:00 PM
Number of resubmissions allowed
0
Status
Not Started
Grade Scale
Points (max 10.00)

Instructions

Bogdan își achiziționează prin act autentic un imobil teren, în imediata

vecinătate a terenului aflat în proprietatea lui Solomon. La scurt timp, Bogdan
pleacă la muncă în străinătate, rugându-și vecinul să-i supravegheze terenul pe
perioada cât va lipsi din țară. Solomon își dă acceptul, însă, între timp, procedează
la edificarea unei construcții a cărei suprafață a presupus ocuparea unei porțiuni
substanțiale și din terenul lui Bogdan.

După trecerea unei perioada de doi ani, Bogdan se întoarce în țară și

constată cu stupoare că elementele descriptive ale stării de fapt inițiale s-au
modificat dramatic. Îi cere explicații vecinului său, care, profitând de conjunctura
creată, îi solicită să îi transmită dreptul de proprietate asupra terenului, dacă nu este
mulțumit de noua situație, însă la un preț derizoriu.

Cerințe:
 1. Cum clasificați drepturile patrimoniale ce intră în componența unui
patrimoniu? (0,5 puncte)

2. Identificați în speță drepturile care se încadrează în categoria jus in

re. (0,5 puncte)

3. Identificați în speță drepturile care se încadrează în noțiunea de jus ad

rem. (0,5 puncte)

4. Enumerați principalele asemănări și deosebiri între aceste două

categorii de drepturi. (0,5 puncte)

5. Clasificați drepturile reale, enumerați-le pentru fiecare categorie în

parte cu referire la cele pe care le întâlniți în speță. (1 punct)

6. Câte raporturi juridice întâlniți în speță? Indicați natura fiecărui raport

juridic. (2 punct)

7. Care dintre aceste drepturi sunt prescriptibile și care nu?

Argumentați! (1 punct)

8. Soluționați speța! (4 puncte)

NB: Tema se va încărca pe platformă, la secțiunea Assignments, în termenul

indicat. Nu vor fi notate temele trimise după această dată.

Lucrați cu atenție, tratând fiecare cerință în parte. Argumentați fiecare răspuns. Nu

se vor puncta temele inspirate de la colegi.

1. Cum clasificați drepturile patrimoniale ce intră în componența unui

patrimoniu? (0,5 puncte)
Patrimoniul reprezintă totalitatea drepturilor şi obligaţiilor cu valoare
economică aparţinând unei persoane (persoană fizică sau persoană juridică)
(Stătescu & Bîrsan, 1980, p. 5). Potrivit art. 31 C. civ., “orice persoană fizică
sau persoană juridică este titulară a unui patrimoniu care include toate
drepturile şi datoriile ce pot fi evaluate în bani şi aparţin acesteia”. Prin
urmare, Patrimoniul prezintă două componente : activă care cuprinde toate
drepturile subiective cu valoare economică şi una pasivă ce cuprinde
totalitatea obligaţiilor asumate de o persoană. Patrimoniul este o
universalitate.

Drepturile patrimoniale se împart în drepturi reale (jus in re) şi drepturi de

creanţă. Dreptul real este un drept subiectiv prin care titularul său poate să-şi
exercite voinţa asupra unui lucru determinat fără a fi necesară intervenţia
altei persoane, în mod direct şi nemijlocit. Drepturile reale sunt drepturi
absolute opozabile erga omnes. Dreptul de creanţă, este tot un drept subiectiv
prin care subiectul activ (creditorul) poate pretinde unui subiect pasiv
determinat (debitor) să dea, să facă sau să nu facă ceva.

Dreptul de proprietate este un exemplu de drept real. Proprietarul asupra

unui teren poate să dispună după propria voinţă de acel teren : poate să
construiască, să îl divizeze, să îl vândă, să îi cedeze folosinţa. Toţi ceilalti
cetăţeni nu pot interveni în această manifestare de voinţă decât dacă există un
drept de creanţă.

Dreptul de creanță este un drept de care beneficiază un subiect într-un raport

juridic de obligație, denumită creditor, de a pretinde celeilalte părți, denumită
debitor, îndeplinirea obligației acesteia. Daca în cazul dreptului real doar una dintre
părţi este cunoscutţ iar toti ceilalţi sunt ţinuţi să respecte celui dintâi dreptul de a
dispune de bunul determinat, în cazul dreptului de creanţă ambele părţi sunt
cunoscute: atât creditorul cât şi debitorul care sunt uniţi prin raportul juridic ivit. În
exemplul de mai sus, dacă proprietarul terenului a cumparat în baza unui credit
bancar terenul şi nu a restituit suma imprumutată, atunci banca creditoare va avea
asupra sa un drept de creanţî şi îl va obliga să restituie suma împrumutata având
asupra terenului un drept de ipotecă.

2. Identificați în speță drepturile care se încadrează în categoria jus in

re. (0,5 puncte)

Dreptul de proprietate este un drept real absolut jus in re. Bogdan a dobândit
prin act autentic terenul însă avea obligatia de a declara aceasta achizitie si de a
ingradi terenul. Aceasta este singurul drept absolut cert din aceasta speta. Avand
in vedere ca cele 2 parti au stabilit verbal ca Solomon va supraveghea in lipsa
vecinului sau terenul aflat in proprietatea celui numit Bogdan, acest acord
verbal nu legitimeaza in mod necesar lui Solomon dreptul de a construi pe
terenul aflat in proprietatea vecinului sau. Desi un drept real (jus in re),
superficia este un drept dobandit in urma incheierii unui contract in forma
autentica. In acest caz, nu este incheiat un contract de superficie, de uz, de
uzufruct, de abitatie, de concesiune, de folosinta, toate acestea reprezentand forme
de drept real jus in re.
 3. Identificați în speță drepturile care se încadrează în noțiunea de jus ad
rem. (0,5 puncte)

Jus ad rem este dreptul fara posesie asupra lucrului (un drept de creanta) iar
jus in re descrie dreptul cu posesia asupra lucrului (drept real - absolut). In
acest caz, Bogdan se afla, la revenirea in tara, in situatia de jus ad rem
intrucat el este proprietarul prin act autentic asupra terenului insa nu mai are
toate atributele proprietatii : posesia, dispozitia si folosinta ci doar o parte din
acestea. Publicitatea privind achizitia terenului este realizata si ii confera
recunoasterea statutului de proprietar adica a posesiei.

4. Enumerați principalele asemănări și deosebiri între aceste două

categorii de drepturi. (0,5 puncte)

Ambele notiuni jus ad rem si jus in re privesc patrimoniul unei persoane.

Deosebirea intre ele consta in tipul de drept. Daca jus in re este un drept real
care confera titularului sau un drept absolut, opozabil celorlalti, jus ad rem
este un drept de creanta : a creditorului asupra debitorului. Asadar, daca in
dreptul real accentul cade pe lucru posedat, in dreptul de creanta (jus ad rem)
accentul cade indirect pe lucrul posedat prin mijlocirea debitorului.

5. Clasificați drepturile reale, enumerați-le pentru fiecare categorie în

parte cu referire la cele pe care le întâlniți în speță. (1 punct)

In speta prezentata, drepturile reale prezente sunt dreptul de proprietate.

 6. Câte raporturi juridice întâlniți în speță? Indicați natura fiecărui
raport juridic.

Definim raportul juridic ca o relație socială, intre persoane bazate pe acordul de

vointa si întemeiată pe normele juridice în vigoare. Raportul juridic se produce in
vederea realizării drepturilor subiective și a obligatiilor juridice. Prima relatie este
intre vanzatorul terenului si Bogdan (achizitor al terenului) prin actul translativ
incheiat in forma autentica. Al doilea raport juridic este intre Bogdan ca proprietar
de teren si ceilalti carora le opune dreptul sau de a dispune de proprietatea sa dupa
vointa sa (erga omnes) inclusiv fata de vecinul sau Solomon.

Un al treilea raport juridic apare intre Bogdan si vecinul sau Solomon. Acesta din
urma edifica fara o intelegere prealabila o constructie pe terenul vecinului sau. La
revenirea in tara, Bogdan isi revendica terenul in suprafata initiala dar primeste de
la Solomon o suma derizorie in schimbul dreptului de proprietate. Nu poate fi
vorba de un drept de superficie aici intrucat nu s-a redactat un act juridic. Nu poate
fi vorba nici de un drept de uz intrucat nici in acest caz nu s-a incheiat un act
juridic cu privire la stapanirea terenului ci doar de o supraveghere a sa.

Cu toate acestea, intre cei doi vecini apare un raport juridic, care debuteaza cu un
acord de vointa: Solomon se invoieste sa aiba in supraveghere terenul lui Bogdan.
Acordul partilor, capacitatea de a contracta, un obiect determinat şi licit, precum şi o cauză licită şi
morală fac din acesta invoiala un contract valid conform art. 1167 din C. Civil. Art. 1166 din C. Civil
descrie conventia (contractul) drept „acordul de voinţă între două sau mai multe persoane cu intenţia de
a constitui, modifica, transmite sau stinge un raport juridic.” Articolul 1169 C. civil descrie principiul
libertăţii contractuale prin care dreptul de proprietate şi celelalte drepturi reale se transmit prin simplul
acord de voinţă al părţilor: “Părţile sunt libere să încheie orice contracte şi să determine conţinutul
acestora, în limitele impuse de lege, de ordinea publică şi de bunele moravuri.” Cu toate acestea, in cazul
bunurilor imobile este necesara forma autentica pentru a fi inscrisa in cartea funciara. Pe cale de
consecinta, dreptul de proprietate nu se transfera prin conventie in cazul bunurilor imobile.

Aproprierea pe care o produce Solomon este bazata pe accesiune prin care, conform art. 567 din Codul
civil, ’’proprietarul unui bun devine proprietarul a tot ce se alipeşte cu bunul ori se încorporează în
acesta, dacă legea nu prevede altfel“. In aceste conditii, profitand de lipsa indelungata a vecinului sau,
Solomon edifica o constructie ocupand o buna parte din terenul apartinand vecinului sau si pe care il
supraveghea. Accesiunea imobiliara este artificiala intrucat este insotita de edificarea unei constructii
ridicata de Solomon.

7. Care dintre aceste drepturi sunt prescriptibile și care nu?

Argumentați! (1 punct)

Art. 560 din C. Civil:

Proprietarii terenurilor învecinate sunt obligaţi să contribuie la grăniţuire prin reconstituirea hotarului şi
fixarea semnelor corespunzătoare, suportând, în mod egal, cheltuielile ocazionate de aceasta.

8. Soluționați speța! (4 puncte)

Speta prezentata poate fi solutionata in instanta prin introducerea unei actiuni

posesorii de catre Bogdan si prin care sa se restabileaca situaţiei de fapt

anterioara tulburării sau deposedării. Exerciţiul acţiunilor posesorii este condiţionat

de scurgerea unui anumit termen: Codul civil (art. 949 alin. 1 şi art. 951), cât şi
textul articolului 674 alin. 1 din Codul de procedură civilă mentioneaza cerinta de
a nu fi

“trecut un an de la tulburare sau deposedare” (articolul 674 punctul 1 din Codul de

procedură civilă). Aşadar, numai in interiorul termenului de 1 an de la data tulburării sau
deposedării paşnice ori violente, poate fi introdusă acţiunea posesorie. Introducerea acţiunii posesorii
după trecerea termenului de 1 an, va duce la respingerea acesteia ca fiind prescrisă. In concluzie, Bogdan
ar fi trebuit sa să ceară luarea măsurilor necesare pentru evitarea pericolului sau, dacă este cazul,
încetarea lucrărilor. Aceste măsuri sunt necesare pentru conservarea substanţei bunului posedat.