Diferente intre copiii cu autism
Un copil cu autism poate avea deprinderi de autonomie
personala foarte bine formate, nivel cognitiv conform
varstei, dar sa nu raspunda la nume, poate prezenta
intarziere in dezvoltarea limbajului, contact vizual slab sau
inexistent, dezinteres pentru persoanele din jur, rezistenta
mare la schimbare, si poate sa se opuna la realizarea oricarei
sarcini ceruta de catre un adult manifestand protest
vehement la incercarea de introducere in orice fel de
activitate/interactiune.
Un alt copil poate intampina dificultati majore in
mentinerea atentiei in actinitate, lipsa contactului vizual,
probleme de autonomie personala, dificultati in intelegerea
limbajului receptiv si expresiv, dificultati in exprimarea
verbala dar sa fie interesat de persoanele din jur si de
interactiunea cu aceste persoane.
Autismul se insoteste adesea de deficit intelectual,
ultimile cercetari in domeniu arata ca mare parte dintre
copiii autisti au un coeficient de inteligenta sub 60, si doar
9% au coeficientul de inteligenta peste 85. La testele de
inteligenta, cel mai adesea obtin scoruri ridicate la la
probele de performanta si cele mai slabe scoruri le obtin la
rezolvarea itemilor ce necesita aptitudini verbale sau
sociale. La copilul cu deficienta mentala se constata
dificultati de intelegere a limbajului receptiv dar si
dificultati de discriminare intre comenzi, obiecte, actiuni.
Deficitul de atentie poate aparea pentru ca aria de interese
a copiilor cu autism este restransa si uneori mult diferita de
cea considerata adecvata. Deficitul de atentie se traduce si
in faptul ca nesesizand criterul cerut in rezolvarea unei
sarcini apare esecul. Nu este atent la detaliile cerute si
rezolva sarcinile dupa propriile criterii. “Nu este atent, dar
stie” este ceea ce spun terapeutii si parintii. Copilul
demonstreaza ca stie sa raspunda la anumite cerinte in
conditiile unei motivari puternice. Indata ce i se prezinta
recompensa preferata rezolva sarcina pentru a primi premiul
dorit. Tulburarile de limbaj se constata la apoape toti
copiii cu autism, si se refera la limbajul verbal, la gesturi,
sau la pointing.Copiii autisti nu dezvolta in mod spontan
modalitati non-verbale pentru a exprima cererea, refuzul,
sentimente etc. Ecolalia este foarte frecvent intalnita, fiind
uneori singura forma de limbaj verbal la care copilul autist
poate ajunge. Ecolalia poate avea sau nu functie de
comunicare si poate fi imediata sau intarziata
Caracteristicile copilului cu autism
Copilul cu autism poate avea urmatoarele caracteristici:
 nu raspunde la nume sau la solicitarile adultului
(decat cand “vrea”) si pare ca nu aude sau nu
intelege ceea ce i se cere;
 nu se uita unde i se arata si nu se uita la adult daca
vrea ceva de la el,
 desi poate tolera alti copii in jurul sau, si chiar
poate fi bucuros de prezenta lor, nu interactioneaza
efectiv cu copiii;
 protesteaza in momentul in care i se cere ceva si se
insista pentru primirea unui raspuns;
 jocul ii este marcat de un caracter stereotip
(foloseste obiectele sau jucariile mereu in acelasi Ce este autismul?
fel, de exemplu: le inchide/deschide, bate cu Autismul este o tulburare de dezvoltare considerata drept
obiectele in anumite locuri, le invarte etc ), ori nu una dintre cele mai severe tulburari neuropsihiatrice ale
este atras de jucarii ci mai degraba de sticle goale, copilariei. Autismul este tulburarea centrala din cadrul
sfori, pungi etc.; unui intreg spectru de tulburari de dezvoltare, cunoscut
 nu foloseste obiectele in scopul lor uzual (le linge, sub numele de spectrul tulburarilor autismului/autiste sau
le scutura, plimba sticle pe care le umple si le de tulburari pervazive de dezvoltare.
goleste etc); Aceste tulburari prezinta o larga varietate de manifestari,
 prezinta tulburari senzoriale manifestate uneori presupuse a fi rezultatul unor disfunctionalitati de
prin nevoia de a atinge orice, de a linge, de a pipai, dezvoltare ale sistemului nervos central sau genetice.
iar alte ori prin refuzul de a intra in contact cu Cauzele specifice sunt inca necunoscute.
anumite texturi, de a gusta anumite alimente etc; Persoana care prezinta tulburari pervazive de dezvoltare
demonstreaza dificultati in mai multe arii de dezvoltare si
 poate avea comportamente stereotipe: insira si
nu doar in anumite segmente specifice, iar efectele
aliniaza obiecte, se invarte ori flutura mainile sau
produse de dificultatile dintr-o anumita arie au efecte
obiecte mici etc..
negative asupra dezvoltarii altor zone, rezultatul fiind un
 poate prezenta probleme de alimentatie, si
grup complex de caracteristici si trasaturi.
probleme ale somnului;
Autismul este prezent inca de la nastere si se pastreaza pe
 nu doreste sau nu poate sa foloseasca cuvinte cu
durata intregii vietii. Poate avea doua tipuri de debut:
sens de comunicare;
 autismul poate fi observat inca din primul an de
 merge pe varfuri, ori are miscari bizare are
mainilor si ale corpului; viata; sau
 autismul se instaleaza in jurul varstei de 2-3 ani,
 ecolalizeaza (repeta la nesfarsit sunete, cuvinte,
reclame tv etc). iar copilul, care pana la aceasta varsta a avut o
evolutie normala, pierde achizitiile (cognitive, de
Cercetarile au aratat ca pana la 49% dintre copiii inclusi in
programe de interventie timpurii si intensive (intre 15 si 40 socializare, comunicare) si incep sa manifeste si
comportamente repetitive si autostimulari.
de ore saptamanal) ajung sa fie independenti si sa faca
progrese astfel incat comportamentele autiste sa devina
putin sesizabile.
 Semne timpurii ale autismului
Sugarul cu autism
• lipsa contactului vizual;
• nu zâmbeşte ca răspuns la prezenţa altor
persoane;
• absenţa interesului pentru persoane;
\ lasă consolat şi nu caută afecţiune;
• nu se
• nu imită persoane (ex: în situaţii de joc:
„cucu-bau”);
• nu îi face plăcere să fie îmbrăţişat, ţinut,
sau purtat în braţe.
La vârsta de un an
• nedezvoltarea limbajului;
• absenţa comunicării, indiferenţă;
• nu se implică în jocuri sau prezintă jocuri
sărace;
• dificultăţi în exprimarea emoţiilor şi în
înţelegerea emoţiilor altei persoane;
• fascinaţie pentru mişcări, lumini, sunete
muzicale.
Preşcolarul cu autism
• evită stabilirea contactului vizual
cu vorbitorul atunci când este strigat
pe nume;
• nu este interesat de alţi copii;
• repetă cuvintele (ecolalie);
• repetă sunete, cuvinte fără sens;
• manipulează jucării, obiecte în mod
stereotip, neobişnuit;
• se uită în continuu la mâini, obiecte sau
alte lucruri;
• poate avea interese senzoriale: miroase,
linge obiecte, îi plac jocurile de lumini;
• hipersensibilitate sau hiposensibilitate la
anumiţi factori din mediu (ex: îşi astupă
urechile la zgomote puternice, insensibil la
durere).
Copilul cu autism introdus intr-un program de terapie
intensiv inaintea varstei de 3 ani are sanse foarte mari sa
recupereze intarzierile in dezvoltare si sa isi formeze
abilitati si comportamente adecvate social. Terapia care si-a
dovedit eficacitatea in recuperarea copiilor cu autism este
terapia comportamentala aplicata, ABA.
Achizitii si semne inaintea varstei de 2 ani:
1. In ceea ce priveste limbajul si comunicarea, copilul
pana la 2 ani trebuie sa stie sa: execute comenzi simple fara a
i se da indicatii prin gesturi, sa poata da sau arata 10 – 12
obiecte familiare la cerere, sa indice 3 – 5 imagini dintr-o
carte cand i se cere, sa arate cel putin 3 parti ale corpului sau
si ale celorlalti, sa raspunda la intrebarea “ce e asta?”, sa isi
spuna numele sau porecla si sa ii numeasca si pe ceilalti
membri din familie care locuiesc in casa, sa numeasca jucarii,
sa raspunda cu DA si NU la intrebari care necesita raspuns de
acest fel.
2. Socializare – pana la doi ani copilul trebuie sa stie sa
faca “Pa”, sa raspunda la nume privind persoana care l-a
strigat sau intinzand mainile spre ea, sa imite miscarile simple
ale unui copil in joc, sa imite adultul in actiuni simple, sa
caute contactul ochilor 2,3 minute, sa respecte interdictia cand
i se spune NU!, sa salute cunostintele cand i se cere, sa tina o
carte adultului pentru a i se citi din ea, sa i-a parte la jocuri
pentru o perioada scurta (impinge masina, arunca mingea la
alt copil), sa faca contact vizul cu persoana careia ii “cere”
ceva.
3. Autoservire – pana la doi ani copilul ar trebui sa se
descurce sa manance independent cu lingura si sa bea cu
ceasca (chiar daca varsa putin), sa foloseasca gesturi sau
cuvinte pentru a semnaliza nevoia de a merge la baie, sa isi
scoata hainele (sosetele, pantalonii, jachetele, cand sunt
desfacute la nasturi).
4. Cognitiv – copilul invata inaintea varstei de 2 ani sa
execute gesturi simple la cerere (ridica mainile), sa asocieze
obiecte asemanatoare dar si obiecte cu imaginea lor, sa arate
spre sine cand este intrebat, sa suprapuna 3 cuburi la cerere,
sa mazgaleasca cu creionul, sa dea paginile unei carti.
Daca aveti de bifat cel putin 3 dintre acesti
itemi, in fiecare dintre aceste arii de
dezvoltare, pe care copilul nu-i poate realiza,
mergeti si vorbiti cu un specialist.
Alte semne care v-ar putea indrepta catre
cabinetul unui specialist:
 copilul nu raspunde la solicitarile adultului
(decat cand “vrea”) si pare ca nu aude sau nu
intelege ceea ce i se cere,
 copilul protesteaza in momentul in care i se cere
ceva si se insista pentru primirea unui raspuns,
 jocul ii este marcat de un caracter stereotip
(foloseste obiectele sau jucariile mereu in acelasi
fel, de exemplu: le inchide/deschide, bate cu
obiectele in anumite locuri, le invarte etc ),
 copilul nu foloseste obiectele in scopul lor uzual
(le linge, scutura, plimba sticle pe care le umple
si le goleste etc),
 prezinta probleme de alimentatie, si probleme
ale somnului, -
 nu doreste sa foloseasca cuvinte cu sens de
comunicare,
 mersul pe varfuri,
 ecolalia (repetarea la nesfarsit a unor sunete,
cuvinte, reclame tv etc).
Un copil autist poate sa fie vesel, activ,
“lipicios” cu parintii si apropiatii lui.
Mama poate spune “Eu ma inteleg bine cu copilul meu,
inteleg ce vrea.” – intrebare este daca si ceilalti il inteleg,
daca copilul isi poate face cunoscute dorintele, nevoile,
daca impartaseste cu ceilalti bucuria, supararea.
Cand aveti de bifat un item sau doi din toata lista si mai
ales daca asta se intampla cu o frecventa si o intensitate
mica, motivele de ingrijorare sunt minime, dar daca lista
cuprinde multi itemi avem de-a face cu un copil care are
nevoie de ajutor suplimentar. Nu ezitati sa-l cereti si sa il
oferit copilului. Cu cat mai repede cu atat mai bine!