Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Privind Aprobarea Regulamentului Centrului de Medicină Legală Pe Lîngă Ministerul Sănătăţii
Privind Aprobarea Regulamentului Centrului de Medicină Legală Pe Lîngă Ministerul Sănătăţii
GUVERNUL
Publicat : 24.01.2003 în MONITORUL OFICIAL Nr. 6-8 art. 31 Data intrării în vigoare
Întru executarea art. 12 din Legea cu privire la expertiza judiciară nr. 1086-XIV din 23 iunie 2000
(Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2000, nr. 144-145, art. 1056), cu modificările ulterioare,
Guvernul Republicii Moldova HOTĂRĂŞTE:
2. Ministerul Afacerilor Interne va organiza, începînd cu data de 1 ianuarie 2003, paza edificiilor
Centrului de Medicină Legală din mun. Chişinău.
PRIM-MINISTRU
Contrasemnată:
Nr. 31.
Aprobat
REGULAMENTUL
I. Dispoziţii generale
1. Centrul de Medicină Legală (în continuare - Centrul) este o instituţie publică de expertiză
judiciară în domeniul medicinii legale, înfiinţată pe lîngă Ministerul Sănătăţii.
3. Centrul este persoană juridică cu toate drepturile şi obligaţiunile acordate de legislaţia în vigoare,
dispune de ştampilă cu Stema de Stat a ţării şi de conturi în instituţiile bancare.
Directorul este numit în şi destituit din funcţie prin ordin al ministrului sănătăţii. Vicedirectorii sînt
numiţi în şi destituiţi din funcţie la propunerea directorului, prin ordin al ministrului sănătăţii.
8. În cadrul Centrului funcţionează Consiliul administrativ, care este organul suprem de coordonare
colegială a activităţii Centrului în plan organizaţional-metodologic, clinico-ştiinţific şi al dezvoltării
de perspectivă.
Componenţa nominală a Consiliului administrativ se aprobă prin ordinul directorului Centrului, care,
de regulă, este preşedintele Consiliului.
9. Consiliul administrativ este compus din următorii membri permanenţi: -directorul Centrului,
vicedirectorii, şeful catedrei de medicină legala a Universităţii de Stat de Medicină şi Farmacie “N.
Testemiţanu”, 2-4 medici legişti cu experienţă în specialitate.
10. Structura organizaţională şi statele de funcţii ale Centrului se aprobă de către ministrul
sănătăţii, la propunerea Consiliului administrativ şi specialistului principal netitular expert judiciar
medic-legist al Ministerului Sănătăţii.
13. Secţii de medicină-legală se înfiinţează în fiecare judeţ, avînd, de regulă, sediul în localitatea de
reşedinţă, şi sînt conduse de un medic-legist, numit prin ordin de către directorul Centrului, în
condiţiile legii.
Secţiile medico-legale judeţene reprezintă unităţi structurale ale Centrului, subordonate directorului
acestuia, şi activează conform regulamentului aprobat de Ministerul Sănătăţii.
e)asigură păstrarea corpurilor delicte şi a altor obiecte primite în secţie pentru expertizare,
examinare şi investigaţii medico-legale;
16. Centrul deţine documentaţia medico-legală aprobată, prezintă dările de seamă statistice şi
financiar-contabile în conformitate cu cerinţele stabilite de Ministerul Sănătăţii şi Ministerul
Finanţelor.
17. Centrul de Medicină Legală este baza clinică a Universităţii de Stat de Medicină şi Farmacie
“N.Testemiţanu” şi asigură desfăşurarea procesului de învăţămînt superior medical şi juridic,
formarea, perfecţionarea şi atestarea cadrelor de specialişti. Centrul poate fi bază clinică şi pentru
alte instituţii de învăţămînt în temeiul contractelor bilaterale, încheiate în condiţiile legii.
18. Expertiza judiciară medico-legală oferă organelor de cercetare penală, de anchetă preliminară,
procurorului şi instanţelor judecătoreşti, precum şi, la cerere, instituţiilor şi persoanelor interesate
probe cu caracter ştiinţific pentru soluţionarea cauzelor penale, civile sau de altă natură.
20. În cadrul Centrului se realizaeză cercetări ştiinţifice în scopul analizei, prevenirii şi combaterii
infracţiunilor comise împotriva sănătăţii, integrităţii corporale şi vieţii omului, precum şi pentru
îmbunătăţirea calităţii asistenţei medicale acordate populaţiei.
21. Expertiza medico-legală se realizează de către experţi judiciari medici- legişti încadraţi în
subdiviziunile Centrului şi de colaboratorii catedrei de medicină legală a Universităţii de Stat de
Medicină şi Farmacie „N. Testemiţanu”.
Încălcările prevederilor alineatului doi din prezentul punct atrage după sine răspunderea
administrativă, civilă sau penală, după caz.
Acţiunile expertului judiciar medic-legist şi ale instituţiei de expertiză medico-legală, care limitează
exercitarea drepturilor şi libertăţilor persoanei, pot fi atacate în modul stabilit de legislaţia
procedurală.
24. Expertiza judiciară medico-legală se face în baza ordonanţei organului de cercetare penală, a
anchetatorului penal, a procurorului sau în temeiul deciziei/încheierii instanţei judecătoreşti de către
experţii judiciari medici-legişti, în conformitate cu legislaţia de procedură penală sau civilă,
prevederile Legii cu privire la expertiza judiciară şi prezentul regulament.
27. Centrul de Medicină Legală prestează servicii medico-legale de urgenţă, în mod permanent,
printr-un program de activitate menit să asigure cerinţele organelor de drept.
Urgenţa medico-legală, care constă în cercetarea cadavrului la faţa locului, autopsii urgente,
cercetarea cazurilor în care există pericolul dispariţiei unor probe sau schimbarea unor situaţii, se
efectuează în regim neîntrerupt.
În condiţiile municipiului Chişinău programul neîntrerupt se asigură prin ore de gardă, iar în cadrul
secţiilor medico-legale teritoriale - prin chemarea medicilor legişti de la domiciliu.
28. Se stabilesc următoarele forme de expertize judiciare şi examinări medico-legale ale cadavrelor
umane sau ale părţilor din acestea, ale persoanelor în viaţă şi documentelor medicale, produselor
biologice şi corpurilor delicte, precum şi în baza altor materiale ale dosarelor penale sau civile:
expertize/examinări medico-legale primare; suplimentare; repetate (contraexpertize); în comisie şi
complexe.
29. Expertizele judiciare şi examinările medico-legale primare, indiferent de obiectele cercetării, pot
fi efectuate de un singur expert judiciar medic-legist sau de un grup de experţi, desemnaţi de
ordonatorul expertizei sau de conducătorul Centrului.
30. Expertizele şi examinările medico-legale suplimentare sînt dispuse în cazul cînd concluziile
expertizei primare nu trezesc îndoieli, dar sînt incomplete sau insuficient de clare, ori dacă în urma
acţiunilor de anchetă s-au constatat noi circumstanţe şi au apărut întrebări suplimentare, care au
importanţă pentru stabilirea adevărului.
Expertul sau experţii judiciari, care au efectuat expertiza primară sau suplimentară, cu acordul
ordonatorului expertizei şi conducătorului instituţiei, pot asista personal la desfăşurarea
contraexpertizei, fără a lua parte nemijlocit la lucrările acesteia.
Expertiza medico-legală repetată (contraexpertiza) este ordonată în cazul cînd concluziile expertului
nu sînt întemeiate sau există îndoieli privind veridicitatea, argumentarea, obiectivitatea şi
exactitatea acestora, sau dacă între concluziile mai multor expertize realizate în cauza respectivă
există contradicţii.
Lista medicilor-experţi delegaţi cu diverse specializări medicale se aprobă prin ordin al ministrului
sănătăţii, la propunerea directorului Centrului.
33. În cazurile în care lucrătorii medicali sînt traşi la răspundere penală pentru infracţiuni
profesionale, expertizele medico-legale se vor efectua în comisie, cu participarea medicilor-experţi
de specializarea medicală respectivă, desemnaţi de ordonatorul expertizei şi/sau conducătorul
instituţiei de medicină legală.
34. Expertizele medico-legale complexe se vor efectua în cazurile în care pentru elucidarea faptelor
sau circumstanţelor cauzei, pe lîngă cunoştinţe medico-legale speciale mai sînt necesare cunoştinţe
din alte domenii ale ştiinţei şi tehnicii sau din alte sfere ale activităţii umane.
Fiecare expert sau specialist participant la expertiza judiciară complexă efectuează cercetări în
limitele competenţei sale, participă la formularea concluziilor numai referitor la acele probleme,
cuprinse în ordonanţă sau încheiere/decizie, care corespund domeniului său de activitate.
37. Expertiza judiciară medico-legală se efectuează de către experţii judiciari medici-legişti titulari
în baza ordonanţei organelor de cercetare penală şi încheierii judecătoreşti, potrivit dispoziţiilor
legislaţiei de procedură penală şi civilă.
38. Expert judiciar medic-legist poate fi orice persoană care întruneşte următoarele condiţii:
d)nu are antecedente penale şi nu a fost supus unei condamnări rămasă definitivă pentru o
infracţiune săvîrşită în împrejurări legate de exercitarea profesiei.
39. O dată la cinci ani experţii judiciari medici-legişti sînt supuşi în mod obligatoriu atestării pentru
a li se conferi grade de calificare. Comisia de atestare a experţilor judiciari medici-legişti se instituie
în cadrul Centrului de către conducătorul acestuia şi include în componenţa sa pe cei mai
experimentaţi specialişti cu calificarea de expert judiciar medic-legist cu o vechime în domeniu de
cel puţin cinci ani.
40. Criteriile de atestare şi conferire a calificării de expert judiciar medic-legist, precum şi condiţiile
de suspendare sau de retragere a calităţii de expert judiciar medic-legist sînt stipulate în
Regulamentul cu privire la atestarea experţilor judiciari medici-legişti, care se aprobă prin ordinul
directorului Centrului.
42. În cazul cînd în decursul examinărilor medico-legale, efectuate la cererea persoanelor interesate,
expertul judiciar medic-legist constată elemente care constituie indiciile unei infracţiuni, pentru care
acţiunea penală se pune în mişcare din oficiu, el consemnează aceste fapte în actele medico-legale şi
de urgenţă le aduce la cunoştinţa organelor judiciare competente.
43. Expertul judiciar medic-legist este obligat să păstreze secretul profesional şi de serviciu în
privinţa lucrărilor medico-legale efectuate, să asigure păstrarea lui de către personalul medical cu
studii medii şi inferior. El poate folosi materialul documentar privind lucrările medico-legale în
vederea redactării unor lucrări ştiinţifice numai după soluţionarea definitivă a cauzei şi păstrînd
anonimatul, în condiţiile legii.
44. Comunicarea rezultatelor expertizei şi/sau examinărilor medico-legale unor persoane, instituţii
sau organizaţii interesate se poate face în cursul procesului penal numai cu aprobarea organului
judiciar care a solicitat efectuarea expertizei/examinării.
45. Angajarea experţilor judiciari medici-legişti se face prin concurs în condiţiile legii.
46. Centrul de Medicină Legală este finanţat de la bugetul de stat, precum şi din resursele
extrabugetare, acumulate în urma prestării serviciilor medico-legale cu plată persoanelor juridice şi
fizice, şi din alte mijloace prevăzute de legislaţia în vigoare.
47. În cauzele penale, cheltuielile ocazionale de expertiza medico-legală sînt suportate de Centru din
mijloacele bugetare prevăzute pentru anii respectivi.
În cauzele civile, plata expertizelor se face anticipat de către partea aflată în proces, care a solicitat
efectuarea expertizei, fapt care se menţionează în încheierea judecătoriei care a ordonat expertiza.
48. Tarifele şi modul de achitare a plăţilor pentru executarea expertizelor, examinărilor şi altor
lucrări medico-legale se stabilesc conform actelor normative în vigoare.
Prestaţiile medico-legale solicitate de cetăţeni străini aparţinînd statelor cu care Republica Moldova
a încheiat acorduri de reciprocitate în domeniu se efectuează în conformitate cu prevederile acestor
acorduri.
În cazul în care cetăţenii străini provin din alte ţări decît cele cu care Republica Moldova are
încheiate acorduri de reciprocitate, prestaţiile medico-legale se efectuează în conformitate cu
alineatul unu al prezentului punct.
49. Salariile de funcţie ale experţilor judiciari medici-legişti ai Centrului se stabilesc conform actelor
normative în vigoare.
În perioada în care desfăşoară activităţi de expertiză judiciară medico-legală prin cumul, personalul
de la catedrele de medicină legală, căruia i s-a atribuit calificarea de expert judiciar medic-legist,
este retribuit la fel ca şi experţii judiciari ai Centrului.
50. Întreţinerea Centrului şi secţiilor lui teritoriale se efectuează din contul mijloacelor bugetare şi
extrabugetare prevăzute Centrului pentru anii respectivi.
Consultaţiile solicitate de experţii judiciari medici-legişti sînt obligatorii pentru toate instituţiile
sanitare publice.
52. Unităţile sanitare publice şi private sînt obligate să pună la dispoziţia instituţiilor de medicină
legală, la cererea scrisă a acestora, documente medicale în original sau copii vizibile de pe ele,
extrase din registrele de consultaţii, fişele medicale ale bolnavului staţionar sau ambulator,
cuprinzînd evoluţia clinică, tratamentul, rezultatele investigaţiilor paraclinice, protocoale operatorii,
sau să permită accesul expertului judiciar desemnat la orice documente medicale privind cazurile
cercetate.
Conducătorii unităţilor sanitare au obligaţia de a instrui personalul din subordine, în cauzele în care
implică şi o cercetare medico-legală, ca leziunile traumatice să fie descrise în documentele
spitaliceşti şi de ambulator (fişa medicală a bolnavului staţionar, cartela medicală a bolnavului
ambulator, registrele de consultaţie, registrele de operaţii etc.) în mod detaliat, conform regulilor
semiologiei medico-legale.
53. Expertizele şi examinările medico-legale solicitate de autorităţile competente ale altor state se
efectuează în modul stabilit de legislaţia procedurală şi de tratatele, acordurile şi convenţiile
internaţionale la care Republica Moldova este parte.
54. În caz de necesitate, la efectuarea expertizelor judiciare, examinărilor şi a altor lucrări medico-
legale pot participa specialişti calificaţi din alte state. În atare cazuri specialiştii de peste hotare sînt
incluşi în comisiile de experţi de către directorul Centrului, cu acordul ordonatorului expertizei. La
efectuarea examinărilor sau altor lucrări medico-legale, specialiştii de peste hotare pot fi invitaţi şi
de către executorul lucrării.
55. Centrul are dreptul de a colabora şi a stabili legături ştiinţifice şi practice cu instituţiile de
medicină legală din alte state, cu organizaţii ce practică activităţi tangente cu medicina legală,
inclusiv în domeniul pregătirii şi perfecţionării cadrelor în temeiul acordurilor, convenţiilor şi
tratatelor internaţionale.