CONFERINTA DE PRESA

5 februarie 2002, ora 11:00 durata 1h20'19" Invitati: Sorin Encutescu, secretar de stat si sef al Departamentului pentru Relatii cu Parlamentul, Armonizare Legislativa si Relatii Publice

Gl.dr. Mihail Popescu, seful Statului Major General Lt. col. Cristinel Ghiga: Doamnelor si domnilor, buna dimineata. Revin cu rugamintea de a va inchide telefoanele mobile. Domnul general Popescu Mihail, seful Statului Major General, va prezenta vreme de 15 - 20 de minute masurile stabilite in sedinta operativa a Ministerului Apararii Nationale, in cursul acestei dimineti. Imediat dupa ce termina vom avea putin timp pentru intrebari. Gl Mihail Popescu: Doamnelor si domnilor, asa cum v-am comunicat duminica, cind ne-am intalnit, mi-am amanat vizita oficiala pe care urma sa o desfasor in Austria si Slovacia, datorita faptului ca a trebuit sa-l astept pe domnul ministru ca, impreuna cu conducerea Ministerului Apararii Nationale, sa stabilim niste masuri legate de evenimentul deosebit de grav despre care am discutat duminica si care s-a petrecut in Armata Romana. Eu am sa va spun masurile pe care noi preconizam sa le luam in etapa urmatoare si dupa aceea am sa stau la dispozitia dumneavoastra pentru intrebari in timpul care ne-a mai ramas. Vreau sa va informez ca am multiplicat acest material si o sa vi-l dea. Deci, sa fiti atenti ce discutam pentru ca o sa primiti acest material. Masuri:

1. In perioada martie - aprilie 2002, vor fi desfiintate comandamentele militare teritoriale Bucuresti, Bacau si ClujNapoca, iar, pana la sfarsitul anului, centrele militare judetene, intr-o noua configuratie zonala, vor fi trecute in subordinea directa a comandamentelor Corpurilor 1 si 4 Armata Teritoriale, realizandu-se in acest mod o legatura mai stransa intre selectionarea, recrutarea si incorporarea tinerilor si repartitia acestora pe unitati, arme si specialitati militare, in functie de aptitudini si de trasaturile temperamentale si caracteriale. Din analiza pe care am facut-o a rezultat ca de recrutare si incorporare, la ora actuala, se ocupa foarte multe persoane si din cauza acestui lucru treburile nu sunt in regula. O sa dam atributii unui numar mai mic de persoane care se vor ocupa de aceste activitati si care vor putea sa raspunda mai bine nevoilor pe care le avem la ora actuala in armata romana. Reorganizarea activitatii psihologice in armata si infiintarea unei structuri specializate in subordinea Statului Major General, care sa coordoneze si sa monitorizeze unitar sistemul de selectie, asistenta si consiliere. La incorporare, fiecare tanar va prezenta carnetul de sanatate actualizat, cu semnatura medicului de familie. Directia Asistenta Medicala va definitiva, pana la 30.04.2002, noul barem medical pentru stabilirea aptitudinilor tinerilor fata de indeplinirea serviciului militar si va asigura in mod obligatoriu vizita medicala a acestora prin spitalele militare. Comandantii vor lua masuri pentru organizarea recuperarii fizice si psihice a militarilor dupa efort prin activitati adecvate in zilele de sambata si duminica. In statele de organizare ale tuturor bazelor de instructie vor fi introduse functii de psiholog, care vor fi incadrate cu prioritate. Acestia vor tine permanent legatura cu comandantii de subunitati, pe care ii vor ajuta sa aprofundeze cunoasterea personalitatii tinerilor si vor raspunde de corectitudinea evaluarii aptitudinilor psihice ale fiecarui militar. Fiecare baza de instructie va dispune de asistenta religioasa prin incadrarea unui preot militar. La sfarsitul perioadei de pregatire din bazele de instructie vor fi verificate cu exigenta cunostintele teoretice si aptitudinile practice ale tuturor militarilor si se va executa un nou control medical de catre o comisie de medici si psihologi, in cadrul careia vor fi atestate aptitudinile acestora pentru continuarea serviciului militar in unitatile operative. Vor fi evaluate, dupa o perioada de trei luni si jumatate, atat capacitatea tinerilor militari de a-si indeplini atributiile intr-o unitate operativa sau de paza, cat si nivelul de adaptabilitate la rigorile vietii militare. Ministerul Apararii Nationale va interveni pentru urgentarea discutarii si aprobarii proiectului de Lege privind pregatirea populatiei pentru aparare, in care sunt precizate executarea serviciului civic in folosul comunitatii si noua componenta a comisiilor locale de incorporare, din care, obligatoriu, vor face parte un medic psihiatru, un

2. 3. 4. 5. 6.

7.

8.

psiholog si un reprezentant al Ministerului Justitiei.

9. Militarii in termen din bazele de instructie care nu indeplinesc baremele de specialitate si au probleme de sanatate 10. 11. 12. 13.
vor continua executarea serviciului militar sub forma serviciului civic in folosul comunitatii, potrivit prevederilor noilor acte normative. Emiterea unui ordin comun al ministrului apararii nationale, ministrului de interne si ministrului justitiei privind atributiile fiecarei institutii referitoare la recrutare, incorporare si evidenta militara. Tinerii cu situatia juridica neclara vor fi amanati de la incorporare pana la clarificarea situatiei acestora. Experimental, in acest an se va reduce numarul militarilor din serviciul de garda prin inlocuirea unor posturi de paza cu mijloace electrono-optice de supraveghere-avertizare si asigurarea unei subunitati de interventie la obiectiv, aflata permanent in stare de pregatire. Se va studia posibilitatea externalizarii serviciului de paza si aparare al unor obiective, prin firme specializate care au avizele, aprobarile si atestarile de rigoare ale structurilor abilitate in acest sens: S.R.I., M.I., M.Ap.N. etc. Se va urmari cu cea mai mare strictete respectarea prevederilor privind interzicerea introducerii si consumului de bauturi alcoolice in cazarma si la activitatile de instructie din teren. Despre ce este vorba: cei care ati facut armata stiti ca este permis in armata romana consumul de bauturi alcoolice in urmatoarele situatii: la sarbatori festive, in zilele festive de sarbatori nationale sau cele care sunt stabilite si bauturile respective sunt prevazute in norma. In afara acestora se interzice cu desavarsire. Se vor lua cele mai severe masuri impotriva celor care incalca aceste reguli. Se vor organiza controale inopinate in diverse garnizoane privind modul de executare a serviciului de garda, urmarindu-se si starea disciplinara din unitati. Cu ocazia controalelor si bilanturilor se vor organiza si intalniri fara ordine de zi, separat, pe categorii de personal, care vor fi precedate de prezentarea situatiei disciplinare din armata. Se va realiza o legatura mai stransa cu parintii si familiile militarilor, cu oficialitatile locale de unde acestia provin, in vederea prezentarii rezultatelor pozitive si instiintarii acestora privind unele carente de comportament in timpul indeplinirii serviciului militar, prin scrisori sau discutii directe cu ocazia vizitelor la unitati. Eu, in calitate de comandant de regiment, am folosit acest lucru si sa stiti ca militarii erau foarte satisfacuti de acest lucru atunci cand scriam familiei sau la Primarie ori la preotul din sat ca el isi face foarte bine datoria, ca este un exemplu in unitate etc. Prin darea publicitatii a adreselor e-mail ale comandantilor corpurilor de armata, sefilor categoriilor de forte ale armatei si sefului Statului Major General, orice cetatean se poate adresa direct acestora cu problemele care il intereseaza referitor la institutia militara. ADRESA MEA ESTE: sefsmg@mapn.ro. La nivelul fiecarei unitati se va institui "cutia de scrisori pentru comandant", prin intermediul careia militarii vor putea aduce la cunostinta acestuia problemele cu care se confrunta. Cu ocazia conferintei de la Mnchen, domnul ministru a informat principalele personalitati din conducerea NATO privind producerea acestui eveniment deosebit de grav. De asemenea, eu, prin intermediul reprezentantului Statului Major General la NATO, generalul-maior Ghitas Gavril, l-am informat pe generalul Ralston cu aceasta problema. Acestia au manifestat intelegere si compasiune, insistand asupra lectiilor care trebuie invatate din aceste evenimente nedorite, care se petrec cu o frecventa mai mare sau mai mica in toate armatele, exprimandu-si convingerea ca suntem capabili sa luam masurile care se impun in astfel de situatii. In legatura cu ceea ce v-am promis, ca pe masura ce evolueaza cercetarile, vom lua masurile necesare. Nu ma refer la cercetarile care se desfasoara si la ora actuala in depozitul Francesti, este Parchetul Militar unde se fac reconstituiri, se iau fel de fel de declaratii si ma refer la diferite cercetari pe care le-am ordonat pe linie administrativa. Ca urmare a lipsurilor mari pe care comisia pe care eu am numit-o le-a gasit la Centrul Militar Judetean Slatina, am propus - si domnul ministru a aprobat - destituirea si trecerea in rezerva a comandantului acestui centru si trecerea in rezerva a locotenent-colonelului care era presedintele Comisiei de Incorporare si care nu a verificat existenta documentelor necesare pentru incorporarea militarilor in seria din care faceau parte cei doi soldati. Am terminat. Numele celor doi le-am dat ca functii pentru ca in armata numele sunt confidentiale.

14.

15.

16.

17.

Doru Dragomir (Ziua): Daca imi permiteti, ati prezentat aici o serie de masuri. Par interesante, nu stiu in cat timp vor fi aplicate. Era nevoie de producerea acestui eveniment pentru a face o sedinta din acesta operativa, ca sa luati aceste masuri sau erau gandite mai demult aceste masuri? Multumesc.

Gl Mihail Popescu: Aceste masuri erau preconizate mai demult. Ce s-a intamplat: datorita faptului ca erau foarte multe probleme de rezolvat in cadrul armatei, am creat o lista de prioritati. Prima lista de prioritati a fost aceea de creare a structurii de forte si proiectarii fortei pentru interoperabilitatea cu NATO. Din acest punct de vedere, aceste masuri organizatorice pe care urma sa le luam ca urmare a reorganizarii intregii Armate Romane pana in 2003 nu au constituit pana acum prioritatea numarul unu a Armatei Romane. Aceste masuri pe care eu vi le-am spus se vor lua pana la sfarsitul anului acesta. Florel Manu (Pro FM): Ce puteti spune despre faptul ca, la Antena 1, au aparut cei doi militari cu niste declaratii de genul noi pregateam o evadare in grup"? Cred ca stiti despre ce este vorba, se vorbea de mai multi militari, despre... Gl Mihail Popescu: Nu vreau sa influentez mersul anchetei, dar, din ce am discutat azi-dimineata cu cei care fac ancheta, acest lucru nu este adevarat, au spus ei. Ca eu - si va rog sa ma credeti ca nu am nimic de ascuns - problema este ca haideti sa luam de bun ce a stabilit Parchetul Militar, care in mod sigur va scoate in evidenta si acest fapt, daca a fost sau nu a fost. Florel Manu: Deci ei au facut niste declarati false in timpul anchetei? Gl Mihail Popescu: Nu. Antena 1 nu stiu daca este abilitata sa faca anchete, eu vorbesc de ceea ce face Parchetul Militar. El va analiza situatia si ne va da concluziile la care ajunge. Florel Manu: Organelor de ancheta nu le-au declarat acest lcru? Gl Mihail Popescu: Nu stiu. Astept rezultatul. Asa cum am discutat si duminica, va comunic exact ceea ce stiu eu acum sigur. Orice supozitie sau afirmatie pe care as face-o inseamna sa ma substitui membrilor echipei de ancheta si de la Parchetul Militar si nu cred ca este nevoie sau normal sa fac treaba asta. Mario Pancu (B1 TV): Doresc sa va intreb: ati spus ca au fost constatate lipsuri foarte mari la acea unitate militara. Daca puteti sa enumerati cateva dintre acestea. Si a doua intrebare: puteti sa estimati costurile pentru M.Ap.N. ale acestei operatiuni de cautare a celor doi? Gl Mihail Popescu: Problemele trebuie sa le stabilim clar. Acesti ofiteri nu sunt ei vinovati de faptul ca soldatul sau soldatii respectivi au facut acest eveniment, nu asta este problema, ci s-au gasit o serie intreaga de lipsuri in legatura cu dosarele pe care acestia le-au intocmit, cu documentele care trebuia sa stea la baza incorporarii acestora, cu relatiile care trebuia sa existe intre Politie si alte structuri abilitate, inclusiv structurile din Ministerul Justitiei, pentru ca aici sunt niste probleme. Acest om era anchetat de justitie, dar nu stia politia despre el. Si, daca nu stia politia, in cazierul respectiv nu iau fost trecute datele respective. Totusi, sa stiti ca in urma cercetarilor s-au facut niste demersuri ale comandantilor acestuia de la Barlad catre Politia din Slatina, dar raspunsul pe care l-a dat aceasta a fost ca militarul nu are cazier pentru ca nu a fost inca judecat si condamnat. Stiti ca, de fapt, am discutat problema asta duminica. Deci sunt foarte multe lucruri care s-au gasit in cadrul acestui centru militar judetean si pentru care comandantul trebuie sa suporte consecintele respective. In legatura cu costurile, urmeaza sa evaluam aceste costuri impreuna cu Ministerul de Interne. Alina Grigore (Evenimentul Zilei): Domnule general, as vrea sa ne precizati ce inseamna situatie juridica neclara", pentru ca ati spus ca, pentru militarii care urmeaza sa fie incorporati si au o situatie juridica neclara, recrutarea va fi amanata. Ce inseamna situatie juridica neclara? Gl Mihail Popescu: Exemplul cel mai concludent este al acestui Baragan. El era in curs de judecare; nefiind judecat si condamnat, nu i se putea face cazier. Dar, oricum, acest om facuse o fapta pentru care, sigur, multi spun ca nu trebuia luat in armata. Dar de unde sa fi stiut acest lucru? Si atunci, daca noi nu ne unim eforturile, ale politiei, ale armatei si ale Ministerului Justitiei, aflam datele despre militarii respectivi si atunci, pana la 35 de ani cat este limita de varsta la incorporare, ii lasam sa-si rezolve problema si dupa aceea stabilim daca ii luam sau nu in armata, unde ii repartizam si asa mai departe. Alina Grigore: Se intelege deci ca fiecare tanar care se va prezenta la Centrul de recrutare, pentru fiecare tanar in parte,

Ministerul Apararii va lua legatura cu Politia, cu Parchetul si asa mai departe pentru a fi instiintati. Gl Mihail Popescu: In aceasta idee am stabilit ca masura sa concepem un alt ordin al ministrului apararii nationale, al ministrului de interne si al ministrului justitiei, in care fiecare institutie sa-si aduca o contributie la elucidarea vietii si activitatii acestui om care este luat in armata. Alina Grigore: Ati spus ca sambata si duminica vor fi introduse activitati de recreere. As vrea sa le detaliati. Gl. Mihail Popescu: O sa le detaliem intr-un program separat. Acestea depind de fiecare unitate in parte, de baza materiala de care dispune, de modalitatea in care, pe plan local, gasim deschidere la institutiile de cultura. Una este sa-si petreaca timpul liber in Bucuresti, Craiova sau Timisoara, alta este intr-o unitate militara izolata. Alina Grigore: Cat priveste militarii din bazele de instructie care nu indeplinesc baremele, ati spus ca vor continua serviciul in folosul comunitatii, dar, pentru cei care nu doresc sa faca armata, se va introduce acest serviciu in folosul comunitatii? Gl Mihail Popescu: Da. Asta este trecuta in lege. Urmariti proiectul de lege, este la Parlament. Acolo sunt mai multe probleme, tocmai din motive religioase sau de constiinta. Tania Radu (Radio Europa Libera): Domnule general, daca vreti sa detaliati, in ce stadiu este acest proiect? Gl Mihail Popescu: Este la Parlament, in cadrul discutiilor. Tania Radu: La comisii? Sau este doar depus? Gl. Mihail Popescu: Nu stiu, noi l-am depus. Tania Radu: Intentionati sa faceti ancheta si in alte unitati in legatura cu dosarele recrutilor pentru a nu mai avea surprize? Gl Mihail Popescu: Nu ne limitam numai la ceea ce am constatat la Centrul Militar Judetean Olt. Am ordonat deja, pe 15 februarie o sa facem o convocare cu toti comandantii centrelor militare judetene si o sa discutam foarte serios problemele. Astea sunt problemele noastre interne pe care trebuie sa le dezbatem. Mihai Diac (Adevarul): Domnule general, la Francesti banuiesc ca era un ofiter de serviciu si un ajutor. Acestia faceau serviciul in timpul noptii inarmati. Ei nu au fost in nici un moment amenintati pentru ca nu erau acolo. De ce nu au intervenit? Au auzit primul foc de arma de avertisment, aveau timp sa intervina, dormeau, ce faceau, erau beti? Gl Mihail Popescu: Astea sunt problemele pe care comisia o sa vina sa ni le spuna. Aveti dreptate, sigur ca da, erau multi oameni care trebuiau sa-si faca atributiile acolo si, pentru ca nu si le-au facut cum trebuie, s-a intamplat nenorocirea aceasta. Mie mi-e foarte neplacut sa iau niste masuri disciplinare impotriva lor, dar pana la urma trebuie sa curmam raul de la radacina. Nu putem sa continuam cu o serie intreaga de abateri de la atributiile functionale. Radu Dobritoiu (Radio Romania Actualitati): Vreau sa aduc in discutie un subiect neabordat pana acum: cel al informatiilor militare. Ce faceau acesti oameni? Pe vremea mea, de exemplu, cand am facut eu armata, celebrii C.I.-stii isi recrutau agenti din punctele-cheie: depozite de armament, centrale telefonice etc. si erau informati despre ceea ce se intampla. Vreti sa-mi spuneti daca in aceasta sedinta informativa s-a discutat despre noi atributii pe care sa le aiba informatiile militare si de ce ofiterul respectiv, de informatii militare, care raspundea de acea subunitate, nu a fost capabil sa preintampine si sa previna acest eveniment? Inseamna ca este incompetent. Ar trebui si acesta sa fie penalizat. Gl Mihail Popescu: Am auzit si s-a zbarlit putin pielea pe mine si va spun de ce, pentru ca C.I.-stii din armata, atunci cand dumneavoastra ati facut stagiul militar, erau de fapt o politie politica introdusa in armata. Nu cred ca trebuie, la ora actuala, sa reinfiintam C.I.-stii in armata. Dar exista acest serviciu, pe care dumneavoastra il cunoasteti, de protectie si

siguranta militara, care in mod sigur avea atributii pe aceasta linie. Am discutat cu generalul Nicolaescu in cursul zilei de ieri, o sa vedem ce masuri au luat ei pe plan informativ sau contrainformativ pe aceasta linie. Oricum, C.I.-sti in armata nu mai sunt si nici nu vreau sa mai fie. NU. Lt.-col. Cristinel Ghiga: Mai avem timp pentru doua intrebari. Mai este cineva care doreste sa... Monica Slavik (Curierul National): Domnule general, cred ca evenimentul actual se datoreaza nu numai carentelor din sistemul de recrutare si incorporare, ci si faptului ca in ultima vreme aveti la dispozitie o calitate foarte proasta a materialului uman, practic nu aveti din ce recruta. Pentru ca, in paralel, tendinta de sustragere de la serviciul militar capata pe alocuri valente de fenomen. Daca ati putea sa va referiti la acest lucru, daca acesti oameni au ajuns sa faca armata cred ca au ajuns sa o faca si pentru ca altii nu erau in loc s-o faca, acel om daca a facut de garda cu grupul psihologic unu la un depozit militar,altcineva nu era sa faca in locul lui. Exista un deficit de militari in termen? Exista un deficit la baza de recrutare? Si daca ati putea sa ne spuneti care a fost evolutia numarului de militari in termen, deci cred ca in sens descendent, dupa `89 pana in prezent. Gl Mihail Popescu: Ma bucur ca mi-ati pus o astfel de intrebare. Sigur ca acesti militari noi ii luam din societatea din care traim. Nu pot eu sa arunc acuma vina ca e, nu e, de vina familia, scoala, eu stiu, si altcineva, noi ne asumam vina pe care o avem. Oricum, militarii acestia, noi raspundem de ei de sase luni de zile. Asta este situatia, Armata Romana este formata din romani. Din romani de orice etnie, pentru mine nu exista decat soldat, nu conteaza ce etnie este: roman, evreu, maghiar, rus. Noi ii primim in armata, incercam sa ii instruim si sa ii pregatim in asa fel incat sa-si indeplineasca indatoririle constitutionale fata de tara. Nu cred ca ar da bine daca as invinui pe altcineva. Sa luam toate masurile necesare cu acesti militari sa ne putem indeplini misiunile. Exista o statistica pe care noi o avem, exista foarte multi tineri care la ora actuala se sustrag de la indeplinirea serviciului militar, din acest punct de vedere sunt atatea universitati particulare si se inscrie acolo fiecare si spune ca-i student si vine cu certificatul ca e student, altii isi gasesc si alte forme de sustragere. De aceea va spuneam nu demult ca proiectul la care lucram, de reducere a stagiului militar la opt luni, este deja gata si urmeaza sa-l prezentam la Consiliul Suprem de Aparare a Tarii. De asemenea, exista acest proces care se desfasoara in continuare in armata, de profesionalizare a armatei si, asa cum spunea si domnul ministru Ioan Mircea Pascu, la sfarsitul anului 2003 peste 75% din militarii Armatei Romane, ma refer de la general pana la soldat, vor fi militari profesionisti. Vom avea un numar foarte mic de militari in termen. Iulian Chifu (Prima TV): Domnule general, am doua intrebari punctuale. In primul rand, in ce masura afecteaza sau daca afecteaza acest eveniment integrarea noastra in NATO. Si cea de-a doua, dincolo de analiza facuta cu garda, cu recrutarile, daca aveti in vedere o analiza privind disciplina in armata la modul general, ca exista si locotenenti care dau cu tifla comandantilor, deci problema poate fi extrapolata in mod mai general. Gl Mihail Popescu: Eu v-am spus, raspunzand la prima intrebare, v-am spus ca noi am informat conducerea NATO ca la noi in armata s-a intamplat acest lucru. Din punctul meu de vedere sau dupa parerea mea, ca militar, nu cred ca un dezertor, chiar daca dezertarea s-a produs asa cum s-a produs si are victima pe care acum o consideram, acum este inmormantata, mi se pare ca inmormantarea are loc astazi si folosesc acest prilej pentru a prezenta inca o data condoleante famiilor respective, nu cred ca acest lucru este de natura sa ne indeparteze asa mult de NATO sau sa impiedice intrarea Romaniei in NATO. "O frunza vesteda nu iti da cuvant sa spui ca-i toamna" spunea Cosbuc si nu-i chiar asa o problema, mai ales se intampla aceste evenimente, v-am spus, cu o frecventa mai mare sau mai mica in toate armatele din lume, dar imi pare rau efectiv ca s-a intamplat acuma si asta este situatia. Ca atare, sa luam masurile respective si sa mergem inainte increzatori in sansa pe care o avem la summitul de la Praga din toamna. A doua intrebare pe care dumneavoastra ati ridicat-o se refera la disciplina in armata. V-am si spus masurile pe care le luam. Vom cauta sa analizam fiecare zona a armatei, asa cum aratati si dumneavoastra, pe toate partile in asa fel incat, daca vrem sa fim o armata de profesionisti, trebuie sa ne comportam ca niste adevarati profesionisti. Chiar daca sunt mai in varsta sau mai tineri, cei care nu se incadreaza in normele de conduita cerute unei armate moderne vor fi indepartati din sistem fara nici un fel de problema. Lt.-col. Cristinel Ghiga: Domnule general, va multumim. Stimati jurnalisti, in continuare veti primi acele materiale documentare si va rugam, daca sunteti interesati, sa ramaneti. Domnul secretar de stat Sorin Encutescu va veni in sala si va face o prezentare referitoare la programul de construire in Romania a locuintelor proprietate militara pentru cadre. Deci as face si precizarea ca veti primi si pe e-mail, deci in format electronic, aceste masuri, asa ca nu o sa va mai straduiti sa

le culegeti. Sorin Encutescu: Sarut mana, buna ziua. Inainte de a prezenta partea privind constructia de locuinte, pentru ca aici sunteti foarte multi dintre jurnalistii care au insotit fortele romane in cadrul misiunii de la Kabul, doresc sa va multumesc foarte mult pentru modul in care ati prezentat participarea Armatei Romane in aceasta misiune extrem de importanta cu un impact imagologic impresionant atat pe plan intern cat si international. Iata ca, dincolo de evenimentele mai neplacute ce pot aparea la nivelul oricarei structuri, noi ne-am propus sa continuam procesul de reforma, restructurare si modernizare. Ceea ce am sa va prezint eu este o parte din acest program de reorganizare si modernizare a armatei care in primul rand vizeaza si probleme sociale ale cadrelor militare. Dar pentru a fi intr-un fel mai convingatori si de ce era neceasar un astfel de program de constructii de locuinte in sistem privat pentru cadrele militare, o sa va prezint cam cum am gasit eu, in cadrul unei vizite pe care am inteprins-o in cateva camine militare, cam cum am gasit eu ofiterii Armatei Romane locuind si cam cum vrem ca acestia sa locuiasca in viitor, deci va rugam sa urmarim putin cateva secvente din caminul Salaj (film realizat in luna februarie-martie impreuna cu domnul Ravan Ionescu). Mergand in acea vizita, bineinteles ca m-am gandit cum am putea sa rezolvam o parte din aceste probleme sociale ale cadrelor noastre, cu atat mai mult cu cat vechea conducere a ministerului a desfiintat functia de consilier pentru probleme sociale si inclusiv acea comisie care exista pentru probleme sociale, considerandu-se probabil ca desfiintarea oricarei structuri prin care sa se realizeze o informare in legatura cu aceste probleme ducea si la rezolvarea probemelor sociale. De aceea, intr-un fel eu mi-am asumat in functia aceasta de a constitui o comisie centrala pentru probleme sociale si chiar de a conduce aceasta misiune si iata cam cum casele pe care noi am vrea ca sa le construim pentru ofiterii Armatei Romane. Aceasta casa este deja construita, se afla la Alba Iulia, a trecut deja printr-un ciclu de vara si doua ierni, intra in a doua iarna, deci asa cum o vedeti era in toamna in septembrie./.../ Facem intai un clasament in functie de prezentarea in pagini a Ministerului Apararii Nationale si dupa acea discutam. Haideti sa revenim sa va prezint tot programul, mai ales ca noi am incercat in cursul anului trecut sa identificam toate posibilitatile ca sa se deruleze in conditii foarte bune, iar aici am avut in vedere urmatoarele lucruri. Deci, acest program in primul rand sa asigure reconversia infrastucturii militare. Toate unitatile, campurile de instructie pe care noi nu le mai utilizam in proportia planificata le putem utiliza in acest sistem pentru a construi locuinte. La fel, el va servi pentru reconversia profesionala. Ofiterii care au plecat din unitatile care s-au ocupat de constructii si care au intrat in proces de desfiintare se pot angaja in acest proiect. De asemenea, asiguram si rezolvarea problemei sociale prin a pune la dispozitie cadrelor militare o alta varianta, deci retine-ti este o alta varianta prin care acestia pot sa dobandeasca un apartament, consideram noi, la standarde NATO si cu un pret mai redus. Aceasta nu inseamna ca aceasta noua varianta va exclude posibilitatea ca ofiterii Armatei Romane in continuare in zonele unde mai construim si unde mai exista locuinte de serviciu ei sa aiba acces la aceste locuinte de serviciu. Anul trecut au fost puse din pacate cam 190 de locuinte de serviciu la dispozitia ofiterilor in toata tara. Ei vor putea in continuare sa cumpere locuinte, deci cei care doresc pot sa cumpere de pe piata libera, nu-i opreste nimeni. La fel, vor putea inclusiv sasi construiasca in sistem individual, deci aceasta varianta pe care o punem la dispozitie este o varianta la care ofiterii pot apela in mod voluntar. Ce vom reusi de asemenea din aceasta solutie: in primul rand, va asiguram, constructorii vor fi acreditati sau vor fi alesi de o firma internationala, o firma de consultanta in domeniul constructiilor. Se vor utiliza materiale, materii prime din Romania si forta de munca din Romania. Ceea ce am discutat in Marea Britanie, pentru ca aici este subiectul la care vreau sa insist mai mult: ne-am intalnit cu firma britanica care se va ocupa de managementul proiectului si de asemenea am discutat cu firma britanica care detine pe teritoriul Romaniei licenta pentru tehnologia prezentata. In cadrul discutiilor pe care le-am avut in Marea Britanie am convenit sa asiguram un sistem prin care, pentru prima data, sa nu mai poata fi suspectata conducerea unei structuri in primul rand de coruptie, de faptul ca s-a discutat despre un proiect intr-o maniera inchisa, obtinandu-se fel de fel de alte avantaje pentru alte persoane. Deci noi am rugat ca firma consultanta sa creeze un astfel de sistem in care in primul rand romanii sa nu aiba acces la circuitele financiare, deci toate circuitele financiare vor fi realizate de structuri de management, de control financiar si de control al calitatii, care vor fi ale firmei britanice. Astfel constructorul vine si va fi platit pe faze de executie. Daca el spune astazi "am pus trei metri cubi de beton" va veni o firma de control al calitatii care va evalua ce a pus constructorul acolo, iar aceasta firma de calitate va face o nota catre managerul de proiect, care o va aproba si o va trimite catre banca si banca va face plata catre firma de constructii. Deci orice plata care se va realiza va fi numai in baza unei bune expertize elabortate. Mentionez inca o data, este vorba de firme britanice de renume in acest domeniu. Firma care se va ocupa, firma Nordcroft care se va ocupa de managementul proiectului este o firma infiintata in 1840, o firma care, va dati seama, daca a existat pe piata in astfel de conditii, este o firma de consultanta cunoscuta si, pentru a va da cateva exemple, este firma de consultanta care s-a ocupat de partea de restaurare a castelului Windsor dupa ce a luat foc in 1992. Se ocupa in momentul de fata de intregul proiect de restaurare a Tower Bridge. La fel, au construit peste 600 de

astfel de locuinte pentru armata malaeziana. Mai lucreaza inca la un proiect, la peste 1000 de case in tehnologia respectiva in China, deci au foarte buna traditie, iar ei au mai fost implicati in mari proiecte pe comunitati rezidentiale, pe spitale, pe sedii de banci, pe sedii de firme, o firma foarte bine recunoscuta. Deci, am tinut sa lucram cu un astfel de manager de proiect pentru ca nu dorim sub nici o forma ca acest program si ca acest program pilot sa fie compromis de cea mai mica suspiciune de neincredere in derularea lui pentru ca in acest fel putem oferi o sansa Romaniei ca, dincolo de relatia militara care va fi consolidata, sa existe si o consolidare a relatiilor de afaceri. In acest fel, firmele britanice sa capete mai multa incredere in mediul de afaceri din Romania si, in acelasi timp, o consolidare a relatiilor politice romanobritanice. In acest sens eu chiar m-am intalnit la Parlamentul britanic cu deputatul din circumscriptia in care se afla sediul acestei firme, care si-a exprimat increderea in reusita acestui program. Politic va sustine acest program, pentru ca este intr-adevar o posibilitate de a intari relatiile de colaborare economice dintre cele doua tari. Am stabilit ca, pentru inceput, programul pilot sa-l desfasuram undeva in zona Ghencea pentru ca acolo este terenul de instructie si in acelasi timp pentru acel teren exista, din partea Consiliului municipal, aprobarea. Deci, planul de urbanism general prevede realizarea unor astfel de locuinte. Intentia noastra este ca aceste locuinte sa fie locuinte individuale cu o parcela de pamant aferenta. Aceasta o vom stabili tot in relatie cu Consiliul local. Privind gradul de ocupare a terenului, acesta este un indicator pe care tot programul de urbanism general si planul de urbanism zonal il vor stabili ca metodologie. Deci un set de intrebari, o fisa, care se va trimite ofiterilor care deja ne-au adresat cereri pentru a participa si a fi inclusi in acest program. Ei vor fi intrebati in legatura cu standardul de locuire, cu numarul de camere pe care doresc sa il aiba la dispozitie, cati membri de familie au si, in baza acestui studiu, care va fi predat firmei Norkroft Project, managerul de aici va stabili toate nevoile. De asemenea, arhitectul care va conduce structura va fi un arhitect britanic care va lucra si cu arhitecti romani. Intentia noastra este ca aceste locuinte, si credem din estimarile noastre, vor fi locuinte p+1, care vor avea 3, 4 si 5 camere. Ce am impus noi, comisia constituita in cadrul Ministerului Apararii Nationale, pentru coordonarea acestui proiect? Noi am impus ca, din punct de vedere al costurilor, pentru partea de constructii si infrastructura, deci retineti constructie si infrastructura, sa nu se depaseasca 250$ pe m2. Noi consideram, si din evaluarile pe care si dumneavoastra le puteti face pe piata imobiliara, este probabil cel mai mic pret la care se poate construi astazi in Romania. Sigur, in functie de realitatile terenului, in functie de cat de departe sunt facilitatile, acest pret va putea sa se reduca. In nici un caz acest pret nu va fi depasit si cred, sa primesti si casa, sa primesti si gradina, sa ai si strada, iluminatul public, toate legaturile de apa, curent, telefonie si tot, la un astfel de pret, probabil va fi un pret de invidiat. Ne propunem ca aceste case sa fie vandute pe un sistem de rate. Firma britanica, in functie si in relatia cu banca care va acorda creditul pentru realizarea acestui program, ei vor stabili si modul de derulare a platilor. Noi am cerut ca sa fie maximum pana in 25 de ani, plata, chiria acestor case. Dintr-o estimare, sigur totul va depinde de avans, incercam sa fie un avans de maxim 30%, si probabil de aici o anumita desfasurare a ratelor, care difera de la ofiter la ofiter, totul se va discuta cu banca. Deci, chiar criteriile de alegere a ofiterilor vor fi criterii financiare, criterii stabilite de banca care va asigura aceste credite pentru realizarea constructiilor. Eu am vizitat in Marea Britanie o comunitate rezidentiala, cum incercam si noi sa o facem, sincer sa fiu locuintele pe care noi le vom realiza, si daca comparam aceasta casa cu cea pe care am vazut-o, unde stau ofiterii britanici, cred ca ale noastre vor avea un confort mai mare.Vor avea un confort mai mare, pornind de la suprafete si chiar, ceea ce pe mine m-a surprins in standardele britanice, acolo tavanul este mai jos si chiar am spus ca in cultura noastra nu prea ... ar trebui tavanul putin mai sus ca sa poata fi pusa si o lustra, o lampa pe centrul tavanului. Deci, eu cred ca acest program, cum vam spus, este o varianta, o alta varianta pe care ofiterii Armatei Romane in mod voluntar o pot alege. In functie, ce va spun acum sunt doar elemente introductive, in acest moment specialistii britanici se afla in discutii cu cei de la Ministerul de Finante, cu cei de la Ministerul Locuintelor si cei de la Ministerul Mediului, pentru ca tipul de proiect ei il vor face, tin neaparat sa fie si un proiect ecologic. De aceea, vor veni si cu specialisti de mediu care vor evalua corect ce tipuri de materiale pot fi introduse acolo, probleme de scurgere. Cred ca proiectul pe care il vom desfasura nu va fi numai un proiect pilot, dar in acelasi timp un proiect, sa spunem, de pionerat, pentru ca va evidentia ce inseamna sa creezi un program si in acelasi timp ce va insemna sa gestionezi programul. Poate ca noi, romanii, nu am fost foarte buni creatori de programe, n-am stiut sa le gestionam. Mai ales cand a fost vorba de bani publici, totdeauna a existat suspiciunea asupra modului cum au fost utilizati. Noi am instituit un sistem de control permanent intre toate institutiile sau toate elementele participante la acest program, desi nu se utilizeaza bani publici. Deci, v-as ruga sa retineti ca acest program pune in evidenta inca un element important: posibilitatea crearii parteneriatului public-privat. Deci, publicul, institutia pune la dispozitie terenul, dar toata partea de constructie, banii vin din mediul privat, o banca privata va sustine realizarea constructiei, iar rambursarea se va face din banii ofiterilor. Cu toate ca nu sunt implicati bani publici, noi am tinut foarte mult sa instituim acest sistem de control si de monitorizare, in asa fel incat ofiterul Armatei Romane sa primeasca un deviz in care sa i se spuna si cat costa clanta de la usa si de ce il costa atatia bani. Sa stiti ca britanicii au inteles foarte bine acest lucru si, chiar daca conceptia initiala privind sistemul de monitorizare era putin mai larga, eu am rugat foarte mult sa fie stabilite responsabilitati clare tuturor structurilor implicate si mai ales institutiile sa se controleze unele pe altele. Inclusiv firma aceasta, managerul proiectului, si aceasta firma la randul ei va fi controlata inclusiv de oameni din banca, care vor

emite judecati in legatura cu corectitudinea gestionarii programului. Deci, cam in mare acestea sunt primele elemente. In momentul cand vom da drumul la proiect, ii vom aduce aici si pe partenerii britanici din toate structurile implicate, pe care dumneavoasrta ii veti putea intreba si va vor raspunde la aceste intrebari. Haideti sa o luam, asa, de la domnul Dobritoiu, oricum intentia este ca si programul acesta sa fie prezentat cat se poate de deschis, mentionand inca o data, sunt elemente introductive, unde sunt elemente ce tin de partea de planificare britanica, acolo cand vor veni ei, va vor raspunde ei. Radu Dobritoiu (Radio Romania Actualitati): Domnule secretar de stat, salariatii civili vor avea posibilitatea sa-si cumpere locuinte in acest sistem? Sorin Encutescu: Noi am intitulat proiectul pentru personalul Ministerului Apararii Nationale, dar problema este ca, in cadrul acestui proiect, prioritatea o vom acorda ofiterilor. De ce? Ofiterii, dupa cum vedeti, viata militara le impune atatea restrictii, noi tot timpul le cerem acuma si conform Ghidului carierei militare sa se deplaseze dintr-o garnizoana in alta, sa renunte la familie, sotiile sunt fara serviciu, si atunci sigur ca exact ofiterii, si fac mentiunea ofiterii si subofiterii, vor fi cei care vor avea prioritate, dar asta nu inseamna ca excludem salariatii civili, care si ei vor avea acces, cu atat mai mult cu cat intentia este ca aceste comunitati rezidentiale sa fie realizate in toate garnizoanele importante ale Romaniei. Asa cum v-am spus, acesta este doar un program pilot, care cuprinde probabil intre 250 si 300 de case, el urmand sa fie generalizat la nivelul tuturor garnizoanelor. In felul acesta vom putea asigura, inclusiv pe trecerea pe ghidul carierei militare, a ofiterilor dintr-o garnizoana in alta. Valoarea locuintei va fi aceeasi in fiecare garnizoana, de aceea ei vor putea sa schimbe intre ei. Elena Lasconi (Pro TV): Banuiesc ca dumneavoastra vreti sa faceti un cartier al ofiterilor acolo. Cum puteti sa controlati acest lucru, pentru ca ar putea un om din afara, un civil sa dea bani unui locotenent sau unui om din structurile MApN, care castiga foarte putin, stim foarte exact cat castiga, si sa cumpere un civil acolo? Sorin Encutescu : Deci, eu va asigur ca acolo, in primul rand, nici un civil nu va fi interesat sa cumpere o casa fara teren. Terenul, cum v-am spus, va apartine MApN. Deci, ce vindem noi? Noi vindem doar casa. Un civil cand se va gandi sa cumpere o astfel de casa intr-o comunitate rezidentiala, primul lui gand va fi la o afacere imobiliara, dar civilul si cei care se muta in aceasta comunitate rezidentiala, o va face prin comisia de coordonare si cei care vin sa cumpere, el nu va mai vinde nimic, pentru ca si aceste acte de vanzare-cumparare a caselor, se vor face cu acordul comisiei. Deci, noi stabilim, pentru acesta comunitate rezidentiala, un set de reguli. Cine vrea intra; cine nu corespunde criteriilor si regulilor stabilite, nu are ce cauta acolo. Elena Lasconi (Pro TV): Bine. Sa presupunem atunci ca acolo va cumpara un ofiter, dar fiul ofiterului sau fiica ofiterului nu va face armata si nu va face parte din structurile MApN si la un momentdat acea casa va apartine tot unui civil pana la urma. Peste 20-30 de ani nu o sa mai fie probabil un cartier rezidential? Sorin Encutescu: Deci, noi ne-am gandit ca pana la, nu stiu, daca nu va mai fi, ca el ofiterul undeva trebuie sa stea si va spun eu ca nu se va duce in alta parte sa plateasca 350-600$ pe m2. Lui ii va conveni si situatia va fi foarte buna. Deci, cred ca pana la gradul I al membrilor de familie, el va putea sa lase locuinta. Asta urmeaza sa discutam. Tania Radu (Europa Libera): Fiti amabil domnule Secretar de Stat, cate cereri de locuinte aveti din partea ofiterilor si cate locuinte va propuneti sa construiti? Sorin Encutescu: Deci, cu cat vom construi mai multe locuinte, cu atat se va dovedi viabilitatea programului. Noi ne propunem sa construim pentru a acoperi aceste cereri, pentru ca v-am spus, este cel mai mic pret in domeniul constructiilor pe piata imobiliara din Romania. De aceea si cred ca acest program va avea foarte multi dusmani si chiar vor fi foarte multi care vor sa-l taie din fasa, cum ne pricepem noi romanii foarte bine sa facem acest lucru. In momentul de fata, pe Armata exista 10860 de cereri de locuinte; numai in Bucuresti- vreo 2500 de cereri. Pentru acest program exista cam 3000 de cereri de locuinte, din partea ofiterilor.

Tania Radu ( Europa Libera): Ati vorbit de niste criterii financiare de viabilitate a ofiterilor din partea acelei banci. Cum o sa faceti sa nu se intample ca la ANL, sa fie locuinte pentru cei cu bani si vor ramane cei care au mari greutati fara casa? Sorin Encutescu: Deci, cum v-am spus, acest program nu este un program care in primul rand sa aduca in discutie criterii de salarii, de una, alta, pentru ca este totusi un program construit pe investitie privata, ori, orice investitor privat doreste sa-si recupereze investitiile. Deci, acel investitor care va veni cu banii, el va stabili criteriile. Sigur ca, probabil nu in toate problemele vor putea veni ofiteri, subofiteri care au venituri reduse, pentru ca acesti ofiteri vor putea apela la celelalte sisteme, sistemul de locuinta de serviciu, sistemul de chirie. El daca va considera ca nu poate sa-si plateasca chiria lunara, pentru plata integrala a locuintei, el foarte bine se poate duce si apela la sistemul de a inchiria de pe piata. Dar, ce va asigur, noi avem ofiteri, subofiteri care pentru o garsoniera, pentru un apartament cu doua camere platesc intre 100-150$ chirie pe luna. Poate chiar si dumneavoastra sunteti dintre aceia care platiti. Deci, sunt bani pe care ofiterii Armatei romane ii platesc unei persoane civile, dar el nu mai recupereaza nimic din acei bani. Banul cu care plateste el chiria sunt bani pierduti, ca probabil si banii dumneavoastra, cei care platiti chirie. Ceea ce oferim noi, este ca ofiterul Armatei romane sa plateasca o rata lunara mai mica decat aceasta chirie de 100$ si in plus la terminarea programului el sa ramana cu ceva. El nu va avea teama ca oricand gazda, propietarul cand are o alta oferta mai buna sa-l dea afara. El sta in aceasta casa, face un contract de la inceput cu developerul proiectului, iar la sfarsitul incheierii proiectului va deveni proprietar pe aceata locuinta, dar este o investitie pe care el o face in viitor si o face pentru el si familia lui. Doru Dragomir: Daca ne puteti spune cu aproximatie cand se va muta primul ofiter intr-o astfel de casa?

Sorin Encutescu: Deci, pe discutiile care le-am avut acum la Londra si as dori sa subliniez aici un lucru pentru ca ne-ati adus aminte, in aceasta vizita am fost insotit de domnul general Smith, este si in acest fel o dovada de transparenta, noi nu ascundem nimic, suntem cat se poate de deschisi, in plus dansul stiind standardele din armata britanica, ne-a fost de un real folos in schimbul pe care l-am avut cu partenerii nostri. Deci, managerul de proiect a spus ca este posibil, in functie de toate aprobarile, pentru ca noi acum va trebui sa obtinem aprobarea pentru PUZ si PUG( Planul de Urbanism Zonal si Planul de Urbanism General). In legatura cu Planul de Urbasim General, deci, ei ne-au asigurat ca in luna martie vor putea incepe constructiile si probabil asa cum spuneam pe 25 octombrie, Ziua Armatei, primii ofiteri deja sa se mute in acea zona. Deci, iata si un alt avantaj al proiectului prin aceasta tehnologie. Se realizeaza un ritm foarte rapid al constructiilor. Reporter: Daca imi permiteti, dumneavoastra ati spus ca acest program va demara undeva pe un teren in Ghencea. Cu ceva timp in urma discutati de zona Moghioros. Sorin Encutescu: Da, ce se intampla, este inconjurat de blocuri p+10. Prin planul de urbanism zonal si cel general, acolo ni s-a cerut un anumit nivel de inaltime, ori, daca iar in Romania construim blocuri din astea -cutii de chibrit- costa mult mai mult pentru ca trebuie sa-i pui si lift, hidrofor, instalatii de incalzire. Ori noi vrem sa oferim p+1 si in acelasi timp comunitatea rezidentiala p+1 poate fi mai bine realizata pe terenul din Ghencea unde, deja prin planul de urbanism general, exista aprobarea pentru acest tip de locuinte. Reporter: Si o ultima intrebare cu scuzele de rigoare. Aceste cartiere rezidentiale vor beneficia, vor avea magazine, scoli gradinite? Sorin Encutescu: In interiorul lor, exact pe sistem britanic si sistem american ele vor desfasura si activitati comerciale de tipul cum sunt magazinele la americani. In crearea acestui program sa stiti ca m-am inspirat din programul de locuinte in sistem privat din Statele Unite. La fortele armate, acolo, am discutat cu seful acestui proiect si la fel in Marea Britanie unde am discutat la agentia pentru case. Toate armatele au inteles si britanicii chiar m-au lamurit, au inteles ca orice constructie, fie sediul ministerului fie constructii de locuinte pentru militari sunt mult mai eficiente in sistem privat decat in sistem de stat. Si stiti unde intervine partea de eficienta mai mare; intervine la partea de amortizare in timp, pentru ca ne spunea directorul de la agentia de locuinte de la britanici, din punctul lor de vedere, al fondurilor, ne-a facut o diagrama in care a pus aici bani, costuri si timp si el a spus ca in prima parte sunt costurile foarte mari pentru a realiza investitia. Costurile pe o perioada de timp se micsoreaza, dupa care, la un moment dat necesitand elemente de reparatii, reparatii capitale si de intretinere, din nou costurile cresc, dupa care ele scad. Din punct de vedere al realizarii in sistem privat

exact aceasta ultima cocoasa este atenuata.Fapt constatat. In Marea Britanie s-a vandut sediul Ministerului Apararii unei firme private, care, acea firma privata urmeaza sa-l administreze. Acum, cand am fost cu domnul general Smith, cladirea respectiva era renovata si culmea, de o firma suedeza. Chiar ma uitam si ii vedeam pe aia pe treptele ministerului si spuneam ce cauta astia? Iata ca probabil si noi va trebui sa invatam mai bine ce inseamna parteneriat public privat, mai ales in domeniul unor constructii atat de mari, in conditiile in care bugetul de stat nu dispune de suficiente resurse pentru investitii. Deci, pot sa vina investitiile din mediul privat. Ministerul sau structurile publice le utilizeaza si doar platesc parte de chirie. La fel am vazut in Marea Britanie. Tot asa s-au vandut locuintele de serviciu unor companii private sau autoritatilor locale care imediat le-au preluat, le-au modernizat si le-au dat, de multe ori, la ofiteri. Razvan Belciuganu (Jurnalul National): Militarii profesionisti au acces la acest program? Sorin Encutescu: Si M.A.C.-ii vor avea posibilitatea. Ce spuneau britanicii: aceste comunitati rezidentiale sunt esentiale pentru a mobiliza comunitatea armatei. Poate ar trebui si noi, in viitor sa avem grija atunci cand vom promova Legea Fortelor Armate. Poate, intr-un fel sa constientizam si mai mult ca oricum capacitatea de aparare a tarii, mobilitatea Fortelor Armate este influentata si de modul cum locuiesc ofiterii sau personalul militar, cum locuiesc, cat mai aproape de unitatea militara. Imi spunea domnul general Smith, de exemplu, la britanici un ofiter nu trebuie sa locuiasca la o distanta mai mare de 10 mile de unitatea militara in care serveste. Eu cand eram locotenent intr-un regiment, intr-un divizion de rachete antiaeriene, eram la 36 de kilometri de unitate si mai depindeam si de IRTA, cand aveau din 6 in 6 ore drumuri catre Heresti. Razvan Belciuganu (Jurnalul National): Domnul ministru exact asta vroiam sa va intreb. Ati luat in calcul si faptul ca privind ghidul carierei militare noi, o sa fie aceste contracte cu Armata ale ofiterilor de scurta durata? Sorin Encutescu: Toate elementele vor fi luate in calcul, cum am spus, cu managerul de proiect exact asta; este managerul de proiect si suntem comisie de coordonare. Exact toate aceste date le punem. Dar, ce vroiam sa va spun, nu acest program pilot va rezolva problema locuintelor. El este un program exact in timpul careia noi consolidam relatia de parteneriat in aceste institutii si vedem eficienta lui. Inclusiv putem trage concluzii pentru desfasurarea in alte garnizoane. Este un program prin care vom invata, mai ales noi, romanii, aducand acest parteneriat privat public pentru interes comun. Razvan Belciuganu (Jurnalul National): Cine va face cercetarea de marketing de care spuneati? Sorin Encutescu: Firma NORTHCROFT. Am adus aici unele pliante pentru cei care doriti sa studiati, sa aveti aceasta posibilitate. La fel, am adus un pliant cu agentia care se ocupa si gestioneaza in sistem privat, DHE. Este cea care se ocupa de realizarea acestor locuinte in sistem privat pentru armata britanica. Florin Manu (Pro FM): Domnule secretar de stat, cum vor garanta ofiterii, subofiterii, cei care vor lua creditele? Le vor garanta ca in sistemul creditului ipotecar, cu casa, cu giranti? Sorin Encutescu: Acestea sunt deja criterii cu care va veni banca; de aceea, aici nu ma pot baga, pentru ca sunt banii lor. Noi nu ne putem interfera in acest mecanism. Probabil va fi pe sistem de credit ipotecar. Florin Manu (Pro FM): Cine garanteaza cei 250$/ metru patrat? Acesti metrii vor fi locuibil sau construit? Sorin Encutescu: Tot ce este construit, plus infrastructura. Florin Manu (Pro FM): Si cine garanteaza acesti 250$? Sorin Encutescu: Asta este o sarcina stabilita. Managerul de proiect nu va aduce nici constructori, nici producatori de materie prima, daca nu se incadreaza in preturile stabilite. Florin Manu (Pro FM): V-ati gandit daca iesiati mai ieftin in cazul in care preluati in anumite structuri de blocuri parasite,

deja existente in Bucuresti? Sorin Encutescu: M.Ap.N. a trecut deja prin experienta asta si mai construieste de 5 ani la ele. Alina Voaides (Rompres): As vrea sa ne spuneti cat costa o locuinta, sa spunem cu 2 sau 3 camere si va rog sa precizati daca este un program social, pentru ca, din cate am inteles, criteriul principal va fi acela al avansului. Are un locotenent 10.000$ pentru a-i da avans? Sorin Encutescu: Inca o data mentionez: exista diferente intre programul pilot si ceea ce se va desfasura in continuare. Eu sunt convins ca pe terenurile pe care M.Ap.N. le detine, putem construi suficiente locuinte care sa ajunga si pentru locotenenti si pentru M.A.C. Cu cat se vor construi mai multe locuinte, cu atat utilajul si tehnologia respectiva se amortizeaza. Asa cum am discutat cu managerii de proiect, criteriul va fi stabilit de banca. Totul depinde de dosar. Si cand te duci sa cumperi o masina te prezinti cu dosarul. Cred ca tinerii locotenenti ar putea sa prezinte incredere mai mare pentru banca. Alina Voaides (Rompres): Daca omul nu are de unde sa dea banii, cum isi rezolva problema sociala? Pentru ca pana la urma este vorba de problema sociala. Sorin Encutescu: El isi va rezolva problema sociala daca nu in primul an, in al doilea sau al trei-lea an. Alina Voaides (Rompres): // Sorin Encutescu: Nu va lua nici un general, pentru ca s-ar putea ca in Armata romana, un general sa aiba mai putini bani decat locotenentii sau capitanii. Alina Voaides (Rompres): // Sorin Encutescu: Cum v-am spus, se poate apela in continuare la camine... Alina Voaides (Rompres): Sa concluzionam ca este un A.N.L. pentru Armata? Sorin Encutescu: Nu este un A.N.L. pentru ca se vizeaza mult mai mult. La A.N.L. se inscrie cine vrea. Aici, ei se duc si fac contract cu banca. Banca va fi cea care ii va selectiona, pentru ca banca va da banii. Alina Voaides (Rompres): Ati gasit banca? Sorin Encutescu: Nu. Pentru ca tot managerul de proiect va fi cel care se va ocupa de asta. Va trebui sa fie o banca serioasa, o banca, care prin dobanda pe care o va solicita, sa se inscrie in suma de 250$. Suprafata urmeaza sa o stabilim, pe criterii si pe standarde NATO. Spre exemplu, un apartament de trei camere, poate ajunge de la 90 la 100 metri patrati. Dar va rog sa retineti: intra si infrastructura. Daca luam in calcul numai locuinta, fara amenajarea curtii, punerea stalpilor de curent, va fi, probabil, cu mult sub 200$ / metru patrat. Locuinta propriu-zisa. Inca o data va spun: asa ceva nu se intalneste pe piata romaneasca. Ziarist: Cat este contractul intre M.Ap.N. si consultanta britanica? La ce cifra se ridica? Sorin Encutescu: Nu exista nici o cifra. Ziarist: Presupun ca firma britanica nu vine sa faca consultanta in Romania fara sa aiba un contract semnat. Sorin Encutescu: Firma nu va lua un procent, decat in functie de aplicarea tehnologiei. Firma care este in Romania detinatoarea licentei este cea care a stabilit parteneriatul cu firma de management si ea ii va plati din costurile locuintelor,

pe acest tip de tehnologie, care este sistem panou. Firma Romanian Development & Communications, la fel, o firma britanica, care are filiala in Romania. Relatiile dintre ei nu sunt relatii pe care le stabilim noi, M.Ap.N. Ziarist: Sa inteleg ca peretii voi fi din panouri la noile case? Sorin Encutescu: Da. Pe un sistem de panouri. Mihai Diac (Adevarul): Voiam sa va intreb: 250$ inclusiv TVA sau fara TVA? - Asta fiind prima intrebare. Sorin Encutescu: O sa-i intrebam pe britanici; asta nu am luat nici eu in calcul. La constructii, stiti, TVA era zero. Probabil TVA-ul va fi zero. Mihai Diac (Adevarul): Eu am socotit asa: un apartament mic, de trei camere, 60 metrii patrati, inseamna 15.000$. In zona Ghencea, un apartament mic de trei camere costa tot cam atat. Care este marele avantaj? Sorin Encutescu: Retineti un lucru: nu este apartament in bloc. Daca vrea apartament in bloc, nu are decat sa se duca sa stea in bloc. Noi nu obligam. Este un lucru voluntar. Daca doreste sa traiasca intr-o comunitate rezidentiala, vine acolo. Daca nu, isi cumpara, poate si cu 12000$ acelasi apartament in Militari, in Ghencea, unde vrea. Mihai Diac (Adevarul): Eu nu vreau sa va supar, dar promisiuni pentru Armata s-au mai facut. Ce garantie avem ca acest proiect nu se bazeaza, de fapt, pe o buna relatie a dumneavoastra, personal, cu partea britanica? De unde stim ca e chiar cu adevarat o chestie buna? Sorin Encutescu: Am tinut ca aceasta Comisie de Coordonare a Proiectelor sa discute toate ofertele. La noi, la Comisie, au venit mai multi oameni cu oferte, cu mai multe tipuri de constructii, carora le-am cerut: vrem sa construim pentru Armata romana. Prima data am stat de vorba cu bancile. Am intrebat bancile: daca am crea un program, ati veni alaturi de noi? Si bancile au spus: "in functie de salariile ofiterilor, cam pana aici am putea merge cu creditele." Dupa ce m-am lamurit si mi-am facut o parere in legatura cu partea financiara, am chemat constructori din Romania: veniti si prezentativa oferta. Au venit cu totii si si-au prezentat ofertele. La decizie, a fost vot secret. As dori sa va spun ca a iesit o firma pe care eu nu am votat-o. Am avut alte considerente. Partea de succes a firmei castigatoare a fost ca, pe langa tehnologie, a venit cu finantator. Acest finantator a spus ca va veni la dobanda BIBOR. Ceilalti au venit peste dobanda aceasta cu ceva in plus, cerand tot felul de garantii. Dupa ce Comisia a facut alegerea, am spus:" din acest moment toate lucrurile sunt "pe fata" si nu ascundem absolut nimic". De aceea, cand am fost in Marea Britanie, intai am rugat atasatul sa ne trimita referinte in legatura cu firma din Marea Britanie, am rugat institutiile specializate din structura noastra sa ne spuna despre reprezentanta din Romania. Dupa ce am avut aceste date, desi programul exista de un an de zile, abia saptamana trecuta am fost sa discut cu ei si sa-i vad la ei acasa. Am mers impreuna cu domnul general Smith tocmai pentru a nu exista nici un fel de problema. Dansul este in armata britanica, s-a mai ocupat cu astfel de probleme si deci ma putea ajuta cu adevarat. Va asigur ca in continuare totul va fi de cea mai deschisa maniera pentru ca nu vrem sa compromitem acest proiect. Intentia nu este sa facem doar acest proiect pilot, ci, sa ne ducem in toate garnizoanele si sa construim. Cea mai mica unda de neancredere, de indoiala in acest proiect poate sa compromita totul. Nu mai putem sa-l compromitem, pentru ca deja este vorba si despre o relatie politica. Intalnindu-ma cu deputatul, membru al Parlamentului Britanic din circumscriptia electorala unde se afla firma respectiva mi-am luat intregul angajament ca aici nu va fi nici o problema. Ba mai mult, cand a venit cel care realizeaza partea financiara, de fata cu toata lumea i-am spus:"domnul Johnanthan, va rog un singur lucru! Cand va ganditi la partea financiara, sa nu luati sub nici o forma in calcul sa treceti undeva ceva bani "bani negrii", bani pentru portofelul cuiva, comisioane si altele. Castigatorul acestui proiect, trebuie sa fie ofiterul Armatei romane. Daca eu as fi vrut sa fac afaceri, ramaneam la mine la firma si luam mai multi bani cinstiti. Nu vin aici sa ma compromit si sa compromit si un astfel de proiect si mai ales o relatie deja de natura politica." Cand deputatul respectiv a vazut maniera deschisa in care purtam discutiile a spus ca are toata increderea in acest proiect si tine foarte mult ca el, cu adevarat, sa poata atrage mai multi finantatori britanici. Ziarist: //

Sorin Encutescu: Asta in functie de cate locatii vom gasi si, in acelasi timp, de cati solicitanti, pentru ca acestea sunt cele doua elemente. In plus, eu sunt convins ca aceasta tehnologie va prinde in Romania. Este o tehnologie foarte simpla. Instalatia care face panourile va fi pe santier, deci, nu vor mai exista costurile de transport. Aceste panouri se monteaza foarte usor, iar betonul este de tip torcretat, care nu se mai toarna in forme de beton. Rezista la cutremure de pana la gradul 8. Sunt luate in calcul toate elementele. // Am intalnit cu adevarat oameni profesionisti. Daca aceasta firma rezista din 1840, inseamna ca este o firma serioasa. Florin Budescu (Independent): Inteleg ca este vorba despre acel tip de casa usoara, facuta din componente usoare, pe schelet elastic metalic sau ceva in genul acesta, cum se face acum in Occident? Sorin Encutescu: Nu, nu pe acest sistem. Florin Budescu (Independent): Dar pe ce sistem? Sorin Encutescu: Pe sistem de panouri. O sa vina constructorul si o sa va dea toate datele. Florin Budescu (Independent): Ati vorbit de dobanda. Cam la ce dobanda v-ati gandit? Stiu ca nu puteti da o cifra exacta. Sorin Encutescu: Dobanda LIBOR sau EUROLIBOR. AlinaVoaides (Rompres): Aveati la un moment dat in intentie sa va luati un consilier britanic special pentru acest proiect. Va mentineti intentia? Sorin Encutescu: Eu nu am avut intentia. Alina Voaides (Rompres): Pai mi-ati declarat mie Sorin Encutescu: Am spus: colaboram cu firma britanica, dar un consilier....! De ce sa-l plateasca statul roman? Alina Voaides (Rompres): Domnule ministru, mie mi-ati declarat cand ne-am intalnit la Senat, ca intentionati sa va aduceti acest consilier. Intrebarea mea este daca va mentineti intentia. Sorin Encutescu: Este firma cu care deja am stabilit legatura. Mircea Zamfir (BBC): Ati spus ca in toata aceasta afacere, Armata vine cu terenul, in afara ca mediaza partenerii care il si pun pe picioare. Ce se intampla cu ideea de proprietate? Este o problema constitutionala aici. Dai 25.000$ pentru 100 metri patrati, pentru o casa care nu este pe terenul tau, este pe teren strain si pe care abia acum, in public, v-ati gandit ca ar putea sa-o lase mostenire rudelor de gradul I. Sorin Encutescu: Sunt mai multe optiuni. Aceste lucruri, va trebui sa le discutam cu managerul de proiect. Intre noi am discutat si aceasta problema. Ce s-ar intampla? Exact ce spunea si colega dumneavoastra de la PRO Tv. Puteau acolo, prin interpusi, sa se trezeasca cu tot felul de oameni. Acum, cu managerii de proiect, asta vom stabili. Dar pana sa intram in toate detaliile acestea, va rog sa ma credeti ca a fost mai important sa identificam tehnologia, constructorul si banca. De aceea v-am spus ca sunt elemente introductive. Mircea Zamfir (BBC): Nu este un amanunt, este o problema de principiu, o problema de proprietate. Dupa ce ai achitat-o, ar trebui sa existe posibilitatea sa faci ce vrei cu ea. Sorin Encutescu: Dupa 25 de ani, cand beneficiarul isi va achita toate ratele, vom putea discuta despre problema proprietatii. El va avea proprietatea casei, dar nu a terenului. Noi prin acest program nu impunem, noi oferim solutii. Daca

va veni altcineva cu o alta varianta mai buna, cu atat mai bine pentru Armata romana. Acest program este un program suplimentar pe langa celelalte metode, mijloace prin care ofiterii Armatei romane pot dobandi locuinte. Si inca un punct, apropos ca vad ca va strangeti lucrurile, tot pe probleme de protectie sociala, de intentiile noastre de viitor in acest domeniu. Am fost si am vizitat Royal Hospital Chelsea. Aceasta vizita nu a fost intamplatoare pentru ca in Armata Britanica exista acest sistem: intr-un fel de camine pentru pensionarii militari, aici erau cei carora li s-a oferit posibilitatea unui camin. Pe acest sistem avem deja in calcul ca in cadrul cladirilor care sunt dezafectate la Scoala Militara de la Brasov, Scoala de subofiteri sau Scoala de Aplicatii sa realizam si noi pentru cadrele in rezerva un astfel de camin pentru pensionarii militari. Exista deja elaborat un studiu de fezabilitate dupa ce Scoala s-a mutat la Medias. Cladirile ramanand libere vom trece si la acest proiect pentru pensionarii militari. Iata o preocupare dincolo de problemele sociale ale ofiterilor care sunt inca in Armata, dar si pentru cei care au plecat si sigur nu au toate conditiile asigurate pentru un trai decent. Ce mi s-a parut interesant este ca aici erau peste 600 de subofiteri si toti acesti subofiteri isi depuneau pensiile la acest spital; deci gestiunea intregului spital se realiza din pensiile pe care subofiterii respectivi le plateau. Si pentru ca tot vorbeam de pensii, asa dupa cum stiti, incepand din acest an va intra in vigoare procesul de recorelare a pensiilor pentru cei care au plecat din sistemul militar. Si inca odata mentionez ce este si cum se va derula acest proces, pentru ca, din pacate, exista foarte multe neintelegeri in legatura cu el. Potrivit normelor metodologice aprobate in anul 2002 recolerarea va fi facuta in urmatoarea transa: 10% din cuantumul diferentei si aceasta se face incepand cu 1 ianuarie, iar alti 10% incepand cu 1 iulie 2002. In 2003 si 2004 cuantumul diferentelor vor fi urmatoarele: 20% incepand cu 1 ianuarie al fiecarui an si cate 20% incepand cu 1 iulie 2003 si 2004. Ceea ce inseamna ca la 1 iulie 2004 se va realiza si se va incheia intregul proces de recorelare a pensiilor militare de stat. De ce s-a stabilit aceasta metodologie? Pentru ca acestea sunt posibilitatile si resursele financiare ale tarii. Fiecare dintre noi, chiar si eu sunt pensionar militar, fiecare dintre noi am fi vrut sa primim mai repede aceaste pensii, dar acordarea pensiilor in sistem militar depinde in mare parte de resursele aflate la dispozitia bugetului de stat. Iata inca o grija fata si de pensionarii militari, chiar daca unii vor sa induca sentimentul ca pe noi nu ne mai intereseaza pensionarii militari. Sunt si eu un reprezentant al lor in interiorul conducerii Ministerului Apararii Nationale si domnul general Schiopu si ceilalti. Inca odata vreau sa va multumesc celor care ati fost la Kabul. Poate a fost saptamana cea mai plina de evenimente pozitive: 193 de prezentari in mass-media romaneasca . Multumesc mult de tot pentru participare.