6.3. Amplificatorul de semnal mic cu cuplaj RC Schema acestui tip de amplificator este prezentata in figura 6.1.a (folosind un tranzistor bipolar), respectiv in figura 6.1.b (folosind un TEC). in schema din figura 6.1.a, rezistentele Ry, Rp si Ry au rol in polarizarea tranzistorului (a se vedea paragraful 4.4), in timp ce Ry are rol atat in polarizare, cat si, impreund cu Rs, la constituirea rezistentei de sarcin’. Condensatoarele C; si C3 permit cuplarea amplificatorului, atat la intrare cat si la iesire, numai in curent alternativ, iar Cz scurteircuiteazi R, in curent alternativ. Acest amplificator este inversor, in sensul ca semnalul de la iesire este defazat cu 180° fata de cel de la intrare. in mod analog, in schema din figura 6.1-b, Ry, Rp si Rs asigura polarizarea tranzistorului, R2 aleatuind in acelasi timp, impreuna cu Rs, rezistenta de sarcina a amplificatorului. Condensatoarele Cj, C si Cs au gi ele acelasi rol cu cele corespunzatoare din schema 6.1.a. $i acest amplificator este inversor. Sa analizam acum functionarea amplificatorului din schema 6.1.a, pe baza schemei echivalente a tranzistorului, asa cum a fost ea configurata cu parametrii hibrizi. Rezistenta de sarcin a amplificatorului este Ry daca avem un singur etaj de R,R, atR, din etajul urmator, legata in paralel cu cele dowd rezistente de polarizare a bazei acestuia, Schema echivalenta cu parametrii hibrizi a montajului este data in figura 6.2. La freevente medii, reactantele condensatoarelor de cuplaj se pot considera practic nule, in timp ce capacitatea parazita, Cp are o reactanfa infinita. Curentul la iesirea amplificatorului este: ig = hgii2 + hyhp, unde i; este curentul la intrare si u2 tensiunea la iesire. Pe de alta parte, uy = Raia, de unde: in(1 + hyR.) = hari, relatie care ne permite s calculim amplificarea in curent: Aj-2-—ta 1 L+haRy amplificare sau R, = , unde Ry este rezistenta de intrare a tranzistorului (6.8)Fig.6.2 Impedanta de intrare, considerata pur rezistiva, este data de: hy (huh, ~hyphy, Rg R=st= iy T+hyRg Amplificarea in tensiune este dati de: Ay = si, inlocuind expresia lui Aj din (6.8), se obtine: Ag=——baRs __ (6. 10) hy +(hyhy ~hyshy, Rs Putem scrie, de asemenea: u; = — Ri, unde Rg este rezistenta interna a generatorului ce furnizeaza semnalul de intrare si u) = hyiy+hyu2. Eliminand u; din aceste doua relatii si folosind si relatia (6.8), putem calcula impedanta de iegire, considerata pur rezistiva: h,, +R, Rea UR, +h, h,, hh aR, +h, h,, —h,h, Formulele astfel obtinute sunt valabile pentru semnale de freevente medi, in cazul freeventelor joase, efectul capacitatilor de cuplaj nu mai poate fi neglijat si, ca atare, in expresia amplificarii va aparea si influenta capacitatii C3. Reficdnd calculele, rezulta: 1 273 Lal tnt (6. 12) liz [2nvc,(R,+R,)]? | 1 aRC,(R, + Ry) 11) unde s-a notat: (6. 13)Asa cum se poate constata, la freevente joase, amplificarea scade odata cu scaderea frecventei. Definim freeventa limita inferioara, vj, frecventa data de relatia (6.13), la care amplificarea scade de y2 ori fata de valoarea la frecvente medii. De asemenea, se observa si faptul ca frecventa limita inferioara este cea la care reactanta capacitatii de cuplaj, C3, este egala cu rezistenta echivalenta a legarii in serie a lui Ry cu Rp. La frecvente mari, capacitatile de cuplaj au efecte neglij capacitatea parazita, Cp, influenteazd evident functionarea amplificatorului. AceastA capacitate parazita este capacitatea echivalenta a gruparii in paralel a capacitatii colector-emitor, a capacitatii de intrare a etajului urmator si a capacitatii conexiunilor montajului. Tinaénd cont de aceasta influenta, dupa efectuarea calculelor sc obtine amplificarca la freevente inalte: 1 1 Py? | Au [=| Ay |. = | Ay | (=) (6. 14) 1+(2avC,R,} v, unde s-a notat: 1 v= 6.15 2nC,Ry (6. 15) $i in acest caz se poate vedea cd se defineste o frecventi limit superioara, vi, ce reprezinta freeventa la care amplificarea scade de V2 ori fati de valoarea la freevente medii si la care reactanta capacitatii parazite este egala cu rezistenta R.. La frecvente inalte mai intervin si alte fenomene, ca urmare a influentei capacitatilor Cpe si Cp,, care determina scaderea amplificarii, acestea actionand ca si Cy (putand fi, de altfel, incluse in C,). in mod special capacitatea Cy, care are valori de ordinul 3 + 6 pF, actioneaza ca un circuit de reactie negativa, ce limiteaza amplificarea la freevente mari, acest fenomen fiind cunoscut sub numele de efect Miller sau reactie interna. Marimea: B = v; - vj se numeste banda de trecere (de frecvente) a amplificatorului, reprezentand domeniul de freevenfe in care amplificatorul amplifica semnalele aplicate la intrare.12.2. ZGOMOTUL IN AMPLIFICATOARE 12.2.1. Faetorul de zgomot @ Evaluarea zgomotului propriu al unui amplificator (sau al unui dispozitiv amplificator, cum este tranzistorul de pild&) se face cu ajutorul factorului de zgomot, F, definit dupa cum urmeaza. Consideram un amplificator cu amplificarea in putere A,. Fie P, pute- rea semnalului la intrare, P, — puterea semnalului la iesire, P, — puterea zgomotului la intrare, P,y. — puterea totald de zgomot la iesire. In general Past > A,P,, (12.7) in timp ce P,=A,P, ceca ce inscamn& cé amplificatorul introduce propriul siu zgomot (deoarece confine rezistente, dispozitive electronice). Factorul de zgomot este pa Pn Sy 12.8 ae Te (F = 1 corespunde cazului ideal al amplificatorului faré zgomot). Relatia (12.8) se mai scrie (12.9) sau P, 7 =| 10 ig F (12.10) P, Raportul Raportul Bactorul semnal- semnal- de zgomot zgomot Ja zgomot la al ampiifi- iegire, in intrare, in catorului, decibeli (4B) decibeli in decibeli @ Daci se conecteazi in eascadi mai multe amplifiecatoare (etaje de amplificare), atunci_zgomotul cel mai important din punctul de vedere al intregului amplificator este cel al primului bloc (etaj) de amplificare. Accasta se intuieste ugor : zgomotului primului ctaj este amplificat de toate celelalte etaje.12.2.2, Rezistenja optima a generatorului de semnal Generatorul de semnal este in acclasi timp o sursi de zgomot*, corespunzitoare rezistentei interne a acestui generator (zgomot termic). fn acest paragraf vom arta ca exist o rezistenfa optima a genratorului 7 Generator de semnal din punctul de vedere al zgomotulis introdus de amplificator. Zgomotul intern al unui ampli- ficator (fig. 12.4, a) poate fi raportat Amplificator Ja intrare. Acest zgomot este teprezen- prpritde tat in figura 12.4, 6 prin dup’ gene- ‘sgomat ratoare un generator de curent Ina, in paralel, si un generator de ten- siune V,. Zgomotul termic al rezis- tenfei_generatorului este reprezentat prin V,. Admitem cé cele dowd surse de zgomot ale amplificatorului” sint independente (zgomotele corespun- zitoare sint necorelate). Pentru comoditate, se va intro- e duce o rezistenti de zgomot serie, Amplitcaler | Ry, $i tezistenfa de zgomot pa- zyomet | ralel, Rys =4kTR,, Af; The =H ag. — nb (12.11) 4 Aceste marimi trebuie considerate in general ca niste simple notafit : 2go- motul modelat in acest mod nu este r neapirat zgomot termic. 1 ° Aplicind principiul superpozifiei i} de, ‘ne ; (generatoare independente) si teorema i ‘Thévenin, circuitul din figura 12.4, Vay 2g0met se transforma in cel din figura 12.4, c. 19% Conform definifiei factorului de 2g0- 1 ut mot, se poate serie o\ Va + RET, \ enertr tert sgnet Vit Viet Rb-Is 6 (12.12) Fig. 124 J si folosind relasiile (12.11) Fai4 Rey Re orRy, (12.13) Re nb deci factorul de zgomot al amplificatorului depinde intr-adeudr de rezistenta interna a gencratorului, Re. Presupunind Ry, $i Ray date, se pune problema determinirii unei eventuale valori optime "a Ini’ Rg. Calcule matematice elementare ne dau (12.14)pentru Re = Re, = VRu Rupe (12.15) Rezisten{a optima din punctul de vedere al 2gomotului nu corespunde transferului maxim de putere. De fapt, etajul (etajele) de intrare se optimizeazi din punctul de vedere al zgomotului, in timp ce problema atingerii puterii cerute se pune pentru etajul de iesire.