TRANSPORTURI INTERNAŢIONALE NOTE DE CURS

Cursul 3 Transportul internaţional rutier

CURSUL 3

TRANSPORTUL INTERNAŢIONAL RUTIER

3.1. Convenţii internaţionale

3.2. Contractul de transport auto

3.1. Convenţii internaţionale

Transportul internaţional rutier se caracterizează printr-o mare flexibilitate

şi adaptabilitate la cerinţele clienţilor. El permite realizarea de operaţiuni de
transport „din poartă în poartă”, dar şi efectuarea de transporturi complementare
altor moduri de transport (în aval sau în amonte de transportul principal).
Prin urmare, transportul rutier prezintă avantajul că marfa poate fi livrată
direct din poarta furnizorului la beneficiar, fără a mai fi necesare transbordări pe
parcursul rutier. Acest mod de transport este foarte bine adaptat transportului de
colete de mici dimensiuni, ca şi grupajului de mărfuri. Durata de transport este
relativ redusă, mai ales în zonele cu infrastructură bine dezvoltată, raportul
durată/preţ fiind competitiv. Principalele inconveniente sunt legate de faptul că
acest mod de transport poate fi afectat de condiţiile climaterice, iar în unele zone
se pot pune probleme de securitate a încărcăturii.
În transporturile continentale, între 50-80% din volumul traficului se
realizează pe cale rutieră. În general pe distanţe până la 1.000 km transportul
rutier este mai avantajos decât cel feroviar sau aerian. Acest tip de transport se
foloseşte frecvent pentru transportul intern până la portul de expediţie sau de la
portul de destinaţie.
Transportul internaţional rutier este reglementat de Convenţia de la Geneva
din 1956 (intrată în vigoare în 1961), numită şi Convenţia CMR (Convention
relative au contract de transport international des marchandises par route).
Modificată printr-un protocol semnat la Geneva in 1978, această convenţie este
în prezent aplicată în toate ţările europene, cu excepţia Irlandei. Convenţia se
aplică tuturor transporturilor provenind din sau destinate unui stat semnatar; ea
se aplică şi în cazul statelor nesemnatare dacă părţile decid aplicabilitatea CMR.
În schimb, Convenţia nu se aplică în raporturile dintre clienţi şi intermediari
(comisionari), nici în cele dintre aceştia din urmă, ei nefiind părţi în contract.
CMR se aplică de asemenea ansamblului operaţiunii de transport, atunci când
este vorba de transporturi combinate.
1
TRANSPORTURI INTERNAŢIONALE NOTE DE CURS
Cursul 3 Transportul internaţional rutier
Scopul Convenţiei este de a reglementa în mod uniform condiţiile
contractului de transport internaţional de mărfuri pe cale rutieră, în mod special
cu referire la documentele utilizate şi responsabilitatea transportatorului. Ea
cuprinde dispoziţii privind formarea contractului şi prevede menţiunile pe care
trebuie să le cuprindă scrisoarea de trăsură.
O altă convenţie internaţională, Convenţia TIR, semnată la Geneva în
1959 şi revizuită în 1975, instituie transportul internaţional rutier în condiţii de
tranzit prin mai multe ţări fără verificare vamală în ţările de tranzit (ţhe Customs
Convention on the International transport of Goods under over of TIR Carnets,
TIR Convention). În condiţiile TIR (truckload, FTL), ceea ce este similar cu
FCL din transportul maritim, sau încărcătură inferioară a unui camion complet
(less than truckload, LTL), similar cu LCL. Pe de altă parte există şi societăţi de
transport combinat - rutier şi feroviar -, precum şi vehicule (road railes)
concepute pentru a circula atât pe reţeaua rutieră, cât şi pe cea feroviară. O
tehnică în plină dezvoltare este transportul sub temperatură controlată, respectiv
cu vehicule frigorifice, izoterme sau polivalente (care pot sau nu refrigerarea, în
funcţie de marfa transportată).
În cadrul UE există trei tipuri de autorizaţii de transport: licenţele
comunitare, care permit realizarea transporturilor internaţionale rutiere de
mărfuri, pentru contul unui terţ, pentru trasee situate pe teritoriul comunitar de
transportatori având sediul într-unul dintre statele membre; autorizaţiile CEMT,
respectiv autorizaţii bilaterale, oferite reciproc de state in cadrul acordurilor
bilaterale.

3.2. Contractul de transport auto

Contractul de transport auto (contract of carriage) internaţional este acel

contract prin care un cărăuş auto profesionist se obligă să transporte unei
persoane (exportator sau importator) o cantitate determinată de mărfuri de la
locul de expediere până la locul de destinaţie în schimbul unei sume de bani
(taxa de transport).
Acest contract se poate încheia telefonic, prin fax sau comandă de
transport, urmată de confirmarea comenzii.
CMR, la care participă şi ţara noastră, stabileşte necesitatea elaborării în
formă scrisă a documentului numit „scrisoarea de transport tip” (engleză:
consignment note, franceză: lettre de voiture). Scrisoarea de transport (sau de
trăsură) este prin urmare, constatarea/confirmarea – într-un document scris – a
contractului de transport. CMR nu impune în mod obligatoriu această formă, dar
2
TRANSPORTURI INTERNAŢIONALE NOTE DE CURS
Cursul 3 Transportul internaţional rutier
reglementează conţinutul său. Scrisoarea de trăsură este, de regulă, redactată de
expeditor şi este semnată de cărăuş şi expeditor, care împreună cu destinatarul,
reprezintă părţile în contractul de transport auto.
Scrisoarea de trăsură se întocmeşte în trei exemplare semnate de predător şi
cărăuş. Primul exemplar se remite expeditorului, al doilea însoţeşte marfa până
la destinaţie, iar al treilea exemplar rămâne la transportator. Scrisoarea de
trăsură se întocmeşte pentru fiecare autocamion în parte, chiar dacă lotul de
marfă expediat este mai mare şi se încarcă pe mai multe autocamioane
aparţinând aceluiaşi cărăuş. Pentru mărfurile care se încarcă în vehicule diferite
sau formează loturi distincte, atât expeditorul, cât şi transportatorul au dreptul să
ceară întocmirea de scrisori de trăsură pentru fiecare vehicul folosit, pentru
fiecare fel de marfă ori lot de marfă.
În cadrul Uniunii Europene foaia de parcurs tip UE înlocuieşte scrisoarea
CMR când transportul este supus tarifării obligatorii sau tarifării de referinţă.
Foaia de transport, o concretizare a contractului de transport, este un document
întocmit de transportator în cinci exemplare; el trebuie semnat de încărcător şi
de cărăuş.
Scrisoarea de transport CMR şi foaia de transport UE sunt documente
prezentate sub formă de imprimate cu rubrici care trebuie completate. În afară de
informaţiile solicitate, încărcătorul sau destinatarul poate să adauge toate
menţiunile pe care le consideră necesare pentru bunul mers al operaţiunii.
Contractul de transport auto – contract consensual, care are ca obiect
deplasarea fizică a unei mărfi pe o anumită rută – presupune intervenţia a cel
puţin trei persoane: expeditorul, transportatorul şi destinatarul.
Expeditorul (engleză: sender, franceză: expediteur) este cel care încheie pe
numele său contractul de transport şi care tratează cu transportatorul auto
(engleză: carrier, franceză: voiturier) fie personal, fie prin intermediul unui
mandatar calificat. Prin urmare, acesta nu este neapărat persoana care pune la
dispoziţie marfa (producătorul sau exportatorul).
Destinatarul (engleză: consignee, franceză: destinataire) este cel care
figurează ca atare pe contractul de transport, scrisoarea de trăsură sau recipisa
respectivă, el este o parte originală a contractului.
Transportatorul (engleză: carrier, franceză: transportateur/voiturier) este
cel care figurează cu această calitate pe contractul de transport. Transportatorul
îşi asumă o obligaţie de rezultat, respectiv de a duce în bune condiţii marfa la
destinaţie. Aceasta înseamnă că răspunderea sa este automat angajată în caz de
neexecutare a obligaţiilor contractuale.

3
TRANSPORTURI INTERNAŢIONALE NOTE DE CURS
Cursul 3 Transportul internaţional rutier
Conţinutul contractului se referă la prestaţiile părţilor (obligaţiile pe care
şi le asumă participanţii la operaţiune), termen de executare (durata
transportului, plus timpul de încărcare şi descărcare, preţul (care trebuie să
acopere toate prestaţiile efectiv realizate de cărăuş şi de terţii implicaţi).
Scrisoarea de trăsură face dovada încheierii contractului de transport,
dovada datei la care s-au solicitat mijloacele de transport, a comenzii de
transport, a condiţiilor de executare a transportului şi în final executarea
contractului de transport.
Semnată de cărăuş, scrisoarea de trăsură atestă luarea în sarcină a
mărfurilor în stare aparent bună, în caz că nu poartă menţiuni contrare. Totodată,
pe baza scrisorii de trăsură, se face determinarea cuantumului tarifului ce
urmează a fi plătit de expeditor.
Scrisoarea de trăsură tip CMR pentru transportul rutier cuprinde
următoarele menţiuni obligatorii: locul şi data întocmirii; numele şi adresa
expeditorului; numele şi adresa transportatorului; locul şi data primirii mărfii şi
locul prevăzut pentru predarea ei; numele şi adresa destinatarului; denumirea
curentă a mărfii şi felul ambalajului; numărul coletelor, marcajele speciale şi
numerele lor, greutatea brută sau cantitatea astfel exprimata a mărfii, cheltuielile
aferente transportului; instrucţiunile necesare pentru formalităţi de vamă;
menţiunea că transportul este supus regulilor stabilite prin CMR şi nici unei alte
reglementări contrare.
Menţiunile cu caracter facultativ pot fi: interzicerea transbordării;
cheltuielile pe care expeditorul le ia asupra sa; valoarea declarata a mărfii şi
suma care reprezintă interesul special la eliberare; instrucţiunile expeditorului
către transportator cu privire la asigurarea mărfii; termenul convenit în care
transportul trebuie să fie efectuat; lista documentelor remise transportatorului;
orice alte indicaţii considerate utile.
Contractul de transport este constatat prin scrisoarea de trăsură, dar absenţa
acesteia nu afectează nici existenţa, nici validitatea contractului. Prin urmare,
CMR este aplicabilă chiar în lipsa scrisorii de transport sau în cazul existenţei
unor iregularităţi în cuprinsul acesteia. Scrisoarea de trăsură nu reprezintă marfa
transportată, ea putând fi înlocuită de o simplă recipisă privind mărfurile
primite.
Executarea contractului se face prin parcurgerea a trei faze: preluarea
mărfii de către cărăuş, transportul propriu-zis şi livrarea.
Transportatorul este obligat să constate la preluare, prin conducătorul auto,
starea aparentă a mărfii şi a ambalajelor, precum şi exactitatea numărului de
colete în baza observaţiilor şi constatărilor făcute. El poate înscrie anumite
4
TRANSPORTURI INTERNAŢIONALE NOTE DE CURS
Cursul 3 Transportul internaţional rutier
remarci pe scrisoarea de trăsură, remarci care pot conduce la refuzul de plată a
mărfii de către destinatar sau la pretenţii şi reclamaţii faţă de încărcător.
Totodată, la luarea în posesie a mărfii, transportatorul trebuie să verifice
exactitatea menţiunilor din scrisoarea de trăsură privind numărul de colete,
marcajul acestora, precum şi starea aparentă a mărfii şi a ambalajului. El
răspunde de pierderea totală sau parţială, sau de avarie, pe timpul cât are marfa,
ca şi pentru întârzieri.
În lipsa unor rezerve motivate înscrise pe scrisoarea de trăsură, există
prezumţia că marfa şi ambalajul acesteia au fost în buna stare apărută la
momentul preluării de către cărăuş. În cazul rezervelor formulate de
transportator şi acceptate de expeditor poate fi angajată răspunderea
expeditorului. Dacă expeditorul refuză să accepte rezervele cărăuşului, acesta
din urmă poate să refuze preluarea mărfii.
CMR nu se pronunţă în legătură cu încărcarea, stivuirea şi descărcarea
mărfii. Prin aplicarea regulilor de drept internaţional privat, încărcarea trebuie să
fie guvernată de lex loci contractus sau lex executions, iar descărcarea de legea
ţării de destinaţie.
În ceea ce priveşte deplasarea mărfii, transportatorul este cel care
stabileşte itinerarul, ţinând seama de condiţii specifice din fiecare ţară implicată.
Cărăuşul trebuie să respecte termenele stabilite prin contract sau, în absenţa unor
astfel de precizări contractuale, termenele considerate normale.
Dacă executarea contractului în condiţiile prevăzute în scrisoarea de trăsură
devine imposibilă, transportatorul trebuie să informeze despre acest lucru pe cel
care are dreptul asupra mărfii, expeditorul sau destinatarul (în absenţa unei
stipulări contrare pe scrisoarea de trăsură, dreptul asupra mărfii revine
expeditorului).
Predarea mărfii (livrarea) se face contra remiterii destinatarului a celui de-
al doilea exemplar din scrisoarea de trăsura de către transportator şi în urma
descărcării de obligaţii dată de destinatar cărăuşului.
Regimul TIR ( Tranzit International Rutier) se practică pentru toate
transporturile rutiere fără transbordări, cu traversarea uneia sau mai multor
frontiere. Aplicarea regimului TIR presupune îndeplinirea a patru condiţii:
• vehiculele sau containerele destinate transportului sub acest regim trebuie
să fie astfel construite încât să se dea posibilitatea accesului în interiorul
compartimentelor de mărfuri, după ce aceste compartimente au fost
sigilate de organele vamale;
• vehiculele TIR trebuie să fie în prealabil certificate de o comisie specială;
certificatul respectiv este valabil pentru doi ani;
5
TRANSPORTURI INTERNAŢIONALE NOTE DE CURS
Cursul 3 Transportul internaţional rutier
• transportul trebuie să se realizeze pe baza unui document numit carnetul
TIR, valabil pentru ansamblul călătoriei şi eliberat de o asociaţie
acreditată a cărăuşilor;
• Vehiculele trebuie să fie sigilate, cu excepţia cazurilor când transportă
mărfuri foarte grele sau voluminoase.
Regimul de bazează pe utilizarea unui carnet, numit carnetul TIR, pe care
se trece, la biroul vamal de expediţie, declaraţia de tranzit. Carnetul TIR se
întocmeşte pentru fiecare vehicul sau container, este valabil pentru un singur
transport şi are atâtea foi câte ţări urmează să fie tranzitate. El cuprinde două
părţi: foile cu număr impar, care sunt utilizate la preluarea mărfii şi cele cu
număr par, utilizate la descărcare. Fiecare foaie cuprinde date privind
transportul, cum sunt următoarele: denumirea mărfurilor, calitatea, numărul de
colete, numele şi adresa destinatarului, precum şi alte date cerute de rubricile
carnetului. Carnetul este vizat la fiecare birou vamal de tranzit, acestea oprindu-
şi câte o foaie. Operaţiunea se termină la biroul vamal de destinaţie, care dă un
atestat final.
Carnetul este materializarea unei cauţiuni oferite de asociaţiile naţionale
profesionale implicate în sistemul TIR, aceasta fiind valabila în raport cu toate
administraţiile vamale care se situează pe itinerarul rutier şi care au aderat la
Convenţie. Pentru vamă, garanţia se materializează în plăcile TIR aplicate în
spatele vehiculului.
Regula generală în transporturile internaţionale rutiere de mărfuri este
libertatea tarifelor. Formarea preţurilor nu este reglementată de convenţiile
privind traficul rutier internaţional; preţurile transporturilor auto internaţionale
se stabilesc prin negociere între expeditor şi cărăuşi, ţinându-se seama de natura
mărfii şi distanţa de parcurs. Tarifarea rutieră de referinţă, acolo unde există,
cum este cazul Franţei, nu este decât indicativă şi nu se aplică decât
transporturilor interne.
Preţul transportului are la bază elementele de cost: costul lubrifianţilor;
costurile de întreţinere a autovehiculului; costul anvelopelor; costul amortizării;
salariul conducătorului auto şi cheltuielile de deplasare ale acestuia; cota-parte a
cheltuielilor generale ale întreprinderii; alte cheltuieli.
Atunci când între ţările partenere există convenţii prin care se stabilesc
tarife bilaterale, tarifele sunt stabilite pe bază de tabele care indică distanţele
interioare în fiecare ţară.
În transportul rutier, răspunderea cărăuşului este angajată în momentul
preluării mărfii, moment consemnat prin semnătura pe documentul de transport.

6
TRANSPORTURI INTERNAŢIONALE NOTE DE CURS
Cursul 3 Transportul internaţional rutier
În conformitate cu CMR, el este obligat să verifice în prealabil încărcătura
şi, dacă este cazul, să facă rezerve pe documentul de transport; în cazul că nu
face rezerve se presupune că a acceptat transportul ca atare şi răspunderea sa
este integrală.