CUPRINS

1. Introducere
2. Forma de stat al Republicii Moldova
3. Preşedintele Republicii Moldova
4. Parlamentul Republicii Moldova
5. Guvernul Republicii Moldova
Prezidiul Guvernului
Demisia Guvernului
Exprimarea votului de neîncredere Guvernului
Atribuțiile Guvernului în exercițiu (demisionar)
Principalele atribuții ale Guvernului în exercițiu (demisionar):
În vederea realizării atribuțiilor stabilite ale Guvernului
6. Înfăptuirea justiţiei
Instanţele judecătoreşti
Statutul judecătorilor
Caracterul public al dezbaterilor judiciare
Limba de procedură şi dreptul la interpret
Folosirea căilor de atac
Caracterul obligatoriu al sentinţelor şi al altor hotărîri judecătoreşti definitive
7. Concluzii
8. Bibliografie
 INTRODUCERE
Pe 27 august 1991 Republica Sovietică Socialistă Moldovenească, care timp de 60 de
ani a fost parte a Uniunii Sovietice, își declara independența. Chinuiți decenii în șir de regimul
comunist, moldovenii își revendicau libertatea, limba natală și aspirațiile spre un viitor mult mai
bun. Însă viitorul pe care îl așteptau a fost altul – conflict armat pe Nistru, lupte politice, crize
economice, dezamăgiri și emigrare în masă. În pofida tuturor necazurilor și provocărilor,
moldovenii au arătat că își iubesc acest pământ și se mândresc cu el.
Prin structura de stat, ca notiune, se intelege organizarea de ansamblu a puterii in raport
cu teritoriul, in sensul daca statul este constituit din unul sau mai multe state
membre. Teritoriul este una dintre bazele organizarii puterii de stat ce intereseaza dreptul
constitutional, in primul rand, sub aspectul structurii de stat. Structura de stat nu este altceva
decat organizarea de ansamblu a puterii in raport cu teritoriul, ea indicandu-ne daca un stat este
constituit din unul sau mai multe state membre. Structura de stat formeaza obiect de cercetare,
in egala masura, atat pentru dreptul international public, cat si pentru dreptul constitutional.
Acest lucru se explica prin complexitatea problematicii si, bineinteles, prin implicatiile sale
politice, juridice, stiintifice. Este dificil si – am putea spune – putin recomandabil din punct de
vedere strict stiintific sa se incerce o divizare pe ramuri de stiinte juridice a problematicii
structurii de stat, ea formand o unitate. Numai ratiuni de ordin strict didactic, impuse prin planul
de invatamant, justifica cercetarea in cadrul dreptului constitutional doar a unor anumite
chestiuni teoretice privind structura de stat.
Dreptul international public este interesat in cercetarea structurii de stat indeosebi
pentru identificarea subiectelor raporturilor de drept international. Pentru dreptul constitutional,
interesul stiintific pe care il prezinta structura de stat trebuie cautat in realitatea ca teritoriul este
o baza a organizarii puterii, ca structura de stat este organizarea puterii in raport cu teritoriul si
ca dreptul constitutional reglementeaza acele relatii sociale ce apar in procesul instaurarii,
mentinerii si exercitarii statale a puterii.
În Republica Moldova puterea legislativă, executivă şi judecătorească sînt separate şi
colaborează în exercitarea prerogativelor ce le revin, potrivit prevederilor Constituţiei.
Constituţia Republicii Moldova este Legea ei Supremă. Nicio lege şi nici un alt act
juridic care contravine prevederilor Constituţiei nu are putere juridică.
Republica Moldova se obligă să respecte Carta Organizaţiei Naţiunilor Unite şi tratatele
la care este parte, să-şi bazeze relaţiile cu alte state pe principiile şi normele unanim recunoscute
ale dreptului internaţional.Intrarea în vigoare a unui tratat internaţional conţinînd dispoziţii
contrare Constituţiei va trebui precedată de o revizuire a acesteia.
Statul are ca fundament unitatea poporului Republicii Moldova. Republica Moldova
este patria comună şi indivizibilă a tuturor cetăţenilor săi.
Statul recunoaşte şi garantează dreptul tuturor cetăţenilor la păstrarea, dezvoltarea şi
exprimarea identităţii lor etnice, culturale, lingvistice şi religioase.
Republica Moldova proclamă neutralitatea sa permanentă.
Republica Moldova nu admite dislocarea de trupe militare ale altor state pe teritoriul
său.
 FORMA DE STAT AL REPUBLICII MOLDOVA
Conform Constituției, în articolul 1:
Statul Republica Moldova
(1) Republica Moldova este un stat suveran şi independent, unitar şi indivizibil.
(2) Forma de guvernămînt a statului este republica.
(3) Republica Moldova este un stat de drept, democratic, în care demnitatea omului,
drepturile şi libertăţile lui, libera dezvoltare a personalităţii umane, dreptatea şi pluralismul
politic reprezintă valori supreme şi sînt garantate.
PREŞEDINTELE REPUBLICII MOLDOVA
Preşedintele Republicii Moldova, în calitatea sa de şef al statului, reprezintă statul şi
este garantul suveranităţii, independenţei naţionale, al unităţii şi integrităţii teritoriale a ţării. În
acest context, determinantul “şef al statului” desemnează persoana, care este chemată să
reprezinte la cel mai înalt nivel statul, personificînd întreaga naţiune şi teritoriul ţării (articolul 77
din Constituţie).
Poate fi ales Preşedinte al Republicii Moldova cetăţeanul cu drept de vot care are 40 de
ani împliniţi, a locuit sau locuieşte permanent pe teritoriul Republicii Moldova nu mai puţin de
10 ani şi posedă limba de stat (articolul 78 alineatul (2) din Constituţie).
Preşedintele Republicii Moldova este ales de Parlament prin vot secret. Este ales
candidatul care a obţinut votul a trei cincimi din numărul deputaţilor aleşi. Dacă nici un candidat
nu a întrunit numărul necesar de voturi, se organizează al doilea tur de scrutin între primii doi
candidaţi stabiliţi în ordinea numărului descrescător de voturi obţinute în primul tur. Dacă şi în
turul al doilea nici un candidat nu va întruni numărul necesar de voturi, se organizează alegeri
repetate. Dacă şi după alegerile repetate Preşedintele Republicii Moldova nu va fi ales,
Preşedintele în exerciţiu dizolvă Parlamentul şi stabileşte data alegerilor în noul Parlament.
Procedura de alegere a Preşedintelui Republicii Moldova este stabilită prin lege organică
(articolul 78 din Constituţie).
Rezultatul alegerilor pentru funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova este validat de
Curtea Constituţională, iar candidatul a cărui alegere a fost validată depune în faţa Parlamentului
şi a Curţii Constituţionale, cel tîrziu la 45 de zile după alegeri, jurămîntul (articolul 79 din
Constituţie).
Mandatul Preşedintelui Republicii Moldova durează 4 ani şi se exercită de la data
depunerii jurămîntului. Şeful statului îşi exercită mandatul pînă la depunerea jurămîntului de
către Preşedintele nou ales. Mandatul Preşedintelui poate fi prelungit prin lege organică, în caz
de război sau catastrofă, însă nici o persoană nu poate îndeplini funcţia de Preşedinte al
Republicii Moldova decît pentru cel mult două mandate consecutive (articolul 80 din
Constituţie).
PARLAMENTUL REPUBLICII MOLDOVA
Republica Moldova este Republică Parlamentară. Preşedintele şi vicepreşedinţii
Parlamentului se aleg după constituirea legală a Legislativului. Potrivit prevederilor
Regulamentului Parlamentului, Preşedintele forului se alege pe durata mandatului prin vot secret
al majorităţii deputaţilor aleşi, la propunerea fracţiunilor parlamentare. Vicepreşedinţii
Parlamentului se aleg prin votul deschis a majorităţii deputaţilor aleşi, la propunerea
Preşedintelui Parlamentului, după consultarea fracţiunilor parlamentare.
Organul de lucru al Parlamentului - Biroul Permanent - se formează ţinînd cont de
reprezentarea proporţională a fracţiunilor în Legislativ. Din el fac parte din oficiu - Preşedintele
Parlamentului şi vicepreşedinţii. Numărul de membri ai Biroului Permanent se stabileşte prin
hotărîre a Parlamentului.
Cele mai importante şi principiale documente se supun dezbaterilor în cadrul
fracţiunilor parlamentare, acestea constituind, practic, factorii majori de decizie politică a
Parlamentului. Aceste unităţi indispensabile ale Legislativului se constituie, potrivit
Regulamentului Parlamentului, în termen de 10 zile după constituirea legală a Parlamentului.
Fiecare fracţiune se constituie din cel puţin cinci deputaţi, în scopul formării organelor de lucru
şi organizării activităţii legislative, in baza de liste ale formaţiunilor politice.
Comisiile permanente sînt organe de lucru ale Parlamentului, care au un rol deosebit în
pregătirea lucrărilor acestuia, precum şi în exercitarea funcţiilor parlamentare, în special a celei
legislative şi a celei de control. Comisiile sunt specializate pe ramuri de activitate, fiind legate de
diferite domenii ale responsabilităţilor guvernamentale. Ele se aleg pe întreaga durata a
legislaturii. Comisiile permanente răspund în faţa Parlamentului şi îi sunt subordonate. Numărul
comisiilor, denumirea, componenţa numerică şi nominală a fiecărei comisii se hotărăşte de
Parlament, la propunerea Biroului permanent.
Pentru elaborarea unor acte legislative complexe, avizarea lor sau pentru alte scopuri,
indicate în hotărîrea de înfiinţare, Parlamentul poate constitui comisii speciale şi comisii de
anchetă. Biroul permanent propune Legislativului spre aprobare componenţa nominală a
comisiei şi termenul în care va fi depus raportul acesteia. Comisia de anchetă poate fi constituită
la cererea unei fracţiuni parlamentare sau a unui grup de cel puţin 5 la sută din numărul
deputaţilor aleşi.
GUVERNUL REPUBLICII MOLDOVA
Guvernul Republicii Moldova asigură, conform Constituției, realizarea politicii
interne și externe a statului și exercită conducerea generală a administrației publice. Guvernul se
organizează și funcționează în conformitate cu prevederile constituționale, având la bază un
program de guvernare acceptat anterior de către parlament. Acesta este alcătuit dintr-un lider
numit prim-ministru, un prim-viceprim-ministru, viceprim-miniștri, miniștri și alți membri
stabiliți prin lege organică.
Guvernul asigură realizarea politicii interne și externe a statului, exercită conducerea
generală a administrației publice și este responsabil în fața parlamentului.
Guvernul se formează în următoarea componență: prim-ministrul, prim-viceprim-
ministrul, viceprim-miniștrii, miniștrii și alți membri stabiliți prin lege. Membri ai guvernului pot
fi numai persoanele care dețin cetățenia Republicii Moldova și au domiciliul în țară.
Președintele Republicii Moldova, după consultarea fracțiunilor parlamentare,
desemnează un candidat pentru funcția de prim-ministru. Candidatul pentru funcția de prim-
ministru, în termen de 15 zile de la desemnare, cere votul de încredere al parlamentului asupra
programului de activitate și a întregii liste a Guvernului. Președintele Republicii Moldova, în
baza votului de încredere acordat de parlament, numește guvernul. În termen de trei zile de la
data numirii guvernului, prim-ministrul, viceprim-miniștrii, miniștrii și ceilalți membri ai
Guvernului depun individual, în fața Președintelui Republicii Moldova, jurământul al cărui text
este prevăzut la art.79 alin.(2) din Constituție. În caz de remaniere guvernamentală sau de
vacanță a postului, Președintele Republicii Moldova revocă și numește, la propunerea Prim-
ministrului, pe unii membri ai Guvernului. Guvernul își exercită mandatul din ziua depunerii
jurământului de către membrii lui în fața Președintelui Republicii Moldova și pînă la validarea
alegerilor pentru un nou Parlament.
Guvernul este responsabil în fața Parlamentului pentru activitatea sa și cel puțin o dată
pe an, ține în fața Parlamentului o dare de seamă despre activitatea sa. Membrii guvernului sînt
obligați să răspundă la întrebările formulate de deputați referitor la activitatea Guvernului și a
organelor din subordinea lui în modul stabilit. Guvernul examinează deciziile comisiilor
Parlamentului vizând activitatea Guvernului și a organelor din subordinea lui, comunică
comisiilor rezultatele examinării deciziilor sau măsurile luate pe marginea lor.
Ședințele Guvernului se desfășoară după caz, dar nu mai rar decît o dată pe trimestru.
Ordinea de zi a ședințelor Guvernului se aprobă de acesta la propunerea Prezidiului Guvernului.
PREZIDIUL GUVERNULUI
Pentru coordonarea activității interne a Guvernului și în scopul aprobării proiectului
ordinii de zi a ședințelor Guvernului, se formează Prezidiul Guvernului din care fac parte prim-
ministrul și viceprim-miniștrii. Ședința Prezidiului Guvernului se convoacă de Prim-ministru și
se consideră deliberativă dacă la ea participă toți membrii Prezidiului. În cazul absenței unui
viceprim-ministru, acesta va delega pentru participare la ședință cu drepturi depline un alt
membru al Guvernului. Deciziile în cadrul Prezidiului Guvernului se adoptă prin consens.
DEMISIA GUVERNULUI
Guvernul (in corpore), dar și fiecare membru al guvernului, are dreptul să demisioneze
din propria inițiativă. Demisionarea prim-ministrului conduce la demisionarea guvernului în
componență deplină. Cererea de demisie a prim-ministrului și a întregii componențe a guvernului
se prezintă Parlamentului, care se pronunță asupra ei. Cererile de demisie a unor membri ai
Guvernului se prezintă Prim-ministrului și se aduc la cunoștința Președintelui Republicii
Moldova.
Guvernul își dă demisia în cazul în care:
1. Parlamentul și-a exprimat neîncrederea în Guvern conform art.106 și 1061 din
Constituție;
2. Prim-ministrul a demisionat sau a decedat;
3. A fost ales un nou Parlament (la prima lui ședință).
EXPRIMAREA VOTULUI DE NEÎNCREDERE GUVERNULUI
Parlamentul, la propunerea a cel puțin o pătrime din deputați, poate exprima vot de
neîncredere Guvernului.
 Exprimarea neîncrederii Guvernului se hotărăște cu votul majorității deputaților.
ATRIBUȚIILE GUVERNULUI ÎN EXERCIȚIU (DEMISIONAR)
În cazul exprimării votului de neîncredere de către Parlament, în cazul demisiei
Primului-ministru sau în cazul alegerii unui nou Parlament, Guvernul în exercițiu (demisionar)
îndeplinește numai funcțiile de administrare a treburilor publice pînă la depunerea jurămîntului
de către membrii noului Guvern.
În perioada în care este demisionar, Guvernul este limitat numai în dreptul său de
asigurare a realizării politicii externe și de inițiativă legislativă în domenii ce implică elaborarea
și aprobarea unor noi programe de activitate.
PRINCIPALELE ATRIBUȚII ALE GUVERNULUI ÎN EXERCIȚIU
(DEMISIONAR):
1. asigură transpunerea în viață a legilor, indiferent de domeniul reglementat de
acestea;
2. exercită funcția de conducere generală și control asupra activității organelor
centrale de specialitate;
3. realizează programele de dezvoltare economică și socială a țării;
4. asigură securitatea statului și a cetățenilor lui, îndeplinind funcții de administrare a
treburilor publice;
5. întreprinde orice activitate de conducere și gospodărire în chestiuni ce privesc
întreaga societate.
ÎN VEDEREA REALIZĂRII ATRIBUȚIILOR STABILITE, GUVERNUL:
1. aprobă hotărîri și dispoziții în vederea executării legilor;
2. avizează inițiativele legislative;
3. elaborează și prezintă spre aprobare Parlamentului proiectul legii bugetului de
stat, propune Parlamentului inițiative legislative pentru:
4. realizarea obligațiilor ce rezultă din conținutul legilor și dispozițiilor finale ale
acestora în limita stabilită de cadrul legislativ primar;
5. asigurarea securității interne și externe a statului, menținerea stării de legalitate, a
stabilității sociale, economice, financiare și politice și pentru evitarea efectelor fenomenelor
naturale și ale factorilor imprevizibili care prezintă pericol public;
6. poate semna acorduri internaționale, atunci cînd semnarea acestora este necesară
pentru executarea legilor adoptate de Parlamentul Republicii Moldova și/sau acestea sînt
necesare pentru asigurarea securității interne și externe a statului, menținerea stării de legalitate,
a stabilității sociale, economice, financiare, politice și pentru evitarea efectelor fenomenelor
naturale și ale factorilor imprevizibili care prezintă pericol public;
7. emite acte cu caracter individual privind efectuarea remanierilor de cadre.
ÎNFĂPTUIREA JUSTIŢIEI
 Justiţia se înfăptuieşte în numele legii numai de instanţele judecătoreşti.
INSTANŢELE JUDECĂTOREŞTI
(1) Justiţia se înfăptuieşte prin Curtea Supremă de Justiţie, prin curţile de apel şi prin
judecătorii.
(2) Pentru anumite categorii de cauze pot funcţiona, potrivit legii, judecătorii
specializate.
(3) Înfiinţarea de instanţe extraordinare este interzisă.
(4) Organizarea instanţelor judecătoreşti, competenţa acestora şi procedura de judecată
sînt stabilite prin lege organică.
STATUTUL JUDECĂTORILOR
(1) Judecătorii instanţelor judecătoreşti sînt independenţi, imparţiali şi inamovibili,
potrivit legii.
(2) Judecătorii instanţelor judecătoreşti se numesc în funcţie de Preşedintele Republicii
Moldova, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii, în condiţiile legii.
Judecătorii care au susţinut concursul sînt numiţi în funcţie pentru prima dată pe un
termen de 5 ani. După expirarea termenului de 5 ani, judecătorii vor fi numiţi în funcţie pînă la
atingerea plafonului de vîrstă, stabilit în condiţiile legii.
(3) Preşedinţii şi vicepreşedinţii instanţelor judecătoreşti sînt numiţi în funcţie de
Preşedintele Republicii Moldova, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii, pe un
termen de 4 ani.
(4) Preşedintele, vicepreşedinţii şi judecătorii Curţii Supreme de Justiţie sînt numiţi în
funcţie de Parlament la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii. Ei trebuie să aibă o
vechime în funcţia de judecător de cel puţin 10 ani.
(5) Promovarea şi transferarea judecătorilor se fac numai cu acordul acestora.
(6) Sancţionarea judecătorilor se face în conformitate cu legea.
(7) Funcţia de judecător este incompatibilă cu exercitarea oricărei alte funcţii retribuite,
cu excepţia activităţii didactice şi ştiinţifice.
CARACTERUL PUBLIC AL DEZBATERILOR JUDICIARE
În toate instanţele judecătoreşti şedinţele de judecată sînt publice.
Judecarea proceselor în şedinţă închisă se admite numai în
cazurile stabilite prin lege, cu respectarea tuturor regulilor de procedură.
LIMBA DE PROCEDURĂ ŞI DREPTUL LA INTERPRET
(1) Procedura judiciară se desfăşoară în limba română.
(2) Persoanele care nu posedă sau nu vorbesc limba română au dreptul de a lua
cunoştinţă de toate actele şi lucrările dosarului, de a vorbi în instanţă prin interpret.
 (3) În condiţiile legii, procedura judiciară se poate efectua şi într-o limbă acceptabilă
pentru majoritatea persoanelor care participă la proces.
FOLOSIREA CĂILOR DE ATAC
Împotriva hotărîrilor judecătoreşti, părţile interesate şi organele de stat competente pot
exercita căile de atac, în condiţiile legii.
CARACTERUL OBLIGATORIU AL SENTINŢELOR ŞI AL ALTOR
HOTĂRÎRI JUDECĂTOREŞTI DEFINITIVE
Este obligatorie respectarea sentinţelor şi a altor hotărîri definitive ale instanţelor
judecătoreşti, precum şi colaborarea solicitată de acestea în timpul procesului, al executării
sentinţelor şi a altor hotărîri judecătoreşti definitive.
 CONCLUZII
În mod firesc puterea de stat este o putere organizată datorită funcţiilor specifice pe care
Statul le îndeplineşte. Puterii legislative, puterii executive şi puterii judecătoreşti le revin funcţii
şi sarcini distincte în raport de competenţele atribuite în Stat. Textul indică trăsături specifice ale
statului moldo-român): suveranitatea şi independenţa, caracterul unitar şi indivizibil, stat de drept
şi democratic.
Suveranitatea – presupune exercitarea pe întreg teritoriul şi în raport cu întreaga
populaţie a prerogativelor statului. Republica Moldova este stat suveran în sensul că autorităţile
publice ale acestui stat nu sunt dependente de nici o altă autoritate nici pe plan intern şi nici în
relaţiile internaţionale. Altfel spus puterea de stat este supremă în interiorul statului şi
independentă pe plan extern.
Stat unitar – Republica Moldova este un stat unitar pentru că dispune de un ansamblu
unic de organisme constituţionale prin intermediul cărora se exercită puterea politică la nivel
central şi la nivel local. Are un singur rând de organe centrale: un parlament, un guvern şi o
unică Curte Supremă de Justiţie.
Este un stat indivizibil în sensul că teritoriul Republicii Moldova nu poate fi divizat şi
nu este permisă fracţionarea autorităţii publice. Acordarea unui statut special teritoriului din
stânga Nistrului (Transnistriei) şi înfiinţarea şi funcţionarea efectivă prin Constituţie a unităţii
teritoriale autonome Găgăuzia se consideră că nu afectează caracterul unitar şi indivizibil al
statului moldovenesc. Totodată caracterul unitar şi indivizibil al statului nu este afectat de
înfăptuirea autonomiei locale atâta timp cât ordinea juridică stabilită rămâne aceeaşi pe întreg
teritoriul statului.
Republica Moldova este un stat de drept şi democratic.
Instituirea Statului de Drept implică aplicarea principiului separaţiei/echilibrului
„puterilor” etatice, respectiv legislativă, executivă şi judecătorească. Fiind un Stat de Drept,
Republica Moldova garantează că toate autorităţile publice şi toţi agenţii statului acţionează strict
în limitele legii. În consecinţă, statul prin intermediul autorităţilor sale este supus Dreptului.
Democraţia implică atât participarea cetăţenilor la treburile publice cât şi supunerea
minorităţii politice în faţa voinţei majorităţii politice. Este evident că textul constituţional se
referă prioritar la democraţia politică. Datorită faptului că democraţia politică manifestă unele
neajunsuri în ceea ce priveşte relaţia (binomul) putere/opoziţie se instituie şi o democraţie
juridică constituţională specifică Statului de Drept. Iată una din corelaţiile democraţiei cu Statul
de Drept!!
Toate aceste caracteristici ale Republicii Moldova au ca scop fundamental prezervarea
demnităţii umane, a drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti, a dezvoltării libere, neîngrădite a
personalităţii umane, a afirmării dreptăţii sociale şi a pluralismului politic în societatea
Republicii Moldova.
BIBLIOGRAFIE
1. Constituția Republicii Moldova
2. http://sorincurpan.ro/articole/statul-republica-moldova.pdf
3. https://moldova.md/ro/content/presedinte
4. https://moldova.md/ro/content/parlament
5. https://moldova.md/ro/content/guvern
6. https://moldova.md/ro/content/autoritatea-judecatoreasca